Sunteți pe pagina 1din 11

CODUL LUI NAPOLEON

Adevrata mea glorie nu const n a fi


ctigat 40 de btlii; Waterloo va terge
amintirea attor biruine. Ceea ce va tri
venic, este CODUL MEU CIVIL
(

Napoleon ctre Charles de Montholon n timpul exilului su de pe

insula Sf. Elena

Convins de
necesitatea
reglementrii juridice
a raporturilor sociale,
Napoleon numise
nc de la 12 august
1800 o comisie care
s redacteze noul
Cod care urma s
devin temelia
noului tip de stat
burghez.

Juritii au modificat sistemul legislativ


francez care la vremea respectiv
devenise greoi i depit de noile
realiti social-politice

Comisia a fost condus de juristul J.J.


Cambaceres i s-a ntrunit n peste 80
de edine iar Napoleon personal a
participat la jumtate din ele fiind
considerat coautor sub aspect juridic
iar sub aspect politic, unicul su autor

Codul Civil cuprindea 2281 articole

Abolea privilegiile date de originea


social

Instituia libertatea religioas

Introducea principiul meritocraiei

Proprietatea era considerat


instituie fundamental, sorgintea
originar a oricaror liberti
individuale

Art.544 sipuleaz: Proprietatea


este dreptul de a folosi i de a
dispune de un lucru n chipul cel
mai absolut, cu condiia s nu i
se dea o ntrebuinare oprit de
lege sau regulamente

Codul acord atenia cuvenit familiei

Cstoria devine dup revoluie o


instituie civil dei i se pstreaz i
componenta religioas

Brbatul, un adevrat pater familias, are


puteri i prerogative foarte puternice.
Vrsta majoratului este fixat la 21 de
ani

Expresie a cezarismului napoleonean,


Codul mulumea conductorii care
prin acest instrument i vor ntrii
puterea, burghezia care i va
consolida poziia iar mulimii
posibilitatea de a beneficia de
drepturile care i se cuveneau dei
pentru unele din ele ca s devin
realiti va mai trebui un timp.

Influena dreptului francez s-a


impus lumii mai cu seam dup
apariia Codului.

Formarea statelor naionale a uurat


procesul de receptare a Codului

Codul civil romn este i el n


esen o prelucrare a Codului civil
francez

PRO MEMORIA...
Orice putere corupe, iar puterea
absolut corupe absolut
Zece oameni care-i exprim puterea n
public sunt mai puternici dect alte
sute de mii care tac
Salus rei publicae suprema lex esto
(salvarea statului este legea suprem )
Un conductor este un negustor de
sperane
NAPOLEON

Realizat de : prof. VICTOR ALBU

coala cu clasele I-VIII nr.16


Oradea

Bibliografie :
VLADIMIR HANGA, Mari
legiuitori ai lumii, Editura tiinific
i enciclopedic, Bucureti, 1977.
p. 193, 240, 241, 258.

S-ar putea să vă placă și