Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Sis eco natural


2. Sis eco de schimb
3. Sis eco de comanda
Introducere: sis eco constitue o modalitate de organizare a vietii eco si social
e. El reprezinta felul de utilizare al resurselor eco de organizare si funktiona
re a procesului d productie si d trecere a bunurilor create d la produkator la c
onsumator.
Sis eco se clasifika:
1. Nivelul d dezv a aparatului prodictiv al societatii
2. Carakterul relatiilor intre participantii la viata eco
3. Ramura principala a eco sh altele.
In stiinta eco contemporana cel mai raspandit criteriu d clasifikare a sis eco e
ste cel a tipului d eco. Conform acestui criteriu, sis eco care au exista si car
e exista sunt:
1. Sis eco natural
2. D schimb
3. D comanda
Unii specialisti considera k al 4 sis ar putea fi sis eco in tranzitie.
1. Sis eco nat reprezinta o forma d desfasurare si organizare a activitatilor ec
o, in care bunurile eco sunt destinate autoconsumului. Nevoile se satisfak fara
a apela la schimb. Acest sis este inchis pt k aici nu predomina profitul.
Eco nat este specifica prin niv scazut d dezv eco. Este prima forma de organizar
e a aktivitatii eco si e compusa din celule eco izolate kare produc aproape toat
e bunurile eco necesare.
Principalul faktor d productie este pamantul.
2. Eco d schimb
opusul eco naturale este eco d schimb sau a producerii d marfuri. Odata cu dezv
societatii si a cresterii progresului eco, eco nat a fost inlocuita cu eco d ski
mb. Cele mai importante conditii kare au stat la baza aparitiei eco d skimb sunt
:
1. Div sociala a muncii
2. Libertatea eco a produkatorilor
3. Aparitia monedei ka instrument d intermediere a skimburilor eco.
Principalele carakteristici ale eco d piata sunt:
1. Predominarea prop priv kare kreaza konditii necesare pentru manifestarea unui
produkator
2.. Piata este centru aktivitatii eco. Ea determina asortimentul, kantitatea si
calitatea produselor ce urmeaza a fi produse. D asemenea piata este spatiul une
se formeaza pretul.
3. In eco d piata toate deciziile eco-financiare sunt luate in mod liber d katre
agentii eco.
4. Scopul nemijlocit a orikarei aktiv eco, desfasurate d agentii eco privati est
e profitul.
5. Sis eco d piata este un sis kare se autoregleaza. Amestecul statului in aktiv
itatea eco este limitat.
3. Sis eco d comanda.
Acest sis a aparut in 1917-1971 in urss iar dup a 2 razboi mondial si intrun sir
d tari din eu centrala si din asia. El mai predomina si azi intrun nr limitat d
tari. Trasatura karacteristika a acestui sis numit si socialist este faptul k s
tatul este praktik unikul proprietar al resurselor eco si kare ia toate deciziil
e ref produktie si repartitie. Adika toate aktiv eco sunt dirijate in mod centra
lizat prin intermediului planului elaborat d instantele superioare.
O eco organizata si gestionata in acest mod nu poate fi eficienta. Deci nu este
intamplator faptu ka acest sis a dat faliment kiar in cea mai bogata tara din lu
me in resurse eco in ru.
COSTUL DE PRODUCTIE

1. Structura si functiile cp
2. Clasificarea
3. Metodele de diminuare a cp.
CP reprezinta totalitatea keltuielilor pe kare produkatorul le efectueaza prin f
abricarea si vanzare. Struktura cp cuprinde o varietate d kelituieli kare dupa s
truktura lop pot fi klasifikate:
1. Keltuieli materiale ce sunt determinate d consumul urmatoarelor elemente ale
ului, materia prima, semifabrikate
2. Cheltuieli de munca.
3. Cheltuieli generale, platile pt
Functiile cp sunt:
a) masurarea keltuielelor necesare
b) determinarea niv eficientii eco
c) indeplinirea functiei d control

etc.
kirie, dobinzile.
pt obtinerea unui bun orecare.
a intreprinderii.
si d reglare a aktivitatii eco.

Clasificare:
1. Cost sectie - constituie cheltuieli d mat prima, amortizare, cheltuieli comun
e ale sectiei
2. Cost d uzina este inclus pe langa cost d sectie, keltuieli generale.
3. Cost comercial complet - suma tuturor keltuielilor efectuate d interprindere,
atat d productie cat si d realizare.
Conform unei alte clasificari, costul se imparte:
1. Cost global
2. Unitar
3. Marginal
Costul global contine totalitatea keltuielile efectuate de inteprindere pt produ
cere/realizare.
Se imparte in:
1. cost fix
2. Variabil
3. Total
ECHILIBRU DE PIATA
09.10.08
TEMA: Piata. Cererea si oferta
1. Piata, notiune, functie si clasificare.
2. Cererea, elasticitatea ei
3. Oferta, elasticitatea ei.
Piata a aparut inq din antiqtate atunci kand eco d skimb a inlocuit eco naturala
. Cea mai simpla notiune a pieti este ca piata este locul une se intalneste cere
rea si oferta.
O alta def este ca piata constituie totalitatea rel d vanz/cump dintrun spatiu g
eografic dat, fie localitate, tara. Piata ar mai putea fi def ca locul d intalni
re a cererii consumatorului si a ofertei producatorului, adiq locul une se confr
unta cererea si oferta d bunuri si serv.
Principalele functii ale pietii:
1. Intermediere - interm dintre cerere si oferta.
2. Reglementare - aceasta indeplineste rolul unei maini indivizibile care cum sp
unea Adam Smit une ii obliga pe agen economici individ sa actioneze cu interesul
general, orientand producatorii sa produca ceea ce e necesar.
3. De formare a preturilor - desi cheltuielile ef d dif agenti eco la producerea
si realizarea unui produs sau serv sunt diferite, pretul stabilit d piata este
unic.
4. De informare - pretul.
5. D diferentiere a producatorilor - piata ii imbogateste pe invingatori in lupt

a d concurenta si in acel timp ii penalizeaza pana la falimentare inteprinderile


ineficiente. Piata stimuleaza reducerea keltuielilor prin aplicarea tehnologiil
or d varf.
Piata se clasifica in:
1. Din punct d ved al niv d maturitate exista : a) piata nedezvoltata une predom
ina parterul (schimb d marfa). b) piata libera/clasica care are urm trasaturi: a
) existenta unui nr mare d participanti la rel d skimb atat producator, cat si c
onsumatori aflati in rel d libera concurenta intre ei.
b) mobilitatea absoluta a factorilor d productie. c) stabilirea libera a preturi
lor, lipsa monopolurilor.
C) piata reglementata - este carakteristeka eco mixte une statul intervine in sc
opul corectarii unor neajunsuri ale pietii. D) piata deformata - proprie sis eco
d comanda precum si partial tarilor cu o eco d piata in situatii exceptionale c
a razboi, greve.
La aceasta forma d piata lipseste ekilibru intre cerere si oferta, fapt ce rezul
ta inflatia, somajul, dificitul bugetar.
2. Din punct d ved a obiectului d tranzactie piata poate fi clasificata in:
a) piata bunurilor d consum si serv
b) capital
c) muncii
d) tehnologiei.
3. Dupa criteriul extinderii geografice piata poate fi:
locala, regionala, nationala si mondiala.
4. Dupa masura in care se manifesta concurenta, piata poate fi:
libera, monopolista, oligopola, mixta.
5. Dupa criteriul corespunderii legislatiei in vigoare exista piata legala si il
egala.
2. CEREREA
Nucleul pietii este format din 4 elemente d baza:
1. Cererea
2. Oferta
3. Pretul
4. Concurenta.
Cererea reprezinta cantitatea d produse pe care consumatorii doresc si pot sa le
procure intrun anumit interval d timp la un anumit nivel al preturilor. In aces
t caz se are in ved cererea solvabila, adiq o cerere reala, pt k agentii eco dis
pun d resurse fin suficiente pt a si satisface nevoile propuse.
In acest sens, nu poate fi clasificata drept cerere nevoia unei pers lipsite d m
ijloacele respective. Asemenea bunurilor care pot fi substituibile, complementar
e si derivate, cererea poate fi: pt bunuri substituibile(unt - margarina), pt bu
nuri complementare, adiq bunuri care in consum se folosesc impreuna(arma - gloan
te), cererea derivata este cea care rezulta din alte bunuri.
Cererea este o urmarire variabila care intro anumita perhpoada d timp poate sa c
reasca sau sa scada in dependenta d mai multi factori:
a) nivelul preturilor
b) veniturile indivizilor destinate consumului.
c) modificarea preturilor la bunurile substituibile si complementare.
d) skimbarea modei si a gustului cumparatorului.
e) nr si structura pe cat a cumparatorilor.
Oferta, elascititatea ofertei:
oferta reprezinta cantitatea d produse pe care vanzatorii sunt dispusi so vanda
intro anumita perioada d timp la un anumit nivel al pretului. Oferta poate fi i
ndividuala si totala care la randul sau constituie totalitatea ofertelor individ
uale. Cel mai important factor care determina marimea si dinamica ofertei este p
retul. Insa oferta poate fi influentata si d alti factori:
1. Costul d productie
2. Nr ofertanti. Iesirea pe piata a noilor firme duce la o creste a ofertei, ind
iferent d pret.

3. Schimbarea pretului la alte bunuri.


4. Politica fiscala (impozitele).
5. Conditiile naturale si sociale.
Raportul dintre pret si oferta constituie nucleul legii ofertei. Potrivit aceste
i legi calitatea ofertei se majoreaza odata cu cresterea pretului si se reduce i
n cazul micsorarii acesteia. In functie d sensibilitatea ofertei, ea poate fi:
1. Oferta elastica - unui anumit % de modificare a pretului ii corespunde o modi
f mai mare a ofertei.
2. Oferta cu elasticitate unitara - are loc in cazul in care la un % al modif pr
etului, oferta se modif in mod similar.
3. Oferta neelastica - este atunci cand % modif ofertei este mai mic decat % mod
if pretului.
Elasticitatea ofertei este determinata d mai multi factori, cei mai importanti f
iind:
1. Costul d productie
2. Gradul d substituire - cu cat gr d sub al factorilor d productie va fi mai ma
re cu atat va fi mai mare si elasticitatea ofertei.
3. Posibilitatea d stocare a bunurilor - cu cat posibilitatile d stocare sunt ma
i mari, cu atat elasticitatea ofertei va fi mai mare.
4. Perioada d timp de la modif pretului.