SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.

„Şi în timpul din urmă, regele Burebista, ajungând cel dintâi şi cel mai mare dintre regii
din Tracia, şi stăpânitor al tuturor ținuturilor de dincolo și dincoace de fluviu [Dunăre – n.n.]
[...].”

(Din textul inscripției de la Dionysopolis despre solia lui

Acornion)

SURSA B.

„[…] Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista
l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât, în câțiva
ani, a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine. Ba încă a
ajuns să fie temut și de romani. […] Spre a ține în ascultare poporul, el și-a luat ajutor pe
Deceneu […]. Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau, este și faptul că ei s-au lăsat
înduplecați să taie vița de vie și să trăiască fără vin.”

(Strabon,
Geografia)

Nr. Ite
1 Definește termenul geto-daci.
Denumire data neamurilor trace care locuiau in Antichitat
dunarean ,termenul de geţi fiind folosit de greci şi cel de d

2 Explică, pe baza sursei B, o acțiune de politică externă a regelui Burebista.

Burebista - intemeietorul primului stat dac prin unificarea
El a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare
ba inca a ajuns sa fie temut si de romani. Duce numeroase
ajung ambii asasinati.

3 Caracterizează, pe baza sursei B şi a cunoştințelor obținute anterior, politica

internă promovată de regele Burebista.

Burebista a faurit un stat puternic prin unificare triburilor locale dacice. El impune ascultarea poruncilor sale si a
reforme, cum ar fi abtinerea de la vin, in urma careia cetatenii geti s-au lasat induplecati
sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin.

4 Compară opiniile autorilor despre regele Burebista ca şi conducător al statului dac

(sursele A şi B). Argumentează răspunsul.
5 Apreciază importanța istorică a creării statului dac sub conducerea lui Burebista.
Argumentează răspunsul.

SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„[...] Aceleași mijloace care ne-au înfrânt pot aduce într-o zi victoria.

Căci Franța nu este singură! [...] În spatele ei are un vast imperiu. Ea poate face bloc
cu Imperiul Britanic, care controlează mările și continuă lupta. Ea poate, ca și Anglia, să
folosească fără limite imensa industrie a Statelor Unite.

Acest război nu se limitează la nefericitul teritoriu al țării noastre. Acest război nu s-a
terminat o dată cu bătălia din Franța. Acest război este un război mondial. Cu toate greșelile,
cu toate întârzierile, cu toate suferințele, în lume există toate mijloacele pentru a zdrobi într-o
bună zi pe inamicii noștri. Zdrobiți astăzi de forțele mecanizate, vom putea învinge în viitor
datorită unei forțe mecanizate superioare. De aceasta depinde soarta lumii. [...]

Orice s-ar întâmpla, flacăra rezistenței franceze nu trebuie să se stingă și nu se va

stinge.”

(Charles de Gaulle, Din Apelul adresat francezilor, Londra, 18 iunie

1940)
Nr. Ite
1 Demonstrează, pe baza sursei date, caracterul mondial al războiului la care face
trimitere autorul.

2 Determină scopul urmărit de autor prin Apelul adresat francezilor. Argumentează

răspunsul.

3 Formulează o cauză pentru a explica referința autorului la nefericitul teritoriu al

țării noastre. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric.

4 Apreciază rolul lui Charles de Gaulle în istorie. Argumentează răspunsul.

 SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„[…] Cealaltă stare e cea a șerbilor; acest norod nenorocit nu posedă nimic decât cu
prețul trudei sale. Cine ar putea cu abacul în mână să facă socoteala grijilor care-l consumă pe
șerb [...]? Bani, îmbrăcăminte, hrană, șerbii le procură pe toate pentru toți; niciun om liber n-
ar putea să se întrețină de n-ar fi șerbii. Casa lui Dumnezeu, pe care oamenii o cred una, este
deci împărțită în trei: unii se roagă, alții se luptă, alții, în sfârșit, muncesc. Aceste trei părți
care coexistă nu suferă să fie despărțite: slujbele aduse de una sunt condiția împlinirilor
celorlalte două.”

(Episcopul Adalberon de Laôn, Cântec pentru regele Robert, secolul al

XI-lea)

Nr. Item
1 Explică, pe baza sursei, organizarea socială a societății medievale din Europa
Occidentală.

2 Formulează, conform modelului propus, două cauze ce ar explica aprecierea de

norod nenorocit atribuită șerbilor din societatea medievală. Argumentează
răspunsul.
Cauză socială:

Cauză economică:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A.
„E cu neputință și nici nu este necesar de a înfăptui toate lucrările doar în limba
moldovenească, dar pentru a-i înlesni pe locuitorii care nu știu limba rusă, eu voi interveni chiar
acum pe lângă autoritățile superioare în privința învoirii de a primi în instituțiile de stat explicaț ii
verbale și oricare acte în limba moldovenească, în care să fie permisă întocmirea contractelor și a
oricărei afaceri, cu condiț ia ca în fiecare instituție de stat să fie traducători, cărora, pentru
traducerea acestor hârtii, reclamanții le vor plăti pe lângă salariu sau în locul acestuia o anumită
sumă de bani.”

(Din răspunsul contelui Voronțov, guvernatorul Basarabiei, la doleanțele boierilor,

1830) SURSA B.
„În urma lui Bodoni [Gavriil Bănulescu -Bodoni – n.n.] (care moare în 1821), cinul de
mitropolit al Chișinăului [...] a fost încredințat în exclusivitate unor ierarhi ruși. Gândul acestora
a fost evident coincident cu intențiile stăpânitorilor – deznaționalizarea românilor, rusificarea
lor. Zelos cu deosebire între acești mitropoliți s-a arătat un anume Pavel Lebedev (1871-1882),
care i-a prigonit pe preo ții români, a închis 340 de biserici unde se oficia în românește, a strâns
toate cărțile de cult în limba română și și-a încălzit cu ele, câteva ierni la rând, reședința
mitropolitană. Probabil că ar fi atins performanțe și mai spectaculoase, dacă n-ar fi fost
transferat, în 1882, în Gruzia.”

(Dan Horia Mazilu, Românii și creștinismul (de la începuturi

până la sfârșitul secolului al XVIII-lea) în „O istorie a
românilor”, 1998)
SURSA C.
„Încă în 1830 în Chișinău a fost înființată o bibliotecă publică. Deschiderea oficială a
acesteia a avut loc însă în 1832. Către sfârșitul secolului, această instituție avea o zestre de
aproape 15 000 volume. Trebuie reținut însă faptul că biblioteca nu poseda nici măcar o carte în
limba română. Aceasta este, printre altele, și explicația impactului redus pe care l-a avut asupra
populației, decenii de-a rândul, biblioteca suferind din lipsă de cititori. [...]

[...] În ciuda pretențiilor autorităților țariste de a se utiliza limba rusă în administrație,

acest lucru s-a dovedit imposibil. Actele bisericești se vor redacta în mare parte în limba română
până la mijlocul veacului trecut. Slujbele se țineau în românește. Manifestele țarului și ale
autorităților către populație se traduceau și tipăreau, de asemenea, în limba română. În
primăvara anului 1854, cunoscutul scriitor rus Tolstoi, pe atunci ofițer, în condițiile izbucnirii
războiului Crimeii a trecut prin Basarabia, mergând spre București. Neștiind româneș te, nu s-a
descurcat de fel prin Chișinău, unde se plângea că nu găsește pe nimeni „care să înțeleagă
rusește”.”

(Armand Goșu, Basarabia sub ocupație

țaristă în „Istoria Basarabiei de la începuturi
 până în 1998”)

Utilizează sursele şi cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la

tema:

Care este impactul schimbărilor introduse de autoritățile țariste asupra societății din
Basarabia la mijlocul secolului la XIX-lea?

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L012345678910
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L012345678910
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012

SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)

Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

LEGENDĂ:

Linia de
demarcare
a sferelor de

influență în
Europa,
conform
Pactului
Molotov-
Ribbentrop

Teritoriu
atribuit sferei
de influență a
URSS

Teritoriu
atribuit sferei
 de influență a
Germaniei

Nr. Item
1 Demonstrează, pe baza hărții date, că Pactul Molotov-Ribbentrop împarte Europa
în sfere de influență.

2 Explică contribuția la dispariția statului polonez în al Doilea Război Mondial a:

Germaniei -

URSS -

3 Explică, pe baza hărții date și a cunoștințelor obținute anterior, o consecință a

Pactului Molotov-Ribbentrop pentru România.