Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
celti
Foto (10)
Boerebistas, barbat get, luand conducerea neamului sau, a ridicat pe oamenii
acestia ticalositi de nesfarsitele razboaie si i-a indreptat prin abstinenta si sobrietate
si ascultare de porunci, asa incat, in cativa ani, a intemeiat o mare stapanire si a
supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine; ba a ajuns sa fie temut chiar
si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand Tracia pana in Macedonia si
Iliria, iar pe celti, cei ce se amestecasera cu tracii si cu ilirii, i-a pustiit cu totul, iar
pe boiii de sub conducerea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a nimicit cu
desavarsire... Strabon, Geographia.
Nicicand nu au avut tracii, fie ei daci sau de alta sorginte, un lider mai impunator si mai
influent decat a fost Burebista. Nu sunt cuvintele autorului acestui articol ci ale
contemporanilor sai, locuitorii cetatii Dionysopolis, Balcicul de astazi, cei care il numeau
cu mandrie "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". Este regretabil faptul ca,
astazi, sursele care sa ne redea adevarata complexitate a geniului lui Burebista,
dimensiunile reale, fizice sau morale ale marelui rege trac, lipsesc cu desavarsire. Au
ramas doar ecourile faptelor sale in operele unora dintre cei mai ilustri istorici antici,
acestea fiind, de fapt, singurele date pe care le detinem. Suficient, insa, pentru a ne crea o
imagine despre personalitatea remarcabila a celui care a influentat decisiv istoria in urma
cu mai bine de doua milenii.
Pastrand proportiile, putem compara pe "cel dintai si cel mai mare dintre regii din
Tracia" chiar cu Alexandru Macedon... un lider ce a reusit intr-un timp foarte scurt
sa ii uneasca pe cei de un neam cu el, sa supuna semintii indepartate si sa sfarseasca
neinfrant in lupta o existenta demna de marile personalitati ale istoriei. Si tot
asemenea lui Alexandru Macedon, Burebista a luat odata cu el ceea ce realizase. Ucisi in
urma unor comploturi, cei doi monarhi nu au lasat in urma imperiile pe care le creasera,
acestea fiind sfasiate si impartite intre cei care le-au urmat la conducere.
Cine a fost, insa, Burebista, care au fost realizarile sale si cine au fost personajele cheie
care i-au influentat decisiv actiunile, va invit sa descoperim impreuna in cele ce urmeaza.
Se intelege astfel ca Burebista domnea deja in anul 82 i.Hr., an in care Sylla lua titlul
de dictator la Roma. Ca inscaunarea sa nu putea fi departe de aceasta data o arata insasi
durata domniei lui. Numai daca presupunem ca moartea sa a avut loc in anul 44 d.Hr, si
avem deja 38 de ani in care Burebista a stapanit peste intregul neam al daco-getilor. Cu
atat mai mult daca sustinem acea opinie a istoricilor care afirma ca tragicul sfarsit al
regelui dac a avut loc cu putin timp inainte de razboaiele panonice ale lui Octavianus (35-
33 i.Hr). Evident, o domnie atat de indelungata nu era ceva neobisnuit pentru lumea
antica. Acelasi Iordanes vorbeste de un urmas al lui Burebista, Scorilo/Coryllus, ce a
condus destinele dacilor timp de 40 de ani. Teres, regele odrisilor (traci din sudul
Dunarii), a trait nu mai putin de 92 de ani, dupa cum sustine istoricul Theopompos, iar
contemporanul lui Burebista, Mithridades al VI-lea Eupator a domnit 48 de ani (111-63
i.Hr.). Chiar daca nu il putem alatura regilor din sudul si nordul Dunarii, trebuie amintit si
monarhul cu cea mai lunga domnie din istoria omenirii, anticul faraon Pepi al II-lea
Neferkare, cel care a stat in fruntea Egiptului pentru nu mai putin de 94 de ani (cca. 2278
- 2184 i.Hr.).
Nu trebuie uitata, insa, nici acea parte a istoricilor care neaga vehement veridicitatea
scrierilor lui Iordanes si implicit ca Burebista ar fi fost un rege al dacilor in anul 82 i.Hr.
Opinia acestora se bazeaza pe un document contemporan cu monarhul daco-get, stela
ridicata in cinstea diplomatului Acornion din Dionysopolis (Balcicul de azi). Acornion,
un apropiat al lui Burebista, este pomenit cu cinste de catre locuitorii
Dionysopolisului, ca unul dintre cei mai de seama cetateni, iar printre faptele sale se
numara si o misiune diplomatica efectuata undeva intre anii 70-62 i.Hr., la tatal
unui important rege dac, in cetatea Argedava (o locatie inca neidentificata, aflata
probabil undeva pe cursul raului Arges). De aici si pana la supozitia ca este vorba de o
misiune pe langa tatal lui Burebista, nu a mai fost decat un pas, ceea ce ar echivala cu o
restrangere substantiala a anilor de domnie ai acestuia. Informatia este, insa, supusa unor
opinii total divergente in randul oamenilor de stiinta, nu putini fiind aceia care sustin ca
regele la care soseste Acornion in calatoria sa este chiar Burebista. De altfel, prietenia
durabila si ajutorul reciproc dintre cei doi sunt bine cunoscute. Mai mult, razboaiele lui
Burebista cu celtii, care au loc in jurul anului 60 i.Hr., se petrec dupa unirea triburilor
dace, eveniment care nu putea fi realizat intr-un timp extrem de scurt.
Cu siguranta, insa, ca faptele marelui rege sunt mult mai importante decat biografia sa
inca neelucidata.
Cele mai sangeroase lupte ale lui Burebista se incheiasera. Dacia fusese eliberata de
pericolul celt dar, pentru regele dac, misiunea sa in fruntea dacilor era departe de a se fi
incheiat. Ducand o politica expansionista demna doar de marii luptatori ai
Antichitatii, el isi indreapta atentia catre bogatele colonii grecesti de la malul Marii
Negre. In anul 55 i.Hr, cetatea Olbia de la gurile Bugului este prima care se pleaca in fata
dacilor. Urmeaza Tyras, Histria (acolo unde Burebista arde din temelii cetatea ce cutezase
sa il infrunte), Tomisul si Mesembria. Alte cetati refuza lupta si se predau pasnic, asa cum
se intampla cu locuitorii Dyonisopolisului. Muntii Haemus sunt si ei trecuti in stapanirea
regelui neinvins al daco-getilor. De acum, conflictul cu Roma parea inevitabil.
Sfidand practic pericolul, Burebista intreprinde campanii de jaf in Macedonia si
Iliria, acolo unde romanii se vad nevoiti sa se recunoasca infranti. Mai mult,
monarhul dac incearca sa influenteze politica Romei si se implica puternic in razboiul
dintre Pompei si Cezar. Acelasi Acornion din Dyonisopolis este omul care negociaza din
umbra cu Pompei in favoarea dacilor. Privita astazi ca o eroare, alegerea lui Burebista a
fost, insa, una cat se poate de logica la momentul respectiv. Cezar avea toti sortii
impotriva sa. Pierduse prima batalie impotriva lui Pompei, iar acesta din urma se
autointitula deja lider al Romei. Mai mult, intr-un discurs public el lasa de inteles ca se
baza pe ajutorul unui puternic rege barbar. Cine altul sa fie puternicul sustinator al
romanului daca nu dacul Burebista?
Istoria nu este, insa, una previzibila. Desi o armata numeroasa a dacilor marsaluia in
ajutorul lui Pompei, Cezar anticipase pericolul si atacase fara sa mai stea pe ganduri. La
Pharsalos, el obtine o victorie ce avea sa schimbe fata lumii pentru totdeauna. Nu putem
decat sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca razboinicii daci ar fi ajuns la timp in
ajutorul lui Pompei. Drept raspuns, noul lider al Romei nu se gandea decat la
razbunare. In Macedonia, el maseaza o armata uriasa, circa 150.000 de legionari, cu
mult mai mult decat i-au fost nevoie pentru a cuceri Galia. Singurul sau gand era
acela de a da o lectie cutezatorului rege dac. Nu apuca sa isi duca planul la indeplinire.
Este ucis in anul 44 i.Hr, in urma unui complot al senatorilor. La scurt timp, Burebista
cade prada unui complot similar pus la cale, cel mai probabil, de regii daci pe care ii
supusese. Dacia este sfasiata aproape imediat in patru parti, apoi in cinci, asa cum ne
spune istoricul Strabon. In Transilvania, acolo unde preotul Decenu preluase puterea
regelui si acolo unde se gasea cea mai puternica factiune dacica, avea sa se nasca, cat de
curand, un alt rege pe masura lui Burebista nimeni altul decat Diurpaneus - Decebal.
El, marele rege Burebista, isi ocupase deja locul printre zeii neamului sau.