Sunteți pe pagina 1din 60

Castelul Peles,

Sinaia
Castelul Peles, unul dintre cele mai importante castele din Romania,
este amplasat in Sinaia, la 44 km de Brasov si la 122 km de Bucuresti.

A fost construit intre anii 1873 si 1914, pe vremea regelui Carol I al


Romaniei (1866 - 1914), după planurile arhitecților Johannes Schultz
și Karel Liman, și a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann
din Hamburg, August Bembé din Mainz și Berhard Ludwig din Viena.

Castelul Peles a fost construit din lemn, piatra, caramida si marmura


si are circa 160 de incaperi. Demn de mentionat este faptul ca Pelesul
a fost primul castel electrificat in intregime din Europa.

Castelul Peleș poate fi considerat cel mai important edificiu de tip


istoric din România, având caracter de unicat și este, prin valoarea sa
istorică și artistică, unul din cele mai importante monumente de acest
fel din Europa celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.
Castelul
Pelisor, Sinaia
Castelul Pelișor este un castel de mici dimensiuni, construit în parcul
castelului Peleș pe valea Prahovei. Ridicat între 1899 și 1902 de arhitectul ceh
Karel Liman și decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, Castelul Pelișor
devine, începând cu anul 1903, reședința de vară a principilor moștenitori.

Castelul a fost construit din dorința regelui Carol I, ca reședință a principilor


moștenitori Ferdinand și Maria.

Mobilierul și decorațiunile interioare, realizate în bună măsură de către


Bernhard Ludwig, indică un spațiu rezidențial (hall, cabinete de lucru, capela,
"camera de aur"), tributar inovațiilor mișcărilor artistice de la începutul
secolului al XX-lea.

Pelișor are 99 de încăperi.

Castelul Pelișor deține o valoroasă colecție de artă decorativă aparținând Art-


Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artiști ca E. Galle, frații Daum, J.
Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mențiune specială merită
manuscrisul - pergament pictat realizat de Maria și dăruit lui Ferdinand în
1906.
Castelul Corvinilor sau Huniazilor,
Hunedoara
Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huniazilor sau Cetatea
Hunedoara, se afla in Hunedoara si este cel mai important monument
de arhitectură gotică din Transilvania.

A fost ridicat în secolul XV de către Iancu Hunedoara, pe locul unei


vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști.
Este o construcție impunătoare, cu acoperișuri înalte și divers
colorate, cu turnuri și turnulețe, ferestre și balcoane împodobite cu
dantelaria pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat și transformat în
muzeu.

Fiind una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de
Hunedoara, castelul cunoaște în timpul acestuia însemnate
transformări. El devine astfel o somptuoasă locuință, nu numai un
punct strategic întărit. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului
i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de
onoare.
Castelul Regal de la
Savarsin
Castelul regal de la Săvârșin este un castel deținut de familia regală
română și situat pe domeniul de la Săvârșin, județul Arad. Pe locul
clădirii actuale se găsea în secolul al XVIII-lea castelul familiei
nobiliare Forray. Acest castel a fost construit între anii 1650-1680.

Castelul este înconjurat de un parc prevăzut cu lac și debarcader.


Parcul dendrologic din jurul castelului a fost înființat de vicecomitele
Andras Farray, în anul 1514, care a fost domn de pământ și a avut
moșie în zona Săvârșinului. Acest parc are o suprafață de 6,5
hectare și conține câteva specii rare de arbori și arbuști, declarate
monumente ale naturii: brad argintiu, molid, tuia piramidală,
chiparoși de baltă, salcâm chinezesc, pin de Himalaya, alun turcesc,
stejari seculari și multe altele.
Palatul Roznovanu – Iasi
Palatul Roznovanu, este un monument de arhitectură, construit în deceniile
7 - 10 ale secolului XVIII-lea, în Iași. A fost restaurat între anii 1830 și 1833 de
către cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat și Catedrala
Mitropolitană din Iași.

În ansamblu, ca arhitectură dar și prin frescele interioare și statuile ce


împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparține stilului neoclasic, cu elemente
ornamentale eclectico-baroce.

Până în 1891 când este vândută statului, clădirea este reședință a familiei
Rosetti - Roznovanu, cea mai puternică și mai influentă familie din arena
politică moldavă a urbei. Între anii 1892 - 1892, Palatul Roznovanu va fi folosit
ca reședință temporară a familiei regale, o parte din spațiu fiind alocat
autorităților locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales
în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918, când a găzduit sediile ministerelor
conducerii politice refugiate de la București. În deceniile 2-4 ale secolului XX,
Palatul cunoaște din nou strălucirea vieții mondene de altădată, pentru ca, din
1944 să devină sediul Comitetului Orășenesc de Partid. In prezent, clădirea
adăpostește sediul primăriei Iași.
Castelul
Bran
Castelul Bran (în germană Törzburg, în maghiară Törcsvár) este un
monument istoric și arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de
kilometri de Brașov, pe șoseaua ce iese prin vechiul cartier
Bartolomeu și care leagă Brașovul de Câmpulung.

Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din


punct de vedere strategic. El adăpostește în acest moment muzeul
Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu
sunt expuse colecții de ceramică, mobilier, arme și armuri, iar în
curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiționale
din regiunea culoarului Rucăr-Bran.

În anul 2000, castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic


de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și
Elisabeth Sandhofer, moștenitorii castelului. În luna mai 2006, aceștia
au devenit proprietarii castelului și ai domeniului aferent.
Castelul Sturza din
Castelul Sturdza de la Miclăușeni, cunoscut și sub denumirea de
Palatul Sturdza, este un castel în stil neogotic construit între anii
1880-1904 de către Gheorghe Sturza și soția sa Maria, în satul
Miclăușeni, la o distanță de 20 km de Roman și 65 km de municipiul
Iași. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei și
Bucovinei.

Planurile construcției au fost realizate de arhitecții Iulius Reinecke și


I. Grigsberg.

Este un frumos palat în stil neogotic târziu, fiind o copie a castelelor


feudale apusene și amintind de Palatul Culturii din Iași, dar și de
Palatul Domnesc din Ruginoasa.
Palatul
Mogosoaia
Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia,
județul Ilfov, aflată la circa 15 km de centrul orașului București.
Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de
veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul familiei
Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile
curții. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoș care deținea
pământul pe care a fost construit.

Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de


aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.

Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu


în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o
combinație de elemente venețiene cu elemente otomane, stil utilizat
anterior și la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta
la Potlogi.
Palatul
Culturii,Iasi
Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat, în 1926, de către regele
Ferdinand al României. Realizat după planurile arhitectului I.D.
Berindei, ajutat de arhitecţii Xenopol şi Cerchez, construcţia Palatului
a durat două decenii.

Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu


elemente heraldice în exterior. Construcţia are 298 incăperi cu o
suprafaţă de aproximativ 36.000 m2. La faţadă sunt 92 ferestre, iar la
mansardă alte 36 în ogivă şi două rânduri de baghete.

Astăzi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal


Naţional "Moldova” Iaşi şi cuprinde: Muzeul de Istorie a Moldovei,
Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi
Tehnicii Ştefan Procopiu. În aripa de nord-est a palatului se află
Biblioteca Municipală Gheorghe Asachi.
Palatul Jean Mihail, Craiova (Muzeul
Actuala clădire a Muzeului de Artă din Craiova a fost casa unuia dintre cei mai
bogaţi oameni din România începutului secolului trecut. Piatra de temelie a
Palatului Jean Mihail a fost pusă în 1899. Constantin Mihail a apelat la
arhitectul francez Paul Gottereau care avea să contureze un plan în stilul
specific academismului francez, iar palatul s-a înălţat trainic şi elegant.

Materialele de construcţie erau de cea mai bună calitate, iar meşterii, dintre cei
mai iscuţi aduşi de pe alte meleaguri. Îşi făceau apariţia stucatura, pe alocuri
aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate, candelabrele din
cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi
cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria.

O legendă spune că Mihail visa să acopere clădirea cu monede de aur, dar


regele l-ar fi refuzat, zicându-i că le vrea aşezate în dungă. În timp ce opera se
desăvârşea, o boală cruntă strivea, spre sfârşitul anului 1907, bucuria
proprietarului de a se răsfăţa în imensele încăperi. Câteva luni mai târziu, în
iunie 1908, Constantin Mihail se stingea din viaţă. Fiii săi, Nicolae şi Jean,
inaugurau palatul la un an de la pierderea tatălui. Nici în viaţa lor fastuoasa
locuinţă n-a jucat rolul acelui cămin visat de părinte.
O zi
buna!
Imagini: Internet
Texte: Wikipedia
Muzica: Ciprian Porumbescu “Balada” Op
29 Adriana