niT CO IC° 10

LA

MONOGR A F. !
BISERIC112. MIRE
N

11) k
r
J D O IL O Ii O I U
cD PIT,SONALUL CLF:IICAIAFLAT LA ITNERVA
IN -\PLICATIE A NOLT.1 LEG! CLP,RICAI.E
DIN 1893
CU NOTE ISTORICE 1 LOCALITATI

1CONOMUL C, CIOCOIU
I :COST PROTOIEREU

UDET ULI.TT DOROHOI

www.dacoromanica.ro
 DEDICATIE
ISVOARALE DE CARE M'AM SERVIT
IN ACEASTA DESCRIERE

Aceste note despre bisericile parohiale i filiale din

judetul Dorohoi Cu itisemnari istorice in unele localitati,
In primul loc, le fac dedicafic, fratilor mei preoti i colegi
conjudeteni, cu cari impreuna ne-am ostenit copiind
adunAnd inscriptiile bisericilor i datele de pe icoane.
In timpul serviciului, ce mi s'a incredintat de Protoie-
reti (1892-1902) al acestui judet, sub pgstoria lnait Prea
sfintitului Arhiepiscop i Mltropolit losif Naniescu, tir.eam
sa fiu decusearA spre sArbatori, la una din biserici injudet,
unde a doua zi, serveam alAture de preot, adeseori litu gia in
sobor de preoti, cu diaconul i antaretul, ce I luam de la
resedint4.
Cu aceasta ocasiune asistând la Biserica i adminis-,
traliunile locale, scdele i sAteni, sí putea dcsvolta
mina leg6tura si creciinta noastra tu D-zeu Creatorul,
torul lumei si Mantuitorul omenirei." Se putea arata
serica este asezamAntul vezut al lui D-z6.11 pe pArnant, despre
care Is. Christos a zis: I&Voiu zldi Biserica mea si nici portile
iadului nu o vor putea sfarma; Eu cu voi sunt in toate
pana la sfArsitul veacurilor" Biserica prin Evanghelia
ce poseda, este Institutia de luminare in cele pArnAntesti
ceresti, Institutia de ertare de pacate si sfintire: unirea
omulut cu D-zeu, alutand in toate tmprejurArile vietii pa-
mintesti.

www.dacoromanica.ro
 In asa intruniri, se poate arata si combate relele da
care sufere societatea, milloaceIe de a scapa de rau: ca-
lea religioasa i economica, singure care formeaza fericirea
sociala. In fine se pot stinge multe neintelegeri si patimi
si mutt lolos se poate aduce Bisericei si Patriei.
Cu acea ocasiune, notele adunate despre biserici si
localitate. le am depus la fiecare parafe, in primele procese
verbale, in condicile de inspectiune, introduse cu noua lege
clericala din 1893-94.
Acele note: Coleclie a tutaror bisericelor, le imprimez
aici, spre a le avea toti la indamana si a ne cunoaste pe
cat se poato, localitatea si judetul.
In al doilea loc, in ce pnveste InsemnOrile istorice pe
localitati, cat si pamanturite proprietarilor i atenilor etc.
etc. am de multemit Societatei geografice Romane, fondate
la 15 lun. 1875, recunoscuta drept Institutie de utilitate
publica, prin legea din 20 Febr, 1897, servinduma de Ma-
rte Dictionar geografic al Romaniei, alcatuit i prelucrat
dupa dictionarele partiale pe juclete, de G. I. Lahovari,
general C. I. Bratianu si Gr. G. Toc+lescu, Bucuresti
Aceasta prima lucrare, despre bisericile din judetul Do-
rohoi, se va complecta cu timpul de preoti, In monografille
amanuntite a Satelor sl a Targurilor in care Se va putea cupnnde
çonfinlilesi intinderea dupä hectare, catitatea si felul pamm-
tutu!, productia, recensimintul, ocupatiunile, institutiile, locale
veniturile drumurile, strada numarul esact de parnanturile lo-
cuitorilor si a proprietatilor, cat si toate cele mai de insemnatate
locale, cunoscute mai bine de cel ce vietueste in localitate.
Am speranta iarasi, ca oameni competinti, vor apre-
cia $i contribuí cu luminite lor, la complectarea i Indrep-
tarea acestei lucrari, facuta din dragoste cake Biserica si tara.
Ennom, C. CIOCOI1J
St ,avrofor
Dorohoi

www.dacoromanica.ro
 b01101101t14
Orasul Dorohoiu este vchiu si nu se cunoaste, fon-
datia lui, nici din acte, nici din istoriel
Intro revistä cetisem, ca Dorohoiul si-ar fi luat nu-
mele tie la Iperiod Dorohid, un general roman, care
cu regimentul seu numit Dorohidan, forma un castru
si a tinut pept aici, tiävälirilor barbariloro probabil este
un oras, mai vechi, decAt. descalicatul lärei Moldovei.
Anonimul autor al cronicei, IIurul, punea Dorohoiul,
a era ca Doroca pe vremeaNretragerilor legiunilor ro-
mane din Dacia, pe vremea lui Aurelian 274 a. chr. Ori-
ginile acestui oras, se perd in evul mediu, sub infiu-
enta slava malorusii (rusii mici), Numele Dorohoiu, se
poate apropia de rädilcina slava dorog: drum, cale, sleah
(sleav), in aceiasi categorie de cuvinte cu Putna, care tot
drum inseamna. Orasele de nord si tetatile de sud de
pe litoralul Marei Negre: Cafa, Belgrad, Çhilia, erau le,
gate in afacerile lor conierciale, cu mai multe drumuri,
de pe vaile apelor, ce dau in basenul Siretului si Pru,
tului.Un asemene drum: dorog doroh, atingea si locul
pe care soarta a Meat se fie un popas, un tärg, car-,
muit din vechi de o administratie, pe care Alexandra
Voda cel Bun (1401-1433) o reguleaza, si o suma mari
sfetnici ai Domnului, erau din Dorohoi ot Dorohoi"
Aici Stefan cel Mare (1456-1504), isi leagg numele prin
zidirea bisericei sf. Nicolai, ce si astazi exista. Iar dupa
Alexandru Lapusneanu Voda (1557-1561), s'a hotarit
ca Vornicul de tara de sus sa fie in Dorohoiu. dupd
cum Vornicul terei de jos, mai sus, in rang ca cel de Do-
rohoi, isi aveq locul la Barlad.
Dorohoiul suferi cu intrarea Polonilor la 1509, ca-
ri aprind satele si tärgurile Willa la Botosani, spre asi
resbuna de navälirea lui Bogdan Stefan Voda in Polo-
nia. Navalirea Tatarilor la 1510 si 1513, care aprind
satele pana din sus de tärgu Dorohoi. Venirea Tatari,
lor din Crirn la 1640, spre a pedepsi pe Vasile Lupuj

www.dacoromanica.ro
distrug totul de la tai pán5 la CernAult. §i flotin, pt.&
dAnd §i robind. Aducerea Tatarilor In 1605; de D. Can-
tacuzino Vod, spre a se apara de Petriceico, care vi-
nea cu Polonii spre al detrona, lasA in judetul Doro-
hoi pustiiri.
Tinutul Dorohoi perde, prin luarea Hotinului de
Turci la 1713, multe sate §i mo§ii trecurA la reionul
Hotinului. Asemene ca luarea Bucovinei la 1777, cAnd
se -re§lui din Tinutul Hertei §i a Dorohoiului o bunti
parte, cum §i prin luarea Busarabiei la 1812, provocAnd
la 1832 o nouA rotunzire de judete, infiintinduse ju-
detul Boto§ani, la care Se alipi HArlAul, iar Herta la
Dorohoi, perzind Stefäne§tii, alipiti la Boto§ani.
Capitala sau re§edinlq, judetului este astAzi in ur-
baDorohoiu. Din vechime fe§edinta s'a aflat §i in TArgu
Herta de unde sub Domnia lui loan Sandu Sturza Voda
sa strAmutat la Dorohoi pAnA la 1837, and Mihail
Sturza o strAmuta la MihaiIeni, unde a stat pAnA la
1850, sub domnia lui Grigore Al. Ghica VodA, readusA
In Dorohoi.,
Singurul act remas din odoarele §i averile ctito,
re§ti, o Evanghelie, scrisA pe pergament legatA in argint,
In care se pastra copia, iar dupa alii chiar originalul
Hrisovului, de la Domnitorul fondator, pentru terenul
TArgului Dorohoi §i al mo§iei, sau furat cu alte lu-
ernri din blserica lui§tefan VocIA in 1850, cum se aflirmA.
de contimpurani, ce au asistat la cercettiri.

www.dacoromanica.ro
 PAROH1ILE URBANE.
1). rarohia Stefan Ce! Mare, 400 familif, din* urba
Dorohoi, cu biserica parohiala sí. lerarh Nicolai, fondata
peaträ cioplitä i caramidA parte zmiltuita, de atra Domnul tä-
ref Moldovei, Stefan Cel Mare Voevod, Inscriptia sarbeasch
din afara de pe peatra In zidul pAretelui despre meazAzi
zice: Blagocistivul f i de Christos iubitorut Eu Stefau V. V,
ea nìia lui D-zeu Dornn Tara Moldovei, fiul lui Bogdan
y. V., am zidit acest templu, in numele sf. Pcirintelui
nostru Ierarh feiccitorul de minuni Nicolai f i Tarn &Weir-
sit in anul 7003 luna Oct. 18, iar de la Domnie al 39
curgeitor. In exterior biserica de jur Impreju;, la baza
tnaltime de un metru, este Inconjurata de o prispa sau
tarnat de peatra, ingust, care In tfmpurile actuale cu res-
taurarea din 1896, fAcanduse mai larg si cimentat, a ca.-
zut cimentul si pe tarnatul largit, Wand ploale si de pe
acoperemant, aduse umezeala la zidul bisericei, cela ce
facu, ca prispa sau tarnatul, sä lie refacut, tngustat, cum
.era ce la inceput. Sus aproape de acoperemantul bisericei,
sa vad in 3 rinduri de jur imprejur, medalioarre cu figuri as-
tronomice: zodiacale a diferitelor vietati i planete, stricate,
unele clzute strefilcute acum In restaurare,- Biserica era aco-
perita cu sindill, acum cu tabla, are un singur turn la
mijloc. Paretii in exterior sunt impodobiti cu figuri boltite.
In interior pAretii din centru bisericei si altar, sunt zugra-
viti peste tot, cu ftgurile sfintilor i tablouri blbhce, pictura
bizantina, Mere la inscriptti cirilice: sarbesti. In altar la
paretele de meaza-noapte, tincuiala cazuta, arata urmele u,
nei alte zugrAvirt sub cea de deasupra. Dar tencueala cu
pictura saq zugravirea a doua, tine numai !Ana la feresti,
atat In cuprinsul altarului, cat l in centrul bisericei, lar
mai sus de feresti, e prima si singura pictura veche La stIn-
ga strand arhieresti, sa vad chipurile Domnului Christos
sf, Nicolal, apoi portretele Stefan V. V. purtand barba, ti-
nand In mama bisericai Maria Dogma, Bogdan V., Ste-
www.dacoromanica.ro
fanita V. V., Petru V. V., cu coroaneIe pe cap. Acum
cu restaurarea din Mara, spalandusa portretele ctitorilor,
s'a gasit sub portretul lui Stefan Cu barba, alt portret
barbä, cela ce confirma, ca pana la feregti este a 2-a pic-
tura. Ce bihe ar fj, cand In reifaurare ear pastra pictura
veche, sau ar putea fi luata, copiata.
Biserica sf. Nicola', se afla la Inceput, lntre 2 ape marl,
av8ncf la spate lezerul Dorohoitflui, unde cUrge Jijia .spre
Dimacheni; la fata balta zis sesul Crivei, pe unde Se afla
apa, Intinzinduse prin tiganime si valea guticenilor spre
Raileni. Dupa positiunea sa Intre doua ape, asezata pe
o culme Ingusta, ce ducea la padure, Uncle astazi e orasul
Dorohoi, cu O biseriCutä veche de lemn, spun batranii
cut& din padurea locului, era un loe strategic, Servind bi-
serica lui Stefan, mcunjuratá de ape si pádure, 1ca loc
Cetate de aparare, cum se vede din constructia zidului
si a ferestrelor, posibel servita la Inceput de monahi, cum si
p6fta humele de monastirea de la Dorohoiti. In cimitirul din fa-
ta biseticei, sau gasit temelii de peat& si hrube boltite de
peatra si caramida, asemine sculptate ca la usorii feres-
trelor i u$11,de la biserica, fiind locuinti, case Domnesti,
unde sta Domnitorul cand venea si unde era resedinta
Marelui Vomic al Tarei de Sus, toate se distruse prin
Vandalism, iar fundamentele de peattá acoperite cu pamant.
In 1849, stapanul unot case facute pe acele locuri, arand
In gradina, allá o cavitate ziditd. Facanduse cercetari de
autoritäti., gäsira part', de pareti In pamant, beciuri boltite
si pavate, ugi de peaträ masiva, o znasd de marmord si
care masa s'a ì trimis la niuzeul de anticitati din Ia§i.
Cum se sputie tick ca. In havalirile de barbari, clopotele
s'ar fi Ingropat in parta despre rasarit l cä hrube subte-
ratie, duceau de la Curte, departd penttu scapare. In timpul
inva.siunelor, Bisericã fu arsa In acoperemant i catapiteaz-
ma, ctim se observä 1 dupa O grinda de lemn fixatä la
spatele catapiteztnei in altar, grinda pusa. In paretil biseri-
cei de la zidire, da legatura, aflatä arsa putin la mijloc. Mult
timp In biserica arsa, ab tinut Tura vite, pane si producte.
Catapiteazma aflata astazi, are inscriptie ,,Aceasta sf.
Catapiteazma sa 'facia ptin silinta si chelttieala preotilor
si negttstorilor, Preotul Preotul . Tanasa Bacalu

. . si sub icoarla hramului continua. scrisoarea, .care nu

www.dacoromanica.ro
 1

se poate discifra din causa de nimicire, se poate observa

ainul 1795 mart".
Uu rind vestminte preotesti si unul diaconesc, poarta
scrierea In greceste: Moscva In 30 Maiu 1819, sau afie-
rosit bisericei sf Nicolai din Dorohoi, prin servul lui D-zeu
loan Dimitriu (Arbore), spre pomenirea parintilor 14 Dositei
monah si Elisabeta monahia".
Clopotnita veche fusese pe 2 stalpi de zid boltiti, tri fa-
ta bisericei, unde astazi se afla 2 salami.
Clopotnita actuala de carat/11a, aflata de oparte spre apus,
se facu In timpul Primarulul loan Tautu la 1868, din un mate-
rial adunat pentru construírea unei biserici noi, donat de pro-
prietarii Curt si Rosnovanu si din piatra scóse de la
curtele Domnesti.
Un coridor de scanduri, se afla la intrare in biserica,
facut In timpul Prfmarului Iordache Burghelea la 1872,
desfiintat acum cu restaurarea.
Cafasul pentru cor 'si petruirea pridvoruIul, In locul
petrelor vechi deteriorate, se facu In timpul Primarului
lancu Dimitriu la 1883.
Petruirea bisericei In centru si varuirea pridvorului, se facu
In timpul Primarului V. CaIcantraur la 1888, probabil ca de la
fondare, pridvorul a fost zugravit, ca si centru si altaru.
In 1892 In timpul Pfimarului lorgu Cernovodeanu, prid-
voru se vapsi, se sterse si se spala paretii din interforul
bisericei: In centru turn si altar, Inegriti de fum, danduse
catapiteazma cu un lac,
Biserica sf. Nicolai sau M-rea de la' Dorohoi, fusese de
la fondare Inzestrata cu mosia din jurul Dorohoiului;, margi-
nit& la nord cu Lisna-Cracalia, la rasarit Damacheni, lá.
miazazi Leorda-Siret. la apus Dersca-Hilisei. Asta-zi e
marginita In toloaca (islazul Dorohoiului), aflat la comuna,
care an pe an se incalca de propietarit megiesi. Prin hri-
soave Domnesti, part' din mosie se llama persoanelor
favorite. Tot prin harazire ajunsese locuitorii din Dorohoiu
sub Epitropia sí. Spiridon din Iasi, platind taxe ca ajutor la
biserica Spiridoniei din Herta. In timpul Primarului lancu
Dimitriu, In urma unui proces, comuna Dorohoiu plati E-
foriei sf. Spiridon, sapte mii lei odata pentru tot deauna.
Biserisa avusese acarete pe mosie, si case, cum arata si
astazi numele de Iazul popilor de pe mosia Trestiana, moa-
www.dacoromanica.ro
 t
ta popilor de pe garla jijiala opust, av6nd 4 pet% dig:-
trusa prin neglijenta arendadilor, carora comuna In 1863 a
ivat dispagubiri una mie galbeni. Asemene avu case: o
dugheanä din ulita TArgu Vilelor, o dugheana de peste
pòdul casapiei, locul dat de familia Pledca, astazi casele
Lozneanu, locul daruit de loachim Mironescu etc.
Cu secularizarea averei bisericilor din 186264 prbprie-
tattle bisericei sí. Nicolai tmpreuna cu alte proprietati di ca-
se ale bisericutei de lemn, trecura la Comuna. Cu suma de
50 mil lei luati de pe proprietatf, se Incepe noua biserica
Catedrala, care se termina di pu bani din donatiuni, din
bilete ce lotarie di din budgetul comunet, In 1894.
Clerul in trecut, se platea de o epitropie din venitul
proprietatilor bisericedti, din modii di dugheni. Astazi bise-
ricai rid poseda nici un fond di serviciul bisericesc, clerul,
se platesc de comtina di. stat, Ponform noel 'leg' clericale.
Personalul clerical, aflat la punerea in aplicare a nbuei
tegi clericale, din 1894: Paroh Preotul I. Romanescu Sa-
chelar fost Protoiereu (1889-1892), curs seminar 4 clase
atestat No. 234 din 1863, di Preot supranumerar C. Cio-
colt', curs seminar grad. II atest. No. 370 din 1874 Iadi,
hirotonisit preot la 1879, Sept. 27, pe seama acestei bi-
serici, de uncle permutat cu ord.. chr. No. 1i26 -din 17
lunfe 1894, la Catedrala Dorohoiu, Cantaretr Andrei for-
menu decret No. 1383 din 1875, Stefan Ionesu decret.
No. 776 din '1883, Paraclisier V. Alexandrescu decret.
No. 1985 din 1889 dup. care urmeaza Paroh: I. Enescu
curd siminar 4 clase atest.1 No. 437 din 1881, venit aici
din Mihaileni In 1900, In locul decedatului I. Romanescu
dI Cantareti Gh. BrOnzei di V. I. Mihailescu In locul lui
Stefan Ionescu trecut la Bisericuta di Audref jormescu e-
dit la pensie, Paraclisier C. Diacoriescu.
2). Parohia Yargolici aproape 400 familii, din Urba
Dorohoi, pronumita dupä numele donatorului Vargolici, t a-
re a donat comunei casele cu locul lor, situaf In tuprinsul
Parohiet, unde astazi se OA scoala primara de- fete No.
1, ca comuna se intretina o dcoala de antari bisericedti
(corevocal al comunei), are bisericä parohialei , bisericula
veche Adormirea, construita de lemn ba.rne, pe temelie de
peatra ridicata sus mal bine de un metni. Legattira bar-
www.dacoromanica.ro
 o

nelor tnchiete pana 1cu. boltile de sus din pridvor, cen-

tru si altar, formeaza un totul inchieat, aratand arhitectura
constructiunea veche solida a veacurilor trecute. Inscrt-
ptiunea sapata in lemn sus .pe usorli de la intrare spune:
Aceastei sf. bisericd sau inalfat intru cinstea ft lauda
Adormirei precistei de D-zeirndscdtoare fi purareci feeioa-
ra Maria in zilele lui Constantin Moruzi V. V. leat 7287 ram
luna april 12. Pe catapiteazma sub icoanele imparOtesti
se citeste: Aceastd sf. catapIteaznui s'a pad prin oslrdia
lui Tanasd Solluzl, i Onofrei Brai, i Constantin, i loan
Popovici, i Vasile Diacon, i priot Mamma Chirild la leal
1794 lanuar 20. Zugrav a fostAnanii de la Suceam Sau
gasit resturi de la o catapiteazma vcche de musama,
potul mare are scriere: Acest clopot s'a facut prin ostfL
neala Iconomului Dimitrie si a poporenilor 1839, Teodor
Grigore preot si altor miluitori, hramul Adormirea M
Domnului". lar pe clopotul cel mjlociu se ceteste t Do ro-
hoi, Adormirea presfintei de D--nu Nascatoare 1825".
Bisericuta, ca si biserica sf. Nicolai din Dorohoi, avu
fonduri cuprinse In case si locuri harasite de diferiti piosi
crestini, precum casele numite Goroveit lordache Burghele,
Lorent, casele aruite de C. Manea, casele Tudosache,
casele Catinca Curtoae, casele preotul Iordache. etd. Qu se-
cularisarea averilor bisericesti, aceste fonduri trecura la CO-
muna Dorohol, precum asemine se WA de comuna i fon -
durile bisericei Domnesti sf. Nicolal din Dorohoi. Suma de
50 mil lei, provenita din aceste fonduri, comuna o depusi
la casa de consemnatiuni si se incepu la cladirea Cap
tedralei Dorohoi, sfintita la 14 August 1894.
In actele de fundatiune a bisericei catredale, se pre,
vedea ca bisericuta, sa fie Inlocuità prin catedrala, sau per-
mutata la cimitir, dar aceasta era o dorinta mai mult
numai, spre a se ajunge °datà la ridicarea unei biserici. de
zid i Incapatoare in centrul orasului.
Imprejurarile locale si anume: cerintele religioase, nu-
mArul mic numai 3 biserici ill Dorohoi, capitala Judetplui;
legea aprobarei parohiilor din 1893, Inaintea sfintirei cate-
dralei, scapa bisericuta de aramare. In. Pr. sf. Mitropolit
Moldovel D.D. Ioslf Naniescu, prin Inalt. ordin No. 205 din
8 Feb. 1896, catra Protoierie, intre altele hotaraste: Noi
sub nid un clivint, nu aprobam daramarea sou stramuto-
www.dacoromanica.ro
 10

rea vechei biserici Adormirea, din parohia Vargolici, urba

Dorohoi, lar daca cetatenit Dorohoieni, voesc a 'zidi o alta
biserica In locul celei vechi, Noi le dam binecuvantarea
din téta inima etc. Asemene si ord. Minister, de culte No. 1431
si 1432 din 16 Mart 1896, catra Prefectura si Primä.rie,
intre altele decide: Biserica Adormirea veche din orasul
Dorohoi, fund biserica parohiala i deci recunoscuta prin
legel alte filiale nemai fiind In acea parohle. Ministerul
1

nu poate consimti la disfintarea el'. etc. In adevar fata

cu intinderea orasului, cu crbsterea populatiunei si a pro-
gresulul ce .Dorohoiul a luat de un timp, este absolutä ne-
cesitate de a 4 biserica spre gait, lar aceasta se contr-
nue a ezista in taria el $i in consideratiunea vechimei ei.
Credem c. va veni omul providential i pentru a 4 bise-
tic& spre gara, cum D-zeu prin Primarele Onisifor Gher-
ghel a ajutat, sa se ridice biserica de zid la cimitirul de
Dorohoiu cu suma de 27 mil lei.
Bisericuta din Dorohoi, de si de lemn, prin modul de
constructie i thria ei, va arata i generatiunelor viitoare,
arhitectura veche de lemn si sentimentele religioase ale
strabunilor, nostri. Ipzestrata orecand, cu fonduri de crestiniT
Dorohoieni, totdeauna a lost intretinuta prin enoriast, unde
au, capatat i astazi afla zilniG mangaierea sufleteasca. In
1895 prin contributiunile enoriasilor, sau vapsit paretii de
barne- in launtru, sau spalat i dat catapiteazma cu lac,
and s'a aflat i inscriptiunea de pe catapiteazma ce fuse-
se Intunecata, data picturei avand anul 3.794 In acelas timp,
ca la sf. Nicolai, ce are pictura din 1795; s'a acoperit cu
tabla de comuna, existand dedesupt vechea
In 1899 sau continuat imbunatatirele, invalindu-se parent
clopotnitel (aflata pe 4 snip» cu tabanuri de scanduri, yap-
sindu-o; in interior s'a trnbracat biseriN. pe jos cu musa-
ma, sau 'rnarit ferestrele punandu-se alti ferestari; s'a facut
cafasuP pentru corul4 de copit: Men si fete, ce canta In
toate duminicile i sarbatorile:. sau pardosit paretii interior'
ai coridorului cu caramidaetc.
Personalul clerieal aflat in 1894: Paroh V. Popovici
cu seminar 4 clase, atestat No. 134 din 3869, Hui, Can-
taren N. Savescu si J. Popescu, paracliser H. Zorojanu,
urmeaza paroh C. Ciocoiu (protoiereu 1892-1902) su-
pranumerarul de la catredala, cu ord. chir. No. 815 din
www.dacoromanica.ro
I Martie '1899, in locul decedatulni V. Popovicí. antlreti
tefan lonescu de la sí. Nicolai In locul lui N. Savescu tre-
cut la catedrala $14 Popescu. I. Ionitiu in Iocul lui stefan tone-
.scu, Derijorul corului la eatedrala. N. Ostafie cantor, In locul
decedatului lonitiu $i D. Dimitriu derijor corului bisericutei, In
locul lui Zorojanu inaintat cantor II.

3). Parohia Grigore Ghica Toevod din urba Dorohoi

320 familii, are bisericii. Catedrala ora$ului Adormirea
Maicei Domnului" i sf. Gheorghe, cladita de clamida, aco-
peremantul cu tabla, avand forma patratk aprOape rotunda,
deasupra 5 turnuri, cu clopotnita aparte, zidita din fondurí
1) parte ale bisericilor sf. Nicolal $i a bisericutei de lemn
Vechea Adormire", cuprinse In case, mon, pamant eta.
luate de comuna la secularisare, ale caror suma de 50
mil lei, se depuse la consemnatiuni, 2) párte din fanduri pre-
vazute prin testamentul cetAtanului Gh. Atanasiu (o casb.
In ulita micä pretul vinzarei 168 galbeni), in urma $1 o
dugheana a fiului su Taraste, publicat in monitorul ofi-
cial No. 146 din 5 April 1861; Iconomul Stefan, Teodor,
testamentul din 1862: Prea sfintitul Arhiereu Chesarie Si-
nadon cu 50 galbeni; Ecaterina Tautu nAscutà Popovicl
cu 1375 lei, dupa testamentul No. 209 din 1888 recunos-
cut prin $edinta Consiliulul Comunal din 3 April 1891.
Donatiuni in ban]: (1855 galbeni) strîni Trite anii 1867-,
69, pnn cetatanul lean Tautu, cu o condia autorisata. de
Mitropolie cu No. 2777 din 29 Noembrie 1866 $i 4) din
bilete de lotarie $i budgetul Comunel.
La telegrama Mitropcliei No. 1632, In care cere inforo
matiuni, ce fonduri garanteazA gatirea Bisericei $1 cine sunt
fondatorii, cu adresele Primarului Ion Thutu No. 1117 din
a.ug. 1869 si No. 1121 se respunde Protoieriei, ca gAtirea
ricei, se garanteazA din fondurile bisericesti, dispunandu-se
pana la 1855 galbeni, din invoelele cu morí: 900 galbeni, din
vinzarea a 3 case bfsericesti: 128 galbeni, din 2 condici
de la persoanele de binefacere: 400 galbeni, comitetul $i
Primaria.
Prima peatra fundamentala se pune pe terenul Trite
scola veche primara (astdzi banca creditului) l casete
Ghitescu (astizi locul gimnaziutuia,) in 6 Sept. 1869, fiind
Primar loan Tautu, dar la 18 Sep. lucrarea se opre$te
www.dacoromanica.ro
 12

fiind in conditiuni rele de material si interior mic, lar pea-

trat se scoate si s'a pus pe strazi. Se. cauta alt teren, sau
locul dat de Teodor Stroici, unde se afla scrinciobul vethi
sau terenul bisericutei.
Prefectura cu -No, 9731 din 5 Dech, 1875, este contra
terenului slabit al bisericutei, aflandu-se morminte i pa bise-
ricuta nu trebue desfiintata.
In 14 Dch. 1882, cetatenii cer Cu insistenta, sa se In-
ceapa. biserica din fondurile bfsericesti aflate la casa de de-
punen 1sä se Infiinteze si o lotarie de 100 mil lei, juma-
tate pentru biserica, jumatate castig,
In 29 Iul. 1888 cu ord. Ministr. No. 7328, se apro-
ba planul arhitec. N, Gabrilescu, refacut de Inginer con-
structor Fragneau i in 10 Ianuar 1889, se fac publicatiu-
nile de licitatie pe valoarea de 88696 lei 87 bani. In ul-
tima licitatie din 14 $i 16 april 1889, oferta Emil Rudolf
fon Regius si Osiaz catz cu 88500 lei.
In 28 lunie 1889 se pune a 2 temelie, In apropiere
de acelas teren, cu act de fondatiune in timpul Primarulut
V., Calcantraur si Prefect Gr. Holban; Ministru de interne
Lascar Catargiu, Ministru de culte C. Boerescu. In 10 Sep.
1890 Antreprenorul neindeplinind conditiunile contractului, Cu
toate somarile gi amendarile date, comuna hotareste rezi-
Hared contractului si se continuà lucrarea în regie, sub prir
vigherea une comisiuni comunale compusa din D-ni! I. Pa-
naitiw, D. Manoliu i arhitect Tarlo.
Pavlo Tomazini fabricant din Bucuresti, contracteaza
in 15 Iuliu 1891, pentru pardoseala bisericei cu mosaic. In 1,9
Iulie t 1891, st trateáza cu casa Ziegler et. Schidt, Bucuresti,
pentru feresti.
In 15 Iunte 1892 Primarul, Iorgu Giornovodeanu pro-
pune In comisiunea de supraveghere pe D-ni! I. Cali,
Prutescu D. ErbIceanu, Preotul I. Stanescu si arhitect Tarlo.
In 3 lanuar 1893 Primarele Cernovodeanu i Preot I.
Stanescti insercinati de comuna a merge la Bucuresti, arata
ca au ofertat pentru zugravit i sculpat In termen de 1 i an,
D-nii pietor decorator Napoleon D'ESTE, cu 17 mii deco-
rul 1.60 icoane, lar Alexandru 06z, cu 11 mii sculptura,
sub devis 1721, depunancL garantie o mie lei,
In 14 Dech. 1893, D-1 pictor Voinescu, profesor scoa-
lei belearte `Bucuresti, incheie un proces-virbal asupra, lu-
www.dacoromanica.ro
 i3

crarei picture!, in care opineaza, ca Pe pareti, In centru bi-

sericerla feresti, sa se faca 4 picturi tu subject din viata
Mantuitorului, In altar sf. 3 letarhi si lacob fr. DoInnului,
lar la proscomidie: pe sf. Potir Is. Christos binecuvantand,
Inca si coloritul bisericet se caute al armonisa.
In 7 Mart 1894 Primarele loan Corot numeste In co-
misiunea de supraveghere pe D-ni! Lascar Petrick Eugen
Lupascu, Preot Stanescu si arhifect Artur Tarlo.
In 15 lulie 1894 un referat al D-lui Dumitrache Gher-i
ghel, dupa insercinarea ce 1-a dat comuna, constata ca pit-
tura e build.
In 25 April 1894, Primarile Coro! si Preotul Stanescu
§unt insercinati a merge in Rusia la Chiev, de a cumpa-
ra Policandru si argintariile pentru biserica, hotarandu-se
suma de 10 mii lei, scutindu-se de vama obiectele prin
instintarea Ministeriala No, 18302 din 1 Iulie.
In Duminica de 14 Aug. 1894, se sfinteste catedrala
Dorohol «Adormirea M. D". de catre insusi In. Pr. sí. Mi-
tropolit Iosif Noniescu, adaugandui-se si al 2 hram, sí. m. m,
Gheorghe, inchfindu-se si actul de sfintire aflat in biserlca,
D-na Ana Gr. Ionescu presvitera, sotia fostuluf Proto-
iereu Gr. Io.nescu decedat in 1889, facu donatie bisericei
catedrale, un clasornic, in valoare peste una mie lei, care
se aseza in turnul bisericei, costand scarile si montarea
lui, 500 lei, spre ptmenirea lor si a iiilor I Eleonora Bra-,
escu f6sta Galerie si Constantin Galerie.
loan si Elena G. Ionescu a donat .Icoana sí. loan si a
Domnului Christos, cu strana mare pictata de preotul V.
Damian Bucuresti, costand 1200 lei.
Gheorghe si Ecaterina Cucu, a donat Icoana sf. Gheor-
ghe si a Maicei Domnului ca strana mare, pictata in
Botosani, costand 800 lei. Ambele aceste icoane cu stra-t
ne marl, fac dispartirea dintre centru si pridvorul bisericei.
Malta Domnului cu strana ei din fata tatapitezmek, e
facutii prin spesile D-nei Elena Gheorghe ParIogeanu, Imbra-t
cata cu argint de D-na Maria loan tefanovici in cost 1400 lei-
Personalul clerical aflat la aplicarea legei din 1894:
Paroh 1. Stanescu Sechelar. Iconom, curs seminar grad 1
atestat No. 15 din 1876 Ramnicu-Valcea, Supranumerat
preot C. Ciocoiu Iconom (Protoiereu 1892-1902) curs semi-
rar grad 11 Atestat No. 370 din 1874 Iasi, devenit paroh

www.dacoromanica.ro
 14

parohla Vargolicf bfsericuta veche AdorMirea" la vacan..

tä, In locul decedatului V. Popovici, cu ord. chir. No, 815
din I Mart 1899: Diacon C. Gheorghiu seminar grad latest.
No. 95 din 1875 Iasi, In locul cdruia permutat la Corabia,
se hfrotoni Diacon Cozma Petrovici In 1897, Cantdreti N.
Sävescu si I. Popescu trecut la bisericutd $i tnlocuit prin
Stefan Ionescu Derijorul corului, Paracliseri 2; D. Ionescu
$i Ch. M. Balineanti (Hirghiligiu). Urmeazd paroh I. Bart
la 1895 seminarist grad II 3n 10611 Preot. I. Stginescu per-
mutat la Ramnicu-Valcea, dupa care paroh Cozma Petro-
vici (Protoiereu 1902-1909) licentiat in teologie de la fa-
cultatea de Cernauti, in locul preot. Bart trecut la parohia
Sendricenii Gherghel; Supranumerar Al. Dolinescu din 1910
licential In teologie de la facultatea Bucure$ti1, Diacon C,
Sandovici din 1902 licentiat de la facultatea de teologie
Bucuresti, Paraclisief Anastasie Zorojanu, In locul lui Gh.
Balineanu (Hergheligiu), Inaintat cantor dupa decedatul Ste-
fan Ionescu. Derijor torului Catedralei dupa Stefan Ionescu
devine Mihail Pos1U$nicu In 1906. Se noteaza cd Corul
vocal, au avut deosebita atentiune $i incorejare din partea
D-lui G. Marcu, ori de cate ori a fost Primar, acordandui
o subventiune pana la 675 lei 55 bani lunar, Primitor.
Capela funerarit de la chnitirul Eternitatea Do-
rohoi, cu hramul Inaltarea Domnului, se proecteazä
de prin anul 1903, caud se cere Minsterului, planuri
tip, dupgi care arhitectul comu-nei, sá luceze o -Capelä
cu cavou la cimitir; pánd la suma de 20 mil lei, in care
scop se prevedea anual prin budgetul comunei. cate o
suma. Primarile Onisifor Gherghel convocand Consiliul
Comunal de la 20 Mai 1905, in baza sumei ailed in
budget de opt mii lei, face publicatiunile de licitatie
la 15 Iunie 1905 si Inginerul I. V. Vignali din Bucu-,
re$ti, ea lucrare a apelei, dand la suma de 20 mii sca-
zamant de 2,15 0'.0 adicti cu 19232 lei 19 bani, avénd
concurent pe C. *Ra$ca, cu scazamant de 1,25 00,
La Mitropolie planul sufere oare care modificari in
plus de 7 mii lei, a$a cd lucrarea se suie la 26232 lei
19 bani, $i la situatia definitivä dupä alte modificari,
s'a urcat la 26961 lei 23 bani.
Capiteazma . s'a lucrat prin antreprenor la Galati, iar de

www.dacoromanica.ro
 15

corul bisdricei i pictura in altar, s'a fäcut de 1)1 I. Se

co§anu, reformat in urma in partile slabe.
Sfintirea Capelei se face la 26 April 1909 id timpul
Primarului GIL Marcu, de catra Prea Cuvios. Arhimani.
drit Nicodim Munteanu, vicarul sf. Mitropolii Moldova,
insotit de Protoereul G. Nepotescu §i preotii din ora.
Cheltuelile pentru inzestrarea Capelei §i sfiintire, se
fac de comuna prevazind in budget sum de 1128 lei,
65 bani §i prin liste de subscriptii in ora § stringänd
suma de 829 lei 45 bani. La acestea se adauge 1500 lei
donati de Vasile TeMorescu proprietar, spre pomenirea
decedatei sale sotii Maria, fiica decedatilor ärinti Du-
mitru §i Rarita Bulgariu, din care suma s'a luat un Chivot
de 800 lei, un potir 200 lei, un policandru 300 lei, §i o
Evanghelie. Sf. Vase complect se dadu de familia Casandra
Iancu. Dimitriu lost Primar, Un rind vestminte de 300
lei de C. Diaconescu spre pomenirea sotiei sale Bala§a
Diaconescu. loan §i Zenovia Zvori§teanu tin serafim.
loan i Margareta Cuparencu o Cruce, Icoana Maicei
Domnnlui cu straua dinaintea Catapitezmei pictata de I.
Toia Boto§ani, sau fäcut prin spesele a mai multi funccio-
nari de la gar'ä spre pomenirea lor : Stefan Scutelnicu cu
sotia sa Maria. Gh, Grabovescu cu Maria, 1. Manoliu cu
Ana, V. Brani§teanu cu Ecaterina, Macovei Florea cu
Ana, Stefan Iftimi cu Domnica, Mihai Dragulea cu Ma-,
ria, C. Teodorescu cu Ana, Gr. Vieriu cu Marias V. San..'
du cu Maria, D. Vitcu ca IVIaria, C. Cirimpei Cu Efro-
sina. O icoana Maica D. la iconostas de Emilia F. Mol
raschi etc, fiind §i multi alti donatori.
Capela e pusa sub ingrijirea Epitropiei bisericei Ca.+
tedrale, iar preolii din ora § servesc cu rindul sf. litur-
phie in fie-care SAmbata.
4). Paroltia Errbei Mihaileni 278 familii Tamil)
Mihaileni, se infintaza dupä luarea Bucovinei, de proprie-
tarul Mire, in local tärgului Vladeni de pe Paräul Negruo
de mide negustori §i locuitorii fugeau §i se asezau la pun-
ctul depe frontiera Ord spre Bucovina sau Austria. Mare§
seoate hrisovul din 30 Mai 1792, dela Domnitorul Alexan-
dru C. Moruzi, de infmtarea i recunoastered tärgului. Vlä-1
(Joni Noi. Dupä Mares urmAnd proprietar TcoOor Bals,
www.dacoromanica.ro
 18

rtedsla i.doriettafiravereavalOcmnilangui Mihaii Gr. Skim

(1834,- 1849), care dä blumele tärgului de Mibaileni, fon-
deazif bisetica, strämiuta aici re§edinta judetului §i la
1842, trimete pe Inginer Balberitz4 care aliniaza strazile,
panel( aza locurile pentru targaveli §i reguleaza
manul, prin Banul Manolachi Mavrodini §i Prefectul de
atunci spatarul N. lord. Buc§anessu. Biserica paro-
hialä §f. Nieolai, fondata de peaträ §i carami-
dä la 183942 de catra Domnitorul Moldovei, Mihail Stur-
za eu Smaranda Domnna, are inscriptia la intrare,
marca initialele M. S. V, V. Obiecte donate de Domni-
torul M. Sturza, avänd pe ele marca prei cu numele
luii sunt: o Evanghelie Imbracata In argint §i spoita Cu
auri un chivot. a cadelnitä. Alta biserica de lemn din
timpuri necunoscnte, se aflase pe locul primäriei vechii
Merida actuala se repara In acoperemint §I inauntru
la 1869, cum se vede scris In Evanghelia de Neamtz §i
subscris: Primar N. Cernovodeanu. In noaptea de 24
spre 25 april 1872 arzand tärgul Mihaileni, a ars §i aco-
pereniantul bisericei §i Clopotnita, topindu-se clopotele
fata a pattunde focul in biserica, In acela§ an, se repara de
comuna §i bine facatori. In .1891, in timpul Ppimarului
Grigore Caleantraur, se tencui biserica in launtru §i
gait, lacandu-se stranele §i alte imbuniltatiri. Pe !Are-
tele de la apus spre u§5, sub potretele Neculai §i Agri-
pird Boureanu Maior, se ceteste: Acest D-zesc loca § din
Mihalleni, s'a ridicat In carliniida pe temelie de peaträ,
Imprenna cu catapiteazma in anul mäntnirei 1842i.
Familia Boureanu 1,n 1896 au donat bisericei 3 mii lei,
en cari sau pictat §i Impodobit päretii In interior, cu
tablotiri biblice §i sfinti, se cumpara* sf. aer §i inai
multe icoane §i ve§minte. Pictura §i sculptura catapitezmei
in forma convexa, cu icoane mari, aceia§i de la fondare,
demnä de vazut. La intrare in biserica, sunt ridicate
sari -de peaträ, deasupra carora patru stälpi de peatra,
sprijiM acoperemAntall ì formeazd la up bisericel un
MM 'pavilion, avAnd la dreapta §i la stAnga, 2 chilli,
uncle se pästreaza lucruri biserice§ti. In curtea inapä-
toare din jurul bisericei, se arlii fantAna cu ciuturti, freg-
ventald pentru apfi.

www.dacoromanica.ro
 Capela de la elinitIrtil MihaIlen1 cG patranut
Duminica T. Sf., fondatä de zid. cararnidä, acoperità
§indild, turnurile ca tablä, are In altar inscriptiaz Acea-
sta catapiteazmä- sau ifäcut i zugrävit cu cbeltueala
functei D-na Ruxanda Dohatcu, näscut ä Calmuschi,lar
templu s'a inceput i zidit din nou, In anul de gratia
1881, cu cheltueala comunei §i ob§tei din Mihaileni,in
timpul arhipästoriei In. Pr. sf. Mitropolit Iosif Naniescu
Cimitirul din jurul bisericei peste 2 fälci, are la,
intrare o casä pentru päsitor.
Personalul clerical aflat la 1894: Preotul N. Alexan-
drescli cu seminar inferior atestat No. 278 din 1869
sub-protoiereu din 1885, Iconom, si Preotul I. Enes-
cu seminar inferior, atestat No. 437 din 1881. CAntä-1
reti I. Stamate decretat din 1868, G. Diaconescu din
1859, paracliser L Macovei clecretat din 1893.
In 1900 Preotul I. Enescti, se permutä la biserica
sf, Nicolai din Dorohoi, in locul decedatului paroh
Romanescu, urmänd cantäreti la vacantä, Gr. Simiones-
cu §i T. Macovei, iar paracliser D Popescu.
5). ParohiaUrbanillerta 190 familii, anexatä de
cotunele rurale Mahalaua 65 'familii, Movila 59 famir.
lii,§i Slobozia 22. Herta a foSt resedintä in judetul ei. De
aici s'a strAmutat resedinta judetului. In. timpul Domnii
torului loan Sandu Sturza (18224834), la Dorohoi, and
s'a disfäcut tinutul Herta, Biserica Parohiald sf. m. ml
Gheorghe a inceput a se fonda de niste posesori armeni
pänä la jumatate, sfärsilä din fondurile lui Ilie Hol-
ban, (dedicatä Domnitorului Scarlat Alexandru
mah), care trece §i mo§ia Hreatca, sf. Spiridon diti Iasi,
de unde biserica si astäzi se intretine. Urmele altei
serici de lemn (1779-1789) se AA in cimitirul bisericei,
mutatä in -mahalaua Ciubotärimea din Hula ai arse in
1892. Sept. 30. Biserica actualä, construitä de peatrà §i
§i cärämidä, a cärei päreli grosime de 1 m. 20 c., are
pe boltä datà 1808. Pe up de fer a bisericei este anul
1807 0 in pridvor 1846. 0 cruce poartà inscriptia: A4
ceasta cruce sau fäcut de Me Holban clucer
Domneasc In. Tärgu Herta, unde è hramUl sf. m. rn)
Gheorghe 1810" si »Aceasta Evanghelie s'a fácut de Ilia

www.dacoromanica.ro
 18
Holhan, ciucer din TArgu Herta, la biserica sf. m. m.
Gheorghe, ce e mitoc a sf. Spiridon din Iasi 1808." Pe
alta cruce 1812 aug. 20 Ilie Holban clucer". »Polican-
dru poartd inscriptie greceascd, cu data 1756 Iul. 8, pro-
babil trimis de la sf. Spiridon. Sunt patru icoane im-
pArAtesti, mult mai vechi de cAt cele existente In cata-
piteazmg. In lungime mare, catapiteazma cuprinde patru
siruri icoane mici Cu sculpture si picture frumoasA..
Biserica e cu 2 turnuri, In unul clopotnita, in care se
intl.& pe scAri din lAuntru, cu 4 clopote. In bisericA o
sobA de fer donatA de V. Ionescu la 1885 aug. 8. In.
pridvor un tablou, infricosata Venire a Domnului Christos:
/aflerosit bisericei cu hram sf. m. m. Gheorghe din
Herta, de D-1 Loan Pisoschi, Ecaterina, 1839 Mai 11.«
Cimitirul Inchis cu zid de peatrA, la intrare o boltA de
zid, in cimitir urmele unor chilii. Herta e al 2 ores
In vechime dupa Dorohoi. Bezmänui se cunoaste aici
din 1672 prin hrisovu lui Duca Vod5, reinoit in 1817
prin hrisovu lui Scarlet Al. Calimah (1806-1819) si
prin acel din 6 Wile 1824, de la IonitA Sandu Sturza.
Filiala din cotana rurakilifovila, Comuna Movila, cu
patronul Adormirea, e construitg de Iordache Herlanu
de peste 100 ani eatapiteazma 3 rAnduri icoane, picturA
veche, jos podeda carAmid5. Biserica situatä pe margi-,
nea unei garle, amenintA, stAlpii de peatrA pusi pe din-,
afarA, se 1ndepärteazA. Personalul clerical in 1894: Paroh
I. HadArcA cu seminar inferior atestat No. 379 din 1881
Iunii 30 Iasi. Cantori C. Popovici decret No. 446 nin
1874, D. CrAciun decret No 3760 din 1865, Paraclisier
V. Grigoriu decret No. 241 din 1884. In 1902 cAntdret
Mina LAzArescu, V. Grigoriu si paraclisier D. Popovici.
Biserica se Intretine particular din fondurile casei sf.
Spiridon din Iasi, prin un Epitrop (V. Irinov), recunoscut
de Spiridonie. Se noteaza o plAngere a cetäterilor, din
Herta, cAtrA Ministerul cultelor, cu data 29 April. 1894
iFoasta proprietarA a mosiei TArgu Herta, defuncta
Casandra Ghica, prin testamenful sat], au lasat legat
mai multe fonduri, destinate ca din venitul lor, sA se
Intrelinä un spital cu 8 crivate In aceasta urbA, spital
care au funclionat vro zece ani, si pe la 1858 ,onor.
Epitropie a Sf. Spiridon Iasi, sub petext, c,5 fondurile

www.dacoromanica.ro
 10

nu ar fi suficiente, au ridicat §i dus aceie crivale,

la spitalul din HArlau, a§a cA noi cetAleni urbei Herta,
nu putem intra nimic bineficia, de acea vointA a testa-
toarei, cerAnd sii se anexese acele 8 crivate, la spitalul
defunctei Maria Potlog, din Comuna megie§A TArnauca,
pAnA cAnd comuna urbanA Herta, va dispune de fonduri,
pentru a se Inflinta spitalul in localitate. i mai departe
tot in acea reelamatiune se zice: Biserica DomnescA din
Herta, dotatA de cdtrA pio§ii crcdincio§i, cu mai multe
mo§ii §i alte venituri, trecute in proprietatea tot a st
Spiridon, cu am'Anunte obligatiuni, de a intretine biserica
cc toate trebuitoarele, spre a se oficia serviciul divin
zilnic, cu 'personal §i anume: trei preoli liturgisitori, un
preot proestos, un diacon, un pisalt, 2 cantori, un pa-
raclisier §i O prescornicitg. Aceasta regulA sau tinut
pAnA la anul 1862, iar in urmA deviind locurile va-
cante, prin moartea unora §1 strAmutarea altora, Epitro-
pia nu §i=a mai mentinut obligatiunile, ce i se &Ouse
de donatori .. . I a redus personalul la un singur preot.
.. . . serviciul nu se mai oficiaze zilnic, vestmintele,
cärtile, degradate . . . . biserica in ruinA ameninIA cAderea,
roagA pe Minister, sA ja dispositiuni pentru repararea §i
procurarea acelor necesare etc. a In 25 Oct. 1898 in urma
mai multor stäruinti, sa oficiat reinoirea bisericei repa-
rate cu spesele Eeropiei sf. Spiridon §i cu contribu-
tiuni din partea enoriasilor, cum se constatA in condica
de inspectare a parohiei, cu acea datA, §i cele reparate
Poiana sat pe mo§ia Herta, Com. Movila, cu 50 fami-
li1 proprietatea mo§iei a familiei P. Cazimir. SAteni im-
proprietAriti au 55 hect. 85 arii pAmAnt, iar proprieta-
tea 524 hect. 18 arii cAmp §i 114 hect. 85 arii pAdure.
Familia Hertanu este veche in Moldova. Pe la 1773,
Slugerul C. Jora, cumpArAnd de la Domnie darea nu-
mitA Conita de la tinutul CernAutului §i rAnduind pe
V. Hertanu stringälor de bani, Iti remase dator lui
Jora §i fu dat judecAtii.
Insemnate sunt Movila comoarei in pAdurea
Hertu§ca, Movila Hertului sapatA in 1865, se gAsi o
sabie veche,

www.dacoromanica.ro
 20
PAROHIrLE RTIRA.LE

1) Parohia Hi1.1§eu Gafencu 190 familil, cu cotuna

Galati 10', Hilipu Curt 180, toate Comuna Heli§eu, are
biserica parohialci sf. Voivozi din Gafencu, construitA
din 2,id etirämidä. Inscriplia la mirare spune: Aceasta
si, biseria, la care se cinste§te §i se práznue§te hra-
mul sf. m. m. Voivozi din satul Hili§eu, proprieta sf.
monastiri Mogoqesti, s'a fäcut cu toata cheltuiala zisei
monastiri, prin stäruinta a subiscOlitului Epitrop, care
s'a Inceput la 1853, §i sa sevdrsit la 1855. M. Holban
Spatar. hAsemene pe Evanghelia legata In argint, si.
Potir i pe sf. Disc, se serie: S'a fácut de Mihail Holban
Epitrop SI. Mogo§e§ti la biserica din Hili§eu 1855
Mai 1Q.f Biserica s'a reparat, acoperinduse din nou cu
tencuita §i väruitä, In 1866, de Preolii Iordache
cu Bala§a Romänescu §i Neculai preot cu Profira Ste,
fanescu, fOcand ImbunAtätiri: V. T. Ungureanu sfecini-
carul §i un clopot 700 lei, lar cu V. Budeanu ca cate
600 lei, alt clopot. V. Budeanu un clopot 800 lei.,
ve§tminte 240 lei. Proprietarii A. Roseti HangeaNere§ti;
o icoanA, o perdea, un rand acopereminte. Catapiteazma
In 4 ränduri icoane, are pictura i sculptura frumoa§6.
Proprietatea mo§iei este a erezilor defunctului V,. Canantiu,
cumparatA de la D-na Raluca Miclescu, näscutO Holban.
Locuitori Impropriethiti au 502 hectare §i 82 arii pa-
mänt, iar proprietatea mo§iei 961 beet. camp, §i 356
hect. (5 arii pOdure, Cu multe esente de arbori, Intre
care domina stejarul. Biserica posedä 17 fälci delimitare.
Filiala liilitteu Curt Adormirea M. D., de lernu
bArne tencuita i. vOruità, fondatä de Vasile Curt la
1802 Mai 21, cum se vede anul, deasupra u§ei la intrare.
Osemintele ctitorului se aflä sub piatra mormäntalà
din pridvorul bisericei. Catapiteamina are picturä §i scul-
ptura bisantinä. Familia Curt, este una dirt vechile fa-
milei de proprietari moldoyeni" In i,Uricarul" de Th.
Codrescu se spune:,, Vornicul de PoaitO Tanase Melehhe
dupO ordinul lui loan Teodor Calimah. Voda, face la
25 Iul. 1759, o carte de hoteirnicie a mogei Hi14eut de
_sus/ !Matta Dorohoi, alegänd pr1ile lui Toader Curt, ce
www.dacoromanica.ro
 21

le avea de zestre de la Adrian Paharnicul §i care mo§ie

este intre pädurea despre Obcina-Tincäi Hili§eu de jos,
dealul Corjeutilor §i mormantul Uria§ului, la impreunarea
Jijiei cu Tinca." Casa proprietätei Curt, era despärtitä de
bisericA prin un zid, depeaträ; biserica ridicatä in locul
altia, ale cgrei urme se väd in cimitir lä'ngd un brad.
In partea de räsärit langä bisericä, este o clopotnitä, fon,-
datä de CA'rämidä §i pe un zid ridicat in ränd cu do-
potnita, e bustul Mäntuitorului iutre 2 ungen, avand la
dreapta §i la stanga pe coama zidului, a§ezati bustul
apostolilor sculptati in pia trä. Inscriptia la Clopotnita
spune: ,,Aceasta clopotnitä, este fondatä de D-na Ana
Curt, näscuta Bernasca, in anul 1832 ghenar 10, eAsäto-
ritii la 1818 Noembre 18 zile cu D-1 A. Curt proprietar
mo§iei Hili§eu Curt, care fondatoare a reposat la 1867
,April 10, ingropanduse aici, in monumental fäcut de re-
posata, intru aei vecinicä pomenire." Pe monumental ami-
ni tito a§ezat in fata bisericei pe 4 trepte de piaträ, dea-
supra o cruce de marmorä intre 2 ingeri, spune: Alecu
Ana 'Curt, stelpdnitori din Hiliseu rádicá acest monu-
-ment, mutt jelititor ai lar copii, Ana, Gheorghe, Alexan-
dra, Oto: Maria si s,a infiinfat, in anal 1858. Dulciata
viefei mete in soful meu gásil, aldturea ca dInsul ferice
eu fusei. Al viefei fericire mei plec S'Q peireisesc, ca
ni.tetlf i odihna aicia se gei sesc, memorie plácutá cu don
aici astept, ceici sufleturni se inaltei la cel etern f i drept
10 April 1867 . Ana Curt aeiscutei Bernasca, rnodel a fost
-ca fiicd, moldel ci ca sofie, in cerul fericirei, eternal sei
te fie. D. C. Veirnav, In zadar jalnica mamá, cdt ar pldn-
ge si ar ofta, D-zeu nu se indurd un copilas ca oiafd
ai läsa, cdci cruda moarte chear din bratele'i la reipit
de fi bate infra aceasta a jertfit, pdrinti fiind, au geisit o
micd mei ngei ere, ale jertft acest monument spre vecinica
pomenire." Tot aici se aflä §i osemin tele fratelui Iorgu Curt.
Ana Curt prin testam, din 1 April 1866, lasä bi-
sericei legatul 600 gatbeni, recunoscut §i prin testam.
decedatului sot A. Curt, din 811u1. 1889. Prin no-
ua lege clericalä, legatul se depuse la casn b6ericei,
Locuitorii improprietäriti au 325 hect. 47 arii
iar prorietarul mo§iei are 236 hectare, 44 arii
camp §i 766 hec, 22 arii pädure, bine ingrijatà cu
www.dacoromanica.ro
 tl
deferite esente de arbori, intre care predominti fagul
plopul. Biserica are 8 1!2 fälci, actualii proprietari Eugenia
M. BrAilescu.
Personalul clerical existent in 1894, Paroh N. Ste-
fanescu seminar, 4 clase atestat No. 52 din 1875. Cän-
tdreti I. Dimitrescu decret No. 1198 din 1889 §i Ilie
Ionescu decret No. 38 din 1846, dupä care urmeazd
V. C. Ungureanu in locul lui Ilie Ionescu, (Robu)
2). Parohia Sindriceni CananAu 30 familii, ane-
xatä de cotunile endriceni Manoliu sau Ghilia 70. §i
Buhai 300, toate comuna §indriceni, ca biserica parohiald
Adormirea M. D, din Buhai, de zid cá'rämidä. Inscriptia
la u§a sus." Acest sf. loca, este fondat in zilele Patria-
huhu Chiril al Jerusalemului, a arhim. de la Bärnova
Platon, a Domniforului I, A. Cuza, prin osärdia D. Di-
-mitriu Alevra, vechilul mo§iei §i preotului V. $tefanovici,
1862 aug. 20" Mosia Buhai, parte fu proprietatea M-rei
Bärnova din Iasi, inchinata sf. mormänt, secularisatä de
Mat, se impärli la locuitori, posedänd incä statul pä-
durea, mici porliuni de pämänt in vatra satului, la iezer
si la poala pädurei, iar parte a D-lor D. Pruncu §i Io-
nescu Iconom. Catapiteazma in 3 sränduri icáane, este
veche, de la foasta bisericuiä de lema al carei loe
(sf. masä) se vede An cimitir. Clopotnila alipitä la intrare
in biserick e din lemnul bisericuei, acoperemäntul ca
tablä e pus de Preotul Vasile Isäceanu §i locuitori in
1890. Se fäcu reparaliuni §i prin Preotul Octav Isäceanu
cu enoria§i, cimitirul de inmormäntare afarä de sat in-
chis cu gard de nude. Säteni improprietäriti au, 687
hect. 45 arh pämänt, iar proprietatea mo§iei, are 1144
hec. 32 arii cämp, 340 hect. 89 arii pädure, avea 24
pogoane vie, aceasta privitoare la satul Buhai.
Biserica posede 17 fälci, in delimitare.
Filiala din Cotuna Sendriceni de sus Cananäu
§i Manoliu, sau Ghulia A'dormirea", de zid cärämidä,
fondatä de Costa* §i Zoila Cerchez la 1863, decedat
la 1870 §i solia la *1871, cum se vede daft la räsärit
pe un grilaj, unde se inmormäntä §i fiul infiet Neculai
Cechez la 1874. Inä'untrul bisericei sub un grilaj de fer,
se and osemintele adeväratului fiu Neculai Cerchez,
dededat mai inainte.
Familia CananAu, proprietari, originará de aici, este'
www.dacoromanica.ro
 23
dintre vechile familii ale Moldovei. La 1750 Iul 29,
dupä insercinarea Domnitorului C. Racovitä Voclä, spa-
tarul C, Canaan cu C. Stamati, Mc hotärnicia mosiilor
Serafinesti si Mitesti, proprietati de ale M-rei Moldavita.
La 1772 Paharnicul. Gh. Cananttu cu Ionitä Cantacuzino,
fac o cercetare la M-rea Moldavita, cu rezesii, pentru
mosia Vama.
Catapiteazma In 3 ränduri icoane, are pictura si
sculptura aleasä, cafas pentru cor. V. Grädinaru si Domnica,
au facut icoana si strana Maici D. Costachi cu Agripina
Canantiu, au un Iconastas inchis cu mai multe icoane
de argint, de lemn si crucilite donate de fiilor. Gheorge,
Alexandru, Constanta, Clarisa, Elena. Titus si Ernest. La
apus läng6 biseriä, sunt 3 grilaje de fer, in unul se aflä
decedati C. si ,Agripina Cananäu, In al 2, fiul lor Cos-
tache, avind un monument de marmorg si in al 3, lea
Telemach Greceanu.
Cimitirul de imnormintbre, e in partea N. 0, a sa-
tului Ghilia, Biserica posedä 8 112 fälei de la delimitare.
Personalul clerical existent in 1894: Paroh V. IsAceanu
seminar grad I atestat No. 327 din 1870. CAntäret T. Dia-
conescu decret No. 130 din 1889, C. Nistor decret No. 28159
urmeazä C, Sofronia, paroh Oct. Isaceanu seminar grad. II
3) Parohia Sindricenii Gherghel, 30 familii, Co-
bAla 100, Stracová 30, toate comuna indriceni, cu bi-
serica parohialä sf. V. V". (Gherghel), de zid, fondatä de
C. Gherghel si Zoita la 1822, inscriptia pe Icoana Sf.
Nicolai imbrä'catä ca argint in strana Maicei D. /Aceasta
icoanä' cu sf. Ir. Niculae, o afierosesc bisericei de pe
mosia mea Sindriceni de jos, cu hram sf. m. m. Mi-
hail si Gavril, eu Costache Grigoras Gherghel postelnic,
anul 1858 lun. 30 zile. Pe o peatra mormäntalà In prid-
vor, se ceteste; Sub aceasta peaträ rece, Mihail Gher-
ghq odihneste, in astä lume taitau ani 56, si lfi 29
mart 1866, moartea färä de veste il räpirä dintre viI,
liisänd in lume sotie ca 7 copii. Stai un minunt iubite
cititor, aduti aminte cä esti muritor, si zi Doamne Ith-
ptirate, iartä ale lui pacate". Grosimia päretilor aproape
4 palme. Catapiteazma in 4 rinduri icoane sculptate ca
si usile Impärätesti, pictura bisantinä. 0 clopotnitä In
turnul bisericei, asezatä pe pridvor pe unde se inträ,
www.dacoromanica.ro
 24
are 3 clopote. Patru stälpi de piatra in afara, Sprijinesc
biserica. La usa bisericei, un coridor pe stälpi de peatra.
Aceasta Vseria inlocui, alta bisericup sf. Necolai, aflata
in curtea caSelor proprietätei G. Gherghel, date la Cor-
läteni in 1860. Alta bisericá mai fusese pe coasta dintre
sosea páraul Buhai, uncle si astaz se zice la tintirim" Satul
deacolo, permutat pe valea Ghilíei. Mosia endricenii fusese
alui Albotä clucér i prin mariaj deveni familia Gherghel.
Sahli tosie 10 familii au 23 hect. pe proprietatea Gherghel.
Filiala din eobála sL m. ni. Gheorghe de lemn
-bane inchiate, se, zice a fi fosi servita de monahi, re-
inoita de Gh. Cucinc, Catapiteazma 2 rinduri icoane ca
pri4azuri sculptate. La intrare in coridor, este deasupra
clopotnita. Päreti bisericei au bärnele desfácute, biserica
sta inchisá, nu se oficiazá. sau gasit carti slavone. Are
8 Mel prin delimitare. Proprietatea mosiei foastä C.
Plarhino. Sateni improprietärill au 246 hect. si 14 arii
pamant, proprietarul ate 594 hect. 36 arii cámp si 630
hect 17 arii padure in care predomina fagul si stejarul.
Filiala din Stracova »Intrarea in Bisericat con-
struitä de lemn, Woe inchiate, Catapiteazma de musama,
jitere slavone, afarä de icoanele Impäratesti. La intraré nn
coridor de scanduric, deasupra are clopotnitäPe usor
la intrare se ceteste: Aceasta clopotnita s'a facut de
cuceimicul popä Gavril Ropalä la anul 1795. Pe un
*pot Acest cjOpot lau fault preotul loan Urzicá dln
satul Stracova, çu hrarnul Vovidenia, prin indemnul
Vasile MihalFkäras clopotar 1823. N'are pamant.
Persorialul clerical in 1894 Paroh. Gr. Raileanu
seminal' grad Ï atestat No. Cantdreti I. Das-calu
I. Miroriescu, tirmeaza Parohi I. Axinte seminar grad
If in 19051. FilipeanA seminar grad II in Ianuar 1906.
j. Bobuleseu de la Lozna in luliu 1906. 1. Bart en 1
April 1910 venit de la catedrala Dorohoi. Cantaret Leon
Dascalescu. din 1907, in locul lui Mironescu.
, Parohia Tiicule§ti 500 familii, sat format din Si-
listea calugareasta ce fusese de la Vale de gara si 'Ver-
ha de langa Dimacheni. Vechea proprietate a mosiei
a fost a M-rei Moldavita din Bucovina, donatä de Ana
Doamna, sotia lui Alexantru Voclä cel bun, dupá cum
se dovideste (EA u4ictal de intArire al acedtui Domntu
www.dacoromanica.ro
 25

data_ 14 April 1415. Aceasta mo§ie a fost impresuratA

de multe ori de catrd vecini, pentru care mAnästirea a
avut grele procese, ce se curmarA prin hrisovul din 8
lun. 1746, dat de loan N. Mavrocoreat VodA. Dupä aceasta,
inonastirea stApAni impace mo§ia pAnä la 1785, cAnd sa
vAndut. Biserica (Adormirea) §i sf. Nicolae din lema
bArne, s'a fäcut la 1712 de Lupu DascAlul §i Nimerin-
cul UcrAineanu, reinoitä de Preol.ul Grigore a Popei. Prid-
vorul despätit de centru prin un Orate de lemn. Catapitea-
ma 'in 4 rinduri icoane, picturA veche, are litere slavone
DascAlul V. RAileanu .pardosi päreti pe din afarA cu
scänduri, 1ntArindui prin stAlpi en §iruburi in 1868.
Acoperemäntul de tablA, sa fAcut de comunä in 189Q.
Cimitirul de inmormAntare e afarA de sat, avAnd o ca-
pelä de scAnduri. Säteni improprietdriti au 1204 hec.
48 arii pämAnt, iar proprietatea 1730152 hect. §i 1719163 pl-
dure, avea 12 pogoane vie de specie alese §i 5 iazuri din
carb cele mai marl, CiopolAul §i Lipovanul. La delimitare
stint trecute 17 fälci pentru bisericA. Pe lángA Silistea
§i Verghia, localitate 'nominate e §i Iazul Domnesc.
Personalul clerical in 1894: Paroh loan Moga Se-
minar curs inferior atestat No. 325 din 1864 Ia§i. CAn-
tAret Mihail Moga näscut la 1854 §i C. Grosu nAscut la
1838, urmeaza cantAret1 V. Enache, Octav Popescu.
5) Parohia Prelipca 120 familii, anexatA de Sau-
cenita 140 familii, florlAceni 80 §i Goroveiu 20, toate
comuna Vacule§ti, are biserica parohialä a Adormirea
M. D. din Prelipca, construitä' din levin bArne, cu coridor
la intraré, avAnd deasupra clopotnitA, de C. Stroici §i
sotia sa Anastasia, la 1778, reinoitA de banul loan Ghi-
tescu proprietar i sotia sa ProfIra 1804, in acoperemAnt
§i podealä. Catapiteazma in 3 rAnduri icoane, are ocul-
ptura §i pictura aleasA. Cimitirul de inmormAtare e afarA
de sat. SAteni improprietäriti au 201 hect, 44 arii po-
mAnt, iar proprietarii 565 hect. 72 ari cAmp §i 702 hect.
49 arii pädure. Biserica posedA 8 fAlci in delimitare.
Locuri insemnate Iazul Ghitescului, pArgul Tibulea As-
tAzi proprietari Prelipcei Aglaia G. Dintevici.
Filiala Sautenita Adormirea M. D. construitA din
kind bärne de G. Zoilänu cu mama Zoila 1794. Cata-
www.dacoromanica.ro
 26

piteazma 2 ránduri icoane, poarta data 1834 Oct. 24. jos

podeala cu peatra, sus scanduri. Clopotnita pe stâlpi
de lemn la intrare, acoperita cu sindilä,,cimitirul inchis,
cel de inmormantari este afara de sat. Proprietatea
yeche, a lui Vartan Ptuncu. Säteni Improrietariti au
389 hect. 56 arii pamant, iar proprietatea 713 hect. 23
aril camp §1 143 hect. 22 arii padure, Iazuri Arbore,
etc. paran Tibulea etc.
Filiala din liorlaceni sf. Imparati, construitä din
lemn barne de locuitori, reinoita de C. Stroici §i T.
Calimachi cu sateni, acoperita cu tablä. Clopotnita cu
2 clopote deasupra coridorului nou. Catapiteazma scul-
ptata in 3 randuri icoane. Cimitirul de inmormantare
afara de sat.
Satenii improprietariti au 195 hect 49 arii pämant,
iar proprietarul mo§iei 612 hect. 98 ari camp §i 257
hect. 80 arii pädure. Biserica 8 12 fälci. Fiind locuri
mla§tinoase, fostul proprietar principile - Al. C. Moruzi
forma §anturi, ca o bunä parte de loe, sa fie proprie
agriculturei §1 cre§tea herghelii de cai rasa araba §i. engleza.
Personalul clerical In 1894 Paroh C. Urzica curs
citihetic, casatorit la 1852 permutat aici din Priste§ti
Brae§ti in 1878. Cantareti Gh. Dascalu Alexandru dec-
retat No 675 din 1892 §i T. Diaconescu decretat No.
380 din 1884. in 15 lunie 1902 paroh Xenofont Urzicä
de la Ionù'§anii (Y. CAmpului), in locul decedatului Ç.
Urzicä, urmeaza paroh C. Ga§par §i Octay Rotares cu.
6) Parohia Dimacheni 238 familii,) anexata de
cotuna Matieni 58 ambele Com, Dämacheni, are biserica
parohialä, Adormirea M. D. din Dimacheni, fondatä de
cärämida pe temelie de piatra, grosimea zidului apro-
ximatiy un metru, acoperita cu sindila §i tabla, Inscriptia
afara pe zidul coridorului de carämid,a spune:" Acest sf.
loca§ise presupune a fi zidit de Isac Balica ,hatman, i,ar
acum la anul 1843, sa mirimitisit piserica §i sau
zidit clopotnita din temelie, de Vorniceami Profira Dima-
che, nascuta Miclescu. De la Inceput se spune, ca Bise-
rica ar fi fAcuta de §tefan Voda, cand §i inosia era
Domneasca, dar prin grele imprejuräri ce au urmat, sa
stricat §i dupd ce deveni proprietar mo§iei Hatma nu
www.dacoromanica.ro
 27
Banca, el a refäcuto impreung, cu curlile Domne§ti, care
se aflau in ruinnä. Se mai zice cd Hatmanu Balica, ar
fost decapitat, in urma rAsboiului de la Cornul lui Sas-
cAnd i sa confiscat de Domnie, toatA averea, Längl. Di,
macheni, se vAd urmele iezeturei, numitä iezetura
§tefan cel Mare. PAnA la proprietarul Dimache, satul se
numea Cdeä'ceni, se spune pentru mullimea oamenilor
ce lucrase la iezeturä, infectänd locul. In anul 1773 in
satul Dimacheni, sa linut sfatul boerilor, contra lui
fan Petriceico Vodä. La 1842 Biserica fu adäugitä ru prid-
vor, cafas, deasupra cArora sa fAcut clopotni/a de Pul-
cheriea Dimachi, mama D-nei Elena I. Docan fost Ministru.
Snb o piatrà mormAntalä in pridvor, se afta depuse ose-
mintele ctitor: Neculai i RAducanu Manolache Dimache,
iar a ctitorii soii Pulcheria monahie, cu numele Pela-
ghia in M-rea Agaton-Boto§ani, se aflA aduse la M-rea
Gorovei Dorohoi. La 1867 se fäcu coridoru de cArAmidA
la intrare i toate Inbunätälirile bisericel de proprietari
succesori ctitori, Elena Than Docan, In 1910 altA reparalie
de D-na Elena I. Docan. Catapiteaznaa in 5 rAnduri icone
sculptate cu picturA aleasg, sau zugrävit de Vasile Mihai
in anui 1834 Mart 17. Pe o icoanä veche a MAntuito-
rului la drepta in pridvor, stA scris: sa fAcut in zilele
lui C. Moruzi V. y. la 1791,..iar la stänga Maica Dom-
nutui, sau fAcut de Preotul loan Leonti ot CAcAceni
anul 1792.
Vechiul iconostas, cu icoanele din vechea catapi-
teazmA, se aflä in caTas in No. de 4, avind litere sArbe§ti
Intrarea in clopotni1A, vine prin cafas. Clerul actual a apu-
cat la bisericA 3 preoli 5i un Diacon, intrepnuti de propre-
tar,i fie care avAnd cAte 6 fälci pämAnt, csebit cAntärelil.
AstAzi lipse§te pAmAntul.
Cimitirul de inmormAntare, e afarä de sat, are o
c,apelA de scAnduri, fäcutä de proprietate, unde sé ofl-
ciaze cerimonialul pentru de cedati..SAtenii improprietäriti
au 531 hect. 47 arii pämAnt, iar proprietarul mo§iei
are 2143 hect. 99 arii cAmp, 42 hect. 97 arii pAdure.
Insemnat iazul lui Dimachi, iazul Domnesc, livada de
fructe i vie avea 8 p ogoane. ParAe Arä'ndelul §i Hu-
meni, Movila bortoasa etc.
Filiala Natieni Sfinlii Trei Ierachi, fondata de cg-
www.dacoromanica.ro
 28

thmid5, de spatarul Grigore Manole Varlam, fost pro-

prietar, ate inscriptie pe o tablä pastratä in biseric A,
imprimatd §i la finele lunei Mineiului de Ianuar, unde
zice: Dupa dreapta judecatä luänd cano§tintA.. L. . ca
toate sunt muritoare §i trecätoare atät stringerea de
averi dobitohe, zidiri J. Mallare de cinste i dre-
gAtot* t. . c5 §i eu ca un om ce sunt, de toate am fost
dorit a face 0 a cä§tiga . mai cu deosebire am fost
plAnuit f o mai deosebità fapta . intru pomenirea
numelui i neamului meu ... care se poatä de la sine
indatota §i pe turn* a nu lasa inima sä se räsi-
peasck atät urma§ii mei, ori altii ce dupä vremuri din
intämplare, vor avea st5pänire pe mo§iv mea Matienii
de la linutul Dorohoi ocolul Co§ulei ., pe care mo-
§ie am f5cut din nou biserica de peatrd am sfin-
tito in anul 1833 Mai 28 . J landui cArti . 12 mi-
.

me . , cu un Triod de la sf. M-re Neamtu, staret fi-

id Dometian, care le-am, plttit 453 lei . la pomeni-
ta biseria, cinstitä Cu 2 hramuri, sf. Trei Ierarhi in
dreapta i in stänga si Imparati Constantin. 0 Elena
0 am impdobito ca toate cele trebuitoare §1 pen-
tru a se §ti de cine sau fAcut biseriea §i cArtile i toate
cele din läuntru, am scris, i rugat de sau trecut in
tipar, punänduse in Mineidl lui Ianuar, in care e si cin-
Stirea hramului sf. Trei Ierarhi §i zic cA, dupä' vre.
muri, ori cari vor fi stApAnitorii numitei mo§ii, sA fa-
c5 datoriile euviincioase J . la sarbtitori i hramuri . . .
Arrul 1833 Mai 29. Grigore Varlam Ctitor.k
Proprietatea mo§ici, este a rAposatului Tom, Po-
can, luatä prin curnpäriiturä'; iar din vechime a fost a
monastiri Dragomirna, pänd in anal. 1785, cänd s'a
vindut.
Beserica s'a reinoi in 1892 acoperitä cu tablä' de
proprietara Elena I. Docan, Catapiteasma de mu§anla
aceia0 de la fondare.
Sätenii in§roprietAriti cu 157 hect. 54 arii, iar pro-
prietarul mo§iei 1095 hecv..1 99 arii cämp §i 71 hect.
61 arii pädure.
Persnnalul clerical la 20 Noembre 1894: Paroh C.
Zamfirescu seminar 4 clase atestat No. 74 din 1859
cäntáreti ave! Stredie clecretat No. 1885 §i I. N.
www.dacoromanica.ro
 29

Adamescu. Din 15 Iuniu 1902 paroh GI% Räileanu, In

locul lui C. Zamfirescu trecut la parohia yläcieni (Fan,
dolica) §i preot G. I. Niculea licentiat facultateä teo-
logicä Cernäuti paroh in locul preutului Gr. Räileanu
trecut la Ibäne§ti, cäntäreti G. N Stredie.
Parohia Corlittenii 150 familii, anexata de cotu,
nele Carasa 60, Micläu§enii 60, Biserica parohiald sf. Ni-
colae din Corlateni, este construita din lemn bärne, ten-
cuita §i pardosita ca scänduri in afarä la 1875, acope-#
ritä cu §indilä de catre preotul I. Rädä§anu §i enoria§i ;
In urma sá fticu coridoru la intrare, deasupra avänd
clopotnita §i alte imbunAtatiri sub preotul Gh. Roma-
nescu. Numirea mo§iei vine de la Corlat, vechiul ei
proprietar boer de credinta a lui Stefan cel Mare,
pentru care Ii därui satul cu mo§ia Berchise§ti din Bu-I
covina, prin hrisovu din 13 Sept. 1473, mo§ie ca,
re In nrmä deveni proprietatea M-rei Moldavita, Satul
este Inflintat la 1853 de cätra Lascar Lascarache Bog-
dan §i sot:fa sa Henrieta näscuta Dimachi, in puterea
impärtelei urmata cu sora sa Elena Docan näscuta Di-
machi, ca avere ereditata de la parinti, cänd atunci au
ridicat 100 locuitori din Dimäch,eni, cärora li s'a dat
inlesnirile de a§i face aicea a§ezarile. Vatra satului ac-
tual, ocupa vechea Siliste, unde a existat satul vechiu
tot cu asemine numire, distrus prin räsboaele urmate,
Proprietatea mo§iei este a Doamnelor Ema Radu Roseti §i
Elena Mira Sturza, fucile§i grezile räposatilor proprietari.
Icoanele impäräte§ti din Catapiteazmä, sunt de la
biserica desfiintatä din Sendriceni Gherghel. Un clopqt
dat de ¡amnia Haret,, poartä data 1872. Biserica
situatti afarä de sat, are In jur cimitirul de Inmormän-
tat. Sä'tenii improprietäriti au 396 hect. 9 arii, iar pro,-
rietatea 1399 hect. ti arii cämp §i 32 hect. §i 94 arii
padure, Bicerica 8 Mid prin delimitare. Locuri Insem-
nate: Iazul Fälciienilor, Vatra Tärgului §i Cetato de pä'-
mânt pe deal spre räsärit.
Filiala din. Carasa sf. Voevozi, construita din lemn
barrie tabanuite cu scandurii acoperita cu sindila de G.
CracaliI si de locuitort In 1888, Actualul propriptar G Her-
meziu dona un rand vestminte. Catapiteazma pe langa

www.dacoromanica.ro
 no

coanele imparatesti, au litere slavone. Se gasesc icoane

si de la biserica desfintata din Miclausani, unele Cu litere
slavone, un clopot cu data 1/47. o icoana cu data 1831
Mart 29. Un clopot de proprietarul Grigore Stroescu data
1836. Satenii Improprietariti au 130137 hect. pomant, lar
proprietarul mosiei 415134 hect. camp si 11146 hect padure
stejar. Riul Carasa. Iazul putrida, era si vie 4 pogoane.
Personalul clerical In 20 lanuarl 1894: Paroh G, Ro-
man escu curs seminar 4 clase atestat No. 74 din 1872.
Cantareti I. Ichimescu, Gheorghe a Preotesei. In 1902 paroh
Anastasie Agapie venit de la Hiliseu Varnav in locul dece-
datului G. Romanescu. Urmeaza paroh; preotul A. Botezatu,
Parohia Fandolica sau Yladeni 150 famili, ane-
xata de cotunele Davidoaia 16, Podu Stamati 40. Corn.
Corlateni, are biserica parohiala sf. Imparati, din Vladeni,
fondata de caramida: Inscriptia pe zidul bisericei sus la in-
tare, pune:" 0 doamne D-zeule. primeste cu indurare,
la locasul acesta, construit in inemoria si a raposat. T. Holban
si loan Ciubotarul, fondatori sí, biserici din Vladeni (1801)
si Vornicul Ilie Cogalniceanu, fondatorul sf. blericei din
Matieni Cucuta (la 1849), ambele intrunite acum In Via-
deni, sub patronul sf. Imparati Constantin si Elena, vointa
Ta Doamne, au orinduit pe toate. Conserva Doamne in
eternile Tale locasuri, si pe acia st pe procatori. Sunt partasi
din Vladeni: neamul Alboteni, Onciuleni, Stamateni, Fan-
doleni, Minticeni si Manoleni. Pe reposatii locuitori neamul:
Misinenl, Pligeni, Giobotareni, Romaneni, Balteni, Parohenl,
Damianeni, Vasileni si Rusii. Fie primita sirguinta ostenito-
rilor, la lucrarea sí. Tale biserici: T. Godinescu si Zoita,
Vasile Stihi, H. Borcea si a locuitorilor comunei Vladeni.
Aduti aminte Doamne si de servi tal fondatorii 'de acum
acestei sí. biserici: Haretu si Sofia, Constia si Maria fii si
frail. NecuIai, Mihai, Adam, loan si Adamidi. 1868." Bi-
serica veche din Vladeni, se afla pe locul unde astazi e
ograda curti proprietatea Ferechide. Biserica veche din Ma-
tieni Cucuta, sa desfiintat si satul.
Proprietatea a fost din vechime a manastirei Vorone-
tul, din Bucovina, data de Stefan ce! Mare, prin uricul
din 10 Mart 1485. Manastirea a stapanito pana la 1785,
and se vandura bunurile manástirilor (Fond. relig. Pum.
p. 99). Catapiteazma ct.t pictura si sculptura alma pe

www.dacoromanica.ro
 31

icoana Mantuitorului, e scris nu mele pictorului Grables din

Botosani cu data 1870. Davidoaia are pämant 47 hectare.
Podul stamate (Borzesti) sat, 1nfiintat la 1848. SAtenii im-
proprfenrin, au 101 hect. 69 ani, iar proprietatia 895 hect.
32 aril.
Biserica posedd o casa parohiald $1 8 fOfci de la deli-
mitare. Insemnate un iaz $i Dealul Borcei ce se intinde
din Writ Davidoaia, Personalul clerical in 1894: Paroh D.
Arbore seminar 4 clase atestat Nd. 297 din 1887 Iasi,
dupa care Preot. C. Zamfirescu din Dimacheni In locul
lui Arbore trecut la alugareni Botosani, antAreti V
Agapfe decret No. 3030 din 1865 si T. V. Cojocaru
urmeazd paroh, preotul tefOnescu
Parohia Brale0i (Gherghel $i Ghilime) 246 familii:
anexatà de cotuna Popeni 150, cu biserica parohiald sf.
Niculai $1 Ilfe din BrAiesti gherghel, fondOta ce zid la
sf.
1839, cu clopotnità In turn, incepun de $tefan si terminatO
de Ilie Ghergel la 1839. Reparan. ic 1874 de Al. Curt,
reinoind si icoanele, avand pictura $1 sculptura distinsk Are
amvon pentru diacon la catapiteazma, jos peatra, cimitirul
inchis. Proprietatea mosiei a D-lor A. art, C. Gheleme,
loan Danu si Garabet Ciolac. Familia Danu e una din cele
mat vechi si deosebite familif a Moldovei. yisternicul Danu,
ca consilier Domnesc, subscrie impreung cu alti veliti boer1
de credintO, uricul scrisla Husi de VoSile Buzdugan la 15
Mai 1546 prin care Petru Rares \facia, darueste Mitropo-
liei de jos din Targu Roman, junntate at la Oltene$ti pe
I3arlad (cronic rom. Melchisedec). Satenil improprietdriti au
625 hect. 25 arii, iar proprietari mosiei a6 1447 hect. 46
arif, camp si 656 hect. 77 arii pldure, domina, arboril fagul
$i stejarul. Biserica. posedd 8 ,I2 Mkt prin delimitare. Insem-
nat iazul Balica, sirul movilelor, Vatra Tabara, Palaric&
(MAgura) si Temeliile, in padurea BrAiesti, se vAd urme. de
gropi, In care se pIstrase provisiile pentru Wire 'I in tfmp
de Invasii.
Filiala Adormirea Haled D. din BrAesti Ghele-
me, construità din barne, de Andrei Miron Gorovei pro,
prietarul Mosiei 1790 (7251). Are 3 Inscriptil: una slavoL
vona aratA, a biserica s'a fAcut de boerul Miron Gorovel
1 790. A 2: Reparatia facutà de neamul Spire$tilor adica

www.dacoromanica.ro
 32

Nhail Spiru, Joan Spiry *i Dirnitrie Spiru si de prep,-

tut Cr Popovici In 20 Iuliu 1880, si a 3 de comuna,
1892. Biserica are 8 12
Braiesti Gherghel i Braestii Gheleme, formeaza un
sat neintrerupt, denumtrile araa numai partile de mosit.
A fost 2 biserici vechi, se arata a fi una de la vale de
scoala si alta In gradina lui P. Manoila.
filiala Aonnirea din cotuna Popeni 4 km' spre)
rasarit de Braiestl, construita de lemn barne de brad, are
o inscriptie la intrare Biserica s'a lacut cu cheitueala
Monahiei Agapia Varnav proprietara mosiei Popeni i cU
ajuioryl altor crestini prin sarguinta D-lui I. Stamatopolo
si arhitectura D-lui Toma si Iascurschi din Suceava la
1872 Mai 2, fondata de V, Varnav, catapiteazma 3 fin-
duri icoane vechi cu litere slavone. Niste pomelnice poar-
ta data 1847 si 1852 al ctitorilor neamului Varnavilor,
Peretii bisericei de lemn de brad, av6nd 1 lemn vechig.
Se zice a fi adusa de peste Prut, unde familia Varnav, a-
vea mosie. Propietatea mosiei In vechime era toata a ba-.
nului Vasile Varnav, retras aici, se ocupa cu scrieri lite-
rare, istorice i tiintifice I. elena si francesa, latina, con-
tirnpuran cu scriitorii A. Beldiman si I. TAutu; multe scri-,
eri origipale si traducen i n'ar fi fost date la lumina. Pro-
pietatea rnoiei este a monahiei Agapia Varnav si a fami-
iiilor Anton Podhaischi, Iorgu I. Dimitriu si V. Calmutchi.
Locuitorii Improprietariti au 78 hect. 77 arii parnant, lar
propietarli 413 hect. camp.
Clerul parohial in 1894 Paroh Ch. Mironescu sub-
protoereu curs seminar 4 clase atestat No. 556 din 1879
Hui, Cantareti, T. Urzica si I. Ionovici, apoi G. tefanescu
tefanescu.
ParOhla Busuiceni 55 famili, anexata de CotUnite
Ppiana 67, Prastestt 27 si Valea Popei 11 toate corm.
Braiesti. are biserica parohiala sf. Voivozi i Nasterea Maid
D. din Busuiceni, fondata de lemn barne, de Emanoil
Ecaterina GheIeme, cum arata inscriptia la usa de la in-
trare Ctitorii sf. lacasului acestuia robii lui D-zeu Etnandi
Ecaterina si se fie pomeniti cu fii si cu tot neamul 4or In
veci, anul 1801, mai 8" 0 peatra mormintala In pridvor,
anul 1837, cu mal multe initiale, contine familia decedatO
gheleme, Catapiteazma In 3 rinduri icoane, aceiasi de la

www.dacoromanica.ro
 33
fondare, se v'ad i obiecte i ,faiapiteazma de musama
de la desflintata biserica din Pristesti, o icoanii Tuldata
1850. Biserica acoperita cu labia de comund In 1892,
Sf. altar un de fusese biserica sf. Neculai in Prastesti, éincun
jurat cu gard, langä curtea proprielatii Iancu Gherghel.
SateniI improprietäriti au 99 hect. 53 arii pärnant. Bisetica
Busuioceni 8 112fSlci, cea disflintata di,n Prastesti 8 '12 fälci
Poiana 67 famitii, Proprietatea mosiei Al. Curt, Wean
improprietariti au 157 hect. si 54 arii pärnant. Se zice
si Poienita. Sittenii impropietäriti la Prastesti au 78.5
hect. lar proprietatea 939 hect. camp si 1074 picture, o
livadä, o vie.
arsonalul clerical 1891: railOh Ò. lontscu curs
seminar 4 clase, atestat No. 14 din 1885 last, Cantareti
D. Arama decret No. 141 din 1893 si M. Spiru deeret
No. 648 din 1893. Urmeaza Cantäret G. Otrocbl in lo-,
cul lui Spiru.
11) Parobiallrosciull 600 familii, numit din vechima
Rascauti, pe mosia cu asemine numi re, ate hiserich parohialii
sf. Imparati, fondatä de peatra si ciiramida, de prdprie-
tarii C. Plaghino, ea mama sa Eufrbsina lit 1859. Mara
Iángä bisericä, se afla monumenttil de rnarmurì a ctito-
rului C. Plaghino decedat in 1852. Biserica ineepu a se
construi, unde halm e poarta, se vhd kroí, dar se ruina
permutanduse putin mai la deal, are in singur turn In
care se allá copotele. In o t asti_ mare cu rinduri, 10-
cuia raposatul vornic C. PlagInno, cu o grIlidina de 71
hect. 60 aiii, cuprinzand 30 pogoani livada cu
plantain de diferiti pomi i aguzi, table penirn lehume
2 seri (florarii) mari pentru flori, Limai, 'pm tocald
ananasi. Fiul proprietar Alecu Plagliino, au facut
biserica in memoria parintilor, prin ingtijirea posese-
sorului de atunci Adam Haretu. Pictura i sculptura
catapitezmei aceiasi de la fondare, e demna de väzut.
Podeala pe jos e piaträ. La terminarea bisericei, nefti-
candui-se stranele, au remas sneindc'plinite. Biserka se
repara de curand, varuitä i tnuití, asemene la feresti
acoperemant, prin sirguinia si cbntribatiunile preotilor
Sandovici Neculai cu fiiI Alexandru preot si Constantin
Diacon si a poporenilor. Prin stäruinta numitilor preoli
mo0a Broscauti s'a arendat de catrá obstia satului, SA-
www.dacoromanica.ro
 34

tent improprietáriti au 1234 hectare 96 arii, proprieta-

rul 2844 hect. 15 arii cämp. Biserica posedä 16 fälci
Iaz insemnat Moscalui, parle Zahorna, Ghilauca,,Carasul,
FiBala Adormirea din BroscAut,i, fondatä de lemn
bä'rne de sat la 1791, cum se vede data in lemn di-
nainte la u§a bisericei, ate catapiteazma cu pictura §i scut-
ptura aleasä, in jurul ei §i cimihrul vechiu unde se inmor-
manta. In 1910, aceastA bisericä, se strämntä la cimitir
eu catapiteazma, de aciiasi binefAcatori, cari au reperat
biserica parohialä.
Din jos de Broscäuli, SilisteaVerghia sau Verbia,
pe coasta §i §esul din dreapta Jijiei, la hotarul dintre
Dimächeni §i Corläteni, a fost un sat mare vestit in
urma rasboaelor ce au urmat: Eraclide Despot la 1561,
cu oaste le§ascA, se lovi cu Alexandru Läpu§neanu la
locul Verbia §i-i luá Domnia (Lepot. t. I. pag. 211). La
1597 Irimia Movilá, thud alungat de Mihai Viteam, care
cuprinsese toate lerile romäne, il ajunse pe Jijia la sa-
tul Verbia, unde urmAnd räsboiu cumplit, Mihai invinse.
O movilA stä rädicatä Inca peste trupurile mortilor
(Letop. t. I. pag. 255). Dupa un document istoric pub-
licat in ateneul Romän: Domnul te fan Toma a adunat
sfatul tärei la 1623, pentru räpirea fAcutä de Hatmanul
Balica a saiului Verbia de la monästir6a Suceviia din
Bucovina, pe care mo§ie a stripAnito miingstirea, pAnii
la 1600, cänd a fost riipitä de liatman. Prin intämp'äri
necunoscuté, satul sa desfiinlat, iar mo§ia sa intrupat
In mo§ia VAcule§ti.
Clerul parohial in 1891: Paroh N. Sandovici, curs
seminar 4 clase atestat No. 36 din 1859. aintäreli N.
Nicolaievici decret No. 335 din 1863, H. Teodoriu de-
cret No. 220 din 1859. Din 1902 se nurhi Ilie Grume-
zescu in locul decedatului Nicolaevici, Gh. D. a Vädänesei.

12) Parohia Trestiana 150 familii, anexatä de cotuna

Slobozia Muscalului sau Cäcaina 30, are biserica parohiala
Na§terea M. p. din Trestiana, de cärämidä, de sat la
1879 §i terminatä la 1888, prin osirdia Preot. Iordache
Romanescu §1 a altor donatori, precum proprietarul
Calimachi, care d5du lemnul necesar §i zece galbeni, Ç.
4paniescu, I. Tanase, Ilie Ciubofariu i aIiI. Catapiteazma
www.dacoromanica.ro
 35

fa 3 &laud icoane, aduse de la paraclisul Crherghel, diti

Urba Dorohoi, a§ezatA §i lustruitä de pictorul Radovici
Boto§ani. Alte icoane §i analoage, sunt aduse din Zvo-
ri§tia, de la biserica veche: Cheru. Biserica n'are pA-
mant prin delimitäre. Proprietarul T. Calimachi, dädea
Preotului 3 fälci, o donatie de o falce se facu de dece-
datul Pintilei Zburiuc, prin rutlenia Safta Buldu. Ase -
mane 1 12 fälce de I. a Sirnionesei, din pdmantul seu dat de
la delimitare aflat langä bisericä, urmand a face acte.
O casä parohiall cu 8 präjini, se aflä ridicatA längA bi-
insericä, de enoria§i pe pämantb.1 lor. Mo§ia e proprie.
tate a tamiliei Calimah, care au dat mai multi Domni
in Moldova, In timpul de la 1758-1819 pe loan T.
Calimah, Alexandru I. Calimah §i Scarlat A. Calimahi
Insemnat e movila mare, o ridicAturä lnaltä, iazul popilor.
Personalul clerical in 1894: Paroh lordache Roma-
nescu. Cantäreti I. Nicolaevici §i V. SeribaDin 1902
paroh V. Isäceanu, In locul decedatului Romanescu §i
din 1909 Paroh Alexandru Sandovici, licentiat de la facul-
tatea din ,Cernäuti, In locul decedatului V. Isäceanu.
13) Parohia Cordarenii Trechi 2,O famitii, anexatA
de cotunele Ghingh1aea 11, Slobozia 140 familii,
dArenii noi 60, Grivita veche 70, Grivita nouä 153,
Cu biserica parohiale sf. Nicolai din Cordärenii (ziii a
manästirei Dolje§ti), ziditä de cgrämida la 1868, in lo-
cul altei bisericute, ce fusese de lemn, arsä la 1848, ale
Orel urme se observä in cimitir. Se zice, cA posesorii
mo§iei V. Urzica . . . §i Gr. Bal§ 1860165 ar fi fost ob-
ligati de mänästire se deje cArA.miclä, pentru biserica
contribuind §i preotul loan Cristea cu Casandra §i bah
Gagea, comersant din Mihaileni. Dar §i aceasta biseri-
arsä in 1885, se reperA de acela§ preot cu lo-
cuitorii. O reparatiune i se ram in 1901, de familia
Profira Gh. MAcärescu, donand. peste 700 lei, prin ingri-
jirile ginerelui ,Preot D. Grigorescu, ca sotia sa Elena
§l sora Mandita Neculai Axinte, impreunti cu locuitorii,
contribuind §i ei cu 279 lei, plus obiecte §i lucruri do-
nate bisericei. Catapiteazma in 3 rinduri icoane e do-
natà de Costea Haretu din VlAdeni (Fandolica). Clopot-
nita de cdramidä, e situatä la poarta cimitirului inchis. Un
clopot are data 1822. Biserica posede 8 12 fälci.

www.dacoromanica.ro
 36

or4)14qpi 10 trap. nurnele de la proprietarul An-

dgeica Cordar, pornenit intern) document din 1519, alui
*teal' VOA cel tAndr prin care iritäge§te Iui Dragota Se-
cuAnu paharnic, proprietatea: un sat pe Ibaneasa sub dum-
braiva cea,jnit, anume Corddrenii, de la . . . film lui
Andreica Corlar, nepoata bdtrAnplui I,uban, pe basa
actului c avise mo§ul su bAtrAnul luban? de la strA
IrMul postru AlexandFu Vod diidii Dragota in schimb,
uu sat pelte Prut, sub Coarnd i bani 380 zloti tAtdre§ti"
Se mpi irnre§te Ini DragotA §i 1.2sa1,ilui Verbie de peste
Jijia pagtea de sus, cumparatA dp la copii lui Tolocico
nepotii lui V1a4, pe basa actului, ce avuse mo§ul lor
Vlad, de la strAmo§ul nostru, Alexandru Vodd, plAtind
DiragotA 250 zloti tAtärd§ii. (HAjdAu arhivA 1865 tom
I pag. 86).
Pe la 1764 hatmanul dg Rornan V. Roset, care pvea
Sipotenii, därue§te mo§ia CordArenii, §i; §ipotenii
inonstirei Dolje§ti jud. Roman, fondatd in tovdrd-
§ie cu Ieremonahul Dionisie Hudici, uncle Roset
lugkit se §i inmormfritA la 1267. La 1864 in Cor-s
dArenii Dolje§ti, deveniti ai statului §i In *ipo-
ivni, se improprietAresc 71 losuitori cu boi §i
95 palma§i. cu 551 fAlci si 40 prdjini §i Ipcuri de easii.
Pe längA CordArenii Vechi (Dolje§ti), se a,f1A qor-
ddrepi Ghirighioaei §i alui _A.Sendula. La hotArnica rno§iei
Ghinghioaei din 1794 sept. 20 fAcutA din poru,nca lui M.
C. Sutzu Vodh, se spune Mo§ia Ghinghiyati, este pleas&
intre mo§iile CordArenii Dolje§ti §i CordArenii lu Afen-
dula (§lobozia de astdzi), stApinitd. Ghinphioia cAnd va
de up I. SAngiosu.
Im y hotArnicie de la 1858 Ghinghioaea (Gbinghesia)
cnprindea 176 fAlci 40 prAjini. In 1862 se hotärnice§te
din Ghinghioaia 115 fAlci. 26 prAj. lui V. Bejan §i restul
D-nei Ana Prodan. DupA Bejan Acatangitei, mo§ia trece la
Comis. Dr. Iosif. Galo, care lasA 3 mo§tenitori. 1) Aglaia
Viadir* Dobjanschi nAscutA Galo, vinde lui MAcArescu In
1f$78. 2) Ortansa Golescu ndscutit Galo, vinde lui I. CAlin §i
acesta lui I. MAcdrescu in 1888 al 3) mo§tenitor
vinglg lui Ananiescu §i acesta liìT.,uca Goilav de la Ha-
vArna pupa MAcArescu Ghinghioaia trece la 3 flice ale sale.
X. ainte de 1861 in phinghioaia se aflan 11 locuitoi

www.dacoromanica.ro
 37

si san inprOptietArit du 28 fAlci §i 67 präjini. Astazi e

alipitti de Cordtireni Vechi. Pe Silistea Ghengliiohe, ge
spune a fi fost un tOrg. in 1842 fAcAndu-se sdpgtdri
saUgAsit TritmeAe primitiVe.
Filiala Adortairea din Sloboiia, tisá si CdfdArteni
Gafencu, agtAzi a D-lui Manta, donstruitA de Iemr bärrib,
tencuitA irfAuntru §i afarA de cätre sat, la 1833, dupä
inscripia de la icoanh hramului §1 a MAntuitorulai, e ridi-
catA in locul altia, te fusese in alAturare spree norA zisA
bisericA sAsascA, väzkid.use urine de ruinA a une curti
Domne§ti, länga care urrnele unei iezeturi zTsä alui tefatt
ce! Mare, Biserica sa reparat de loctiitorl la ph'reti, ado-
perinduse cu §indilA prin Ingrijirile Pr. Grigoresck con-
tribuind lacnitori cu suma 274 lei. si D-ria PrOfira.MA-
cArescu 50 lei. ClopoThila de lemn la poarta bigeridi
are pe nn tlopot data 1816, Cimitirul inchis cu zapas
aici se inmorminteazA, ffind afark de sat. Biseri&pos'edä
8 z2 fAlci.
DupA Cordärenii vechi (Dolje§ti) si Ghinghioaia,
3 trup de mosie, innMit pe la 1794 CordArenif Fui A-
fendula, eke astAzi CordAreni Slobozia. trh. Gafen-cu rucTä
poate cu Afendula, mOstenitor dupA fratele mai mare I.
Gafencu, arendeaz5 mO§ia la 2 frati greci nea §1IonicA
pAnA la 1826, cAnd o ingrije§te singur. Prin testatient111
seu din 185e, prevede a din venitul mosiei, sa se co&
truiascA o bisericä pe mo§ia sa Slobozia §i sk se dea
preotului 20 galbeni pe an §i 10- galbeni annal chel-
tueli, lAsAnd si un plan de bisericA, in care se In6hP4
30(1 oameni §i dacA bigerica in vremea hotArAtA, hu sar
pregAti, clironomul N/A plAti anual o amen& de 50 galbeni lia
spitalul saracilor din Boto§ani. La 1868, 9 matt, moare
§i solia Teofila se inmorminteazA alätdri de gotta el
la biserica din Slob&ia. La 1868 Oct. 19 prin jtrfialn 1
No. 6 al judelui instructor, se p'une ipoteca pe moda
Slobozia, pentru facerta bisericei. Mo§tenitorul Gh. Floq-
dor din Bucovina, arendeazg mo§ia lui Mnscu Sforfer
päná la 1881. La l880 mo§ia 800 fälci, se vinde D-lui
nail Cristea Manea cu 18 mii galbeni §i cu prescrietea Vizei
ipotecare, pentru facerea bisericei. Din cauza virstei
inaintate D-1 Manea astAzi a Arehdat Mo§ih D-lui Bog-
danovici pé 5 ani, se urmArelte sarcena ipotedail In m4k
www.dacoromanica.ro
 38

facerea bisericei. Locuitori improprietäriti la 1864 sunt

50 famili, cu 204 fälci si 45 präjini: Partea mosiei
fencu este de 930 hectare 98 arii cOmp si 3380 Oda-
re, iar panca M-rei. de 716 hectare 10 arii cOmp
28!64 ptidure. A se videa monografia parohiei Gorddreni
de Econ. D. Grigorescu Protoiereu.
CordArenii noi in partea de sus a Cordiirenilor
vechi, peste päriul IbOneasa, sau inflintat la 1895. inpro-
pietArindv-se 69 locuitori cu 312 hect.
GrIvita Teche situatA pe stOnga afluentului
sei, numit pärbal Boilor, sau infiniat la 1879, impropie-
tärindu-se 76 locuitori, cu 272 hect. 11 arii.
nou4, coasta dealului din dreapta
sei, sau infinlat la 1885, inpropietArindu-se 234 locuitori
cu 58 hectare, asta-zi se aflä deja 151 capi familii. Res-
tul de 63 hectare la pädure, remase dela improprietärire
din mosia Cordäreni, sunt luate in arendä de obstea
Furnica din 1906. Insemnate iazuri Doljesti, Gafincescu,
Templul Sasilor, Movilele Catrei.
Clerul in 1894 Paroh loan Popeanu seminar 4 cla-
se atestat No. 144 din 1866 Iasi. CAntAreti Atanasie
Pascal decretat din 1875. T. Ionescu din 1859. La I
Ianuar 1901, paroh D. Grigorescu Dr. in teologie de la
CernAuti, Protoiereu din 1910. In local decedatului pa-
roh L Popeanu, urmeazä cAntareli D. Nechifor si Ph.
Popeanu
14). Parohia Dumenii 190 familii. anexatd de co-
tunele ipotenii 100. VArcolici 23 com. Cordtireni cu biser
rica parohiala sf. m in, Gheorghe, construitO din bArne
ca valci de säteni la 1700. Catapiteazma de musama cu
Mere romänesti, Icoanele impärätesti !skate de enori-
asi i preotul G. Vasiliu, cari au podit i acoperit biserica cu
sindilä in 1898. Biserica posede 8 fälci pOmAnt. Comuna
locuitori au adunat material pen-tru o noauà bisericä.
Mosia este propietate a erezilor defunclului I. Ba
lasinovici. Sätenii improprietäriti au 516 hest. 31 arii
pAmint, iar proprietatea mosiei 1026 hect. 99 arii, Ia -
zuri: Dumeanul si Donicioaei.

Filiala Adormirea din ipoteni, construitä de

bArne, tencuità i varuita de calre sat la 1764, Cate
www.dacoromanica.ro
pil.eazma in 3 ränduri icoane mici, fAcutä prin spesele
Preotului Macarie, cele irmpArAtesti au data 1870 de
aiferiti siteni. Biserica posede .8 112 Md. Mosia apartine
statului §i formeazä un domeniu cu mo§ia Cordärenii
A fost Inchinatä Mänästirei Doliesti. Aici este locul de
nastere al Marelui Vornic Andrei S. ipoteanul de la care
a remas §i numele mosiei. Se aflä sf. Antimis de Kir
Dosoftei Episcopul RAdautului 1764,
Filiala sf. Nieolae din VArcolici, e construitä
de lemn !Arne, tencuitä §i väruitä, de cAtre proprieti-
rul V. Varcolici 1764, a drui mosie In suma de 70
fälci, fu trecut" la sf. Spiridon din Ia§i, de cAtre un
nepot al Ctitorului, Emanoil VArcolici orb. Catapiteazma
de musama §i icoanele ImpärAtesti, sunt facute de
Emanoil Varcolici. Preotul G. Vasiliu care linea de la
sf. Spiridon in posesie mosia, era obligat a da anual
bisericei 12 K. lumlnAri. Clopotnila de lemn, e la intra-
re in cimitir.
Personalul clerical in 1894: Paroh Oh. Vasiliu tre-
cut la Livenii Sofian §i supran,umerar I. Gheorghiu
devenit paroh, seminar 4 clase atestat No. 59 din 1881,
Cäntäreti M. Stanch' decretat No. 885 din 1879, si
D-G. Tanasä, du-pa care C. Stanciu.
15). Parohia Livenii Sollan 33 familii, cu Live-
nit Varnav 56, Cracalia 1-15 §i Popenii Basotä, 44, Bise-
rica parohialei sf. Nicolai din Sofian, e fondatA de zid de
Neculai Sofian §i solia sa Ruxanda la 1851. Uu chivot
aratä numele ctitorilor, o cruce poartä data 1856, Ga-
piteazma in 3 rinduri icoane alese in picturä si sculp-
turA, cu amvol diaconesc i stranä arhiereascg. La pros-
comidie serie: oAceastA sf. catapiteazmä, sau lucrat din
a lui D-zeu mult pAcAtos rob, Vasile Machedon zugrav
din Botosani, ce se zice sulitanul, impreung cu 3 as-
cultAtori: unu C. Popovici Lisneanu calfa si doi nepoli
V. Gh. tiji sulitanu. deci din aceasta rugAm pe cetitori
cari vor ceti, ca sä zica cu un glas: D-zeu sä le daruiascA
impärälia cereascä, 1851 Sept. 15'' Jos pardosala cu
peaträ, deasupra ,clopotnit,a. Biserica avind crApAturi,
s'a reparat prin, epitropia Sofian Botosani si ajutorul
vosesorului, tatäl artistului, C. Enescu. Sätenii improprietii-
r4i au pe partea Sofian 23 hect. 63 arii, iar propriartarul

www.dacoromanica.ro
 40

581 hect, 47 arii amp. Pe partea VArnav 75 hect. 19 arii ale

lo cuitorilor Si 148 hect. 95 arii a proprietatiI. Biserica 812
fälcia
Filia1a din Livenii Värnav, sf. Trei lerarhi, con-
striiitä de barne, tencuitä si väruitä la 1754, de locuitori,
reinoita. Pe frontispiciul bisericei, pe tablä do peaträ, se
cite§te: Vezi cititorule, c5 aceastä bisericit, ce se präsnu-
este hrämul si. 3 Ierarhi, sau zidit cu toatä gätirea de
D-lor Spatariu C. Ruset Cu sotia sa Maria, näscutA GäucA
§i 2 finX: Alexandra Costache §i C. Ciiminariu. V. Vär-
nav §i Scarlat §i Constatin Värnav 1833. Jun,/ 29; ca sit
le fie lar îu veci pomenire. In mi pomelnic la vii, e scris:
Sofronie Mitropolit §i la morti Stefan ce! Mare V, V,
Scarlat Voevod. Catapiteazma de mu§ama cu ier ro-
mäne§ti. Icoanele impärätesti cu pictura aleasä..Biserica
se reparti, acoperita( cu §indilA de Preotul Iezechiel ca
enoriasi in 1877. cat §i, in 1903 prin Preotnl G. Vasiliu
§i locuitori. Tin de aceastä bisericä §i enoriasit din cotuna
Popenii Basotä. De 1118m/tat aci este familia Varnav, des-
tinsä in vechime. La 1746 Juni 8, loan Värnav Capitan
de Dorohol, in unire cu D. Sberea capitanul Mare, fac
hotärnicia mo§iei Väcule§ti, dupä ord. lui L N. Mavro,
cordat Vodä. La 1782 Iunie 9, Dimitrie Värnav Vel clu-
cer, form eazä Hrisovul prin care C. D. Moruzi
VocIA, htirtize§te Episcopiei de Hui., toatA vatra tirgului
Hu§i, cu locul din prejur, proprietate Domneascg.
Filiala din Cracalia, zisA Popenii Mavrodin, cu
biserica sf. Voevozii de zid, de Manolache Mavrodin, cu
ajutorul lui V. Nädejde, in locul unei bisericuti de lenin
arse la 1833, fäcutä de fostul proprietar Cracatia. Bserica
se mina' in päreti la 1880 §i se refäca prin preoAul
G. Vasilin' si säteni la 1897. Are 8 iz fAlci. Dupä ruivarea
bisericei, proprieiara Hereasci Apostolescu luà párnintut
Comuna citstiga procesul la casatie §i arendcazA pämin-
tul pentru asi scoate cheltuelele in sumä de 700 lei.
Stitenii improprielärlti au 64 hect. 81 arii, iar proprie-
tatea 128 hect. 90 arii camp.
, Personalid bisericesc in 1894 Paroh Gh. Vasiliu
durs catilietic cu cartea canonicit No. 55 din 1859. Cantäreti
Ci V, Dänila decret No. 341 din 1859 I. Pettescu decret No.
226 din 188q, urnleaa Gh, 136c1Nrau In 1Oeu4 114 Petresm,

www.dacoromanica.ro
 41

16) ParohlaAlma 416 familii,anetati de GAF-

beni 46, cu biserica parohiala sf.. Nitolaiy 6onsttrnitd
lemu bArne, tabanuith cu. scanduri. Inscriptia depe
bisericei zice: Aceasta sf. biserica este facutaf cu chel-
tueala D-lui C. Ghica Hatmati, a preotilor §i` a sAteni-
lor din satul HavArna, in zilele prea luminatulni Damn
Al. C. Calimachi Voda §i a Prea sfint. Mitropolit Iamb
umbla veleata 1795 aug. 18, prin silìnla. i ostineala
lui 'foader Darle meter ce a lutrate. Itt 1875 se acb-
peri iara§i cu §indilA de, comuna, flandu-se clopotnita
aparte de lemn. avAnd. 3 clopote. Propietarul GArbeni
Dumitru Botez in 1888, repara Biserica reinoind tame-
lia de peatra, pardosi din dos catapiteazma §i pe jos
cus scAnduri etc. Catapiteazma. in 2 rAnduri icoane afa-
ra de icoanele imparate§ti, are pictura veche, un rAnd
sf. vase sunt donate ne Aziza David Loila.V, Ana A.
Pruncu o candela. In data spre räsdrit, un griIaj cau
eCaterina Botez nascuta Bertea, la etatea de
50 ani, a rapausat, anul 1882 Iul 4 tiles, Un vechiu
arborc (par) se ea IAnga biserica spre M. N. Biserica
posedA 17 falcl.,
Familia Ghica adusd in Moldova de- Vasile Lupu
(1634-1651) dada §i in Muntenia nomnitiori §1 yap
boieri, Un Gheorghe Ghica de origine aIbanez, sarac
trimis de tatal säu in Constantinopole, de a§i forma 10
cariera, pus sub privighierea unui neguistor de zat-
zavaturi, avAnd de tovara§ de drum pe un, turc Meh-
met, acesta din urma ajutat de soarta, ajunsä mare
demnitar, WA, pe Gheorghe casnicul sáu i pusgl de4
Inv*. carte)... Mehmet pronumit Chioprali, ajungand mare
vizir; I1 a§eZA pe Gh. Ghiea pe lAnga Capichehaia al
Moldovei Vasile Lupu, si acesta ajungAnd Domnitori lud
pe Gh- Ghick secretar: Credinia §i desteptaciumea lui
Ghica, cât i indemnurile Vizirului, fdcu ca el se Itria
locul de Capichehaia al Moldovei pe lingA Poart4, uncle
a stet §i dui-A mazilia lui V. Lupu de la Domnie cAt
in timpul Domniei lui Gheorghe Stefan Voda (1654
1658). Acesta reträgAndu-se dela iron, Mehmet
fiidu a se numi Gheorghe Ghica Domn (1(58-1660) din
care familte, au e§it mar multi Domnitori in Moldova
Valahia §i insämnati boeri, ai dror deteedenti Wien

www.dacoromanica.ro
§i astäzi: Propietatea mosiei HaVärha este astäzi o par-
te a D-lui Lucg A. Goilav si parte a erezilor defunctu-
lui David Goilav. Pämänt &Mew in Havärna: 816 hect.
35 arii,) iar piopietärese: 4068 hezt. 19 arii amp si 63
hect. 75 arii pädure. la Gärbeni propietataa D. Botez
sätenii au 56 hect. 88 arii, propietarul 472 hect. 62 aril
amp. Locuri insemnate Iazul Ghicäi etc.
Clerul in 1894: Paroh I. tefänescu curs secundar
4 clase ktesta t No. 52 din 1875 Iasi preot Invätätor.
Supra numerhr Ion Carcea cursul catihetic cartea ca-
nonic A No. 7 din 1854., Cäntäreti I. Iliescu decret No.
112 din 1859, G. Ionescu decrei No. 197 din 1881
,dupä care I. Sdrbu din 1902 membri Epitropi D. 'Baez
si Oncea. UrmeazA Cantori L Vasiliu si C. Negru.
17) Parohla Dersca 300 familii, biserica Parohia-
IA p f. Voevozi, ziditä de peaträ si cärämidA la 1806, in
locul unei vechi, bisericute de lemn, aflatä in curtea
proprietätei. Ctitorii actualei Biserici sunt, P. Casimir cu
Ruxanda, apoi reparatA si de alti propietari P, Mavro-
gheni, Pavel Stoianovici, Iosif Uhrinovchi. In jurul bi-
sericei se aflä o livadä Cu fructiferi, fusese grädinä cu
flori s' legume. Proprietatea mosiei a fost din vechime
a Monastirei Homorului diu Bucovina piing la 1785,
and s'a vinclut. Un monument inconjurat cu grilaj de
fer, pe un mormint din pridvor la intrare, aratä ,;Sub
aceastä peaträ, odichneste robul lui D-zeu Pavel Stoia-
,novici räposat la 1862 april 8" si la alt mormint de
marmorä avind deasupra un inger Sub aceastä peaträ
zace robul lui D-eu Iosif Uhrinovschi, care in etate de
33 anii sa sävärsit din viatä la 28 Aug. 1873, Domnul
sA-1 odihneascr.
In 1892 se reparA biserica, inältindu§e si clopotni-
la cu 4 metri, prin spesele locuitorilor, a comunei si
a proprietarului Hector de Burbur cu solia sa Maria flica
decedatului Uhrinovschi. Catapiteasma are pictura si
sculptura de la fondare, demnä de väzut. Biserica po-
sedä 12 gilci.
Sätenii improprietäriti au 1108 hect. 16 arii loe,
iar propietarul mosiei are 1589 hect. 74 arii camp si
1575 hect, 41 arii pädure.
www.dacoromanica.ro
 Locuri insemnate: Iazul Beizadele, Movilele brett.
zului, §antul mare §i Iung. Dealuri acoperite cu päduri
contiu peaträ in masä mare de ständ, lespezi pentru
pavat, näsip in abondentä, vvinita, acareturi bune pe
mo§ie, un rato § in sat
Clerul parohial in 1894: Preot I. Sdponariu curs
Seminar 4 clase atestat No. 445 din 1881. Cdntäreti I,
Manoliu decretul No. 1891 si C. Cujbä decretat No.
202 din (859 dupä care urmeazä G. Läzärescu, C. Sofronea.
18) Parohia CAnde0i 150 familii, anexatä de co-
tunele Vitcanii 70, Päräul Negru 90 §i Vlädeni 30, toa-
te comuna Dersca, cu biserica parohialä Adormirea din
CAnde§ti, construitä de cä'rämidä la 1858 de posesorul
§i epitrop mo§iei Stoeanovici din Dersca, aeoperitä cu
§indilä, rddicatä in locul altei biserici, ce fusese de lem-
ne bärne duratä'. Numirea mostei §i a satului se zice
cit vine de la Cändea, ce era din vechime propietar. In
hrisovul din 1163 (6072) Ian. 11, -de la tefan ce! Mare,
se vede cä un Torna Cindea, era consilier domnesc §i
boer de credintä.. Propietatca din vechime a fost a
mäntistirei Dobrovätul din Judetul aslui, donatä M-relor
grece§ti (sf. agur). La intrare se pile* anul 1853 §l
numele Pavel Stoiunovici.. Biserica s'a reparat de sat in
1892. Carapiteazma in 3 rinduri icoane, are pictura §i
sculptura veche, pe icoana Mäntuitorului sunt litere §i
cuvinte slavcne. Päreti in lä'untrn väpsiti ca §i podea-
la de sus, cloptnita de lcmn, e h intrarea in cimitir
avänd 3 clopote. Sätenii imoropidtariti au 494 hect. 82
arii pärnAnt, lar propietatea are 298 hect. 5 arii cämp.
Biserica 8 12 fälci §i 26 präjini pentru casa parohialä.
Drum insemnat calca national:1 de la Mihaileni la
Boto§ani.
Filiala Buna Yestire Yiticani,co nstruitä de
lemn 'Arne, viruitä §i täbänuitä la meazit noapte;de Cti-
lora Maria Marino, decedatd monahie, la monästirea
Varatic, Cu alti miluitori, la 1857, pästrändui-se portre-
retul in bisericii. Catapiteazma e adusä de la bisericu-
la ce fusese in ograda propietätei din Dersca, parte §1 de
la Blände§ti Boto§ani: sus §i jos poAitii cu scänduri.
Policadaru de fer imbräcat cu lemn poliet cu aur, adus
de ctitora Marino. Clopotnita deasupra coridorului, aviad
www.dacoromanica.ro
 44
2 ciopote, din 1893, sunt 8 11 Aid Omani.
Ellala st- TOCYOZI din PArAul Negru, cohstru-
itA d lema lärfte väruita, data 1795 adusä din Buco-
'Vin,J deban Lazareseu ca sosia Ileana. Catapiteazma in
3 rinduri icoane miei, au pictura cu sculptura, in litere §i
ctivinte slavone. Clopotnita deasupra coridornlui la intra-
te 2 clopote. Biserica podiM sus §i jos, sunt 6 falci pal
mant. Propietatea a fost a Printului Grigore, flul Dom-
hitorului Mihail Sturza Voevod.
Filiala sf. Gheorghe din Vladeni eonStruità de lemn
bal-ree duratä, ford/And un totul inchiet de jos pang Cu
boltild de sus. La up bisericei inscriptia Abeasta bi-
serica sau fäcut in zilele Prea luminatalui Domn I. A.
Mavt ocordat §i in zilele Prea sf. Mitropolit K. Gavril
la at n1 1785. lun. 8, mete' a fost Ierodiaconul Nicolai
chirill zet ego Zaharia din 1785. Gatapiteazma 3 rindan
icoane cù litere §i euvinte Slavone. Clopotnita deasupta
coridorulti de la ihtrare, cu un clopot. Locuitori im-
Trop,ietariti pe Paraul Negru §i Vladeni o singura mo§ie
280 hect. 711arii pamant, lar propietatea 1297 hect. 57
arii amp §i 859 hect, 32arii paclute. Vladeni fusese tärg,
mai n'ainte de Mihaileni.
Clerul in 1894: parolf D. Georgescu seminar 4 clase
atestat No. 146 din 1862 Ia§i . Diacon C. Simionescu.

et.ItS tihetic hirotonit in 27 april 1852 Cantareti: V. Pope:-

vici Bucluea§ul, decrétat No. 295 din 1859. Anania Laza-
rescudecretat No. 301 din 1859. Cantareli Vasile Manolache
Din 1905 urmeaza Paroh 5tefiinescu. Gh. Seminar grd. II.
19) Parohia Tureatca 300 familii, biserica paro-
hiala Voevozi, bonstruita de lemn durata, inchieta
Cu boltile, pe termlie da peatra la 1780 de ea-
tra locuitori. Alta bisericä fusese peste pAräul Molnicioa-
ta la locul ce se zice Baidac" ande se afla §i sat, per-
mutat aici la Tureatca. Catapiteazma 3 rinduri icoane,
reinoite in 1869. La 1873 se acopen. biserica din nou
eu indilà, facanduse §i bad de scanduri, coridoru se
pOdi, se Imprejmui cimititul cu scanduri, se cuMpa-
ra policandru de alamg, toate acestea prin indemnul
D-lui M Räileanu §i preotului Anania Lazareset, frate
cu fostu4 Protoiereu Läziirescu din Boto§ani. Se fac do-
airnì enoriaoit Alexe oi I. Berdarie de sfeeinice,
www.dacoromanica.ro
 45
candele, fänare. °mace de Jabla la clopotnita prin V,
Tarabas in 1889 etc. Biserica posede 8. prunant.
Filiala idormirea" ridicatä de peatri si Ora-,
mida, in mijlocul satului Tureatca, in ograda curlei, se
fondil de propietartal Vornicul Teodor Balo,(Ba1s) la
1842. Mosia Tureatca luata pentru datorii, de c tre ban-
ca Dationäla a creditului fonciar rural din 4ucure§ti,
se neglija biserica: la acoperemänt putrezi inçlila si
strabatu ploaia, amenitänd si darmänd pärelii. In 1894
Biserica se afla inchisa, obiectele ei e asezara sub tur-
nul clopotnitei cu 2 chilii. Biserica se repara in 1910
prin suinta preotului Ion Teodoru, cu ajutorul propie-
tatiului G. Stroici, dänd tablä i carämidä, prin
enoriasilor, atingänd sima de 25 mii lei si de
contributiunile

la comuna 10 Egli. Dupa unele acte se deduce, ca

lia Balos, sar trage din Cueazul Balo propietarul mosiei
Poiana depe Moldova, care a venit din Serbia si s'a
statornicit in Moldova. Banul Balo, era ginerele lul Lazar
regele Serbiei. Dupa cäderea Serbei sub jugul Turviei
au paresit Ora si pe la 1430, trecura,ln Moldova,. In
Domnia fratilor Hies si §tefan, flu lui Alexandru cel
Bun, pe la 1436, Balus era intre velilii hoer i consi-
lier Domnesc (Letopisitele §i,Cron-Rom, de Me1chisiede9).
Clerul parohial in 1894: Paroh Anania LazAtescu
sachelar seminar 4 clase atestat No. 110 din 1857 Iasi,
Preot N. Tomaziu de la 'Verpolea (gamest» parph,
locul decedatului LazArecu 15 Ma. 1902. Cantareti Ç.
Vasiliu decret No. 110 din 1851 §i C. Gheorghiul Dupa
Preotul Tomaziu urma Paroh H. Vasiliu si din 3910
paroh I. Teodoru in locul decedattalui H. Vasiliu.
go). Parohia Puenli 60 familii, anepta de Sina-,
uti 120 si Culiceni 70, toale comuna Tureatca. Biserica
parohialLst Nicolai din Pueni, construita din lernn
barne de catre enoriasi la 1760. Pueni sat in vechime
numit Stänesti, a apartinut cu mosia familiei Balinschi,
originara din Polonia. Petriceico Voda la 1673 aid fu
detronat, se retrase la curtea Polonä, intovarasit de bra-
vul sau comandant Balinschi; ambii luara parte eu So-
bienschi in expeditia de la 1683, la despresurarea Vie.?
nii, asediatä de Turci; mall mirará cu Paste PUMA
lfi Moldova i prinserä pe Duca Vodä la satul Lam-

www.dacoromanica.ro
 48

ne§11,de unde lau dus In Polonia, unde Iì respláti

moarte kselele M'ente In larfi. Biserica are pridvorul
parta de centra prin un pärete de 'Jame ca un hm.
Se acopen i nou cji indilä. Pe catapiteazta in 3
randuri icoane, cu privazuri poliite, altele sculptate, ca
deosebire u§ile Imparate§ti, se observa litere §i cuvinte
slavone; sf. masa pe un picior de lemn, uns ca lut.
Pcdeala jos si sus scanduri. Gheorghe §i Domnica Puiu
proprietari, au deosebita Ingrijire de biserica. P.oseda 4
fälci.
Filiala sf. Gheorghe din Sintiuti (ca 3 numiri de
mcgie Sinauti, Grigurcea i Bubae§ti) fondata dh zid
acoperita ca tabla, refacutä In 1889, in locLI altei bise-
rica/ de lemn, aduse de la Mogo§esti pe la 1820. Cata-
piteazma de mu§ama veche cu litere §.1 cuvinte slavone,
refäcuta in icoane miel la 1908. Icoanele Imparate§ti
asemene reinoile ca prifacerea bisericei de säteni, eunt
se vede pe un pomelnic de la proscomidie. Prich oru
despärtit prin un párete, sf. masä de lema Cu postament.
Pe jos mosaic, un coridor la intrare. Cimitirul inchis
Cu zaplaz, aici se inmorminteaa, afara de sat. Clopotni-
ta de lemn la intrare in cimitir, are un clopot. Proprie-
tatea mo§iei este a Rosete Solescu §i anume par-
tea numita Grigorce , in suprafala de 230 hect. 58 arii
camp §i 143 hect. 22 arii pädure; iar partea Buhae§ti
a epitropfei sf. Spiridon Ia§i in suprafata de 114 hect.
58 ärii camp §i 10 hect. §i 3 arii padure. Locuitorii 300 76 h.
Filiala din enticen! AcoperAmantul M. D. constru-
ItA din lemn !Ame cu valci, tencuitA vAruitá inAuntru
afarl, fondata de D. N. Holban i sotia s'a Maria. Sf.
Antimis semnat Mitropolit Meletie pentru biserica cu hra-
mul ProcoaveIe din satul Culiceni 1845 ghenar 20. Envan-
ghelia cumparatA de N. Holban 1854 Febr. 20. Cata-
pfteazma In 3 randurf icoane afara de cele ImpArAte§ti,
aduse de la o bisericA veche, ce fusese In hotarile dintre
Culiceni-TArnauca, parte se dAdu si la biserica din Fundu
Herta. Bisel-lea se reino{ In 1866 acoperita cu sindilä de
fiul cititor G. Holban. Asemene cu indilä 1 in 1904, scart
de peatrA la intrare, vApsita la pAreti, prin spesele enoria-
silor. Cimitirul !nchis cu gard de nuele, aici se Inmormin-
teaza, find afara de sat.

www.dacoromanica.ro
 A?

Satenii improprieariti au 143 hect. 21 aril pdmint

lar proprietatea 614 hect. 43 aril amp si 286 hect. 44
pddure. Biserica are 8 fdlci.
Personalul clerical in 1894 locuI de parch vacant
suplinit de preotul I Enescu din Mihaileni. CAntdre A.
Preot Costachi decret No. 179 din 1856 si climent Alexan-
dru. In 15 lunie 1902 paroh H. Vasiliu de la Dealu
Buda sf climent Popovici In locul decedatului A. preot
Costachi. In 1907 paroh I. P. Teodoru, Cantor Ignat Ropceanu,
21) Parohia -Vida Campului 204 familii ane-
xatd de cotunele MAghera 110, Pustoaia 63 i Tucani
22, toate comuna VArfu CAmp.ului, situatA pe Siret, trece
prin sat calea palionald dela Mihaileni la Botosani. Bi-
serica parolzialit sf. m. m. Dimitrie fondatd de piatrd §i
cdrdmidd, cu in singur turn, acoperitd cu tabld de .

Ctitora Princesa Aglaia Moruzi, solia defunctului Panaite

M.oruzi la 1861, sfintitä la 1863 de Arhiereu1 Chesarie
Sinadon. In hothi ca satul Iond§anii, locul Värfu CAm-
pului, se nume§te §i CAmpui luptei, locul rAsboiului,
cAnd s'a fAcut crupta sfarämäturä a o§tilor poioee sub
Regele Albert, de Mil Moldoveni, condu§i le Stefan
cel Mare, dupd care biruintä, Stefan Vodd, se retrase
la tärgul Dorolioi, unde Parcalab de Dorohoi era San-
dru §i fórte mare serbare de mullemire, dada 1 b serica fit-
cutä de el cu hramul sf Niclai, ziditA la 149 in urma
rdsboaelor cu Cazacii §i Turcii. Osemintele lu tAtorilor
sd descopär §i acurn, prin säpäturile ce le facer Siretul,
in marginile despre Iond§ani i DobrdnAuti, In afard
partia M. Z. a biseicei, pe wi monument de marmurd
incunjurat ca grilaj de fer, se cete§te: Panaiti C. Moruziii
neiscut la 1814, mort la 1859: Alexandra Panaite Moruzi
nei scut la 1853, mort la 1893." sub care monument se
afld boltd de peaträ, lucratd cu ciment. Ctitora Princesa
Aglaia Moruzi decedd In Ia§i la 1909, 21 Iulie unde
se inmormAnta. Biserica este spatioasd, neayind pridyd.
luminoasä, cu ferestrele marl, asemene i altaruI cu sf.
masd In lArgime. Catapiteazma in 2 rinduri icoane mad
afard de cele impäräte§ti, iard§i in mdrime, zugrdvitd in
stil bisantin, pe lemn frasin nesculptat, lustruit, din care
lemn, sunt fäcute §i stranele, analogul, tetrapodul, pros-
comidia, 2 mese §i dulapul mare, in care se conservA
www.dacoromanica.ro
 48
vestmintae, Moaua icoane 'marl a Marituitorului §1 a
Maicei D. lint a§ezate visavis, in ambele parti langa
catapiteazma. Deasupra u§ilor la intrare, Cafasul pentru
Cor, sprijinit pe 2 gtalpi de peatra; din cafas urmeazil
sdarile de suit ir) clopotnita, jos podeala -scanduri, sus
hagdadia ìmbrcatä cu trestie prinsa in snfit. Biserica
posed!... obiecte carp in dublu exemplar pentru serviciul
Divin; sf. Vase, un chivot, o truce mare pe sf. rfiesti
toate_ de argint, suflate cti aur. Chelluelile- de intreti-
nerea bisericei in bana star* material, se continua de
succesorii ctitori, D. P. Moruzi; flu' Princesei Aglaia Pa-
naite Moruzi §i sosia Doanma Smaranda D. P. Moruzi
nascula Cantaeusino, sora D-lui Gh. Cantacusino fost
prim MiniStru §i §ef partidtilui Conservator. Biserica are
6 Biel pamant bisericesc.
Clerul in 1834 paroh. GIL Bancila seminar 4 tlase
atestat No 200 din 1864 Ia, Invätätor. Cantareli V.
Dimitria decretal No. 261 din 1859 §ri D. Ciornohuz
decretat No. 893 din 1893. In 15 lunie 1902 paroh. Gh. Chi-
pail seminar grad II, atestat No. 315 din 1898 in locul dece-
datului Bancila. Cantarel I. Irimciuc in loctrl decedatului D.
Dimitriu. Urmeaza Paioh. V. Enache seminar grad II.
22). Parohla IbnApni 70 familii, anexata de cotu-
nelo Bogza 50. i Buhoghina-30, toate Comuna Varfu Cam-
pului, are biserica pcirohiald, sí Nicolai, fondata de cara-
mida, acoperita tu tap., de proprielar Gheorghe St. George
si sa Maria I 185g---65. O trisemnare din dosul
'mane- si. Gheorghe de la. Catapiteazma, spune : 157iut sei
fie ed la 1865 De. 23 tile, saa sftnfit aeeastei sf. bise-
Meet de Prea Sfintitul Arhiereu Chesarie Sinadon dinpre-
und Oil sf. sa Icotornul Grigore Yonesca din Dorohoi,
preotul Andrei Cozmouict ci preotut 17, Putneana si
rodiacan Visarion.r Biserica se repara, acoperinduse cu
tabla de catre 'fiul succesar. otter Alecu St. George. Ateasta
biserica, inlocul 'alta bisericuta te fusese in partea de ro-
skit, uncle acurn se afla timitirul de inmormantare, con-
strulta de TeodOr St. George, acarei catapiteazma, carSi $1
vestminte, se pastreaza aid, !Cu 2 petrernormintale In scri-
ere slavona. ACtuala tatapiteazma In 2 rindurf icoane, afara
de tele imparatesti d frumeasa ca pidtura $1 sculptura.
Clopotnita deasupra pridvoruluI are 2 clopote, cel mare e

www.dacoromanica.ro
 49

de la blsericuta, cer mlc fAcut la fondarea biSericei. Un

grilaj de fer contine asemintele decedátei ctitorei Maria St.
George, iar osemintele ctitorului sot Gh. St. George se
allá In gropnita din biserica. Cimitirul din jurul bisencei
Inchis. Biserica avu reparatiuni In 1911, la páreti I podealA
prin stdruintele nollor proprietari Aglaia ScarIat Rosetti, do-
nAnd materialul necesar avAnd ajutor si de la cssa bisericei;
posede 6 laic' parnAnt in delimitare.
atenii Improprietäriti la Ionäsani au 264!6r hectare
pAmant, lar proprietariI rázeci 136202 hect. cam. p i 21913
hect. pádure, Se afla 6 pogoane vie. Proprietatea mosiei
parte a lost a D-lui T. Balos, Lascar Iamandi, parte este a
Princesei Smaranda D. P. Moruzi, a Princesei Aglaia ScarIat
Rosetti, rascuta Moruzi, alte pgrti a fratilor Saint-Georges, Co-
lonel C. Tintild, erezii defunctului maior Boureanu, Flo-
rescu 4i alti rázAsi mai mici.
Filiala din Buhoghina SI. Voivozi, construità la 1818
din lemn barne, tencuità i vAruità, teparatä unIT spun, de lor-
dachi Nacu, altil de un propietar C. Vasile la 1853, deve-
nit in urml monah la Goroveiu, precum si de lordache Noca
ginerele, la 1860. Actualul proprietar George St. George, a
acoperito cu 4indild. Catapiteazma ar fi adusa de Ia Fln-
tftnele, 13otosani. Pe icoana Domnului Hristos din Catapi-
teazmd, se zice : Aceasta sf. IcoanA, sai.1 zugravit de mine
Teofil arhidiaconul istoristratul si VA tog pe vol fratilor cetitori
se ziceti, D-zeu sa-1 erte, cu cheltuelile lui Vatavul Iftimie
leat 1789. Febr. 6." : Acest sf. Potir, tau facut de
D-nei Maria Paha:rniciasa Leon . . . . 1852, spre yea,
nica pomenire."
Un pomelnic vechi pe scandurd aratà numele ctitdrilor
Ille. Catapiteazma In 3 rInduri icoane mici cu litere
cuvinte slavond, t a si pe a Mántuitorului: jos scánduri, do-
potul cu data 1818, asezat dinaintea biSericei pe 2 lure',
Cimitirul din jurul bisericer Inchis, aici sA I inmorrnintéaza
fiind afar& de sat. Un grilaj contine osemintele détedatilOf
fii a lamilierGheorghe St. George,
Filiala din Bogza (ni) Sf. Nicolai, construità de
lemn barne, tencuità i vAruità, acoperità cu sindila de N.
Caraiman, reparata de Iorgu Bogza, la 1846 Ianuar 10, In
locul altei bisericuti, ce fusese tot de lemn. Se repara,
facandui lucruri §i de D-na Evdochia larnandi.
www.dacoromanica.ro
 50

Catapiteazma in 3 TO.nduri iconite, se vad 1 leoánele

de la foasta bisericuta cu litere l cuvinte slavone, . Sus
sI jos podita, clopotnita deasupra pridvorului cu un clopot,
un coridor de scanduri la intrare, cimitirul Inchis, aici se
fnmorminteaza. Sunt 6 falci pamant bisericesc.
Locuitorilor din lonasani, Bogza, si Buhoghina, In ur-
ma InfrIngerilor ostilor Lesesti, aid arm uite de tegele Albert,
ce lnaintase pana la Botosani, Stefan cel Mare, li-au dat
pamanturi I sunt cunoscuti sub numele de Razasi. RA-
7asi se mai afla In judet la Borolia. Mlenauti si Mamornita.
Clerul In 1894; Parch X Urzica seminar 4 clase
atestat No. 374 din 1871. CAntareti T. Dimitriu nascut la
1819 si L D. Petruca nascut la 1868, urmand lije Pintilei.
In locul Jut Petruca, urmeaza T. Baltaru. Preotul Gh. Bar-
liba In 1906 paroh, In locul lui X. Urzica, trecut la Sau-
cenita, urmeaza paroh H. Tataru.
23). Parohia Dobronituti numit si Hapai: Satul
Mare 150 familii, anexata de 'Cotuna Mestecanu 80 si
Lunca 100, toate Comuna Varfu Campului, are biserica pa-
rohiald sí. m. Gheorghe, construita de zid caramida si
acoperita cu tabla, de Gheorghe i Ecaterina Cucu. O In-
scrptie la caías zice: Acetata M-re ineeputd la anul 1888
mdrituitä la 1892, a cdria hram, este sf, m. m. Gheor-
ghe, s'a Peat ca toad osirdia fi cheltuiala D-sale negus-
torului romdn Gh. Cucu i solia sa Eeaterina din ora-
Dorohoi, spre vecinica pomenire atot neammul säu"
Se Inlocui allá bisericei de Jemn barne, tencuita si varuita
din Satul Mare, cu patronul sf. Nicolat cnstruita la 1764.66
de Nichftelia, pastranduse catapiteazma aici. Actuala Caia,
piteazma este In 2 rinduri icoane, afar& de cele Impara-
testl, Welt' zusraviti, jos scanduri, sus bon de caramida.
Din caías, urmeaza scarile in ciopotnita, un singur turn
In care e un clopot. La intrare un coridor de caramid5.
In earl partea de apus, se afla gropnita sub biserica.
mitirul Inch's, aici se Inmorminteaza afara de sat partea
N. E. Biserica posede i casvarohiala cu 2 oat si °grad&
20 prajini, are si 8 ,12 falci pamant de la delimitare.
Proprietatea mcsiei este a Domnului D. P1 Moruzi,
lar din vechime a fost a M-rei Dragomirna din Bucovina
pana la 1785, and s'a vindut. &tent Improprietariti au
590',6 hectare plmant, iar proprietatea 24373 hect. camp

www.dacoromanica.ro
 61

15:93 hect. Ohre. Se aflà piatrA de zidire pe tn6s1e.

Clerul in 1894 Paroh I. Lefter, seminar 4 clase, atestat
No. din 1885 Ia0. CantAreti Emanoil Riscanu decret N6.
113 din 1851 0 D. Dimitriu nAscut la 1873, urmeazA
L Mironscu In locul decedatului Ra*canu.
24). Parohla Lozna 200 familii. anexatA de cotu-
nele Ru§ii Strateni 100, Caline§ti 30 §i Talpa 50, loate
comuna Lozna, cu biserica parohialA Adormirea" din
Lozna, fondatA de cArAmidii in locul altei biserici, ce
fusese in alAturare, partea de rAsArit, de cAtrA Ctitora
Maria Potlog la 1832, intAi de nuele, apoi refAcutd de
Spatarul M. Holban la 1862, sfintitA la 1865 de arhiereul
Chesarie Sinadon. Clopotnita de la poarta cimitirului din
cArAmid 'A, contine 2 clopote, tot de M. Holban. Proprie-
tatea mo§iei parte Ilie Ciolac, in dotA Gheorghitä Pilat-§i
parte Gh. M. Holban. In 1889, biserica se acopen i §i se ten-
cui inlAuntru i afark cum aratA inscriplia sus la intrare:
Reparatia bisericei fAcutA prin initiativa parohului I. Bo-
bulescu, a Primarului Gh. Vasiliu §i a perceptorului
Gh. Bobulescu, august 1889." Ni§te strhni §i un por-
tret: judecata" au data 1834 §1 1837. Catapiteazma in
3 rAnduri icoane ca pieturA aleasä, se spune a fi adusA
de M. Holban. In pridvor se aflA icoane de la basta
bisericA, avAnd litere §i cuvinte slavone, pAsfrAndu-se
un octoih slavon. Sus §i Ojos podealA scAnduri. Cimi-
tirul din jurul ei inchis cu zaplaz. Sunt 12 fälci pämAnt.
SAteni din Lezna au 732 hectare. Proprietarii au 926.:29
hect. §i 102154 hect. pAdure fag §i stejar.
Cotuna Ru§ii strateni au 443198 hect. CAmp, iar partea
mo§iei 433196 hectari cAmp i 109185 hectare pädure.
Filiala din cotuna Sf. Voevozi e con-
struitA de le= bArne, vAruitä in lAuntru §i afarA, de
Maria §i Ana Gorovivaia, reinoitA de spatarul M.
Holban. (1853).
La iconastas icoana sf. Voevozi are data 1805 april. Ca-
tapiteazma de mu§ama, alta mai veche se pastra in prid-
vor, Icoanele impArAte§ti cu litere §1 cuvinte slavone.
Jos §i sus scAnduri. Biserica se refAcu ca noi bArne la
päreti §i acoperemAnt, prin silintele §i contributiunile
D-lui Gh. Bobulescu §i sosia Ana (1800 lei), cu enoria§i,
sfint,induse la 14 Mai 1900. Lernnul de stAlpi, furci,
www.dacoromanica.ro
 52

ärgeoua ¡le sus, sa dat de proprietarul Milt*, gr. ilolhan.

Preotul paroh I. Bobulescu, contribui cu 300 lei. Clo-
potnita gall pe 4 stälpi, are un clopot. Cimitirul ifichis
Cu zaplaz.
Säteni inproprietäriti au 67 hectare, proprietatea
7286j44 hect. cAmp.
FiBala din cotuna Talpa sf. Treirne i sf. V. V.
e construità de lemn bärne, inäuntru väpsitit, in afard
parte täbänisitä, fondatd de Teodor Volcinschi la 1777,
data scrish deasupra u§ei la intrare. La 1860 loan Vol-
ctinschi cu so tia sa Ana, a reparat biserica, reinoind, ca-
tppiteazma, compusd din 3 rinduri icoane pe 'MO' cele
iinpäräte§ti. Sus 4i jos podeala scAnduri.
Clopotnita pe stälpi la intrare in cimitir, acoperitd
cu §indild, are 2 clopote. Cimitirul inchis ca scänduri.
Cleruj in 1894: Paroh I. Bobulescu curs seminar
4 clase, atestat No. 66 din 1860 Ia§i, dupa care paroh
C. Filipeanu din 1905. Cäntäreti L Posteucä, decret No.
110 din 1854 §i Zaharia lonescu, decret No. 2184 din
1880, urmeazd C. Buhnac §i C. Ciobanu, G. Foca, C.
Ratincu, I. Popovici.
25). Parohia Hiinte§tii 400 familii, cu biserica
parohiald Duminica T. Sfintilor, fondatd de zid peaträ,
grosimea in dreptul ferestrelpr 1 12 metru. Dupd traditie
fi fost sasascd, reparata de Teodor Silion dupä in-
scriptia de la u§d sus In afard. Acest sf, loca in care
se präznue§te 'hramul Dr.minica T. Sf. sa prefacut de
D-nealui spatarul Teodor Silion Viliat 1822, april 23."
In päretel de miazil noapte, la pridvoi se deschide un an-
tret, care servege (baptisteriu) pentru botez. Aice se cite§te
pe o peat,rä mormäntald »Sub aceasta peaträ odihne§te ro-
bul Teodor Silion. raDosat la 1800." A 2 peatrd:
»Sub aceasta peatrd odihne§te trtipul robului lui D-zeu loan
Silion, care sa sdvär§it la 1802, ghenar ziva 8ff §i a 3
pea,trät: Sub aceasta peaträ odihne§te roba Jui D-zeu, Zoi
Sitlion, pdscutd Milu, care sa nitscuf la anul 1756 §i a
reposat la anul 1848" Un pomelnic cu data 183.8, la
vispune: Zoi, Teodor etc. §i la moll. loan, loan, Teodor etc.
scris sje I. Niculce. In afard längd bisericd, partea M. Z.
pe o pqatrd de marmord, incunjuratä Cu grilaj de fer,
pe cite§te, Sub aceasta peata odihne§te robul Iui D-zeu

www.dacoromanica.ro
 53

Teodor Silion näscut la 10 Ianuar 1726 0 raOosal

la 7 Iuni 1856, pace sufletului su. Al doilea ctitof e
Principile Gh. Sutzo, cu prineipesa Maria Sutzo i nelioata
ei Ecaterina Zota, care impodobesc biserica t u policandrti,
candele, sf. aer (o suta galbeni), vestminte alese, cadelnitg,
sí. Vase, pe care sta scris »Maria Sutzu näscuta cantacinino
1870« Catapiteazma in 4 randuri icoane facutá de
spatarul §1 vornicuI T, Silion, e frumoasa ca pictura §i
sculpturä, stranä arhiereascg, amvon diaconesc, frumos
sculptate. In cafas se pastreaza vestmantaria.
Afarg langd biserica aläture de Intgiul monument,
se vede al 2 monument de marmurg, Inchis u grilAj
de fer ca inscriptia »Gh. Al. Suizo, incetat din viata In
22 Ianuar 1870'
Biserica incunjurata cu zid de piatra, avänd §i5 case
biserice§ti, unde fuese §coala de cantäri bisericeg
astäzi nelocuite §i in ruin. Actualul proprietar Luca
V. GOilav i sosia sa Roza Goilav, ngscuta Pruncu, Inca
continua a ajuta biserica cu cele necesare. Sä'teni impro-
prietgrili au 940123 hectare, ir proprietatea 195065 he.
camp §i 716'1. hectare padure. Mo§ia inzestratä cu. graj-
duri, velnite, rato§e.
Clerul in 1894 paroh C. Teodoreanu, nascut la
1825, hirotonit diacon la 1845 §i preot la 1867. Supra-
irurnerar preot Gh. Mitzareanu, atestat seminar 4 clase
No, 417 din 1880 Jai, Inviitätor, devenit,paroh In loctil
decedatului Teodoreanu. Cantäreti 1. T. Mnnteanu, decret
No. 116 din 1860 §i Gh. Tächita cu No. 377 din 1891.
Leon Halunga in local lui Munteanu.
26). Parohia Adancata 378 familii, anexatä de
cotana Dragomire§ti, astäzi Mitocul, 150 familii, ea bise-
rica parohiala sf. in. Drmitrie, construitg din bärne (lemri)
väruita' inaunti'u §i afara, de ctitorii strämo# ai scribci-
notilor,frali arhierei, ca preotii Ioan §1 Gabriel Horitau.
O peaträ mormintala langa biserieg poartä data: 1700.
Is. chr. Nita: »Sub aceasta peatra odihne§te trupul roa-
bei lui D-zeu Gafita, fiica preotului Dimitrie ot satul
Adancata" Alta V. Carcu velet 1781 mai 12". Biserica
avu reparatiuni in 1860, prin enoria§i, band se acopeni
ca §indilg. Catapiteazma cu iconité mid zugrcivitei pe o
seeindurd de lemn inchiatd, avand sub ea icoanele Imm.
www.dacoromanica.ro
 54

pArdte§ti; jos §i sus podeala scAnduri. Strana arhiereascd

cu chipul Domnului Christos si inscriptie greack sf. disc
reparat, poarta inscriplia: Luca Creangd." Cimitirul din
jurul bisericei incunjurat cu zid de peatrA §i la poartd
alt cimitir de scAnduri. AstA-zi se inmorminteaza in al
3 cimitir pe deal, partea de M. Z. a satului. Biserica
posede 8 12 fälci. Locuitorii au 79343 hectare ptimAnt,
proprietatia statului 61584 hectare cAmp §i 1074,5
hectare pddure. Inainte de secularisare, mo§ie era a M-rei
Teodoreni din Burdujeni, inchinatd la sf. munte.
Filiala din cotuna Mitocu Dragomirnei, invechime
Dragomire§tii, cu hramul Cuvioasa Paraschiva" e con,
struitä de bArne vAruite, la 179294 de Vasile Calmuschi
care linea in posesie §i mo§ia Zvoriyea.
La 1866 ..avu reparaliuni in acoperemAnt. Asemene
In 1892 prin enoria§i, se tencui §i värui inläuntru §i
se podi prin silinlele preolilor ,,,Siriteanu" familie cu
Scribdne§tii. La inceput avea clopotni/a lipitA la intrare,
In urma se apazd la poarta cimitirului, construitä de
lemn. Un clopot are data1792. Catapiteazma de ma§ama,
unele icoane au litere slavone. Cimitirul din jurul bi-
sericei, inchis cu scAnduri. Sunt 8 12 fälci pä'mAnt biseri-
cesc. Satul Dragomirna (Mitocul) despdr/it in 2 prin un
§anl, jumätate e remas la nor, jumAtate in Bucovina,
foasta proprietate a manästirei Dragomirna; aici mAnds-
tirea avea case pentru gAzduire; mai In urnid fu pro-
prietatea schitului Sofroni, astäzi este a statului. Säteni
inproprietärili au 35187 hectare pamAnt, iar statul 28644
h. cAmp §i 716,0 h. pädure.
Personalul clerical in 1894 paroh Al. Siriteanu curs
seminar 4 clase, atestat No. 399 din 1892 Galati, supra-
numerar preot Gh. Siriteanu, curs catihetic, hirotonic la
1850 lun. 10. CAntAreli P. D. HorAtAu, decret No. 71
din 1859 §i V. Siriteanu No. 1000 din 1885, urmAnd
Al. Septelici §i C. D. HorAtAu.
27) Parohia Zvor4tea vatra 207 familii, anexatd de
cotuna StAnca 100, com. Zvoriyea, are biserica parohiald
Adormireaff fondatd de peatrd §i cArämidA, de Petru
Che§cu, dupd inscriplia de sus la intrare: 9Aceaster sf.
bisericei cu hrcanul Ospeniei, este fdcutd de Petru Chescu,
pe mclia D-sale, satul Zvoristea 1782 ianuar 24« Mor-
www.dacoromanica.ro
 t5
miritul familiei fondatorului P, Cheru, se aflA In pridd
vorul bisericei, ArAzindu-se mai multe petre cu inscripti
avAnd anul 1782. Tat in pridvor la intrare, se vede
monumental de marmurà cu inscriptia greceascA, sub
care se aflä InmormAntat Dimitrie C. Moruzi, fratele
ctitorului Alexandru C. Moruzi, care a reparat biserica,
purtAnd data 1838 Oct, 8. Printul Alexandru C. Moruzi
a reparat biserica in 1853, fAcAnd catapiteazma din non
cu stranele §i alte podoabe biserice§ti, iar din icoanele
vechi, parte san dat la biserica Trestiana §i parte se
ap aici. Decedatul Ctitor Alexandru C. Moruzi, se aflA
inmormAntat afarii, dinaintea u§ei bisericei, avind 2 mo-
numente cu inscriptie greac§ §i romAnA: Lui Alexandru
Constnntin C. Moruzi, neiscut la 1805, aug. 29 in Tari-
grad, mort in Folia Italia 25 aprilie 1873, spre pome.
nuca sa. Eliza Zaimis, Aspasia Roma, Zenaida Calimachi,
fiicele lui Alt monument al soliei Sale: Puleheria, se
aflä altiturea, pueAnd data 3 Ianuar 1842.
Grosimea pAretilor bisericei e de jumdtate stAnjeni,
contine pe deasupra ferestrelor in zid, in lungime, boltd,
ce duce in ni§te etacuri sau goluri, deasupra altarului
§1 a pridvorului.
Catapiteazma cu sculptura §i picturg, e demnA de vAzut.
Fodeala de jos a bisericei, o solod de oale in altar §i
alte obiecte sunt facute de D-na Eliza Zaimis, sora cu
D-na Zenaida CAlimachi §i cu D-na Aspasia Spiridon,
fiice a decedatului Ctitor Alexandru C. Moruzi. D-na
Eliza Zaimis, panä la vinderea mo§iei D-lui Manoliu, plAtea
clerul §i intretinea biserica cu bani §i pAmAnt.
Din vechime trupul mo§iei Zvorktei dispre S. a
fost a iAnAstirei Moldavita din Bucovina, datA de stefan
cel Mare, prin uricul din 14 martie 1488 §i trupul din
sus al boerului Petru Cheru, Personalul c1ericQ1 la pu4
nerea In aplicare a legei din 1894: Paroh Gh. Enescu
curs Catihetic, hirotonit la 1859, CAntäreti I. Bancescu
din 1865 §i C. MAndrescu din 1880, dupa care T.
Gheorghiu. UrmeazA paroh I. Dionisie seminar grad. II
din 1893 in locul decedatului Eneru, apoi Paroh V.
MAcArescu, seminar grad IT din 1901, in locul decedatului
Dionisie. CAntAret H. Poenaru In locul lui MAndrescu.
28) Parohia erbikne§ti 141 familii, anexatA de
www.dacoromanica.ro
 50

cotunele Slobozia 128. Beresti 123 si Poiana 86, toate

com. Zvoristea, are biserica parohialä si. Voevozi (är-
bänesti), construità din lemn bärne, ctitorii, fondatori,
fkumilia Stärcea Jonita, proprietarul mosiei, la 1778, .4Aci
s'a retraa Grigore Matei Gbica Vodä in ä 2-a Domnie
1735-174/i Dupä iruptiunea räsboiului dintre Rusi si
Turci, Munich ocupAnd Moldova, Ghica Vodä fugi din
Iai §L se retrase aici Ja mosia sa, dar i aici ffind ur-
märit de Rusi, fugi din tarà (Let. Tom 2. p. 451. ed.
vechie): Biserica avu reparatiuni prin familia Sireteanu
In 1855 si mai in urma pe la 1890, se tabänui cu scän-
duri inläuntru afarä, väpsindusä, prin Preotul C BMA-
nescu. Catapiteazma e pictatà pe trei bucäi scAndurA de
ulm clopotnita deasupra coridorului de scänduri, are un
clopot cu data 1795. Sus si jos podeala scänduri, cimi-
Urn.' din jurul bisericei inchis cu gard, cel de inmormintare
In par tea de sus. Sunt 6 fälci 'pämänt bisericesc.
Filiala din Bereqti si. Necolai construitä de lemn
bárne inchiate de jos pänä Cu. bolta de sus, de Va-
sile Calmuschi, Ja 1800. Catapiteazma din iconite miel, are
inscriptia: "Aceastä sfäntä i 1)-zeeascä' catapiteazmä, sau
Meat de robul lui D-eu. V. Calmuschi si sotia s'a Ba-
lasa, ca sd fie spre pomenirea a tot neamul lor (7282).
Alta inscriptie aratä. cA s'a reinoit de robii lui D-zeu V,
Lepadatu ca sotia s'a Salta, spre pomenirea a tot nea-
mul or 1847 Sept. 26. In 1890 i se bartu scAnduri pe
din läuntru si afarä, väpsindu-se; se podi jos cu scAn-
<Ina de comuna si enoriasi prin stäruinta preotului C.
Balanescu, Clopotnita dinaintea bisericei pe 2 stälpi. Pe
clopot numele N. CaImuschi 1809. Cimifirul e cu gard,
cel de inmormintare partea de räsOrit, sunt 8 s!2
Filiala sf. Troevozi din Poiana Pustaiul, constru-
ità din le= bärne, tencuitä si väruitä, la 1774 de
preotni D. Ungureanu, reinoitä la 1820, adusd din Za-
mostea de preotul D. Ionicesei, acoperitA la inceput cu
stuf paie, recläditä la ,1851, se reinoi de enoriasi
Printul Alezandru Moruzi. Poiana fu Mosie aparte a M-tirei
Putna pänd la 1785. Catapiteazma in 3 ränduri iconite
cu pictura veche. Icoanele impArätesti parte nouä do-
nate de Turtureanu din Bucovina. Sunt i icoane de
la, vechea biserica diu Zvori,§tea. IStranele simplg, sus
www.dacoromanica.ro
 51

§i jos podeala scAnduri, in pridvor peatra, clopotnita la

intrare in cimitir pe stälpi de lemn, acoperita cu §in-
dild, are 2 clopote, unul data 1821 §i altu11872. Cimi-
tirul inchis cu zaplaz, cel de inmormintare partea de
räsarit, sunt 6 fälci pamänt biserIcesc, Clerul in 1894:
Paroh C. Balanescu, curs seminar 4 clase atestat No.
509 din 1874 Ia§i. Invaptor, Duhovnic, CAnta'reti Gas,
vril Antonescu decretat No. 375 din 1891, I. Manoliu
decret No. 92 din 1851, dupa care D. Iliescu, Al ep-
telici membri Epitropi G. Barbosu §1 I. P. Bontea.
29). Parohia Dealu Buda 150 Familii, Buda 150.
§i parte din Stänca 47, toate comuna Zvori§tea, are bi-
serica parohiala sf. Voevozi din lemn bärne, construita
la 1772 dupa cum se prevede in sinodic, ctitor Prin-
tui Andrei .*tefanco, altii spun de Al. Until proprietar
o§iei. La 1822 reparata de Iacovschi Motoc, asemene
reparäri i se face la 1865-j 1875 §i la 1890, sub pri-
marele Saya Iliescu, se cheltui 1700 lei, pardosin-du-se
inläuntru §i afarä cu scAnduri, se podi cu scänduri in
locul petrelor, se fäcu din non clopotnita tabanuitä..
Catapiteazma aceia§i din vechime, se reinoi in. 1875.
Clerul in 1894: Paroh H. Vasiliu seminar 4 clase
atestat No. 47 diu 1884. cantareti G. Cändescu decret
No. 274 din 1887 §,i Emanoil Dascalu decret No. 71 din
1851.. urmänd N. Diaconu. In 1902 paroh C. Bu§ilä de
la Paltini§, in locul lui H. Vasiliu, trecut la Puienit
Preot G. Caräu§u in locul Preot Bu§i1A. MI täreli BA ncescu §i
Poinariu. Pämäniul bisericesc e de 6 Md., neregulat, fiin d
printre casele locuitorilor, satul lAngd granila Bucovinei ,
30.) Parohia Zamostea 450 familii, ea Muncie
liáuteni, Täute§ti §i Nicani, are biserica parohialA sf.
loan Botezätorul, fondatä de peatrii §i cdrämidd de Ca:.
pitanul Grigore Costrii§, proprietar, la 1803, cAlugärit
in urma la M-rea Rica, §i numit Ghenadie, iar sosia
sa Monahia Teodora. Pe o icoand micä cu hramul sf.
Ioan Botez. se cite§te: eAcest sfänt §i D-zesc loca, este
facut din temelie de Capitanul Grigore Ccstra§, cu toa-
ta cheltueala, spre a sa pomenire §i a neamului su, fa-
când §i 2 clopote, unul de 1600 oca §i altui de 100 ocii
§i douä r,nduri vestminte preote§ti, 2 diacone§ti §i alte
tacknuri biserice§tii §i au. ferecat §i o sL Evanghelie cn
www.dacoromanica.ro
argint §i se prAzmue§te hramul sf. loan Botezdtgrul,
ghenarie 7 zile §i sau sfintit la anal de la Christos
1810, fäcand §i zid de peatra in jurul acestui loca.
Asemene cu a §a cheltueala §i la acest sf. loca, au dat
§i satul ajutor bu caratul materiei, care cum au voit,
spre a lor pomenire §1 catapiteazma sapata, zugrävitä,
a facut tretrapoade, ca strane cu tot», Alta inscriptie
deasupra u§ei. Actuala bisericei se ridica In locul unei
alte bisericuti de lemn, ce fusese putin mai la vale in
acest cimitir'. Un clopot mic ca Mere slavone, se zice
á fi -de la foasta bisericutä. Sunt icoane de la foasta
bisericula, din care pe cea a hramului este data 7299
April 8. In pridvor se vede potretul Bisericei, a Man-
tuitorului, a sf. Ioan Botez. §i a Ctitorilor. Catapiteazma
in 4 rinduri icoane mici, ca pictura §i cculptura aleasa.
Evanghelia de argint poarta data 1815 cu numele satu-
lai Zamostea §i a fundatorului. Pe sf. Potir de argint
se cetqte: 7Pomeneste Doartme pe robii tai Iordache,
Elena, Zoi O. tot neamul lor 1830", Clopotnita cu un
turn, are 4 clopote, podeala jos scanduri, In sf. altar -ca
caramidd ca §i in antret, la centra §i pridvor peatra.
Sunt 25 12 fälci pamant bisericesc in tabela delimitarei.
Proprietatea mo§iei e a statului, foasta a manästi-
rea lia§ca, iar din vechime a manastire Zamostea din
Bucovina 'Ana la 1785 cand s'a, vindnt. Päriile Humä-
ria, Putreda, §i Caranca, se varsa in Siret, ce curge pe
margine, Este si päddrea Baranca pe §es.
Clerul 'in 1894: Paroh I. Macarescu, seminar 4 cla-
se, atestat No. 682 din 1872 FIu§i. Cantareti T. Bancescu
decret Na. 3110 la 1864 §i Al. Popescu decret No. 3(8
din 1888, urmand Al. lonescu §i AI, A ndriescu. I. Mii-
carescu In locul lui Ionescu.
31Y Parohia Biline§ti, 150 faniilil, anexatä de
cotuna Ciomartan, §i Corpaci, Badragi 11)0, (oat e comuna Za-
mostea are _biserica parohialä sf. Nicolai, fo ndata de
caramidä peatra de Logofätul loan Tautu, Inscripta
de afara in zidul bisericei, partea de M. Z. suscu litere
sarbe§ti zice: ,,Cu vointa Tatälui fi cd a:littoral Fiulut
fi Cu seivärfirea sf. Duh. pan Tdutul logofcit, a inceput
$i a zidit aceastä Insericd in numile celui intni sfinti,
rintele nostru arhiereu f i Pallor de minuni Nicolai, in
www.dacoromanica.ro
 59

zilele blagoclstivului fi de Christos iubitor Domn

tefan Voevod fiul lui Bogdan Voevoct fi sa sdvdr$it in
anul 7007 luna Dece. 6 Deasupra inscriptei, abia sti mai
zäre§te urmele portretului LogofAtului TAutu, sezind pe
scaun la o masg.. In läuntrul bisericei, pe päretele ce
desparte pridvorul de centru, se vede portretul bi-
sericei, a Logofdtului Täutu, a Doamnei Margareta, a fiicei
Nastasia, loan §i Petru§cA fii, in superbul costum elve-
Van: Cingatoare cu paftale, deasupra mantia cu, mAneci,
guler de sa mur, toc pe cap. In päretile cuportret, sä väd son-
daje (säpaturi), cAutAndu-se bani. Se spune, ea sar fi gäsit o
punga' de matasA albg, putredd, pusä de Täutu la zidir e,
punga ar fi fost din cele presentate de sultan LogofA-
tului Täut u, dar cA tanii, ar fi fost luali de zidari. Incg
2 sgpäturi se väd §i in altar. Biserica inlauntru §i afarA
este zukravitä cu figurile sfintilor si tablouri biblice,
pictura bisantinä, cu litere la inscriptii slavone. Grosimea
päretilor la ferestre, e ca la 6 palme. In afarä sus la
stre§ina acoperemAntului, sunt dOerite olane (tabule)
rotunde (medalioane), arAtAnd marca Moldovei, figurile
vietätilor §i a planetelor: zimbrul, steaua, doi delfini §i
o femee. Dinainte la u§a bisericei, un coridor de peaträ,
lipit de bisericg, suslinut de 2 stAlpi de peatrk are sus
clopotuilä cu 2 clopote, culnscriptie slavonä. Jos podeala
bisericei, e de peaträ in deteriorare. Tradilia poporalä
spune ca sub bisericä, ar exista o tainiig mare boltitä,
continAnd odoarä. Noug petre mornagntale se afig in
pridvorul bisericei L una in coridor la intrare, toate cu
inscrip/ii in litere slavone. Mormintele discifrate pre-
vAzute in notele arhiologice a P, S. Melchisedic, sunt:
I) 7002 sept 20 (1494) alvi Petru Täutu fiul II) 7002
Sept. 22 (1494) alui Teodol. Täutu fiul. III) 7033 septt
18 (1495) a Vasälcgi (Vasilica) fica lui Täutu Logofät.
IV) 7007 mart 13 (1499) a Kneaghinei Maria Täutu,
mama lui Dragotg Tautulovici. V) 7008 sept.. 29 (1500)
a Mariei Täutul, solia Logofiltului I. Täutu. VI) 7019
(1511) a lui Ioatí Täutu Logofdtul. VII 7125 mai 20
(1617) a Anghelinei, solia lui Dragan Täutu.
epitafice, copiate de pictorul Bucevschi, la 1882, sunt
depuse la Actadenie.
In invasiunni, biserica fu arsá in acoperemAnt §i
www.dacoromanica.ro
 tO
catapateazmdlk sa tinut in ea vite i prodacte. Mult timp
biser ea arst stdtu desclopezitä, Aeoperemänta/ de §in.-
chid ra 'stricht in 1894, pluoa pe pAreti §i' in podul biL
salmi. In 1899 statul a acoperito cu §iridild. Monument
istorié»urmeazd a fi restaurdtd, piétura de pe pírete §i
scalf)tarai, au, Mai multé variatiuni, ta Bisericd sf. Nicolai
din Dorohoi, fohdatA de §tefan Gel Mare.
Sub icoanele imptirdte§ti, din catapitedzmá, se cite§te
inseeiptia: Aceastd sf ca'apitihzrnd, sa fdcut cit cheltu-
eala D-lui Ieremia Jinicei1u, spre ertarea pacatelor
D-sale V a soliei Catapiteaztua in 3 rinduri, pe
lAntd zele impArdte§ti, are picturd i sculpturd aleasA.
Pe a OeatrA tmormäntald längd bisericd afard, se sale:
1815 Noern/ 21 Is ica. Alce odihne§té
trupu robului lui ll-zeu, Dumnealui Arhon Jigniceriu
lereth h Bahrinescu, ot sat BAline§ti«.
I fu proprietarul mo§iei pe la 4793.
han TAutu Logofdt mare a lui Stefan \Todd, fu
unul din solii trimi§i in 2 rinduri inaintéa lui Albert
al Po_bniei, ea're la 7005, vined cu o armatd de 80 mii
asupri Moldovei., Albert dupd te a trecut Nistrtf pa la
Mihal-eni, Id Copnani !tat pe Logofdtu Täntu §i pe Isan
Visternicul, ii puse in obeze §i iau trimis de lau inchis
la- Liov" Când sa fdcut pace intre stefan ce! Bun cu
Le§ii, a trimis pe loan Tdutu Logaàt sol la Le§i §i ja
däruit Craiul Le§esc Täutuluii ace§te sate de la mar-
girieá ampulung rusesc, Patna, BAstoacele,
Ispasul, Vilavceh, Corapciul, Zamostea,
Voloca (ruse§ti) V a pus hotar apa
intro Duminicli dimineata. (Let. II p. 181), bBogdan fiul
lui .Steran, trimisau la T'arei, pe Tdutu Logofdtul cel
mare, cu slujitori §i pedestrini däräbani, de au dus birul
(bibuit)Turcilor,.au inceput Moldovenil aplati, din timpul
lui Petru Vodd, zis Aron Harnazan), birul 10 ptingi de
bani §isau inchinat cu toatd tara la Soleiman Amurat
(alti Baiazet), Imparatul Turciei cu dragoste iau prima
i-au dÑit toti banii Tdutului Logofätului celui mare
§i ti-au adus in lard i sau apucat cu acei bani de au
zidit (poate au terminat) cu acei Jan, o iscusitd bisericA'
(inceputd la 1194), in sat la BAline§ti pe Siret. (Let. I.
p4 119)) Tot atunci fâcu iiI Constantinopol, Palatul
www.dacoromanica.ro
 cl
Bogdan Seraiu, cu Capela si'. Nicolal. Vorbr.sc oamenii
l'au pus Vizirul e TOutul, de au sezut naintea
zirului pe mäcat, si nau fost avänd mestii la nadragi,
c5 trAgändui ciubotele, cu coll.uni au. lost inaltat
dAndui cafe, nu §tia eum o va bea §i a inceput a
china, sd tralascti impäratüll si Vizirul §i Inchinind a SON
bit felegeanul, ca altA bäuturA (Let. JI. 182).
Proprietatea mosief BAline§ti este a st tfului, iar
Inaintea secularizArei, era a M-rei Varaticul, 5i din ve-
chime a mareini LogofAt loan Täntu. Bisedica posede
8 12 prin delimitare. SAtenii improprietdriti au 438 2
h. ia.i statul 44395 bbeAmp §i 455;23 h. piidure fag si stejar,
J?iliaIa si. Iroorozi din cAtunele Ru§i Ciomeirldn, Cori
paci i Badragi, e construitO de lenin bArne adusil de
la Hilisän, de proprietarul Emanoil Ciomärtan in 1801.
Reparatä de lancu Volcinschi, care o podi, facánd §i clo-
potnita de scinduri, lipitO de bisericd. Alta reparatiune
avu in anul 1910 de familia Holban. Próprietatea imo-i
siei e a D-lor Gh. Herescu, Maria N Holbau §i a erezllor
defunctului Enache Lepädatu,
Catapiteazma veche de inu§ama stil grec refricutä
de lemn, in ultima reparatie,, fäeutO d Nicu .1-Iolbart
Cu locuitorii,
Biseripa posede 6 falci. Sätent impropriefOriti au
338:10 h. pämäut, jar proprietatea 753 hi cimp 716:19
h. pOdure.
Clerul de la 1894' Paoli N. Teodoriu, serriinar 4
clase, atestat No. 156 din, 1871 Iasi. COntdreti V. Diaz.
conescu decret, din 1859 §i Al, Däräbäneanu din 1883.
iUrmeazA C, Ciomirtan §i, C, Vornicu.
32) Parohia, Gritme$1 900 familii, cu biseried paro-
Wald sf. Nicolai, construitO de locuitori 111. 1804, diu
lemn bArne,, tencuitA si väruitä, In locul altei bisericuta
arsä. Se repara', yi 1887 acoperità ca sindilA. In local
altei catapitezmer de mu§ama eu litere slAvones actilala
catapiteazmk e In 3 rinduri iconite,, are pe icoana
Oa teased Mama D. data 1807 §i un pomelnic cu2ceas-I
ta data. La iconestas data 1843, sus poditä cu, sanduri,
jo s pardoseala de peatra'. Cimitirul din jurul ei inchid
cu gard de nuele. Clopotnita de la poarta cimitiruluii
a§ezatä pe stAlpi de lemn, eacoperità cu Cei de

www.dacoromanica.ro
 82

inniormintare partea de ttpus, e in chis, cu zaplaz. Biserica

avu reparatiuni in 1908, intArindui-se paretii.
Poseda 12 fAlci pämAnt. Proprietatea mp§iei e a
D-lui Bogdan V. Goilav, Astäzi sora Ecaterina Ilie Ari-
tonovici. SAtenii improprietAriti au 100 426 hect. pA-
mAät, iar propietatea 12460/ hect. cAmp §i 21483 hect.
pAdure la malul Siretului, luncA de rAchit5 §i lozie
Insemnate, dealul (movila) din comuna GrAmesti (pe Siret)
un loe, unde spun bätrinii, cA au stat, otile ungure§ti
Le§e§ti in vremea lui stefan cel Mare.
Cudrina un deal §i un ponor.
Podisul Horgitului, loc cu multe urme remase de
la rp'sboaele, dintre Le§i Unguri §i Moldoveni, §ub Ste-
fan cel Mare. PárAe Marge §i Verechia. de vin din
Bucovina.
Clerul in 1894 Paroh: Saya Nicolau, seminar 4 cla-
se, atestat No. 137 din 1858. CAntdreti D. Vasiliu decre-
tat in 1876. V. Gh. Nicolau in 1886. UrmeazA Paroh
N. Tomazin din 1905 in locul decedatului Saya Nico-
lau, CAntArell C. Vasiliu §i V. Vasiliu.
33) Parohla Verpolea 86 familii, anexatA de co-
tunile Rude§ti 30 §i Boto§änita 60, toate comuna GrAme§ti,
are biserica parohialä sf. Nicolai din Verpolea, intäi con-
struitA din lemn 'Arne, adusg de la SinAuti de längl
Mihaileni, reinoitA cu 01'0 de cArämidA i acoperitA cu
§indilä, de ctitoriI Elena §i Preot V. Teodoriu, pärintii pre-
btului Ioan Vasiliu näscut la 1799, care o refAcu de peaträ.
Vechea catapiteazmA de niu§ama, se pAstreazA cu inscripti-
unea Aceasta catapiteazmä au fAcuto robul lui D-zeu, Mi-
halache Grosu, cu fratele seu IonitA la 1800 luna mart 22«
Actuala catapiteazmä in 3 rindnri iconite, se zugrAvi ca
pretul de 360 lei, la satul mare in Bucovina. Icoanele
impArAte§ti parte sunt aduse, iar parte %cute din nou.
Sf. Voevozi poartA data 1874. U§ile impäräte§ti au Mere
slavone cAt §i alte iconite. Un tablou in pridvor: jude-
cata viitoare. Sus podeala scAnduri zugravite, jos pea-
trA. Cimitirul din jurul bisericei inchia cu zid de peatrA,
la poartA clopotnitA de lemn, acoperitä cu tablA. LAngA
sat se atIA §antul Hataq, anume fäcut, ase despArti de
Bucovina, flind granita. Biserica posedä 8 I2'fälci pämAnt.
Iusemnat e Movila la Verpole, unde sa gäsit o sable §i

www.dacoromanica.ro
 81

alte obiecte Militare, ar fi InmormAntati soldati cztiti hi

resboiul lui Stefan cu Polonii.
Filiala Adormirea din Rude§ti, este construitA
'din bArne, tencuitA §i vgruitti, acoperitä cu §indilä, sus
podealA scAnduri, jos nepoditä', fácutá in locul unui schit
cAlugOresc. Vechea clopotnitä ce fusese de cArä'midA
inaintea bisericei, s'a mutat la poartO pe stAlpi de lemn.
Catapiteazma in 3 rinduri iconite, au litere slavone. Pro-,
prietatea mo§iei e a D-nei Pulcberea Alecu StArcia.
muja StArcia, una din vechile §i ilustrele familiei ale
Moldovei, se trage de aci; a dat multi barbati insemnati:
Pe Mihu StArcia, unul din veterani osta§i alui 5tefan
cel Mare, care striiluci prin bravura sa in rAsb iul de
la Baia, unde Matei Corvin, regele Ungurilor fu cu
totul sdrobit. Pe stolnicul StArcia, care la 1520 7028),
era lute velitii boieri consilier Domnesc (Cro L., Rom
Melh p. 158) Dupa moartea lui Stefan Bogdan yocla la
1527, se stinse Cu el unja ereditärä a Bogda ilor la
tronul prei. Mihu StArcia bAtrAn de 87 ani, Inca plin de
dupa stAruintele adunArei boerilor §i a v'sterni-,
cului Trotu§anu, se induplica a primi Domnia. Presen,
.tAndu-se atunci Rare§a cu fiul ei Petru §i arAtAnd
cul cu inelul suveranului Stefan cel Mare, prin care
acesta recono§tea pe Petru de fiu al si'm natural, Stir-.
cea recunoa§te pe Petru de Domn (calendar Asachi
1854 p. 100.) Mihail StArcia portar Sucevei §i Const. Ba§ota
Paharnic, fac hotOrnicia FAlticenilor, in 12 Iul 1768 (Fond
Relig. Pumn pag. 61)
SAteni improprietäriti au 522 hect. tsAmAnt, iar pro-
prietatea 32081 cAmp §i 58 hect. pAdure. Biserica sa
grijit pAnO la 1864, de decedatul proprietar Al. StArcia.
De la numitul proprietar, biserica stApánea imp\ jurul
ei cinci fOlci piimAnt. De insemnat aici este Podul lui
TAutu, flind biserica lui Logof. TOutu de la Briline§tt
aproape, aseminea pOriul Marele, ce curge din Budovind
fiind Rude§ti pe granitA.
Botopnita (Tacul) sat lAngO GrAme§ti, a§ezat parte
pe cost* §i parte pe §es, intre ni§te gArle. Proprietatea
mo§iei a fost din vechime a M-rei Putna din Bucovina
La 1785 sa vindut partea ce a remas in Moldoba, dupO
marea Bucovinei, c,arb forma un singur trup cu parl
www.dacoromanica.ro
teat ee §e prblungq-te tn Bucovina. Säteni inpropiietäriti
au 104 Beet. iar proprietarul mosiei 152 hect. cAmp
35 hect. pädure. lnsemnate päriul Verichia, dealul Boto-
senita serveste de hotar despre Bucovina.
Clerul in 1894: Paroh N. I. Tomaziu seminar grad
I atestat No. 142 din 1876 Iasi. Supra numerar Preotul
I. Vasiliu näscut la 1799 in 14 Ianuar, avind cursul
catehetic. CAntAreti Gh. Vasiliu decretat din 1878 si V.
Chitu. UrxneazA Paroh: H. Tataru in 1906 si I. Grigorasi
in 1909. Ilie Ungureanu in locullui Chitu.
34)_ Rarohia Fundu lierta sail Ilertu§ca 150
anexatA de cotunile Baranca 50 si Poiana 30, toate
comuna Movila, are biserica parohiala sf. Voevozi (si sf.
Nicolai) construitä de nuele tencuitä i väruitä,_ de eätre
satr1804; i.eparatà in multe rinduri, poditä us 0 jos cu
scänduri. Catapitedma in 3 rinduri icoane, este adusä, du-
pa reperare din cotima Culiceni, Coin. Tureatca, inlocuind
vechea catapiteazm6, ce fusese de musama. ClopotnitA din
cimitir pe stälpi,tare un clopot cu data 1804. Cimitirul de
imormäntare e partea N. V. inchis cu gard. Cotunele rurale
Movila ea bisericä, Mahalaua i Slobozia, toed comuna
Movila, sunt anexate la parohia urbaná Berta, de comi-t
siunea sf. Sinod la votarea parohiilor. Bicerica are
8 fälci, Satenit improprietAriti au 32511 hect. pAmAnt,
iar proprietatea mosiei care este a D-lui Panaite
mir are 4643 hect. cAmp si 343 hect. 73 ad pAdurei
Locuri insemnate aunt Cetatea Hertei (Movila Hertului)
Cetatea Hertel, loc pe muchia inaltä a dealului
Hertura, Com. Mo7vila, are lungimea 226 si lätimea 122
in. E de forma patratä, incunjurata de mari santuri, la
mijloc urmele a 2 sanlun ce o inträtäae. Sau g6sit sAJ
geti, pArti de arcuri, de topoarä, de peaträ, cArAmida
zgurA. La mica departare, e Cetätuia, cu urme multe
de intArituri. spre sustinerea Cetatei Herla, sao. gAsit
boambe de fer ca gaure, li se putea pune cozi de lemn,
sägeti. Movila Comoarei, in pädurea Hertura etc. PArie
Hertura i Poenija.
Baranca Hertel 50 'familii sat pe mosea Berta are
524 hect. arii cAulip si 57 hect, 28 arii *lure. Säteni erau
neinproprietäritii Alt& Barand, loe isolat, intre nul Prut
pädurea Budesti, are coserile proprietAtei si un pichei

www.dacoromanica.ro
pe frontiera
Palma sat pe molia Herta, 30 tamiii, Coni. rural
proprietatea mo§iei a Erezilor familji Panaite
Cazimir, mo§tenitori N. H. Verona. SAteni improprielAriti
au 55 hect. 85 arii 'Arrant, iar proprietatea 4524 hect.
18 arii camp §i 114 hect. 58 arii pAdure.
Tinleni sat 60 familii, pe mo§ia cui acela§ -nume,
COME Movila, cu o bisericA uinatä, (1835), are Odd
Clerul in 1894: Paroh L Grigoriu curs catihetic
hirotonit la 1854. CAntAreti: H. Teodorescu, decretat la
1889 §i. H. Grigoriu. UrmeazA. parohs Andrei D. Moisiu
seminar grad II, nurnit la 14 Dece. 1899, in. locul de-
cedatillui Grigoriu. Apoi in locul Pr. Moisiu, urmeazä,,
Paroh D. 13otez 1905 trecut la HAne§ti in, 4910.
35) Parohia Oroftiana de su l ($utu), 740 farnilii,
anexatA de .cotunele Oroftiana de jos (Popovici),. 117 fa-
Osebilii (C. Frunzete) 25 farnilii, are biserica pa-
rohialä iAdormireat fondatA de peatrA §i cArAmidä, la
1797 §i terminatA la 1802, de catrA M... Petrovici, un ma-
jor rus. Biserica sa sfintit la 1803, de Arhiereul Teoctist.
Catapiteazma in 3 rinduri icoane, are pictara -§i scul-
ptura aleas5, aceia§i de la fondare; jos podealä scänduri
In locul celei vechi de peatrA. In 4894 biseriea rsel re-
para, la pAretele de M. N. cu alte cärämizi §i podealá
jos, sa tencuit §i vdruit In läuntru §i afarA, contribuind
la reparare 1)-ni proprietar Valerian Ciuntu 100 lei,
N. TAutu posesor 50, Parohul C. UrzicA 50, V. Popovici
din Heria 100, Darie Manolescu Invgaton 20 lei, I Di-
mitriu primar 10 lei, D., tefäneseu notar 10 lei §i,
enoria§i. Biserica posede un fond de 40 lei anual de la
.defunctul Gh. Iaeob, dati anual de clironomii D. ,Murariu
T. S. Onciu, *tefan Carnariu ì C. Veghea; iar 30 lei
anual, Trin testamentul defurictului Gr. Onciu, enprins
In fondul de a falce pAmAnt, avand prin delimitare 6
fälci pärnAnt biserieese., SAteni improprietArili au 3214
pAmAnt, iar propritatea 32511 h. cAmp §i 9173i h. pA-
dure, avea 2 pogoane vie. Prineipahil pAriu Pelihaciul,
Jriul Prut pe marginea satului. Loealitäli 4nsenrhate;
Piscul ple§uv, eu privire IntinsA asupra Basarabiei, Aid
era loc de strAjuire, In timpurile de nAvAlire barbareli
www.dacoromanica.ro
Silistea veche, loc in faring, cu urme de locuinti i de bi-
sericA. Tradilia spune, cA ar fi fost un tArgu§or mic, care
sar fi nimicit, in rAsboiul avut de stefan Bogdan VodA cur
Turcii. Asta-zi Oroftiana de sus e proprieta tea casei rurale.
Fifiala sf. Nicola! Oroftiana de jos, fu construità
de peatrA i cArAmidä, la 1848 de C. Frunzete propri-
etar, sfintitA la 1850, de Protoereul BAncescu. DupA
Frunzete, urmA proprietar lordache Popovicie Prin les,
tamentul din 2 Januar §i 20 Oct. 1873, al defunctului
Iordache stefan Popovici, acesta face danie, mo§ia sa,
Epitropiei spitalului sE Spiridon din WI. Biserica este
ruinatd, local sf. mese acoperit cu tablA i §indilä.
serica posede 8 12 fdlci, care dupá ruinarea bisericei, sau
stApAnit de arenda§i, pAnA in vara anului 1892, cAnd sa
trecut in folosinla elerului, dupA stAruinli. Obiectele bi-
sericei se aflau in cAsA proprietatei Elena Popovici. SA-
teni improprietärili au 20122 h. pämAnt, iar proprietatea
41243 h. cAmp §i 60195 h. pAdure, avea §i 20 pogoane
Insemnat pArAul Duruitoarea etc.
Filiala din Oroftiana: Osebitil Frunzete Pogo-
rArea sf. Duh. fondatA de cArAmidA la 1837 de fostul
propriefar D. C. Frunzete, reparatd la 1864, este ruinatd.
Peatrii sf. mese de aici, de marmurä, sa pus la catedrala
Adormirea Dorohoi, care s still/it la 1894, iar parta din
obiectele bisericei, däruite bisericei din Ivanduti, de pro-
prietarii Metzu-Ciolac i parte, Intre care 2 clopote, se
aflA la biserica Oroftiana. Moja este astäzi a familiei Maria
G. Stroici. Säteni improprietAriti au 5335 h, pAmAnt, iar
proprietarul mo§iei are 8593 h. cAmp §i 14322 pAdure;
avea i 5 pogoane vie. Localitate insemnatä: Cetatea
veche de apArare, unde se spune, cd au urmat lupte
tre Moldoveni i Le§i. O astfel de cetate, se gäse§te §i
pe culmea dealului odAei de la Corläteni (pagina 29).
Clerul in 1894, Paroh. C. UrzicI, seminar 4 clase atestat
No. 139, din 1866 Ia§i, CIntlreti V, Dimitriu decretat din
1885 i Gh. Balan din 1884, urmeazA G. Cohal §i V. Urzia.
36) Parohia PilipAuti, Satul mare 250 familii, a-
nexat6 de cotuna Lunca 200, ambele Comuna Lunca
are biserica parohialA »Adormireat din Lunca, construitä
de zid peatrA pAnA la feresti i cArAmidAln sus, de* Saya (le-
rpmonah Mogo§e§ti) Holban la 183134, sflnlitA de Arhiereul

www.dacoromanica.ro
 87
Atanasie Selvestru. La proscornidie un pomelriic al ctl-
toruluif Saya Holban. Catapifeazma in 3 rindurflcohnd
pe längä cele, impäräte§ti, cui picturd §i sculpturiä atusa.
La strana mare, cät §i la strana micA, hl sus spA boltä,
sunt pictati sfinli; jos 'podeald eArdmidä. Turnul
a§ezat pe pridvor, are un elopot. Cimitirul dln lurul bi-
sericei, inchis cu zaplaz, ceI de irimormäntare in partei
de ameazA a satului. Bisérica posede 12 Miel.
Filiala Na0erea N. D. din Pillpäuli (Satu maie),
construitä din lemn bärne, inchiaté si cd bolta, i se puni
data 1762 Catapitehzma in 4 rindiiri icoanet pe 11110
cele impäräte§ti, cu pictura §1 sculptura, des la) fo,ndare
reperate in picturA de maica Axineta (Alogo§e§ti) A pre-
otului C. Pancu. Icoana si. loan .Bote t a§ezatd in Iocul
stranei "Maicei D. o cruce, iconifele de sub cele /rnpä-
räte§ti, -un clopot, prapor, Mente de miluitori, curn
se vad in un pomelnic: loan" Perru jpreof, Ion joreot §i
Podealä in centru altar, este scändurf, lar prid-
vor peatrá. Cimitirul din jurui biscricei inchis cu -gard
de nuele, cel'de inmórmäntate, in partea de mpazA-zi 1
satului. Bikerica p9sede 1.2 fälci in delfinitaré.'
De la. PilipAuli se 'vede noaua Sulila de ¡sestè Prtit,
care dupa unele documente, sar fi duma din veclimi
Proprietatea mo§iei este a familiei Neeulai
Ruxanda Sofian, intretine o scoalä de agriculturä,
Locuitori improprietäriti au 932 hect, 36 ari pämänt
lar proprtgtated nio§iei 1097 hect. 6 arh cämp i 716
hect. 10 arii pädure.
Clerul de la 1894, Paroh loan OrzicA näscut la 1820,
clirs particular, hirotonit la 1848. CAntäreli Gh. Urzica
decretat din 1893. Zamfir UrzicA din 1851 In locul
ru fa. eu 15 Iun 1902 N. Darabaneanu. Paroh Dimitriu
In locui decedatulut UrzicA §i preot D. BrAnzei tnIocul dect-
datului Dimitriu. Cantor Gr. Gherman locul ini G. Urzicd.
37) Parohia Molnita 250 familie, anexatA de co-
tuna Streadga 50, §i Bancenii 70, bate comuna Lunca
ati biseriea parohialei sf. Nicolar dip Molnila, par-
tea de jos, fondatä de cärämidA cätre spatarul Ior-
dache Scobillorn, la 1820, in locul altei
Chiriac fa
biserici de lemn, reinoitá la 24 Noembr. 1843, cAnd a
mai inallat iárelii, acoperind biserica cu indilA i
www.dacoromanica.ro
 68

pand. catapifeaima, in locul cetei vechi de mu§ana: Ada-

ala catapiteazmA In 3 rAnduri icoane, are la mijloc for-
ma oval, cti mici stAlpi pole* Cu au1, rumoasa §i Ca
picturA; se pgstreazá icoane vechi de la foasta bisericu-
IA de lemn, ce fasese acoperitA, eu paie. PAretii biseri-
Fel aunt zugriviti, are stank' arhiereascA.
Podeala jos cá'rAmidA, In urma de scAnduri. Cori-
doruli de scAnduri de 'la mirare, e fAcut de Ecaterina
04,urgravanu acfgalA proprietarA, dAnd o cruce, o cadet-
?
rtnd vestminte predle§ti i alte obiecte. Dea-
sgpra cortdorulm, e clopotnita cu un clopot.
Mal& inaltarea D. tot in satul Molnita partea
de sus, fondatA de peatrA i cArAmidA, de Vasile Holban,
la 1809, termlnatA §1 sfintitA la 181,2, de Mitropolitul
Veneatp.in Costache. Alta bisericA dinaintea acestia, lusese
la potar. $iserica se reparA de Spatarul Scobihorn care
o acopen i o tencui InlAuntru i afarA. Sf.
Potir are inscriptie: rEcaterina nolbaneasa Molnita 18260
patapiteazma in 3 rInduri icoane mici, unele rotunde,
are sculptura ,§i pictura aleas. Se observa 4 sfecinice
maxi de peatrA vdpsiter Cimitirul din jurul, ei Inchis cu
gard, cel de inmormAntare e in partea de M. Z. a sa-
tuluLt. Clopotnita din turnul bisericei, are un clopoti
ambele biserici au numai 6 fAlci, pAmánt bisericesc.
SAten4. tmpropiethili au 170121. pAmAnt, iar pro-
pri,etatea 1148 h. cAmp §i 25178 h. pAdure, avea §1 4
pogoane vie. Propietatea mo§iei este a erezilor defunc-
tului G. Giurgiovanu 0 a sotiei sale Ecaterinal nAgcutá
I3aron Vasiko. Familia Giurgiovanu, este veche propie-
tari in, Moldova. Ala St. Giurgiovanu, loan TAutu, Gt.
Tomuzeiu 0 St. Ciurezul, toli propietari rAzA§i, au Inte-
meiall mAnAstirea Coribnita din Bucovinai InzestrAnd'o
cii proprietAtli care sau stApAnit pánA la 1785 cAnd s'a
desfiintat.
-La, Moinita e trecAtoare fa Rusia, se zice la 3 rho-
tare: austriac, rusesc romAn, unde e 0 'noua
cif punct vamal.
Clerul In 1894: Paroh N. Ionescu setninar 4 clase,
Latestat No din 1880) CAtAre.ti:JY. Pelrariu .11411851
o v. .Dinntriu decretat din 1885. Din 1903 paroli An-
ton H. DubAu, In locul decedatilor preoti Ionescu
www.dacoromanica.ro
 69
Teoclorescu, urmeaza cantareti I. Gociu, In locul dece-
datului ,Petrariu.
38) Parohia Horbova, 250
anexat4 de cotuna Godine§ti 200, cona. Mamernita,
Cotu Sinihän 60, com. Junca, are biserica paro-
hiald sf, Nicola din Sinihau, fondatii de peatr i0-
ramida, de catra Saya Holban, cum se vede data la In:-
trare 1831 0 inilialele S. S. (Saya Shimonah). Grosi-
mea pgretilor e aproape un stbjen. Catapiteazma In 3
rindan i icoane, pe langa cele Impärate0i, cu pictutl, bi-
zantina, stranä, arhiereacd deosebita. Clopotnita In itur-
nul bisericei pe pridvor, are 3 clopote, jos p?deala de
eiramida. Chnitirul din jurul bisericei inchis c,i zid de
peatrA, ea case parohialä, astazi stapanite de propietaie;
Ce! de Inmormantare, se afla tu toloaca satulta, Rgr-
tea de M. Z. Sunt 8 12 rálci pAmAnt. Propietatea _tno§rit.
ei, e a familiei Holban, Sätenii Impropietari/i an 647115
h. Or propietatea 782198 h. camp 0 120190 h. padure.
Tnsemnate aunt; Celiquia de la Horbova, loc in margi-
nea padurei, despre §esul Prutului, pe a card
simt mai multe rinduri de §anturi veehi trmeie
rasboiului intre Le§i ea Turcii i Moldovenii, Iii timp41
lui Cantemir Voda batrInul la 1685, cand Le0i (Polo-
ni), sub marele Hatman. Joan Stanislau IablonovIchi,
venira la Boian, sa cuprinda zahareaua, ce Turcii du-
ceau la celatea Comenita; dar au fost alungaii, e*Indu-
le ca ,o§ti inainte, Suleiman Pa§a Serascherul caStain
Gherei, Hanul Tatarilor 0 C. Cantemir. Balta Rosie, balti
pe §esul Prutului, un Km. de marginea padurei.
Horbova e acum a familiei Parlogeanu.
Cotul Sinihäu; sat pe mo§ia Cu acest nume com.
Lunca. Proprietatea este a mai multor raza0
sätenii impropietoriii au 95196 h. pämant, iar propieta-
rii 224:85 h. 0 camp pädure hueeag, intri cari familia
Degeraiu, Rosin etc.
Filiala din Godine§til sf. m. Cristofor i sf. Ni-
colai (comuna Buda), e construitä de lemn barne, ten-
cuita §i väruita, de Mil preotu Andrei, Ilie $tefan, Mi-
hai, familiea Oboroceanu la 1800, cu fostul propietar
Tordaehi Nacu. Catapiteazma in 3 rinduri iconite, pe
lana cele imparate0i, ca pictura bizantina; jos i sus
www.dacoromanica.ro
 70

e poditä. cu scanduri, cu coridor la mirare, Cinaitirul

din jurul bisericei, IngrAdit, aici se §1 trimormiateazA,
flind afarA de, sat. Clopotnita la intrate in cimitir cu 2
clopote. In tabela derimithei, sunt 5 faIci pentru biseria.
Proprietatea mo§iei este a D-lor. Al Stroici, Ilie
Oboroceanu, St. Palade, Gh. Palade, I. IsAcescu. SAteni
improprietAriti au 376 37 h. çamp §i 7448 h. padure stejar.
CleruL In 1894: Paroh Al. Dimitriu Seminar 4 clase
atestat No. 681, din 1893. Cantor' I. Mihalache decretat
din 1865 i C Pinchiriac, I. a Popei locul lui M. Mihalache
39) Parohia Mamornita, (prin traditie de la ma-
ma-0mila, o jupaneasa respectatA) 80 familii, anexatA
de cotunile Lucavila de sus 65, Lucavita de jos 50,
Cotu Hotinului §1 Boian 60, bate com. Mamornita §i(-SIO-
dbozia, Comuna Buda, are biserica parohiala sf. Nicolai
in Mamornita, construitA din vechime, de lemn barne,
tencuita i varuitd, de familia Stroici, reparatA de farriilia
Potlog, refAcutA de familia Glietu. In pridvorul bisericei
pe o peatrA mormantalal se cite§te: ,,Sub aceasta pearrA,
se odihne§te roaba lui D-zeu Ecaterina, sosia D-sale Ior-
dache Ghetu, ctitor acestui sf. loca, care sa sAvAr.sit la
1853 Dece. 22, In vArsta de 26 ani. Sotul ei patruns
de multA mAhnire, roagA pe ori care cetitor a acestui
epitaf, sá zicd D-zeu, sA o erteff In prifaceri sf. masd sa
fAcut de cArAinida. Catapiteazma de mu.sama. Biserica
,se acopen i cu §indilA in 1894 de enoria§i §1 proprietari
intre care se remarca, familia Bräiescu. Sf. altar §ic entru
podeald de cArAmidA. Cimitirul din jurul ei Inchis, aici
sA §i inmorminteaza. Are 8 12fulci prin delimitare. Pro-
prietatea mo§iei este a mai multor .persoane, ce o stA-
panesein parli deosebite: Jun( 1 LAteseu, G. Degeratu,
Mihail Degerat, C. Terinte N. Gherghel, St. Pop, M. Chiriac,
I. Catargiu etc. Sätenil Improprietarili au 2864 pAmánt, iar
propfietari mo§iei 22915 h. camp i 4 ,2 pogoane vie.
Mamornita mic targ, recunostut prin hrisovu lui
Constantin D. Moruzi Voda (1777-1782), reinoit In
1856, are biurou telegrafic, cazarmA pentru o companie
de dorobanti, trecatoare in Bucovina i Austria, biurou
vamal, de care tin §i sucursalele de Molnita §i RAdAu
Cu luarea Bucovinei, satul i rno§ia, yea mai mare parte,
a remas in Austria.
www.dacoromanica.ro
 71

Filiala; Lucovita de sus, sf. m. Gheorghe, constru-

itA de lemn bArne, tencuitA §1 vAruitg, are de fondator
pe Gheorghe Manovarde, care a ridicato la 1860, in lo-
cal alteia, care a ars. Proprie tara Glicheria Pop, nAscutA Ale-
xandra Budachevici, nepoata §i mo§tenitoarea defunctului
Ctitor, ingrije§te de cele necesare la Biserick ca mo§-
tenitorrul stefan Pop. Catapiteazma in 4 rindari iconite ,
pe lAng6. cele impArAte§ti, frumos lucratA §i zugrAvitA de
insuli Ctitoru Gheorghe §i fiul sail Vasile MancivardA. Sf.
masA e de cArAmidA. Sus §i jos poditii cu scAnduri. Pe
si. antimis, semnat Sofronie Mitropolit §1 arhiereul Che-
sane Sinadon. Qinnitirul inchis cu gard de nuele, aici
se §i inmorminteazA. La poarta cimitirului clopotnita de
lemn, are 2 clopote. PAmAntul bisericesc lipsA.
Biserica ruinald din Vatra Satului, sau Lucavita de
¡os, avu. patronal sf. Voevozi, 6onstruitA de lemn la 1794
de Iordache Chiriac -(Scobih9rn). Biserica se ruina in
timpul Proprietarului M. Mintici; parte din obiectele ei
deteriorate, sunt la domiciliul D-nei Filareta BrAnzanu
proprietara locului, care a apartinut familiei Mintim
Cimitirul, local sf. mese §i clopotnita, se aflA inchise ca
gard de nuele. In tabela delimitArei sunt 8 11 fAlci SAteni
improprietAriti 939 h. pAmAnt, iar proprietarii 57861 cAmp
§i 10025 h. Ware. Insemnate; pArAul Ruginoasa cu o
pdturA de coloare ro§ie, ruginoasA §i Molnita pAria pe
hotarul Bucovínei.
Filiala Na0erea.Maicei D. din cotuna Slobozia
CocotA, com. Buda, are pAretii construiti de cArAmidA,
lar bolta sus scAnduri, fondate de a. BrahA la 1833
mai 4, cum se vede anul la iconna MAntuitorului, ingri-
jitA de proprietarul CocotA. Catapiteazma in 3 rinduri
iconite mici, pe lAngA cele impArAte§ti marl, are pictura
frumoasA. Biserica se reparA in acoperemAnt de pro-
prietarul Gh. FIerescu, in timpul posesorului C. Stavart
ca locuitori* in 1885. Pridvorul despArtit de centru prin
un pilrete. In antret se afld osemintele puoprietarului
A. CocotA, a mamei sale Maria §i a flilor: loan, Izabela
Alexandra, iar sosia Teofilia, inmormAntat5 afard, längA
bisericA, aici se inmorminteazd, La poarta cimitirului e
clopotnita de scAnduri, Cu un clopot. 8 12 fälci in delimita-
re. Locuitori improprietAriti au 10455 hectare pámAnt.
www.dacoromanica.ro
 Streanga tat Cu 132 locuitori improprietarilf,t intre
Hrealca, Calea Hotinului §i Bänceni.
Banceni sat ca 80 familii, proprietatea mo§iei si!.
SOridon din Ia§i, posede 21123 hectare pamant, iar pro-
prietatea 58716 h. camp §1 8591 h. Ware, se invecine§te
cu Ilreatca, Mo1nia, Sinittau, Prut, fLirä biserica.
Cotul Boia nului sat, impreuna cu Cotul Hotinului,
forma in vechime iun trup. In 1868 revarsinduse Pru-
tul, a facut o ruptura in mijlocul satuhui, despärtind
Cotul Hotinului de a drepta, §i cotu Boianului de a
stänga Prutului. Au o populatiune de 60 fan-4i. Cu
area Bucovinei, Cotul Boian deslipit de mo§iaBoian de
peste Prnt, sa Vindut. Proprietatea este a D-nei Mina
I. Boldor Latescu, care poseda 37237 h. camp. Satenii
nu sunt improprietariti, nefiind claca§i la aplicarea legei
din 1864, nau bisericä.
La Cotul Hotinului S'Ateni improprietariti au 65 h.
parnant, iar proprietatea 22, lunca de lozii pe malul Prutului
Clerul in 1894: Paroh vacanta, Cantäreti D. Popo-
vid i §i Andrei Croitoru. Paroh D. Grigorescu, Seminar
grad II din 1897 Ia§i. In 1901 Paroh Enache Vasile,
seminar grad II Ia§i, in local Pr. Grigorescu, premutat
la Cordareni. Cantareti D. Tudose in locul lui Andrei.
Urmeaza paroh, L. Raileana licentiat teologia Cernauti.
40) Parohia Buda mare 120 familii, anexata -de
cotunele Buda mica 100, ambele comuna Buda, Pasat 100,
Ripta sau Slobozia, ambele tot comuna Buba au biseri-
ca parohialä, Adormirea M. D. din Buda mare, fondata
de peatra §i caramidä. Cum arata inscriptia sapata pe
peatra sus la coridor sau antret din afarä, ande se zice:
eAceasta sf. biserica' din satul Buda, ce se pr'äzmue§te
Adormirea prea sfintei Niscatoarei de D-zeu, e facutä
diii temelie. pänä ce am savär§ito en amea cheltuealä
de mine T. Holban biv-vel-pitar; insa §i qu tristtele ce
mi-au lasat tatal meu Ilie Holban biv-vel-pitar. cum §i
prin silinai ajutorul badelui Vasile frate mai mare
biv-vel-jignicer, i a D-sale fratelui Andrei biv-vel-stolnic,
silinta §i ajutorul, incepandu-se lucrul zidirei la leat
1793 §i sau sfintit la anul 1794 Septembrie». Ultimile
rifre- cirilice -ale anului 1794, se observa §i pe u§a bise-
ricei de la intrare. Douit petre motniintale In coridorul
www.dacoromanica.ro
 73

bisericei, Coflin osemintele gi area numele Teodur

Vasile Holban cu data 1818 §i 1827i Evanghelia §i
sf. vase porta numele cititorilor Teodor, Vasile i Eea-
terina Holban. Catapiteazma in 3 ,randuri icoane pe lin-
ga cele imparategti, are pictura gi sculptura alma, jos
podeala e peatra. Biserica e durabild, are bagte, incunjurata
Cu zid de peatrak posede 8 112 fálci. prin delimitare. Satenii
au 226 24h. iar proprietatea 50086 h. camp gi 710:37h. Wa-
re. Proprietatea Coca Miclescu, urmand N. Catargiu,
Fill ala Duminica T. antilor din Buda mica,
fondata de peatra gi caramida, are inscriplia, deasupra
ugei bisericei la intrare, spunand: t 1818 Iunie. Iubind
podoabele casei Tale cei sfintesgi aprins fiind Myna
ferbinte spre slava Christosulin meu fi D-zeu, naditj-
duind ertare, am ridicat din temeliej biserica
D-zeesc jertfelnic, ostineala primita. Precum dar Doami-
ne ai primit banul vaduvei cei sarace, primegte gi os-
tinelele mele, datatorule de pace gi serie in cartea vietii,
munele robului Tau, pentru rugaciunele- sfin¡ilor Tai.
Vistier Damian Holban Rai raposatului C. Holbau care
savargise sf. biserica spre pomenirea mea gi a familiei
mele adormite, carora 11 cer ertare de la Tine Hristoa-
se sfintes. In 1894j96 biserica s'a reparat, s'a legal pare-
crapati prin gine de fer gi cimint, tencuindu-se prin
spesele proprietarului Gr. Holban, G. Brinzanu., Pain etc,
Catapiteazma s'a reinoit. Satenii improprietarili au
767 67 h. pamant, iar proprietatea 568 58 h. camp gi 55 ss
h. padure.
Filiala Enna Vestire din Pasat sau Novo Selifa,
e construita de lemn 'Arne la 1772, de proprietarul C.
Volcinschi, iar feciorul S. Volcinschi, a facut
la la 1801. Catapiteazma e in 3 randuti icoane pe IM-
O cele imparategti. los podeaia scanduri. Biserica se
acopen i cu gindila de catre sateni in 1892. Are dela
delimitare 8 112 Mid, dar nu sau stapanit de cien, scoase
la 1902 prin preotul Dubau. Proprietatea mogiei este
a erezilor N. Aleaz gi M. HolbanU rsache, Mihailiuc. etc.
Satenii inproprietarip au 129 h., iAr proprielarii
45813 h. gi 114 Jr. padure.
Clerul in 1894 Paroh Anton H. Dubai -seminar
grad. JI atestatlict. 278 .dirt. 1886i Ia§i. Cfantort M. VT,
www.dacoromanica.ro
 74

Bahl i Iftimie EnAchescu lii locul cAruia Leon Vasiliu

din 1902. UrmeazA paroh T. Tomaziu n locul parohu-
lui DubAu, permutat la Molnita si Paroh M. Gherasim hi
locul pr. 1 omaziu ptrmutat la PAltinis.
4j) Pprohia Nogotie01 (Vatra satului i Lunca)
200 familii, anexatA de cotunfie Mihoreni 80, ambele com.
Buda, Becesti 60 si Fundoaia 60, ambele com. Hrealca,
are biserica parohialA i,Nasterea Maicei D." din Mogosesti,
fondata de stefan Holban mare proprietar, care se ocupa
cu intinsa apiculturA, celibatar, devenit monah sub
entnnele de Sava. FondAnd M-rea Mogosesti, solicit& la
Mitropolia de Iasi, numirea unui Igumen, de unde
1 se trimite pe Arhimandritul Atanasie, devenit in urma
Arhireul Atanasie Sevastias. La intrare in pavilionul de
sticIA, deasupra usei e inscriptie: La leat 1818. AceastA
bisericA din Mogosesti, unde se pr5znueste si se cin-
steste hramul. Nasterea Maicei D., este fAcutA si ispravita
din temelie, de mine Saya Hoban monah, fiul rAposatului
pArintelui meu Ilie Holban' Pitar, care sAvArsindu-se
eu aj itorul Malcei D. si cu toate cheltuelile si ostineala
mea, prin ajutorul si a -fratelui Ilie Holban Vel-Ban,
spre vecinica pomenire i a familiei mete" SfintitA de
Mitropolitul iVeniamin Costache la 1815 Iuniu 21. In-
trAnd in pridvor se vede sus pe pAretele ce desparte
pridvorul de centru bisericei, zugravif: tabloul Duminica
Floriilor, Cu 'un tropar din canon. Pridvorul are strAni.
Din pridvor in mAna dreapta, se deschide un coridor
de &AI AmidA, in care in elacul al 2, se afl5 mormAntul
ctitoru ui si pe o peatru asezatA jos se citeste: Sub a-
ceastA peatrA, zace trupul adormitului smeritului robului
D-zeu, Sava Schimonah Holban, ctitorul i intemietorul
acestui loca', la care sa §i thgropat, care se nume§te
Mogor§ti, pe cure D-zenle odihne§te cu dreRtii intru
impar tia ta pe ctitorul Çetitorul sa zicA: D-zeu sal ente
sa fie vecinica lui 'pomenire 1835 Tut. 29 Esind
din a est coridor, iargsi prin pridvor i intrAnd in
centrt bisericei, se IobservA: un policandru de metal
mare eu inscriptie: Acest policandru sau fAcut cu chel-
tuiala si. M-ri Holban, prin stäruinta subsemnatului
Epitrop 1856 M. Holban spatar a . Pe icoana Maicei D.
in argint, poleitA cu aur, cu stranA mare:, Aceasta
www.dacoromanica.ro
 75

icoanA sau poleit cu spesele semnatel la 1874 aag. 4.

Soltana M. Holban4mama.proprietarului Grigore Holban)
Sunt 18 candele marl de argmt poleite cu aur. Catapi-
teazma foarte frumoasA, cu icoane mid in privazuri scut.-
ptate cu stAlpi i suflate cu aur. Pe jos podeala peatrA
de lespizi pAtrate in tot cuprinsul bisericei. Se afiA stranA
ArhiereascA, amvon diaconesc, unit cu cafasu. In si. altar
pe si. masA, multe obieete alese: cruci de lemn pAtrunse
cu praznice, sfesnice, Chivot, Evanghelii, toate de argint,
unele cu data 1838 Holban. PAretii in tot cuprinsul bi-
sericei sunt zugrAviti. Pe pAretele de M. N. in sf. altar
zugrAvit arhidiacon Lavrontie, si. Nicolai si si. Spiridon.
La rAsArit arhidiacon Stefan. la M. Z. si. Vasile, loan
Grigore. Biserica in interior are deprisosit necesariile
serviciului: mai multe rinduri de cArti, 2 rinduri minee
12 vietile sfintilor etc; vestminte alese, parte incredin-
late servitorilor bisericesti, iar parte si cele mai seumpe
se aflä In vestmAntAria deasupra cäfasului, cu. chcia la
proprietar,
In afarA biserica are 3 turnuri acoperitg cu tabli,
incunjuratA cu zid de peatrA. De oparte spre rAsArit, se
inal /A clopotnita cu turnul mare, avind 3 clopote marl,
si 3 mici. Suind pe sari in clopotn¡t5, se vAd 2 baste
(antrete). In partea de M. N. alipit de turnul clopotnitet,
sufit 3 odAi, unde sidea profesorul monah, eu scoala de
cAntAri bisericesti. In parfea de rAsdrit clopotnita are in-
scriptie: FondatA de termitul intru pomenire M. Holban
In antil 1851 Sept I. De la hisericA spre N, sunt
trapeze', cu 3 odAi, continuAnd spre apus, sub acelas a-
coperemäntrun sir de chilii in No. de 17 od5i. La M.
Z. curtea, unde fusese Egumenia. Monaht sau cAlugAri in
localila tea_ Mogosesti, se. cunosteau pe la 1804, iar dupA
terminarea bisericei, numArul lor spori la 50, Ina si
Pr. Sfintiti arhierei veluiau in mAnAstirea Mogosesti.
Saya Holban, prin testamentul sAu, prevklea cum
sä se intretinä mAnAstirea i soborul, hArAzindu-i averea
compusA din toate vitele i prisAcile de pe mosiile:
Mogosesti, Horbova (SinihAu), PilipAuti, Hilisäu i Epu-
renii (din jtidetul Botosani); administrate de o Epitro-
pie, care se. arendeze mosiile licitativ, la locasul Mitro-
poliei de Iasi, unde va da semel.e 2 cum sA se intreli-
www.dacoromanica.ro
 7d

p, holuita (spital) cu 15 paturi, cautAndu- se de ug

doetue. Quin sä se intrelina o §coall pentru lumina
,s&tenttor 4 )cum sa se urmeze cu bisericile de pe mcliile
.sale sl se Ara biserici, unde nu existau. Aceste dis-
posit ini sau indeplinit multi ani, dupà moartea fon-
dator lui, pAna la 1859. Dar cu secularizarea averilor
de ra stat, o ingrijire cuprinsá pe boerii i proprie-
tarii Iocali, cá averile muncite de pätinti, vor fi luate
eu timpul de stat, iar institutiunile uitate i lasate in
.ruin-. De aici tendinta erezilor de a mo§teni averile
stramo§e§ti, indepartarea §i neingrijirea de idealul reli-
gios al strabunilor. Murind spatarul Mihalache Holban,
ct ;era Epitrop administrator prin testament, erezu
Iorgu i Grigore Holban, un timp luarä in arenda mo-
§iile mAnästirei, apoi in prevederea legei de seculari-
zare, pusA stapAnire pe ele. In toamna anului 1875
propietatea declara, desfintarea mAnastirei de monahi
§i in primavara anului 1876, saú retras din manastirea
Mogo§e§ti i cei 9 calugAri, ce mai remasese, iar D-1
Grigore M. Holban impArti averea cu fratii i surorile
sale.
Biserica cu tot avutul ei, fiind poprietatea familiei
Holban, nu sau Inventariat toate din ea. Clerul biseri-
cese se margine§te a servi la biserica ca parohialä, in-
deplinAad, ori ce serviciu religios pentru enoria§i.
Iu vechime proprietatea mo0ei Mogo§e§ti a fast a
mAnäst'rei Horecea din Bucovina pAnti la 1785, iar in
urmA deveni a mAnästirei Mogomti, prin familia Holban.
Filiala Adormirea, de la biseri ea satului Mogose§ti
la cimitir, este construita de lemn bArne Ia 1794 de
Ignat bätrAnul, restaurata in 1851 de spatarul Mihala-
che Holban, fost Epitrop mAnastirel. BigeriCa acoperitä
Cu §indilä, are jos §i sus, podeala scAnduri. Catapitea-
zma de mu§ama in 3 rinduri iconite, policandru de
metal, avAnd o mica boamba de sticKstranele simple,
poseda 8 J;2 falci pamAnt bisericesc.
Cimitirul incunjurat cu gard de nuele. Säteni im-
proprietariti an 32118 h. pamint, iar proprietaru113033
cAmp, 28644 h. pAdure, avea 10 pogoare vie.
Filiala sf. Nicolal. (9 mail din Bece§ti, comuna
Areatca, constrgilä din_ 'Arne, tenv.uitä i väruitd; fon-
www.dacoromanica.ro
data de Sandu Braha la 1754.,. La --poaita
inchis cu. gard, e clopottitalpi. Obieetele biseri-
ce§ti, cate Mai sunt, se afla vechi i imposibel de in-
trebuintat. Biserica 'posede 6 Mid. A
Satenii improprietarili au 7ie h. pamint, iar razá-
§ii 5556g h. camp i 117 43 h. padure.
Filiala sf. Voevozi din Illihorenli Stavrat-BrAe5-
eu, com. Buda, construita de lemn ,barne, pe temelie de
peatra, ildicata sus, facuta la 1780 de D. BraeScu §i
C. Volcinschi. Proprietatea acestei pärli din trftpul in-
treg al mo§iei Mihoreni, este a familiei tal§. bin vechi7
me a fost a monastirei Horecea din. BucOvina, jaanald
1785, cand se vandu Intreg,- trupul moiei, divaataiii
Mihoreni Ba1 i Mihoreni Stavrat Catapiteaima tri 4
rinduri icon ie, pé langa cele imparate01, sunt reinolte
de sateni propietaruk Braiescu In 1891. Mainaititd
CatapiteaZma era de mu§arza. Centrul bisericei i prid-
vortil podil cu scanduri, Iii locul podelei de stejar. S#a-
ne noi, asemene tin dulap, un -sip-et etc. Clopotnita
fritea bisericei cu 2 clopote, cimilirul e Inchis 'on\ ia.-
plaz. aid se inmorminteaza, afara de 'sat. Sunt 4 fal4
pliant hisericesc.
Satenii improprietariii tif Mihorenii JBal§-ali 10474
h. pAmAnt, proprietafea mo§iei are 213 40 h. chmp
1!6/ h. 14:lure.
Sateni improprietarili pe- Mihorenii C. Stavrat
Nastasa Braiescu au 127 h. parnant, iar proprietatea
415 34 h. cAmp §i 57 29 h. pAdure,
Faticloaia proprietatea Maria N. Holbau i N. Du-
deseft, avu o btserica mica de lemn, s(. Nicolal, actin
ruinatA. Proprietarii mo§ier au 358 /5 h._ camp 1 45;83
h. pAdure.
Clerul in 1894 Paroh D. Gherasiti, teminat 4 clase,
atestat No. 34 din 1869 la§i. Supra numerar ' Preot I.
Vasiliu, ctitS particular, hirotonit la 1842 la Bece§ti.
Cantori Panaite Steränescu, decretat din 1865 §i Iorda-
che Vasiliu din 1888.
42) Parohia lireatea 200 familii, anexatl de cotui.
'belt Valenii 60, Comuna Hreafca, Tinteni 50, comuna Ma-
vila, are bfserica parohlala sf. Voevozl, coustruita de lemh,
lencuità si vAruitA, de tätrà SAtelli 1855. Catapiteazma e
www.dacoromanica.ro
 78.

In 2 a 12 ránduri Iconite, pe Mg& cele Imparatesti. Centrul

bIserfcpi despartit de pridvor prin un pkete sus. Clopetnita
dipaintea bisericei pe stalp1 de lemn. CimitiruI din jurul ei
inch's, cel de inmormantare In partea de N, Biserica po-
sede 17 falcI pamant bisericesc. Proprietatea mosiei este a
sf. SpIridon din Iasi. Sateni Improprietariti au 4941; h. pa-
mint, ir proprietatea -91088 h. camp si 916; h. padure.
Are pariul Prilisocul.
Clerul in. 1894 Paroh Ch. Teodorescu, seminar 4 clase.
atestat No. 444 din 1881, cantareti G.Vasiliu decree in
1889 $L Panu In 1880. Cu 1 Febr. noo Parch Lazar
Pimitriu, seminar grad II atestat No. 317 dip 1898, in locul
preotului Gh. Teodorescu, trecut la MolnIta, (In locul dece-
datului N. Ionescu,) I cu lulu 1,901 treçut i Lazar la Mol,
nita, in locul decedatului Teodorescui Preotul Rugescu, se-
minar grad II din 1900 lasi, paroh in locul lui Lazar,
43) Parohla Tarnauca 700 familii, cu ,biserica pa-
rohlala sf. m. m. Dimitrie, fondata de peatra $f caramida
In iocul altei bIsericl, de Zoita Sturza la 1811 Ï sfintita la
1.812 sle Mitropolitul Veniamin. Proprietatea mos1,ef Tarnauca
a fost pe la 1770 a familiei Potlog, a la care trece la
familia Sturza, apoi in alte mani: M. Obolenschf ginerfle,
Selinschi, Alexa AnastasevicI, Caiserli, familia Manoliu,
banca nationala. obstia, Maria Potlog, prinlestamentul salt
din 6 Noembr. 1838, legalisat de Divanul Intarlturtlor de la
1. Mart 1858 sub No. 686, lasa creditar pl AIeçu Sturza,
fiul mareluf visternic Alezandru Sturza, !I obliga pe sine
$1 urmasi sat, prin art. 4, de a infinta un spital In satul
Tárnauca, sub titlul Spitalul familIel Potlog. Incaperile lul
sunf de zid, fang biserica sf. Dimítrie si are 12 crivate
pentru bolnavi. Prin acelas testament, obfigatiuni de a face
biserIca din Probotesd si de a intretine bisericile din
Tknauca 1 Probatesti.
In biserica ,sf. Dimitrle, mai multe obiecte poarta nu-
mele ctitorilor familiel Sturza: ,,Aceasta sí. evarIghelie, s'a
facut, de Zoita Sturza din Tknauca la -biserica sf.Dimitrie
1818". 0 icoana Maica D. legata in argInt sf siglfata
privazuri, cu salbe de nTh-ele Turcesti, e data de ctitora
Zoita Sturza. Aseminea o candela de arginf l. icoanele
Imparatesti, un rind de vestmite preotesti. unul dia-
ponesc. Su o peatra mormantala in pridvoruI bisericei, se
www.dacoromanica.ro
 X)

lla osemintele familiei Zoita Sturzaf O cruce de argint qu

toc, sí. aer, o alta icoaria de argint Maica D., o cadelnita
de _a rgint sculptata cu auri avand toc. O jconita de tiparos
cu patron sí. Dimitrie, Se observa Inca; 4,Acest sf, potir
este facut de visternicul Alecu Sturza la anul 439", In
cunee proprietatei din Tarnauca, fusese si un pa -aetis in
care se facea, serviciul Divin. Arzind Curtile In 1831i arsq
si paraclisul, a cAruia ,abiecte, se Impartira la bise cile din
Tarnauca si Probotesti Pe g Evanghelie din paraclis sa
scrie;, In smerenie si In credintg. cea mal adevarata cata
Domnurpostru 's. Christos, depun pe altarul D-zeesc, a-
ceasta g. Evanghelie spre sluiba paraclisului de pe rnosia
Tarnauca, facuta In scest scop la anul 1858 Iuli 21, de la
Aiexandru Sturza".
Alexandru Sturza fu- tata lui Alecu Sturza zis Naba
bul. Se plstreail pometnicul marluilogofft cavaler Alexandru
Sturza tiparit Un rand vestminte catifea de neazul Mi
Pbolenschi (A868), ginerile lui Alexandru Sturza, care,stapanea
mosiile; Tarnauca, Hanesti si Havarna. Catapiteazma in 4
rinduit icoane pe langa cele Imparatesti, parte rotunde, cu
sculptura si pictura bisantina. Jos e podeala pea;ra; peste
care sa cimentat. Biserica cu un singur turnp pe bolta din-
tre pridvor si centru, are 2 clopote, Incunjnrata p.i zid de
peatra. Cimitirul de inmormantare In partea de rasa ,tt. Bi-
Serica de la delimitare are 17 falci. Pq mosie o vel ita, O
moark 2 vii, una la Tarnauca si alta, la Probotesti, eatra
de .constructiT. Padurea Tarnauca in suprafata de 2 "O h.
Filiala $1', Nicolai din Tarnauca, e constrt 4. de
bärne, tencuifa 41 vasuita In urmk ridicata clq C, Pc, og la
1773. 0 inscnptie slavona, se vede pe içoana g. Va vara
de sub icoana Imparateasca a Mantuitorului, arätand anul
1792 si un nume Chiliana. Biserica avu multe repar ,luni.
In 1872 se acopert cu sindila de primarele I. Anesti i etc.
Catapiteazma veche e de musama; Podita sus si jos Cu 'cark-
duri. Clopotnita, aparte pe stalpi, are 3 clopote. Ciritirul
vechi fu jurul ei, In marime, este inchis.. Biserica pede
8 12 falci.
1 Capela de la cimitirul Tdrnauca, e conspuita d zid
car4naida la 1897, prin spesele D-lui Ch. Neamtanu 4 so-
tia sa Tasia, sfintita In acelas an la 26 04.1 Inzestrata
cu toate odoarele necesare serviciului Divin, urlde se efec-

www.dacoromanica.ro
 80
ttz sf. Iiturghie pentru decedati.
Familia Sturza din vechitne, atat In Valachia, cât i
in Moldova, a. iost In man positiuni sociale. Dupa unif, ar fi
dina ValachiaiSatul Sturzanii (Sturzesti) Dambovita, de uncle
Vladislav Turzo, príncipe la Valahia, cum il numeste Mi-
hail Apafi al Transilvaniei la 1670. Dupa altii din Moldova.
Asa la 1539, sub Lacusta Voda, un Sturza era mare ca-
triaras, °vent boeri, unal tul la 1546, sub Petru Rares
La 1613 sub Toma Voda, un .Sturza era Hatman. La
1672, Mate! Sturza manta o fat& .cu Grigore Gh. Voda al
Valahiei. La 1700 sub Racovita Voda, Loan Stiirza era
mare postelnic i consilier Domnesc. La 1757 sub C. M.
Racovita, C. Sturza vel paharnic era consilier Domnesc.
1782 sub C. D. Moruzi Voda, stefan Sturza era Vornic
fnare si Scarlat Sturta, mare Hatman. La 1799 sub C.
Al. Iptilante Voda, Sandulache Sturza si Grigoras erau
Lbgofeti mdri. De- la 1822-1829 a fost Domnitor Moldovei
lonita Sandu Sturza. Mihail Gr. StUrza a domnit de la
1834-la 1848-Unul din descendenti, Dimitne StUrza, ministril
la 1866, t ef partidului leberal, dupa- loan Brateanu
prim Ministru.
Clerul in 1994 Paroh L. Mihailescu nascut la 1812
Iuni 9, curs catihetic, hirotonit preot la 1836 de Mitropol
litul Veniamih, subprotoiereul plasei Herta. Supranumerai
D. Stefanetcu, serhinar 4 clase, atestat No. 296 din 1886.
Cantareti C. G. Sturza decretat din 1865 si P. Pistruga din
1889, tar la Mall Cantareti, N. Diaconu si Sandovici.
Din 15 lun. 1902 paroh D. tefanescuIn locul batranu-
tut preot Mihallescu decedat Cantor ?Ark In locul lui Sturza.
44) Parohla Probote01 400 familii, tom. Tarnauca
hre biserica parohiala. sf. Voevozi, Inceputa de caramidä la
1873 vi fondata de Princesa Olga (Elena) Alexandrovna M.
Obolenschi, ndscuta Alexandru Sturza, spre 4ndeplinirea
obligatiunilor testamentare, date foasta proprietara monahia
Melanea C. Potlog, finita vi sfintita la 9 Noembr. 1885 In
timpul proprietarului loan Manoliu, cu aceliasi
Dupa acelieasi dispozitii testamentare, din o suma de 4200
lei depusi, prodentele de 210 anul, se distribute la Intreti-
nerea bisericilor din Probotesti l TarnauCa. Biserica se
tidkä Ianga bisetictta veche, conStruita de- barne la 177-6
de decedatut Ctitor C. Potiog $1 care biseric& se repara
www.dacoromanica.ro
 81

la 1861, functionand pana la sfiniirea attualei biSerici ift 1885.

Bisericuta fu adusa cu lemnul ei si cu catapiteazma, din
locul numit Buda Cracalii (tarinea), pahea de rasarit a sa-
tului, °datä cu permutarea numitului sat Buda, In nOul sat
Probotesti. In parea N. E. a satului Probotesti, la locul
numit B-ucova (tintirimu), a fost Inca o biserica de lemn,
unde cu ?C.) ant' in urrna, se afla lespezi de marmura $f
acarei temelie se cunoastea pe la 1880. Satul Bucovft Inca
se permuta alci in noul sat Probotesti. Catapiteazma actuala
este adusa de la paraclisul ce fusese In curtile proprieta-
rulut, Alexandru Sturxa din Tarnauca, curtí arse In 1881.
Asemene se aduse si toate obiectele biterfcesti: vestminte
carti, strane, sí. Vase etc; numai 2 icoane mari a Dom-
nului Christos si a Maicei D., cu alte 20 icoane mici, se
facura din nou de proprietarul Manolfu, ca indeplinire obli-
gatiunilor testam. decedatei Maria Potlog de- a face Bise-
rica din Probotesti. Un chivot, un rind vest-
minte, se afla de la Alecu Sturza 1839. BiSerica noul e
podia jos cu scanduri. Cimitirul din jurul ei Inchis eu za-
plaz, ca si cel de inmormantare partea de apus a satului
Biserica posede 8 12 Mid pamant bisericese.
Clerul 1894: Paroh N. Sandovici, sdminar 4 clase, atesta.
No. 376 din 1881, Iasi. Cantareti N. Grigoriu din 1851
dupa care Filaret si I, Lazarescu din 1868-
45) Parohla Ibiinesti 700 familii, Com. Iban WI,
are biserica parohiala SI. 'Voevozif, fondata de pealra, de
proprietarul mare Visternic N. Roseti Roznovanu, Cu Sotia
s'a Maria la 1842, in Iocul altei bisdrici, ce fusdse In 6.1a-
turare, mai la vale. Se observa o icoana a sf, Necolai $1
alta a Maicei Domnului veche, de la o biserica de letnri
facuta -din vechime de niste calugari. 0 icoana. pe Musa:-
ma, Domnul Christos' cu Maica Domnultii, are litere sla-
vone, Catapiteazrna in 3 rinduri termite, e reinoita in 1892,
dandu-se cu lac si vapsindu-se tablele iconitelor. Tot 'atun-
ci se podi pe jo g cu scanduri, se fäcu acopereminte pe sí.
masa $i la proscomidie, o perdea la usile imparatesti prin
spesele enoriaOlor. La bolta suQ, se observa ecouri. Clo-
potnita In turnul bisericei are 2 clopote. Interiorul bisericei
WA pridvor, la intrare un coridor, In jurta ei zid de peatra.
Filiala Inaltarea Domnului, construita de Went
din lemn barne la 1789, reinoita. tencuita sf zugravita In

www.dacoromanica.ro
 82

iluntru. Catapiteazma In 3 randuri icoane cu privazuri scul-

ptate, daruita de la Hiliseu Gafencu, de familia MicleScu.
La icoana noua a hramului scrie: Aceasta catapiteazma este
zugravita de Gh. Gavrilescu 1878 sept, 24" . Jos si sus poni-
td cu scanduri. I sa facut acum plidvorul de peatra, dea-
supra cäruia clopotnita In turn, ce era la poarta pe stal-
pi de lemn, acoperitd. Mai inainte fusese biserica langd
curtea proprietatei de la deal. cu hramul sf. Nicolai, fon-
data de proprietate. care biserica se zice a fi fost tran-
sportata din dealul Magura, unde ar fi fost schit de monahi.
Cimitirul actualei biserici e inchis cu scanduri, aici se si
inrhorminteaza. Biserfca posede 17 Mid.
CIerul in 1894: paroh, C. Strrachinescu, seminar 4
clase atestat No. 180, din 1869 Iasi, dupd care urmeaza
paroh Gr. Raileanu in locul decedatului Strachinescu. Can-
tdreti; Stefan Gheorghiescu decretat din 1864 si V. Gheor-
ghiescu din 1868. Din 1902 cantareti G. Antonescu si D.
Jianu, e. Coudruc, dup. G. Nicolescu
Proprietatea mosielor lbanesti si Cristinesti acum uni-
te, In vechime era a M-rei. Sucevita, din Bucovina
Ora and sa vandut la 1785. Trecu In proprietatea D-nei
Ema Bouillot, ndscutd. N. R. Rosnovanu, far acum a D.
G. G. Burghelea, arendata pe mai mult timp. Satenii im-
proprietariti au 2003 hect. 64 arii pamant, iar proprieta-
rul 6261155 hect. camp si 142120 hect. padure. Biserica
are 17 Mid. Pe mosie velnita, hambare si magazii, graj-
duri de ernat. vite, Iazuri: Dragulea, al Moraruluf si Cris-
tescu, peatra calcarica i grasa. Parafe: Ibaneasa, Hlibo-
Petrosul. Insemnate; mormantul Uriásului lung de
900 m. Legenda spune, ca Uriasul muri In etate de 7 ani
si mama sa a carat cu poala pärnant, din locul de unde
esi fazul Dragulee Magura cu urme de cetate, Movila
mare. Straja de unde se pazd cetatea, aici ar fi fost
manastire, Selistea veche, unde fu satul vechiu cu biserica.
Ca fapt istoric este; Retragerea de la satul Tdtarasani ai-
cea, alui Stefan Petriceico Vodd, cu oastea ce avea, pen-
tru a aduna din nou osti si provizif, asteptand pe Poloni
ca sa. vina. Aceasta a urmat dupa rasboiul din 1673 cu
Turcii, cari fusese batuti Ia cetatea Hotinului. Boierii in
frunte cu Miron Costin, cari Insotiau pe Petriceico. sau desbinat
de el i sau retras in jos la satul Cicaeni, asta zi Dimacheni.

www.dacoromanica.ro
 46). rambla CristineOli 300 familii, anexatá cle
Cotuna Damilemi 200 farniii, ambele Com, Ibane§ti, are
biserica parobialä sf. Voevozi- din Cristine§ti, fondata de
caz-Milicia, acope' ita cu tabla alba vapsita, de catre de-
cedatul proprietar marele Vornic Neculai Roseti Ros-
novanu §i sosia §a N'aria (Smaranda) la 1857, cum se
vede in dosul u§ei de la altar, ridicata in locul altei
biserice ce fusese de lemn. Biserica se repara in 1892, d'id
s'a tencuit §i varuit, acoperinduse cu tablA, sa facut co-
ridoi ul la Mirare §i zaplazul din jmul ei, danduse §i
catapiteazma cu lac, prin spesele enoria§ilor §i propri-
etaului Coca (V.) Miclescu, fiind primar. Catapiteazma
are 3 rinduri iconite, pe 16nga cele imparate§ti. Curpanul
de fer este de la fondare. SLs la bolla se afla sonuri.
Jos podeala de sanduri. Clopotnitii in turnul bisericei
are 2 clopote. Cimitirul de inmormantare e in partea
de apus a iatului. Sateni improprietarili au 76193 h.
pamant. Biserica pose de 8 r2 fAlci. Cristine§tii este astazi
proprietatea G.. G. Burghelea.
Filiala sf. Nicolai din Diimileni, e consti uita de
lemn harne, inchiete de 1a baza pana la bolla, la 1856,
adusa cu stranele, icoanele §i u§ile imparate§ti, de
Strujenitz din Bucovina, de proprietarul Ciistea Dami-
leni, in locul altel bisel icuti de lemn, ce fusese in Siliste
unde era sat, in partea S. O. a Darnilenilor. Deasupra
u§ei la intrare, este o inscriplie sapata in lemn, cu litere
slavone, purtand data 1799 mai 14. Sf. aer are data 1804
april 10, iar Evanghelia 1761. avind pe sf. aer scriere
romaneasa §i slavona. Icoanele Imparate§ti sunt fäcute
de enoria§i, avind data 1864. Pe stranele icoanelor
päräte§ti, se vede o inscriplie, in limbä slavonä. Cata-
piteazma e de mu§ama, stranele sunt simple, Biserica
avu reparaliuni in 1872 §i 1892, tabanuita pe ¡d'ara, i
sa pus noi ferestari, se 4ranjä carämizile pe jo $ etet
Clopotnita deasupra Coridorului la intrare, cu un clopot.
Cimitirul din jurul bisericei inchis, aici se inmorminteaza,
Bisericile din Ibäne§ti, Cristine§ti §i Damileni sau repa-
rat §i reinoit in 1892, prin staruinta fostului primar
proprietar Vasile §i Elena Miclescu, ajutat de loeuitori.
Damilenile sat divizat in Damileni Cristea §i Damileni
Miclescu. Proprietatea aeestei mo§ii, din vechime a fost

www.dacoromanica.ro
 84
inanastirel Dragomirna, din Bucovinai pe. atunei se nu-
mea Danuleni, De la 1785, and sa vindat bunurile
manastireti din Bucovina, deveni proprietatea privatä:
partea din sus a satului, cu mosia Damileni CristTa, este
a evezilor, deL C. Corbu (loan si Elena Corbu), iar para
tea din jos, a erezilor delunctului Mielescu (Vasile si
Elena Miclescu), urmand N Catargiu. Säteni impropri-
prietariti au 369 12 hectare cá-mp, iar proprietari 1518 h.
camp si 486 h. pádure; iazuri: al Cristisorului si altul
al Gainärilei. Parial Basäu trece pe. mosie.- De la deli-,
mitare- sunt 8 1.2 falci pamant. Inca de la 1864 clerul
sttiptinete 2 fälci päinant date de familia Vasile i Ra-t
raca Micleseu, ambii decedati.
La 14 Noembr. 1899, sa sfin(it Capela de la Cimi)
tiral Cristinesti, construita de lemn Mute, teneuita
varuita, prin sirguinta Parohului Gh. Dascalu, si M prez
viterei TMaria, cu locuitorii, costand suma de 4600 lei.
Clerul in 1894: Paroh Teodor Chiriae, seminar 4
clase, atestat No. 350 din 1881 I1ui. Cantäreli I. Mica-
lea decretat cu. No. 2410 din 1864 si I. GheorghAl cu
No. 2409 din 1864, Din 15 Iunii 1902, ParOh Grigore
Qostica seminar grad II diploma No. 239 din 1903
in local decedatilor preoli ce sau suecedat: Chiriac
Gh. Dascalu. Cantareli H. Nechifor in local lui Gheor-
ghiu,
47) Parohiar Suharka 350 faniilii, anaxatä de co.,
tuna Comanesti 250, ambele comuna Sahara u,t are bi-.
serica parohiala sf. Necolai, din Saharan, construita din
lenm barne, inchietei pang i cu bolta; in 1.111116 la
la 1871, bolta se fäcu de scanduri, in locuind
fusese mai sus pe deal, cu hrumul sí. alta)ee
protod
Ilie construita de Ilie Botez. Pe cetapiteazma actuala
este 4n inseriptie . Aceasta biseria sau fkut cu aju,
torul lui D-zeu i cu toatä eheltueala smereniei noas-,
tre) spre pomenirea mea si á pArintilor mei, tare bised
sicá sa präznueste sí. arhiereu Nicolai, faeatorul de mil
nuoiy ctitor acestei biserici Anarii arhiereaSevastias 1793
Sept. Mo0a Suhartiu ar fi fost a manastirei Vorona,
trecutä manästirei Burdujeni, inehinatä SE Agura. Ch4
tapi-teazma cu-) 3 rinduri icoane, pe lAngA celé ImpAra
areipictura i sculptura veche, pe miele litere sla-

www.dacoromanica.ro
 8$

vone. Usile impitrategi reinoite de Iancu i Zoila

IA la 1877, Dech, Strane simple, pridvor desparlit de
centru prin stálpi de lemn, la intrare un coridor. Clo-
potnita pe Kalpi de lemn, acoperitä cu sindila, are 2
clopote. Chnitirul inchis, cel de inmormintare partea de
apus a satului, Biserica se reparä' i in 1897, acoperin-
du-sa cu tabla; la päreti sa batul nuele si se tencui,
1ntärindu-se in afar& ell tarasi legati eu fer; sa podit
jos si sub stresne; piciorul sf. mese sa imbracas eu
Catapiteazma se reinoi prin unele locuri, sau
facut din moil usile, ferestrele si stranele. In delimita-
re biserica poseda 8 12 Paid. Isemnat iazul Arbore avea
15 2 hectare, parle Corobana, Bastin, Movila Condrei pe
mosia Suharau, are la baza o circomferinta de 192680
metre, se zice a fi facuta de C.)ndrea, ce era 'Mire ye-
boeri si consilier Domnesc, sub S, tefan Bogdan Vo-
415, la 1520 H. 28,
Insenmat ¡azul Miclescului, Iii suprafata de 716 h.,
Clerul in 1894, paroh Emanoil Nicoleseu, curs catihetici
hirotonit la 1851, supra numerar Gh. jNicolescu, nasent
la 1809 Februar, curs particular, hirotonit la 18371
Cantori V. G. Mihai decretat in 1875 st P. I. Gheorghiu.
In 15 lun. 1902, paroh Gh. Dimitriu de la Alba. in lo-
cul decedatilor preoti. Ciintareti G. Spatariu si G. Isac.
Filiala sf. Necolai din Comanesti, e construitä
de lenln barne, tencuita i väruita, sfIntità la 12 Dech.
1892, ridicata in locul altei biserici de lemn, ce fusese
mai la vale, (foasta a Cananoaiei, bunica lui Vasile Mic-
lescu), Actualá bisericit se film de enoriasi i miluito-
ri, la -care proprietarii Teodor si Zenaida Calimachi,
&du lemnul trebuitor. Preotul Iordache Romanescu
din Trestiana 500 lei si un rind vestminte, C. Anani-
escu, administrator mosiei Trestiana 100 lei, Nicu Bo-
tosineanu, administrator mosiei Comitnesti SOO lei,. Prl-,
marele Anastasie Alexandrescu, cu solia sa Eufrosina,
facu dulapul, pe care se face proscomidia, precum
sí. masa cu acoperemintele, icoana sí. Anastasie si al-
te obiecte. Locnitori contribuirá cu cate 12 lei si altii
mai mull. Catapiteazma simpla in 3 rinduri iconite, pe
MO cele imparatesti, e zugravita de I. Grebles 1892
Oct. 24, Sunt icoane- vechi in pridvor dei la veehea bi-
www.dacoromanica.ro
 -86

serieutä, acärei catapiteazmä de musama, se afIli in- do-

sul a cestia; jos si sus podeala seänduri. Clopotnita
täbänuitä, are 3 clopote. Cimitirul inehis, cel de inmor-
militare in partea de rasara.
In 1898, cu suma de 300 lei, dati de Princesa Za-
naida Calimachi, biserica se reinoi pe din afarä, braän-
dui-se in pareti nuele, tencuita si \ramita'.
In delimintare biserica are 8 1:2 fälci. Sätenii 'm-.
proprietäriti au 2427 h. pämänt, proprietarul 116079
h. eämp si 28744 h. pädure.
48) Parohia Alba 306 familii, anexatä de cotunele
Basad 138, ambele Comuna Hudestii mari si Mleneuti
(Manolea) 133 Com. Suharäu, are biserica parohialii Sf.
Imparati din Alba, construita de caramida, conform tes-
tamentului defunctului n'are logofat, Iordache C. Boldur
Lätescu, testament legallsat si transcris in registrele Tri-
b unalului Dorohoi, sub No 938 din. 1857, Mai 20, cum
se prevede in codiceli la art 3 ca executorii testamen-
tului sh faca o bisericä la cotuna Alba. Biserica sa ter-
minat si sa sflntit la 14 Dech, 1837, afländuse primar
I. Franc, druia se datoreste aducerea la indeplinire, a
testamentului defunctului Latescu din Hudesti. Biserica
mica, färá pridvor, are la intrare un pavilion. Catapi-
teazma in 3 rinduri icoane, pe länga cele imparatesti,
pictatd de Zugravul Ioan Çristescu, din Botosani. Cimi-
tirul din jurul ei inchis cu gard, cel de inmormäntare
in partea de apuS a satului. Cu repararea bisericei de
catra comunä, in 1910, sau fá'cut din non plafonul si
Cafaslul. Dupä sfintire, biserica dia Alba, a devenit pa-
robiaiä, in locul celei de Mleneuti, cu mai putini enoriasi.
Säten Improprietäriti la Alba au 40818 hectare pämänt.
Filiala sf Gheorge din Mlentutii din deal, este
fondata din peatra si carämida, avind zidul gros de 1
m. 60., de cäträ decedatul proprietar C.- Manole, ale
carui oseminte, se aflä in biserica spre usä, sub o peatra
mormintalä, Cu inscriptie stearsä. Dona clopote in tur-
nul bisericel, au data 1803 si 1804, iar deasupra usei
pridvorului, o datä, probabil de reparare 1819. Biserica
se repara si de C. Frunza fost proprietar pe o parte
din Mleneuti si Oroftiana, acoperindu-o cu sindila. Leon
Ba asinovici asernene a §indilit pridvorul. In 1896 in local
www.dacoromanica.ro
 87
cgrgmizilor, se podi cu scänduri, sa vgruit in interior §i
se reinoi acoperemintul, prin stdruintele preotului GIL
Dimitriu, Continuänd reparatia in 1908, indltänd. turnul
cu 3 ni. §i se acopen i turnul cu tablg. Contribui lo-
cuitoriI §i proprietarul Gh. Burghelea 200 lei. Cimitirul
din jurul bisericei, inchis cu grilaj de lemn dat de propri-
etarul G. G. Burghelea. Cel de inmormintare, intre Mle-
neuth din deal §i Mleneutil din vale, asemine se inchise
cu grilaj, de enoria§i, §i lemnul dat de noul proprietar
G. G. Burghelea.
Catapiteazma in 4 rinduri icoane are pictura §i
sculptura bisantind §i bine conservatä.
In Mleneuti din Vale, a fost o bisericutd de lemn,
Sf. Voevozi, fdcutd la 1814, de loan Päriu rdza§, ale cärei
obiecte, sunt aduse la biserica din deal, Fostul propri-
etar Leon Balasinovici, dildea preotului ce servea bise-
rica sf. Gheorghe, 3 MI6 pdmänt §i cheltuelile pentru
intretinerea serviciului, iar biserica din Vale; avea ha-.
rdzite, 6 fälci pämänt de un räz5§.
Proprietstea mo§iei Mleneuti, din vechim'e a fost a
M-rei Solca, din Bucovina, ddruitä la 25 Iuni 1623, de
Miron Barnoschi Hatman §i Parcalabul Sucevei. A stä-
pgnito Mtingstirea piind la 1785, de cänd trecn la mai
multi rdzä§i. Siiteni improprietdriti au 12030 hectare
prunänt, iar proprintariI mo§iei, au 107415 h. cämp §i
7161 b. pgdure. Se afig §i vie. Noul proprietar Burghelea
prin actul autentificat de Tribunalul Dorohoi sub No.
821, din 6 Dec. 1910, trece biserica sf. Gheorghe din
Mleneuti, in stdpiinirea §i ingrijirea ob§tiei satului Mle-
neuti. Asemene fdcu §-1 pentru bisericile din Ibäne§ti §i
Cristine§ti de pe mo§iile sale, fondate de Roznovanu.
Filiala din Thwu sf. ni. Panteleimon, este con-
struitä de lemn bdrne, la 1902, de cdtre locuitori, con-
tribuind fie care, çu cäte 10-15 lei, iar proprietarul I.
Franc, donänd lemnul, a tingänd suma totalä de peste
7 mil lei. Cgtapiteazma in 3 rinduri icoane, pe 16110
cele imptirdte§ti, e zugrávitd de I. Cristescu Boto§ani.
Clopotnita de lemn in afarä de corpul bisericei, are 2
clopote. Cimitirul din jurul ei inchis cu gard, aici se
inmorminteazd. Sätenit din satul Ba§gu improprietäriti
au 28069 hectare pämänt.

www.dacoromanica.ro
 88
Clem' in 1894: Paroh Gh. Dimitriu, seminar 4 clase,
atestat No. 323 din 1883, Ia§i. Cantori Ghr Mihailescu §i
Gh. Later din 1859. Paroh Gb. Dimitriu, seminar grad
atestat No. 108, din 1890, permutat aici de la Slo-
bozia Secatura Boto§ani, cu 1 Oct. 1897, fin locul preo-
tului Ç3hi Dimitriu, trecut la parohia Suharäu. Urmeazd
cantori D. O. Pintilei §i V. Rosca.
49) Parohia Coneeta 320, familii, anexatä de co-
tuna Vatra 280, ambeIe comuna Hude§ti mari, are bise-
rica parohialä pNa§terea Maicei Domnuluia din Concesti,
construitä de lemn I:Arne, pe temelie de peata, cu bolta
de scänduri, tencuitä pe din afard §i inauntru, acoperitä
pu §indilat Sfihlitä la 1885 de Protoiereul Gr. Ionescu.
Biserica se riclia, in locul altei biserici de lemn, arse
in. 1882. Catapiteazrna in 3 rinduri icoane, pe längä cele
impäräte§ti, zugrävitä .11e J. Munteanu, din Darabani. Sf,
masä de lemn, pe picior de cArAmidä, fäcutä cu cheltu-
eala preotului I. Gheorghiu, din IvancAuti. Jos podealä
scAnduri. La intrare un coridor de sc'änduri, pe temelie
de peaträ.' Clopotnita la intrare in cimitir, pe 4 stälpi.
acoperitA ca sindilä, are 2 clopote. Biserica incunjurata
de grilaj de lemn. Cimitirul de inmormäntare, e in par-
tea de räsärit a bisericei.
Säteni improprietärili au 696 hectare 15 arii pä-
mänt, iar proprietarul mo§iei are 146J hect. 74 arii
cämp §i 213 hect. 40 arii pädure. Biserica are 17 fälci
pämänt. Pirate: Conceasca §i Podriga, hotarele ca Gir-
beni, Ghitcauti, Darabani §i Hude§ti.
Filiala Adormirea M. D. din Vatra, construitä
de lemnbärne, tencuite, inchiate pänä §i ca bolta, letnn din
pädurea locului. Sf. Vase poartä inscriplia I. C. Boldur
Lätescu, ea data 1803. Satul Vatra, e obär§ia din care
ese cotunele Conce§ti, Lupenii, Ba§äu §f Alba pe 2200
hectare 39 arii pämint sätesc. 7160 hect. 98 arii cAmp
§i 2217 hect. 04 arii pädure, ale proprietarilor. Clopotul
asezat pe 4 stälpi, dinaintea bisericei, poartä
"Hude§ti, Hramul Adormirea sfintei Näscätoarei de D-zeu
1825. Catapiteazma in 3 rinduri icoane nesculptate, pe
längä cele impäräte§ti. O icoanä veche in sf. altar, cu
data 1772 Febr. 20, §i O catapiteazmA de mu§ama (pänzA)
in pridvor, sunt aduse din Bobe§ti, sqt xlesiiiniqt,partea
www.dacoromanica.ro
de rasärit a Vetrei, jos podeald scanduri; h intrarel tin
ooridor de scanduri, facut 0e Savaarign Drou, Bis,erita
incunjurata cu grilaj de lemn. Cimitirul de lurnortrian.
tare e 1npartea de apus, länga gradina Curtii Lupenii.
13iserica posede 17 falci.
Insemnat e rnormintul CrAesii, loope mosia Conoesti
Cotuna Alba, in gavanul i coasta vaei, unde la 1808;
In timpul ocupaliunilor Muscalilor, Ionita iamandi
proprietarul mosiei, Ispravnic de Dorohoi, a clesgropat
o, catacomba de oseminte de OIlly Ineunjurate de numer
roase podoabe i un schelet de cal, cu ornamentele salei
In aur, o tablä' mare de gur,,pu pal multe pahare, uu
vas de argint aurit etc.! Din causa nelnielegerei infra
kalif loan si Iordachi Iamandi, asupra impartirei cestor
pbiecte, pu le au pu tut tainui pe toate. Din obiecte, 3
au fost luale de AdrniraluiCiceacofi trimisekiprttur
lui Alexandru I aflate In muzeul Imperial ,a1 Erimita-
giului din Petesburg: 1) p tava rotunda, '2) *tin vas, cal-
därusä 3) un vas urnä, ou scene Jucrate lp baa-yelief
pe vase.
Clerul in 1894 paroh C. lftodiu, seminar 4- close.. din
1881, Iasi, CantAreii I. Cucu decretat din 1881 si
Jacota din 1893.
59) Parobia Darabauil 500 fatuilii, tu biserica
parohiala si. Nicglai, fondata de zid caramidd, pe
de peatrai de catra generalul Teodor Bals la 1830*,
ternelie
Numirea veche a satului era de Cabaceni, iar de
locuitorii apartineau la capitenia loculuii a corpu-
parabani,
Jul Darabanilor, armata pedestra í permanentk, tramp
ta din tatä in fm, In starea validt Din acest oorp, se
luau strejele la curtea Domneasca, unde sta tot deauue un
capitan de Darabani, serviciul lor Rind distins la curte,
Pe un poruelnic in biserica al familiei Balsest1, se ce,
re ajutoru1 marelor mucenici Tegclor, Tiro n si TeQclor
Stratilat i a Nascatoarei de D-zeu, ponwInie 1A.Ou1 git
oheltueala D-sale marelui Logorät Teodort C. Ba)§,
valer mai multor ordine Imparatesti, pe mosia D-sale
in tärgul Dargbani In luna Oct. 1840, Caltapiteazrua
are pictura i sculptura alma. Pe icoana sf, loan, lg usa
de M. Z. a sf. altar, e inscripjie slavonA, iay pe itoaua
MoiPel D. Ain eMAP4Paziiiii e fliwy¡plie gread, DiseriT

www.dacoromanica.ro
 '90

Ca bogat. inzestratit de ctitori, cu obiecte aless: st.

aer de Moscva, o Evanghelie Mare Iegatä Cu argint si
suflata cu aur, o cruce idern cu data 1860, sf. vase si
vestminte alese, trei rändun de eärti, intre care unul
grecesc, jos podeala peaträ. Biserica tare in construe-
liuue, are un singur turn. Clopotnila de cärämiclit apar-
te la intrare In cimitir, incunjuratä Cu ziri de peaträ,
acum zaluzele. Locul unei alte biserie,i vechi, se aflä
inchis in partea de M Z. de la actuala biserieä. Bise-
rica a avut reparaliuni in vara anului 1898, cänd sa
tencuit si väruit in läuntru si afarii, sau acoperit cu
tablä, sa luat zidul de peaträ din jurul bisericei si sau
pus zaluzele, cheltuind -Comuna suma de peste 6 mii lei.
Tärgul Darabanii, sa infintat pe la 1835, de repo-
satul marele Logofät si general T, C. Bals, proprietarul
mosiei, prin Hrisovul sub No. 28, dat din Jai, in 1837
Iuniu 25, de Mihail Gr. Sturza Vodä, prin care se acor-
dfi dreptul infiintitri Tärgului, cu 12 iarmaroace pe an
si ziva de tärg, Lunea, In flecare siipttimänä;, astäzi si
Duminica, Prin construire de dugheni si prin publica-
Pi fä.cute, sau adunat Romäni, dar in mare parte Evrei
introdusi aici de Evreul Leiba Ghersin Darabaner, ve-
chiu orändar al Ratosului, ce se afla pe acest loc, con-
struit la drumul mare, unde era comunicalia cu . te-
fänesti, Bädiiuti si cu satele din jurul Prutului si acel
ducAtor la Herta si Mamornita. Inlesnirile date de pro-
pietarul mosiei, foloasele ce putea trage de la taberile
de chäusi, ce umblau cu transporturi de diferite pro-
ducte, ardurile da vite, ce treceau spre Bucovina si
poposau aici, bate furä in favoarea tärgului, prin care
se statorniti pe 25 ani drepturile si datoriile reciproce,
intrt ambele pärti, pe baza legei bezmänului din codul
Calimah. Mai tärziu TAI gul si mosia, au apärtinut D-nei
Smaranda Ciumara, fan generalului Bals si a Mariei
Bals näscutä Bogdan. In urmä V. Lascar fast Ministru,
cu care la 1898, sa Inceput tratativele, pentru rescum-
pararea tirgului de catrit Primäria localä. Astäzi mosia
Darabani, apaqine in part: Casei rura'A, mostenitorii
V. Lascar partea Golestei, Radu Bratianu s" mosia Ba-
giura Mien, I. Pascu. Curlile mosiei ru 2 randuri in for-
ml de Castel, cu grädina, livada de diferite specii fruc-
www.dacoromanica.ro
 91

te, legume, florärie, se afta, inchise cu zid de peatrd. Pe

frontispiciul palatului, deasupra balconului, stä in zid
peatra, pe care sunt sapate armoriile familiei Bals: ste-
aua de aur cu 8 raze, asezatä pe scutul in color rosu,
albastru suprapusä, ce stA peste o altA stelä mai mare
auritä, tot cu 8 raze, pusA pe un a§ternut de hermelin,
adumbrit de draperii in color vi§iniu purpur, pesté
care se aflä o coronä.
DarabaniI ca comer!. de vite, e al 2 dupA Säveni,
are un birou telegrafie postal.
Sätenii imnoprietA'riti au 555.21 h. pamAnt, iar pro-
prietatea mosiei 6402'68 h. cAmp, afarA de 216 hectake
ocupate de tArgusorul Darabani si 270 h. pädure (Bu-
leandra, Grozava §i Podriga). Pe mo§ie se aflau 3 li-
vezi de fructe de 7 1.'2 h: si vie in total 18 ry pogoane.
Iazuf Turcului 47 h. al Milancei 22, Iepäria 22, Pirae
Ie§anca, Podriga. Localitatl insemnate: Dealul ursului,
Valea Iesäncei, Ponorul apelor, Isvorul boierului, Ripe-
le Ciorbenilor, etc.
Preotul Georgescu a gäsit la aceasta biserica, 7
preoli §i 2 Diaconi, cu 7 cAntäreii, personal, plätit Cu
bani i pämAnt, de proprietate, care intrelinea §i
toate cheltuelile serviciului Divin. Biserica poseda 9
fälci pämAnt bisericesc.
Clerul in 1894: Paroh D. Georgescu näscut la 1831
curs catihettc, hirotonit la 1862, subprotoiereu plä§ei
Darabani. CAntäreli I. Zaila, decretat din 1881 si V. Po-
povici din 1869. Din 1902 Paroh C. Costeanu, seminar
grad I, Ia§i de la Corne§ti, in locul decedatului Georgescu.
51) Parohia Cornet;t1 350 familii, (o mahala din
Darabani, cu jumatate tärg din Comuna Darabani, partea
de N. despärlitä la mijloc prin soseaua judelan5), ane-
xatä de Cotuna megieSitä Teioasa 160 familii, din Comu-
na Pältinis (depärtatä de Corne§ti 2 K. m),
Cornestii sat alipit de mahalaua de N. V. a Da-
rabanilor, este format din bejenari rusnaci, veniti de
peste frontierä, §i cari §i astä-zi isi pästreazA lirnba §i
obiceiurile. In timpul formArei, acest sat era deosebit
§i depärtat de tärgul Darabanii, acum este impreunat
cu mahalana N. V. a tärgului. Stiteni improprietAriti in
Corne§ti au 500 h. pAniant.
www.dacoromanica.ro
 Berfca parohialä, sf. Voioozi din Teloasa, este 'con-
stkuitä de lqmn birnet tencuitä i väruitä, fondatil la 1762,
Ç,atapiteazma in 2 rinduri icoane, are pe icoanele im-
p4rAte§ti data 1775. Pe u§orul de la u§ile impäräte§ti
data 1804 ca pe Icoana Don3nului Christos 0 pe se-
rpfirn., Biserica prefä'cuta de I. Murgulet. Un clopot de
nurgulet are data 1840. I3iserica se reparä, §indilin-
duse din nou §i se inavuti cu vestminte, ctirti, de Apostul
Macri la 1854. Pe un pomelniq scrie: Serdarul Apostul
Macri, proprietar mo§iei Teioasa, eu toatä familia p-sale
anti' (1855 Iul. 22 Doug petre mormintale ale ctitorilor
.§e observä la poarta, bisericei. Biserica e poditä sus 0
jos, cu scänduri. La parohia ornesti--,Teioasa, astfel
aprobatä de comisiunea sf. Sinod, cu impärtirea parohi-
ilor,parohul, tserve§te cu la sf. Voivozi din Te-
loasa §i la sf.,,Nicolai din Darabani, pentru partea din
Darabani; Corne§ti C1 12 tiirg, despärtit prin §oseaua ju-
sletand partea de nord. Locuitorii improprietiiriti din
Teioasa au 48695 h. pämänt, iar proprietatea 96648 h.
cAmp i 143a2 h. pädare. Astäzi Teioasa e proprietatea
Nieu §i AT, Rosseti. Biserica posede 9 fälci pilmänt bi-
serigesc. Clerul in 1894; Para C. Costeanu, curs semi-
nar- grad II, atestat No. .31, din 1889, Ia§i. Cantori Z.
Istrate, decretat in 1859 §i G. Spridon. Din 1902 paroh
V. Socianu, eminar grad II, diploma No. 334, din 1898,
locul preotului Costeanu, trecut la, parohia Darabanii
In locul decedatului Georgescu, Cantor Cherasim ChiributA
52) rarohia Bagiura 300 familii, numit in ve-
chIrag satul y9ipau/i, pe malul Prutu/ui, comuna Dara-
hanil are biserica i(sf. Dimitrie) §i sf. Nicolai construitä
lemn bärne, tencuitä b'äruitä, construitä de pro-
prieterul Chiriac .plegri la, 1752. Stranele simple, poar-
tä luna data 1385, martie. Hatmanul i generalul T. Bal§,
proprietarul mo0ei, fäcu mai multe obiecte biserice§ti
Intre care 0 o Evanghelie legatd in catifea i argint,
scris numele 0 data 1858 Dech, 20. Asemene reinoi,
icoanele impäräte§ti in 1856, cum se vede pe icoana
Mäntuitorului; fäcu i catapiteazma mu§ama zngrA-
vitä de Andrei Pullman din Hude§tis Pictura veche, e
icoana de sus in catapiteazma cu Were slavone. Repa-
ratia mai nouä se fAcu, in acoperemäntul pus de- §indilä

www.dacoromanica.ro
 93
de Nita, Molocea, comerciant din Darahani i IclarIt'ópai
tu in 1860, cänd se fijen i clopothila la intrare irt
cimitir pe stAlpi, avänd 2 clopbte, pe EA mic s./cris
Prezvitera Ahastasie Biserica poditä .sus ijai zti
scinduri, fiind slgbitg de vechime, i se pusdse nivte stilL
pi prihvi In varuburi. Cimitirul Inchis, oel de inradr2
mintare e In partea O. S. a satului asemeneThchis.
veehime s'atta' avea 2 pArti, Bagiura dih deal vi Bagiul
ra din vale, acum impreunate. Siltenif posedg 735
pgmänt ì biserica 9 fiad prin delimitar& vi 2 falci
la locuitori. In ograda casei locuitorului Gh. Vasilescif
se afla o peatrg cu inscriplie: .1797 Noern. 8. Aici au
Impuveat turtii pe Grigorav Cristea paharnicul, In vre-,
mea ciumei, D-zeu sai erte, Legendd spune, ca Grigoa
rav Cristea paharnie, locuitor din Sulita, era Ocolh$
avea poruncä de lh ocgrmuire, sai ardg tasele
site de ciumg- Aici in casa unui Frasati, dfipit&ñia and
potere de tutti, murise o l'ahí rtiare, inolipsitä de titt-4
prin contactul banilor, 200 let &l'u' uncir boi, cei
vindlise tatgl ei Hasan. Grigorav Oculavul, adatóè casa,
Turcul Hasan, afländnse de ceia parte' a Vrtithliti,
vgzi-nd flacgra la casa uncid vi el dvea hicrurild,
gänd vi gäsind casa arzind, Infatrat, a Intpuvcat pe OccA
Ja'. Sopa mortului, auzind de aceastä IntärriPla* d
venif de ld Solfa si a. transportat sotul thmornitntIri4
dul la Sulila, lar pe locul, hcela a Thfipt crircea de peal
trg, cu inscriptia de mai sus,
Biserica sí. Niculai dih Bagiura pe deal, la Millocul
satuiai, se fácit din nou, fondatil dd zid cárgmiciä vi se
sfirrp In Tul, 1911, la cake contribuir lbcuitorii cieugfd
20 lei sL 'nunca la chrat materialul; G. G. lonescu
sosia sa Maria 2 thu lei, fiind i id frfifited mini cornil
tet, trnincind 3 ani, ial1 cothuha ajutä ak 4500 1i, tcrtaP16 tia
Clettil tu 1.894 Paroh Gh. Haara seminal 4 Ettau,
se atestat N. 81 din 1880 14, Invàtâfth. anttiti
Duzinschi -(Sathelarin), decretat din 1891' Vi "Vi. Haddrca.
53) Parada Pa1tin4 400 familii, o parte' cgtrIA
Prut, a 2 4- sprt carnp, sträbgfutg de vostaha judelidfiä,
anexatA de cotunile Ivantituti 300 vi Crivita 100, todte
connina btserica parolálti sf. Vasile,
fondatä de cgrAmidg i peaträ fi 1820. de Mil

www.dacoromanica.ro
 94

ronescu (Cracalia), posesorul mo§iei Mitropoliei Moldovei-,

insercinat de Mitropolitul Veniamin. Pe icoana Hramului
Sf..Vasile, din catapiteazma jos, se cete§te: Acest sf. lo-
ca § sau zugravit de Dumitru Borcila, spre vecinica po-
menire 1839 Sept. 20. Asemene pe icoana Mäntuitorului
data 1838 §i pe alta In sf. altar, Catapiteazma In mal
rime, cu sculptura simplä, in 3 rinduri icoane mici, pe
Muga cele impäratesti are pictura aleas, dar cazind grun-
tul, pe unele se vede lemnul. Se observa o icoanä mai
veche, cu litere slavone, de la vechea biserica, ce fu-
sese In partea de M. N. a satului, pe locul lui V. Istrate,
al carei cimitir vechiu, se vede astazi incunjurat cu §ant,
avind plantalii de arbori. Alta biserica mai fusese In
partea de M. N, locul numit Bordeie, care se permuta
la Cotul Miculinti, tot mo§ia Mitropoliei. Biserica este
podita jos cu, scanduri, iar sus bagdadia de scänduri.
Cafasul deasupra pridvorului rnic, strane simple, avind
strana arhiereasca deosebita. An1retul sau Coridorul
de scanduri e facut la 1877, cand se acopen §i biserica
cu §indila de enoria§i §i comuna. Clopotnila In turnul
situata pe pridvorul bisericei are 2 clopote. Cimitirul din
jurul ei Inchis, cel de! inmormintare, e In partea de M,
N.. a satului. Sätenii mproprie.tarili au 856 rhectare, iar
statul 131332 h, camp §i 6 145 li, pädure. Parfile te treo
pe mo§ie sunt; Isnovatul §i Volovälul. Insemnat este Si-
listea Badilita, spre S. de. Paltinitl, ar fi fost un targu§or
distruns prin foc de 'Mari,
Filiala Adonnirea din cotuna IvanciLuti, con-
struila de lemn barne, la 1803, de monahul Isaia, ten-
cuita í váruitä; reinoitä. §i sfin/ita la 21 aug. 1894, cand
i 9a adaus zidul de o caramidä, prin silinlele preotului
C. Bu§ila i contributiunile, enoria§ilor, a Comunei §i
Catapiteazrna veche de mu§ama, cu icoanele
Imparäte§ti, avura litere slavone. Catapiteazma In reinoire,
donata de proprietarul lije Meiz (Boto§ani), de la des-
fiintatä biserica Osebili Frunzä, com. Oroftiana (adaus
al 2 hram sf., lije), cu icoanele in 3 finduri sculptate.
Icoanele imparäte§ti fäcute din nou, de zagravul N.
Munteanu, din Darabani. Curpänul dinaintea catapitez-
mei de fer, facut de C. Caprá. Pareiii.in interior zugra.-
yip, fárd pridvor, la intrare nn gcridor de cärämidä.

www.dacoromanica.ro
Poditä jos cu scAnduri, sus sufit boltit, Mil turn, ACO-
perità cu labia albA. Clopotnila dinaintea bisericei pe
4 stälpi, tähänuitä §i acoperitä cu tablä, are 2 clopote,
unul douat de Ieromonahul Isaia, näscut In IvancAuti
monah, la Märii§e§ti §i Vorona, altul de Ç. Yurtunä. Ci-
mitirul inchis, aici se inmorminteaza. Proprietatea ma,
siei, este t erezilor defunctului _Nicu Pilat, cumparatä
de la stat, foastä mai nainte a Mitropoliei. Sätenik
improprietärili au 54423 h pämänt iar proprietatea 87264
h. cämp §i 7874 h. ptidure.
Insemnate e Peträria, la Stilncd, pe Prut, cariera de
peaträ de greziä pentru zidärii, fantäni,, petre de mor-
minte, coloane, ornamente, u§ori, la ferestre §i u§i, trepte.
Multe bucäli sa luat §i la zidirea Mttropoliei de.
Aseminea peatrA de gips pentru väruitul caselor.
Clerul in 1894, Paroh lason Gheorghiu, ragout la
1824, hirotonit la 1860, supranumerar Preotul G. Bu§ilä,
seminar 4 clase, atestat No. 28, din 1883, Ismail (Ga1ati).1
CAntäreti hie4 Andriescu decretát din 1867 §1 Davtict
Costea din 1884. In 1902 Puroh Ce Gaspar, seminar 4
clase, hirotonit la 1872, In Tärgul tefäne§ti (Boto§ani),
permutat aici in Iocu Jar. Jason decedat, iar supranume-,
rarul Buil5, trecut paroh Dealu Buda, Com.Zvoritea.
Cantori Al. Popovici §i An. Spridon.
54) Parohia Horodi§tea, 130 fanfilii, anexatá de
cotunele Crilinicenii 170, Slohozia 100, Cuzläu, 80, au
biserica parobialä NWerea Mairei D. florod4s1ea,
fondatä de zid carämidä, de proprietarii Grheorghe §i
Ana Baltä la 1863, cum se- vede inscriptia de, pe cur-
ptin sau sfecinicarul dinaintea catapitezmei Werenul din
curtea proprietätii (286 hectare, llvadA), uncle, e bisericao
fiind umidos, §i läsinduie in jos, se ivirä mai multe
cräpäturi la päreti. I se puse 7 stilpi, de peaträ, de a
sustine clädiree, totu§i stilpii se indepärtarä §i biserica
ameninta. Catapiteazma in 3 rinduri icoane, peT 'MO
cele impäräte§ti, zugrävità de Nastasä Sträjescu la 1861
lun. 1, are la mijloc Gina cea de tainä" tn märime,
Icoanele infrumuselate cu stälpi §i privazuri poleitesunt
icoane de la foasta biserica de lemn sf.
ce fusese in mijlocul satului in 1770 de C. Ciolac,_ exista
In 18T'5 (dupa si antimis). 0 cruce. pe si. masá de Gh,

www.dacoromanica.ro
 od

p /final 13alt1 nAsotitil Pisodchi 1864 Noern. I3P-Asetaithi

0 pa o cruet rnai mare data 15 Oct. 1864 §i pe
chivoe Alta cruce Mont dd Pukheria BGrs in anul
1864-F. Anivonnl diatOnesd; este a§ezat la pAretele did
central biaerieei. Cafadni pe, stAlpi de peatrit, avinfdt'o
*dale ipentru vesftmintArie. Subi cafas, bolta pentru tista
minte4 Jos podealA dclimitiri, sud boltA de cArAmidA,
pAretifin interiolf %ugrAviii. strang arhiereascA deosebitg
InfrumusetatA, celelalte strAni vApsité i inchiefe. Tut-,
nul bisuricei situat pe pridvor ou 3 chipote, are intratear
14 olopotnitl prifi cafas. La intrare in bisericA, un an-
trot de egrAmidA. Afarti lAnga bisericAi partea derAddrit,
se observA uP monutnent de Inarmura cu pbrfktul
/Ulna Sattl t vhfatA de 23 ani, fatA mare, sAvArlitä
din vialit la 1863 Islòerit, 23(`1 Pd al 2 lea monument -re-
prezentAnd mi Angtiel /Aid odihne§te Gheorghe BaltA
n&seut In} lanut 1,845 mort 12 Deth. 1867« Al 3 ka mot
nutrient indun5urafcli Grilaj de f-er C. 'Baird Bisetiti
este tinzestratá de Cfitori, on foatel becesariile sf. slujbel
Are 9 Oki pin delimite. Locnitori imprbpfidtärili
2262g hxpiimAnt, far lpfoprietratea- 11935 h. cimp 0 854
hq jAdure. Pe ptidi§ul dealuluiltoródi§ted (HcirodiVednu)
care, se, nume§te ,,Zarndii se vgd urrnele unei cetki dd
piimAnt, de aceia numirea sla-tbnA »Horodiiteav (IfitA-
ritura de päittilrit), datf
Eiserien nOúi st kuliu1, rldlcatl pe deal, la eP
With-Lit Hdt-odlstea, 1h 1904 e- foridatà 'de zid dirdtnidd
peatra, avAnd UnseiriguP turti da lettfn, de c6trA propridtai
rtil Ch. VAseschr care dobeatt lcfcul de t- 10 präjinl, 40 p#D-
dicier& de, peatral 200 lei ajtykilila catdpiteaznid, plus ajdtot
sfititire; tar restttl 10AtAl la 7 mil lef, dA de locultori,
pinsirgultna preotultil Attstotel Pdpedcu, tare adlind ctl o
Conilica aprobatt. 4Vpt1ti birfeficlile uhel lotArii. Biserica Sd
ititestre de bItte-fAcatott: Ch. a Sande', V. $i G, Balt6 cum-
parA Policarldriti, 7 candele der N. a Vdtriltesei, sf, Vate
CadelnftaVdeJ Pascal Covas, un ciGpot. 200 let de I. Clulei
prUptletar PlOpent-. Cristelnita de 250 lel decV."Teoddrescu.
Ctfrpahut dinaltitea tatapitekmel d6-, Hie Chepti RoSU. I.
TEunasa 41 G. Altitnarlu. Dot% sfettnide pe si. masR i lo
tablr-da hafdri?de N. LIptalm etc. GatapiteazMa3 In 3 rIn/
dbet icfbnifeTcu tablo'ul cina ces. de tftin4.4 in 'rnijloc, pe langd

www.dacoromanica.ro
 07

tele imparatesti, Clopotnita la poarta pe 4 stalpi, acoperita

cu sindila. Biserlca sa sfintit In anul 1906.
Filiala din Criiiniceni: Duna l'estire, e con-
struitd d.e lemn barne, tencuita si varuita, acoperita cu sin-
dila, facuta la 1800, de preotul Andrei, reinoitg. de Cama-
nariu la 1820, impodobitti cu obiecte aduse de la Sirbl
hcest judet, aceiasi prcprietate a sí. Spiridon din Iasi. Se
repara ultima -in 1876. Inscriptia pe catapIteazma de mu-
sama: sau facut cu cheltueala preotului V. Pascal, spre
vecinfca pomenire, leat 1826 april 5". Pe jos scanduri.
Doi stalpi de peatr5 servesc ca sfecinice, unul de la 1854
de Gh. a Grigoroaei i altul din 1867 de Gh. a V.5duvei.
La intrare un coridor de scanduri, clopotnita la poarta pe,
stalpi, acoperita cu sindila. Cimitirul Inzunjurat cu zid de
peatra, aici se si inmormInteazà. Posede 8 ,2 falci parnInt.
Satenii au 275 74 h. Proprietatea 614 43 camp si 14 32
h. p5clure.
Loc insemnat: vadul pe Prut, pe unde se zice, c5 ar
fi trecut Cu ostile, Domnitorii Ghica Voda al Valahiei 5i
Petriceico Vod& al Moldovei, dupà Asboiul futre Turci si
Lesi, la cetatea HotiiuluI, In anul 1072 (Trecatoarea Dom-
neasca).
Filiala dinO Slobozia: Inaltarea Domnului, In
urm5. sí. Anastasie Persul si sf. Timotei, e construitá de
lemn barne, ridicata pe temelie de peatrkia 1822, adusa
de, Anastasie Basota de la Lisna Sfarcatiti). Catapiteazma
de musama, icoanele imparatesti, facute din nou. Jos po-
deala peatra, sus cu un clopot; incunjurata cu zid de pea-
tra. Cfmitirul de inmormintare afara, partea de rasArit. Lo-
cuitorii au 176 16 h. pamb.nt, cel bisericesc Iipseste.
Filiala din Cuzalau (Cuzlitu) sr. Voevozi, e con-
struirá de lemn barne, varuità, afar& tabanuita, la 1783 de
proprietarul Grigore Cuza, reinoit5 de sliteni, cu proprieta-
tara Ana Bala. Catapiteazma de musama, icoanele im-
parkesti au pictura distinsd. O icoana a Donmului Chris-
tos In pridvor cu Iitere slavone. Jos si sus scanduri, stra-
ne simple, La intrare un coridor de scanduri, deasupra
aruia clopotnita, cu 2 clopote.
Cimitiru din jurul el Inchis, alci se Inmorminteaza.
Satenii au 266 29 h. plmant si 9 falci p5mAnt bisericesc.
Mosia din vechime era aparte, acum alipitä la Horodistea,

www.dacoromanica.ro
 08

proprietatea Vlsescu. La Cuzläu partei spre V, se afll cl-

rierä de peat& gips, lespezi, var, huml argiloasd, In dife-
rite culori.
Personalul clerical in 1894: Paroh Aristotel Popescu,
curs seminar 4 clase, atestat N. 365 Iasi. Preot supranu-
merar Gh. Zamfirescu, curs seminar 4 clase, atestat N.
131 din 1869 Iasi. Cantor' G. Teodorescu decretat din
1866. C, Mironescu din 1886. Din 1902 supranumeralul
Zamfirescu, trecut paroh la Crasnaleuca. Cantor V. Sandie,
dupl care Anghil Popovici, V. Contrick V. Paval.
55 Parohia Tirgul Riiclituti 200 familii, anexatä de
Cotunile Rediu (Isnoväp, 250, ca biserica parohiald sf.
Nicolai, fondatä de ciirämidii pe temelie de peatrii, aco-
peritä cu tablä, de fratii loan si George Pillat, cum aratit
sus la usa de intrare aDouei mIddire cu
deicinele lor infipte adeinc in acest morindnt, cresc dea-
supra, it umbresc $i nu-I vor nita nici o dutei: loan $i
Gheorghe, fii Tattilui ci mamei lor Neculai ui Agripina
Pillat, 1884 augusta In biseria la un rnormint cu grilaj
de fer, se ceteste pe peatrtl: hAiei se odihneste Neculai
Pillat, in etate de 54 ani, mort la 1882 si sotia sa
Agripina (Botosani) In etate de 38 ani, moartä la 1872,
fiele lärna usoaräg. Catapiteazma un ränd de icoane, pe
Iiinga cele impärätesti, este sculptatii i tapisitü cu ra-
muri. Päretii bisericei fusese zugrävili cu figurile a mai
multor sfinti, dar pictura nefiind reusitä, se sterse, aco-
perinduse cu un grund, ja color gnu-. Amvonul diaco-
nesc, e asezat in urma stränei mici. Interiorul bisericei
cuprinde o singurä intindere, având cafasul deasupra la
intrare; jos podeala scänduri, sus turnul rädicat la ten-
trul bisericei, de lemn stejar. Stranele Inchiete una de
alta, deosebitä fijad strana Arhiereasa. Cimitirul din
jurul ei inchis cu grilaj sf zaplaz, plantat si cu alee.
Clopotnita zid cärämidä la intrarea in cirnitir,
are la o parte o c,amerä, sus un clopot. Stilul bisericei
si a clopotnitei e occidental.
Bisericufa de la Cimitirul Tdrgului Rddeiuti, cu pa-
tronul sf Nicolui, e construitä de lerrin Mime, väruitä
inäuntru i afarä, avänd vechimea, dfn timpuri necunoscute.
Catapiteazma de musarna. Sub icoana Impäräteasa a
Naicei Domnului jos, se ceteste: Aceasta sf. catiipItea-

www.dacoromanica.ro
 ho

tmä, sa zugrävit Cu cheltueala lui Paul lonescu §i sofia

sa Smaranda, spre pomenirea lor anul 1866 Dech. 10'4'
Alte icoane mai vechi se väd in pridvor, cu l'itere sla-
vone. Sus §1 jos podeala scAnduri; Ja intrare un coridor
de scAnduri. Cimitirul inchis cu zid de peaträ. Clo-
poinita la poarta cimitirului pe stAlpi de lemn, aco-
perita cu §indilä, are un clopot. Biserica de la cimitir
are de la delimitare 8 12 falci pämAnt pentru cler.
Iladaulii tärgu§or, situat pe o rädiaturä, in §esul
Prutului, nu departe de riu, cuprinde o suprafatä de
26 arii, iar inia§ul din jurul tärgului 138 hectare, In
centhil tArgului, se Oh' strada principalä, cu dughene
pe o lature §i alta a §oselei, locuite de romAni §i ebrei. Ma-
balalele ocupate numai de cre§tini, au livezi §i grädini.
Pe Muga re§edinla primäriei, se mai afiä sediul unei
companii de dorobanli, Cu o cazarmä, biuroul vamal
al trecätoarei la Lipcani in Basarabia; trecerea se face
pe un pod umblätor. Biuroul telegrafo po§tal, foastä
re§edinta de subprefecturii, Tärgul s'a infliniat de fostul
proprietar, Marele logofät §i cavaler Costachi Sandu
Sturza, pe angA rato§ul ce era, f'dcut de pärintele su in
1771, in drumul ce vine de la StefSne§ti pe malul Pru-
tului §i trece caträ Lipcani spre Hotin. El a scos hri-
sovul de la Mihail Gr. Sturza Vol, pentru recunoa§-
terea tArgului. La 18-15 Mai 14, inmultinduse tArgovetii,
sa format actul de invoialä, legalisat sub No. 182, stabi-
lindu-se drepturile §i datoriile dintre ambele pärli, ho-
tärAndu-se bezmenul.
Astäzi proprietatea mo§iei este a erezilor defun-
ctului N. V. Pila t, cumparatä de la lorgu C. Sturza, fiul
defunctului marelui Logofat §i Cavaler Costache G. Sturza,
Sätenii improprietariti au 30935 hect, iar proprietarul
173296 hect. cAmp.
Filiala sf. m. in. Gheorghe, din Cotuna Rediu
(Isnovn, fondatä de zid la 185761, de Iordache C. Bol-
dur Lätescu, (lupa inscriplia de la intrare. CatapiteazmA
in 2 rinduri icoane, pe läugti cele impAiAte§ti, infrumu-
setata cu stAlpi poleiti, dublä, adicä zugrAvitä §i in sf.
altar cu discrierea simbolului credintei cre§tine, repre-
sentat prin figuri.
Sf. altar e mai radicat Cu 3 trepte, de cAt centrul

www.dacoromanica.ro
 100

bisericef. Amvonul diaconesc, e asezat la catapiteazmä. In-

teriorul are o singur5 inlindere, färA pridvor. Cafasul
sus d'easupra usei de intrare. La strane zugr5 vili sf. ap. Petru
si Pavel, p5relii vAruiti. In locul stranelor, scAnduri, pe pä-
reli, v5psite, jos podeald peaträ, sus boltä de c5rAmidii.
Turnul deasupra cafasului, uncle e clopotnila, are 3
clopote. Cimitirul din jurul ei incbis cu zaplaz, aici se
si inmorminteaz5, hind afar5 de sat. Sunt 18 falci pa-
mint bisericesc. Sdteni au 66730 hect. pAmint, iar pro-
prietatea mosiei 108847 cAmp si 17/9 padure. Pariul Is-
nov51 curge prin sat, de unde si uuniirea satului de
Isnov51. Se mai zice si 115diu. Ca la 12 ora spre . se
afl5 un rädiu, unde pànä la 1796 era un sat cu aceasta
numire, de la care dat5, pi oprietarul de pe atunci, la stra-
mutat in localitate, unde se afla piriul IsnovAt. Loe in-
emnat este: Treatoarea ostirilor pe Prut, la Sept. 1740,
eAnd trecu armata rusasc5, comandatA de Feld Maresalul
Munic, urmArind pe Turcl, Atunci D. Cantemir, ce era
maior, cu o parte de ostire, apucarA la Suceava, apoi pe
sub munti caträ BacAu, iar Antioh Cantemir, fiind briga-
dir, cu altà oaste, apucar5 pe Jijia spre Botosani i
Iasi; insá Munich cu greul al matei, sau coborit deadreptul
la Iasi de il ocupará. (Let. t. 2 pag. 407)
Clerul din 1894 paroh, Th. Panaitescu, seminar 4
clase, atestat No. din 1882, supra numerar peot Zdmfir
Chiorescu, näscut la 1824, hirotonit la 1849. CAnt5ret,i
Anghel Popovici, decretat din 1865 si lochim Sirbu,
decretat din 1875. In 15 luni 1902 se AA I. 114anolache
in locul lui Anghel, iar preotul Z. Chiorescu decedat. V.
Ioachim SArbu, in locul lui Manolache, devenit perceptor.
56) Parohia Iltde0i Mid 400 famili, cu biserica
parohiald si. m.m. Dimitrie, fondat5 de peatrd si cä'r5-
mic15, de c5trit propriefarul Alecu Sulzu la 1840, prin
posesorul C. Popovici. Catapiteazma In 2 rAnduri icoa-
ne, pe Iting5 cele imptirAtesti, are pictura si sculptura
veche, aduse de la Botosani. Icoana Mántuitorului si a
M-cei Domnului, poart5 o data mai veche 1757. Pe icoa-
na hramului si. Dumitru anul 1800 mart 25. Pe icoa-
na sf. loan Botez. data 1768, toate en litere si cuvin-
te grecesti. Icoanele vechi, sunt de la foasta bisericup,
ce fume in miilocul satului, pe locul uncle astfl-zi se
www.dacoromanica.ro
 101

aflá megie§ _Al. Cananiiu, al citrei ciniitir, se aflä inchis

ca zid de peatrii. Stranele sunt inchiete, cea arhierea-
scä e deosehitä, cu acoperemAnt. Cafasul e deasupra
pridvorului, Si. Potir poartii numele Clucereasa Elencu
Avtoniu. Jos podeala scAnduri, sus bagdadia ca suflt, la
intrare un coridor de scAnduri. Cimitirul din jurl ei
litchis Cu zid de peaträ, eel de inmormintare in partea
N. O. a satului, asemene cu zid de peaträ. De la deli-
mitare biserica posede 28 farci pitmAnt. Biserica sa re-
parat, tencuindu-se §i viiruindu-se, sa podit din non cu
scAnduri. sau reinoit §i pictal §i catapiteazma, lar Icoa-
na M-ca Domnului Cu §trana, sau fäcutde V. Znitiu
sotia sa Varvara cu 150 lei. Toate reparatiunile sau,
facut prin spesele locuitoi flor, dcpunAnd fie-care cAte 12
lei, la proprietar, angajat a indeplini aceste efectu-
Andu-se sfintirea reinoirei 1h 9 Dech. 1901, Locuitorii
inproprietAriti au 1200 18 hect. pitmAnt, iar proprietarul
3723 71 hect. cAmp. Insemnate iazul Muscalului 430 hect.
päriul Ghireni, piatra calcaricä, Drumul de la Ilitdanti
la . t.eftine§ti, numit in vechime alea FoLínului, Zamca
loealitate ca ruine §i intärituri, StAncula etc.
Clerul in 1894 Parch I. Cucu, seminar 4 clase ales-
tat No. 1286 din 1877 Ia§i. Cantareti V. Pr. Iordachi
näscut la 1837, decretat in 1859 tsi Visarion Popovici nitscut
in 1880, din 1905 Parch, Victor Mironescu seminar grad II
57) Parohia Mitoe 300 familii, anexatä de Ghi-
renit Curt 100, Odaia Mitoc 30, Odaia Curt 40 §i Bo dron
40, are biserica parohialit sf. Nicolai, construitä de lemn
pari cu valci, acoperitá cu §indilä, de preotul loan Ne-
tedu. Catapiteazma de mu§ama cu litere romäne§ti, sus
§1 jos podeala scAnduri. Deasupra coridorutui de scAn-
duri de la intrare, se aflä clopotnita cu 2 clopote. Ci-
mitirul din jurul ei, incifis cu zid de peaträ, cel de in-
mormintare afaiii de sat, partea spre apus. Dirt:causa
vechimei, biserica e slabä. Comuna are depti la con-
semnatii peste 11 mii lei, pentru fondarea unei biseri-
ci, cerind incä un impruinut de 20 mii lei, iar sätenii
dau peaträ, cárámidá i varul, ridicatä acum din zid.
Posede de la delimitare 18 fälci piimAnt. Sätenii impro-
prietärili au 75213 h. plimAnt, iar proprietatea 3093154
h. amp §i 114157 h. pädure. Familia Netedu, din acá-
www.dacoromanica.ro
 102

rui urma§i au vetuit in asta localitate, afost una din

cele mai vechi farnilii ale Moldovei. Din unen! de la
1392 Mai 30, dat de Roman Vod5, viteazului Iona§eu,
prin care li dArue§te 3 sate cu mo§ii pe Siret (Ciur-
sacAutii, Vlädimir5utii §i Bucuräutii) se vede pomenit
In acel uric intre vitejii boeri de credintà §i Netedul.
Propietatea mo§iei este a familiei V. Calmuschi
troprietar di Basarabia. Familia Calmuschi, asemene
este veche §i distins5 in Moldova, cunoscutti sub nu-
mirea de Calmil§ul. Unii din membrii ei, in contact cu
Le§ii, au addugat terminatiunea Schi", a devenit din
CalmA§ul: Calmuschi. T. Ca1m5§u1, proprietar in tinutul
Orheinlui diu Basarabia, trimise pe fiul su loan la
§coalele inalte din Cracovia. Reintors In lark fu luat
de N. Mavrocordat Vodä la 1710 §i trimis la Constan-
tinopol la fratele s5u Ioau Mavrocordat, ce era drago-
man la poart5, spre al inlesni la traducerea §i serie-
rea limbelor Europene, In lucrärile diplomatice (let. tom.
3 pag. 189). Grigore Matei Ghica Vod5, Domnitor in
Moldova la 1727, lud pe I. T. Calm5§ul in s1ujb5, apoi
la trimis in Constantinopol ca Terziman al sari. Aici
§i-a prifäcut familia In Calimah, ajungänd Domn al Mol-
dovei (Let. t. 3 pag. 189190). Ceilali membri ai familiei,
urma§i boieri ai tärei, i-au pastrat vechea nrimire, A§a
unul D. Calmä§ul fu mare Ban sub Grigore Ghica in
1747, In slujbä §i sub C. Mavrocordat la 1748 §i sub
Racovita la 1749 §i sub Ghica Vodä la 1753. Grigore
Calimah Vodä la 1768, pune in slujbä intre alti boeri
§i pe Calinds Cirnul, ve! paharnic. Este insemnat la Mi-
toc: StAncula mare, bloc de peatrA cu isvoare, iazul Pro-
danul 10 h., peaträ calcaricä'.
Filiala sf. Vasil° din Ghireni Curt, e fondat5 de
zid carämid5, de defunetul proprietar Iorgu Curt. la 1857.
In intervala cät a stat negata, in 1859, o detundtura
a ruinato §i tocmai In 1888, sa reconstruit de sateni
§i cu ajutorul decedatului proprietar V. Calmuschi, fä-
cändu-se catapiteazma §i sfintitä in 30 oct. acel an. Ca-
tapiteazma e lueratá, de pictorul N. Popovici, in 3 ränduri
icon*, pe längd cele impäräte§ti. Päretii in interior
zugrAviti; podeala sus §i jos de scänduri. Deasupra prid-
vorului de scänduri e clopotnita de scänduri, avänd
www.dacoromanica.ro
 103

un clopot. Chnitirul din jurul ei, inchis cu zid de pea-

trá. Sunt 9 fllci ptimAnt bisericesc. Stitenii improprie-
au 19717 h.. pArn(int, iar proprietarul 1323135 h.
cAmp §i 816., h. pddure. Se atla in ponoare, o livadii
1143 hectare, Iazul Cu-rt 71,6 h., douii pogoane vie.
1nsemnate: párlul Ghireni, Ghirineanca vale, Ghireanul
deal, riul Prut pe hotar, peatrA calcaricA in bolovani
§i lespezi. Silistea SiSvilenilor, loe din sus de satul Ghi-
reni Curt, a fost sat posedat de familia Slavila, veche
in Moldova. La 1570 in Domnia lui loan Vodii cel cum-
plit, SlAvilti era Hatman.
Badronul mie sat pe teritorul Mitoc, apartine de
trupul mosiei Crasnaleuca, proprietatea Teodor Calima-
chi, datá prin ctistitoria sa cu Princesa Zenaida Moruzi,
Mo§ia are 108513E h. cArnp. Clerul in 1894: Paroh I.
Bart. seminar grad II, atestat No. 12 din 1879 Iasi,
supra numerar preot N. Tta5r5§anu, prin sirguinta cA-
ruia se face noua bisericii, devenit paroh In locul preo-
tului Bart, trecut in 1892 la catedrala Dorohoi. Preo-
tul TatarA§anu Cu curs seminar 4 clase atestat No. 8
din 1876, Ia§i. Cantori G. Precob, decretat din 1851,
dupA decedarea ciírnia, urmeazti V, Murariu §1 Enaehe
Dascalu decretat din 1885.
58) Paroltia Crasnaleuca 150 familii, Comuna Mi-
toc, anexatil de Cotu Miculinti 70 §i Ghireni TAutu 100,
Comuna Colu§ca, are biserica parohialA sf. Neculai, fon-
datA de peatrA, de decedatul proprietar N. VArgolici ca
sotia sa Elisabeta, in locuI unei bisericuti ce fusese
alAturea, partea de M. Z. unde s inmorminteazA. Pe
curpAnul (sfecinicarul) de fer, dinaintea catapitezmei, se
vede anul 1847. Pe pArete sus, partea de M. Z., e zu-
grAvit sf. Nicolai §i Biserica, tinutA de Banul N. VAr-
golici §i solia sa Elisabeta, monahia Agafia §i Sandulachi
fiul D-sale, continuind pe páretele de la u§A: Vornicul
Tudurachi Várgolici, cucoana D-sale Elena, LogofAtu C.
Ghica, Cucoana D-sale Maria, Cucoana Pulcheria, Boeritz
D. Vornic Neculai Dimachi, arhimanditul Benediet, mo-
nah Benediet, Shimonahia Magdalina, monahia Zenaida,
monahia Susana Pisoschi stärita etc. In pAretele de M,
Z., -se aflA jos gropnita, ca un etac deasupra (retragere)
de privit servicial bisericesc. Tot aici in plrete, e %cut

www.dacoromanica.ro
 104

'owl de lurnat apa de la botezul pruncilor. Pe pe-

tele de M. N. sus, täbloul judecäpi viitoare" In boltà,
zugrAvitä Maica D.1 cei 4 Evanghelisti si Domnul Hristos;
In pärete scäri de suit In clopotnitä, La strana arhie-
reascA: Meletie Mitropolit IVIoldovei, arhidiaconul Paisie
si un anagnost. La stänga earäsi zugrävit un Arhiereu,
Inscriptie nediscifrabilä si un anagnost. Catapiteazma in
3 rinduri icon*, pe längit icoanele imptirätesti, are pic-
tura bizantinä. Sunt si icoane de la vechea bisericutä
cu litere slavone. Usile impärätesti sculptate cu icoane
mici. In sf. altar sus la boltä, zugrävit. D-zeu Tatal. Sf.
Potir are inscriptia: Maria Pulcheria Nliclescu. Douä po-
melnice tipärite pe labia, alui Eni Strghi si altul la
morti; Scarlat, Maria etc. Policandru mare de alamä, su-
flat cu argint. Sträni Inchiatepe 1äng5 pärclii din centru.
Turnul clopotnitei pe pridvor cu 4 clopote, ad use gre-
mate la päreti, dänd cräpäturi. Acele crApAturi sau
astupat, Intärinduse zidul cu sine de fer, s'a reinoit
catapiteazma, s'a acoperit biserica cu tablä, iar la turn
sa fäcut din nou din lemn si tablti, randonul, pe care
vine asezatit crucea. Toate aceste lucräri, In suma de
3 mii lei, sau dat de locuitori si 700 lei de Comuna
Mitoc, sub Ingrijirile posesorului mosiei C. Ananiescu si
sotia sa Margareta, si a Primarului Gh. Cristea, färä
acäror stäruinti, biserica st'ätea mult timp In stare ame-
nintatoare si deteriorare. Biserica e incunjuratä cu zid
de peaträ. In 27 Mai 1901 sau terminat reparaliile si
sa fäcut sfintirea de reinoire. Biserica posede 9 fälci In
delimitare, si un loe de casA parohiala Cu 10 präjini. SA-
tenii finproprietäriti au 33150 h. pämänt, lar proprictarul
315828 h. cämp si 1146 h. pädure. Insemnat: Iazul Vär-
policiul 1432 hectare. Prutul la hotar, piatrA calcaricti,
Pise de deal, Piscul crucei, numit si hotarul Turcului
Proprietatea mosiei este a Princesei Calimachi, näscutä
Moruzi. In timpul defunctului Print Al. C. Moruzi, se
cultivA cu renume pe aceasta mosie 1) rasa vitelor bo-
yina de soiu liucsan; buhai din cele mai alese soiuri
adt4i din sträinätate 2) rasa cavalina, herghelii cu epe
alese de la proprietari Ba14 Dumbráveanu, Cantacuzino
Boian, Stroici, Ventura, Gherghel si LAtescu imbunätä-
tite e u arMasari arabi si engleji 3) rasa oving, In turme
www.dacoromanica.ro
 105
un,..,le lurcane si altele ligiii, berbeci de Spania si Tran-
silvania 4) rasa porcinä, soiuri alese creli si blegi, geni
enablezi, unauri
0
Filiala sf. YOOTOZI din Cotul /tiieulinti (col ul
Periritei) Com. Cellisca, foasta mosie a Mitropoliei Mol-
dovei (cu Pältinisul, Liveni Vechi si Noi, Zamostea), e
construitä de lemn bärne, tabitnuitä Inäuntru si afarä
si vApsitä, adusä de la Pältinis la 1848, Catapiteazma e
de musama, lucratä Cu spesele locuitorilor si a poseso-
rului N. Bucsinescu, insärcinat de Mitropolitul Veniamin.
Icoanele impärätesti cu picturä bisantink poartd data
1802 mai, scriere slavonä. Usile impärätesti an data
1828 mai 22 Aceste dveri sunt -iucrate de AL Tudo-
sanu" Jos si sus podealä scAnduri. Policantru de alamg
de G. Bulgariu 1897. Reparatä de locuitori si fratii
proprietari Väseslii. Clopotnila de scAnduri la intrare In
cimitir, acoperità cu sindilä. Cimitirul de inmormintare
In partea de apus. Sunt 8 12 fälci pämänt bisericesc.
Proprietatea mosiei este a ere-zilor dei. Väsescu, cum-
paratä de I. stat. Sätenii improprietäriti au 25663 hectare
iar proprietatea 74761 h. cämp si 47238 h. padure. In-
semnat: locul Silistea veche, unde se ,väcl urmele unei
biserici; se pare a fi fost de zid, care se zice, cä sa dis-
trus de Talan i cu satul ce a existat aici.
Filiala Adormirea din Cotuna Ghirenii Tautu,
fondatA de cárdmichl. Inscriptia la intrare spune: , Acest
locas sau Inceput zidirea, la 13 Iulie 1860 si sau isprä-
vit la anul 1861, August, Cu cheltueala D-sale comisul
loan Täutu, proprietar mosiei Ghireni, spre pomenirea
familici sale si mai cu searná a räposatci sale unid,
Maria Täutu, nAscutä Die Ciolac, de unde se trage pro-
prietatea mosioi. Catapiteazma cu 3 stälpi, are 2 rin-
duri iconite; la mijloc in mArime: Cina cea de taini.
Sfecinicarile (curpänul), aninate cäte unul din catapi-
teazma. Policandru de fer simplu. Sf. aier in reliev, jos
si sus podealii scäuduri. Clopotnila pe pridvor, cu un
clopot, se intrA prin läuntru. In jurul bisericei se In-
morminteazk flind M'ara de sat. Sunt 9 fälci pämänt
bisericesci Sateni improprietärili au 174 4 h. pämänt, iar
proprietatea 89512 h. cämp. Propfetatea rnos'ei este a
erezilor defunctului I. Täutu.-Astä'zi Ecaterina Aritonovici.

www.dacoromanica.ro
 10(3

Clerul in 1894 Paroh: I Gheorghiu, miscut la1838

hirotonit la 1856, fost la Ivancä'uti. CAntilreli D. Roma-
nescu, decretat din 1882 si Panaite I. Popovici din 1S81
In 1902 paroh Gh. Zamfirescu de la Horodistea, in locul
preotului I. Gheorghiu, retras la IvancAuti ca ord. chi-
riarchic No. 408 din 1899, cantor: P. Popovici.
59) Parohia CoMca 200 familii, anexatti de co-
tuna Nichiteni 50 com. Dräguseni §i Putureni 80 com.
Cotusca, are biserica parohialii Nagerea M. D. fl sf.
Pa(riarh Alexandru, construitä de valci si btirne, acope-
rita Cu tabl5, avInd picchisi acoperemintul In cornuri, mar-
ginile acoperernintului stresinile) pe podeala de sus, susli-
nutd de jur imprejur, pe stillpi vípsii. Fondatorii sunt
fratii: Gheorghe i Die Väsescu, sfintindu-se in 3 Alai
1892. inlocuind allá bisenicuhä si. Voevozi, ale ctirei
urme se väd in gräclina propriettitei, construitä din
timpuri necunoscute, se piistreazti icoane de la foasta
biseric6
Domnul Hristos in altar, Alaica D. in strana mare,
si. Necolai si si. V. V. poarta inscriplia: Aceasta sf.
icoanä sau fäcut prin cheltueala D-sale C. C. N. Var-
colici, si a C. C. Dale Softa, la anul 1825 Iuniu 13",
Alte icoane se pästreaza in calas. Pe curpAnul de fer.
se observii inibialele Gh. V. 1892". Catapiteazma in
2 rinduri iconite, pe langA cele Impärätesti, are pictura
si sculptura aleasä, lucrata de 1. D, Cristescu din Boto-
sani. In interior ptirelii zugrAvili, avAnd si figurile a
mai multor sfinli. In sf. altar podeala de peaträ, Poll-
candru de bronz cu 6 fofezi, cu cAte 2 lumänäri.
rica e inzestrata cu toate obiectele necesare serviciului
Divin, de Mil ctitorii fondatori. Curtea bisericei
sá si plantatä, cimitirul de inmormintarc e in partea
de nord a satului inprejmait cu zaplaz, avánd o cape-
la de lemn, acoperitä ca sindilä, pentru cerimonii fune-
bre. Sunt 9 fälci piiinAnt bisericesc.
Propietatea mosiei este a erezilor defunctului Al.
Gh. Vasescu. Curtea proprietálii cuprinde o casá de
zid si acarete, grädina de flori, livadá cu diferiti pomi
fructiferi de specii alese. Se allá in sat un local bun de
scoali. de zid, däruit de proprietarul Al. Gr. Vtisescu.
Sätenii improprietärili au 270143 h., iar proprietatea
www.dacoromanica.ro
 107

2305183 h. camp. Insemnate Movila crucii din sus de

sat pe podi§ul dealulni §i Movila Bortossii spre V, de
livada curtii.
Filiala sf. Nicolai din Nichiteni, fondatti dd
zid cat &ilia la 1889 de proprietarul Matei Roset, sfin-
lag in 3 oct. 1893, pärelii bisericei zugraviti, bolta de
scanduri sufit, cu figurile a mai multor sfinti. Jos scan-
duri, acoperemantul de tabla. Patru stilpi de caramida
in afara sustine cladirea. Clopotnita de scanduri deasu-
pra coridorului, are 3 clopote. Catapiteazma in doua
rinduri icon*, pe langa cele imparate§ti, zugravita de
Cristescu de la Paoto§ani. Curta bisericei inchisa cu za-
plaz, cirnitirul e din sus de biserica, parnintul biseri-
cesc lipse§te. Locuitorii improprietarili au 33130 hect. pa-
mantjar proprietarul 1288198 hect. camp. Proprietatea
mo§iei Nichiteni e a fratilor Rosseti.
Puturent sat Ord biserica, pe mosia cu acela§ nume,
foasta a lui Matei Rosseti, proprietatea Epitropiei spita-
lului sí. Spiridon din Jai, da'ruita. de catra Iordache
Popovici din Boto§ani. Satenii improprietäri/i au 257174
hect. pliant, ar proprietatea 2719174 hect. camp. Pire
pe mo§ie sunt Volovatul §i Bodeasa. De insemnat Movi-
la Armeanului §i movila Caldärei.
Personalul clerical din 1894, paroh Ilie Filipeanu,
seminar 4 clase, ate3tat No. 8:) din 1870. Cantärefi Va-.
sile Gheorghiu decretat din 1875 §i N. Zaharia din 1883.
60) Parohia Bivolul mare, numit al Lätescului
(Boldurul) 233 familii, anexatä de cotuna Lipan 155,
Comuna Bivol, are biserica parohialä sf. Voevozi din Bi-
vol, construita de lernn barne, tencuita §i varuita, fon-
data de sat din timpuri necunoscute. Catapiteazma de
mu§ama cu litere slavone. koanele imparate§ti, pictate
din nou de I. Munteanu Darabani in 1890. Sf. aer are
data 1825 §i o icoanä data 1835 jos §i sus Vodeala
scanduri, pridvorul adaugat in urma, nepodit. Biserica
se acopen i cu §indila la 1892. Deasupra pridvorului e
clopotnita de lemn cu 2 clopote, cumparate, cel inane
de I. Roman §i Tirnotei Parasciuc §i altul de Preotul
Iordache Romanescu din Hili§eu. Biserica inconjurata cu
gard, inmormintarile se fac la locul intre biserica §i iaz.
Posede 18 falci pamant bisericesc. $6 teni improprietari:i
www.dacoromanica.ro
 108

au 59775 hectare, lar proprietarii 284625 h. camp.

De insenmat: iazul Boldur 863 hectare, pire Volo-
vatul, Pustoaia, avea 4 pogoane vie, Testamentul defunct.
Boldur Latescu, pre\ ede a se face o bisericä la Bivol.
Lipan sau Spinoasa, numit si Bivolul mic, fara
biserica. Sateni improprietilriti au 19725 hect proprie-
taru, mosiei 110256 hect. i
Aceasta localitate, fa devastata in mai multe rindur_
de Tatari, La 1619 intorcanduse de h incursia ce file
cuserä in Polonia, Tatarii intrind in Moldova, riceau multe
stricaciuni. Vasile Lupu ordond la capitani, a lua ostir,
si se intimpina Tatarif la satul Bratuleni in Basarabia
incarcati de prazi si rob'', pe care'i clesarmeza sil alun-
ga. Hanul Tatarilor infuriat si cu IIatmanul Cazacilor,
inträ pe la Soroca si cuprind Iasii, Harlaul, Doro-
hoiul, Suceava, Cernauti, Hotinul, devastand totul, IA-
sand praf in urma lor. In asa grele imprejurari, multe
case boeresti sau prapadit, Wand intre alti robi si pe
jupaneasa Stolnicului Miron Ciogolea si pe stefan Mur-
gules din Cernäuti (Let. T. I. pag. 313 si 323). Istoria
arata si alte suferinli ale boerllor Moldoveni din aceste
pärti: 1670 prin act formal, ocinile din Parhauti Mara"-
tei, cu tot venitul lor, al marelui Armas Toader Murgu-
let, emigrat in Polonia, sau impartit intre Ionasc Balus
Vel Pircalab §i Tudose Bubau Biv-vel Parcalab (Arh.
Ist. Rom, I. pag. 248) La 1681 Duca Voda, pe Vornicul
T, Palade, Spatarul Tudose Dubai' si Spatarul Chiriac
Sturza, pentru ale stoarce bani, iau pus la inchisoare
la Seimeni. Pe Visternicul Ursachi cel Bogat, 1-a pus
gol la stalp in ger, panä ce a dat 250 pungi bani Pe
yistiernicul Isar si pe Vornicul Sipoteanu goi, unsi-Cu
miere la stalpi, ii manea mustelc, pana ce cladura bani.
Pe jupaneasa iui Stefan Braiescu, a Medelnicerului Bu-
cium si a Comisului Starnate, rnurindule boieri de sufe-
rinte, le tinea legate si la inchisoare, pana ce au plátit
bani. Multi fugira In Polonia, Oa in vremuri mai bune.
Spatarul Dubau, Stolnicul Neniu, Medelniceriu Motoc,
Armasul Dragulescu, Logofatul N. Murgulet, Medelni-
cerul Savin si C. Sbierea (Lit. tom II p 23).
Clerul in 1894, Paroh G. Sarghie, niscut la 1821,
hirotonit Diacon la 1858 §i .preot 1874. Cantareti I.
www.dacoromanica.ro
 I 60

Mihailescu decretat din 1891 5i N. Ionescu. Urtneazá pa-

roh J. Sarghie seminar, grad II Iasi in loci Idee datului sau
pinte (25 mai 1902) CAntareti G. Tudose si G. Buchi.
61) Parobia Targu Stivenii, 260 familii, comuna
Sävenii, situatä pe Bau, anexatä de Cotana Bozienii,
are biserica pai ohielá si. Nicolai, fondatti de zid dill-
mida, in partea de N. E. q Tärgului, de caträ comunä,
cnoriasi 5,i miluitori, la 18778e; in locul altei bisericuti
de lemn, situatii in pqrtea de jos, aproape de Orin' Ba-
§au, partea de räsiírit, 'litre tiirg 5i satul Savenii, con-
struitä de bárne, tencuita si N iir ui ta . Urine de fiititarea
acestei biserieute, se vad 1110 hartä a mosiei Säveni, facutä
de un inginer hotarnic, pe la anul 1633, cu 3 semne de
case iniprejurul ei, probábel casele cliricilor. Bisericula
acoperitä ca sindilli, incunjuratä cu zaplaz, cuprizind §i
cimililul vechiu, exista in 1875-1879, unde am servit
fiind Diacon la Saveni. Piciorul si mese (Prestolul) de
lemn stejar, in grosinze de 3 metri diametru la bsza,
se zice a fi din tulpina uniu stejar de pe acel loc. In
1908 lemnul bisericutei, sq intrebuintat la arderea cii-
rämizii necesarii la construirea bisericei nouá din Bpzieni.
Icoanele §i alte lucruri din ea, sau ddruit bisericei, din
Dobränduti sau Hapäi (paginá 50.), rondatä de G. Cucu
din Dorohoi.. Se mai pästreazd la biserica perohiald sf.
Nicolai, numai 4 icoane mari imparate§ti, picturä distinsii,
in stilul bizantin.
In anul 1876 pen tru inlocuirea bisericutei prin in-
deninä'rile preotului pal oh Gh. Condurache Iconom §i
subprotoereu plä§ei Bau 5i a Epitropilor biserice5ti L
Mircea 5i G. Cobzac §i pin consultul arhitectului Ru-
dolf Cugler din Boto§ani, care fäcu planul §i divizul unei
noi clddiri de bisericä, sä rtidicA biserica, actual in
partea de la deal a Tärgului Säveni, de oare ce ferenul
bisericutei ingust, era §i slAbit prin inmormintäri. In
acela§ an, s'a fricTit cärämidä, sau scos peaträ §isau dun-
parat 150 metri var. In 1877 sau angajat maistri, -sau
adunat celalt material: lemnul trebuitor sau adus de la
fabrica Falva din Bucovina §i se incepu clädirea.
Preotul Condurache contribui cel 'Mai cu suma de
1098 lei 90 bani §i bränza trebuitoare la luciltori. Gli.
Cobzac &du 1968 lei 50 bani, I. Mircia 4575 lei plus

www.dacoromanica.ro
 it o
&Ina trebuitoare la lucratori. Primaria comunci 8 avem
11034 lei 75 bani, din care se cumpärä si un clopot
In grey tate 208 oca. Cu acesti bani, Biserica pang, in
toarnna, sa clädit din cdramictà si sa acoperit Cu scan-
duri. ,In anul 1878 si 1879 sa lucrat catapiteazina prin
zugravul N. Popovici din Botosani. Lemnul sa aflat la
Costea Haretu pe mosia Flämänzi, platind costul, In pri-
miivara, s'a continuat cladirea si lenmaria, ispravindu-se
biscrica si clopotnita. Prin staruinla Pi'. Condurache,
mai contribui pentru biserica, N. Negrea proprietarul
mosiei &Weill, care era frate ca Princesa Maria Nloruzi
din Iasi, cu suma 904 lei 75 bani. Gh. Moscovici, fost
posesor Saveni si proprietar mosiei ,5, ilisca nii 752 lei
50 bani. Preotul C. Cocureanu din Sirbi 587 lei 25 bani.
Preotul G. Teodorescu din Bräteni-litinegi 599 lei. Te-
odosia Pantescu din Sirbi 693 lei 40 bani. Iordache Ni-
culescu din Ghireni Tiiutu 203 lei 70 bani, Ilie Dandes
din Stiveni 283 lei 4 banil. stefan. Popovici din Hanesti
cu Ecaterina 599 lei 50 bani, Bogdan Gasparovici 725
lei, cu, care se Wu policantru si Icoana Maicei D. cu
stranä. 1. Tronciu din Sirbi 246 lei 75 bani. Mitritä
Popovici cu Maria din Hänesti 152 lei 25 bani Vasile
Mircea Hanesti 117 lei 50 bani. I. Iftimi Boroleanu din
SAveni, 587 lei 50 bani.
Plata CiticA cu Elena, Invaliitorl din Siiveni 100 lei
C. Enächescu fost primar si subprefeet Saveni 599 lei
si un rind vestminte 260 lei. T. Ciornovodeanu sf. vase,
imbrticand si Evanghelia cu catifea si argint, la atelierul
Ropalà din Iasi 400 lei. Preotul Condurache o cadelnip
cu alti ajutätori de 250 lei, cte. si alli ca sumi mai
rnici pastrati la pomelnic.
Catapiteazma in 3 rinduri, icoane pe 1ang5 cele
Imparatesti, are sculptura si pictura in stilul sf. biserici
de rasarit. Pärelii interior zugravili, jos podealä scan-
duri. Clopotnila de cärämidä la intrare in cimitir, ea si
biserica, in stilul occidental gotic-bizantin.
In vara anului 1880 sa terminat in totul biserica,
sfintindu-se la 24 august, de ditrii P. S. arhiereu Bohn-
lescu Sevastias, fost vicariu Mitropoliei Moldovei si Epis-
cop Noului Severin.
In 1890 se astupa micil crapfituri devenite prin

www.dacoromanica.ro
 111

asezare, se facu cercevelele de la ferestrele turnului din

fer si se viipsi acoperemäntul de tabla. In 1904 prin
parohul C. Zamfirescu ce urma dupti decedatul Condit,
rachL (din 1900), biserica avu alte reparatiuni la feresti,
zaplaz, facAndu-se si un grilaj in flip. Asemenea conti-
nua a se impodobi cu multe obiecte: un epitaf lucrat
In reliev pe catifea cu fir de argint si aur in valoare
de 700 lei, fu adus de la Chiev din Rusia, prin Arhim N.
Munteanu. Un dulap cu geam pentru epitaf, toate din
bani adunati de la miluitori. Un snop de grin cu am-
blemele V. i N. T. pictat de Grebles, costul platit de
N. si Dima Spas, care Men si o strana cu icoana Ador-
mirea. Trei eandele, G. Bulmaga G, Cojccariu si sotia
Soltanti. Trei sfecinice de alma', o cruce pentru dece,
dati de D. Popa. Douä steaguri lucrate pe postav rosu
valoarea 200 lei de Aglaia Popa. Un rind vestminte si
o cruce pentru parada valoarea 400 lei de Gr. Bontes. etc.
Biserica e incunjuratä cu zaplaz, fäcut din nou, avänd
si cimitir, dar Inca din 1893 se Men un nou cimitir de
lnmormirtare pe toloaca spre N. Biserica sf. Neculai
posede 8 12 falci prin delimitare.
Filiala sf. Gheorghe, 120 enoriasi din Säveni, e
fondata de peaträ, grosimea paretilor peste 2 metri, de
proprietarui Iordachi Luchii si sotia sa Maria Luchiasa
la 1804. Osemintele ctitorilor, sunt in pridvorul bisericei.
In 1895 cu ocazia inlocuirei sandurilor de pe jos prin
mosaic, sau desgropat si osemintele ctitorii Maria Luchi
din pridvor, afiate intrun sicriu imbracat cu o stofa de
atlas, sicriu batut cu cuie Mute de tigani. Cimitirul din
jurul bisericei e incunjurat cu zid de peaträ. Doua cruci
mormintale, arata anul 1780 si 1802. In 1885 august,
biscrica lovitä de träsnit, i sa aprins acoperemintul fara
a fi strAbatut focul in interior, Sageata a intrat prin usa
clopotnitei, care räspundea In cafas, a lovit policandru,
a aprins o perdea de la strana Maicei D., a despicat
mucärile asazate la stranä, a aprins si perdeaua de la
icoana Imparäteasca Maica D, arzind numai de un metru,
pärlind putin lemnul icoanei, Sageata se vede a fi esit
prin o gaurd de acustica dela bolta. In repararea aco-
peremäntului, sa darämat turnul clopotnitei, Inältinduse
zidirea cu 2 metri, acoperirduse cu tablä. Altiturea cu

www.dacoromanica.ro
 Ii
frupul bisericei, se ridica o nouii clopotnitd cu turn.
Biserica e tare in constructiune, mai spatioasa ca cea
parohiala, admirata ca arhitectura, picturä, sculptura §1
acustica Se zice, a in timpurile vechi, servea ca aparare
de frica Turcilor. U§a solida de lemn §lejar gros, e im-
bra cata cu fer, iar in zid la 110 un zavor gros de lemn
stejar, lung de 1 in. 20, se trage dupa inchiderea u§ei,
ca intarire, pe langii ferariile (brontele) mari ce are. Ala-
turea, spre apus de biserica, se afla o casa veche de
peatrii, uncle era curta boereasc6, de uncle se spune,
ca Turcti impuscau la tinta, chipul icoanei sf. Glieorghe
,de la Biserica. Sc mai zice, ca de la biserica la aceasta
Curte, ar fi un gang Catapiteazma in 3 rinduri icoane,
P e lAnga cele imparäte§ti, e lucrata in ajur. Pe icoana
mare a Domnului Christos, se afla inscriptie greca. Bi-
serica se impodobi in 1895, prin staruinta parohului
Condurache, Primar I. Ionescu ducandu-se la Chiev in
Rusia, cumpárti un clopot de 600 Kgr. un policandru cu
24 lumini, un chivot, un Epitaf §i 2 prapore, cheltuin-
du-se suma de 17 mii lei. Tot atunci se pictä biserica
in interior, ea tablouri biblice. Urmätorul paroh C. Zam-
fireseu, starue §i se continua lucrarile: Se fiicu grilaj la
fata, se planta arbori, 7 rinduri vestminte, in suma de
600 lei. Clopotul cel mare stricat, la tras, cand deceda
Mitropolitn1 Iosif Naniescu, sa turna_t din nou la fabri-
cantul I. Apostolescu din Tr. Neamt adaugAndu-se 75
Kgr. Sau facut cele 12 praznice iconite, se cumpAra carli
de ritual cu litere noua. Sa imbracat Cu plu§ §i argint
Evanghelia la argintarul Ropalii, se fäcu un analoghiu, o
cruce de paradä, alta la joia mare etc. etc.
Biserica sí. Gheorghe posede 8 112 falci prin delimitare.
Se remarca, câ cierül ambelor biserici din Säveni, avea
parnant si de la Proprietarul N. Negrea, prin Princesa Ma-
ria Moruzi din Iasi, sora si plenipotentiara numitului pro-
prieta, cate 6 gild' de preot, 3 Mid de cantaret §i eclisi-
arch; lar protopsaltul Anghilache, care canta greceste, avea
12 falci si casa boereasca de MO biserica. Aceste gra-
incetara cu 1890 and mosia sa vandut de veci, ur-
'nand C. CorJescu si In urrna Generalul Serghie Baicoianu.
Locuitorii improprietariti in Saveni au 55319 hectare,
far proprietatea 2434173 amp. In 1909 s'a terminat plata

www.dacoromanica.ro
 HA

rescumparlirel imagului $i locurile cU casele lor,ientru ca-

re plateaU bezmdn.
Sa'venii tdrgusor, lAngd apa Basdu, este insemnat prIn
farmaroace si comer t Cu ceriale, cu mal multe pravalii, GU
articole de coloniale, Industriale si manufacturIale si date-
va atcliere pentru mesen!. In fiecare an de la 10-25 Iullu
si in toate duminicile, zi de /Arg, pentru vinzdri si cumpl-,
rdri de vite. Vin oameni fucrdtori, spre a fi angajati la /uc-
rul. cAmpului, ocupd primul loc intre tdrgurfle Dorohoiu si
Darabani. Hrlsovul de recunoasterea tArgului, nu dateaza
de cdt din 1816, cu toate cd Sdveni, sunt mult mal vechi.
Un ratos [han) vechiu, Cu ziduri groase de peatrd, avAnd
o pivnita peste o sutA de vase, se credo a fi facut °data
cu. Inceputul, avenilor, ce se spune, tä exista si pe la
1400 1401, in timpul Domniel lui Alexandru cel Bun. Dre-
ptul de posedare al locuitorilor embaticari, se cunoaste de
pe actui reinolt sub Nol 64, legalisat de Tribun. Dorohoiti
din 1853. Prin Siiveni, traversazd soseaua, ce merge la
gara Ungureni si la Botosani, drumuri ce yin de la Rd-
dluti, Mitoc sl Manoleasa.
Are o scoald mixtd cu 3 inveldtori, o scoala 1nferloa-
rd de mesen!, gendarmerie, administratie de plasd, judecd-
torie, spital, oficiul telegrafic postal, farmacie, o baned po-
pulard, 2 band de schimb, din care una romdneascd. 'Dr-
gul e strabatut, de la Sud la Nord, cu o stradd, mare larga
si plantatd cu arborf pe leingd trotuare, de la apa Basdu (po-
dul ce Intl In tArg) si pAnd sus la focalul primarIcl, de
unde se bifurcd, o parte spre Rld'autl si alta spre Avri-
men!, Mitoc $1 Manoleasa.
Insemnat pe mosie: Iazul Negrei, o multime de mo-
vile, se spun Afi semne telegrafice de orientare st de dat
alarma.
Filiaia Na0erea Malee! D. din Bozieni, sat pe
mosia Sdveni, 70 famili (unit cu satul Sirbi, spre rásdrIt
de &vent 2 Km,) biserica fondatä. la 1909-10, de zfd cd-
ramida, cu clopotnita In turn, dupd planul aprobat si e
secutat de arhitectul Emil Galin, din Botosani, fondb.td cu
ban1, parte (14 de comuna Sävenii, parte .adunati de la
miluitori si din sarbdri, prin initiativa unui comitet compus,
din parohul C. ZamfirescU $1 primarele I. lonescu sí altii
din SIveni, atingand suma stansd de 18 mli. Biserica s'a

www.dacoromanica.ro
 114

slintit in oct. 1911. Locul unde sa clädit biserica Cu cimi-

tir, în marginea satului. Bozienii, s'a donat de C. si D. Gro-
su si V. Pänzariu, care a fäcut si o läntänä längti biseri-
cl, Peatra sa donat de pe mosia Mitoc.
Catapiteazma sculpiatii in 3 rinduri icoane, pe
cele impAriitesti, e piciatit de Diaconul Gli. D. ser-
han din Iasi. Policandrn en 18 lumini i Evanghelia
tmbriicata in plus, cumpäratii de primarele I. lonescu
Cu 6no lei. Un rind vestminte de stofä cu fir de Solta-
na G. Cojocariu din &iveni. Un chivot si un sfesnic de
M. Iacob din Mitoc, sf. Vase de N. a V6danesei din
Manoleasa. 4 Candele de argint de D. Vera din Boro-
lea. 2 Sfecinice pe sf. masa de Ilie Dandes; altà Cruce de
D. Dimitriu Sipoteni. Peatra sf. mese, cu
tea de Gheorghe i Elenna Stoica din &Iveni. Un steag
de Bulgarul Dima Ipas Sveii, Icoana sf. Teodor ca
candela de T. Pascariu. Icoana sf. Vasile cut candela, de
V. PAnzariu. Acopereminte la Iconastas si analog Gh.
Elena Sioica. Serafiinul si candela de C. Grosu Bozieni.
CArtile de ritual, donate de casa bisericei, prin interveni-
rea parohului Zamfirescu etc.
Locuitorii din Bozieni improprietAriti au 110 hect.
Personal ul clerical in 181 14 la Säveni biserica sf. Nico-
lai paroh, Gh. Condurache, seminar 5 clase No. 178 din
1863 Iasi, Duhovnic, Iconom, sub protoiereu plasei Baseu.
Macon C. Zamfirescu, curs seminar 4 clase ateslat No-
355 din 1880 Iasi, Invältitor. Cantiireli N. Constantines-
cu, decretal in 1875, decedat in 1912. Filip Ileighel de-
cretat in 1873, Gh. MTh) paracliser. La filiala sf. Gheor-
ghe,_ preot supra numerar Gh. Silvestru, seminar 4 clase
atestat No. 562 din 1864, decedat In 1892. Cänttireii D.
. Angheli u, decretat in 1868, decedat in 1908. Gh. Po-
povici decretat din 1865, paracliser I. Danalachi. Din
1900 paroh C. Zamfirescu, in locul decedatului Condurachi.
62) Parohia Y9asineW1 350 familii, are biseri-
ca kAdormirea Maicei D. construità de valci i drämi-
dii,,, de cätrA' proprietarul marele Logofat Anastasie
Basotà la 1836. La 1850, s'a reparat de proprietartil
Gh. Stratulat. La 1873 sa ficut clopotnila la poar-
ta cimitirulut, de catrii Atanasie §ologon si la 1874 s'a
acoperit din nou eu indi15, de proprietarul Grigore
www.dacoromanica.ro
 118

th rinoyscbi.
Catapiteazma e in .3 rinduri ¡coarte, pe laugh cele
impiírätesti; ptiretii zugrayiti, jos podeala scAnduri, sus
sufit, pridvorul podit, Cu peatrti. Clopotnita de lemn,
deasupra coridorului, are un clopot si alt clopot in clo-
polnila de la poarta cimitirului. Cintitirul inchis Cu
gard de nuele, eel de inmonutntare e in vartea de M.
Z., biserica posede 17 falci din delimitare.
Proprietatea mosiet este a erezilor defunctului Iosif
Uhrinoyschi: familia Stoianovici. Mai inainte a fost a
defunctului Colonel Stratulat, coboritor din vechea fa-
milia a lui Stratulat, care pe la 1693 a fost Parcalab
de Roman si beer de credint5 al Domnului, cum resulta
din Ilrisovul din acel limp, at lui Constantin Duca Vb-
da. Ast5zi mosia este impär1it5: Vläsinestii de jps pro-
proprietatea Garabet Cionnc, Vläsinestil de sus, Erezil
defunct Al. Stoianovici, si Izlazul comunal, proprietatea
com. Vläsinesii.
Clerul in 1894 parob Atanasie Salust, seminar 4
clase, atestat No. 101 din 1808 Husi. CAntäreti Gh. Mi-
toseriu, decretat in 1879 si C. A. Cristca ,din 1892.
(3). Parohia Ifilne§itr 330 familii, anexatä de Co-
tunde Slobozia si Moara-Jorei 40, coMuna Brätenii, are
biserica parohialä Adormirea 11.1aicei D. din Muesli, con-
struitä la 1802 de M. Sturza, din lemn bärne, tencuitä
si väruitit, acoperita cu sindilii, reinoitä in multe rän-
duri de cutre locuitori, inlocuind aliii biserica ce fusese
tot In acelas cimitir. Are la mirare un coridor de sari-
duri si deasupra clopotnitä. Catapiteazmä in 3 rinduri
iconitel aceleas de la fondare, Re lAngti cele impArAtesti.
Sf. yase cu inscriptie rusascä, sunt aduse de peste Prut
de proprietarul Obolenschi Cneaz, ginerele lui Al. Sturza,
fost proprietarul Hänestilor si a Tärnaucei. Proprietarul
Al, Sturza, incorporä la mosia Hänestii, mai multe pro-
prietkti mici, a nume: mosia Polcovniculyi I, G. Petrascu
alui Gh. Stihi etc. La 1830 Sturza fu esilat din Iasi,
cum se piistreazA prin traditie d s5kni. Proprietarii cari
au urmat dupa Sturza stint: GIL Medelniceriu,fil. Goian
Pruntulestii. GIL Hasnas, Ch. Goilav si Pilattestii. Mai
multi säteni au inzestrat biserica: Nlitritä Popovici t u
solia sa Maria, facu 3 ¡coane cu stranele lor. Ale, Du.

www.dacoromanica.ro
 116

Iläceanu §1 1. Rogojinariu 2 cruci §i un prapor. Gavril

Hulub, sf. aer si un prapur. Iordache Bejinariu, un dulap
de tinut vestminte. Barbacariu, V. un clopot. Mircea
Vasile un policandru de 300 lei si un sfecinicariu 30
lei. Sf. altar fu jumAtate podit pieatrà si jumAtate seänduri
Interiorul bisericei podit cu scandurii pridvorul Cu peaträ.
Biserica incunjurat5 cu gard, avind vechiul cimitir, cel de
inmormäntare, e in partea (le M. Z. si apus, . are o
capel5 de sednduri, unde sau asezat icoanele din biserica.
Se ridicd o noaud bisericd din zid cdrdmidd . Bisericei nu-
oi,,¡ se pus 5 temelie in anul 1910 prin conlributiunile locu-
itorilorp dänd fie care cate 50 lei, proprietarul Gh. Pillat
d5nd suma de 4000, Gabriel Meillson arendasul mo§iei
suma de 1000 lei in numerar, iar tie 600 lei tabla de
zinc. George Pbteu deputat Briiila, a clat suma de 500
¡el. Comuna a fileu t un imprumut de 10000 lei de la
creditul rural Bucure§ti, Gh. C. 'filia a dat 100 lei,
Neculai Grosu l3orolea 25 lei §i V. Boreilä 100 lei. Cu
condica de mil5 s'a strins suma 1265 lei, ad §i m a-
terialul Ortimid5 §1 piatr5, a fost adunat de fostul pa-
roh Pr. Gh. Nepoteseu in ani 1909 §i 1910; iar piatra
fundamenIall, s'a pus de Preotul paroh D. Botez, in 1
Sept. 1910. La facerea acestei biseriei este un comitet
instituit din Pres. D. Botez Preot. Gh. Gago § primal-.
till Oanea invätätor, V. Dimitriu dascal, Gh. BrinzA
ajutor primar, D. Porfir, Const. Lupu, D. Caulk-, C.
Marellitan, Th. Loghin, C. Bejan.
Numele de Muesli spune iegenda, cit. Irimia Movi15,
dup5 cáderea lui Aron Vod5, vine din Polonia co caste, sub
cOnducerea Hatmanului Zamoischi, de a ocupa tronul Mol-
dovei. Sultanul nemultemit, ea Le§ii se amesticä in numirea
Domnitorului, trimite pe Hanoi Crimului (Cazan-Gherei)cu
Tatari asupra Polonilor. Dup5 o luptä de 3 zile la Tu-
Ora pe 'Prut, Irimla Movilii temänduse de infrängere
§i de urgía Portii, sä intelege cu Ilanul si'i las5 Merl
alegerea Domnului si dup5 mijlocirile inlrebuintate,
reuse§te, ea Hanul se obtinii de la Poarta, confirmarea
sa. Irimia Movilä, ca recunostintii, a dat act formal in
1595, in personala proprietate a Hanului, 7 sate cuimosii
In Judetul Dorohoi. Satul aeesta a devenit centru de
avezare a Hanplui 7i se numi IldneVil,

www.dacoromanica.ro
 117

In ce priveste familia Pillat, aflitm pe la 1694v pe

Constantin Pilat, paharnic de Hui, ränduit de Domnie
asupra viilor. La 16961 el Nri n d u Episcopului de liasi
Varlam, piirtile ce avea in mosiile Bunesti si Cäbicepti.
mire anii 1701 704, gäsim pe Setrarul 'Pile, cu Comisul
Gheorghild §i Banal Macri, fugiti in Polonia, spre a
scapa de condamnare, cAci conspirase contra lui Ducd-Vodii.
De insemnat la Hänesti, iazui Hanului in
suprafata de 214 83 hectare, pe cursulBaseului. Geamäna
pe deal, spre rästirit, o Movilii, se zice cit odinloarä, ar
fi fost 2 movile apropiete si in decursul tirnpului, pono-
rinduse, sau imbibat, de par acum a fi ingemanate. Valul
lui Traian, linie de aparare romand (limel). Dupg studiile
D-lui Tocilescu, se alm mai multe valuri de pämdni,
construite din lemn si piimänt btitut, aparat de castele
sau cetati de ptimänt si unile de peaträ. Asa Troianul
de la Dundre, la 10 Kil. -spre E. de gura Oltului, trece
prin Pitesti, Arges, CAmpulung si prin pasul Braz in
Transilvania, de prin timpul lui Marcu Aureliu 161, si
Septimiu Sever 201 Trolanul de la V. spre E. judetul
Iasi, trece prin Rediul Mitropoliqi, Ciirniceni spre Prat
la Sendreni (Sculeni), peste Prat, Wind la NistrulLocuitorii
numesc aceste rediciituri, santul lui Traian. Troianut din
judelul Tecuci, de la comuna Homocea, trece prin Tigd-
nesti, Corodul, Puteni, se duce in judetul Covurlui, etc.
Slobozia Hiinesti 50 familii, mic sat, infiintat la
1871, de N. Pillat, cu' oameni adanati din diferite pärti
Moara-Jorei 40 fomilii 2 Km. spre ritsärit M. Z. line
de Comuna Brdtenii Jud. Botosani.
Clerul in 1894, para. Joan Mihail, niiscut la 1815
avind curs particular, hirotonit la 1840 Iun 29, iconora.
Cäntäreti N. Dimitriu, decretat in 1863. V. Dimitrja.
Urmeazd paroh D. Grigoras, in local decedatului NIihail.
Paroh Gh. Nepotescu din 1902, in local lui Grigora§
rein tors la Buhaceni. Pr. Nepotessu seminar grad. 1
Iasi diploma No. 487 din 1899 licentiati in facultatea teo-
logica din Bucuresti, fost Protoiereu in 1909-1910, Ur-
meazä paroh D. Botez din 1910 Aug. I, licentiat in teologie
Cernäuti din 1906 Noembri 20.
64) Parohia Sirbi 350 familii, Comuna VIdsifiesti,
anexatà de cotuna Bozienii 60, com. Siveni¡, arq pise-
www.dacoromanica.ro
 118

rica patohiala sf. Nicolae, construita fa 1796, de lemn

'Arne, tencuita §i väruitä, acoperitä cu sindilär avind
clopotnitä pe corid,orul ridicat sus la Thtrare, cu 2
clopote, In locul 1tei biserici, ce fusesc in acela§ chnitir.
Pe up bisericei o data de reparare 1820. 0 cruce pe
si. masa data 1838. Catapiteazma in 3 rinduri iconite
pe land cele .impariite§ti, are pictura bisantina. 1coana
Maicei D. cu stranii, un pornelnic §i o cruce de argints
pe si. mas arata anu11854, fäcute de Diaconul Vasil ..
Un policandru non, comisionat de la Viena, de ditra
decedatuI Gh. Ungureanu In 1892, cu surna de 400 lei.
yechiul policanclru de sticla cri§tal, asezat in pridvor.
Jos §i su podeala scAnduri, cimitirul din jurul bisericei
inchis cu zaplaz ca cimitirul de inmormantare ,situat
partea ,de N. LAnga biserica un grilaj de fer, cuprinde
osemintele rapausatului preot C.. Cocoreanu, care im-
preuna cu cumnatul sau preot decedat Gheorglie t c -
fänesc.u, au contrbuit malt, in timpurile din urmit, la
Infrumusetarea acestei biserict prin reparatiuni.
Mo§ia Sirbi din vechime la 7111 (1603), a rost o
parte a lui Toader Turce §i sotia lui Nastasia, fata lui
Grigore Udre, care a vAnduto lui Bosie ve! spatar §i in
urma la 7112, sa rescumparat de Udre de la Bosie. Alta
parte din mo§ia Sirbii, a fost a logofatului Täutu i sotia
sa Teofana, care la 7133 (1625), a trecuto ctilugärilor
de la M-rea Pantoc.rator (alui Toader Movila). In 7156
(1648) _cAlugarii de la M-rea Todireni, au vindut lui Toma
IVornic de tara de sus, trei Siliste din satul Sirbii §i
anume: Strbii, Jerdenii §i Giurgesti, afierosite de ctitor
M-rei Toader Movila (Teodoreni Burdujeni)..La 7213 (1705)
Iordache Toma Cantacuzino, vel Medelnicer, a vindut
Domnului Mihai Racovita Vocla motsia Sirbi ca alte
sate §i anume: satul intreg Sfrbi, cu Sele§teul in Ba§att
Ite§ti §i Bosieni sat intreg langa Sarbi, Dreglivile §i
Dane§ti sat intreg IONA Sirbi, 1uganii §i Brani§teri sat
intreg länga Sirbi §i Giurge§ti sat intreg làngà Sri*
proprietati, chr0 lui lordache Terna Cantacuzino, iau re-
mas impartitoare, de la mätu§d sa Catrina Hatmaneasa
a raposatului Veli§co, ce a fost Hatman, fata lui Toma
Cantacuzino Vornic, La 7265 Domnul Constantin Nlihai
Cehan Racovitá, doneazA mo§ia Sirbi Manästirilor (Precista)
www.dacoromanica.ro
 119
din Roman (si proroc. Samuel) din Foc§ani, cu hrisovul
din 20 Fehr. 17570 ca sä fe statatoare in veci §i nimeni
sit nu aihrt amestic la aceasta afierosire. Iar Doth-
nu, *iefari M. Racovint prin hrisovul din 7 Sept. 4761
Inchina spitalului sf. Spirldon din Iasi, M-rea Precistd
§i prorocul Samuel, cu toate daniile si altele ce
misciitoare numinduse §i fiind1?1itoc, fard strhmutare a
acestei M-ri in veci, cu clausa, ca nimeni din heamul
donatorilor Ce %or remine mostenitori h urni, cu nu-
mele de stäptinire ctitortceased sau cu alte pricini, sa
nu aibd voe, nici sí indräsneascit a o lua §i a o insträ-
ina de la sf. rugAnd ca Domnii in viitor, sä
intareascd aceasta afierosire. Domnul Alexandru Mavfo-
cordat, prin hrisovul din Junin 1785, intdreste inchinwea
mosiilor §i posesiunea imobilelor.
Suprafata actuald a mosiei Sirbi, Cu toate Silistile
ei, este de 4857 hectare, 19 arii, 965,, centaril, sau 3391
fälci, 31 prijini, osebit in sat mai este pLimänt a proprietänt
2 fälci 41 12 präjini: locul casei proprietätei, locul a 3
case in sat §i locul unet cräsme Cu dughiani lar pd-
mAntul dat locuitorilor dupd legea ruralä, este de 748
hectare, 43 aril, 1915 centarii sau 522 fdlci, 46 prdjini.
(Informanuni trimise din doenmentele Spiridoniei, Invä-
nitorului Oanea, la scoala din Ildnesti, respuns intrebarei
sale oficiale, cAt si cercetitri la Spiridonie, prin D-1. D.
Leonescu).
Este interesat de a se §ti, dacä donatiunile din Sirbf,
nu a trageau §i oare care obligatiuni, cätrit bisericile de
pe mosie, fiind candva mai multe sate pe längd Sirbi. Bise-
rica n'are nici un ajutor de la Epitropia sf. Spiridon. Pose-
sorul C. Capa prin 1894, inlesnea personal, necesitatile
bisericei, donind lumindri §i alte ajutoruri. In tabela de-
limi tarn, BisErica e trecutä Cu 25 falci piimánt bisericese,
din care aproape zece f1ci, sunt in ima§ pe §esul hele§teu
de pe rnalul Basäului.
Nrie: sunt Ba§5u, Bodeasa,
Clerul in 1894: Paroh Vasile tefinescu, seminar 4
clase din 1877 Ia§i. Cantori C. Filipescu decretat in 1876
§i ìh. Diaconescu.
In satul Sirbi sa näscut la 1852, cel ce descrie aeestea:
Constantin, flu! lui Grigore §i Zanifira Ciocoiu; am in-

www.dacoromanica.ro
 120

ceput cartea la dascalul Gheorghe Biciu§c5, acárui

casa era in apropriere de Curtile proprietatei de
din jos, fiind §i aite curti din sus, langd biserica
satului Sirbi. ,Dupa ce am in vatat Bucovna §i Ciaslovu,
fiind dascalul slabit de batranete, m'a dat parinlii, la
Fold in Vlasine§ti, la pisaltul Haralampie Cristea,
care avea cuno§tinta de psaltichi-, de citire cu hiere
noua, fiind §i zugraf de icoane. (pictor) Aice am urmat §coala
pe jos de la Sirbi la Vlitsine§ti, repetAnd Ciaslovul §i in-
vatand la Psaltire, luandune §i la bisericii, unde
faceam practica. Domnul Har. Cristea, casatorinduse cu
ilica preotului Ilie din Sirbi, ne-am stramutat cu scoala
la Sirbi, langa biserica, uncle avea casa Ilenuta, fiica
prettuIui lije: psaltul canta acum la biserica din
Sirbi §i uncle §i noi §colarii faceam pradica. Párinta
ma luau adesere ori la M-rea Cozancea, din judetul
Boto§ani, unde aveam un mo§, rudenie de pe
mama, numit parintele Mardarie Ierornonah, care ce tea la
bolnavi §i care luase la el pe fratele mamei §i'l caluga-
rise cu numele Conon, permutat in urma la M-rea Neamlu.
La 1863 mau dus §i pe mine la M-rea Neamlu, bunicul
Grigore Macovei, tatäl mamei, care se trägea din
Bosieni, rasa pe dealul mare, ce vine langa biserica ri-
dicata acum noud la Bosieni. La M-rea Neamtu, am ur-
mat clasa I. uncle era internai, cu elevi pregatitori pen-
tru un seminariu in M-rea Neamtu §i ca planul omenilor
de atunci, de a face acolo §1 facultee teologica: Urmam ex-
tern scoala, §ezind la mo§ul meu, fratele mamei, Ieromona-
hul Conon Grigoriu, Eclesiah mare. De la pasti, cand am
venit la M. re §i 'Ana la esamen, am terminat clasa I prima-
ra, caci avem nevoe numai de acunoaste literile noi, putand
ceti §i avind cuno§tinti, de cele 4 operatiuni de numere.
Clasa II n'am mai invatato in §coala cu internat, caci sa
desfiintat internatul §i sa pus aid alienati, iar scoala sa
permutat in centrul M-rei, unde era Decasteria; aici cu
4alli elevi, am terminat 4 clase, la Institutorii D-ni: Ga-
bura, Grigorescu, Teodorescu §i Vasiliu. Am mai invalat
In M-re §i cAntärile biserice§ti: Anasmatarul, Irmologhionul
§i Herovicarul, avind dascal, pe pärintele Ianuarie Bu§i15,
care §edea in aceia§i curte, cu Pärintele Conon, Pr. Evstatie
§i Pr. Teodosie, cest din urma, devenit Stare/ M-rei. In sirba-
www.dacoromanica.ro
 11
tori tineam isonul la strana mare, unde cnta renumitul Pi-
salt Doroftei Ieromonahul, cu Pr.Tanuarie, iar la strana micti
cAnta Pr. Iosif, zis gurA sit-Ambit §i Pr. Gherman. Piirintele
A rhimandrit §i Staret Ti motei, care a reparat M-rea Neamtu
dupA ardere, servea cu miträ, mantie §i càrjA, {End
Mitrofor, cetindumi o ruglciune, m'a hirotesit anagnost.
Eram foarte multiunit, cAnd duceain mana si linCam
cArja staretului, ori cAntam lumina' in inijlocul
ricci cu Pr. Staretul §1 cu multi preoli §i diaconi inbraL
cati in vestminte. Terminind §coala primarA, m'a dal.
mo§ul met/ Pr. Conon, la Seminarul Socola in 186667, pe
care lam terminat cu 7 clase in 187374 Alia kdnias §i
astAzi in memorie autorita tea denmä, veneratiunea pi'ofeso-
rilor mei, G. Costächescu de litubd laliu, Giurgianu de Is-
torie, Corneliu Dubäu de §tiinti naturale, GlidorgM Er-
biceanu, de limbA deal, Costache Erbiceanu de §tiintele
teologice. Chernischi de filosofie, August Scriban de Ri-
toricA etc. etc.
Vineau des pe la Socola, Prea sf. frail arhierei Neat §i
Filaret Scriban, tineau cuväntári prim clase, ca §i Mel-
chisedec de la Roman. In. timpul eät am invalat Seminarul
vacaniiie, mari le Ocean/ in aerul d brazi a M-rei Neamtu
Directorii Seminal ului pe atunci se numeau Rectori: Stic-
cedänduse P. C. Arhimandriti: Cli nent. Nicolau. Ieremia
DA*, leronim But ureanu, Nichifor Iliescu Sprinceand.
Ter minänd Seminarul, P. C. Rector Nichifor Sprinceand
Dr. in teologie de la Cernauti, staruia sa ma trimitä de a in-
vala teologia la Cernauti, dar mama vaduvä cu 3 btieti,
Constantin, Gheorghe §i Vasile i o flied Mantilla, nu m'a
invoit, stdruind sà m fac preot. In 1875 am inceput
gratuit o scoald in satul 'lieu natal Sirbl. Mani cAsAt,5-
rit in acela§i an cu Maui, flica lui Alitritä Popovici din
IiAne§ti, care era frate cu preotul Ión Alihail din Häne§li. Am
fost hirotonit Diacon pentru SAveni de P. S. arhieren Subo-
pan in 2 Febr. 1875, prevAzut in budget la &Weill eu 600
lei anual, continuänd ea InvAlator la Sirbi §i Diacon in SAveni.
Aici imi cumpArasetui case, tnai din sus, de easele Enä-
chescu fost primar §i sub prefect. La 1879 sept.
deschizinduse vacantA de preot la biseriea sf.
din urba Dorohoi, prin decedarea preotulni PAntea, am
fost hirotonit preot de P. S. arhiereu losif llobulescb,
www.dacoromanica.ro
 122

atunci Vicar sf. Mitropolii Moldovei, in 27 Sept. 1879,

la Dorohoi, incepind §i aici gratuit printre allii, a preda
cursuri la gimnaziul, ce atunci se inflinta §i unde am
ptedat, in lipsa de profesori titulan, pe ling religie,
limba romanä, muzica vocal i limba gread, dupä pro-
gramul de atunci:Cu timpul, am fost in serviciul protoie-
riei 10 ani §i la Directia gimnaziului de la 25 Noem. 1905 la
15 Ianuar 1910. In partea sociala §i politica, fiind la re§e-
dinta judeluiui, nu m'ain inscris in vrun partid politic, ci
am dat concursul ce'mi era cu putintä, acelor persoane,
pe care le videam devotate pentru binele obstesc al
oraplui §i a judetului. Numele V. Calcantraur fost primar,
deputat, Senator, secondat de arnica sai: Iancu Panaitiu,
Men SAvinescu, Gh. Burghelea, Dr. Ghernbac G. Pascu
Iancu Dimitriu, loan Coroi, Onis. Gherghel, G. Marcu, unii
succedaii la primarie, vor rernane legate de Dorohoi, prin
actele lor, facand primele tratuare §i sosele in ora § §i pu-
nAnd temelia §i cladirea Catedralei, a Gimnazului, a §coale-
lor primari, profesionala §i de meserii, Capela. Asemene nu-
mele Prefectului D. P. Moruzi. Mind primele §osele, judet
palatul administrativ etc. Trebue se mirturesc, ea in trecut,
persbnile ce se succedau, fie la Prefectura sau la primTrie,
ciulau bre cum, ase concura §i a se intrece in lucrarile bine-
lui ob§tesc al ora§ului §i a judetului, pauze care a ficut, ca
In scurt titnp, Dorohoiul, sä nu mai fie ce era 10879. In
trecut mise pare, era mai mult idealism, o mai mare tragere
de inima pentru binele public; o desinteresare de sine,
facea pe cea mai mare parte din conducatori, se rämana
saraci, numai idealul se triumfe. Astäzi interesul public
imi pare, ca e" numai un cuvint, ca preocuparile personale
41 de partizi §i interesele materiale, se reu§asca.
65) Parohia Avritmenii 250 familii, anexa tä de
cotuna Adä§anii, 180 ambele comuna Avramenii, Zoitanu
50 §i Panaitoaia 30, ambele comuna Mitoc, are biserica
'parohialá sf. Nico'ai din Avreimeni, construita din lemn
barne, refiicutä, prima din ordinul decedatului proprie-
tar marele logofát M. Andrei Milo, inmormantat la 1864
In pridvorul bisericei unde e bolta; a doua oat', refl.
cutä de locuitori, din lemnul din biserica veche de la
Ungureni, judetul Botosani, dam" §i proprietarii A lecu
si Iordache Isäcescu 30 galbeni, acoperamantul tabld pus
www.dacoromanica.ro
 123

de lotuitori. Catapiteazma in 3 rindan i iconite,, pe län-,

gi cele impärätesli, e din tirnpul lui Milo. Jos si sus
podeala scanduri. Coridorul fäcut de scanduri. In do-
potnita deasudra pridvorului se aflä un clopot, altul
jos dinaihtea hisericei pe furci de lemn. Cimitirul hi-
sericei incunjurat en zaplaz; cel de inmormintare in
partea de N. E. Biserica po§ede 16 bici pämänt. Sale-
ni au 429:65 hectare, iar proprietatea 2874 34 hectare
cAmp si 85 93 hectare pädure. Iaz in semnat. al Milului
4 hectare; pe mosie era livezi, cu 4 pogoane vie; päräe:
Volovätul, Bodeasa.
Familia Mito este veche. La 1761 in timpul Dom-
niei lui Calimah Veda', se gase§te staroste la CernAuti
Enache Milo, franc de origind (letops T. 3. pag. 246).
La 1769, cänd tara era ocupatä de Rusi sub generalul
Elem, In deputalia ce fu trimeasä la Impäräteasa Eca-
terina a H se afla si Enache Mito, bravul spatariu, fami-
lii italiene stabilite si aduse din Constantinopol de Do-
mnii pämänteni si fanarioti. Intre asa familii, era si
Mito pe längä Alexandri, si alti pe längii Cozodine,
Cuza. Ne'gri, Romalo, Ventuera etc.
Asemene si familia Isäcescu e veche; La 1577 Feb,
3 mänästirea Moldovita din Bucovina, cumpärä a 8 par-
te din mosia Corlata, din tinutul Sucevei, de la loan
Iskescu. La 1737 mänästirea Iliesti, se intimie de
lonascu Isäcescu, cafi i dele, mosiile Iliesti a 3 parte,
Balkeanca, Iacobinesti pe längä Sasesoara.
Feliala sf. proroc 111e din Adaseni, fondalä de
zid ckärnidä, de. cAtrii fratii propiciad Costachi si for-
dachi Ciolac la 1865, in locul alteia de lema din 1837
ca hramul sf. Gheorghe, ce fusese mai in sus, transpor-
tatä la Dängeni. De la foasia hisericutii se pistreazii
icoane in antret, a Donmului Christos, a Maicei D. sf
Dirnitrie, sf. Ecaterina etc. In päretele de litiga' strana
arhiereascd sapat pe peaträ se ceteste: Pomelnicul di-
torilor 1865: Aceasta sf. bisericä sau facut din nou a
D-lor boeri mari vornici Costache si Iordache frati Cio-
lacu cu Ilie, Ecaterina, Ierodiaconul Andrei, Verona
monahia, Venedict monah, etc. si tot neamul, sil fie ve-
cinici porneniti v Catapiteazma in 3 rtmduri icoaue Cu
stälpi, are forma rotundä la mijloc, pictura aleaSá. Prid-
www.dacoromanica.ro
 124
Vorul sprijinit pe stälpi de peat)* avänd deasupra clo-
potnita cu uz clopot.
Coridorul de cárämidä construit de Gheorglie ob-
zac, cu strana Maicei D. si sf. Gheorghe,Biserica In cun-
lurata cu zaplaz, cimitirul e in partea de S. V, Sunt,17
ffilci pämänt bisericesc. linproprietäriti au, 215
hectare, proprietarul 1891 h. camp si 14 h. pädure.
lazul Ciolacului 30 h. pärkt Volovätul.
flAteäuti sat com. Mitoc, format din 2 cotune: Hät-
cäuti Panaitoaiei 30 familii §i Hätcflutii Zoilanu 60 fa-
astä-zi un singur trup. Locuitorii linproprietäriti
au 189:61 IL pämänt, iar proprietatea 128511 b. camp.
Iazul Lipovanului 12 hectare.
Clerul In 1894, Paroh V, Teodorescu, seminar 4 clase,
atestat Ns. 236 din 1884 Iasi. Supra numerar preotGh. lo-
nescu, näscut la 1834, hirotonit la 1859, decedat in 1902.
CAntäreti I. Costea si Al. Dascalessu. Din 1908 Masanii
deveniti parohie, are Paroh pe Preotul 1, Teodorescu.
CAntiireti T. Grigoriu si G. Colescu.
66), Parohia Vorniconii 600 fainilii, Cu biserica
sf. m. Dimitrie, construità de le= bärne, pardosità pe
din afarä, se ziee ed ar fi mutatà (1821), din rnarginea
satului spre M. Z. apus, de la vale de chnitirul nou.
Silistea Vorniceni spre V. de sat, in tarina loeuitoriler,
era sat Cu bisericä, desfintat de un proprietar si str4-
inutat Cu. biserica aici. Catapiteazma in 4 rinduri icoane.
Pe icoana Maica D. se ceteste: Aceastä sf.icoanä a Prea-
sfintei de D-zeu NäscAtoare, sau fäcut cur toatä silinta
cheltuiala robului lui D-zeu Lupu Ikliaun ot Vorniccni
a soliei sale Anita 1785 lun. $ La stänga icoanelor
impärätesti la sf. Nicolai jos se vede 1783. lerei Vasile
Zugrav. Patru icoane mari: sf. Dimitrie, sf. Nicolai, Icoana
Mäntuitorului si a Maicei D. sunt vechi, se spune
de la biserica strAmutatä. La iconostas o data 1839, un
pomelnic data 1826 alui N Rosnovanu, Serafunul are
anul 1811. 0 scriere Fe vede in Evanghelia veche Grigore
Ghica V. V. 7288. Un cicpot cu data 1747 §i altul 1809
Cimitirul din juttul bisericei inchis cu zaplaz. Cel de in-
Mormäntare panca M. Z. Clopotnita la poarta ctmitirului
Biserica posede 17 fälci. Aceasta bisericA ''eche de lernn
ittrebui pästratä, sä se repereze tu lemuul ei, pastrAn-
www.dacoromanica.ro
duse vechea arhitectura de lemn romaneascii. Se poste
servi in ea, pornenirile pentru decedati, avind cimitirul
vecl-in In jurul ei.
Pul,in mai la (leal de biserica de lemn veche, s'a
ridicat Biseric noaii, eu acela hram sf. Dimitrie, de
zid c5rAmid5, dupa un plan tip al casei bisericei, prin
contributiuni din part,...a loruitorilor. a comunei si de
actualii proprieti: familia I. Marghiloman i Scarlat
Ferechide, sfinlitii la 10 Oct. 1899- Se pAstreaza la pa-,
rohie in imPrimat, 4Actul de sfintirea bisericei noi
patronul sf. ni. m. Dimitru din comuna Vorniceni*, in
care se detaileaz5 ajutortirile date la ronstruirea
sericei, atingAnd suma de 25 mili lei.
Proprietatea mosiei in vechime a fost a M-rei Ho-
morului din Bucovinarpe care a stäpAnito pa'na la 1785
cand sa vínidut, apoi a devenit a marelui Visternie lor-
dache Roseti RoZnovanu, al cärui nepot o vandu;
Omita' si' de Costea Haretu cu Fandolica sau
De aici fostul MinIstru de culte si Instrucliuni Publice
Spiru Haret, fu dat la scoala din Dorohoi si incepu
cursul primar.
Pe mosie, la'nga jijia este statia de drum de fer,
Vorniceni, pusti in circula' la 1 lunie 1896, intre statiile
Ungureni i Carasul.
Personalul clerical 1894 Paroh I. Ionescu, seminar
4 clase, atestat No. 419, din 1882, Iasi. Supranumerar
preot C. Glieorgbiu, miscut la 1823, hirotoriit la 1852, Du-
hornic, Iconom, deeedat in 1902. CantAreti LV. Pomar-
leanu decreta t in 1857 siC. Teodorescu din 1875 V,
Hrib In locul dccedatului Pominleanu din 1902.
67). Paroltia Nanoleasa compusil din cotunele:
Flondor 60 familii Domoseni Crupenschi 20 farnilii,
Domosenii Ilriteni Pancu i Domoseni Manole pe latu-
rea Volovillului 40 famili, Voloviqui alipit si de Hri-
teni Stroici (Manoleasa Prut) intre rut, Volov5Isi No-
yac 50 famili. Tescureni Bagiura i Timus 70 farniliit
toate comuna "Manoleasa i Borolea 70 fonda ca Zalic-
reni 50 familii din comuna Avrameni, are biserica pa-
rohiala sf. Nicolae din Flondora, construitA de lemn,
pari ci.i rAlituci, de catra iocuitori si preoful Vasile
Flondor la 1804, Se reconstrui in 1876 fäcAndui-se

www.dacoromanica.ro
 126

piirelii din nou, podindu-se Cu scanduri, In 1888 se aco-

peri cu lablii, eonstruindu-se clopotnita de letnn la
poarta cimitirului. In 1892 biserica se apoperi din ni
cu iiidi1. Cimitiruit din jurul ei, unde se inn-torn-1in-
teazil se inchise ca zaplaz. Catapiteazma este de musa-
tua veche, afarii de ieoanele Imptiráte;.ti, sub care alte
icoane mici, sunt de mu§ama. Biserica posecle 8 1 2 fálci.
Sáteni itnproprietári la Flondora au 82 84 h. iar pro-,
prietatea 1366 3 h. camp. Iazut Flondor 4297 h. era pe
mosie livada, vie. Aici e leagánul familiei Flondor.
Toader Flondor, armas mare in timpul lui Duca Vodzi
la 1679 , din porunca, lui Vodá, el tae. capetele Vis-
terniculut V. Ghettca, Jignicerului G. Bogdan si Sluge-
rulni Lupu Bogdan, dinaintea portii curtilor Domnesti
din Iasi, ci, conspirase contra Domnului, denuntati
Hatmanul Buhusi. S'a insarcinat Sardarul Gh. Ciudin,
de ai prinde si ai duce la Iasi. Aici i-au. judecat diva-
nul Domnesc i i-au condamnat la moarte, macar ca
sotia lui Gheucá, era vará primara Cu Nastasia Doam-
na lui Duca Voda.
Mano/casa Prat, format din satisoarele Domosenii
Hriteni si Domosenii Manole, pe laturea Volovdtului, pro-
prietatea tnosiei este a sf, Spiridon., din Iasi, cuCrupenschti.
Au 1226g h. lar proprietatea 930 93 h. si 1.2 h. padure. Iazul
Manoleasa 15 hectare pe curstil Volovatului, paraul Novac,
VOlov, Raul Prul pe hotar.
Hritenii Panca, proprietatea mosiei e a D-Ior G. Pan-
cu si N. Vera, care posed 194 'hectare camp de cultura.
Din, hrisovul Cu data 20 Dechembrie 1582, dat de loan
Sasu Voda, publicat in arhfva Rom. T. I. pag. 9Q91, se
vede, ca aceastl mosie, a fost in numarul acelora, pentru
care au utmat un Indelungat i insemnat proces, intre Pe-
trU si Latco, fratii Hudici, cu Vornicul hernia si Pahar,
niculloan, fratii
Volnuälal zis i Manoleasa Volovat, sat la care e ali-
pit si Hritenii Stroici, asezat !titre Prut i Volovat si Novac.
Insemnate sunt: Vaiul Traianului, Movile de felurite
marimi, insiratè pe culmea dealului despre VoIovatul
Tfntirimul etc.
Filiala sf. ni. ni. Gheorghe §i Na§terea M. I.
de langa satulStroici, 100 familii, construita pe rnosia Stroicf,

www.dacoromanica.ro
 121

de zicl cararrikla, de catre Gheorghe Stroici si sfintlia in 1904,

aNi-ind si cavoul famili; fralli Stroici, fosti Prefecti,dep. senatorf.
Filiala sf. in. in. Glieorglie din Sorblea de jos, e con-
struita de cartImida, de catre defunctul proprietar Gheorl
ghe Marcu la 1845; Un potfr de argint, un disc si lbricel
pentru turnat caldura In sfinte, poarta numele ctitorului,,
Gheorghe Marcu 1845".
In Borolea de sus se vad umele unei vechl biseri-
cuje, ce fusese construita de Ch. Busila la 1845. Locul
sí. mese, e incunjurat cu gard, iar cimitirul cu sanj. Bise-
rica Marcu avu reparatiuni In 1890 91 reinoindu-se Catapi-
teazma cu toate obiectele, tencuita si varuita, acopereman-
tul vapsit din nou, prin staruinjele cantaretului loan Botez,
Cu contursul enorfasilor si a locuitorilor. Din persoanele
care au ajutat la reparajia bisericei sunt; Ch. Scarlat prf-
marul comunei, N. Grosu, Ermil largo., Ch. Corbu, Mihai
Ciugolea, Panaite Melca, Vasile Cazacincu, V. Borctla toti
proprietari etc. sfinfirea de reinoire, sa facut la 9 april
1894. Clopotnita de caramida asesata deasupra. pridvoru-
lui, are un . clopot. Alf clopot, e la cimitirul foastel bise-
rici din Borolea de sus. Al 2 cimitir din Borolea de din-
jos Imprejmuit, este situat in partea de S. a bisericei.
Geamd nul deal Malt In botar cu Borolea, pe culmea
luf o movila pe care este asezata piramida geodezica.
Proprietatea mosiei Borolea, este a mai multor pro-
prietari razasi, avand fie care parlfle lor deosebite. Satenii
improprietarili au 57 5. hectare, lar proprietarli au 11461 88
h. camp si 14'3 75 padure.
Insemnat: Iaztil 1vIaroului 1. h., dealul Geamanul.
Zahorenii fArapoaia) sat, com. Avramenii 60 familil
fait blserica.
Clerul in 1894. Paroh Conache Silveanu, seminal- 4
clase, atestat No. 342 din 1872, Iasi. Invalator Cantaret C.
Mihaescu si I. C. Botez.
68). Parohia Serpenita in vechime ?erpeni,. 60
familii, Livenii Mitropóliei vechi 70 si Noi 106, Manolea-
sa Prut 50, Bold Jacos ache si Strofci 120, toate comuna
Manoleasa, are biserica parohiala sí. Imparati din erpenf-
ta, construita de lemn, (adusa intai de lemn barne de loctii-
tori, din satul Grigorestf, de pe Siret, judetul Botosani, la
1830), iar la 1877, refacutS de decedatul proprietar V. Bo-
www.dacoromanica.ro
 1.28

tez si otia sa Casandra, poditü sus $1 jos cu 4cindurl,

acoperlt1 ell sindlIA. Catapiteazma e de musama. Icoanele
ImpArAte$t1 a Mantuitorului $1 a Malcel D. tot de ,rnu$ama
au data 26 lul. 1830. 0 icoanA schimbarea la fat& a Dom-
nului, are litere $1 cuvinte slavone. Pe icoana sí. Gheor-
ghe o data 1802 Noem. 20, este nota, ca pAmAntul sa cu-
tremurat la 14 Octomvri Icoana Na$terea Domnuluí are data
1823 Dech. 21, Clopotnita de scAnduri, e a$ezatà pe pridvor,
are 2 clopote. Cfmtirul Inchis cu $ant, afci se Inmormin-
teazA. Biserica posede 8 12 fAlci.
Din vechime mola a fost a mareiut Postelnic $erpe,
care pe la 28 lul. 1520, fu consilier Domnesc, dupa cum
rezultii de la 5tefan Bogdan Vodl. Mal tarziu a trecut la
m-rea Putna din Bucovina, ce a stApánito 'Ana la anul
1785, Postelnicul $erpe, cu Vistiernicul Gfurea, au fost
triml$i de Bogdan stefan VodA la 1503, ca ambasadori la
la 3curtea Polonk ca sA cearA de solie pe sora Regelui.
$erpe cunostea multe limbl, era Invatat $1 bun diplomat
(1st, Mold. Drlgh. T. I. pag. 153.)
Filiala Liveni vechi COnStruita de zid la anul 1900
are hramul sf. Gheorghe fAcutA prin contributiunile locut-
torilor $f a preotului D. Dasalescu, atingAnd suma 30 mil
Sfinlitl In luna Decembri anul 1902
Catapiteazma in 3 rb.nduri icoane pe lAnga cele Im-
platesti pict9ta de
Liveni Noi frà bisericA. Locuitori Improprietiriti la
1879, tformeaz1 satul StAnca lui Ureche. Sunt delimitate 6 aid
plmant bisericesc, 20 prAjira In vatra satului, $1. o falce
lo t de casA pentru preot. SAterni Impropcietdriti au 60019
hectare, lar statul 4217 h. cAmp $1 939 h. pldure stejar $i
573 h. lozie pe Prut.
Proprietatea Livenilor Vecht $1 Noi e a statulut, Ina-
lute de Aecularlzare a fost a Mitropoliei de Jai, clarultA de
Artonie Mitropolit (1730-1740) trecut in Rusia.
Piliala sf. Apostoli Petru si Pavel din Bold--
(ior), sat rAzAsesc, construitA de bArne de Alexandru
$i Elena Maghistran, cu concursul ob$tei rAzAsesti, sAtenil
fiind mosierl, au rAzA$ie veche, pe 14877 hectare cAmp.
Cataprteazma e de musama, reperatA prin staruinta lui N.
()lei i sotia Smaranda la 1864, dupa Inscnptla de pe ca-
tapiteazma, fAcurA i Icoana Maicei D. cu strana plctatA

www.dacoromanica.ro
 129

de V. Smîdu. Vechea catapiteaznA cu inscriptie siavong.

e In pridvor. Icoana Domnulul Christos si a IVIaicei D. din
Catapiteazmd, de Emilia si Mariolache Sfroici la 1864. Icoa-
na sf. Nicolai, de N. Gramaticu cu sotia sa Maria din Thrgu
Stefáriesti, Doauà prapore, unul de I. Bosinceanu la 1864
si altul de Maria Puritioaia la 1878. IconastasuT de Eca-
terina Cernátescu. Icoana Maicei D. din pridvor de Maria
Bagiura ou Gh. Cobzac i Ecaterina 4ocotenent C. Tuduri
la 1865. 0 cruce de D. Boroleanu. SI. antimis cu data
1845 april 29. Biserica podità sus cu sanduri, jos 01 pea-
trá, acoperità cu sindila. Cimitirul incunjurat cu sari!, aici
se inmorminteazá. ProprietariT f. tu i Stroici, Constantin si Gheor-
ghe cu räzásiT, tot deauna au dat preotului 6 fálci pámánt.
Insemnate 2 locuri, cu urme de santuri, numite Mor-
mintele si santurile,
Clerul in 1894, Paroh D. Dascalescu, Seminar 4 clase,
atestat No. 98 din 1870 Huí. Supranumerar preot V. Dia-
conescu, seminar 4 clase, atestat No. 13 din 1863 Iasi.
Cántareti Hie Tinteanu, decretat din 1884 si A. Buchi nás-
cut la 1840. Paroh V. Gheorghlu din 1907, in locul pre-
otului DäscAlescu dimisionat.
69) Parohla tiubieni 300 familii, anomie de co-
tunele Ibáneasa 40, Cotul Negru 30, Odaia Bosiei 25.
comuna .5tiubieni, are biserica parohialá sf. Voivozi din
Sfiubieni, fondatä de zid, de dare Iordache si N. Ros-.
novanu la 1835. Clopotnita de la poarta bisericei, e de
caramidä, fácutä de locif tori la 1883, acoperind si bise-
rica cu tablä. Catapiteazma in 3 rinduri icoane, pe län-
gä, cele impärätesti, e aceiasi de la fondare. Jos podeala
scänduri. Bisei ica e incunjuraiä cu zaplaz. Cimitirul de
inmormántare, e in partea de 1VE. Z. a satului. Sf. Vase
Chivotul, sf. aer, aunt fa'cute de Ctitori. 0 cruce pe sí.
masil are inscriptie Maria N. Roseti Rosnovanu 1867
Noembr, 22" precum si 2 clopote. Biseriea posede 8 ,2
fälci pámánt.
Din vechime apicultura (stiubeilor), era aci foarte
respänditä, de unde i numele satului Stiubieni. Pro-
prietatea moiei, foasta a mänästirei Putna din Bticovina
pänä la 1785; trecu in tirma familiei Rosnovanu, apoi
prin cäsätorie Adela näscutg Cantacusino Pascanu, urmä
Grigore GogAln;cea n u.

www.dacoromanica.ro
 10
Párie pe mosie sunt Basäul. Podriga §i Ibaneasä pe
margine Se aflä peaträ calcarick cultura vitelor bine in-
grijitä. etc.
lbei neasa sat infiinlat pe la 1870 de proprietarul
Vasile Drosu, ate 6 suprafatá de 1_072 hectare pe mo§ia
Ibä'neasa Cont. tiubieni.
Cot& Negrului, sat pe coasta vaii Ibtineasca, infiintat
pe la 1880, de posesorul mo§iei Gh. Negru din Mileanca.
(Veda Bosie sat pe coasta väii Tbäneasa, Com. Stiu-
bieni. Mo§ia e proprietatea mo§tenitorilor lui V. Bosie.
Are o intindere de 57288 h. climp, un iaz format de
pärául Ibäneasa numit Velnicerul de 5727 h.
Familia Bosie e veche. In 1755 gäsim pe Sandu
Bosie vinde o casä ce o avea In poarta bisericei sf. Spi-
ridon din Iasi, atre episcopia de Roman (Cron. Rom..
Melchesedec). La 1758 Episcopul de IIu§i Ionichie, cum-
pärä de la C. Bosie, mo§ia Berbenteni, iar la 1761 de
la §lefan Bosie Logofät, cumpärä satal Pojorita cu vadul
podului de pe Nistrit (cronic. Husilor de Melchisedec).
La 1822 Ionitä Sturza Voda, trimite inainte pe fiul säu
Beizede cu arnia§ul Bosie, de a regula ceremoniile in-
tronärei (Ist. Mold. Dräg. t. I. pag. 161).
Clerul in 1894, Paroh V. I. Popovici, seminar 4
clase din 1875 Ia§i. Cänttireti T. Hritcu decretat din
1870. §i Dimitrescu din 1891. Din 1902 Paroh Adrian
Popovici seminar grad II Ia§i, atestat No. 492 din 1899,
venit aici de la Ilude§ti mari. I. Caprariu §i I. Sufici-
anu, CAntäreli,
70) Parobia Petricani 260 familii, anexatä de
cotuna Chi§cäreni, Inainte zi§i Bálänestii .100, ambele- co-
muna S, tiubienii, au biserica parohialä sf. Voivozi, de zid
citrämidä, fondatä de ctitorii lordache §1 defunctul Vistier-
nicul N. Roseti Roznovanu, cu locuitorii la 1840, Ianuarie 1,
reparatá in mai multe ránduri de locuitori, adäugánduise
pridvoru, incunjurând cimitirul cu scánduri. Catapiteazma
in 3 rinduri icoane, pe iäriga cele impärdte§ti, e aceiasi
de la fondare. De cAtre Ctitorii fondatori, sau cumparat
§i artile: '12 mince, tlpic, triod, pendicostar etc. Clo-
potnita e in turnul bisericei. Cimitirul de imnormintare
In partea de M. Z. a satului. Biserica posede 17 fälci
in tabela delimitärei. Locuri insenmate. Chi§cáreni Vechi
www.dacoromanica.ro
la movilA loe unde a fost satul din vechiine.
Personalul clerical in 1894, Paroh Alexandru Vi-
soschi, nAscut la 1823, hirotonit la 1846. CantAreti -I
Popovici §i G. Filip. Paroh I. Foca in locul decedatulu!
Visoschi CAntAreti Alexandru Grosu in locul lui Popovici
Paroh D. Andriescu seminar grad II din Oct. 1$411.
71) Farohia Draguqenii de jos 150 familiii. ane-
xaiii de DrAgu§eni de sus 130, Podriga 120 §i Ichimenii
120, are biserica parohialäsf, Nicolai §i sf. Gheorghe
din Drägu§enii de jos, pe deal, construitA de zid, de
catre Gheorghe §i Ecaterina Codi.escu la 1857 §i sfintità
la 1860. Oct, Pe un monument de peatrA in pridvorul
bisericei, st'ä scris:. Sub uceasta peatrA, odihne§le robul
lui D-zeu, postelnicul GIL Codrescu, in värstA de 65 ani,
ce sau savAr§it la 1861 Mai 12, rog pe toli cetitorii se
zIcA D-zeu al erte". Sotia Ecaterina Codrescu, deveni
monahia Susana in mAnAstirea Agaton. In bisericA se
pAstreaz5 portretul ctitorilor. Catapiteazma in 3 rinduri
icoane pe lingA cele impArtite§ti, e infrumusetatA cu
stAlpi, sculptay, are la mijloc, forma ovalä. Maica D. pe
icoana micA argint, e asezatä In stranA. Pe un potir
e data 1858. ,Sf. antimis data 1859 de la Mitropolitut
Sofronie. PAretiI bisericei in lAuntru sunt zugrAviti, jos
podealä peati A. Cimitirul inchis cu scAnduri. Cel de in-
mormäntare afarà de sat. Biserica posede 8 12 fälci. Dra-
gu§eni de jos, proprietatea. erezilor defunctulni T. Pi-
soschi. e,La DrAgu§eni fusese livadä de 287 h. §i 4 po-
goane vie. Actualm. StApäne§te Al. Enacovici.
Filiala sf. Nicolai din Drägu§eni de sus., e cons-
truita de lemn bärne, pe temelie de peaträ, ridicatA sus
la 1750, ingrijitä de RAducanu, in familie cu Roznovanu.
Päretil inAuntru tAbAnuiti §i vap§iy. Catapiteazma 3 rin-
duri iconite, pe lingA cele impArate§ti, are scris numele
Evdochia Ene PO la morir Pelaghia, Neculai, Maria,
Maria, Timofti etc. 1825 april 5." Biserica avu reparalluni
§i in 1890 sub primarele D. Botez, se acopen i cu tabla.
Jos podeala scAnduri. Cimitirul inchis, aici se inmor-
minteazA. Clopotnita pe stälpi de lemn la poartA, aco-
perita' ca tabla, are 2 clopote. Biserica are 8 12 fAlci.
DrAgtneni de sus, proprietatea erezilor defunetului Anas-
tasie FAtu. fa vechime rno§ia Dra,;u ani, eia a 1ui Dr4.
www.dacoromanica.ro
 1A

gti§an, mare spatar §i consilier Domnesc, cum se vede

In hrisovul din 17 mart 1729, la Grigdre- Ghica, apoi
a M-rei Putna pänä la 1785. Actualm. proprietatea C. A-
nanicscu,
Familia Fátu este vech si originará din satul
Ortesti. dupa cum se vede din hrisovul lui Ilie§ Petru
Rare§ Vodä din 2 mart 1548.
Filiala sf Vasile din 'ailment, e construitä de
lemn, aproape 200 ani, prin traditie de Alistav Deli
Boer. Podeala in altar peaträ, in centru scänduri. Clo-
potnila cu un clopot deasupra coridorului, inaltat la in-
trare. Poseda 4 fälci de la Turel Pisoscht, remase alte
4 fälci a se da de Grigore Softa, veclu proprietari. As-
täzi partea Sofia se stäpäneste de Gh, Em. Morluu, iar
partea Pisoschi de Aglaia M. D. Holban.
Sftteni improprietärili la Dräg,u§anhau 52920 hectare
pämänt. iar stäpäni mosiei 252067 hectare. Adicä partea
de jos 1088 _11. si partea de sus 143220 h.
Sätenti improprietäriti la Ichimeni au 1851. h. iar
partes Softa 146656 si partea Pisoschi 137393h.
Rodrigo are o capelä la cimitir, pentru ceremonii
la decedati. Podriga sau Podraga, proprietatea Grigore
Cristescu, iar din vechime a monastirei Putna pina la
1785. Säteni impriiprietärili la Podriga au 19943 h. lar
proprietatea 166053 h. Iazul Podriga 2292 h. Iazul satului
716 h. Insemnat: locul numit cämpul räsboiului.
tlerul in 1894: Paroh C. Dohotariu, näscutla 1835,
hirotonit la 1859, curs particular, supranumerar Preot
C. Däräng'ä, Seminar 4 clase, atestat No. 419 din 1875.
CAntäreti D. Milosanu din 1859, V. a Preutesei din
1891. Urmeazd paroh C. Därängä in locul decedatulut
säu socru. CAntäreti Mr 1Vlitoseriu si P. Buchi.
72). Parohia Plopenii Jianului, divizati in mici
50 familii i mari 100, anexatà dc Cotunele Borze,ti
80, Täutesti, Vicolenii sau Dornesti, pe hotarul despre
Mändresti 50, toate comuna Borze§ti, are blserica paro-
hialä Araqterea M, D. din Plopenii mici, fondatä de a-
rAmidä, acoperitä cu §indilà, de caträ' prop. ietarul de-
funct C. Jianu la 1829. Längd bisericä afarä, partea
spre rásärit, pe un monument de peatrá, se ceteste: Ai-
ct odihnIte roaba lui D-zeu Maria Jianu, care a ra"-
www.dacoromanica.ro
 133

posat la 1 Ianuar 1847 i aceasta pealed i s'a pus la

anal 1851. (rAläturea in un grilaj de fer se aflä in-
morrnäntat Petrache Jian, fratele lui Ioan Jian. Sigiliul
bisericei poartä data_ 1858. 0 icoanä cu cheltueala
Manea sin Todira i sotia sa Vartonica 1858 oct. 28.
Catapiteazma in 2 ränduri icoane, pe MO cele impä-
rätesti, are pictura, frumoasä. Strana Maicei D. fäcutä
ca pesele G. Bulgaru la 1874, de pictorul N. Sträjescu.
Jos podeala scänduri. Cimitirul din jurul bisdicei era
desgradit, cel de inmormintare e in partea de N. a sa-
tului Plopenii mici, in chis cu sant. Proprietatea mo-
siei Aglaia AL Jianu: In vechime a fost a M-rei SoIca
din Bucovina, däruitA de Miron Barnoschi Hatman
parcalab de Sucea\ a la 25 Iul 1633. M-rea a stdpän!-
to pänä la 1785. SA' tenii improprietäriti plopenii mici
si maii au 205 52 hectare, iar proprietatea 2058.? 5 h.
cAmp. Insernnate: Movila Plopenr,,iazul Ursului 71 16
hectare, era vie 4 pogoane. In Borzesti pämäntul sä-
tesc este de 393 16 h. si proprietate.a 5057 1.3, h. Un iaz,
era 4 pogoane vie. Actualmente Plopenii marl se stä-
pAneste de I. Costescu, Plopeni rnici de I. Ciulei. Bor-
zestii de T. Fasold. Täutesti de C. Romano. Vicolenii de
I. Ionescu.
In tabela de delimiliire sunt trecute 17 fälei pen-
tru bisericä si 2 locuri cAte 20 prájini pentru Preoli.
Personalul clerical in 1894, Paroh Ionescu, se-
minar 4 clase din 1880 Ia*i. Cu 1902 Paroh C. Ena-
chescu, seminar 4 clase, venit de la Cälugärenii I3oto-
sani, in locul lui Ionescu trecut la Molnita. Cantäreti:
I. Filipescu si V. Dasdilescu.
73). Parohia Mileanca 300 familii, anexatä de
Ghitcäuti 30, cotuna Codreni 50, are biserica parohia-
la sf. Nicolai si sf. Gheorghe din Mileanca, fondatä de
zid cärämidä, de Gh. Negru i sotia sa Ecaterina, depu-
nänd la inceput una mie galbeniw, pe längd contributiu-
nile enoriasilor si a miluitorilor, totalul 30 mii lei. Icoana sf.
Gh. längA' icoana hramului, poartä inscriptia: Aceastä sf.
icoanä, din preund ca toatä zidirea bisericei, afará de
catapiteazmä, s'a Iäcut de robul lui D-zeu Gheorghe
Negru, pentru pornenirea sa si a tot neamul in 1887.a
Sub icoanele impärätesti din catapiteazmá se vede in-
www.dacoromanica.ro
 134

icriptia: tAceasta sf. catapiteazmä, sau flicut din nou

zugrAvità §i poleitä, precum se vede cu toate podoa-
bele atinggtoare de ea, de roaba lui D-zeu Ecaterina
Mi§olu, spre pomenirea sa §i a tot neamul anul 1887."
loan Radovici pictor. Catapiteazma in 3 ränduri icoa-
ne, pe langä cele imp5rätesti, cuprinde si amvonul dia-
conesc. Policandru de sticld bronz. Jos §1 sus podeala
scanduri. Clopotnita in turnul bisericei din scanduri
are 3 clopote. Clopotnita mud de lemn la poarta bise-
ricei cu 3 clopote, de 1. Alexa. Cimitirul din jurul ei
inchis cu scAnduri, iar cel de inmormintare e inpartea
de apus a satului. Biserica posede 12 fälci phmant bisericesc.
Filiala sr. Nicolai din Mileanca, e constrnitA de
lemn barne, de cAträ un Cäpitan Manoliu, are pe o
icoanä A Mantuitorului data 1779 §i pe alta a Maicei D.
data 1802. Se reparä §i de proprietarul mosiei Emanoil
Mi§olu la 1857. Din 1910 se aflet in reinoire, fa'candu-
ise paretii de bArne §i catapiteazma din nou, prin stä-
ruintele §i ajutorul bänesc, dat de Savastian Dron, gine-
rele lui G. Negru, cu locuitorii; cimitirul e inconjurat
Cu zaplaz.
Säteni improprietäriti la Mileanca au 8125 hectare
pämänt, iar proprietatea 2311 56 h. cämp. Iazul Mi§o-
lui de 3 12 h. pe Podriga.
La 1763 in Domnia lui Grigore Ioan. Calimach-
Vodä, vedem ca futre boerii greci, cari au fost ridi-
cati in fearA §i du§i la Constantinopol, era §i spatarul
*tefan Mi§olu §i Aga Alexa ,Mi§olu (Let. II p. 249).
Localitatea Mileanca, era renumitä allá datä pentru
cultura vitelor, tesatoria cea mai frumoasä a §ervete-
telor §i a panzdritului.
Propietatea mo§iei este a D-nei Catinca Misolu
nascutA Softa, solía defunctuIui Manolache Miplu. Ur-
meazd Natalia Boian, §i G. Prilogeanu.
Codrenit sat numit din vechime Ciorbenti, pro-
prietatea Smaranda Cimarä näscutà Bal§, ce avea §i
Darabanii, urmänd V. Lascar cu erezii.
Sätenii improprietäriti au 11040 h. pAmant, iar
proprietarul 2010 75 Iazut Zama 10 h.
Ghitcdu(ii sat, inaproprietäritii au 17 18 h. iar pro-
prietatea 409.65 h. camp, stäpane§te N. Holban.
www.dacoromanica.ro
 135

Clerul in 1894, Paroh C. Cristescu, seminar 4 cla-

se din 1874 la§i. Cantäreti G. Popovici §i D. Stan nas-
cut la 1832, Urmeaz5 Paroli N. Luca din 1900, venit
de la Tät5r4ani, in locul decedatului Crif,tescu. CAnta-
reti D. Epure 0 At. Nicolescu dup5 care I. Romanescu.
74)Parohia Taltitrilwil 200 familii, Com. Mileanca,
anexatä de cotuna Balinti, com. Havärna, are biserica
parohial5 sf. Than Botezgtorul din T5t5r5§ani, costruitä
de zid c5r5mid5, de N. Mi§olu, fostul proprjetar, la 1851,
cum se vede pe peatra din sf. altar la/ proscomedie.
»Aceasta sf. catepiteazmä sau lucra,t de a lui D-zeu p5-
cätos mult rob, Vasile Machedon, Zugrav din Boto§ani
ce se zice §i Suliteanu, impreunä cu 3 ascult5tori: unul
C. Popovici Lisneanu poleitori §i 2 nepoti V. Gh. tijä
Suliteanu, deci aceasta rugäm pe cetitori, cari vor ceti,
ca s5 zic5, Cu un glas, D-zeu sä le ddruiascA viata vecinica
1851 lun. 30 UrmeazA pomelnicul piclorului, längA care
se vede pomelnicul petrarului Ioan.
Aceasta biseric5 inlocui alta ,bisericg, ce fusese in
mijlocul satalui T5tAra§Anii, a cArei urme se vAd §i ale
carei icoane impäräte§ti: a Domnului Christos §i a Mai-
cei D. sunt aici.
Catapiteazma actual5 in 2 rinduri icoane, pe Idngä
cele imparäte§ti, este infrumusetata cu st5lpi a§ezati
oval, avind pictura i sculptura frumoasd, cu amvon dia-
conesc. Sf. aer, adus de monahul Ghenadie de la sf.
munte, cumparat de T. Alexandroaei. Policandru de Bah-
fon cu 12 luminäri, strana arhiereasc5 distinsg. Clo-
potnita a§ezatä pe pridvor are 2 clopote. Se Old §i grop-
nita unde fusese osemintele Ctitorului fondator.'Biserica
avu reparatiuni in 1887 §i 1900, prin proprietarii Iancu
§i Matei Rosetti. Posede 9 fold pä'mänt bisericesc.
Proprietatea mo§iei a fost din vecl-ime a lui ste-
faii Pe triceico Vodä. A cest Dom n intorcä nduse dippreunä
cu Grigore Ghica Domnul Valahiei, de la räsboiu, urmat
intre Turci §i Le§i la Hotin, unde luasd §i ei parte, au
trecut Pru tul pe la Zalucea la Cräiniceni in aceasta parte
§i de unde sau despärtit. Petriceico Voclà a mers la
salmi lui la Tätär5§Ani, iar de ocolo a luat drumul pe
sub codru la Ibäne§ti, caträ intimpinarea Polonilor, cari
vineau din jos. (Let. Il p. 203)
www.dacoromanica.ro
 136

riliala (sf. Nicolai §i) Adormirea din Balinti,

din vechime Balineea, fondatä de zid, fácutä din ordinul
Vistiernicului N. Rosseti Rosnovanu, fost proprie0r, la
1864. Oatapiteazma in 3 rinduri icoane pe längä cele
impäräte§ti, ca privazuri sculptate. CIA"potnita pe prid-
vorul bisericei, Curpänul dinaintea Ca tapitezmei täcut de
posesorul Gh. Holban, care fu §i proprietcrul Culiceni-
lor, donänd §i un rind vestminte preole§fi. Icoana cu
strana Maicei D., Icoana Mäntuitorului §i un sfe§nic de
rt. Alexandroaiei. Cimitirül din jurul bisericei inchis
cu zaplaz, cel de inmormäntare e In partea de riisärit
a satului.
Din vechime mo§ia a fost a M-rei Vorongul din
Bucovina, dä'ruità de S,tefan Vodd Cel Mare la 5 april
1457 §1 se stäpAni pänä la 1785 cänd sa vindut.
Säteni improprietäriti au 18331 h. pämänt, iar pro-
prietara Maria Tombas, 750 h.
Clerul In 1894 Paroh, N. Luca, Seminar 4 clase, atestat
No. 34, din 1883, Ia§i. Chita.' eti C. lonescu §i C. Dimit
triu din 1885. La 1900 paroh Gh. Popescu de la Hu-
de§ti Mari, in locul preotului Luca trecut la Mileanca-
Urineazä paroh Axinte in 1906, venit de la endriceni
Gherghel, la vacantd, in locul lui Popescu, reintors la
Hiude§ti. Cäntäreti Atana0.e Niculescu §i Zaharia.
CELE 4 PAROHII INTRETINT TE DIN F9NDURILE PAR-
' TICULARE ALE DEFUNCT. LATESCU St BASOTA SI
SF. SPIRIDON DIN IASI.
1). Parohia HudWii Mari (Lupenii) 360 familii,
are biserica parohialä sf. Voevozi, din cotuna Lupenii,
fondatä de peatrd §i cärämidä la 175259 de atra pro-
pietarul Mihail Costachi Boldur Lätescu, in aläturare
de vechea bisericulä, ce fusese de lemn. In prithror un
monurgent pus deasupra petrei mormäntale, ridicat pe
2 pedestale de peaträ, incunjurat cu grilaj de fer are
inscriptia: Sub aceaster peatrei, odihnefte oasele robilor
tut I)-zeu, din familia C. Boldur Lätescu: Mihail, Maria,
loan, Gheorghe, Neculai, Zenovia, Gheorghe Hatman
oslitor, lo gofa! mare fi Cavaler, fiul ha Ioan Costachi,
restauratori acestui sf. loca$. repausat la 1857 febr. 19
fii aeestuia, Ghcorghe, Profira. fi Olga".
www.dacoromanica.ro
 137

Diserica avu adaus de clopotnitA la corpul ei, de

cAtrA Gheorghe zis Iordache C. Boldur Lätescu, logotlt,
fost general in arrnata MoldovineascA. Catapiteazma in
stilul §i pietura bisantina, e demnä de vAzut, are unele
icoane reinoite in reparare. Podgala jos peatra, pus ä la
réparare. Biserica este suficient inzestratA u vestmin-
te §i obiecte alese §i cärtile necesare, pentru amAndoud
stranele. Posede indelimitare 8 12 fälci.
Biserica are fond una sutä galbeni aqual, prevezu-
ti prin testamentul deiunctului Gheorghe zis Iordache
C. Boldur LAtescu, legalisat de Tribunalul Dorohoi sub
No. 958 din 1857 Mai 20, unde la art. 5 litera b, se
zice: A fine in bunä stare biserica de pe mo§ia Hu-
de§ti §i a da in, tot anul, pentru sävär§irea si slujbe
biserice§ti, ate una su[ ä galbeni". AceastA sumA se
prime§te din fondul mo§iei de PrimAria Hude§tii mari
inch' din anul 1880, cu care se platea clerul §i se in-
tretinea cheltuelile serviciului Divin in bisericA; sumA
trecutä acum la casa bisericei,,cu aceiasi destinare.
Tot in testament sunt prevezute §i alte binefaceri,
institutiuni §i ajutoruri in localitate. La art, c) se zict:
A infiinta §i a tinea tu bunä stare pe mo§ia Hudes-
tii, o fcoalci normalei In care pe lcingei allele, sei se in-
vefe si muzica Vocalei bisericeascei. aceasta sä se
numeasa Costcleheasce , ea sa se inflinfeze i sä se
tie pentru tot deauna in bung star, atAt din banii, ce
mise cuvin de la guvern pentru figanii emancipafi, c6I
si anuala dare de trei sute galbeni, las spre inzestrarea
ei si vor fi asigurafi pentru totdeauna in fondul mosiei
Fondatia aceasta sä 'fie vecinica, spre pomenirea
mea §i a neamului mein.
Epitropia instituità de defunctul, prin testament
incd cu mostenitoeul universal Ivan (Junel) Lätescu, in-
fiintä §coala cerutA' in testament, flicAnd cursul primar
rural de 4 clase in anul 1861 cu un InvAtAtor, dup5
ce clAdise un local de zid cu 2 rinduri. Deasupra u§ei
la §coala o tablä aratä insriptia roalei: ,*oala Costa-
cheasca infiinfata la 1861 dc frafii Teodor, Iorgu si loan
Costache Leifescu Boldur, dupä testamentarer
a reposeului Heilman peirintele Domnielor Sale».
Primäria Hude§tii mari, luAnd indatoririle Epitro-
www.dacoromanica.ro
 438

piel prin Inalt Decret Regal, in ce priveste Biserica §1

coala, intervine ca adresa No. 317 din 16 aprit 1881
cAträ Protoierie si cere si un profesor special, pentru
uu curs de musicA vocalä bisericeaacä, flxändui salar de
150 lei lunar, ca sä prepare si sä invete tineri, pentru
Corul Vocal al scoalei si in bisericA, cät si de a forma,
Cäntäreti bisericesti. Cu inceputul anului 1881, se nu-
meste de Mitropolia din Iasi, cät si de Ministerul Instruc-
tiunei, in urina unui, concurs, Gheorghe Mardarie, pro-
fesor pentru Catedra de muzicä vocalä st cantdri bise-
ricesti, la scoala Costacheasca din Comuna Hudesti Mari.
Dupa Mardarie urmeazä de la 1885, profesor Meletie
Räut predänd Muzica in scoalä, cä'ntänd Corul cu elevi
ter bisericä, continuänd Gh. Dimitriu de la 1891, toti
prin concurs, esind din acea scoald multi cA.ntäreti,
numili pe la biserici, formati la acea scoald aparte, pen-
tru cäntAri bisericesti. Astä-zi acel profesor de muzica
Vocalä bisericeascä, a devenit Invätator de clasa I si II,
s'a inlocuit i prin D-re supl.n oare, nu ai exista nici
cor in scoalä, nici cor biser.cesc c re sA cAi te 'rfb. erca-
lui Boldur, niel absolventi de cäntAi eti b'se ic
Tot in testament la art. 5 1 tera D) se n ai zi e:
A da din venitul mosiei Hudesti, afara de anuala s
ma de 300 galbeui pcnlru f coala Costach ascah , pc t t
anul cei te 200 galbeni, pentru cresterea unui War din
familiq Costacheascei, care s'ar cunoaste mai vrednic de
acest ajutor; inceputul punerei in aplicare a acestei dis
posifii sei se faca in,sci , cu copiii D-sale Vornicul Iorda-
che C. Epureanu I aced sta fonda fie sei fie vecinicar
implinirea ei, sei fie asigtiratet pe tot dcauna in fondul
mosiei Hudesti mari §i stipendiul acesta, sa se numeatca
«Stipendiul Costachescu".
La art. II se zice: «In tot arzull sei se dca in folo-
sul celor ma/i nevoiasf feirani din salde mosiei Hudesti,
un ajutor de Douel mii lei, spre plata birului, ajutorul
acesta set fie vecinic».
La codicel art. III se zice: D-lor Epitropii f i exe-
cutorii testamentarisd faca o bisericei la Hudest4 pe Alba,
o bisericei la Bivoll o bisericd la Rediu si o biserica la
Radeilif, dupa ce aceasta mosie va mira instapeinirea
caselor mele, iar biserica din Vatra satului la Hudesti,
www.dacoromanica.ro
 Tal
sd se repareze."
Proprietaea mo§iei Hude§ti Mari, este trecuta fra.
tilor Gh. Ilie §i I. Ciolac, cumparatä de la Maiorul loan
(Junel) Lätescu Boldur, eredele defunctului Ha tman Gh. Cosa
tache Lätescu Boldur §i parte se stäpAne§te de I. Franc.
Sätenii improprietäriti au 45257 hectare, iar pro-
pietarii 5699 16 h. cämp §i 2005 67 h. pädure. Pe mo§ie
afarä de co§ere §i hambare pentru producte, este Vel-
nita mare, grajduri de vite, ratose, In pädure se gäsese
cäprioare, porci sälbateci, se afla §i 18 pogoane vie.
lazuli: Calul alb 45 h. Astinoaei, lazul velnitei de 32 h.
Päräe: Ba§äul, Rastoaca §i Turcani, iar pe valea Tur-
canilor, peaträ calcarica bulgäroasa etc.
Clerul In 1894 Paroh G. Popescu, seminal. 4 clase
atestat No. 83 din 1875 Ia§i., Cäntäreti I. lonitiu §i. I.
Tarä, dupä care C. Andriescu §i C. Popovici.
In 1900 paroh Adrian Popovici, seminar grad H
Ia§i, in locul preotului Popescu, trecut la Tätäräsani;
reintors Popescu la Hude§ti, in locul lui Adrian trecut
la Stiubjeni in 1902.
II). Parohia Lima cu. Sfärdiuti 200 familii, anexata
de cotunele Plevna 100, indepartab. 1 12 Km., Arbore
150, indepärtatä 5 K. m. i Canada 80 de 1 12 , toate
comuna Suharäu, are biserica parohialä sf. Voevozi §i.
sf. Anastasie Persul, e construitä de zid, de locuitort
la 1816, cu ajutorul preotilor loan Nechiforescu Ico-
nom, Elefterie preot, Grigore Busilä, In locul altei bi-
serici de cärämidä, ce fusese mai la vale. Biserica actua-
lä se refäcu de proprietarul Hatmanul §i Logoffitul-
Anastasie Ba§otä la 1847, inältänd päretii, ridicAnd din
nou in lungime pridvorul, cu turnul clopotnitei, acope-
rindo §i inzsträndo cu obiecte, §i vestminte §i cart I
necesare. In testamentul säu, prevede pentru bistrica
din Li§na 60 fälci pämänt (aräturA 27 §i ima§ 33), -tes-
tament legalisat de Tribunalul Dorohoi sub No. 53 din
27 oct. 1869 (iar pentru biserica din Pornärla 200 fäl-
ci §i pentru biserica din Cocoräni judetul Boto,ani 70
fälci), Fondul bisericesc de 60 Wei, pentru biserica din
Li§na, se luii in stäpänire Ia 1881, cum se observä in
dosarul Epitropiei biserice§ti pe a nul 1882 82, care se
di in arendil de Epitropie, ultima arendare din 1894
www.dacoromanica.ro
 P10

atinge suma de 1350 lei anual, din care bani sä plá-

teste clerul si se intretine biserica. Veniturile si chel-
tuelele acestui fond, sunt prevezute prin actele justifi-
cative pastrate de Epitropia bisericeascti si verificate
de Casa bisericei.
Catapitegzma in 3 rinduri icoane, pe rAngä cele
impärätesti, are pictura i sculptura frumoasä. Jos po-
deala e de peaträ. Biserica e inzestratä cu toate obiec-
tele- necesare serviciuiui Divin. Ea avu reparaliuni in
1886, eänd se tencui in afard i. i se reinoi acopere-
mäntul. In 1888 se tencui inläuntru. Cimitirul din ju-
rul ei s inchise cu .scAnduri in 1892, cel de inmor-
mántare e ilia partea de M. N. a satului. De la deli-
mentare biserica posede 8 112 fälci pämänt bisericesc.
Asemene 6 fdlci lq cotvna Plevna de la delimitarea
insuräleilor din 1880; 6 Mid in cutuna Arbore, dupä
ilegeainsuräteilor din 1886 si la cotuna Canada 5 1.1.
Sätenii improprietäriti au 389 69 h. iar proprieta-
tea 1446 52 h. cAmp si 143 22 hectare, pädure. Tazul pu-
ma al Rächitilor 11 46 h. Se afla si. 4 pogoane vid.
Proprietatea este a erezilor defunctului Anastasie Ba-
sotä si a Institutuldi Basotä de la Pomärla.
Filiala sf. Dimitrie din Cotuna Arbore, e con-
struitä de lemn bärne, tencuitä i väruitä, prin contri-
buliunile locuitorilor din Arbore si a altor persone
pioase si prin stäruintele preotului Mihail Mändrescu,
cheltuindu-se suma de 4347 lei, inzesträndu-se cu
toate necesäriile, sfinlitä la 30 oct. 1898, alipitä mai
in, urmä la parohia Livenii Sofian.
Capela de la cimitirul cotund Plevna cu patronul
Cuvioasa Paraschiva, sa construit pe furci de stejar
ingräditä cu nuele, tencuitä i varuitä, prin contribu-
liunile din Lisna si prin stäruinta preotu-
lui Mihai Mändrescu. D. I. Tincu a däruit un ränd
vestminte in valoare de 200 lei. Biserica inzestratä cu
toate necesäriile sf. slujbe, sa sfintit la 2 Dech. 1901.
Clerul in 1894 Paroh M. Mändrescu, seminar 4
clase. atestat No. 308 din 1878 Iasi. Canta'retii G. V.
Calistru din 1891 si V. Tincu.
III). Parohia Pomarla 700 familii, anecxatä de
cotunele Hi1iàa YArnav 200, si Corjäu/i 140, are bise-
www.dacoromanica.ro
 141

Plea parohialei Duminica T. sf. din PomAria, fondat5 de

arämida §i peatrà de Ioan Ba§ota la 1811 §i sfiniftä
la 1813, precum se vad anii sapati pe u§orii u§ei de
la intrare; riidicatA in locul vechei biserici de lemn, ce
fusese in al5turare, mai la vale, tn curtea Institutului
Liceal, al cArui loc sf. altar, se ingriji de atunci, s5 fie
mcunjurat cut afbori pusi de5i, iar lemnul bisericei,. sau
pertnutat la Corjguti. In pridvorul bisericei, la monu-
mentut incunjurat cu grilaj de fer, pe peatra mormAn-e
talil jos, se cete§te:ff Anu11710 Oct. 28, an raposat robii
lui B.,..etz 0 se odihnesc sub aceasta peatrd , Maria Jupd-
neasa lui Macri Bivel logofdt mare, fiica lui Donici, Vel
logofed. impreund cu 1 asile, Dumiltu, loan nepotii de
feciori. S,i la anul 1846 Noem. 26 spre 27, la 4 ceasuri
0 un sfert europeste, dupd miezul noptii, au reposat
loan Bafotei, Brigadir 0 Cavaler rusesc, cruce sf. Ana, cu
fii.i. sei i. eLAngti monument, pe páretele bisericei se
vede»: Pomelnicul reposatilor ctitori sapat pe peatrei
1846 Noem. 26: loan, Dumitru, Maria illacri 1710 oct.
28, Vasile, Dumitru, Gheorghe, Raritu, Constantin, Gri,
gore, David. leromonah, Ecaterina, Varlam nion611, Cli-
ment monah, Teodora monahia, Safta, Manoil, Matei,
, tefan, Ioan Baptei (de 82 aril), Bivel Logofat inane,
Brigtzdir, Cavaler reposat la 1846 Noem. 26, ¡(cana Ba-d
$otd 184.7 Februar 10, Sofia Baptei 1849 gug. 4, Eca-
terina Baptd, Anastasie Bafotei 1870 lanuar 1,, Elena
Bafotd . «La anul 1846 Jul 6, sau repdrat f i sau sapqt
prin D-1 &Liman f i Cavaltr An Baqoti .
Biserica la 1859, avu leparatiuni, adAuglndui-se prid-
vorul din nou, inältindu se turnurile §i reinoit acope:
_remintul de cgtre fiul succesor Ctitor, Anastasie Ba§otA,
precum se vede in inscligunea de pe pArete sus In
afarA la intrare: La anul 1857 robed lui D-zeu Logofeit
f i Gamier Anastasie Bafotd, a savei AO resta urarea acestui
sf. loca., incilleind turn rile, reinoind acoperemdntul, pcind
la zidirea veche a biser.cei precum astäzi se geise0e f i
fled nd pridvorul din non, iar in launtru a poleit Cata-
piteazma, imbrdcaudu-o cu mi sama in altar, a zugrei vit
peste tot pdrefii, au adus icoanele imparatefti de la Entrare,
2 strane arhiere0i i a inmultit sf. odoare biserice0i, *is-
,

Val in fiinfa, pe care D-zeu primeasca-le intru eterna sa-.

www.dacoromanica.ro
 142

Th4rire.'
Mamie boer logofiit §i Cavaler Anastssie na§ota de-,
c-edil la 27 Dech. 1;s69, 1nmormAntat la 1 Ianuar 1870.
Prin testamentut su din 25 Octomar. 1869 publicat in
ziarul din Iasi Progresul No. 86 din 8 Noembr. 1869 0
legalisat si transcris ip registrul Iribttnahrlui Dorohoi sub
No. 53 din 27 Octombr. 1869, la.sd intre alte institutiuni
.i binefaceri, un fond de 330, fei Id bisericilor de pe mo-
siile sale 0 anume, pentru trei biserici din salde PomcIrlu
Lisna, Veírnav si Corjeuti: suma de 200 /Wei (286 hectare
43 aril) pentru biserica din Pomdrla, 60 faki pentru
biserica din Lisna fi 70 Icilci pentru biserica din Cocoreni
judeful Boto$ani, twde la art 7 din testament, prevede
'hied cd In Pr. sf. Mitropolit Moldovei, are drep tul de a pri-
vighea intrebuinfarea, ce va face Eptropiile pu fondul
veniturilor legatelor".
Acest fond b sericesc, nu se primi de cler la timml
cuvenit, de drece D-na Elena Ba§ota, cu erezii, fiica mo§-
tenitoare, rezervatoare d defunctului Anastasie Ba§ota, sau
opus la realizarea dorinlilor pArintelui ei, atAt pentru
legateld privitoare in testament, la infiintarea unui Ins-
titut Liceal In PomArla, cAt §1 la legatele pentru pAmAn-
turile biserice§ti, din citatele sate. Motivele opunerei
sunt preväzute tu sentiniele judecitore§ti.
Epitror¡a Institutulut Liceal, c5§tigA procesul inaintea
Curlii de Apel din Ia§i, prin hotArArea No. 27 din 31
mart 1880 §i la procesul ce riclia §i Epitropia biseri-
ceased. Epitropiei InstitutuluiNcitAnd §i pe D-na Elena
Ba§ota, Epitropia Institutului, prin adresa No- 69 din 29
Nbm.. 1881 §i No. 7 din 12 Febr. 1882, face cunoscut
Mitropoliei de Ia§i, ca depune suma de 200 fAlci, legatul
bisericilor din PomArla, Hili§eu, CorjAuli, 1npreunA Cu
suma de lei 7225, venitul refiner! §i a cbeltuelilor. Asemene
60 Zia bisericei din Li§na §i 70 fAlci cu 2100 lei bise-
ricei din Cocoreni. Epitropia bisericei PomArla, prime§te
fondul a 200 fAlci, situat in 2 locuri la Mocra §i Silistea
§i le arendeazA pe cinci ani, IncepAtor de la 23 april
1882 cu 7500 lei anual. A 2 arendare se face iarä§i pe
5 ani, cu suma de 5500 lei anual, aprobAnduse §i de
covnitetul permanet judetan din 4 Febr. 1887. A treia
arendare In 1892, cu suma de 7660, idem pe 5 ani, con-

www.dacoromanica.ro
 143

tinuánd bate -a] en darile i cu aprobarca Chirla' hieL

Astäzi arendarile se tin de obstea din satul Hiliseu Curt
cu 10500 lei pe an, Epitropia are fond la depunere 30 mii.
Din 1859 incepu biserica se crape la boli i párelil la fe-
resti, asa ca ne mai putinduse servi in ea, se inchise in
1876. Autoritatile cii1e 5i bisericesti, facura la limp, ca
Ministeral prin consiliul lucrärilor publice, in sedinla
din 27 april 1884, se aprobe planul si divizul repera-
tiunei, pronuntänduse a se desfiinta turnurile §i. a se
darOma päreth pana la era paturi. O comisiune compusä
din un Inginer i arhitect, adusä din Bucovina, prin pa-
rohul si Epitropul Atanasie Gheorghescu, isi diidu opi-
niunea asupra modului, aplicare' planului de restaurare,
care se si esecutä prin arhitectul Artur Tarlo din Do-
rohoi. Ofertarpentrq restaurarea t'Acula de Zigendorf, fu de
37350,1ei niai jos dc divizul Ministerului Cu 4150. Dar an-,
trepenorul dispärut prin faliment, se aduse mari chel-
tueli i greutati Epîtropiei, care continua prin alti con-
tractati restaurirea. acarel cheltueli se urcä la suma de
peste 50 mii lei.
Aceste noua reparatiuni si adaosuri la biserica,
väd in inseriptie, de pe zidul bisericei in afana, alaturea
Cu cea mai veche:
anii 18879r, devenind iu ruina acest sf. locas,
s'au construit din nou, prin ingrijirea Epitropiei biseri-
cesti, representatei prin epitropi sfsa Econ. Atan. Ge.,
orgescu, Andreu i Modrean si loan Cusin, din venitul fon-
dului de 200 Piel peirnei nt, legal bisericesc din Pomdria,
dat de cidra defunctul An. Basota, bata partea ce se inalfd
(le la basa fcrestrelor in sus, din preunei cu turnurile si
pridvoru in interior, pe langd picturei si pardoseala (lejos,
sa a taus la tablourile ctitorilnr, portretul lui An. Basota
unul din ctitori si donatori acestui sf. locas 1891 Oct, la
Sfintirea reinoirei bisericei se fäcu la 25 Oct. 1892, prin
P. S. Arhireu Irimia Galatanu, reincepanduse serviciul
In bisericeä.
Catapiteazma sa reinoit pun reparare, ca picturä §i
sculptura e demnä le vazut.
Biserica posede obiecte lese si deajuns spre indep-
linirea ser iciului I afarà biseri a e incunjurata cu zid
de peatrà repa at, ia in un le locuri, flcut din nou In

www.dacoromanica.ro
 144

curtea bisericei, partea de N., se afld si un rind de cati

Cu 5 camere, cu restaurarea cdrora, Epitropia cheltui su-
ma de peste 5 mii lei. In aceste case, se pästra obiectele
bisericesti, In timpul reparatiunei bisericei; astazi servesc
de locuinta parohului. de cancelarie Epitropiei bisericesti
si de addpost vizitatorilor, unde si consdtenii sära6i, cap A-
tä ajutorurile posibile. In afarà de zid, partea de radrit, se
allá vechiul cimitir, cu mai multe monumente alese, ce! de
Inmormäntare se allá in partea de sus a satului, avänd
o micA capelA. pentru cerimonialul decedatilor.
Proprietatea mosiei este parte a erezilor defunctuIui
An. Baso% iar parte a Instftutului Liceal Basotl, trecut la
Stat, la casa scoalelor, prin care scoala se Intretine.
Biserica prin delimitare are 17 fAlci pdmänt, o dona-
tie de o falce de la C. Ignat, 20 prajini de la Gavril 01A-
rescu si alte 20 pi-Afluí de la C. Popescu.
atenii Improprietkiti au 777 69 hectare, iar proprie-
tatea 3036 25 h. pädure, pusa In esplbatoare din 1870 si
are mai multe numiri: In pOdurea la Boghiteni, la Comori,
Co§oca, Chirictni, Lozia NeagrA, Lunca, Tinca, Tirfichi,
BOIOnesti i Bivolari, si 3641 36 camp. Iazul Chetrosului
Balta Orbejei 14 32 LocalitOti Insemnate: sunt Ochiul, Trei
movile, Dealul comorilor In pädurea Hliboca, Ochiul de
apd. spre E. de balta Orbejei, coloarea apei e neagrd, se
crede a fi In legätund subterand cu Bolborosita, o baila de
pe Hilislul Curt, fama nu Ingheata de cdt la geruri mari.
SCOLILE SATESTI
Fiindca ne aflOrn In satul Pomada, unde Marele Pa-
triot Basota, s'a gAndit si a asigurat pentru tot deauna, un
Liceu-internat, o cultura Inaltà taranilor de prin satele de
pe mosille sale, sl facem o micl privire si asupra celor-
lalte scoli de prin satele si tárgtirile judetului Dorohoi, cam
tot din acel timp, scoli recunoscute oficial:
La Pomdrla Ioan BasotA, Infinta la 1838 si In-
tretinea pe molla sa Pomärla, scoalä pentru sAteni, care
In curand fu populata pie copii, devenità In urmä Liceu.
La Darabani Inflinta asemene scoala si marele Logofat
Teodor Bal s la 184L, pe mola sa Darabanii, unde copil
din Jocalitate si de pe aiurid invMau carte.
www.dacoromanica.ro
 145
La illihaileni, N. Christescu, originar din urba Ro-
man, la 1847, infiinta in targul Mihailenl, Intdia scoald sis-
tematicd; spre asigurarea ei, dadu o casä noud bine zidi-
td. si Incdpdtoare, cu act de danie, a nu se Intrebuinta la
alta destinatie, de cat numai pentru local de scoald. i
prin actul din 15 april, legali at de Curtea intdriturilor din
Iasi la 25 april si publicat 111, MORitOri 1 oficial No. 104
din 1862, trecu in favorul Ministerului de cults si Instruc-
tiuni publice, mosia sa Sinduti C4igoresti, Cu toats dreptu-
rile ce le avea, pentru partea din mosia Sinduti, cumpl-
ratá de la V. Grigorcea din Bucovina, ca venitul fondu-
lui, sd fie In folosui scoalet di rt Mihaileni. Urmand proces,
a resultat un capital pecuniar de 1210 galbent (14510 lei)
pe care Ministerul cu oficia No. 6366 din 1,7 april 1875
la pus la dispositia comp Mihalleni, sporind fondul 41 din--
venitul 2000 mii lei anual, se trilesneascá elevi saraci din
IVIihaileni, ddnduse si burse celor ce se desting spre asi
putea urma cursul la gimnaziu, iar prisosul se capitalizezd
La Hudegi mari, asemene facu si Generalul Iordache
Costachi Lätescu Boldur la 1853 pe mosia, sa Infiintánd
o scoald cu 4 clase si curs de muzica vocald eclesiasticd, la-
sd.nd a se clddi Inc4erile si dand 300 galbeni anual, pen-
tru totdeauna, spesele de Intretinere,
La Dorohoi, Vdrgo ici, dd.du comunei casele in tcare
astdzi se afld instalatd gcoala primará de fete NO. 1 si 500 gal--
beni cu distinatiune, ca comuna sd mtretind o scoald de can-
tart bisericesti, aflanduse deja scoala primará a Statului In
fata primal-lei, unde astdzi e banca creditului,
La Zamostea, Pd1tin4, Cordareni, CotutPereritei(Mi-
culinti) pe mosiile Mandstirestif Inainte de secularisare, Sta
tui cu Biserica infiintä scale primare model.
Scottie sätefti din vechime a existat In popot, /no
tretinute prin bisericd de preoti si dascali, invatand a socoti,
a scrie *i a citi la Bucovna, Ciaslov, Psaltire, cantAri bise
ricesti, picturd. De ad, unil treceau la Catiheti; adica la Iconornl
sau protopopii tinuturilor, cum laDo rohoi In timpurtle dinr
urmd, au lost Iconomii callheti ButureanU gi Arghiriey Lao.
la Botosani, Iconomul catihet Bobulescus devenit In urnmi
arhiereu gi Episcop. In gcolile catihetice, unii se preparau
pentru Seminal Jul lui Veniamin dela Socola Infiintat la 1804
parte depunilnd concu s la S m. ar'u, se eaU preotí Altit
www.dacoromanica.ro
 148

eti $ctalele sAteti, continuau la scoala prepara.ndarit alui V.

Lupu, $i la Academia din Iasi, de unde au esit Invätatorii,
Institutorii i Profesori, maI Inainte de legea de organisare
a InvAtAmAntului de la 1864 si urmAtoarele.
Anastasie Basotd prin testamentul säu citat mal sus
din 1869,1asa. a se infiita In Pomada si un Institut-Liceu
internat, pentru elevii de pe mosiile sale, dup. programul
Ministerulut. Instalatia Institutulut se fAcu in vechfle curti
la tare sa adAugit, IncAperile necesare, Inzestrat cu mobi-
lier pentru scoala si Internat, avAnd la 16 profesori si 200
elevi interni cu externi.
La Dorohoi, Gimnaziul s'a Inflintat ja 1879, prin
tiativa privatA, in urma Intretinut de Comuna Dorohot, pAnA
la 1886, catad sa luat de Stat.
Filiala sf. Voivozi din Hiliseu "Viirnav 2 Km.
departe de Pomarla, e construitä la 1780 de lemn, ten-
cuita si viiruitg, de Ctitorul Vasile (ScA'rlat) VArnav. Un-
monument de peatrA in pridvorul bisericei, cii inseriptie
rusascA, contine osemintele clitorului cu ¡lata 1832. 0
micA cruce de argint poartA numele Mafia Viírnav.
Biserica sa reconstruit din nou, de zid cArdmichi, de
cAtrA Epitropia bisericei PomArla i sa sfintit la anul
1905 de Mittopolitul Partenie.
Locuitori impropriddrili au 58147h. ptimant sunt 8 1,z
falci pAmAnt laisericesc
Filiala din Corjeuti. Dunkinica T. sf. 3 Km-
departare de Peinarla, construitA de lemn bärne inchiete,
adusii de la PomArla (lusese mai inainte la Hliboca
Velnita). Decedatul proprietarr loan Basota, o gilsi in sa,
tul PomArla, in curtea mide estázi e Itistitutul Liceal
si pe la 1813 o dusa la Corjeuti, tu catapiteazma ve-
che Soarte aleasA in pictur i sculpturA, reinoitii in 1859
si irt 1892. Are 8
Popenli Baqota sat 60 familii, incA flírá, biserical
PC mosia PomArla, departe 5 K. m. spre rAsA'rit, locuitorii
cfiutati cu cele religloase dc parohul apropiat Livenii,
Sofian. Aici Epitropia biseticei din Por-liarla, are aface o
bisericä si a ntimi un preot.
Familia Basotá, e una din vechile familii a Moldovei.
La 1630 Logoffitul Basota, era intre boerii, cari sau dus
sä stärue la Poartä, pentru a impedica venirea la Dom-
www.dacoromanica.ro
 147

tua Terei, ami Alexandru Rada Voda (Let. i pag. 20).

La 1684, Dimitrie Can tacuzin Vodä, pusA mare Hat-
man pe Zosin Ba§otä (Let. 2 'pag. 225).
La 1701 (7207) venind Costantin Ducä Von a 2
oarA la Domnie, a pus in slujbä 'Mire alti veleti boeri
§i pe Patrascu Zosin BasotA Vel Star& (Let. 2. pag. 269).
La 1709 Iul. 20, Se gäsea 4ntre Consilieri Domne§ti
lui Racovitä Vodä §i Vel Visternicul N. Basotä. (Cron.
Husi Melchis. paga 175).
La 1755 Iul 17 M. Racovitä VocIA, a trimis Cu lu-i-
sov pe Paharnicul V. Basota, cu alti boeri, sd facä ho-
tärnicia mosiilor Berhesesti (Fond relig. Pumn. pag. 61)
Clerul de la 1894 la Porndrla, Paroh Atanasie
orgiescu Iconom, näscut la 1830, hirotonit la 1853, fädu
curs particular in foasta M-re, Mogo§esti acest judet.
CAntAreti G. Dimitriu, näscut la 1828, decretat in 1860,
urmeazA I. Zugravu si Grigoriu V. näscnt la 1823, de-
cretat In 1860, urmeazä G. Vasiliu, paracliser M. Moga,
decretat din 1866 §i G. Gheorghiescu. La filiala Vdma0-
Preot supra numerar Anastasie Agapie, Seminar 4 clase
hirotonit la 1887. Diu 1902 preot supra numerar
don Vasiliu de la Corjätili in locul preotului Agapie
trecut la Corläteni. Cäntäreti I. Popovici, decretal in 1889,
N. Zugravu. Din 1909 Noem. 15, Preot supra numerar
I. Danalache,licentiat la faculta tea teologicA din Buct-
revi, in locul lui Spiridon, trecut la Corjeuti. La filiala
Corjeu(i preot supra numerar Spiridon Vasiliu, näscut la
1831 hirotonit la 1857. CAntAreti N. Zugravu decretat
in 1870, paracliser V, Cojoarescd.
Parohia urbana Herta, are biserica patohialä
Sf. ni. m. Gheorghe, din Urba Herta,Intretinutd difi fon-
durile sf. Spiridon din Ia§i, bisericä, descrisä in aceasta
carte la pagin. 17, No. 6. Pe Mug biserica din Herta,
Sf. Spiridon din la§i, are In stäpänire mai multe mo§ii
cu sate din judetul Dorohoi si anume 1) Sinautii (pagina 46)
cu biserica sf. Gheorghe, din parohia Puieni, com. Tu-
reatca, partea Buhäesti, pendinte de Sf. Spiridon (114
hectare, 58 arii cämp §i 10 hectare 3 arii pAdure). 2)
Oroftiana dejos (pagina 66) cu biserica ruinatä partea Fruri,
zete, dupä care proprietartil Iordache St. Popovici, prin
testamentul din 2 Ianual. si 90 Oct. 1873, face danic

www.dacoromanica.ro
 148

Molla sa, Epitropiei Spitalnlui sí. Spiridon din Iasi. 3)

Bancenii, fara -biserica, (pagina 72) com.. Mamornita, pro-
prietatea mosiei sf. Spiridon din la§i, posede 38716 h.
camp si 8591 h. padure 4)Hreatca cu biserica si. Voevozi
(pagina 78), propriefatea si. Spiridon, are 91088 h. camp
si 916/ padure 6) Crainiceni com. Horodistea, cu bise-
rica Bulla Vestire, (pagina 97) 6) Sil-1Di (pagina, 117) cu bi-
serica sf. Nicolai, 3391 M'Id 34 prajini, proprietatea sf.
Spiridon. 7) Varcolici, cu biserica sr. Nicolai, com. Dume-
Mi, -(pagina 39), se stapaneste de sf. Spiridon, 70 bici.
8) Puturenii, sat Ora biserica, com. Cotusca, se staptt-
ne§te de sf. Spiridon, 271974 h. camp, iar siitenii au
247174 h. pämant (pag. 107). Despre bate aceste danii,
datoria preolilor locali este, se cerceteze la Sf. Spiridon,
actele de donatiuni, spre a se videa, daca in ele nu se cuprind
si ore care obliga tiuni, ea tra Bisericile din satele respective.
Din o schitä istoricii intocmita de catre Teodor C.
Victor, fost amploiant la sí. Spiridon din Ia§i, filtre anii
1830-1870, salita depusä in 1896 si pastratil in arhiva
parohiei Huta, ar rezulta urmatoarele despre Biserica
urba Herla:
Die Holban Biv Vel Pitar, ridica o biserica de lenm
la Herta, In 1779-1789, in memoria finiui sAu Gheorghe,
mort de ciuma, In Tarigrad (Constantinopol), Ilind acolo
Pa§ Capuoglan. Elena Holban, flica lui Gheorghe, prin
scrisoarea din 1794, afieroseste Biserica din Herta, cu bate
veniturile ei, Sf. proroe loan de la Curucesme (ci§mea-
nscatit) din Tarigrad, spre a se face obicinuitele rugaciuni
pentru deeedat, intarind afterosirea si prin brisovul lui
Mihail C. Sutzu Vodii, cu data de 20 Juliu 1794, cti-
torul, ce rondase acea bisericä a Sf. loan. Piin alt hrisov
Cu data de Oct. 1794, tot Mihail Constantin Sutil Vocla
imputerniceste pe Hatmanul C. Ghica si pe Andrei
biv ve! Stolnic, sa stringa veniturile bisericei din Herta,
se intretie Biserica, sä adune material pentru prifacerea
bisericei de lemn, iar ,prisosul, sti'l trimata la Sí. loan.
Dar Mihail C. Sufzu (1793-1795) e mazilit InTarigrad,
si prin hfisovul din Oct. 1801, vinde In Tarigrad Bise-
rica, Cu toata averea ei, cat §i Tärgul Dorohoi, negusto-
rului Hogea Bogos Apiczade, pentru suma de- 30 mii
jei, dupä ce o amanetase mai inainte unui Evstatie

www.dacoromanica.ro
 149

Petra Pencovici, sudit ausiriac, Cu 20 mii lei si Meuse

alta datorie de 2700 lei. In 23* Sept 1802 Hogea ca
värul sau Ovanez, venind la Herta, intimpinägreutùi
eu porceperea veniturilor si in oct. 1803 a cerut idula
gospod, de a vindebiserica llena la Sul tan-mezat.
Domnitorul Alexaudru C. Moruzi, prin Ilrisovul
No. 15 Alai 1801, zice: Cu intregime luAnd sarna si ca
cLizutä rivn i cu cuvincioasi sprijinire, ce se cuvine la
cele D-zeesti si la sf. locasuri, negAsind afi nici dupii
lege, nici dupA plAcerea lui D-zeu, a se da dajnicä bise-
rica la negutitori si mai vArtos fiind i nepra-
voslavnic i fArg cuviinyi i urAt, a se vinde locasul
lui D-zeu in ivealii, strigAnduse prin oras si pretelipin-
du-se, fAcAndu-se si aceasta o rea pildA citr allii, lu-
cru hulit de cAträ oameni si vrednic de toatä judeca-
ta, negAsind a se vinde biserica IIertei, hotareste:
se lipeascA biserica Hertel, cu toate ce le are, la biseri-
ca sf. Diinitric,. ce este in Curucesmei. Epitropii acelei
biserici au primit, ca si plAteascA banii ce are a lua
Apiczade si 2700 lei datorii la altii din Tarigrad si se
ja biserica IIertei, cu toate veniturile sale. Dar mai arä-
tAn lu-s3 si alti- creditori a Domniei Sale Mihai Vodä, cu.
vro 23 mi lei anume Efstatie Petra Pencovici, sudit
Austriacese, ca unul ce avea arnanet pentru acesti banf
scrisorile bisericei, cerAnd ca sä. i se pläteascA tot d n
acea bisericA. rázAnd deci, Epitropia bisericei sf. Dumi-
tru de la Curucesme, ca sa indoit datoria, ce trebue a
se plAti din biserica Herta, sau lasat de d primi biseri-
ca asupra lor, neputAnd a plAti o asa mare datorie
Dar pria IIrisovul din 15 Alai 1804 Alexandra C. Alo-
ruzi V. V.mai zice cä PA'rintele Mariei Sale, Constantin
Aloruzi V. V. däruise jurnAtate din venitul mosiei Ho-
tarniceni, scoalei patriarhale din Tarigrad, iar ceilalta
jumatate_ din venitul aeelei mosii, o dgraise Spitalului
ce era sa se facd din non, in M-rea Sf. Spiridon din
Iasi i pentru a aduce la indeplinire orAnduiala, ce se
ficuse de PArintele Alariei Sale, Alexandru C. Aloruzi
V. V. din preunA cu Beizadelele: fratii fiul Mariei
Sale Dimitrie Aloruzi, Panaghiotate Moruzi
§i Constantin Aloruzi, au rescumpárat cu mare suma de

www.dacoromanica.ro
 ISO

han' de la acea scoala, partea din mo§ia Hotarniceni, prin

cumpararea unui loe la Curucesme, uncle sa stramutat
acea scoalä din fanarul Tarigradului; iar pentru cealalta
jumatate din Hotarniceni, claruitá Spitalului din M-rea sf.
Spiridon, iau dat danie biserica din Herta, cu toate averile
§i veniturile cu care era inzestratä, dupa diferite hrisoave §i
carti de danie, cari sunt specificate §i anurne aratate, prin
mencionatul Hrisov din 15 Mai 1804, publicat in intre-
gimea lui, In Uricarul de Teodor Codrescu pagina 27
Tom III, dupa ce au plait lui Apiczade §i Pencovici
bani1, ce au avut a lua, scäpand ca modul acesta Bise-
rica din mánele strainilor.
Epitropii sf. Spiridon, flind convocati de Domnito-
rul Atexandru C. Moruzi V. V, le au dat din a sa Ca-
mara Domneasca, suma de 15 mii lei, pentru zidirea
acestui non Spital, dandule tot o datá documentelc §i
inscriirile bisericei din Herta, poruncindule sa poarte
grija pentru buna orinduialä a bisericei i D-lor pri-
mind aceasta facere de bine, au inceput cu mare sir-
guinta §i rivna facerea Spitatului §i adunarea materia-
lului pentru zidirea bisericei Heria (despre care se spun e, In-
ceputa de ni§te armeni) din peatra §i eärämida. prin
Epitropii locali, alesi; de catre Epitropia generala, intre
cari faecal' parte, cate un meinbru din familia Ghicu-
leasca §i cate unul din familia Holbäneasa. Anul 1807
data incrustatä pe u§a biericei de stejar, ferecatä cu
tablä de fer, de la intrarea din pridvor in biserica, cat
§i anut .1808 din bolta turnului din centrul bisericei,
Imprejurul chipului lui D-zeu Savaot, unde zice: Doamne,
Doamne, cautd din cer §i vezi, cerceteaza via aceasta, pe
care au zidit dreapta Ta, 1808", se cred a fi date, de
terminarea §.1 sfintirea Bisericei, In timpul Domnitorului
Scarlat Al. Calimach (1806-1812). Pe 2 cruci §i o Evan-
ghelie legata in argint e numele, Ilie Holban Clucer en
datele 1808-1810 §i 1812. Asemene e legata. de Herta
§i familia Ghiculeasca: La 1850, Epitropia Spital. Sf.
Spiridon din Ia§i, cu venitul a 3000 galbeni läsali de
raposata Casandra (Catinca) Ghica, pentru a face spital
In targul Herta, a dispus infiintarea unui asemene sta-
biliment ca 10 crivate in zisa Urbá, dar .11 klesfiinteazä
la 1 Iulie 1858 §i lipi §i acele 10 crivate, la un spital
din Boto§ani, unde functioneaza §i astazi.
www.dacoromanica.ro
 151

MANASTIREA GOROVEI.
Istorta M-rei Gorovei, este imprimatä de subsem-
nalul la 1979s,IS cu cheltuiala P. C. superior Ambrosie
13osinceanu, dupe] notele Pr. sr. Arhiereu Narcis Cretu-
lescu, staret M-rei Neamtu, care a lucrat in manus-
criptc, istoricu I aproape a tu t u roe M-rilor din terile romäne.
Goroveiu isi trage numirea, de la un vechiu pro-
prietar slujbas de Vistierie, pumit Gorovei, familii ce
au axistat la Dorol-oi si Fälticeni. Altil spun, cä pumirea
s'ar trage de la Poiana Gura-Väii, iar unii, cä Goroveiu
cuvint vechiu slavon, insamnä catenä sau lant dq dealuri
si päduri, in mijlocul cäror e sitnat.
Mosia Goroveiu la 200 fälci, pe la 1858, se intindea
spre räsä'rit de la Cabusca, uncle este peaträ de botar,
merge spre apus la fäntAna talharului, despärtind mosia
Gorovei de Värfu Cämpului, apoi spre räsärit si miazä
noapte, drumul, dispute de Prelipca. De la Prelipca
hotarul merge pe mucha dealului si desparte prin linii
de Saucenita si Viiculesti. tIosia Goroveiu din vechime
a fost häräzilä M-rei Dragomirna dín Bucovina, ca sim-
plä, mosie cu pädure, care se esploatä sau se inposesuia.
A fiintat ca. casa sau mitoc si sclut, filiala a Dragomir-
nii de la 1700 piind la 1775, cänd Dragonairna deveni
sub stäpänirea Austriei prin luarea Bucovinei, Cine sä
fi häräzit mosia la Dragomirna, un Gorovei, ori Lupa
Stroiei sau Hatmanul Miron Barnoschi, inainte de afi
Doinn (1626-1630), familii ce au existat la Dorohoi si
cari au remas ctitori mari la Dragomirna, aläturi cu Mi-
tropolil ul Anastasie IV Crimea (1609-1620), inoitori acelei
in-ri, ce era mai veche inaintea lor. CA Goroveiul ar fi
fost vreodatä háräzit la M-rea Moldovila si in urmä sä
gäseste la Dragomirna si astäzi este alt fel, aceste schim-
bäri sau petrecut in viata M-relor, a bisericilor si a mosiilor.
Esemplu avem la noi biserica de Herta, inchinatä cu
toatä averea ei la Constantinopol, era sä fie vändutä cu
mezat, de niste armeni, rescumparatä spre cinstea Terei,
de Al. C. Moruzi si inchinatä. sf. Spiridon din Iasi, de-
venitii astäzi o- bisericä parohiald saracä, etc. etc.
Precum nu sunt in posesiunea actelor de häräzirea
mosiei Goroveiu, astfel si Infliniarea Schitului nu e (16plin

www.dacoromanica.ro
 1,62

cunoscut. Legenda spune, ca monabuI Avramie din

rnitocul sau Sihastria Gorovei, acarui Chilie cu prisaca
era pe coasta paraului, partea despre S. N. (din dosul
M-rei), sapand pe la 1740, un temnic pentru albine, au
gäsit o ladila cu o icoana a Sf. loan Botezatorul §i ca
acea icoana sa aflat, ca ar fi fost furata din Targu Siret
din apropiare, de la o biserica veche facutä de I. Sas
Vodä, pe la 1354 §i sar fi ascuns aici in pana
ar incape vremea sä o va.nda. Avramie tae poianä'
stejarul lan-
ga care s'a gäsit icoana §i din lemnul lui a clAdit bi-
sericuta de lemn durata in -pandele Cu rigle §i gang,
punand sf. masa a altarului, pe radAcina stejarului td-
et §i pe radacind inscriptia: leat 1742 (7250) lun. 2'
Avramie pacatosul", insemnare aflata, cand s'a recon-
struit a 2 oara ,bisericuta la 1859, de Vládica Chesarie
§i Vitalie Lemne.
Alta legendA, ca 2 cálugäri, Clpudie §1 Isidor, pe-
trecand pusnici acolo, arand, ar fi gasit in pämant icoa-
na sf. loan Botezátorul §i luando aceasta, ca o aratare
a vointei lui D-zeu, de a fi acolo o bisericá, pe locul
harazit de Ioan Goroveiu, facura biserica de lemn. Sau
alta versiune, ca Goroveiu a fost locuit de ni§te calu-
gari ru§i, iar la venirea Tatarilor, au ascuns icoana in
pamant §i ei au fugit pe 'uncle au putut; calugarii nu
sau mai intors, iar dui:4 multi anif monahul Avramie
Dragomirneanu, da peste icoanä §i intimieaza schitul.
Se cercetdm cele ce gAsim asta-zi in biserica ve-
che de lemn §i in biserica mare de zidfondata la 1828.
1) Biserica veche cle lemn, de care se apune con-
struitä de Avramie la 174042, sa fácut din nou, din
lemn barne, de cati a Egumeneul Vitalie Lemnea in
anul 1859, lasandu-i aceia§i forma, mutando numai 3-4
pa§i mai spre r4sarit, prin spesele §i a Arhiereului
Chesarie liesmerita Sinadon, care statu catva timp in
Goroveiu, lost locoienent de Mitropolit Moldovei !Titre
anii 1861-62.
Cu aceasta prifacere, bisericuta primi hramul sf.
Ier. Necolai, 6 Decembrie, remanand, biserica mare fon-
data de zid la 182834, cu liramul Na§terea sf. Than Bo-
tez. 24 luniu. Icoanele imparäte§ti din catapiteazma, ca
lernaul sculptat, sunt din biserica veche, imbracandu-se

www.dacoromanica.ro
 153

cu argint, icoana sf: Ten Nicolai, de ctitri Arhiereui

Chesarie, a§ezAndo la locul IIramului, cat î Icoana Mai-
ca D. cu argint aurit, de Egumenul Ambrosie Bosin-
ceanu. costul 1400 lei. Päretii in interior väpsiti, podeg-
la sus suflt, jos scändnri, pridvoru mic, are u§i §i in-
träri la M. N. §i la M. Z. Afarä la usa de M. Z. se
aflä un clopotel lungäret de 2 palme. Sub bisericutä se
Dieu gropnifel cu intrare pe afarti la M. Z,. unde sunt
depr.se oseminte cu inscriptiuni §i date, de prin anul
1830. Biserica veche avu reparatiuni In läuntru §i afa-
rä prin 1889, Cu spesele Egumenului Visarion Räilea-
Du §i a familiei Elena loan Docan, acoperindu-se cu
tablä. De la biserica veche, parteä spre M. Z, se aflä
vechile parte refäcute, aflate cAndva sub un aco-
peremänt, din care 12 locuite, iar 7 ruinate, In locul
ciíror Egumenul Ambrosie, ridicd un ränd case zid,, ,cu
4 odäi in 1898.
II. Biserica mare la Goroveiu, sa fondat de zid, de
Egumenul Macarie Jora la 1828 3/, cAnd Jora decedänd,
sa terminat de Irotei Lemnea la 1834. Catapiteazma fu-
sese dublä «Aceasta catapiteazmä sa zugrävit de Vasile
, nediscifrabil 1834» vgzutà tu prid-
vorul bisericei mici. inläuntru, dea supra u§ei la intra-
re, fuseSe zugrävitii Biserica tinutd deoparte §i alta de
incepätorii clitori fondatori: Macarie Jora §i Irotei
Lemnea".
Din cauzä, cá temelia de peaträ, nu era adänet in
pämänt,1a aratat mai multe cräpkuri. Egumenul Vita-
lie Lemnea, i-a läcut prima reparatiune in 186970, cu
Iconomul Grigore lonescu, in antreprisa, Cu bani de la
-stat, and sau astupat cräpäturile, sa tencuit §i väruit
biserica in alai* sau zugráN it paretii in launtru Cu
un senacsar incomplect, iar deasupra u§ei l intrale,
sa pictat iará§i biserica cu ctitorii fondatori,.sa reinoit
catapiteazma, sa fäcut cafas nou §i sa acoperit biseriCa §i
clopotnita, situatil In turnul bisericei, avänd 4 clopote.
Dar gin acela§ motiv, cá temelia era gre§ità de la
inceput, peste putin timp, crápätuiile iarasi sau ariitat
§i biserica ameninta, intrerupänd serviciul. In a 2 re-
paratiune din 1892-94, inceputä de Egumenul Ieromo-
nah Visarion Raileanu, ajutat de nepotul säu Arhiman-

www.dacoromanica.ro
 154

aritul Varlam Rdileanu aflat Director Seminariului Iasi,

devenit in urrn5 Arhiereu; sa terminat reparatiunea de
EgumenuLArhimandrit Ambrosie Bosinceanu. In aceasta
reizarare, craplifurile la ferestre i boite, sau astupat cu
CM. ämidd i ciment, legándu-se zidul si prin sine de
fer4 S'a nitwit i fAcut din nou cdfasul, cu podul de
sine si grilaj de fer. Sa fácut din nou ftreastra de M.
Z. la pridvor. pentru a da bisericei mai mu1t5lumi-
nd. Coridorul sa podit sus, inthit cu sine de fer. Pos.
tamentul stranelor sau ¡lent de lemn stejar. Päretii bi-
sericei sau pictat Cu stinti i tablouri biblice. Catapitea-
zma sa reinoit, jos sa pus mosaic. In partea de M. Z-
a altarului, sa zidit de cdr5mid5 vestmintdria, la cor-
pul bisericei. La intrare in bisericO, deasupra sa asezat,
o marchisa de fer cu tablä,-sa acoperit cu tabld biseri-
ca i clopotnita, sa pus uluci no', etc.
In jurul bisericei in afard sa pardosit cu peaträ
de la biserica la EgumEnie un drmn de asfalt, bate
spese de la jude i stat,
De la fondarca bisericei mari, Si. Icoana a Si. loan
Botez5toru1, sa asezat aici. fäcánduise o strand mare
cu sApAturi de artd. Are inscriptie:. Aceasta Sf. icoa -
n5, sa imbrdcat cu argint, de fericita Intru pomenire
roaba Domnului, Zoita Potlog la auul 1834 Dech, 20
poleit5 In 1868. Pe Sf, vase se observá:" Acest tacám
Sf. potir de argint, sa afierosit de mine Anastasia Pos-
teliniceasa, la schitul Goroveiu, uncle se pr5znuesfe hra-
mul sf. loan Botezä'torul, pentru norocirea roabei lui
D-zeu Ecaterina Várnav 1832 Mart". Un sfecinic
de aram5, are inscriptie: Acest sfecinic sa fdcut, cu
cheltueala Arhiereului dhesarie Sinadon Resmerit5, si.
loan Botez5toru1 1866 Dech. 25». La Proscomidie, Po-
melnicu zugrävit pe pdrete, pomineste la mortf:: Scar-
lat V. V. Smaranda Doamna, Man Gorovei, Ayramie,
Claudie, Isidor monabi, Chesarie arhiereu, Mamie, Irotei,
Vitalie arhimandriti, Visarionii tot neamul.
Inscriptia deasupra use' pridvorului tinutd de
2 ingeri spune: Intärirca celor ce 415d5jduesc spre Tine
Doamne, 1ntdreste Doamne biserica Ta, care o ai cásti-
gat cu scump sángele t5u: Acest sf locas, este inflintat
la anul 7208 (1700)1 care a fost Mitod a M-rei Molda-

www.dacoromanica.ro
 156-

vitaDragomirna, din Bucovina, unde se retrá-

geau párintli pusnici si veluiau aicea; sau gäsit icoa-
na sf. Ion Botez. si In urma au Meat o bisericutä de
lemn in numele Sfäntului, la 7248 (1740). La '8283i
sau inceput a face Biserica mare de Arhimandritul
Macarie Jora si sau isprävit de arhimandritul Ierotei
Lemne 1834 si biserica veche sau reinoit de arhiereul
Chesarie si arhimandritul Vitalie Lemnea la 1859, iar
Biserica mare crapand zidul sau reperat, dupä cum se
vede de stat si judet, intai de arhimandritul Vitalie
Lemnea la 186970 si a 2 oara, se incepa reparatia la
1892 de superiorul Visarion Iiiiileanu, terminata prin
asärdia superiorului Ambrosie Bosinceanu 1894 oct. 1.
Mara länga biserica mare, partea de apus, se afil
in ränd 6 chili]: ca etacurile lor, toate sub un acope-
remánt, unde pe längd locuita superiorului, sunt came-
re pentru oaspeti si trapezá sau arhondaric, de stat
la inasa. Inscriptia la intrare in arhondaric, spune:
Aceste chilit sau fäcut prin osärdia si cheltuéala P.
C. arhim. lerotei Lemnea, ctitorul si Egumenul acestui
si. locas Goroveiu, la eari au intrat si pritin ajutor de
milostenie, deci flind silvärsite pe temelie de peatra si
cu pivnip, le-arri afierosit si. locas, uncle se -präznu-
este hrambl Nasterea sf. Ion Botez. ca ctitor ce prin
a sa iconomie si silinta, au inzestrat si. M-re si cu alte
chilli si acareturi si pill de mosiii, care sunt preväzutc
si cunoscute spre a sa pomenire 1844." Aceste chelii
au cerdac de jur imprejur, lar spre rasr.trit in dosul
bisebricei mariz se atlá bucatäria, refacutä, de Pr. Ambro-
sie, ca si camera Egumenului de zid carä'inida. In cur-
tea M-rei, se afla fa (Italia Cu cintura, facula la 1856 de
C. Gherghel de la Sindriceni, prifácutä de maica
Agapia Lemnea in anul 1880. Tot in curte spre poar-
tà, un hambar, iar afara de noarta, odaia M-rei, cu suri
si grajduri pentru vite si trasuri,
In istoria M-rei Neamni, manuscript in 10 tomuri,
la viata Staretului Paisie, (rus de la poltava, ce vinise
la 1763 de la sf. munte Atos. cu 61 calugäri si pi-in
staruinta Mitropolitului Gavril Calimoh, co IA Episcopul
Dosotei Herescu de la ,Iládauti, i se dada M-rea Drago-
mirna, unde a stat p50 la 1773 and treta la Secu si
www.dacoromanica.ro
 156

de aici la M-rea Negri*. 1770), la tom. HI. pagina 227,

se zice:
Schitul Goroveiu. din tinutul Dorohoi, cu toate
averele lui cele vechr, au fost din vechime a le M-rei
Dragomirna, sub numele de Gura-Vaii, 15E10 Saucenita
de' astäzi. In urmä Goroveiu deveni Casa aparte de la
1740 Cu bisericti, pref5cuta mai in urmii de aihiereul
Chesarie2. Ave' ea I uf sau 2nstreinat pc timpul staretului
Paisie pe la 1769-73', prin iconomul Metodie Rusu de la
Dragomirna, care vindu la particularl multil zestre din
averea Dragomirnei si a Goroveiului: Case, Dugheni,
vii, rnoii, locuri virane, cnm se si gAsi acte de pro-
prietate pe la particulari. Mai, ales in pericolul de la
1774-1777, periodul confuziunei, când sa rupt Bucovina
din trupul Moldovei, p5n5 sa delimitat hotaräle i sa
inventariat, multe averi si de a Dragomirnei si de a
Goroveinlui sau indosit.
Auslria se face sttipAnd peste Bucovina si prin
unnare si pe toate M-rele din Bucovina, uncle Moldo-
venii au inchlnat mosiile si averile lor. Numai de la
Dorohoi se. hiträsi la m-rele din Bucoviila:
La Moldavita, mosia Väculesti, dat5 de Doamna
Ana, sotia lui Alexandru Vodd cel Bun, Corl5teni
Zvoristea spre S. date. de Stefan cel Mare.
La Dragomirna, mosia Matienii, Haptii, Mitocul
Dragomirnei, Diimileni (Diinuleni) i Gorovei.
La Voronet: mosia VI5deni sau Fandolica i Ba-
HO, data' de Stefan cel Mare.
La Homor, mosia Dersca, Vorniceni.
La Putna, mosia Poiana din Zvoristea, Bo1o5anita
sau Tacu, Serpemta, Stiubieni.
La Zamostea, mosia Zamostea, in urniä lit R5sca.
La Horecea, mosia Mogo,esti si Mihoreni.
La Sucevita, mosia Ibänestii si Cristmesti, Verbia
làngd Brosautz.
D) La Solca, mosia Mleneuti la 1623, Plopeni la 1633 alui
Miron Hatman Barnoschi, Parcalab de Suceava.
Toate dpcumentele atlate atunci in arhivile Monas-
tirilor din Bucovina, sau luat la Viena, unile publicale
Uricarul D-lui Frantz Adolf Viechenhauser in Viena
1862 »Altelet publicate de Aron Pumnu cu titlu Fond
www.dacoromanica.ro
 1,57

religionar CernAuti 1865, ctit .,si in Calindarul Bucm inei

pe anul 1865.
Austria a secularisat averea manastirilor de acolo,
iar acele die sau aflat din coace in Moldova, li-au vin-
dut la perticulari si produsul a., format fondul Nligionar
bisericesc al Bucovinei. La 1786 april 22, Austria for-
inulAnd iutäi regulamente cu restrictiuni exagera te pentru
mouä'stiri, a desfiintat in urmá' toale M-rele de alugäri din
Bucovina si Ga1iia, hisänd numai 3, aflate 5i astäzi:
Putna, Suctvita i Dragomirna, iar cele de maici, li-au
desflintat cu desaviirsire, färä dreptul de a se mai rein-
fiintä vreodatä.
Multi cälugäri çi cälugrie, trecAnd la M-rele din
Moldova si Valahia, ziceari: Vezi pentru ce sf, loan, silt
lasat furat din M-rea sa de la Siretul Bucovinei i adus
aici in OM ca sä nufie inndusite streini i sü fie pre-
mitri t intre crestini.ff
In timpul Domnitorului Al. I. Cuza prin Inaltul
sau Decret No. 171 din 1 Iuni 1859 publicat in bule.-
tinul oficiel al Moldo-vei No. 47 din 11 Iunii 1859, pre-
cum si conform legei din 17 Dech. 1863, guvernuj
romän a secularisat toate averile M-rilor neinchinate, lu-
änd si din dispositia Egumenului de la M-rea Goroveiu
averea uringtoaere:
1). Mosia incunjuriitoare M-rei Goroveitt, afará de
vatra M-rei cu livezile i cu gospocläria easel, ce era
atunci.
Parte- din mosia Ionäsanii, dintre Bucecea si Go-
roveiu, lätimea 12 stäejini i lungimea de la Siret
pänit la Vasilicea.
Parte din mosia Domosenii, data de C. Crupenschi
din Com. Manoleasa, acest ¡tide!.
Parte din mosia Ipotesti, Judetul Botosani.
Douä Dugheni si 5 case in Botosani date de
Iosif Hiotu cälugärul.
6.) 0 vie in judelul Botosani de 2 pogoane, date de
Strajä.
0 vie la Cotnar, judetul Ia5i, pe Zlodica, de 4
pogoane, datä de V. Cluceriu.
0 Dugheanit cu casa ei in Bucecea,
Douä Dughene cu casele lor cladite de M-re 411

www.dacoromanica.ro
 158

()rapt Dorohoi, pe locul dat de C. Posei, un de §i astän

poartA numele etc.
Aceste averi, avAnd pentru guvern suma pheltuelilor
rnai mare de cAt a veniturilor, li-au vindut la par ticulari
.§i din suma fondului, statul intretine M-rea prin budget,
&and peste 3 mil lei anual §i 10 stAnjeni cubici de
lemn de foc.

CIFRE BUPA BUDGET

Dm aci cifrele dupA budgetul anului 189899 de
plata personalului §i a intretinerei bisericilor din M-rea
Goroveiu.
1 Superior prevAzut 199 lei 80 bani pe trimestru
4 preoti a cAte 94 , 50 h PP

1 Ierodiacón 0 94 50 /7 .0

1 Cantor prim . 91 80 11 /1

i CAntAret al
doilea 0 67 , 50 ts

2 Paraclisieri ft 40 1 50 A

3 Servitori 1 / 28 11 s1

4 Chelt,intreti-
neri bisericilor 80 15ty
5 Chelt. oaspetilor 125 91 )9

Personalul clerical din acel iimp: Superior §i Egu-

men Ambrosie Bosinceanu arhimandrit, Veniamin Crean-
ga Ieromonah, Veniamin Paslariu Ieromonah, Climent
Co ustantinescu Ierodiacon, Varlam Basarabescu monah,
Antonie PostoroncA monah, Irotein Pu§ca§u monah, C.
Bosinceanu preot, C. Bu§i1A preot, V. Irimciuc, G. Luca,
'Hie Cobulciuc, C. Zugravu.
Dorohoml este un ora § foarte vechiu, de pe cAnd
el se numea Dorohidanul, cum se aratA intrun studiu
istoric al Romäniei, urmare, publicat in De§teptarea
ComercialA an VIII No. 10 din 12 Iun 1889 pag. 2, unde
cetim despre Dorohoiu:
,,Comitia 70 Dorohidanu, din legionul 586 Roman,
numit legionul Dorohidan, dupä numele generalului
Iperiot Dorohid, lua Solo, o mo§ie la marginea litora-
lului Gotic, aproape de coarna muntilot Leuri-Panonei,
la piscul Grifanilor all* forml din blocuri de peatra

www.dacoromanica.ro
 159

pornposul castru sau Cetatea Dorohidanul, ti declarli

municipiu fortificA Cu pirguri sau tnrnuri de aparare,
Puse intrinsul 14 mii arcasi invascuti in scuturi de a.
rama, care costodie strimtorile montine, bätu si infierg
P e Go pe Dad, Bastarni si pe Scuti si tinu In res-
pect furiile tuturor barbarilor.a.
Cu profundA durere constatam, ca din somptuosul
Castru numai avem astazi, de cät o suvenire de nume
schimbat, din Dorohidanul Romanilor, in Dorolioi roma-
nesc din Moldova.
1I acì Doroholul este un oras asa de vechiu in Mol-
dova, oare sä nu fi avut in el si pe längg el, dupa nora
ma altor orase vechl, in Anastiri multe, undo sunt si care
anume?
Nnmiri de M-ri i schituri stinse, Se spun la Dorohoi
si astäz, 1) MAnAstirea si. Nicolai din Dorohoi fondatg
de tefan Cel Mare 2) M-rea Sofronie 3) M.-Tea Taut de
la BAlinesti 4) M-ria si. Gheorglie din IIerta 5) M-rea
Goroveiu 6) M-rea Mogosesti. Se mai gasesc 3 M-ri siinse
si care se intimpinä cu nurne de poveste sau fabule.
1) o M-re de caluggrile, stinse sub apa Ezerului sau lacului
Dorohoi (cartea de cetire de o asocietate profesori Bu-
curesti 1878 Ezeru). 2) Un schit pe MAgura lbanesti
3) o M-re de caluggrite pe malul Siretului mire Talpa
si Dobranauli la Hapgi, unde se zice la ruine
M-re (Unic 7. 243). 4) schitu Bold la Hriteni stins de
demult, sa gg'sit amintire de schit pe o cruce si pe un
Triod (Frunzescu pag. 54 Ionescu pag. 381)
Astäzi a remas o sindurA M-re in judetul Dorohoi,
aceasta numitä Goroveiv, ir toate celelalte stinse prin
framäntarile vremei.

www.dacoromanica.ro
 MITROPÒLITII MOLDOVEI
Dupä.' cum sunt trecuti in Istor'cul Mitropoliei Moldovei
de D-1 C. Erbiceanu
iNIM11

Iosaf, Calistrat, Macarie, Macarie, Varlam, Mitrofatb

Eftimie, stefan.
Teoctist 1399, in timpul Domnitorului Iuga, cu bine
cuvdntarea de la Ohrida.
Iosif 1402, in timpul lui Alexandru Cel Bun; se aduce
din cetatea Alba, moastele si. loan (1333), la Suceava. Se
infiirild Episcopiile de Roman. si Rädduti.
loan Paleologul al Grecilor, primit aici, dddu Mitropo-
litului oarecare semne -distinctive: Mitra, sacos, etc. de a
fi ca un Patriarh, ca Ohrida si Cipru.
Grigore 1435, Damian 1439, Calist 1445.
Teoctist II 1454, unse la Domnie pe stefan Cel Mare.
Filotei, Teofan, Gheorghe, Teodosie, Gedeon, Paho-
mie, Varlaam, David 1478, toti dela Putna. Teotist III 1509,
Neofit, Mitrofan, Gfieorghe II, Gheorghe III, toti de la Neamt,
Anastasie 1541, Grigore II 1551, Gheorghe IV 1552, Gri-
gore II a 2 oard. 1558.
Teofan II 1561, Macarie cel milostiv 1562, Teofan II
a 2 oard 1564, fugi de frica lui loan Armeanui.
La 1564, se strdmutd resedinta .Domneascd si Mitro-
polla din Suceaya la Iasi de Domnitorul Alex, Ldpusneanu.
Gheorghe 1570, Anastasie 11 1572, Teofil 1575..Anas-
tasie II a doua oard 1577, Eftemie Mnnteanul 1578, Gri-
gore III 1580, Gheorghe Movild Y 1581, Nicanor din Agapia
1582, Gheorghe V a 2 oat-A 1584, se apune calindarului
nou Papal. .

Anastasie III 1590, Teodosie Barbovschi 1605, Anas-

tasie IV Crimca 1609, zidi MAndstirea Dragomirna. Teofati
III 1617, Anastasie IV Crimca a II oara 1620, Atanasie 1631

www.dacoromanica.ro
 162

Varlaam II 1632 din Seca Se recunoaste Patriarhia

de Constantinopol In locul Ohridei. Independent fiind Mi-
tropolitul Moldovei, facAnduse numai cunoscut alegered de
aici_ In soborul de Jai din 1642, de sub presedinta Patri-
arhului Partenie al Constantinopolului, pe Idriga Varlaam,
iscilleste Evghenie al Romanului, Anastasie al RAddutului,
Gheorghe al Husului, contra Calvinilor.
Ghedeon 11 1655, Saya 1660.
Dositei '1673 din Pobrota, din causa tulburkei din lard,
fugi 1674 in Polonia.
Teodosie III .1674. de la Roman.
Dositei a 2 oard 1675, In 1677 Antonie Roset Vodd,
au mai adaus aliare la Biserica sf. Nicolai Domnesc. In
1686 loan Sobieschi al Lesilor, intrdnd in tara? lud Trioas-
tele sí. loan de la Suceava si pe Mitr. Dositei, cu docu-
mentele Mitropoliei.
loan de la, Rasca, Teofan IV de la Slatina.
Saya II 1691 In 1695 se zidi Mitropolia de Iasi In-
tirrpinarea 4, de Doamna, Anastasia Duca V.>, V. pe ruinele
Bisericei Alba, zidità de Stefan Ce! Mare.
Misail 1702, Gedeon III 1708 Cheorghe VI 1723,
Nechiiqr 1729, dascal lui Grigore Chica, Antonie 1730'
Nechifor 1740 a 2 oarii, dupd Antonie trecut In Rusia, Iacob
1750 din Putna, aduna sobor la 1752, de a nu mai ii
Mitropolit grec, Gavril Calimach 1758, zidi biserica sí. Gheor-
ghe in Mitropolia de lasi 1761.
Leon 1786 de la Hui.
Ambrosie 1788 din Poltava, venit cu ostile rusesti,
hirotest pe staretul Paisfe, arhimandrit la Neamt 1790.
Gavriil II 1792, venit din Rusia, pana la lnchierea
pacii, stku 4 luni.
Iacob U Stamate 1792 fAcu scoli 1 casele din Mid
tropolie? Imprima arli.
Veniamin Costache 1803, a impodobit Riserica cu oler,
cantori7 odoarä si carti.
Gaviil a 2 oard 1808, venit cu ostrile rusesti, Venia-
min s'a retras la M-Tea Neamt.
Veniamin Costache a 2 cara 1812, pana la 1842, re
tras la S'atina, In locul lui, un Coinitet,
Metetie 1844 de la Roman, pän fa 1848, dupa el
Arhierei pitori de logt

www.dacoromanica.ro
 163

Sofronie M'clescu 1851 de la Secul, Episcop 'de "Iasi

5 -ani, reorganisa scoalelespijini unirea terilor rom0.-
ne, pentru care adunarea national& din 1857, ii aduse,
multumiri La finele anului )860, tot pentru apararea
drepturilor bisericesti, lu exilat in M-rea Slatina, decedäfn
1861 inmormantat la M rea Neamt.
Calinic MicleScu, n-pot lui Sofronie, locotenent de
Mitropolit, la 1865 confirmat Mitropolit. Trecut, Ja Bum-
resti, Primat al Romaniei, In 1875.
Iosif Naniescu 1875, esemplu In religlositate si Pie4
tate, in tarie de credinta, termina i sfinti noua Mitropolie
de Iasi la 1887, a carel ten-relit, se pusese de Verriamin
in 1833.
Partenle Clinceni 1902.
Pimen Georgescu 1909.

DOMNITORII MOLDOVEI

Dupd cum sunt treculi in psaltirea tipeiritel de Mi-

tropolital Verziamin layi 1817 i 1835 yi Sofronie la
Neamf 1859.
In anul 1352, Drago* \facia domni 2 ani, zidl o bise-
rica, de lemn la Olovät; 1354 Sas, 4; 1358 Latcu, 8; 1366
Bogdan, 6; 1372 Petru Musat, 16. 1388 Roman Musat,
3, flea targul Roman; 1391, Stefan, 7, Mai un clopot
M-rea Neamt; 1398 Stefan al II, 1399 Iuga fiu lui Petra, 2;
1401 Alexandru Ce! Bun, fiu lui Roman, 32: 1433 Hias
Alexandru, cu fratele Stefan, 12: 1445 koman
a lui llias, 1: 1446 Petru a lui Stefan, 4: 1450 tefan- cu
Alexandru a lui Ilia*, 2. 1452 Bogdan a lui Alexandra,
2: 1454 Petru Aran a lui Alexandru 2, 1456 Stefan Cel Marc
a lui Bogdan, 47:. 1504 Bogdan a lui Stefan cel Mare, 12: 1517
Stefan a lui Bogdan, 10: 1527 Petru Rares a luí Stefan, 11',
1538 stefan Lacusta, 2! 1540 Petru Rares a 2 oara, 61 zidi Po-
brota: 1546 Alexandru Cornea, 6 luni; 1546 Ilia* a lui
Petra Rares, 7 ani; Stefan a lui Rares, 3: 1557
1554
Alexandru Lapusneanu, 5: 1561 Despot lacob zis l Va-
silic, 2: 1564 tefar Tonlisa, 3 luni, 1564 Alexandru La-
www.dacoromanica.ro
 164

pusneanu a 2 oará, 5, zide: clack nu- m. tara,

eu o iubesc", stramutä scaunul de la Suceava la Iasi:
1569 'Bogdan a lui Alexandru, 1: 157Q loan Armeanul,
tiranul, 6: 1576 Petru chiopul a lui Mircea, 5: 1681
Joan Sas, 3; 1584 Petru, Cercel; 2: 1586 Petru chiopu.
a 2 Dail, 5: 1591 Aron ce! Cumplit si räu, 1: 1592 A.
ron a 2 oarä, 2: 1595 Ierimia Movild, 12, zidi Sucevita
(inläturä pe *tefan Rdsvan): 1607 Simion Movildfrate
Ierimia si Petru Mitropolitul Chiévului, 2: 1609, Constan-
tin MovilA cu IVIihai, 1: 1610 stefan Toma, 5: 1615 Do-
mna lui lerimia cu fiul Bogdan, sub pováluirea Vornicu-
lui Nestor Ureche, 1: 1616 -Radu cel Mare, 2: 1618 Ga-
vril Movilä; 1: 1619 Gaspar Italfanu, 27- 1621 Alexandru a
lui Dias,1; 1622 stefan Toma a 2 oará, 1: 1623 Radu
Cel Mare a 2 oarä, 3; 1626 Miron Barnoschi, 4; 1630
Moisi Movilä, 5 luni; 1631 Alexandru a lui Ilios a 2 6rä.,
2; Mir= 'Barnoschi a 2 oarä, 1; 1634 Vasile Lupu Alba-
nitul, 20, zidi Trei Iearhi, Golia, scoala VasilianA; 1654
tefan Gheorghe, a lui Dimitrascu Logofätu, 4; 1658 Ghen
orghe Ghica, Capichihaia lui Vasile Lupu, 2: f660 Ste-
fan a lui Vasile Lupu, 2; 1662 Evstratie Dabija, 4; 1666
Duca Albanitul, 6 luni; 667 Ilias a lui Alexandru, 2 si
iumatate; 1669 Duca a 2 oarä, 3, zid1 Cetätuia, se inchi-
se biserica sí. Nicolai (de Hogi) pänä sub Roset; 1673
Stefan Petriceicu, 1, fugi cu Mitropolitul Dositei, de Ta-
tari, In tara Lesasca; 1674 Dimitasco Cantacusino, 2;
1676 Antonie Roset, 3; 1679 Duca a 3 °ark 5; Dimitras,
co Cantacuzino, a 2 oarä I; 1685 Constantin Cantimir,
8, loan Sobieschi 1116. pe MitropolitUl Dositei, si. Moaste si
odoarele Mitropoliei; 1693 Constantin a lui Duca) 3; 1696
Antioh a lui Cantimir, 5; 1701 Constantin a lui Duca a
2 oark 3: 1704 Mihai Racovitá, 1; 1705 Antioh a 2 cirä,
3; 1708 Mihai Racovitä. a 2 owl) 2. 1710 Neculai Ma-
vrocordat, 1; 1711. Dimitrascho a luf Canternir, 8 luni;
Imparatul Rusiei Petru cu Ecaterina vizlteazd Ia,si; 1712
Nicolai Mavrocordat a 2 Qara, 4; 1716 Mihai Racovitä a
3 oarb., 11; 1727 Grigore Glifca, 6; 1733 Constantin a lui
N. Mavrocordat, 2; 1735 Grigore Ghica a 2 oard, 6; 1741
COnstantin a lui Mavrocordat a 2 oarä, 1, se interestazä
ca preotii sä 1nvete; 1743 loan a lui Neculai Mavrocordat,
4; 1747 Grigore Ghica 3 °ail, 9 luni 1848 Cone;antin
www.dacoromanica.ro
 165

MaVrodo..dat a 3 oara, ia1as1 ca preoii sa ITN*: 1749

Constantin RacOvita a lui Mihai Racovita, 3; ,1753 IVIater
Ghica, 2; 1756'. Constantin Racovita a 2 oara. 1; 1757
Scaflat a lui Grlgore Chic& 1; 1758 loan T. Calimah, 3
1^761, Grigore a lui I. Calimah, 3; 1764 Grigore Chico, din
Dragom,art, 2; 1766 Grigore Calirnach a 2 °ail, tdiet la
'-jOnStantinopol, 2; 41769 Constantin Mavrocordat a 4 oarA
aotrini aproape t-un an si deceda, tara ocupata de ostitile
Rusesti In räsboiu cu Turcii, 5; 1274 Grigore Al. Ghica
a 2 °ail, protesteaza pentru vinderea de catra Turci, a
j3ucovinei, data Austref, si a fost dedapitat in Iasi la 1777,
2; 1777 Constantin Moruz din Dragoman, 5; 1782 Alexa-
ndru C. IVIOvrocbrdai, 2; 1784 Mexandru Ipsilant, 1; 1785
idexandru loan IVIavrocordat 2: 1787 Alexandru Ipsilant a
2 oar4, luat de Nen3ti la C3rnauti; f788 Manole Vodd,
ocupatia Austriaca, fTurci si Tatari, octpatia Rusilor 4;
1792 Alexandru Moruz luni; 1793 Mihail C. Sutzuz 2;
17g5, Alexandru Colitnah, 2; 1797 Constantin, Ipsilant, 2;
.1800 Alelsandru Sutzu, 1; 1801 Alexandria Moruz a 2 óra,
4; 1806 Scarlat Al. Calitnah, .sub - are urrna ocupatia
Rusascá 41-ána la ta 1812, cand ni se luä. Basarabia.
1819 Mihail Sutzu. In 1821 cu reScoala Grecilor asu-
pra Turcilor; venind Turcii, Domnitorul fuge in Basara-
biaaici Eau. pradat Bisericile, lar la) Constantinopor ,Pa-
triarhul Ofigorie, e spanzurat in porta biseridet
1822 loan Sandu Sturza. De la 182g la 1834 con-
tinuand rlsboiul intre Greci si Turci, si intervenind cu
flote Rusia, Anglia, Franta, Princfpatele Tomane, fura ocu-
pate de Rusi.
1834 Mihail Grigore Sturza, facu soselele in tara, etc. 14
1849 Grigore Chica, infinta telegraf timbrul 7.
La 1853 ocapatia Rusasca si 14. 1854-1856, de ase-
minea ostiri Austriace.
14856 Teodor N. Fals, aimacan 7 ldni,
1857 Neculat Stefan Conache Vogoride Caimadan, 1
an si 8 luni.
La 1858, s'a pus Caimacanie de 3 t'nernbri, 1.4505f4-
tul Stefan Catargiu, Vornicii Vasile StUrza i Anastasio
Panu, luni Si. jualatate.
La 1859 in 5 Ian6ar, se alee Domrntor la Moldova,
Alexandru L Quza (colonelul si locpitor de Hatman), lar la
www.dacoromanica.ro
 I66

24 Ianuar acelas Domnitor, se alege sla Muntenia, deve-

nind Moldova sl Muntenia. Principate unite, sub un singur
Domnitor, un singur guvern, camerà si armata, 7 ani.
Naliunea Romana, pentru a scapa de intrigile inter-
ne si externe, de pretentiuni la dornhia terilor romane,
impuse adese ori din .afara, proclama la 10 Mai 1866,
alegerea si numirea de Domnit r a Principelui Carol de
Hohenzollern Sigmaringen dintro familie eroicä si ilustra
a Europei, cu dreptul de ereditate si cu convenirea, ca
aceasta familie in creditate, sa primeasca nationalitatea
Romana si religia cretina ortodoxa stramosasca, cum au
fost tofi Voevozii de la inceput. i Dumnezeu a ajutat,
cad prin Domnia Inteleapta a M. S. Carol L al Romaniei,
s'a capatat Independenta statului Roman la 1877, Rega-
litatea Romaniei in 1881 si Autocefalia Bisericei Ortodoxa.
Romana in 1885.
Econom C. CIOCOIU
Stavrofor Dorohoi

www.dacoromanica.ro
 161

TABLA DE NATERIE
Pagina

Dedicatia cu isvoarele de unde sau luat noteler.

Dorohoiul e 3
Parohiile Urbane din judetul Dorohoi
Parohia stefan Ce! Mare ca biscrica sf. Nicolae
Dorohdi ziditg la 1495
Várgolici: Adormirea N'eche Dorohoi con-
strult1i, la 1779 8
Ghrigore Ghica Voevod Catedrala Ador-
mirea nouä Dorohoi 1894 11
filiala Inalprea la Cimitirul Dorohoi 1909 14
Parohia Urbei Mihaileni cu biserica sf. Nicolai 183942 15
iliala Duminica T, S. la cimitii 111 Miha-
ileni 1881 17
Parohia Urbei Hala cu biserica si. Gheorghe 1807, 17 i 147
Parohille rurale din judetul Dorohoi
Parohia Ad4enii cu ,biserica sf. Proroc ilie zidi-
t5 la 1865 123
Achincata si. Dimitrie 1700 53
Hala Cuvioasa ParaschiN a Mitocul Dra-
gomirnei 1792 54
Alba sf. Imp5rati 1897 86
filiala sf. Gheorgbe Mlencigi . 1803
filiala si. Pantelimon Ba$du . 1902 87
Avrcimeni, sf. Nicolai ref5cut5 la 1864 122
Bagiura si. Necolai 1752, zidita din nou
la 1911 93
Baline$ti si. Nicolai . 1499 58
filiala sf. Voevo7i Ciomartan . 1804 61
)9 Bivolu sf. Voevozi . 107
Brciefti sf. Nicolai . 1839 31
filiala Adoi mirea Brdefti Gheleme 1790
filiala A dorrnirea. Popenii . 1872 32
Broseaufii sL Implirati . . 1 859 33

www.dacoromanica.ro
 168
Pagina
filiala Adormirea 13roscäuti 1791 34
Parohia Buda fiare Adormirea 1194 72
flliala Duminica T. Sf. Buda Micd 1813 73
filiala Buna Vestire Pasat . 1772
, Busuiocenii sf. Voevozt . . 1804 32
.
Ccinde.O. Adormirea . 1858 43
filiala Buna Veitire Viticani . 1857
filiala sf. Voevozi Pardu-Negau 1795 44
filiala sf. Gheorghe Vldenii . 1785
Concegi Na§tirea M. D. - 1835 88
fiuijaja Adormirea Vatra 1803
Corddrenii sf. Neeulai 1848 refacutti iii 1885 35
fijiala Adormirea Slobozia . 1833 .?7
Gorki fenil sf, Nicolai 1875 29
iliala st. Voevozi Carasa 1888
f1 CorneAi Teioasa 1775, refilcut5 . 1810 92
Cofuga Na.5terea M. D. . 1892 106
filiala sf. Nicolai Nichiteni . 1889 107
Crasnaleuca sf. Nicali . 18 17 103
filiala sf. Voevozi . 1848 105
filiala Adonnirea Ghireni Tdutu 1860
If CristineA sí. Voevozi 1857 83
fili ala Cuvioasa Paraschivii la cimitir Ci*s-
tine§ti 1899 84
flliala sí. Nicolai Dknileni 1799 (18b6)
Tdrgu Darabanii sf. Nicola . 183 )40 89
Dealu Buda sf. Voevozi 1772 refkutä 1822 57
Dersca sf. Voevozi . 1806 42
Dim .xheni Adormirea 1843 26
Dobrandufi sau Hapii sf. Gheorghe 1£92 50
DrdguFanii sf. Nicolai 157 131
filiala sí. Vasilie Jchimeni 132
11 Dumenii sf. Gheorghe 1700 38
filiala Adormil ea Sipoteni 170
flliala sf. Nicolai VArgolici 1764 39
11 Fandolica sau VI6deni 1868 30
Fundu Herfa 1804, sf. Voevozi 64
17 GraineVi sf. Nicolai . 1804 61
Havdrna sf. Nicolai . 1795 41
11 Háneli Adormirea . 1802 115
11 Lkiniegi Muni lica T. Sí. . 1822 52

www.dacoromanica.ro
 160
Pagina
Parohia Hil4eu Gafencu si. Voevozi 1853 20
filiala Adormirea Curt 1802
Hreafca si. Voevozi . 1855 77
Horor14tia Nastirea M. D. . 18-15 95
filiala sf. Nicolai la cimitir. 1904 96
filiala Buna Vestire CrAiniceni . 1800 97
filiala Inällarea D. §i Anastasie Persu
Slobozi a 1822
fiala si. Voevozi Cuzlau . 1783
Hudqti Mari . 1857 136
Hucte$tiMici sau Miorcartii Sf Dimitrie 1840 100
21 Ibãne.ti si. Voevozi . 1842 81
filiala InAllarea D. . 1789
Ionäsanii si. Nicolai 185965 48
filiala si. Voevozii Buhoghma 1818 49
filiala sf. Nicolai Bogza . 1846
17 L4na sf. Voevozi 1816 139
filiala si. Dimitrie A.tbore , 1898 140
Livenii Sofian sf, Nicolai . 1851 39
filiala si 3 Terarhi Liveni Värnav 1754 40
filiala sf. Voevozi Cracalia . 1833
Lozna Adormirea 1832 51
filiala si. Vcrvozi Calinesti . 1853
ffliala sf. Treime Talpa 1777 52
72 Marnornita sf. Nicolai 1853 70
filiala si. Gheorghe Lucovita 1860 71
filiala Nasterea M. D. Slobozia 1833
Manoleasa si. Nicolai Flondora . 1804 125
filiala sf. Gheorghe si Nastirea M. D.
Stroici 1904 127
filiala si. Gheorghe Borolea . 1845
27 Mileanca sí. Gheorghe . . 1887 133
filiala si. Nicolai 1779 refäcutä la 1912 134
Mitoc si. Nicolar 1785 reziditä in . 1912 101
filiala si. Vasile Ghireni Curt . 1857 102
Mogosesti Nasterea M. D. . . 1818 74
filiala Adorrnirea Mogosesti. 1794
filiala sí. Nicolae (9mai) Becesti 1754
filiala sf. Voevzi Mihoreni . 1780 77
Moln¡fa si. Nicolai 1820 roinoitä in 1845 67
filiala Inaliarea 1809 Molnifa. 68

www.dacoromanica.ro
 170
Pagina
Parohia Oro/liana Adormirea . . 1797-1803 65
P7 Pú1tinii, si. Vasile . 1820 94
filiala lvanctiati Adormirea . 1803
Petricani sf. Vasite . 1840 130
Pilipduli Adormirea Lunca . 1831-34 66
filiala Nasterea M. D, Sala mare 1762 66
Plopeni Nasterea M. D. . 1829 132
Pot-17drla Duminica T. Sf. . 1811 141
filiala si. Voevozi Hi14eci rdrniv 1780
reziditA in 1905 146
fihiala Corjduti Duminica T. Sf. si Cu-
vioasa Paraschiva str6mulatti aici in 1813
Prelipca Adorinirea 1778 reinoitù in 1804 25
HEIN Adormirea Saucenita. 1794
fihala sf. Impíra1i HorIciceni . 1831 26
Proboteti si. Voevozi 1776
rezidit5 in 1873-85 81
Pueni si. Nicolai 1625 45
Gheorghe Sinduti 1820
reziditA 1889 46
fihiala Acoper. M. D. Culiceni 1845
91 nirgu Rcicidufi sf. Nicolai . 1884 98
tilia la si. Nioolai cimitirul ReaMutt
Bala sf. Gheorp;he llediu (4novd() 1857 99
Tdrgu Sdveni sf. Nicolai . 18878. 109
filiala sí. Gheorghe . 1804 111
Nastirea M. 1). BoOeni . 19091. 113
77 Sdrbi sf. Nicolai 1796, reinoitii in 1820 117
:)inihda (Horbova) sí. Nicolai . 1831 69
filiala sf. Ilristofor Godine4i 1800
Stiubienii si, V, V. 1835 138
Suhardu sf. Necolai Comcinqti 1892 85
&ndriceni Adormirea Buhai 1862 22
filiala Adormirea Canandu 1863
.Sendriceni Gherghel sf, Voevozi 1823 23
filiala si. Gheorghe Cobdla
filiala Intrarea in hisericil Stracova 17915 24
Scirbcinoti sf. Vocvozi 1778 56
filiala sí. Nicolae Bere. ti . 1800
Jiliala si. Voevozi Poiana . 1774
refiicutii in 1820

www.dacoromanica.ro
 171
Pagina
Parohia . erpenita sí. Imparati . 1830 127
filiala sf. Gheorghe Liveni vechi 1902 128
filiala sf. Air,Petru §i Pavel Bold1821
i Tätärdsanii sí. loan Botezätorul 1851 135
filiala Adormirea Balinti , 1859 136
a Ta'rnauca sf. Dimitrie . 1811 78
filiala sí. Nicolai Tärnauca 1773 79
filiala sf. Gheorghe la cimitir 1897
a Trestiana Na§terea M. D. 1879 34
a Tureatca sí. Voevozi . . 1780 44
filiala Adormirea 1843 45
a Vdculesti Adormirea . . 1785 25
a Vdrfu Cdmpului sí. Dimitrie1861 47
If Verpolea sí. Neculai 1799 reziditä in 1897 62
filiala Adormirea Rudesti 1701 63
a Vldsinesti Adormirea . . 1836 114
Vorniceni sf. Dimitrie . . 1899 125
filiala sí. Dimitrie . . , 1747
Zamostea sf. loan Botezätärul . 1810 517
a Zvoristea .Adormirea . . 1782 54

www.dacoromanica.ro
 1MPRIMIRI DE ECONOM C. CIOCOW
1). 13iserica SF. Nicolai din Dorohoi, zidih) de Stellm
eel Mare, Donmitorul Moldovei, la . ,. . . . 1-195
2). 13iserienta de lemn din Dorolioi mustruila
la 1779
,-1,c101 de sfintirea hisericei PAdormirea i Catedra la
Dombo.] . . . . , . . . . . 189 -1
Adevarurile moralei cre§tine . . .

3). Dogmele i misterele religiunei crestine

ortodoxe - 1897
6). MAndstirea Goroveiu, din judetul Dorohoi,
imprimatd dupa notele P. S. Arhiereu Narcis Cietti,
Ifseu . . . . 1898
7).: Introducere in studiul religinnei . . 1899
r 8. Ist. st. a V. i N. Testamen1 corectatd 1,-)00
Educatinnlil religioasa, -conferint'a Iimit laA!¿e-
neul gimnaziukii Dorohoi la 16 april , . . . 1S)06
10). Zeee mal in 1906 . . . . , . . 19(16
11). Loeurile istorice din judetul Dorahoi, care amin-
tesc numele -lui Stefan Cci Mare, co un la blon de In-
sericile fondate de numitul Domni -

12). Itristos a inviat ,... '''--- .

13). Credinta (restina si rugdeiunile necesare unni

erestin. .
14): Note la programul invalarnintului »Dogmele re-
ligiunei erestine orto(loxa.), .

15). Note la progrLnn. invannnant. ,Mora;;) crestina"

1(i). La torda')
17), La Adormirea sr.
....
-Afarii.
18). Monogral'ia
din Dorolibi . . .. .
Grigore Ghica V.' V:
. 1909

www.dacoromanica.ro
 - 1.9). Din coderin tele preotilor Si a In-viitiltorilor 1909
20). Rolul .biseric.!ei ìn viL.i.ta noastrti nalional6 1910
Cine iiìì bst Si cine suntelw.) De ce indefe-
rentismul religios Si. deciidere moraltI . . . 1911
22). a) Asezennntele de CU I uri nalioiia I j de bine-
Nteri, sprijiHite la tlornani prin
.... b) Ed ucatia 1.1i4ioas unoralb a copia« si, a fine-
relnlui, sa menlinut la Ron-HIni prin biseric5:
Piíslrarea sinatatei si raza .de boale molipsitoare
prin religie si biserica. .

239. Predici religioae. la zile nittionale, la patio-

- 11111 Ginmaziulid Gr, Ghica V. V. etc.
;. D. t'ERA,. A N
' Tippg.ra t.

www.dacoromanica.ro