www.digibuc.

ro
 ,t1
,

:,:r7,04"E

'
www.digibuc.ro
 Cäpitan G. G. PÂRJOLESCU

DIN ISTORICUL

HARTILOR PRINCIPATELOR
§I

HARTA ROMANIEI

BUCURESTI

Tipografia NATIONALA"
igo8.
www.digibuc.ro
 -e4elz,ez-LeeZ-141-01'w &PAWe
ew

ved2/:-ze-- ZW-f,2dA"

PREFATA
Imparatul Austro-Ungariei Iosef al II-lea, In o scrisoare adre-
sata prefectilor n anul 1787, privitoare la masurarea hartei
Ungariei care se incepuse in acel limp, printre altele se ex-
prima astfel :
«Ca sd se poata bine guverna o tara, trebue§te mai întâi cu-
«noscutg., i aceasta, nu se poate de cat având harta ei exacta.».
M. S. Regele Carol I, in discursul de inaugurarea Societatei
Geografice Romane al carei Presedinte este, ca privire la harta
Romaniei, se exprima astfel
(Ea are menirea de a scoate tara din regiunea necunoscutului».
Este dar recunoscuta insemnatatea hartilor pentru desvoltarea
culttwala si economica a tarei pe care o represinta, precum si
valoarea lor pentru trebuintele militare.
In dorinta de a face cat mai malt cunoscut hartile vechi ale
Principatelor Ronzane,ridicate de catre Rusi i Austriaci, precum
si cele publicate mai în urma de diferiti autori si in special
Harta României ridicata de Institutul Geografic al Armatei ba-
zele pe care ea se sprijina, precum si modal de executare
si reproducerilor acestei harti ; am adunat datele tre-
buincioase alcatuit acest mic istoric al lor, in scopul dupa cum
am spits de a fi cunoscute de toti care-i intereseaza.
Ta privinta hartei Romaniei, ridicata de oficerii Institutulai
Geografic al Armatei, fiind executata in conditiunile cele mai
exacte si reprodusa ea in alta ingrijire, am cautat sa o arat mai
detailat in scopul de a arata increderea ce toti care se folosesc
de ea, trebue sa i-o dea. Cad, dapa cum se va vedea scarile la
care s'a facut ridicarea originala, precum si reproducerea lor,
poate procura datele necesare si sunt susceptibile de a satisface
toate cerintele administratiunei statului, inginerilor, agriculto-
industriasilor, istoricilor, precum si militarilor, pentru
toate intreprinderile lor.
In general, harta Ronuiniei, a adas va aduce mari foloase
pentru propasirea neamului pe terenul cultural si economic.
www.digibuc.ro
 II

Aceasta frumoasa si folositoare opera, se datoreaza In primul

rand guvernelor ta ri, apoi ofic;rdor armatei care au intemeiat
acest serviciu, cum si celor care au contribuit cu munca lor in-
telectuala si fisica, indurand greutati neinchipuite si necunoscute
de cei ce nu au trecut prim ele, pentru ridicarile ei pe teren.
Din varful llfuntilor pana in Dunare, nici chiar o suprafata
de un hectar macar, nu a ramas necercetat, si nu exagerez cand
spun ca au fost locuri atat de periculoase salbatice In partea
muntoasa a tarei pe care nu se calcase Inca de alta finta ome-
neasca, pana la oficerul geodez sau topograf.
Pentru <c Tara, Drapel si Rege», este deviza fiecarui ostas.
Oficerii armatei, carora ii s'a incredintat ridicarea hartei tari
si care este aproape de a se termina ; pot fi mandri de opera lor.
Gunosaindu-se astazi cu multa exactitate frontierile, supra-
fata solului ei, precum si positiunile din interior, oficerul va putea
face din ea o noua arma de rasboi, pentru a o apara cu abne-
gatiune de toti vrajmasii ei din afara, care an indrasni sa calce
cu intentiuni de cucerire, din ceeace se cunoaste astazi bine ca
este al nostru.
CiPITAN PARTOLESCU.

www.digibuc.ro
 RO MAN IA

Ra,4011

DAeA

sat

17lik9GIl":-

Ofieerilor care au. dirjat,lucrat ci conInbuit la. rlirnira. redaptairc&

HARTEI TARE! ROMANESCI

www.digibuc.ro
 C .À.TEVA CUVINTE
ASUPRA

CARTOGRAFIEI VECHI

Cartografia, aceast4 ramurd de stiintd, dela inceput a fost

strans legata de cerintele Statelor §i ale culturei ; ea a trecut
prin toate fazele prin care a trecut §i omenirea si totdeauna a
trebuit sà se acomodeze ei.
In timpurile cele mai vechi, când civilizatia se mdrginea nu-
mai la unele popoare §i in limite foarte strânse, cum era spre
ex. : la Greci, Romani, Egipteni, etc., Cartografia a existat. Sta-
tele, provinciile, apele §i comunicatiunile cele mai principale,
erau reprezentate in trdsdturi generale, formând un schelet, iar
centrele populate cele mai importante, precum §i indltimele mari,
erau reprezentate prin diferite obiecte in perspectivd spre ex. :
ora§ele, prin ate o casa sau un turn inconjurat de §ant, iar
muntii prin cate o indltime in forma unui mosoroi.
Istoria stabile§te a., inainte de anul 2400, filosoful Anaximan-
der, a executat o asemenea hartd §i guvernatorul Persian din
Milet, Aristagoras, a fost proprietar al unei astfel de hdrti.
Este cunoscut cd Romanii au pdstrat In archivele Statului,
toate hdrtile provinciilor cucerite de ei in diferite rdzboae.
Pe la inceputul secoluldi al II-lea, Claudius Ptolomeus a in-
trebuintat geometriceste mi,loacele pentru executarea härtei si
de atunci a inceput a se pune oarecare exactitate in ceiace pri-
veste dimensiunile orizontale.
Istoria ne mai spune ca, in anul 432 a fost ridicat in hartd
Statul Roman de Vest §i cd el a fost executat pe 12 foi de per-
gament, pe cari au fost reprezentate toate localitdtile ce se aflau
situate pe §oselele militare, precum §i toate pozitiunile importante.
www.digibuc.ro
 2s

Tot in acest secol, Agathodemon din Alexandria, a executat

26 Iraqi geografice intocrnite de Ptolomeus.
In Evul de mijloc, grandioasele miscári de popoare i ráz-
boaele acestor epoce, precum i industria desteptatá prin aceasta,
a dat un avant stiintelor geografice i prin ele si a hartilor.
Razboaele cruciate, intreprinderile razboinice i cornerciale ale
Arabilor, descoperirile Portugezilor, toate aceste evenimente, au
facut ca harta sa fie pentru un cm, o credinta indispensabild.
Trebuintele neaparate ale acesteia, a luat avant si aceasta
noua ramura de stiinta a inceput repede sa se desvolte.
In anul no, Carol cel Mare a fost in posesiunea unei Iraqi
gravate in argint, iar Roger I-iu, Regele Siciliei, a dispus in
anul 1305 sa i-se facà un planiglob de metal. Acestor rniscari
culturale, se datoreste prirnele harti de pelerinagiu, de comert
industrie :
Hartile de pelerinagiu, au continut la inceput nu numai ora-
sele principale ale provinciei, ele aratau centrele populate ale
lumei crestine pang. la Roma.
Pe hartile industriale se aratau comunicatiunile principale de
la marile targuri industriale Europene, pana la centrul industral
numit Hanza, care era cel mai important si proverbial punct al
timpului pentru desvoltarea si paza comerciului atat pe uscat
cat si pe mare.
Localit4, Monastiri, Castele, precum si positiuni de orientare
mai departate i pe langa care se aflau comunicatiuni, au fost
desemnate in perspectiva.
Mai tarziu, distantele se aráta prin orele de mers, asa ca
pe unele din aceste harti se arata i depártarile aproximative
intre diferite localith4i. Munti, caci mai in totdeauna numai
ei erau aratati, se desemnau pe harta avand asemánarea unor
mosso ro a e.
In aceasta stare a rámas Cartografia pang, in secolul al 15-lea,
and un oarecare Holl a facut primul tipar al unei hàri gra-
vata in learn, cu ajutorul acestei gravuri s'a putut reproduce si
inmulti numárul hartilor.
Prin aceasta descoperire, mijlocul de raspandire al hartei a
fost gasit si de aci cartografia a intrat deodata in adevarata ei
cale de progres.
De si aceasta mare descoperire a dat comerciului un avant
simtitor, totusi, din punct de vedere stiintific, nu a fost cu pu-
tintd in aceastá epoca a se intocmi hàrtile pe baze matematice
caci, lipseau instrumentele pentru masurarea exacta, ceace a facut
ca fixarea astronomica a localitatilor O. se facä neexact si cane-
vasul trigonometric, poate ca nici nu s'a intrebuintat, iar inal-
timile sa nu fie aratate, prin urmare aceste harti erau maimult
o inchipuire.
In secolul al i6-lea, Gerhart Merkator a corectat considerabil

www.digibuc.ro
 3

metoda de intocmire si perfectionare a hartilor ; tot de-odatd,

el a publicat un atlas care a fost reprodus prin gravurd un
cupru in anul 1702, in acest timp un oarecare Homan a in-
fiintat un depozit de hdrti reproduse tot prin gravurd in cupru
dupd acelea ale lui Merkator, care le vindea cu preturi destul
de modeste astfel cd a contribuit la rdspândirea lor.
Pozitiunile astronomice ale localiatilor, precum si ale punc-
telor mai importante au fost stabilite cu oarecare exactitate, de
oarece s'a servit de metoade mai precise decât in trecut asa cd
se poate zice cà din timpul acestuia cartografia 'si are bazele
stiintifice.
Schimbarile ce s'a produs in acele timpuri in organizarile Sta-
telor, au atras constituirea armatelor active, precum si intoc-
mirea tutulor aparatelor administrative, cari la rândul lor, au
contribuit la introducerea ddrilor fonciare care Stat.
Impdrtirea teritoriilor a inceput de atunci a se face pe ba-
zele ridicarilor de hdrti.
In secolul al 17-lea, si i8-lea, matematica si astronomia fac
cele mai mari progrese §i prin desvoltarea acestor stiinte si car-
tografia se mai perfectioneazd, rdspAndind pe cele mai bune lucrdri.
Cu toate acestea, putin mai târziu s'a constatat cd si acestea
erau necomplecte pentru a putea servi cu folos intereselor 603-
nomice si celor militare.
Toate rdzboaele, toate bataliile, de la Cesar si Alexandru cel
Mare au fost pregdtite pe hdrti.
Alexandru cel Mare, Inainte de a intreprinde bdtáliile sale din
Asia 'si a fAcut mai intâiu harta tärei unde stia cd are sd-si
ducd Intreprinderile rdzboinice, asemenea si armatele Romane
'si aveau oficerii lor speciali Insarcinati a recunoaste tärile unde
fdceau rdzboiul.
Am vdzut cum Egiptenii, Grecii, Asirienii, Ebreii si toate po-
poarele depärtate, au recunoscut insemmitatea hdrtilor si le-au
avut. Nu se poate sti procedeurile pe care le intrebuintau pentru
ridicarea acestor harti, dar gradul lor de perfectiune il cunoastem.
La inceput, luptele intre cloud popoare se dedeau la ses des-
chis si la drumuri ; ordinea de bätae era strânsd si adâncd, co-
loanele se aruncau unele asupra altora si victoria de foarte
multe ori era a acelor mai numerosi. Mai târziu insd, când arta
rdzboiului a luat avânt, când gurile de foc s'au perfectiouat,
când manevrele si miscdrile strategice ale armatelor trebuesc
sa strdbatä toate terenurile fard a mai tine seama de acciden-
tele lui, când s'au creat Statele-Majoare, hartile au Inceput a'si
avea importanta lor si cu cat ele erau mai complete cu atât
erau mai bune.
Nimeni altul ca Napoleon I-iu si Frederic cel Mare, nu a dat
www.digibuc.ro
 4

mai mare atentiune valoarei unei hdrti si nu nutnai din punct

de vedere militar, ci din toate punctele de vedere.
Dui:a cum vedem, Inca din timpurile cele mai vechi, Carto-
grafia a jucat un rol foarte important, atât In stiinta rdsboaelor,
cat si in afacerile din nduntru ale Statelor.
Este constatat cat de mult pretueste astdzi pentru o lard 6
harta exacta, fie ea political, fisicd, economicd, silvicd, statisticd,
etnograficd, tacticd, strategicd, etc., si se poate spune cu drept
cuvânt cd este cdlduza inbundtätirilor ce se aduc tdrei care o
represintd §i de multe ori chiar a legilor ei.
Nu este de ajuns cuiva asi cunoaste bine numai tara lui,
trebue a avea cunostintd mai mult sau mai putin §i de celel'alte
tdri. In primii ani am invdtat cu totii sd cunoastem State le, adicd
intreg globul pdmântesc pe hàrti, ori ce tara sau ora§ chiar,
ori unde ar fi pe glob, despre ale cdror evenimente ne-ar vorbi
azi revistele sau ziarele, se desemneazd §i se stabileste in mintea
noastrd, positiunea lui geograficd acolo uncle est; and nu mai
avem inainte hdrtile celor cinci continente.
Oficerii armatei mai mult decât oricare alti trebue sd-si cu-
noascd tara lor cu deamdnuntul precum si pe cele vecine si
a:easta nu s'ar putea face decat cu ajutorul hdrtilor. Este §tiut
folosul ce aduc ele din toate punctele de vedere.
Mai tarziu, modul de a se ridica, complecta §i reproduce o
hartd, se va perfectiona in raport cu nevoile la care se va cere,
aci, arta ingineriei, ca si oricare alta §tiintd, dela creatiunea ei
§i pand astdzi, a suferit mari evolutiuni si va mai suferi §i In
viitor, din cauza descoperirilor §i a perfectionárei instrumen-
telor, cdci, aceasta este legea progresului.

www.digibuc.ro
 LUCRARI ASTRONOMICE SI CARTOGRAFICE ALE
PRINCIPATELOR ROMANE INTRE ANII 1700-1854

Pând la anul 1703 s'a publicat diferite hdrti care representau

principatele române Muntenia vi Moldova, mai toate au fost re-
produse hi strdindtate de cdtre diferiti autori vi uncle din ele
se pdstrez vi astdzi prin diferite biblioteci publice vi particulare.
De oarece insa, aceste reproduceri de härti nu au fost bazate
pe o ridicare regulata acute pe teren, nu puteau fi nivte lucrdri
exacte, ele pot fi insd nivte documente istorice.
In anul 1716, un anume Crisandos Notaras, de origind grec,
elev al celebrului Cassini, bursier al lui Brâncoveanu vi Arhi-
mandrit la Sf. Gheorghe nou, se ocupa cu teologia vi matema-
ticele. Acesta a fost cel dintâi care a mdsurat longitudinea vi
latitudinea Bucurevtiului pe care o dd de 47°,0' longitudine vi
45°,0' latitudine, aceastd mdsurdtoare el a facueo cunoscut in o
scriere a sa din acel an.
Pentru intaia oara dar, coordonatele astronomice ale Bucu-
revtiului a fost determinate de care Crisantie Notara. Afard de
Bucurevti, el mai determind vi positiunea oravului Târgovivtea,
cdruia ii atribue 48°,0' longitudine vi 46°,0' latitudine.
Avânduse in vedere epoca in care acest Crisantie Notara a
determinat aceste valori, când instrumentele vi metoadele de ob-
servatiuni erau foarte primitive, datele de mai sus sunt nead-
misibile azi, de oarece se vtie cd Bucurevtii aflânduse mai spre
rdsdrit de Tärgovivte, nu poate avea o longitudine mai mica
cleat aceasta. Devi Notara nu indicd care i-a fost meridianul
initial, se poate recunoavte dupd. valorile 47°,o' vi 48°,cr cà el
trebue sà fie acel din insula de Fer la care multd vreme in
urmd s'au raportat longitudinele 1).
La 46 ani dupd aparitiunea cdrtei lui Crisantie Notara, adicd
1) Buletinul Soc. de Sainte, 1902.
www.digibuc.ro
 6

in anul 1762, a tr6cut prin Dobrogea §i Moldova venind dela

Constantinopole, unul din cei mai mari astronomi ai timpului,
iesuitul Giuseppe Boscowich, cunoscut fisician pe acele timpuri.
La Galati, in zilele de 27 §i 28 Iunie acel an, el determind
latitudinea acestui port pe care a gdsit'o de 45°,23', prin urmare
o diferentd de 3' fatd cu datele de asazi care dau 45°,20', apoi,
de aci el a plecat la Ia§i §i in zilele de 4 §i 5 Julie acela§i an,
determind latitudinea Bisericei Sf. Nicolae din acest ora§ pe care
o afid. de 47°12', rezultat destul de satisacdtor fatd cu datele de
astdzi cari aratd 47°10'24" la Biserica Sf. Nicolae §i 47°9'10" la
Biserica Lipoveneascd. L).
*
* *
In anul 1769 Rusia declard rdsboiu Turciei §i cum cei dintdi
aveau mare ngvoe de a cunoa§te bine locurile pe unde trebuiau
sd-§i ducd armatele contra Turcilor, hotdrard in acel an, de a
ridica harta Tdrei Moldovei, in acest scop academia Imperiald
de §tiinte din Petersburg, trimise in Moldova §i Muntenia pe
ilustrul lor astronom Ivan Islieneff, care mai 'Mai determind
prin observatiuni astronomice, coordonatele geografice a urrnd-
toarelor opt localitdti : Bender, Acherman, Chilia-Noud, Ismail,
Bucure§ti, Foc§ani, Ia§i §i Brdila, cari toate pe atunci fdceau
parte din tara noastrd, aceste observatiuni le-a acut in scop de
a stabili positiunea lor geograficd. .

Tot acest astronorn, a acut in ziva de 5 Iulie 1772 prima de-

terminare a declinatiunei acului magnetic in aceastd Ord, a cärei
valoare a fost de I 1°,36',30" spre Vest. *tiut este cd unghiul de
declinare al acului magnetic nu este constant, ci este supus la
variatiuni geografice seculare, determindrile recente ale decli-
natiunei acului magnetic acute de observatorul astronomic al
Institutului Ceografic al Armatei Ia Bucure§ti §i Calafat in anul
1898 au dat 11°,41',30", deci o diferentd de 5' in timp de 126
ani 2).
In Pritudvara anului 1772 declarânduse un nou rdsboiu intre
Rusia §i Turcia ambele principate române Muntenia §i Moldova
au fost ocupate de armatele Ruse§ti §i teatrul unor lupte sân-
geroase intre arrnatele IrnpArdtesei Ecaterina II-a a Rusiei §i.
Mustafa al III-leá Sultanul Turcilor. In acest timp harta Mol-
dovei era definitiv terminatd de .cdtre oficeri ru§i §i reprodusd.
Se vede dar ce imprejurdri au acut ca sd se ridice in hara
aceastd tail.
Prin urmare ea nu s'a putut face in conditiunile in care tre-
buia acua o hara regulatd §i corectd, se poate zice cd a fost
mai mult o hara alcdtuitä din recunoa§teri, ard nici o legd-

1) Buletinul Soc. de Stiinte, 1902.

2) Idem.

www.digibuc.ro
 7

turd a elementelor de pe suprafata solului ei iar numirile de

teren si ale localitdtilor se confundau unele cu altele. Fie din
lipsa mijloacelor necesare, fie din imprejurdrile grabnice in care
se aflau Rusi in acest timp, a fdcut ca aceastd hartd sd rdinde
fdrà nici o importanta ca valoare tehnicd si ea poate fi con-
sideratd nurnai ca valoare istoricd pentru noi. Putin mai
târziu Institutul Geografic militar din Viena a complectat a-
ceastd hartd a Moldovci pe cât .ia: fost posibil prin diferite
mijloace si date si a reprodus'o la scara i : 300.000, si de care
mai in urina s'a servit oficeri depositului nostru de Rdrboi in
anii 1873 1874 pentru recunoasteri i asezarea semnelor geo-
dezice necesare la ridicarea hartei regulate a României.
In scrierile maresalului rus Bauer se vorbeste cd, afard de
harta Moldovei, el ar fi lucrat i harta Munteniei in 4 foi, pre-
cum si o hartd a unei pdsti din Bulgaria cuprinsä intre Bal-
cani, Dundre, Marea-Neagrd tinutul Vidinului, tot cu oca-
ziunea räzboiului Ruso-Turc din anul 1769 si 1h aceleasi con-
ditiuni ca si harta Moldovei.
In anul 1789, câ.nd Rusia aliatd cu Austria se afla din nou
in rdzboi cu Turcia, la câte-va lupte mai principale din Mol-
dova, oficerii rusi au ridicat in plan pozitiunile bdtdlielor ce
s'a dat in acel timp, asa : La 19 Aprilie se dd prima lupth de
la Valea Seacd, intre trupele turcesti comandate de Haai Soitary
un detasament Austriac sub comanda Colonelului /Iron Ka-
ratczay. Cu aceastd ocazie, se tidied de cdtre oficeri austriaci
in plan pozitiunile de luptd.
Apoi la i Auoust tot in acest an, lângd Focsani i pe fron-
tiera PrincipatePor, a avut loc o noul luptd intre Corpul de
armatd Austriac comandat de A. S. Principele de Coburcr, ge-
neral de cavalerie si divizia Ruseascd comandatd de General
de Suwarov, contra armatei turcesti comandate de Illehmet
Dervis Pap. Cu ocazia acestei lupte, s'au ridicat in plan pozi-
tiunile ocupate de Cate-0 trele trupe.
Iar la 31 August, s'a dat la Becheti In Moldova, o luptd intre
trupele Austriace, comandate de Colonelul Kipire si trupele Ma-
mice Tdtare Turce sub comanda lui Nasir i la 22
Septembre o bdalie generald lângd apa Râmnicului intre ar-
matele Rusesti i Turcesti, positiunile ambelor bdtdlii au fost ri-
dicate in plan cu aceastd ocaziune in aceleasi conditiuni ca
cele precedente de cdtre oficeri austriaci i Rusi L).
Cu toate cd exista o hartd a Principatului Moldovei, acea fd-
cutá de oficeri Rusi in anul 1769-70 adicà numai cu 20 ani mai
nainte, oficeri Rusi i Austriaci nu s'au putut servi de ea pentru
planurile acestor bdtdlii si dupd cum se vede a recurs la o noul

Copii duph aceste planuri se afld in Biblioteca Marelui Stat-Major

al Arm atei.
www.digibuc.ro
 8

ridicare pe teren iar aceastd hartd probabil cd a putut servi

numai pentru orientdri §i rnar§uri, ceace dovede§te cd ea a fost
o lucrare necomplectd.
Marele Stat-Major Austriac, simtind trebuinta unei hasti cat
se poate mai complectd, pentru ambele principate Romane, sub
ingrijirea lor §i cu datele ce au putut culege in timpul cdt ei
au stat in principate, au intocmit §i reprodus la Viena in anul
1790 o hartd intitulatd : tHarta Marei §i Micei Valahii, la scara
I : 4000 Klafteri.
In aceastd hartd se vede intru-catva localitätile precum §i
calle de comunicatiune mai complecte, formele terenului de§i
sunt reprezentate prin ha§ure, in mare parte nu corespunde cu
realitatea iar cotele înitime1or lipsesc, aceasta din cauzd cd
nici ei nu a putut face o recunoa§tere mai arndnuntitd.
In anul 1811, a apdrut in stabilimentul cartografic Tranquilo
Mollo, din Viena, Harta Peninsulei Balcanice, compusd din 4
foi §1 cam la scara I : 440.000, intocmità de Ruhedorf.
Atat tara Moldova cat §1 a Munteniei erau figurate bini§or
in aceastd hartd, insd observatd bine, semäna cu acea execu-
tatä de Batier, ba chiar totalul acestei hdrti pare a fi luat din
teansa, formele terenului sunt reprezentate prin ha§ure, de §i
partial exagerat, canevasul comunicatiunilor nu aratd nici o
deosibire intre §osele §i drumuri iar 9ra§e1e §i satele se con-
fundd intre ele, ne fiind nici o deosebire in caracterul scrierei lor.
Dupd cum am ardtat, observatd bine aceastd hartd ea pare a
fi o reproducere dupai acea a lui Bauer insd pentru neasaind-
nare a exagerat unele elemente ale ei.
Tot in acest an la Viena a apdrut Harta General& a Moldovei,
In editura unui birou de arte §1 industrie, redactatd de F. Fried.
Aceastd hartd nu se poate §ti dupd cine a fost reprodusd cdci,
despre o ridicare pe teren nici nu poate fi vorba, cdci nu a
fost, ea face Insd o ippresie mai pldcutd find mai precisd,
formele terenului sunt ardtate prin ha§uri fine §i citibile, numi-
rile terenului, localitäti etc., mai exacte de cum sunt al-Mate la
alte hdrti de pe acel timp, in sfar§it configuratia terenului se
apropie mai mult de adevdr cu toate cd reproducerea ei lasa
mai mult de dorit de cat cele dintai.
De §i cotele inältirnilor lipse§te cu totul §i la aceastd hartd,
comunicatiunile sunt pe cat a fost posibil complete. Ea a
.

ser vit mult tdrilor noastre §i dovede§te progresul artei Carto-

grafiei de pe atunci, in Austria.
In anul 181o, Institutul cartografic Tranquilo Mollo din Viena
publica Harta Special& a Valahiei intocmitd de Josef Dirwaldt.
Ea este compusd din cloua foi, reprodusd prin gravurd in cupru
la scara I : 300.000. Ca scard, aceastd hartd este mai mare de
cat a lui Ruhedorf §i mai completd, canevasul cdilor de cornu-
nicatiune precum sosele, drumuri §i chiar potecile, nu s'a ne-

www.digibuc.ro
 9

glijat a fi puse pe aceastd hartd, terenul este reprezentat prin

ha§ure de§i in uncle pdsti cam exagerat §i nu conform cu rea-
litatea, mai cu osebire In Valahia micd (Oltenia), cotele Indlti-
milor ca §i la celelalte lipsesc cu desdvar§ire ; raurile §i chiar
apele mici sunt 111sä mult mai complete decat In harta lui Ru-
hedorf §i dupd semnele conventionale adoptate la aceastd hartd
localitdtile sunt impdrtite in mai multe categorii dupd impor-
tanta lor, sunt reprezintate pe aceastd hartd salinele, statunile
balneare, precum §i micile detalii ca : §anturile, podurile, via-
ductele §i. terenurile arabile dupd cum existau atunci. FArà in-
doiald cd, aceastd hartd a acut bune servicii tdrei in acel timp.
In anul 1811 la Viena §1 Pesta, a apdrut o altd hartd intitu-
latd Harta Generald a Valahiei, intocmitd §i desemnatd dupd
toate datele existente atunci de F. Fried. Despre aceastd hartà
se gdse§te scris in revista Militard austriacd Volumul I-iu din
anul 1812 :
«La intocmirea acestei hArti, baza lucrdrei s'a luat dupd acea
«a lui Ruhedorf la scara i : 720.000 ca cea mai bund pand in
«prezent. Nu putem tdgddui cà automl acestei hdrti s'a servit
«§i de acele putine date astronomice existente, care ici §i colo
tau influentat la schimbarea figuratului acestei tari §i care lucru
cil putem considera ca un progres considerabil.
«Pe langd §tiintele mdrginite ce avem In ceace prive§te Eu-
ropa Sud-Esticd, aceast d. hartd cu datele ei, este un avantaj
«foarte important ; bine-inteles cä se gAse§te Cate ceva de co-
«rectat la ea. Dacd aceastd hartd o compardm cu cele apdrute
cpan d. acum, insd. neintrebuintate, gAsim ca mai multe localitdti
tsunt deplasate dela locul lor, altele scrise gre§it, multe din cele
timportante lipsesc §i in locul lor scrise altele mai putin im-
«portante.
c Se gdsesc insemnate pe aceastd hartd mai multe traseuri de
csosele §1 drumuri care se gdsesc §i in harta lui Ruhedorf, dar
«care nu se afla insd in realitate. Muntii sunt desemnati In lungul
«cursurilor de ape §i figuratul lor nu este suficient, intregul lant
«al lor ce strdbat frontera, aproape nu se deosibesc de regiunea
«&.alurilor §i picioarelor de munti».
Dupd cum se vede, s'a constatat multe gre§eli in ceeace pri-
ve§te numirea §i positia localitAiior, lucru de altfel foarte im-
portant, mai cu osebire la cursurile de ape, cum este de ex.
cursul Dundrei in partea de jos §1 a afluentilor sAi in aceastä
parte, la harta lui F. Fr ed, acesi lucru este mai exact. Luan-
duse insd In consideratie studiile acute cu ocazia redactArei
acestei harti in gravurd, §i de acord cu cele scrise in revista
militard Austriacd, se poate constata numai un mare progres
la aceastd hartd fatd cu cea a lui Ruhedorf.
In anul 1812 serviciul cartografic al Statului-Major Austriac,
a intocmit §i publicat o noud hartd numitd. : Harta Topograficei
www.digibuc.ro
 10

a Marei i Micei Valahii, ea a aparut in 4 foi §i, dupa cum

reese din titlu, a fost redactata. §i cornplectata de pe diferite
planuri de recunoa§tere din anul 1790 §i. reprodusa la scara
: 576.000 Klafteri 1). Forme le terenului in aceastä harta sunt
reprezintate prin ha§ure §i observata bine se apropie mult cu
realitatea, cotele înàltimìlor lipsesc insa §i de pe aceasta. In pri-
vinta cailor de comunicatiune, ele sunt legat reprezintate §i cla-
sificate in sosele, drumuri comerciale, de legaturd intre locali-
tati, poteci pentru calareti §i chiar pentru pietoni, afara de a-
cestea statiunile balneare ce exista atunci sunt aratate cu anume
semne speciale, cu un cuvant aceasta harta a fost cat s'a putut
mai bine complectata §i se remarca starea inaintata a §tiintei
cartografice pe atunci la Institutul militar Austriac.
Dupa cum se vede, toate aceste hdrti a fost redactate §i re-
produse in Austria de diferiti autori, iar ca bazd, nu le-au putut
servi decat harta Moldovei ridicata de oficeri ru§i pe teren in
anii 1770-1772 §i pentru Muntenia recunoa§terile §i datele
ce s'a putut culege de ofiCeri austriaci cat timp au avut oca-
ziunea a sta in Principate. Observate bine toate aceste harti
dupd datele ce au apdrut, ele au o mare asemanare intre ele
§i toate nu corespund cu realitatea mai cu osebire in ceeace
prive§te Muntenia.
Carpati §i Dunarea, care §i pe atunci erau frontiera tarei §i
care nu '§i a putut schimba pana astazi intru atat forma lor na-
turala, are o mare nepotrivire fata cu ridicarile regulate exe-
cutate astdzi de Institutul Geografic.
Nu mai vorbesc de celelalte cursuri mai mari de apa din tara
care se ardta el se revars in Dunare in alte puncte deck cele
adevarate, apoi localitati deplasate dela locul lor geografic cu
mare diferenta, gre§eli care s'au copiat dela un autor la altul
fail a fi controlate.
Prin urmare, aceste harti nu au putut fi o representare exacta
a suprafetei solului tarilor noastre, cdci, de§i poate se cuno§tea
nevoia unor asemenea imprejurdrile in care se afla Prin-
cipatele pe atunci nu i-a putut ingadui aceasta, iar ru§i §i mai
cu osebire austriaci, fie pentru motivul cà la ace§tia din urind
arta cartografica era mult desvoltata, fie alte motive de a cu-
noa§te tara, i-a silit a publica atatea harti ale Munteniei §i Mol-
dovei, ba chiar impreuna in o singura hartd §1 care au adus
cu timpul mari foloase in regenerarea starei lor culturale §i eco-
nomice.
In anii 1828-1832 in scop de a se stabili in mod precis po-
1) Toate härtile aratate pang acum fiind redactate i publicate de au-
striaci, sunt bazate pe vechea unitate de mäsura. Klafter (stanjen vienez)
un Klafter = 1 m. 8964.

www.digibuc.ro
 11

sitiunile geografice ale catorva orase mari din Moldova si Mun-

tenia §i pentru ca aceste determinari sa serveasca la asezarea
lor exacta pe hartä, cati-va oficeri rusi sub directiunea Co lone-
lului Ditmar, au determinat coordonatele astronomice ale urma-
toarelor localitati :
Lat.-Nord Long. Est
Ia§i. 47°10" . . .
25015,
Galati 45°26' . . 25°43'
Rotnan . . 46°55' - - . 24°35'
Bucuresti . 44035' 24°15'
Calarasi. . . . 43°45' . . 25°O0'
Turnu-Magurele . 43059' . . 22°32'
Calafat . . . 43°59' . 20035'
Craiova . . . 44°19' : . 21°27'
Babadag . . 44°10' . 26°24'
Constanta . . . 44°10' . 26°22'
Gurele Dunarei . 45°14' . . 27°Io'

In anul 1832 apare Harta Generali a Valahiei, Bulgariei si

Turciei la scara ï : 840,000 in 4 foi, reprodusa prin gravura in
cupru la Berlin. In aceasta harta Valahia are impartirea admi-
nistrativa pe Judete, localitatile intru cat-va complete, capitalele
de Judete sunt exact aratate asemenea si caile de comunicatie
cele mai importante ; apele cele mari colorate in albastru cu
mana, cele mici In negru ; terenul este reprezintat prin hasure,
muntii insa nu se deosibesc de regiunea dealurilor ha§urile fiind
uniforme, probabil tot o copie a hartilor aparute la Viena §1
complectate pe cat a fost posibil.
In regulamentul Organic dela 1832 se prevedea in un capitol
intreg organizarea unui serviciu geografic roman care sa lu-
creze harta tarei pe baze noi §i stiintifice, si de care se simtea
nevoia, dar imprejurari diferite, poate §i lipsa de barii si a oa-
meriilor speciali a facut sa se renunte la aceasta.
In acest an in luna Octombre, apare la Viena o harta inti-
tulata Harta topograficil a cursului Dunetrei dela Orsova la Prut,
la scara 4 : 20 Verste 1) si reprodusä prin litografie. Aceasta
harta a servit cornisiunei de pace dela Adr-anopole pentru in-
tocmirea protocolului §i a stabili frontiera principatelor Vala-
hiei si Moldovei despre Turcia.
Tot in acest an apare la Berlin Harta Generald a Principa-
telor Valahiet si Moldovei intocmita dupd Bergenheim, de Carol

1) Mantra de lungime Ruseascã egalä cu 1067 m.

www.digibuc.ro
 12

Rosetti. Terenul in aceasta harta este reprezintat prin hasure,

raurile si localitatile intru cât-va complete, pddurele existente
atunci, care sunt aratate pentru prima oara in aceasta harta
prin mici cerculete si inchise de o linie subtire arata marginea
lor, in fine se, poate spune despre ea ca 'a fost bine executatd
§i intru cAt-va completd.
In anul 1833 a aparut pentru prima oara la Bucure§ti in li-
tografia I. Eliad §i P. T. Bilitz, Harta Adminnistrativd cu ta-
blita statisticd a principatului Valahiei la scara I : 420.000,
intocmita. de Polcovnicul militiei Hancul, dupl. harta Pod-Pol-
covnicului Bergenheim §i cápitanului Galitin din marele cuar-
tier general al armatei austriace. In aceasta hared, sunt aratate
mai toate localitatile existente atunci, iar capitalele de judete
scrise mai mare si dedesubt cum semnele conventionale cari
reprezintau rerdintele de postd, administratia §i divanurile ju-
decatoresti, de remarcat in aceasta harta este cà afard de
mânastirele din tara, sant aratate §i cele mai mici paradise si
cruci izolate ; desi formele terenului nu sunt repreziptate pe a-
ceasta harta, ea face insa o impresie buna. Dupd cum se vede
aceastd hared este prima care s'a intocmit si publicat mai corn-
plectd in Muntenia, de cdtre un oficer al militiei, in Moldova
panà la acest timp nu a apdrut nici o harta a acestei tdri.
Nu cred cà Polcovnicul Hancul nu s'a folosit in intocmirea
acestei harti §i de uncle date din cele publicate panà atunci la
Viena, insa ea pare mult mai aproape de adevar ca frontiera
§i cursuri de apd §i mai complectd §i exacta in localiati §i
caile de comunicatie.
Dupa 20 ani adicd in anul 1853, apare Harta cursului Du-
närei de la Orsova la Prut, intocmita la scara i deget engle-
zesc pe 4 verste de Polcovnicul Baron A. B. Boroczyn, lucrare
intocmita in tara i reprodusd in Viena prin gravura. Aceastà
harta reprezenta cursul Dunarei cat forma frontiera Munteniei
despre Turcia, afard de aceastd in ea se arata §i toate insulele
existente atunci ale Dunarei, precurn si localitatile de pe ma-
lul stâng al ei si câteva mai importante de pe malul drept.
Harta e executatd cu multa ingrijire si pare a fi o lucrare exacta.
In anul 1855 apare Harta Principatului Moldovei la scara
: 1.000.000, intocmita de H. Kiepet §i reprodusa prin gravura
la Institutul Geografic din Weimar..In aceastd lig.rtd se cuprinde
§i. Basarabia mica. redata Moldovel prin tractatul de la Paris
in anul 1856 ; aceastd harta comparata cu cele apdrute pana la
aceastà data, pare mult mai complectd si exacta.
*
* *
Am vazut ca Inca de la anul 1716, s'au inceput a se faca
diferite lucrari geodezice si astronornice pentru a se stabili in
mod exact mai 'Mai pozitiunea geografica a ora§elor mail. din
www.digibuc.ro
 13

ambele principale dupa care se declucea celel'alte elemente ale

ei §i pentru a se pune in raport cu cele din State le de la Nord
§i apus §i care pe acel timp '§i aveau pozitiunile lor stabilite
§i hartile ridicate prin procedeuri cunoscute ca mai exacte.
TEL timp de 82 de ani, adica de la ridicarea härfei Moldovei
§i Munteniei de catre Statul-Major al armatei ruse§ti §i panä
in anul 1853, au aparut multe hArti ale principatelor intocmite
dupa acestea, am aratat numai pe cele mai bine reproduse.
Ridicarea hartei Moldovei facuta de Statul-Major rus in anul
1772 sub directiunea Mare§alului de Bauer a fost causatä mai
intft.i de Intreprinderile rasboinice intre Rusia §i Turcia, apoi
cu cateva secole mai In urma, Rusia abia '§i-a putut stabili
limitele sale despre Austria §i Prusia in Europa precum §i cu
Persia §i Turcia In Asia, interesele politice ale acestui stat, re-
clamau a-§i cunoa§te §i frontierele sale In aceastà parte, a§a ca
§i aceasta a fost una din causele ce i-a facut de a ridica harta
Moldovei pe care o considera ca o provincie a sa §i nazuia a o
ocupa definitiv §i ata§a la vastul lor Imperiu cum a procedat §i
cu Basarabia.
Pentru executarea acestei harti, Statul-Major Rus pare cà a
procedat in modul urmator : a impartit mai intai toata. supra-
fata Moldovei in poligoane ale caror cote erau date prin dis-
tantele punctelor culminante §i celel'alte puncte mai remarca-
bile, a construit apoi pe hartie asemenea poligoane §i le-a com-
plectat cu ridicari facute §i reduse prin mijlocul compasului.
Formele terenului a fost o fantezie a vederei, iar numirea loca-
litatilor facuta cu totul gre§it.
Nu poate fi de mirare ca. Statul-Major Rus nu a putut intre-
buinta mai bune procedeuri de ridicare, de oarece acestea le
erau cunoscute in acea epoca, apoi §i graba cu care au lucrat-o.
Putin mai tarziu, odatà cu reproducerea acestei harti, Mare-
§alul Rus de Bauer publica §i o harta. a Munteniei In conditiuni
mult mai inferioare ca exactitate, acestea sunt originele de care
s'au servit mai in urma toti autori celor'lalte harti ale Munte-
niei §i Moldovei §i care s'au reprodus In strainatate.
' Positiunea geografica a tarilor noastre, a§ezata in partea sep-
tentrionala. a Rusiei, inconjurata la Nord §i Vest de munti Car-
pap, care mai in totdeauna a servit de adapost locuitorilor a-
cestor tari contra urgielor turce§ti ce navaleau din timp In timp
dela Sud §i ale tátarilor §i ruse dela Rdsarit, apoi, separatiunea
acestor doua mici state care de multe ori au luptat una contra
alteia, intrigile interne, toate acestea i-au impied;cat mult timp
de a se desvolta pe terenul §tiintific, cultural §i comercial, a§a
ca. -strabuni no§tri In naivitatea existentei lor nu au putut pretui
nevoia unei harti a tarei, pentru a o cunoa§te bine, cu toate
açestea ei au cultivat'o, iubit'o §i aparat'o cu cel mai mare curaj
§i abnegatiune, de popoarele ce au indrasnit a calca pamântul ei.
www.digibuc.ro
 14

Mai târziu, când s'a cunoscut bine interesele politice si so-

ciale, când comertul s'a mai desvoltat au recunoscut nevoia de
a-si avea o hartd complectd si exactd a Wei lor.

Harta Munteniei si a Dobrogei ridicatä de Statul-Major

Austriac in anii 1855-1857.
Stiinta cartograficd era mult desvoltatd la Institutul Geografic
militar din Viena in aceste timpuri §i harta intregei monarhii
Austro-Ungare _era ridicatd pentru a doua card pe teren in con-
ditiuni excelente, le lipseau insd racordarnentele intre Marea
Neagrd si Marea Adriaticd pentru a cunoa§te §i stabili dife-
renta de nivel intre aceste cloud: mdri.
Statul-Major austriac sub directiunea Mare§aluIui Flighely '§i
lua asupra sa insdreinarea in anul 1855 de a executa aceste lu-
crdri. Institutul Geografic militar din Viena '§i aduna materialul
trebuincios si incepu chiar lucrdrile Geodezice in Dobrogea.
Evenimentele militare ale al-or teatru se petrecuse cu un an
inainte in Crimeea, desVoltase interesele comerciale care recla-
mau directiuni mai scurte intre occident si orient, Dundrea,
atrage atentia Europei si in anul 1855 pe când Maresalul Fli-
gheli 'si incepuse lucrdrile sale in Dobrogea relativ la nivel-
4-lent, primi insdrcinarea de a proceda si la ridicarea geome-
tried a cursului superior al acestui fluviu.
In acest timp, Guvernul Printului tirbey Domnitorul Munte-
niei, . oameni luminati §i cu interes de bine, cunoscând necesi-
tatea unei hdrti regulate a tdrei, profità de aceastd ocasiune §i
Incheid un contract cu Maresalul Flighely §eful Statului-Major
Austriac prin care acestea din urmd se insdrcind sd facd. hartd.
Munteniei numità de cdtre tdrile din Occident Valahia, in con-
ditiunile §i dupd metodele cele mai exacte ; pentru aceastd lu-
crare tara sd pateascd Statului-Major austriac 100.000 de galbeni.

Lucrári Geodezice si Astronomice.

Statul-Major austriac era angajat in trei lucrdri §tiintifice §i
de mare importantd, de care el s'a achitat in mod constiincios,
pe cât timpul si mijloacele i-a permis.
In vara anului 1855, incep deodatd câte si trele lucrdri, pentru
cele din Dobrogea, Austriaci 'si-a mäsurat mai intai o bazd, apoi
a determinat latitudinea dela Movila lui David care era unul
din capetele bazei, in scop de a controla mai in urrnd prin cal-
culul triunghiurilor, latitudinea cu care sosise din Transilvania
pând la Carpati.
www.digibuc.ro
 15

Stabili apoi o retea de triangulatiune geodezia care incepea

chiar din malurile Mdrei Negre, urmând primului lor scop
acoperind cu aceast d. retea intreaga suprafatd. a Dobrogei i pe
care a legat'o apoi cu cea din Muntenia.
In Muntenia, tot in acest timp s'a mäsurat o noua bazd hi ju-
detul Ialornita langd Slobozia a carei lungirne a fost de 1673
Klafteri 148'fo sau 6648 m. 033 i tot aci s'a fdcut determindrile
latitudinei controlatà prin calculul triunghiurilor, dupà ce mai
intai s'a racordat cu cele venite din Transilvania.
Pentru interesul tdrei si al Armatei Munteniei, guvernul in
intelegere cu Maresalul Flighely, au atasat pe langd oficeri geoJ
dezi austriaci, pe oficeri romani : Barozzi Constantin, Bordnescu
Ion, Sldniceanu Gh., Sachelarie Oton, Boteanu Emanoil, Gra-
mont Filbert, Anghelescu Gheorghe si Mdrculescu, acesti oficeri
ai armatei noastre au luat parte la toate lucrdrile astronomice
geodezice i topografice care s'au fäcut in tarä pentru ridi-
carea hdrtei.
Din baza dela Slobozia, austriaci au intins mai intal re-
teaua lor geodezia. cdtre Dundre legand'o cu cea din Dobrogea,
apoi a intins'o in sus pe valea Ialomitei pând la Carpati unde
s'a racordat cu cea din Transilvania.
Pentru a urma si al doilea scop al lor adia ridicarea geome-
tried a cursului Dundrei, intinde reteaua trigonometria plecand
din punctele Kopuzi §i Lunga ale retelei Munteniei, pe cursul sau
in sus, pentru a racorda cu punctele Hunca-Kamena §i Boldo-
veni din triangulatiunea Banatului i cu care sosise panà in fron-
tiera Carpatilor, pentru a compensa cotele acestor puncte care
erau date dela Marea Adriatia..
In fine, pentru a urmdri scopului ridicarea hdrtei Munteniei,
s'a mai fdcut Ina câteva lanturi de triangulatiune pe Dundre
in jos spre Bràila, pe valea Dâmbovitei si a Oltului.
Vedem dar cà, oficeri austriaci nu a procedat in Muntenia
cum acuse in Dobrogea, adia de a intinde pe toatà suprafata
tdrei o panzd de retele de triangulatiune, ci au format numai
patru siruri de retele isolate si asezate in ordinea urmdtoare :
I) Reteaua de Sud, formatd de o triangulatiune simplà, pleaa
de la baza geodezia mdsuratd la Slobozia, inconjoard partea
meridionald de la frontiera tdrei, imbrätisind cursul Dundrii in
sus pand la Vârciorova unde intâlneste punctele Hunca-Kamena-
Boldoveni din triagulatiunea Banatului.
II) Reteaua de Est, pleacd de la aceiasi bazd dar in triangu-
latiune dubld in lungul tdrmului stâng al Dundri pand in dreptul
frontierei de Est a Munteniei cu a Moldovei, iar de aci depdr-
tânduse de aceastä din urmd frontierd, inainteazd tot In trian-
gulatiune dubld dealungul raului Buzdu si Ramnicul-Sdrat pen-
tru a se lega din nou cu punctele Hurdu Mare, Urla, Königstein
§i Cristianu Mare din reteaua Transilvaniei.
www.digibuc.ro
 16

III) Reteaua de Apus, este formata de o triangulatiune simpla

pe margina raului Oltu plecand din reteaua de Sud i din
punctele Lusteria i Cetatea, urmeaza cursul in sus al acestui
râu pang. in Veirful Mare §i Surat care faceau parte din reteaua
de triangulatiune a Transilvaniei.
IV) Reteaua din centru plecand din partea retelei de Sud
de la Sud-Estul Bucurestiului din punctele Koeni §i Mosia
mica se intinde in lungul Dâmbovitei, pentru a se lega din nou
cu punctul Königstein si Uurla a retelei Transilvaniei. Acest sir
se leaga asemenea cu retelele de Est si de Aupus prin poli-
goane de triangulatiune laterale cuprinzând frontiera carpatilor
in aceasta parte a tarei.
Aceste retele primordiale de triangulatiune, au fost complec-
tate prin triangulatiunii secundare de al II-lea si al III-lea ordin
dar numai atat cat s'a socotit trebuincioase pentru indicarea
terenului in interiorul retelei i pe o intindere restrânsa in afara,
Laturile triunghiurilor de I-iul ordin, varia intre 18 si 25 km.
si rar trccea peste aceste lungimi, triunghiurile se apropia de
forma echilaterala pe cat terenul le a permis. In aceasta trian-
gulatiLine s'a luat ca puncte trigonomefrice din orasele si satele
mai mari, Bisericele, cladirile inaite si importante cum de ex.
in Bucuresti Mitropolia, Biserica Sf. Gheorghe i Teatrul Na-
tional care era cladit cu doui ani mai nainte.
Pozitiunile Geografice ale intregei triangulatiuni au fost ra-
portate dupa cum am spus la punctele cu care sosise mai nainte
pan g. in frontiera si deci la meridianul observatorului din Viena.
In partea tarei situata dincolo de Olt si pe vastul spatiu situat
dincoaca de rau intre retelele de apus i centru, n'a fost exe-
cutate operatiuni geodezice.
Daca consideram numai modul cum triangulatiunea Munte-
niei este asezata pe teren, vedem ca din cauza greutatilor exis-
tente intre sirurile primordiale, triangulatiunea Statului-Major-
Austriac a fost insuficienta pentru a permite la procedarea unei
ridicari technice capabila de a procura o ridicare geometrica
exacta a tarei.
De oarece se stie cd scopul principal al Maresalului Flighely
seful Statului-Major Austriac i directorul tutulor acestor lucraxi,
era Stabilirea diferentei de nivel intre Marea Adriatica si Marea
Neagra i ca ridicarea hartei Munteniei era o ocaziune cu a-
ceasta lucrare, pus graba in ridicarea ei, necomplectând rete-
lele de triangulatiune pe intreaga suprafata. a -Wei asa curt.' ar
trebui sa se facà in o lucrare complecta.
Instrumentele de care s'au sexvit oficeri austriaci pentru a-
ceste ludrari au fost cercul Azimutal i Teodolitul cu repetitie,
sisternul de desfasurare al lartei a fost acea conica (Clerke).
S'au determinat longitudinea i latitudinea a 120 puncte, toate
deduse geometriceste.

www.digibuc.ro
 17

Lucrári Topografice.

De oarece operatiunile geodezice erau necomplecte in cea mai

mare parte a tarei si mai cu osebire partea dintre Olt si Turnu-
Severin adicä intreaga Oltenia, precum si partea dintre acest
rau i pana in Arges, aproape 3 sferturi din suprafata Princi-
patului, ei au impartit acest teritoriu neacoperit, in poligoane ale
caror varfuri erau luate de cele patru retele ale triangalatiunei,
construind pe hartie poligoane asemenea i pe care s'a corn-
plectat cu o triangulatiune grafica pentru a se putea executa
ridicarile topografice.
Aceste ridicari s'a facut pe teren cu ajutorul plansetei Kraft,
busola cu luneta, stadia si lantul, iar scara adoptata a fost
I : 28.800.
Semnele conventionale pentru representarea detaliurilor a fost
acelea intrebuintate la Institutul Geografic din Viena.
S'au ridicat geometriceste cu ajutorul instrumentelor aratate,
toate detaliele dupa suprafata solului iar formele terenului s'au
reprezentat prin hasure, nivelmentul a fost bazat pe cota 0
a Marei-Negre.
Foile originale topografice aveau forma trapezoidall, caci
cadrurile lor urmau directiunea arcelor de merediane si pa-
ralele a sistemei adoptate de desfasurare, intreaga tard s'a ri-
dicat pe 112 plansete. Lucrarea s'a terminat in toamna anului
1857, adicá dupa doi ani.
Foile originale s'a luat de Statul-Major Austriac la Viena
unde se pastreaza si astäzi, iar tärei s'a predat numai o copie
dupa carnetele punctelor trigonometrice cu descrierea lor to-
pografica, triunghiurile i lungimea laturilor, pozitiunile geo-
grafice, azimutul lor si cotele.
Minutele originale au fost reproduse la scara i : 57600 in
cromolitografie la Viena, de stabilimentul cartografic Szatmary
angajat pentru aceasta de Guvernul Domnitorului Cuza.
In general, harta Munteniei executata de Oficerii Statului-
Major Austriac, sub directiunea Generalului Maior A. de Ffi-
ghely, s'a facut in corklitiuni bune si a facut un mare serviciu
tarei si face chiar si astazi, de oarece tot de ea ne servim pentru
Oltenia care Inca nu e ridicata de Institutul nostru Geograftc.
In cea ce priveste nivelmentul i detaliele solului, au fest
executate cu ingrijire i daca astazi se constata mici nepotriviii,
ele nu se atribue de cat schimbarilor ce s'a %cut in curs de a-
tatea ani pe suprafata solului si aceste nepotriviri se observa
la cane de comunicatie, abateri de rauri, numiri de localitati,
plantari sau taeri de paduri etc., ca reprezentare a formelor de
teren, se poate spune insa ca lasa putin de dorit si aceasta
www.digibuc.ro 2
 18

nu se explica de cat insuficientei triangulatianei §i grabei pusa

in executarea ei, lucru despre care am mai vorbit.
Afard de aceasta, insu§i Flighely directorul lucrarilor, afirma
intru catva aceasta in raportul sau despre executarea lucrarei,
caci zice :
clDa ca nivelmentul trigonometric eiecutat in Muntenia a fost
facut cu mare atentiune, este cà avea de scop de a constata
diferenta de nivel intre Marea-Adriatica §i Marea-Neagra» sau
cu alte cuvinte, nivelmentul trigonometric a fost executat cu
precisiune, pe cand restul lucrarei poate sa aibd gre§eli, §i care
dupa cum am aratat este reprezentarea terenului §i despre care
se poate spune cu drept cuvant ca a fost o ridicare din vedere.
Ca exactitate a geodeziei §1 nivelmentului facut de austriaci,
s'a putiit constata de Institutul nostru Geografic al Armatei in
anul 1890 1891, cand s'a facut harta topografica imprejuri-
melor Bucure§tiului, necesara fortificatiunilor, serviciul geodezic
s'a bazat pe sunctele stabilite de austriaci §1 in urma calculilor
facute, s'a constatat ea in distante nu exista nici o diferenta, in
pozitiunea lor geografica insa, a dat o diferenta 3" 4" aceasta
provenita din diferenta meridianului de deplasare.
Institutul Geografic Austriac a reprodus dupa originale. acestei
harti §i pus in comert In anul urmator 1858 o harta cu totul
superioard celei reproduse in stabilimentul Szatmary ca arta
cartografica, unde relieful Munteniei vazut, in mod general,
este destul de bine desenat prin mijlocul sistemului de ha§uri
regulate §i bazate pe noua teorie a lor. Acest model de repre-
zentare are o infati§are excelenta de §i o apreciere exacta a
Inclinarilor de teren este destul de grea §i bri cat de exersat
ar fi cineva in citirea ha§urelor, va aprecia cu mare greutate
§i in mod riguros formele de teren.
Astazi insa, aproape nu mai avem nevoia de a ne folosi de
ele, harta tarei ridicata de Institutul Geografic al Armatei prin
oficeri sài, este o imagine fidela a solului fàrei, sistemul repre-
zentarei terenului prin curbele de nivel cu eqidistanta adoptata
pentru fiecare scara, se poate citi de ori §i cine cu mare u§urinta.

Planul orasului Bucuresti.

Cu ocaziunea ridicarei 11146 Munteniei de catre oficeri aus-

triaci, Mare§alul Flighely dupa dorinta guvernului roman, in-
sarcina pe capitanul austriac Frederic Jung de a face un plan
geometrre al oraplui Bucure§ti. El a fost ridicat la scara
I : 5760, de §i nu a fost o lucrare executata cu o precisiune
dorita, totu§i in el s'a al-Mat toate detaliele existente atunci §i
a servit Primariei ora§ului Bucure§ti pentru diferitele sale lu-
www.digibuc.ro
 19

crari pana in anul 1895, and Institutul Geografic al Armatei,

ridica din nou planul geometric. al Capita -lei in conditiuni mult
mai superioare si conform cu cerintele moderne.

Harta Dobrogei executate de Statul-Major Austriac.

Operatiunile räsboiului din Crimea in anul 1854, au dat o-
cazie Statului-Major al Armatei Franceze care ocupase cu trupele
sale in acel timp Dobrogea, de a executa cel putin ridicari ex-
peditive ale acestei parti trans-Dunarene ale Romaniei actuale.
De asemenea Rusia, cu ocazia numeroaselor lupte ce au avut
cu turci, au facut asemenea diferite lucrari cartografice ale Do-
brogei.
Statul-Major Austriac la rândul sau, a profitat de lucrarile de
triangulatiune executate pa Dunarea de jos si in Dobrogea in
anii 1855-1856 cu ocaziunea diferentei de nivel intre Marea
Neagra i Marea Adriatica §1 a strans elementele necesare la
publicarea unei harti a Dobrogei in mai bune conditiune decat
incercarile facute de Statul Major Francez sau Rus.
Din nenorocire, Institutul Geografic al Armatei Roma-tie n'a
avut nici o cunostinta despre natura acestor lucrari, asa ca sä
putem vorbi de ele din punctul de vedere tecnic, totusi daca s'ar
considera graba cu care ei a trebuit neaparat sa termine in un
singur an aceasta lucrare, este probabil ca resultatele obtinute
nu puteau sà fie superioare celor intreprinse inaintea lor, apoi,
Statul-Major austriac nu avea nici autorizatiunea Imperiului Tur-
cesc pentru ridicarea topografica a acestei provincii, ei au fa-
cut'o mai mult in interesul stiintei si de a-si complecta pe cat
posibil lucrarile cartografice din Peninsula Balcanica de care se
simtea mare nevoe, nefiind tocmai bine cunoscuta.

Alte diferite lucrari Cartografice ale Principatelor Intre

anii 1858-1870.
Astronomul austriac Kreil din Viena, in scop de a complecta
o harta magnetica a Sud-Estului Europei In anul 1858, a intre-
prins o calatorie in aceastà parte, in Muntenia afara de deter-
minarile elernentelor magnetismului parnantesc, a determinat prin
observatiuni astronomice, longitudinea si latitudinea oraselor
Calafat, Bucuresti, Galati, Sulina si Insula Serpilor L).
Tot in acest an, apare,-o noul harta a Munteniei intocmita
de H. Kiepert la scara i :80.000 reprodusa prin gravurd la In-
stitutul Geografic din Veirnar.
1) Descrierea Geometrica a Roraâniei de General C. L Brätianu.
www.digibuc.ro
 20

0 hartd care infAti§eazd ochilor o impresie pldcutd, fiind bine

intocmitä. §i executatd. Comunicatiunile, 1oca1itài1e i râurile
bine a§ezate la locul lor geografic, iar formele terenului ardtate
prin tente.
Se poate zice cu drept cuvânt o hartd bung., desigur o copie
dupd cele austriace, insd mai bine reprodusd.
In anul 1861, apare o hartd a Munteniei, intocmitd de sender
dupd datele Ministerului din nduntru al tdrei §i tipdritd in lito-
grafia A. Biltz din Bucure§ti.
Aceastd hartd dupa cum se vede, a fost complectatd dupa da-
tele oficiale §i probabil cd a fost intrebuintatd de autoriatile
administrative al Principatului.
Observatä asupra celorl'alte elemente çe represintä, ea nu are
mare deosebire de acea a lui Kiepert.
Unirea Principatelor Române, a dat un avânt simtitor rege-
nerdrei lor §i din zi in zi interesele culturale cât §i cele poll-
tice reclamau o cunoa§tere mai amdnuntitä a tärei, §coalele
simteau nevoea unor härti speciale §i la scrdri potrivite acestor
cerinte. Maiorul Papasoglu cunoscând aceastd lipsd, intocme§te
§i publicd in anul 1863 hdrtile districtelor : Brdila, Dâmbovita,
Ia§i, Prahova, Roman, Teleorrnan, apoi in anul urmdtor 1864
ale dinstrictelor : Arge§, Mu§cel, Râmnicu-Vâlcea, Buzau, Co-
vurlui, Dorohoi, Gorj §i Ialomita, §1 infine in anul 1865 ale
districtelor : Bacdu, Boto§ani, Fàlciu, Neamtu, Putna, Suceava,'
Tecuci §i. Tutova.
Ele erau intocmite la scdrile I : 420.000, §i al-Mau pe lângà
limitele districtului §i capitalele lor, comunele, râurile, cdile de
comunicatie nu se ardtau, iar formele terenului erau reprezentate
prin havre. Dupd cum se vede erau häxti scolastice §i nu se
poate pretinde mai mult pentru o asemenea hartd, care pentru
prima oard apare in tail in acest scop.
In anul 1866, din ordinul Ministerului de Rdsboiu s'a ridicat
harta topograficd a frontierei despre Austro-Ungaria, precum §i
pichetele existente de la Milaileni la Soveja, lucrare excentatd
de cdtre Colonelul Milo.
Institutul Geografic din Viena, publicà in anul 1867 alarta
Generald a Princ'patului Valhiei» lucrare intocmità de Locot.
Colonel Schenda §1 reprodusd prin gravurd in cupru.
Aceastà hartà a fost primità cu mare atentiune de aproape
toate Statele ca o lu.crare §tiintified. §i cartograficd, cartograful
timpului acestuia, Emil de Sydov, laudd in scrierile sale aceastd
hartd ca foarte bund §i corect executatd, §i pentru §tiinta car-
tograficà de atunci, o nume§te : «Punctul cartografic al Europei
din anii 1866 1869» ea se compune din 25 foi §i costa io
galbeni.
In anul 1868 tot la Viena, apare (Harta Principatului Ro-
rnâniei» (Muntenia §i Moldova) la scara I : 1.728.000, intocmità

www.digibuc.ro
 21

de Maiorul Witting Hausen din armata austriacg, dar din cauza

scárei prea mici, atat planimetria, numirile, cat si formele te-
renului cari sunt reprezintate prin hasuri, lasa de dorit.
In anul 1869, apare in Romania «Harta Dunarei» intocmitá
§1 publicata de Maiorul Papazoglu, ea cuprinde frontiera Ro-
maniei despre Serbia si Bulgaria (Dunárea). In aceasta hartà
se aratá toate orasele (jporturi), cu cáile de comunicatiune in
interior precum si toate celel'alte detalii al solului cuprinse in
cele Io Judete limitrofe.
In acelasi an, apare la Viena cHarta Militard a Munteniei»
la scara I : 84.000 este o reprezintare graficd a organizgrei mi-
litielor in nest an, adicg. Impartitg. in opt brigade si pe dis-
tricte, iar pentru deosebire, fiiecare brigadá are suprafetele co-
lorate si despgrtite unele de altele prin o linie rosie. Mara de
acestea se mai aratá pe aceasta hartá liniile de comunicatie,
apele si localitgtile cele mai importante.
Tot la Viena in acest an, apare «Harta politicg si militard
a Romaniei» Intocmità de Cgpitanul austriac F. Fridler. In a-
ceastá hartà pe rangà orografia si hidrografia tárei, se arata §i
numárul populatiunei fiecarei localitáti precum si oarecari re-
latiuni militare relativ la impärtirele administrative necesare o-
ficerilor Principatelor.
In anul 1863, din ordinul Ministerului de Rgsboiu Generalul
Florescu s'a Intocmit de cg.tre Cdpitanul A. Hadji si Locote-
nentul D. Gramont de la Mare le Stat-Major al Armatei alarta
Principatelor-Unite» si reprodusd prin gravurà in piatrá in ate-
lierul de litografie al armatei la scara 1 : 870.000, gravura exe-
cutatá de insusi Capitanul Hadji ajutat de gry.vorul Dinieles
Carol de la Statul-Major.
Sunt al-Mate pe aceastg hartg orasele si comunele, cgile de
comunicatie atat cele mari cat si drumurile de leggiturd intre
comune, statiunile de postd, telegraf, precum si liniele lor, lo-
curile istorice si impártirele administrative ale districtelor, for-
mele terenului sunt arátate prin hasure insá ail cotele ingl-
timelor.
Aceastà hartá oficialg a Principatelor este prima care a apg-
rut si s'a tipárit in atelierul de litografie al armatei si se poate
spune cà a fost o lucrare destul de complectá si bine executatá.
Tot acest Cdpitan Hadji a fost insárcinat de catre Generalul
Florescu in anul 1869 sà intocmeascá o hartá «Partea de la
Orsova la Bucuresti» aceastá hartá o executase, mai trebuia
numai reprodusg si aceasta o facea tot prin gravurg in piatrá
insusi capitanul Hadji, moartea lui timpurie a fAcut ca acest
oficer sà nu'si poatá termina pe deplin intreaga lui lucrare.
In anul 1870, comisiunea Europeang a Dunärei avand interes
de a cunoaste delta acestui fluviu si mai cu osebire a cursului
sg.u, in scop de al indrepta si adanci spre a inlesni navigatiu-
www.digibuc.ro
 22

nea, insärcina pe Inginerul Charles Kuhl §i Robert Hansford

sub directiunea Inginerului §ef Sir Charles Hartley de a exe-
cuta aceastg. lucrare.
Mai intâi s'a acoperit intreaga deltg a Dungrei cu P retea de
triangulatiune sprijinitä pe triangulatiunele din Dobrogea §.1
Muntenia executatä de austriaci in anul 1856, precum §i pe cea
rusa prin bisericile din Jbriani, Karamemet, Hadji Kurda, §i
movila Reni.
Topografia s'a fäcut pe toatä suprafata dintre bratele Sf.
Gheorghe §i. Chilia, iar cursul Dungrei s'a sondat pe distante
foarte dese. Formele terenului sunt reprezentate prin ha§ure.
Reproducerea ei s'a acut in cromolitografie la scara I : 71.400
compusg din 4 foi. Din partea României la ridicarea acestei
härti a luat parte Cgpitanul Poenaru Constantin din Statul-
Major al Armatei.

www.digibuc.ro
 HARTA ROMANIEI

a) HARTA MOLDOVEI

Lucräti Geodezice si Astronomice.

Conditiunile in care se ridicase hartile Moldovei §i Munteniei
de cdtre Statul-Major Rus §i Austriac, precum §i graba care a
pus'o in executarea Mr, a acut ca ele sd nu poatà fi o repre-
zentare exactà a suprafetei solului pe care le reprezenta, apoi
schimbdrile ce se fdcuse la suprafata lui 'in scurgere de atatea
ani §i mai cu osebire de la unirea in un singur Stat a ambelor
Principate Romane pentru a da la iveald bogltia solului, a
fdcut ca editiunile de härti puse in comert pand la aceste date
de diferite stabilimente cartografice, sà inceteze de a mai fi o
reprezentare reald a solului Romaniei ; de altfel aceasta este
soarta tuturor lucrarilor cartografice, chiar cele mai bine exe-
cutate dacd nu sunt tinute la curent cu modificdrile ce se aduc
solului, perde valoarea lor.
Statul-Major Roman nu poseda minutele originale topografice
executate de oficeri austriaci pentru a le putea pune la curent,
el sirntea mai mult ca oricare lipsa unei hdrti exacte a tärei,
§i de o cam datd, pentru ca sà poatà reproduce diferite hdrti,
crochiuri, itinerare etc., ce sà fAcea pentru trebuintele urgente
ale armatei, infiinta in anul 1863 un mic stabiliment de impri-
merie, care in anul 1869 prin Inaltul Decret Domnesc cu No.
1468 din 23 August, ea numirea de Depositul de Rásboiu, rd.-
mand alipit tot pe langd. Ministerul de Rdsboiu.
In anul 1870, prin Decretul Domnesc No. 53, se prevede
reorganizarea Depositului de Rdsboiu, compunanduse din douà
birouri, din care cel dintai avea de scop ridicarea härtei tdrei
www.digibuc.ro
 24

cuprindea litografia, imprimeria i biblioteca armatei ; zi

cu zi acest serviciu al armatei se desvoltä, cea ce fäcu ca prin-
teun alt Decret Domnesc cu No. 181 din 3 Februarie 1871, a-
ceste doua birouri se transformara in doua sectiuni, din care
cea dintai avea insarcinarea de a ridica harta
Sef al Depositului de Rdsboiu a fost numit Colonelul Barozzi
Constantin, acesta a pus bazele serviciului Geografic militar
a inceput ridicarea hartei României.
lntr'un raport amanuntit al D-sale cu No. 129 adresat Minis-
trului de Pasboiu, pe atunci Generalul Ion Florescu, in anul
1874, printre altele arata :
«Moldova nu are nici o harta exacta, afara numai de o
«ridicare de itinerare reunita de oficeri rusi in timpul Ecate-
«rinei II-a. Aceasta ridicare se poate considera ca o simpl ä. in-
«chipuire de harta, caci la constructia ei nu s'a facut nici o
«operatic precisà geodezica, fail care e stiut cà nu se poate
«face harta unei tari ; nu s'a facut nici o lucrare astronomica
«pentru determinarea positiunilor geografice ale punctelor ei
«principale, nici o lucrare de nivelment precis, asa ca relieful
«solului, muntilor i dealurilor representata pe aceastal imagine
«de harta, nu pare a fi decat curat o lucrare de fantezie, tot
«asemenea in ceace priveste situatiile respective ale centrelor
«locuite i cäilor de comunicatie, care dela data acestei reuniri
«de ridicari expeditive s'au schimbat i s'a inmultit, tot astfel
«si cu ale cursurilor de ape ; toate acestea fac ca numita harta
lactualä nu mai poate sluji astazi a face pe dansa nici o lu-
terare de cabinet, fie pentru vre-o lucrare de arta, precum tra-
«seurile drumurilor de fer, soselelor, canalelor, etc., fie pentru
«operatiunile militare de orice natura, fard d'a merge inainte
teren, etc.»
Dupa cum se vede, era nevoia de a se incepe studiul geo-
grafic al Wei i ridicarea hartei ei, sà fie bazata pe o triangu-
latiune riguros exacta i pe o ridicare topografica executata prin
mijlocul procedeurilor celor mai perfectionate, ca sa se poata
fi susceptibilá de a satisface toate trebuintele actuale a tarei din
punctul de vedere stiintific, militar, politic, economic si admi-
nistrat i V.
Avânduse in vedere toate acestea la inceputul anului /873,
inainte de inceperea lucrarilor, trebuit sa se admita principiele
urrnatoare :
I) Masurarea bazelor geodezice i determinarile astronomice
care aveau nevoe de mari cheltueli si de timp, vor fi amânate
panà and se va dispune de ele, precum si de un personal
technic mai numeros si mai capabil de a conduce operatiurlile
asa de delicate si asa de costisitoare.
S'a admis dar, ca triangulatiunea geodezica ce trebuia sa se
inceapa in Moldova sa se sprijine pentru un moment pe datele

www.digibuc.ro
precise si technice ale triangulatiunei executate In tärile vecine.
2) Ridicdrile topografice O. se sprijine pe aceastd triangulatiune.
3) Forme le terenului se va sprijini pe nivelmentul geodezic.
4) In fine, cand harta României va fi complectatd in acest
fel si capabil de a satisface trebuintele imediate i cand nu va
fi alt lucru urgent de a se face, se va proceda la determina-
tiuni directe, in scopul de a sprijini aceste operatiuni pe baze
mult mai sigure.
Operatiunile viitoare de executat vor fi dar urmdtoarele
a) De a inlocui nivelmentul geodezic care serva de bazà ni-
velmentului topografic, prin un nivelment de precisiune.
b) De a face desfasurare hdrtii tdrei pe un meridian unic, a-
died acela care trece prin Bucuresti.
c) In fine, de a se revizui triangulatia geodezicd, sprijinind'o
pe baze mdsurate direct in tail, de altfel se va cduta sd se ra-
cordeze retelele de triangulatiune executate separat in Moldova,
Dobrogea si in Muntenia si sd se facd in felul din care Insti-
tutul nostru Geografic poate sd tragà folosul pentru a corn-
plecta cercetdrile i autdrile stiintifice pe care societatea geo-
deiicd internationald i savanti din tot universul o urmdresc in
vederea determindrei dimensiunilor reale ale globului terestru.
In acest scop se va stabili
I) Continuitatea arcului de paraleld al globului care, plecând
de pe malul Oceanului Atlantic a fost urmat de savanti occi-
dentului pand la limita de apus a Munteniei, pentru a fi astfel
continuat de cei indrept cdtre orient si extremul orient.
Acest arc de paraleld traversând Muntenia si Dobrogea in
toatd lungimea lor, se va sprijini In tard. pe 3 baze care se va
mdsura mai in uraid direct ; o bazd de apus la frontiera occi-
dentald a tdrei, o bazd centralà aproape capitald i o bazd. de
Est in partea de Sud-Est a Wei.
2) Pe de altà parte, se va asigura continuitatea arcului de
meridian parnantesc care plecând de la Oceanul Glacial, a tra-
versat Rusia si atinge frontiera de Nord a Moldovei pentru a
se indrepta in fine cdtre extremitatea de Sud a Africei.
Acest arc de meridian care traverseazd Moldova in toatd
lungimea sa i o parte a Munteniei orientale, se va sprijini in
Romania pe baze mdsurate direct ; Ca. baza de Nord si baza
de Est.
Conform acestor principii deja stabilite pentru ridicarea hdrtei
Moldovei, In primdvara anului 1873 s'a inceput pentru prima
oard lucrdrile geodezice in partea ei de Nord si ne avand dupd
cum s'a ardtat de cat o hartà care si ea nu a putut ajuta lanimic,
Colonelul Barozzi seful Depositului de Rdsboiu, ajutat de cdpitanii
Cdpitdneanu i Brdtianu C. au pornit in recunoasterea pe teren,
au recunoscut districtele Iai, Botosani, Dorohoi si o parte
din districtul Suceava. S'a ales si determinat ca puncte ser-
www.digibuc.ro
 26

vind de statie de intâia ordine punctele : Cârpiti, Radeni, Spi-

noasa si Catelina din districtul Iasi, Vorniceni, Buleandre si
Ibanesti din districtul Dorohoi ; RinghiIeti, Gorbanesti, Bucegea,
Tudora i Borelea din districtul BotoSani i punctele Helesteni
si Plesu din districtul Suceava, in total 14 puncte din Nordul
Moldovei.
In aceastä recunoastere, trebuind a se avea in vedere a se
face si. o legaturä cu reteaua dò triangulatiune rusa din Nordul
Basarabiei, precum si cu acea austriaca din Bucovina, s'a ce-
rut autorizatiunea Guvernului Austriac si Rus si a trecut mai
intâi in Basarabia unde cu ajutorul capitanului rus Reitlinger
insarcinat cu lucrárile .geodezice in aceasta parte, a facut re-
cunoasterea pe teren a punctelor de legatura stabilinduse punc-
tele Isvoarele i Ciuciulea, cel (Jinni situat pe colin6le din
dreptul Sculenilor, iar cel de al doilea pe colinile din dreptul
Bivolarilor plasa Turia, distr. Iasi apoi a trecut in Bucovina
unde oficeri austriaci lucrau geodezia in aceasta parte ; insotit
de cápitanul austriac Sternek s'a ales si determinat 'punctele Za-
rincea i Arsita din tinutul Siretului, cel dintâi pe colinele din
dreptul Bucegei, jar cel de al doilea pe colinele din dreptul
precum si punctul Korzam de pe colinele din spatele
Suceavei in dreptul Tudorei.
Punctele stabilite in Basarabia sau legat apoi cu punctele,
Carpiti, Radeni si Ringhilesti, iar cele din Bucovina cu Buce-
gea, Tudora, Buleandra si Ibanesti din Moldova, care toate au
format apoi o pftriza cu reteaua Rusa, Româna si Austriaca con-
form regulelor stabilite i atingând §i scopului comisiunei Eu-
ropene a gradului.
In toate aceste puncte sau construit piramide patrunghiulare
de lemn, cu o inaltime de 8 la 12 m. afara de piramidele din
Ringhilesti si Tudora care din cauza padurilor ce le inconjura,
li s'a dat o inaltime celei din Ringhilesti 26 m. iar celei din
Tudora 36 m. acestia din urma prin esafodagiu compus din
6 etaje.
In mijlocul bazelor acestor piramide s'a asezat ate un snip
de lemn gros i ingropat in pamânt de la i 2 rn. si retezat
la partea superioarà pentru a permite asezarea instrumentului.
Sub fiecare pilastru in, punctul de proectiune al piramidei,
s'a ingropat in pamânt o placa de plumb, incrustata inteo
piatra rectangulard cu o incrucisare de linii gravate in plumb,
spre a servi recunoasterile la caz and timpul va face sà dis-
para piramidele, unde a fost centrul trigonometric sau vârful un-
ghiului geodezic, alaturi de aceastà piatra s'a pus inteo sticla
astupata ermetic, o foae de hârtie de pergament pe care sta
scris numirea districtului, a plasei, comunei i locului uncle se
afla punctul, categoria lui, anul, luna i ziva lucrarei intr'ânsul,
numele M. S. Domnitorului, al Ministrului de Razboiu §i ofice-
www.digibuc.ro
 27

rului insdrcinat cu lucrarea acelui punct, lucru care se continua

si astdzi la determinarea punctelor geoddzice de I-iul si al II-lea
ordin din triangulatiunea geodezicd a tarei.
Depositul ne dispunand de mijloace pentru a indsura pe teren
o bazd in interiorul -Wei, a protitat pentru calculul retelei din
Nordul Moldovei si a celor ce vor urma la Sud, a le rezerna
pe baza de la RAdduti din Bucovina, aceastd bazd a fost md-
suratal de auotriaci pe la inceputul secolului trecut i remd-
suratd jumdtatea de Vest in luna Octombrie 1873 de Care cd-
pitanul austriac Sternek, la aceastd mdsurgoare a asistat si
cdpitanul Cdpitdneanu.
Aceast d. jumdtate s'a luat ca bazd de austriaci pentru intreaga
triangulatiune din Bucovina care mai tarziu s'a intins pand in
Galitia. Ea fiind in apropierea Moldovei spre N-V, s'a profitat
a se face ca reteaua noastrd de triangulatiune in loc sd inceapd.
de la o laturd dedusd prin calcul sd'si aibl plecarea ei direct
de la aceastd baza.
Lungimea ei brutd a fost de 2416 Klafteri, sau 4566 m. 24 cm.
Cu ocazia trecerei cdpitanului Cdpitdneanu in Bucovina a fost
insdrcinat sd Mai facd i observatiunile unghiurilor in capetele
de la Est si Vest alè acestei baze i in statiele Orsoaia §i Fun-
&aura care formeazd varfurile patrulaterului de desasurare, sd
construiascd piramida din punctul Zarincea si sd compare ob-
servatiunile sale cu acele ale cdpitanului austriac Sternek, a-
cestea in scop ca instrumentele cu care se servea acest oficer
austriac fiind intrebuintate de mult timp in asemenea lucrdri,
li se cunostea gradul de aproximatie, de unde putea prin ur-
mare a se vedea starea instrumentului nostru pus pentru intaia
card in vara aceasta in luczare, rezultatul a fost foarte multumitor.
Ca baza. de control, fiindcà toate retelele noastre atat din
Moldova cat si cele din Muntenia au fost legate cu acelea ale
Austriei si Rusiei ca si cum il'ar forma de cat o singura retea
pe aceste trei tdri, s'au servit mai In urmd de baza austriacd
ce s'a mdsurat in toamna anului 1876 la Brasov si de cea rusd
de la Tasbunar langd Bolgrad. in Basarabia, care s'a mdsurat
de rusi in anul 1844, aceastd bazd se reazdrnd pe calculele me-
ridianului rusesc care trecea prin partea Basarabiei noastre
care meridian se mdsurase deja cand s'a fdcut cdutdri stiinti-
fice de cdtre Rusia asupra formei i dimensiunile globului ; afard
de aceastd se mai avea in vedere baza Romand de langd Slo-
bozia mdsuratd de oficeri austriaci In anul 1855 ').
La 15 Aprilie anul viitor, sectiunea I-a astronomicd si geo-
dezicd porneste din nou la lucru pe teren, incepand plantarea
§i observarea punctelor de al II-lea si al III-lea ordin In tot
1) Din raportul No. 129 din 17 Noembre 1874 al efului Depositului de
Räsboi Colonel C. Barozzi ca.tre Ministrul de Rásboi General Ion Florescu.
www.digibuc.ro
 28

Nordul Moldovei care erau puse in interiorul triunghiurilor de

I-iul oridin, s'a recuno§cut i stabilit asezarea punctelor de I-iul
ordin si a retelei a II-a ce se intindea asupra Judetelor Su-
ceava, Neamtu, I3acau si Roman, fAcanduse racordamentul cu
reteaua austriacd peste Carpati.
Tot in campania acestui an, cdpitanul Cdpit.neanu a deter-
minat coordonatele geografie ale punctelor principale din Nor-
dul Moldovei. Altitudinea si azimutele s'au determinat inteun
mod izolat.
Cea d'antai lucrare astronomicd acutd. in Romania este de-
terminarea diferentei de longitudine intre Iasi i Cernduti, a-
ceastà determinare acutd prin intrebuintarea celor mai moderne
metoade are o mare insernndtate, cdci ea este cu adevdr cea
d'antai, si fdcutd de cdtre un oficer roman. In acest scop la 25
Iulie 1875, cdpitanul Cdpitdneanu incepu constructla unei
sdli meridiane provizoriu la Iasi, care fu gata la i Septem-
brie, ea era a§ezatd pe terasa de langd Palatul administrativ,
observatiunile astronomice s'a fd.cut in opt seri în acelasi timp
la Iasi si Cernduti intre 20 Septembrie i 7 Octombrie de cdtre
cdpitanul Cdpitdneanu si Kiihnert de la observatorul de mdsurare
al gradului din Viena.
Diferenta de longitudine intro Iasi si Cernauti a fost :
rezultatul roman . . . 6m. 308. 763 + os. 038
austriac . . , 6m- 398- 778 + 08. 028 ')
Longitudinea celorl'alte puncte principale intermediare din
tard, s'a determinat prin observatiunile rezemate pe orasul Iasi
ca punct cunoscut, iar altele prin calcule sprijinite §i ele pe
cele determinate prin observatie,
Ca elemente astronomice pentru desfasurarea härtei, s'a a-
doptat metoada Flanstied modificatti de Bonne, apoi elementele
lui Bessel, fäcanduse desfäsurarea pe paralelul 46°,30', iar ca
meridian de origind s'a adoptat meridianul 250 Est dela Paris,
care imparte Moldova in cloud pdrti egale.
Instrumentele de geodezie i astronomie de care dispunea de-
positul de rdsboiu 'au fost :
Pentru astronomie :
a) Un teodolit frant «Starke» cu o deschidere a obiectului
de 42 111.111.
b) Doud lunete meridiane «Ertel» una mare si una micd.
c) Doud pendule astronomice de «Havelk» cu compensatie
metalled.
d) Doud cronometre de marind cde Dent» unul pentru timp
sideral si altul pentru timp mijlociu.
1) Astronomul Cdpitáneanu de *t. Hepites 1902-

www.digibuc.ro
 29

e) Un cronograf «Oppoltzer» construit la Neuchatel, de Hipp.

f) Schaltbrett «Oppoltzer» construit de Starke.
Pentru geodezie :
a) Doua teodolite mari cu cercuri orizontale §i. verticale pentru
observarea unghiurilor de I-ul §i al II-lea ordin.
b) Douä teodolite avand asemenea doug. cercuri Insä in di-
mensiuni mai mici, pentiu observarea unghiurilor de al III-lea
ordin.
c) Mai in urma doua cercuri azimutale tBrunner».
Lucrarile geodezice in Moldova au urmat regulat §i in vara
anului 1875 trecand peste Prut in cele trei Judete din Basa-
rabia mica ; Ismail, Cahul §i Bolgrad, iar in vara anului 1876 ele
s'au intrerupt din cauza mobilizarei armatei pentru rdsboiul
contra Turciei.
In vara anului 1877, Maiorul Capitáneanu care se gasea cu
armata romand de operatMne in Bulgaria, este chemat in inte-
resul serviciului §i al tarei ca impreunà cu capitanul Samots-
chnikow un distins oficer din sectiunea topografica a Statului-
MajOr Rus, sà faca observatiuni astronomice in tard. El cons-
true§te mai intai o mica meridianà in curtea §coalei militare
din Calea Targovi§tei 2) (Grivitei) §1 determina ajutat de acest
oficer rus, trei diferente de longitudine ; Bucure§ti-Galati de la
3 la 7 Iulie ; Galati-Ia§i de la 12 Iulie la i August §i. Chi§ing.u-
Ia§i de la 13 la ,28 August ; precum §i latitudinele localitatilor
Bucure§ti, Galati §i Ia§i, dupa care el '§i-a reluat serviciul la
Marele Stat-Major al Armatei care se gasea dupa cum am spias
in Bulgaria 2).
Lucrärile la Harta Moldovei s'au intrerupt intre anii 1881
1884 cat timp s'a ridicar Harta Dobrogei §1 despre care se va
vorbi in un capitol urmator, dupa terminarea ace§tia s'a con-
tinuat la harta Moldovei.
In anul 1885, Institutul Geografic din Viena, avand de deter-
minat diferenta de longitudine intre Bra§ov §i Cernauti §i Bra§ov-
Cracovia, Guvernul Roman, profita de aceasta ocasiune pentru
a face sa se determine diferenta de longitudine intre Bucure§ti
§i Bra§ov.
In acest scop, s'a intervenit pe langa guvernul monarhiei
Austro-Ungare, astfel cà fura insarcinati : cdpitanul de Fregata
de Kalmar asistat de locotenentul Rehm de la Institutul Geo-
grafic din Viena §i locot.-colonel Capitaneanu asistat de loco-
1) Aceastä meridianä care se fäcuse cu o mare trudä de Cäpitäneanu
a fost transformatd putin mai tärziu in atelier de cismärie, pilastrul pe
care se instalata luneta meridianä i cu care se observa steaua polarä
a fost intrebuintath la baterea tälpior de cismä ! ?
(a se vedea eAstronomul Cäpitäneanu» de St. C. Hepites 1902).
2) Buletinul societätei de stiinte 1902.
www.digibuc.ro
 30

tenentul Cantea Ion de la Sectiunea III-a a Marelui Stat-Major

Roman, sa facd aceste lucrari. In acest scop s'a construit o mica
said meridiand din scanduri in dealul Spirei in gradina cu vii
din spatele coloseului Op ler.
Observatiunile au fost acute intre 3 §i 17 Septembre acest
an §i in timp de IC) nopti comune, adica §ease inaintea schim-
barei observatorilor §i patru pe urrna. Resultatul observatiilor
din ambele parti au ramas la locot.-cofonelul Cäpitäneanu, care
incepuse calculele, dar din cauza mortei acestui regretat oficer,
ele au ramas neterminate §i cu ocasiunea ridicarei geometrice a
planului ora§ului Bucure§ti in anul 1896, ele au fost reluate §i
terminate de capitanul Al. Catuneanu din Marina Regala Ro-
m aria.
Resultatul este : Ira.558. 892 + 0,026.
Aceasa lucrare astronomica a fost ulti ma pe care a acut'o
locot.-colonel Cdpitäneanu pentru harta tärei, caci in anul.I890
el pleacä pentru a-§i face stagiul la Regimentul 4 Arge§, dupa
2 ani cade bolnav §i 'la 25 Aprilie 1893 se stinge din viat4 in
ora§ul Pite§ti in etate de 40 ani.
Locul de odihnä al primului astronom roman din cimitirul
ora§ului Pite§ti, este insemnat printr'un modest monument ri-
dicat de catre oficeri Institutului Geografic al Armatei ca recu-
no§tita pentru realele §i folositoarele lui lucrari astronomice §i
geodezice.
In varful acestui monument, o sfera cereasca presarata de
nenumärate stele, aminte§te trecatorului pe cel ce cu drag le-a
contemplat §i studiat toata viata lui.
Pana aci, de la primele observatiuni am inalnit continu nu-
mele lui, cea ce araa cat de mult s'a interesat §i ocupat el de
aceasta frumoasa §i folositoare opera iliarta Romaniei). El a
indrumat cu pa§i repezi §i siguri toate operatiunile astronomice
§i geodezice pe care se reazämä aceasa mare lucrare, numele
lui este strân legat de Institutul Geografic al Armatei §1 va
trai cat harta, caci el a fost al 3-lea din Constantini internee-
torei ei ').
* *
Triangulatiunea geodezica a Moldovei in general se compune
din o retea de triunghiuri de I-ul ordin, compusa din 48 po-
ligoane cu 70 puncte §i din o a doua retea de al II-lea ordin
compusa din 91 puncte, in interiorul carora se afl á. o a treia
compusa aproximativ din 629 puncte geodezice de al III-lea
Barozii Constantin intemeetorul serviciului geografic român ; Gâ-
pitäneanu C-tin, primul astronom i geodez i Bratianu Constantin car-
tograful.
www.digibuc.ro
 31

ordin in care intra §i punctele fixe ca, tunic de biserici, co§uri

de fabrici, cladiri mai Ina lte etc.
Aceasta triangulatiune dupa cum am vazut s'a legat pe toata
frontiera cu acea austriaca si rusa precum si cu cea din Do-
brogea prin punctele Bugeac, Iacob Deal (Regele Carol) si Pricop,
precum i cu triangulatiunea din Muntenia care era in curs de
executiune. Prin urmare de si nu s'a avut o baza masurata in
tara, s'a vazut cum ea a fost legata cu bazele din Bucovina §i
Basarabia.
Determinarile punctelor au fost facute cand cu theodolitul
Starcke, cand cu azimutalul Brunner asa: cu theodolitul Starcke
s'a observat de 48 ori unghiul de I-iul ordin si de 30-32 ori
unghiurile de al II-lea ordin, cu cercul azimutal Brunner, s'a
observat de 40 ori unghiurile de I-iul ordin si de 20 ori cele
de al II-lea ordin.
Determinarile zenitale au fost facute cu theodolitul Starcke,
observanduse de 8io ori unghiurile de I-iul ordin, de 6io
ori cele de al II-lea ordin si de 4 5 ori pentru cele de al
III-lea ordin ; pentru aceste observatiuni sau intrebuintat metoda
zisd prin reiteratie ; ca baza a nivelmentului a fost cota Ma-
rei-Negre.

Lucfäri Topografice.
Divizia topografica de pe langa Depositul de Reisboiu era
pusa sub ordinele unui oficer superior ajutat de doui oficeri
inferiori cu gradul de capitan ca sefi de brigade §i din 12 ofi-
ceri inferiori cu gradul dc locotenent si sub-locotenent ca oficeri
topografi, acestiea din urrnà a fost alesi din corpurile de trupa §i
dintre cei cu aptitudine la desen §i cu cunostintele coplete de
topografie, chemati la Depositul de Rasboiu din vreme, li s'a
repetat cuno§tintele capatate in scoald, atat teoretice cat §i
pract. ce §i exersat in desemn cum se reprezinta prin sem-
nele conventionale toate detaliele suprafetei solului, formele lui
de teren si calculul cotelor.
Instrumentele topografice de care dispunea Depositul de Ras-
boiu §i .ca care s'a fäcut primele ridicari, erau plansetele pre-
toriane cu dioptrele §i stadii, precum §i trei trasuri pentru
purtatul lor.
Oficeri top6grafi 'si-au stabilit pe planseteIe lor prin ajutorul
compasului, punctele geoclezice date prin cordoonatele rectan-
gulare raportate la meridianul de 25° si la tangenta paralelului
de 46° si 30' §i astfel pregatita, mica brigada topografica, a
pornit pe teren in Judetul Ia§i la 15 Iulie 1875, sub-directiunea
capitanului Bratianu Constantin, §1 locotenentului Groza Moise.
In campania acestui an s'a ridicat un numar de 14 sectiuni
www.digibuc.ro
 32

(plansete). Scara reducerei a fost adoptata r : 20.000 ca cea

mai potrivit ridicärilor, detaliele suprafetei solului au fost
reprezentate prin vechile semne conventionale, iar formele
terenului aratate prin curbe de nivel cu echidistanta de ro m.
la aceste prime sectiuni s'a incercat a se reprezenta terenul
prin hasure intercalate intre curbe, in al doilea an insd, s'a re-
nuntat la hasure, pdstrânduse numai sistemul reprezentdrei prin
curbe, de oarece arta reprezentdrei terenului prin hasuri find
o metodd foarte grea, ea nu se poate aplica de cât de speciali
in aceasta.
Basarabia micà era redatd Moldovei prin tractatul din anul
1855 i pentru cd locuitori acestor trei districte erau lipsiti de
pdmânt, statul. in interesul economic al lor, le vinde proprie-
tdtile sale din aceastd parte si pentru mdsurätorile necesare, in-
sdrcineazd. Depositul de Rdsboiu. In acest scop, in primdvara
anului 1876, oficeri topografi pornesc pe teren in aceste trei
districte unde incep lucrärile, care au continuat pand in luna
August, and se intrerup din cauza mobilizdrei armatei in ve-
derea rdsboiu'lui Ruso-Turc.
In Istoricul Rdsboiului din 1877-1878, vol. I, pag. 90roo
se citeste : and M. S. Domnitorul Carol I, la 27 Aprilie 1877,
lud chiar in persoand comanda armatei,, o. noud ordine de bd-
tae a armatei fu definitiv stabilitd. In textul Inaltului Decret
care hotdra aceastà stabiFre, se prevedea la cuartierul general,
Sectiunea Topografica cu colonelul Dona Nicolae, maiorul Brä-
tianu Constantin i maiorul Cdpitdneanu Constantin».
In acest restimp maiorul BrAtianu se gdsea ocupat la Bucu-
resti cu imprimarea hdrtei teatrului de rdsboiu iar cu a doua
orine de bdtae din 23 Iulie 1877, maiorul irdtianu rdmâne
seful sectiunei topografice având de ajutor pe maiorul Cdpitd-
neanu, peste putin timp acesta din urrnd a fost trecut secretarul
canceldriei sefului Statului-Major General, astfel cd cu trecerea
armatei peste Dundre, când maiorul Brátianu se intoarse la
cuartierul general, el se gdsi la sectiunea topograficd numai cu
locotenentul Sdgârceanu care 11 ajutase in Bucuresti la intoc-
mirea hdrtei teatrului de rdsboiu. Sup unând cazul Generalului
Cernat, care avea comanda trupelor Romane in operatiunile
din Bulgaria si ardtândui neputinta in care se gaisea de a'si in-
deplini indatorirele ca sef al sectiunei topografice, Generalul
Cernat ia ardtat cà va fi greu ca dea personalul de oficeri
trebuinciosi pentru constituirea sectiunei topografice, fiindcà cu
toate incercdrile sale si ale colonelului Dona in acest scop, nu
s'au putut relua de la Reg;mente vechi oficeri ai Depositului
de Rdsboiu ; sefi de corpuri ardtau prin rapoarte cd nu se pot
dispensa de serviciile acestor oficeri care prin practica lor la
lucrarea härtei tdri, dobândiserd aptitudinele speciale cerute
pentru recunoasteri i ridicdri militare si chiar aceastd nepu-
www.digibuc.ro
 38

tinta in care s'a ggsit colonelul Dona de a'si constitui sec-

tiunea topograficg, nu putM a contribuit la hotArgrea ce luase
in urmd de a se reintoarce la regiment.
Totusi, insuccesele acestor interveniri oficiale a cuartierului
general cgtre sefi de corpuri n'au sdruncinat inteu nimic cre-
dinta maiorului Brätianu, cg prin stgruintd va fini prin a'si in-
deplini insgrcinarea sa la cuartierul general.
Si. in acest scop a solicitat generalului Cernat sg subscrie
ordinul ce redactase prin care maiorul Brätianu rgingnea in-
sgrcinat a aduce la sectiunea topograficä oficeri citati mai sus
care se ggsea la regimente.
Armat cu acest ordin, maiorul Batianu s'a prezentat la sefi
de corpuri respectivi, pe cari convingândui cu cuvantul, asupra
foloaselor netäggduite pentru conducerea operatiunilor de a se
avea icoana terenului de luptg, a avut fericirea a aduna in o
cgrutä ce'l urma pe toti oficeri cei solicitase si astfel a putut
constitui sectiunea topograficg a cuartierului general al armatei
spre multumirea tuturora '.
Dintre lucrgrile ce oficeri sectiuni topografice au executat in
rgsboiul 1877-78 a fost si planul topografic al imprejurimilor
Plevnei, care a fost inmânat la 12 Decembrie acest an, la Bo-
got, Marelui Duce Nicolae, din ordinul A. S. Domnitorul Carol I.
Terminânduse räsboiul si incheinduse pacea, se reâncep lu-
crgrile la ridicarea hgrtei Moldovei.
In anul 1879, brigada topograficg ridicg o bung suprafatà de
teren din Judetele Iasi, Roman, Vaslui. si Tecuciu pe o supra-
fatg de Hoo kilometri patrati.
Prin legea din anul 1883 instituinduse Marele Statul Major
al Armatei, Depositul de ,Rdsboiu ea numirea de sectiunea III-a
si prin regulamentul interior al Marelui Stat Major din anul
1884, se defineste insärcingrile sectiunei III-a care sunt ; lucrarea
si tinerea la curent a hgrti, studiul geografic si. topografic al
tárilor vecine si adunarea documentelor relative la aceasta, im-
primarea hgrtilor si planurilor necesare _armatei pentru timp de
pace si de räsboiu.
Ridicarile topografice la harta Moldovei au urmat regulat in
fiecare an, astfel cg cu terminarea campaniei de lucru din anul
1893, care s'a fäcut in Judetele Bacgu, Tecuciu si Putna ridi-
cânduse 69 de sectiuni cu o suprafatä de 5358km. P. 1163m. se ter-
ming harta Moldovei. Ea este ridicatà pe 496 sectiuni (plansete)
si are o suprafatg de 38.149km P. 4526n1P. si intreaga lucrare a
ei a costat aproximativ 1.654.751 lei.
Plansetele au forma patratà si cadrurile ei sunt linii drepte,
ea nu este altceva de cât sectiunea cuprinsà intre paralele din
1) Din Insemnkatea härtei tali pentru apararea nationala, de general
C. I. Beatianu.
www.digibuc.ro
 84

io' in io' duse la axele coordonatelor geografice 1) avand col-

turile calculate in raport cu axele lor.
Fiecare planseta (minuta topografica) formand un patrat cu
o,5o cm. pe latura sau pc) km. la scara I : 20.000 a ridicarilor,
cuprinde o suprafata de Poo km. p.
In privinta procedeurilor care s'a intrebuintat la ridicarile to-
pografice, modul cum s'a facut desemnul de camp si cabinet,
precum si accesorile unei plansete originale, se va al-Ma la ri-
dicarile topografice din Muntenia de oarece nu a diferit de a
acesteia.

b) HARTA DOBROGEI

LucrAri Geodezice si Astronomice.

Prin tractatul de la Berlin din 12 Aprilie 1879 s'a cedat Ro-

maniei, Dobrogea in schimbul Basarabiei mici. Guvernul Roman
a luat de Indata masuri ca acestei noi provincii care era lo-
cuita de diferite nationalitati, sa i se faca pe langa o harta re-
gulata si exacta si o parcelare in detaliu a tutulor proprieta-
tilor, ca astfel sa se poata stabili in mod echitabil dreptul de
proprietate al fiecdrui locuitor in parte de orice nationalitate ar
fi si care se gaseau aci proprietari atunci.
Ministerul de Domenii care era mai mult interesat in aceastà
causa, intervine pe langa Ministerul de Rasboiu, ca sectiunea III-a
Topografica, sa suspende lucrarile hartei Moldovei §i sa faca
harta si parcelarile din Dobrogea, dui:A instructiunile ce se da
de Ministerul Domeniilor, iar pentru aceasta. lucrare Ministerul
Domeniilor se obliga a suporta toate cheltuelile ce va necesita.
In urma acestei hotarari, colonelul Barozzi seful Depositului de
Rasboiu, lua masurile necesare pentru ridicarea hartei Dobrogei.
In acest .scop, in primavara anului 188o oficeri geodezi de la
sectiunea III-a a si inceput lucrarea in Dobrogea. S'a luat ca
baza punctele Defcea §i. Sapata, latura ce a servit atat ofice-
rilor austriaci in anul 1856, cat si rusilor cand au ridicat harta
acestei provincii, metoada intrebuintata a fost ca si aceia pentru
Moldova, adica s'a acoperit toata suprafata Dobrogei cu o retea de
triunghiuri de I-ul ordin, in interiorul carora s'a determinat grafic
puncte de al III-lea ordin necesare topografiei. Laturile triun-

1) Longitudinea 25° Est de Paris si Latitudinea 46° 80' Nord.

www.digibuc.ro
 35

ghiurilor de I-ul ordin erau mici, rareori atingea lungimea de

25 km.
S'a cautat pe cat a fost posibil de a se pune punctele tot in
locul uncle au fost ale austriacilor ; reteaua aceasta s'a legat cu
cea din Moldova §i Muntenia prin Biserica catedrala din Braila
§i prin punctele plantate pe teren care se gaseau din triangu-
latia austriacd, de oarece nu se ajunsese pand aci cu cele in-
cepute in nordul Moldovei pentru ridicarea ace§tia, iar cu Ba-
sarabia s'a legat prin Bisericele din Ismail, Reni §i alte puncte
cunoscute.
Triunghiurile au fost grupate pe poligoane, iar pentru orien-
tare s'a adoptat meridianul de care s'au servit oficeri ru§i.
S'a instalat un mic observator astronomic pe movila Avretiik
langa Constanta pentru determinarea orei locale §1 spre a con-
trola azimutele, nivelmentul a fost bazat pe cota Marei-Negre,
fàrà insa a fi determinata prin medimarimetru.
Sistemul de desfa§urare al hartei a fost acela§i ca §i la harta
Moldovei adica acea a lui Flamsteit modificata de Bonne.
0 data cu cedarea Dobrogei prin tratatul de la Berlin, s'a
dat Romaniei §i Insula Serpilor, ea se gase§te la o departare
de 44 km. 814 m. de ora§ul Sulina, sau la 4 ore cu vaporul §i
este situata intre 45°, 14', 27" latitudine §i 47°, 32', 39" longi-
tudine de la Insula de Fer §i 45°, 15', 28" longitudine, 27°, 52',
24" latitudine de la Paris ; are o suprafata de 17 hectare cu
marginele formate din pereti de piatra inalti de la 20 la 30 metri.

Luceäri Topografice.

Indata dupa stabilirea punctelor geodezice pe teren in Do-

brogea, sectiunea topografica compusa din un §ef topograf o-
deer superior un numar de oficeri inferiori operatori 1) au in-
ceput ridicarile topografice pe teren de o data in trei parti
diferite, o parte in dreapta Dundrei subt Galati, o alta parte
ridicau gurile Dundrei, iar alta ridicau frontiera cu Bulgaria.
In toamna anului 1883 intreaga harta topografica a Dobrogei
a fost definitiv terminata pe teren, iar cu incepere din anul 1884
cea mai mare parte din oficeri topografi au trecut la harta Mol-
dovei pentru continuarea ei §i zumai un mic nurnar din oficeri
au continuat parcelarea care a durat Inca doi ani, adica 'Ana
in toamna anului 1886.
Suprafata solului din Dobrogea cu toate detaliile aflate pe el,
a fost representate §i desenate pe plan§etele originale prin aju-

1) Cea mai mare parte din oficeri au fost adu0 de la corpuri In acest
scop, numele kr se va vedea la fine ccolaboratori la harta Tani».
www.digibuc.ro
 36

torul semnelor conventionale asa : toate caile de comunicatiune

cu podurile si podetele lor, satele si orasele, cursurile de apa,
limitele de culturi, terenurile mlastinoase, lacurile, padurile, fan-
tanele, puturile etc. ; iar relieful terenului s'au al-Mat prin aju-
torul curbelor de nivel cu echidistanta de 5 m. In privinta a-
cestei reprezentari din urma, adica a reliefului terenului, sunt
nevoit a arata cä s'a facut In mod necomplect, si acest lucru
este constatat si deci nu se mai poate ascunde. Cauza nu se
poate atribui decat grabei ce s'a cerut in executarea acestei
arti, apoi mai este si acea ca parte din oficeri care au fost
intrebuintati la aceasta ridicare nu au cunoscut in deajuns re-
prezentarea terenului prin curbele de nivel.
Pentru ridicarea acestei harti s'a intrebuintat scara i :
mai mare de cat acea adoptata la harta Moldovei si Munteniei,
in scopul ce se urmarea adica, sa se poata al-Ma mai bine par-
celarile terenului.
Instrumentele intrebuintate pentru ridicare au fost, planseta
luneta cu alidada Starcke, stadia si lantul.
Sectiunile de lucru (plansetele) are forma patrata cu un cadru
de 5 k. de latura, sau o suprafata de 25 km. p. Intreaga harta
a Dobrogei este ridicata pe 736 plansete si are o suprafata de
15.544 km. p. 5329 m. p. si a costat 1.917.000 lei.
Foile originale au raruas si se gasesc astazi la Institutul Geo-
grafic al Armatei, iar Ministerului de Domenii i s'a dat Cate o
copie din acest numar de foi, reproduse prin fotolitografie.

e) HARTA MUNTENIEI

Lucräri Astronomice.

Necesitatea de a avea un observator astronomic militar per-

manent, era simtita Inca de la inceputul lucrarilor pentru ridi-
carea hartei tari, insa din diferite cauze si mai cu osebire a
lipsei de bani, nu s'a putut realiza acest scop. Am vazut cum
regretatul locot.-colonel Capitaneanu inproviza pentru obser-
vatiile sale astronomice cand in curtea scoalei militare din
calea Grivitei, and mai tarziu in gradina Opler i locul
trilor nu s'a mai cunoscut dupa putin timp in urma.
Cu ocaziunea ridicarei planului geometric al orasului Bucu-
resti in anul 1895, generalul Bratianu C., directorul Institutului
Geografic al Armatei, reuseste sà construiasca in partea sudica.
www.digibuc.ro
 37

a Capita lei pe Dealul Piscu, un observator "astronomic militar,

o constructie de-o camdata provizorie, mai târziu insa când
Institutul Geografic va dispnne de mijloace, el se va transforma
in o constructiune solida §i rnoderna.
Actuala cladire cuprinde la mijloc un mare salon cu deschi-
derile orientate in planul meridianului, la dreapta si la stânga
acestuia Cate o mica sala meridiana, iar lânga fiecare din a-
ceste din urma câte un birou. Cladirea s'a terminat in toamna
acestui an §i -a costat 45.000 lei.
Acest observator a fost echipat pe lânga instrumentele cu
care s'a servit locot.-colonel Cdpitaneanu, inca cu urmatoarele
mai importante :
a) Doua cercuri meridiane Gautier copiate exact dupa mo-
delul cercurilor Brunner, cu accesoriile lor ;
b) Douà pendule siderale de Leroy cu intreruptor electric la
fiecare secunda. Fiecare are câte o secunda moarta ;
c) Doua cadrane secundare actionate de pendula pentru ma-
rirea sunetului in cazul observatiunilor prin metoda ochiu §i
ureche ;
d) Douà statiuni complete cronografice Leovy, construite de
casa Bréguet din Paris.
Aceste din urma instrumente au fost cu totul modificate de
mecanicul Teofil Manu din Bucure§ti. Cronograful propriu zis
a fost inlocuit printr'un aparat de inregistrare sistem Fues din
Steglitz cu contra greutate, insemnarea facânduse prin niste
puncte pe o banta. In plan§eta cronografica s'a inlocuit plan-
§eta de lemn §i aparatele ce erau pe dânsa, cu altele indepen-
dente unele de altele, dupa modelul intrebuintat in observatorul
biroului central din Potsdam.
In anul 1906 s'a mai cumparat pentru observator un instru-
ment mare de pasaj sistem Bamberg §i doua mai mici cu
data (luneta frânta).
Cea dintâi lucrare executata in noul observator astronomic
al Institutului Geografic, s'a facut de capitanul Ramniceanu
Teodor in acest an 1895 prin determinarea latitudinei pilastru-
lui de Vest §i controlata in anii 1898 §i 1899, valoarea ei este :
440, 24', 34" 20 + o",04
apoi, in anul 1898 determina latitudinea capatului Est a bazei
Bucure§ti-Ciorogarla, care s'a gasit egald cu :
440 26'. 6''. 63 + 0", 04
§i azimutul fundamental al harti taxi pe directiunea observator
Foisoru de Foc (Bul. Ferdinand), iar legatura geodezica fa-
cuta de locot.-colonel Cantea Joan §eful serviciului geodezic.
In vara anului 1899, maiorul Ramniceanu asistat de capitanul
Toroceanu, determind latitudinea punctului Magura de Paza din
www.digibuc.ro
 Judetul Teleorman la Nord de Turnu-Magurele, ea este de :
45°. 48% 0".39 ± 0". 07-
Aceasta valoare este dedusä din vreo 280 observatiuni astrono-
mice de latitudine, prin metoda observatiunilor distantelor ze-
nitale ale multor stele in meridian. In acelasi punct s'a obtinut
in anul 1856 geograficeste prin triangulatiunea austriaca, lati-
tudinea :
45°. 48'. 7". 62
minima diferenta de 7". 23 se poate explica prin deviatiunea ver-
ticalei care aci nu este mare.
Tot in acest an, se determina de catre maiorul Ramniceanu,
latitudinea punctului Marciu in Judetul Muscel la Nord de Cam,
pul-Lung, al carui rezultat este :
45°. 13', 45". 84 + o". IC);
tot aci a fost si un punct al triangulatiuni austriace, latitudinea
geodezicä, calculala de oficeri austriaci in anul 1856, prin
cordamentul facut cu reteaua din Transilvania, a fost gasitä de :
45°. 14'. 14". 78.
Iar latitudinea geodezica observatä i calculata de oficeri geo-
dezi romani prin triangulatiunea venita de la baza Bucuresti,
luanduse ca puncte de plecare latitudinea determinata astrono-
miceste la observatorul de pe Dealu Piscu, s'a gasit egala cu
45°. 14'. 15". 8o,
deci, intre ambele determinari geodezice o diferenta de I". 02 ;
care este admisibila, insa, intre latitudinea astronomica si cea
geodezica, este o diferenta de 29".96, care denota o mare de-
viatiune a verticalei si neadrnisibilä, ea va fi insa controlata
pentru ca nu cumva influente geologice ale solului, sa fie cauza
acestei nepotriviri.
Pentru a lega geodezia Romaniei cu acea a restului Europei,
era necesar controlul astronomic prin determinarea directa cu
toata precisiunea ce comporta metoadele moderne a diferentei de
longitudine intre un punct central din Romania si un punct din
Europa Occidentalg, care dupa. lucrarile deja executate sa aibà
cat mai multe legaturi cu puncte din alte tari.
In consecinta d-1 General Bratianu, fostul Director al Insti-
tutului Geografic al Armatei, adresanduse Consilierului Helmert
Directorul Institutului Geodezic Prusian si al biroului central
al masurei gradului, a provenit ideia pe care profesorul Hel-
mert o cerea deja, de a executa diferenta de longitudine Bu-
cureei-Potsdam.
Lucrarea s'a putut duce la bun sfarsit cu atat mai mult cu

www.digibuc.ro
 B(j

cat Bucure§tiul se afla deja legat cu Berlinul prin o linie tele-

grafica §i directä.
S'a luat decisiunea ca operatiunea aceasta sa se faca paralel
§i in acelasi timp cu instrumente §i dupa metoade proprii de
catre observatori români : Maiorul Reimniceanu Th. §i câpitanul
Toroceanu R. §i observatori germani : Consilier Profesor Th.
Albreht §i Profesor G. Borass.
Instrumentele intrebuintate de catre observatori romani, au
fost cercurile meridiane portative model Brunner, construite de
Gantier, iara observatiunile au fost inregistrate pe cronografele
casei Brequet.
Asa dar, in anul 1900 intre I I Iulie §i 17 Septembrie, s'a exe-
cutat aceasta importanta lucrare, calculele asemenea s'a fäcut
deosebit, iar resultatele au fost :
Român, 52'. IO". 947 CU o eroare probabila o". 03.
German, 52'. 10". 941 cu o eroare probabila± o". 003.
Prin urmare o diferenta de 6 miimi dintr'o secunda de timp ;
aceasta dovede§te abilitatea §i priceperea oficerilor nostri as-
tronomi 2).
Tot cu ocaziunea determindri de longitudine Bucuresti-Potsdam
in acest an §i in urma interventiunei D-lui general Bratianu
directorul Institutului Geografic al Armatei, pe lânga savantul
profesor Dr. Helmert, directorul Institutului Geodez al Prusiei,
s'a obtinut ca profesorul Dr. Borrass cu instrumentele lui von
Sterneck, sà facd determinarea intensitatei de gravitatiune la ob-
servatorul astronomic, lucrare care s'a facut in zilele de 18 §i-
19 Septembrie 1900 in pimnita acestui observator, apoi in zi-
lele de 22 §1. 23 Septembrie, aceasta determinare s'a facut §i la
Galati ; rezultatele comunicate sunt urmatoarele :
La Bucure§ti, la observatorul astronomic militar g 9'11.80548
» Galati, la Tiglina g9m.8o656
» Potsdam este 97)1.81270 2)
In anul 1902, intre 17 Julie §i 8 August, s'a determinat dife-
renta de longitudine intre Turnu-Severm §i Bucure§ti. In acest
scop, s'a facut la Severin un mic pilastru de z+d pe platoul de
lângd Cazartna Calarasilor §i cam la 150 m. spre Vest de aceasta.
Tot in acest an, intre 5 §i ii Septembrie cu ocaziunea ridi-
carei planului geometric al orasului Ploesti, s'a determinat di-
ferinta de longitudine intre capul de Nord al bazei tnasurata
la Sud-Vestul acestui ora i observatorul Bucuresti.

1) Extras din registrele biioului astronomic al Institutului Geografic

al Armatei.
2) 0 prima.' incercare asupra lucrarilor astronomice din Romania, de
stefan Hepites 1902.
Resultatele acestor cloud diferinte de longitudini nu s'au publicat
inch de biuroul astronomic.
www.digibuc.ro
 40

Aceste determindri de diferinte precurn si calculul lor, s'a exe-

cutat de maiorul Rdmniceanu Theodor asistat de cdpitanul To-
roceanu R., iar calculator elevul guard de geniu Frunzal C.8).
In anul 1905, in urma resolutiunei luate de a XIV-a conferintd
internationald pentru mdsurarea gradului, ce s'a tinut la Copen-
haga, serviciul geodezic de pe lângd Institutul Geografic al at-
matei, urma a executa junctiunea geodezicd de I-iul ordin pentru
malsurarea paralelului de 4711,8 Brest-Astrahan ; aceastd lucrare
trebuia sprijinifal i pe baza de Nord de la Roman.
In acest scop, in vara anului 1907, se determind diferenta de
longitudine între observatorul astronomic si capul de Nord al
bazei 1).
Instrum6ntele intrebuintate, a fost cele doud lunete de pasa-
giu noi, aceste lunete avand micrometrele Refisold pentru la-
registrarea electrical a trecerilor. S'a observat apoi fot la acest
capalt al bazei cu una din aceste lunete un azimut si o latitudine
prin diferentele de distante zenitale (metoada Herebow Tahat
de precisiune, aplicatd pentru prima oard In lucralrile noastre).
Aceste observatiuni a fost executat de locot.-colonel Rdmni-
ceanu Theodor asistat de elevul guard de geniu Frunzà, iar
rezultatele vor fi trimise impreund cu cele geodezice, asociatiu-
nei internationale pentru care s'a acut aceastal lucrarè.
Tot in acest an, s'a fAcut observatiuni astronomice pentru
verificarea latitudinei Mdgurei de Pazd din Judetul Teleorman,
tot aci s'a determinat si un azimut (prin polard), aceste obser-
vatiuni s'a falcut cu noul instrument Bamberg de cdtre cápitan
Comandor Cdtuneanu Al. asistat de locot. Procbpiescu Panfil.
Cu incepere din anul 1898, pentru desalsurarea hdrtei ce a
mai rämas de ridicat, s'a adoptat noua desfdsurare elipsoidal4
Klarke, renuntandu-se la desfalsurarea conicd. Bonne ; iar pentru
buna impdrtire a foilor din hartd, s'a hotalrat ca aceastd desfd-
surare sal inceapd de la meridianul 230 Est de Paris, care in Ro-
mania trece prm orasele Zimnicea i Gdesti.

Lucrári Geodezice.

Cum este in principiu pentru ridicarea hdrtei tdri, ca lucrd-

rile geodezice trebue sà fie determinate cu un an inaintea ridi-
cdrilor topografice, triangulatiunea geodezicd la harta Munte-
niei a inceput din anul 1893 ; ea este o continuare a triangula-
tiunei din noldova, sprijinitd pe cateva puncte din acea din
Dobrogea i punctele bazei geodezice dela Brasov. Din aceste

Resultatele acestor cloud diferinte de longitudini nu s'au publicat

Inca de biuroul astronomic.
www.digibuc.ro
 41

laturi provisorii hotdrâte ca puncte de plecare, s'a construit po-

ligoane de triangulatiune regulate, care in urrn.1 din an in an
s'au intins cdtre Vest asupra tdrei formând o singurd retea cu
triangulatiunea Moldovei i Dobrogei.
In anul 1895, Primdria ora§ului Bucure§ti având trebuinta de
un plan geometric al acestui ora§, era de trebuintd mdsurarea
unei baze pentru -precisiunea acestei lucrAri 0. care a servit mai
_in urmd pentru controlul.triangulatiunei venità dinspre Moldova
§i Dobrogea, precum i pentru sprijinul celei ce se intindea la
Vest care Oltenia.
De oarece Institutul nostru Geografic nu poseda instrumen-
tele necesare pentru mdsurarea unei baze, s'a intervenit pe lângd
guvernul Francez sd imprumute instrumentele necesare pentru
másurarea ei.
.In. primdvara acestui an acest guvern a delegat pe locot.-co-
loneloDefforges sd vie in Romania in acest scop. Baza a fost
aleasd pe ,§oseaua Bucure§ti-Ciorogârla §i mdsuratd cu instru-
mentul bimetalic (francez) de cdtre oficeri geodezi ai Institntului
Geografic al Armatei sub directiunea locot.-colonel Defforges,
ea are o. lungime de 9420m.06, luând numirea de Baza centrald
Bucuroti. Dupd mAsurare §i la ingroparea sub pilastru a per-
gamentului comemorativ, s'a fAcut o sfe§tanie la care a luat
parte §i. M. S. Regele Carol I.
Presentânduse ocasiunea in acest an ca Institutul Geografic
sà aibd la indemând .un instrument pentru mdsuratul bazelor,
s'a mai mdsurat o bazd in Moldova, putin la Nord de ormul
Roman, numità Baza de Nord, lungd de 7400 m.,1§i, care era
necesardla verificarea triangulatiunei geodezice din Moldova §i
o ,altd bazg in Judetul Mehedinti lângd comuha Carla Mare pe
malul Dural-6 in dreptul râului Timoc ce servd de frontierd
intre Serbia §i Bulgaria, numitá Baza de Vest ; lungimea ei este
de: 6200 m., va servi de control lucrärilor de triangulatiune
geodezicd care va ajunge pân aci in campania de lucru a a-
mului 1908.
Tri anul 1902, cu ocaziunea ridicdrei planului ora§ului Ploe§ti,
0 cum. Institutul Geografic nu poseda nici nil instrument pentru.
mdsurarea bazelor, s'a cumpdrat de la Paris un asemenea ins-
trument numit «Invar» care constd dinteo sarmä de otel niche-
latàj accesotii ; cu acest instrument s'a mdsurat baza Plooti
la Sud de ora§, a arei lungime este 4925 m. 0 care a servit
apoi. triangulatiunei geodezice a ora§ului.
In anul 1903 urrnând a se face ridicdri topografice in jurul
ora§ului .Craiova spre a servi manevrelor Regale din toamna
acelui an §i cum nu era reteaua geodezicd intinsd panà in a-
ceastd regiune pe care sd se sprijine aceste ridicdri, a trebuit
sd se indsoare pe teren o bazd la Sud de ora§ul Craiova, ea
s'a mäsurat tot cu noul instrument dnvar» 0 are o lungime
www.digibuc.ro
 42

de 6766 m. 75 cm. ea a servit la determinarea punctelor geode-

zice necesare la ridicarea acestei regiuni.
In campania de lucru a anului 1907 in scop de a se controla
reteaua de triangulatiune necesard rid:cdrilor zonei limitrofe a
Dundrei, s'a mdsurat o baza la Mdgura de Pazd in Judetul Te-
leorman la Nord de Turnu-MAgurele, tot cu aparatul (Invar»
si are o lungime de 12.735 metri. Fiecare capAt al bazelor rnd-
surate sunt insemnate pe teren prin eke un pilastru de zid.
Din anul 1898 s'a inceput lucrdrile bazate pe noua desfd§u-
rare Klarke, reteaua geodezicd de la baza centrald sprijinitA pe
punctele Satu-Nou, Ciorogarla, Pope§ti, Buciumeni in directiunea
N-V, trece peste vechea retea de triangulatie care acoperea
partea de Nord a Judetului Ilfov si Dâmbovita 'An d. in punc-
tele Poiana din varf §i Mdgura Buc§ani, din aceste din urind
care sunt ultima laturd spre Vest ,din continuarea triangula-
tiunei Moldovei, reteaua se indreaptd Care Nord fdcAnduse le-
gdturd cu aceste puncte noi si acoperd partea de Vest a Ju-
detului Dâmbovita, apoi Judetul Muscel si o parte din Arges,
pang. in Munti Carpati legânduse cu reteaua austriacd prin
punctele Vdiful Negoiu §i Piatra lui Crai (Königstein) ; apoi, in
anul 1906 reteaua de triangulatiune se intinde din punctele
Gihtjani §i Putul gerului cu care se fdcuse legAturd cu baza
centrald §i care a servit ca laturd de plecare pentru intreaga
retea asupra Judetelor Arges si Teleorman. Cdtre Est insd, nu
s'a putut face legAturd cu punctele din vechea retea geodezicd
si care acoperea Judetul Vlasca, in scopul de a se lega §i pe
aci cu baza centrald Bucure§ti, din cauzd cà aceste puncte erau
prea depdrtate si nu s'a putut vedea. Din aceastä cauzd, se
simtea nevoe de a se mdsura noua bazd la Mdgura de PAzd
(la Nord de Turnu-Mdgurele) in scop de a se controla exacti-
iatea retelei de triangulatie.
De aci, din punctele Magura de Pazd §i Dracea care sunt
capetele ei, triangulatiunea in poligoane simple se intinde in
susul Dundrei pe terasa ei si spre Nord, acoperind Judetele Ro-
manati, Oltu si o parte din Dolj, aceastd retea de triangula-
tiune va fi verificatd pe baza de la Craiova si cea de la gArla
mare, iar pentru fixarea ei un raport cu noile axe de desfAsu.
rare din anul 1898, este trebuintd a se determina o diferentd
de longitudine intre observatokul astronomic Bucuresti si unul
din capetele celor trei baze de Apus, cum ar fi de exemplu ca
pul bazei de Est de la GArla Mare.
Canevasul geodezic al hdrtei Munteniei astfel cQnstruit, cu-
prinde ca si al Moldovei trei ordine de retele. Reteaua de I-ul
ordin având laturele de la 24 la 25 km., reteaua de al II-lea
ordin in interiorul celei dintdi, având laturele de la ro la 20 km.,
§i in fine reteaua de al treilea ordin in interiorul celor dintdi
cu laturi mai mici. In afard de aceste retele care formeazd ca,
www.digibuc.ro
nevasul geodezic, sau mai deterrninat §i positiunile a diferitelor
clddiri mari, cum de ex. : co§uri de fabrici, clopotnite de Biserici,
precum §i alte puncte mai ridicate ale diferitelor clddiri, pentru
a putea servi la determinarea canevasului topografic.
Determinarea tuturor punctelor geodezice s'au acut cu Theo-
dolitul Starke §i azirnutalul Brunner in acelea§i conditiuni ca
pentru triangulatiunea Moldovei.
Determinatiunile azimutale au fost acute cu Theodolitul, obser-
vânduse de 48- ori unghiurile de I-ul ordin §i de la 30-32 ori
cele de al II-lea ordin, iar cu cercul azimutal Brunner s'a ob-
servat de 40 ori cel de I-ul ordin §i de 20 ori cel de al II-lea.
Determindrile zenitale au fost acute cu Theodolitul Starke ob-
servându-se de 8ro ori unghiurile punctelor de I-ul ordin, de
6io ori cele de al II-lea §i de 4-5 ori cele de al III-lea ordin.
Afar-A de aceste cloud instrumente a fost intrebuintat §i He-
lioscopul Starke pentru luminarea punctelor vizate.
Calculele geodezice care constd din calculul compensdrei po-
ligoanelor, resolvirea triunghiurilor, calculul excesului sferic,
calculul coordonatelor rectangulare sau cele geografice, calculul
cotelor punctului §i calculul diferitelor constante, s'a acut in
totdeauna dupd incetarea campaniei de lucru in cabinet §i cu
mici exceptiuni pe teren, atunci când a fost absolua nevoe de
a se da coordonatele câtorva puncte necesare topografice.
A§a dar, pand in campania de lucru a anului 1908, s'a deter-
minat pentru ridicarea hdrti Munteniei 130 puncte de I-ul ordin,
122 de al II-lea ordin §1 1548 de al III-lea ordin, afard de Bi-
sericile, co§urile de fabrici §i diferite alte clddiri mai inalte.
In anul 1905, in urma decisiunei luatd de comisiunea geo-
dezicd internatipnald intrunitd in conferinta la Compenhaga
pentru mdsurarea paralelului de 751120 Brest-Astrahan ; servi-
ciul geodezic al Institutului Geografic al Armatei in scopul de
a se executa junctiunea geodezicd cu Austro-Ungaria §i Rusia,
a executat in Nordul Moldovei, independent de reteaua geode-
zicd necesard hdrtei tdri, o noud triangulatiune geodezicd, in
acest scop s'a ales §i construit in vara acestui an, un numdr de
15 piramide de I-ul ordin in punctele : Zimbru, Savnicel, Stânca,
Sârca Rddeni, Hele§teni, Märgineni, Sangeap, Vulture§ti, Vf.
Ple§i, Boi§te, Ciahldu, Budac, Bivol §i Capu Bazi Nord. Latura
de plecare pentru aceasa triangulat;une a fost Baza de Nord
(Roman).
Aceasa triangulatiune s'a legat cu cea rusd prin punctele
Izvoarele §i Tudoras din triangulatiunea Basarabiei §i cu cea
austriacd din Bucovina prin punctele Brusturoasa §i Teisoara.
Observatiunile punctelor din aceasa triangulatiune s'a acut
in anii 1906 §i 1907, iar resultatul lor s'a trimes Institutului, geo-
dezic Prusian de la Potsdam.
www.digibuc.ro
 44

Nivelmentul de precisiune.

Operatiunile nivelmentului de precisiune având de bazg. cota

Märei-Negre, au fost incepute in anul 1895 cu ocaziunea ridi-
cgrei planului geometric al ora§ului Bucure§ti, In scop de a se
obtine forma exacta' a terenului pe care e a§ezat acest ora§, §i
spre a servi §i pentru reprezentarea formelor terenului la harta
tgrei.
Pentru determinarea cotei o a nivelului Mgrei-Negre, s'a ins-
talat in câte un put anume fäcut in malul Mgrei la Constanta
§i Mangalia, Cate un Medimarimetru, Observatiunile s'au fgcut
la fata locului timp de trei ani pentru determinarea nivelului
Märei sau cota o.
In urmg, s'a plecat eu nivelmentul pe linia feratg. Constanta-
Bucure§ti (gara de Nord) distanta de 188 km. 693 m. pe intreaga
aceastg linie s'a dat cotele de precisiune tutulor Orilor, can-
toanelor, podetelor §i obiectelor fixe de pe ateastg. linie ; din
gara de Nord, in scopul de a se da cotele bazei centrale nece-
sare triangulatiunei geodezice s'a acut nivelmentul gara de
Nord-Lcapul de baza Est (Satu-Ilou), a chrei cotg este 91 m. 1418,
apoi §i celei de Vest (Ciorogârla) care are cota 97 m. 2696.
Tot din gara de Nord, s'a exeCutat nivelmentul ora§ului Bu-
cure§ti acoperânduse suprafata sa cu 25 poligoane ale cgror
gre§eli de inchiderebrutä a variat de la o la 12 mm.
De la cota nivelmentului de precisiune din gara de Nord, ni-
velmentul s'a continuat In anii urmátori pe celelalte linii §i
pentru control el s'a fgcut pe poligoane.
Panä In campania anului 1908 s'a executat urmAtoarele lucrgri :
a) S'a fäcut poligonul Bucure§ti-Sinaia-Tärgovi§te-Titu-Bucu-
re§ti, inchizându-se cu o gre§alg brutd de om.0624.
b) S'a inchis poligonul Giurgiu-Zitnnicea-Turnu-Mggurele, (pe
§osea) Ro§iori-Alexandria-Giurgiu, cu o gre§alà brutà de oin0108.
c) S'a executat poligonul Bucure§ti-Giurgiu-Alexandria (pe
§osea) Ro§iori de Vede-Coste§ti-Pite§ti-Titu-Chitila-Bucure§ti, in-
chizându-se cu o gre§ald de o11.08o4.
d) S'a executat poligonul, Pite§ti-Curtea de Arge§-Câmpu Lung-
Gole§ti-Pite§ti, inchizându-se eu o gre§alg de ornoi 89.
e) Poligonul Corabia-Listeava-Craiova (pe §osea).Piatra Olt-
Corabia, s'a inchis cu o gre§alg de on' 0178.
f) Precum §i poligoanele : Titu-Targovi§te-Câmpu Lung-Go-
le§ti-Titu ; Turnu Mgo-urele-Corabia-Caracal-Piatra Olt-Coste§ti-
Turnu Mdgurele ; eraiova-Listeava-Bistret-Calafat-Craiova ; §i
Craiova-Filia§i-Palota-Garla Mare-Calafat-Craiova.
In cursul lucrdrilor pe liniile ferate, s'au dat cote ca §i pe
linia Constanta-Bucure§ti la toate punctele fixe precum : gärilor,
www.digibuc.ro
 al
MC If Eir G 113
QRST
NI 0. 15
MOB
ZErinekBdliEf'dH
A' 13 I If

111111
Ill
I , II I II I
ba MI MI
Man

umreamtkt rm woo=
'-. 511111WP177
ropowiskirora... //
N 111
III

MERSOBIZZ ii aggMEMM I , , ,
I
II II II I /Ii/ III.I.P 3Z, ilalaiimo
wIlliiillot . ?somMENN MOH
sus VI I I /WI IIIREIMUNIIIMrZwwmok 11111m
Iffillaue1111111:0111111111111
,
" II 1v
MIMI ,

EMU 11.11:1111111171111:1Ell I 1 /I ,/ I /.1 II XLV

ATE

.11101111.1.! 11111WEINIMIP: 1,11 MIMI.

MINIUMMIN II/ IIII / /I 1NT

ll.....11
ommili , ., ,, /I III irdirjaikralatill NMI ?If'
XVIII

10..... o I I
'111111111i01111111:0
1/11/1/ M

111M -":r
I
"
1 1 Illli VII
my
IIIIIIIIIIIMINIMIEM
Emonminumlfraw.q.
I 1 II
Dr.

ME SEMEMEREMBIbm5 ENNIIL,,gmal
iii mrivalinillIONIVIIIIIIIMEMNIE=Irr""Li ,,, , ,
11.
4111
MI

MEIMIN40)61 leillimr I'l '' 'II

, IKAV R
IX
I II
I THMIMP1119 immalt Inmummvdrelleermsrakiiramall,
Mil? 1111E11111ieffiiiiiiiarinfflopkell..,Bwzairrig
al cogr--rm
I 1 ovIlleareig1111.411111111.111141144816111; ii VII
I ninElnii1M11111/1MILMISMIEW1467 lintrarsap719.Erw kirAMILI1460194""Itiredifilit
iiihINF.2.1111110-411-LTAIMMEIDAmireal v X
...:fivene t ill
vilinIMIIMINIMIIMMIIIMICEDMIIIIIIIIIIINItimnsljatiwilloMkty-e
mommummorramorimmrizummmorTmAttgagmanmwm i

xxxl IIIIIIimummIIIiIIMAIUMPINIII61Naisapazglowall IIMIDAr tokiatiqj

4' ItIsm CM:0 - mi
1.11 k
11;

i
,..-P-"'
1/Palq.,....z.-11.11NOMEMS111119hk
, Witiligabillir
11111LtarommiligINIMIERIMIIIPAIIN
MIMIIIIIg. /t Zfill6d"-
INV 111111111filligglifilltiVirarantillimomMatatignilliMIUMW:h.M.
' tirdimehrk
I.,. gum ' ri I
ill
i I
Rif
IfimrinnIMUMARIMIMIIII inemo:Noulmom II IIIKkoz.,..-mmil,,
Mampirammiunommorommunommulminumgymmlommirverimmiliggski,,....
famm,4..unnunimmoindIrd6,,IM ::.zi sill
ii
Ark-,3_,..mitimall
11101:1111iiiiiiiifilliorgror .siad¡VIP*
. I

mu
, ,
LI
1,1111111E1111111111110Mir
%maw umnimmgmkg151:§1 , u
quP244110/=!!! Illartivailumniumm=1111.11.
1111111111111liommumlidinwpw/wmair..-..
:6.

. . ,, ,

isommumssmominm '113' C' E'IF' GI4 I I

00 1.OM OnN I

A
EMU" ENE' L M 0

www.digibuc.ro
 45

cantoanelor, podurilor si podetelor ; pe §osele : cantoanelor si

podurilor de zid ; iar prin sate si orase, la ateva din cládirile
cele mai importante cum de ex. : Biserici, scoli, spitale etc.
g) S'a mai executat nivelmentul pe §oseaua Constanta-Man-
galia in scopul ca mai tárziu sa se inchizá poligonul Constanta-
Mangalia-Ostrov-Cernavoda-Constanta, necesar lucrárilor ce se
vor face pentru Dobrogea.
Afara de baza centrald Bucure§ti despre care s'a vorbit, s'a
mai dat cota §i capetelor de baze GIrla-Mare, Mágura de paza
§i baza de Nord (Roman).
Cum insá scopul este ca intreg nivelmentul geodezic sá fie
inlocuit CL1 cel de precisiune, s'a simtit necesitatea de a se de-
termina o retea secundard de nivelment care sá treacá prin
toate sectiunile topografice de lucru, dandu-le la fiecare sec-
tiune ate 3-7 puncte de nivelment de precisie.
Latur4e acestui nivelment de al II-lea ordin incep din o laturá
a poligonului de I-ul ordin paná la alta, sau se inchide tot pe
aceastá laturá. Acest fel de nivelment s'a fácut páná in prezent
in judetele : Teleorman, Oltu, Romanati §i o parte din Dolj, pe
o lungime de 1179 km.
Cu ocaziunea executári retelei de triangulatiune in Nordul
Moldovei in campania de lucru a anilor 1906 §i 1907 pentru
comisiunea geodezicá internationalá, s'a facut nivelmentul de pre-
cisiune Itcani - Vere§ti - Dolhasca - Pa§cani - Roman - Bacdu pe dis-
tanta de 156 k. 76 m. in scopul de a se da cota celor douá ca-
pete ale bazei de Nord (Roman) care a ser vit acestei triangu-
latiuni.
Racordamentul nivelmentului cu Austro-Ungaria s'a fácut
in conditiunile urmátoare ;
In gara Predeal.
Cota oficiala Austro-Ungard a cárui punct de
plecare fiind Marea Adriatica este i000 m. 5945
Cota României a chrui punct de plecare fiind
Marea-Neagrá este i000 m. 6609
Gre§ala de inchidere bruta este de . . o m. 0664
La Varciorova cantonul C. F. R. No. 1196.
Cota oficialá Austro-Ungará a carui punct de
plecare fiind Marea Adriaticá este 53 m. 0194
Cota României a cárui punct de plecare fiind
Marea-Neagrá este 53 m. 0555
Gre§ala de inchidere bruta este de . . o M. 0361
Instrumentele ce se intrebuinteazá de Institutul Geografic al
Armatei pentru aceste lucrAri sunt :
Nivela Bertelemy §i Mira de nivelment cu compensator.
www.digibuc.ro
 46

Lucrari Topografice.

a) Operatiuni pregatitoare. Procedeul ridicdrilor topografice

intrebuintat de Institutul Geografic al Armatei pentru harta
consta in a figura geometriceste pe plansetä (sectiunea,
sau minuta topograficd) prin ajutorul semnelor conventionale,
toate detaliele planimetrice de pe suprafata solului, fie ele na-
turale sau artificiale ; precum i formele terenului, prin ajutorul
curbelor de nilzel.
Exactitatea acestor ridicdri se sprijind pe un canevas general
topografic determinat prin o triangulatiune graficd de cdtre fie-
care operator topograf in sectiunea sa de lucru. Aces t canevas
se obtine prin ajutorul punctelor geodezice constituite prealabil
pe plansetd dupd datele serviciului geodezic si asezate de cdtre
oficerul topograf prin ajutorul linialului cu compas ; pentru
vechea desasurare prin coordonate rectangulare, iar pentru noua
desfdsurare prin coordonate geografice.
Planseta sau sectiunea de lucru dupd vechea desfásurare co-
nicd Bonne, au forma perfect patratà cu latura de 50 cm. care
la scara I : 20.000 adoptatd pentru ridichrile hdrtei, reprezintd
o lungime de io km. sau o suprafatd de ioo km. p. pentru in-
treaga sectiune. Cadrurile ei sau laturile patratului, nu sunt de
cat niste meridiane si paralele trase din io' in io', de unde ea
numirea de minutd de topografie.
Sectiunile dupd noua desasurare trapezoidald Klarke, sunt
niste dreptunghiuri cuprinse intre cloud' serii de arcuri de cerc
mare, uncle in directia E-V si paralele, iar altele in directia
N-S si convirgente cdtre pol, formand niste dreptunghiuri, in
care laturile paralele sunt construite de paralelele pdmântesti,
iar cele convirgente de meridiane ; atât paralelele cat i meri-
dianele fiind trase din Io' in io', figura ce rezultd din inter-
sectia lor, constitue o sectiune având fiecare laturd de Io' lun-
gime de arc. Suprafetele lor se mdreste de la Nord la Sud pe
aceasi coloand, din cauza neegalitdti arcelor paralele cuprinse
intre arcele de meridian, care cum am ardtat converg cdtre pol.
Suprafata unei astfel de sectiuni variazd intre 70-75 k. p.
Pe aceste sectiuni se pun duped cum am ardtat punctele geo-
dezice, astfel cd devine gata pentru lucrdrile exterioare.
b) Instrumentele topograficeste de care Institutul Geografic
se serveste pentru ridicarile hdrtei sunt : Statiunea topografica
<Starcke ci Kammerer» pe cari o intrebuinteazd de la anul 188o
in aceste ridicdri, ea se compune din urmdtoarele accesorii :
Alidada cu lunetd ;
2) Capul trepiedului plansetei ;
3) Trepiedul ;

www.digibuc.ro
 47

4) Una busold ;
5) » niveld ;
6) Un lant de 20 metri cu ro fise ;
7) dublu decimetru ;
»
8) port planset1 de piele ;
»
9) Una umbrela ;
ro) Doua sau trei stadii ;
11) Una trusa de piele ;
12) » cutie cu 2 plamete.
Aceasta statiune complecta, are o greutate de 88 kg. insa,
fard cutii adica numai instrumentele ce se port de cei 3 4
soldati la ridicdri pe teren, are o greutate de 51 kg. si pentru
a se deosebi de noua statiune topografica adoptata pentru ri-
dicari, i s'a dat numirea de <<statiunea grea».
Cu incepere din campania de lucru a anului 1905, Institutul
Geografic al Armatei a adoptat o noua statiune topografica
«Rost» 1) care se compune din urmatoarele accesorii :
1) Doua plansete en cutiele lor ;
2) Capul trepiedului plansetei in cutie ;
3) Trepiedul plansetei in cutie ;
4) Piciorul expeditiv al plansetei ;
5) Un declMator ;
6) Una niveld ;
7) » linie de alamd ; .
8) Alidadd cu luneta in cutie ;
9) Eclimetru In cutie ;
io) Trepiedul eclimetrului ;
I I) Trei stadii ;
I2) Una rigla de calcul ;
13) Un dublu decimetru ;
14) Una geanta de piele ;
i5) Una trusd de piele ;
16) » panglicd de panza de 20 metri ;
17) Doua umbrele, pentru planseta §i pentru eclirnetru ;
18) Un port plan§eta de piele ;
19) » corn de metal ;
20) Trei fanioane ;
21) Una franghie de 20 metri.
Aceasta statiune complecta are o greutate de 125 kg. insa,
fara cutii, adicd numai instrumentele ce se port de cei 4 sol-
dati la ridicari pe teren, are o greutate de 727, kg. §i. pentru
a se deosebi de vechea statiune, i s'a dat numirea de «statiunea
u,soarä».

1) Aceste instrumente topografice sunt intrebuintate actualmente si de

Institutul Geografic din Viena, cu deosebire cä la ele sau adus oarecare
rnodificari de Institutul Geografic Roman.

www.digibuc.ro
 48

c) Ridicarea detaliurilor. Oficerul topograf dupd ce mai intâi

a fdcut recunoa§terea regiunei hotdratä a o ridica, verifica punc-
tele geodezice a§ezate pe sectiunea sa de lucru, dacd corespunde
cu cele dupa teren, dupd care procedeazd la plantarea semna-
lelor topografice necesare a da determinarea canevasului topo-
grafic prin ajutorul cdruia se poate obtine pe plan§età proec-
tiunea orizontald a tutulor detaliurilor dupd teren, precum §i
cotele prin ajutorul cdrora se reprezintd adevdrata formd a te-
renului.
Procedeul de ridicare al detaliurilor este acela al ordonatelor
§i absciselor precurn §i acela al radierei.
Localiratile populate: ormele, targurile, satele etc., sunt arà-
tate cu multd exactitate §i pentru reprezentarea lor pe plan, se
ridicd marginea lor exterioard (liziera) cu toate sinuozitAtile §i
limitele- lor ; apoi stradele, ulitele, locurile virane §i in fine ca
sele din interior deosibindu-se prin semnele conventionale cele
de zid de cele din gard, sau magazii de pdtule.
Stabilimentele mai mari §i isolate afard de reprezentarea lor
pe plan la scara I : 20.0000, sunt ridicate §i desemnate deosebit
pe altd hârtie la scara i : 5000, ardtându-se in o legendd alà-
turatà.; situatiunea lor, natura constructiei, Incdperile ce contin,
etc., §i care se predau odatd cu memoriul descriptiv ').
Crzile de comunicatiune, ca : cdile ferate, §oselele nationale, ju-
detene, vecinale, §leahurile §i drumurile naturale, sunt al-Mate
prin semnele lor conventionale §i dupá curn s'a gdsit in mo-
mentul ridicdrilor adicd impetrite, neimpietrite sau in construc-
tie ; sunt ardtate asemerrea §i potecile de cai §i oameni la dea-
luri §i munti. La §oselile principale, se ardt prin anumite semne
inclinarea lor in pante 2).
Culturile : Islaz sau ima§, fâneatd, grddini de legume, grd-
dini cu pomi, viile, nisipurile fdrd §i cu pietri§, terenurile mlà§
tinoase, terenurile inundabile, márdcini§, tuferi§ sau crânguri,
pdduri etc., sunt limitate de terenul cultivabil (ardturd) prin
linii negre §i subtiri in interiorul cdrora se desemneazd semnul
conventional al fiecdruia, pddurile sunt ardtate prin mici cer-
culete in interiorul limitei ei, la acestea se mai ardt : poenile
sau luminu§urile din interior, liniele deschise sau liniele de par-
chete §i hotare, precum §i felul esentei arborilor din ea se ardt
prin ale un porn desernnat in pérspectivd, cum ar fi de exemplu,
de brad, fag sau stejar.
Hotarele tdrei (frontiera), hotarele de judete, de pld§i, de co-
mune, de proprietäti sau mo§ii, precum §i hotarele pdmânturilor
cedate fo§tilor cldca§i sau insurdtei, sunt ridicate §i ardtate prin
semnele br conventionale §i dupd ardtdrile autoritAtilor comunale.

1) A se vedea la accesorile originalului, ce contine memoriul.

2) A se vedea noul Atlas al semnelor conyentionale.

www.digibuc.ro
 49

Afie le se, ridic si desenez pe plan cu semnele lor conventio-

nale, fluviele, raurile, paraele, isvoarele, fantanele, cismelele,
puturile, lacurile, elesteele, precurn si tot felul de canaluri si
toate lucrarile de arta ca : zagazele (ezáturele) stavilarele, aba-
tatoarele de apa, morile, ferestraele, piule, stabilimentele de
bai etc.
In privinta numirelor, atat ale localitätilar populate cat si ale
tutulor celorl'alte detalii si chiar ale unor parti de teren, li se
dà cea mai mare inportanta in culegerea lor si se scrie la locul
lor pe plan.
d) Reprezentarea terenului. Modul de reprezentarea a for-
melor terenului, este acela al curbelor de nivel cu echidistanta
normala de io metri pentru regiunile muntoase, iar pentru cele
de la ses §i prin curbe ajutatoare de 5 m., 2 M. 50 §1 t in. 25 a-
colo unde forma terenului nu se poate reprezenta de cat prin
acestea.
Pe toatà suprafata sectiunii de lucru si la schimbarile de
pang, se ea cota §i se cauta a se reprezenta din vedere formele
terenului cat se poate mai exact prin ajutorul curbelor de nivel,
fära a tine socoteala de echidistanta ci numai träganduse mai
dese acolo unde panta este mai repede si mai rare unde ea
este mai dulce, aceasta, pentru a fi ca un ghid in urrna cand
se calculeaza cotele §1 formeaza oleata curbelor de nivel de-
finitive.
Stancile, surpaturile, rapile, gropile, malurile, cutele etc. care
nu se pot reprezenta prin curbe, se reprezinta prin hasuri.
Cu incepere din campania anului 1905 si prin adoptarea la
Institutul Geografic a noului instrument celimetru «Rost» cur-
bele normale se urmaresc pe teren prin ajutorul unei tablite
adoptate la stadie si se desenez definitiv pe planseta, iar in urma
prin ajutorul cotelor lor, se intercaleazá curbele intermediare
pentru a se da forma adevarata a terenului.
e) Lucrari grafice in timpul ridicArilor. Pentru a se evita
confuziunea ce ar putea rezulta din scrierea cu creionul a a-
tator numiri ce se intalnesc in ridicare si mai ales pentru a se
pastra intact toate detaliele planimetrice, cote si forme ale te-
renului ce se fac pe planseg in timpul unei campanii de lucru,
s'a simtit nevoia de a se face pentru fiecare sectiune de lucru
ate trei oleate pe panza i hartie de calc, adica trei copii luate
dupa plansetà in timpul lucrului si pe masura ce ele se ridic
pe plan ; aceste oleate sunt :
Oleata numirilor (pe panza de calc) pe care se copiaza : punc-
tele geodezice, hotarele, conturul padurilor, lizierea satelor, tal-
vegul vailor, valcelilor si scursorilor, cursul apelor, marginea
baltilor etc., in sfarsit toate detaliele care poarta nurniri.
Oleata calturilor §i cotelor (pe hartie de calc) pe care se ca-
piaza cu o linie subtire marginea detaliurilor ridicate de ex.: a
4
www.digibuc.ro
 50

pddurilor, a poenilor i luminu§iurilor din interiorul lor, contu-

rul viilor, fânetelor, tufiwrilor, grddinilor cu legume etc.; cu o
linie subtire albastrd marginea lacurilor, baltilor, terenurilor
mlä§tinoase, inundatiile etc.
Tot pe aceastd oleatd se copiazd punctele §i cotele semna-
lelor geodezice topografice precum §i numirile statiunilor de
busola i cotelor luate cu stadia sub care cu row se scriu co-
tele lor dupa ce mai intai ele se calculeazd in carnet, aceastd
oleatd. servd 0 la facerea celei de curbe.
Oleata curbelor de nivel (pe hârtie de calc). Pe aceastd 0-
leatd se copiazd cu albastru talvegul v.i1or, cu row coarnele
dealurilor §i. al muntilor §i cu negru punctele cotelor geodezice,
topografice, ale statiunilor de busold, precum §i a celor luate
cu stadia ; se scrie cu row cotele dupà oleata de cote §i in
urmd se procedeazd la trasarea curbelor de nivel. Cu noua me-
toadd a fildri curbelor adoptate din campania anului 1905, cur-
bele traganduse direct pe plan§etd la camp, ele se copiez pe
oleatd, 0 la cabinet in timpul ernei dupà ce se deseneazd cu
tu§ plameta, i se aplicà curbele dupd aceastd oleatd.
Carnete. Cu metodul de representare al formelor de teren
din harta tdrei care s'a intrebuintat pânà in campania de lucru
a anului arátat mai sus, oficeri topografi s'a servit de un singur
«carnet de cote» in care treceau resultatul citiri unghiurilor
verticale §i distantele orizontale i pe care in urmd la calcula
tot in acest carnet spre a se obtine cota.
Memoriu descriptiv in care se aratd din punctul de vedere
militar :
_Drumurile, natura §i starea lor, localitatile in aproprierea lui
pAnd la 2 km., podurile, vadurile, timpul trebuincios de a'l sta.-
bate cu piciorul, localitätile favorabile pentru repaosul unei
in timpul marwlui §i cele faborabile poposirei pentru
noapte, precum §i mijloacele de bäut §i adapost in aceastd lo-
calitate de repaos.
Centrele populate, situatiunea lor, impdrtirea ad-tivd, comuni-
catiunile ce le are, populatiunea i productiunea lor in ceiace
prive§te hrana.
Cursurile de ape, basinul din care face parte, directiunea ge-
nerald, ldrgimea, adâncimea, np.tura fundului, inclinarea malu-
rilor §il viteza curentului apei, etc.
Peiduri, creinguri sau tuferisuri, numirea ei, judetul, plasa §i
comuna de care tine, suprafata aproximativd, esenta arborilor,
grosimea i indltimea lor (la data ridicdrei), poenile, lumini§u-
rile din ea, drumurile i potecile care o strdbat §i unde duc etc.
Positiuni militare, fiecare topograf cautd sd descopere posi-
tiunile militare ce se gase§te in sectiunea lui de lucru i pe care
le descrie in mod detailat din acest punct de vedere.
Date istorice. In timpul ridicdrilor, oficerul topograf culege
www.digibuc.ro
 51

§i noteazd In mod con§tiincios, toate locurile pe care s'au pe-

trecut fapte de orice natura care intereseazd istoria generald
militard a tärei.
Tabloul statistic. Aldturat de memoriul descriptiv, se Intoc-
me§te de catre oficerul topograf pentru sectiunea sa de lucru
un tablou statistic (imprimat) In care se trece mai Intâi nu-
mirea localitdtilor populate, in dreptul cdreia numeric se arata
cati din ei au diferite meserii ; apoi numdrul caselor de locuit
magaziilor, grajdurilor, fabricilor, precum si felul comunicatiu-
nilor lor ; resursele alimentelor de hrand etc.
Tabloid de fdritani îi puturi este asemenea o anexd a memo-
riului. descriptiv, In care se aratd situatiunea i numirea putu-
rilor si fântânelor din plan§etd, adâncimea si volumul apei etc.
Cu Incepere din campania de lucru a anului 1905, carnetul de
cote, memoriul descriptiv §i aceste din urma cloud tablouri, s'a
inlocuit prin urmdtoarele carnete :
i) Carnetul A. « Canevasul general topografic», In care se trece
toate observatiunile obtinute relativ la punctele canevasului
o-eneral.
2) Carnetul .B. cCanevasul de detaliu» In care se trec toate md-
surdtorile de distante si unghiuri ale punctelor drumuirei, sta-
tiunile de detaliu §i intersectiunile.
3) Carnetul C. cCrocluiurile de detaliu», in care se deseneazd
toate detaliele vecine laturilor drurnuirei pând la cel mai putin
5o m. depärtare, mäsurd ce ee face cu pasul fdrd A.' mai fie
nevoe de instrument ; in acest carnet se mai trece crochiurile
luate asupra diferitelor detalii ale terenului ca : un pod, o dà-
dire isolatd, o räpd, malurile unui râu etc., detalii care la scara
ridicdrilor I : 20.000 nu se pot ardta complect.
4) Carnetul D. «de recunoa0ere», In care se trece toate lu-
crdrile descriptive si statistice privitoare la sectiunea ridicatd,
el este impdrtit In 3 capitole : Memoriul descriptiv, tabloul sta-
tistic, §i dessrierea drumurilor militare, acest carnet nu este
deal memoriul descriptiv despre care am vorbit mai sus.
f) Modul i ordinea de lucru la cabinet. Inapoiati de la
ridicdrile de pe teren, oficeri topografi dupd ce '§i-a complectat
câte-si trele oleatele despre care s'a vorbit, incep a'si desena
cu tus planseta ; dupd terminare, ea se sterge cu gumd de creion
§i apoi se spald cu un burete cu apd 1).
Dupd ce ea s'a uscat bine, se retuseazd pärtile din desen care
s'a släbit prin sters si spdlat si se aplicd curbele dupd original.
Scrierea originalului se face in biroul desenatorilor civili din
serviciul reproducerei hdrtilor, servinduse de oleata numirilor
intocmite de cdtre oficerul topograf.

1) Numai in cazui când nu s'a curätit bine cu guma, sau când este
nevoe de a se da colori diferitelor detalü ale terenului.

www.digibuc.ro
 52

De la inceputul ridicarilor topografice ale hartei tari, (1875)

ele S'a facut pe hartie Wathman groasa de desen, care este
pita provizoriu pe planseta ; iar dupa terminarea ei, aceasta
hârtie se desface si se lipeste pe o panza groasa pentru a se
conserva bine ; acest procedeu avea un mic inconvenient cd la
facerea acestor operatiuni adica deslipirea i lipirea härtei de-
senata, ea se strângea putin (V2I rn.m.), cea ce facea cit si
scara desenului sa se micsoreze putin. In anul 1899, in scop
de a se inlatura acest inconvenient s'a admis ca hârtia Wath-
man sa fie lipita definitiv mai intâi pe o placa de zinc subtire
si apoi placa aplicata pe planseta, astazi i acest procedeu s'a
parasit de oare ce are desavantajul ce e greu de manipulat o
asemenea placa de zinc pe care e lipit originalul, se sgârie usor
de cele'lalte si nu se poate face racordarnentele intre foi ; asa
cit cu incepere din campan'a de lucru a anului 1907, planseta
se imbraca mai intai cu panza peste care se lipeste hartia.
In privinta semnelor conventionale ce se aplica la represen-
tarea detalielor planimetrice pe originale, precum i la repro-
ducerea lor la diferite scari, ele au fost pang. în anul 1932 cele
prevazute in vechiul atlas introdus in lucrari In anul 1885, unde
se aratau ca : padurile, vfile islazurile, fânetele soselele etc., se
colorau, de la aceasta data s'a pus in aplicare pentru ridicare,
noul atlas al semnelor conventionale 1) in care, pe lane. multe
modificari aduse acestor semne, este si acela de a nu se mai
colora detaliele dupa original, gall de curbele de nivel care
se colorez tot cu coloarea galben ros'atica (brun rouge) aceasta
in scop de a se castiga timp In desen, precum i pentru ca sa
se poata reproduce mai repede in cazul de urgenta, de oarece
o foae din harta fie la scara I : 50.000 sau I : 100.000, aceste
detaliuri : paduri, vii, islaz, faneata, se poate citi i nefrind colo-
rate, iar daca si acum in urma ele tot se mai reproduc cu colori,
este cd se dispune de timp i pentru aceasta.

Rezumat asupra ridicarei härtei României.

DuPa cum am vazut, lucrárile pentru ridicarea hartei Mol-
dovei s'a inceput din vara anului 1875 si s'au terminat in toamna
anului 1894, cu intrerupere intre ani 1880-1884 când s'a ri-
dicat harta Dobrogei.
Din vara anului 1.894 ridicarile la harta Munteniei au con-
tinuat regulat in fiecare an, afara de vara anului 1901 când nu
s'a facut nici o lucrare din cauza crizei financiAre.

Partea I din noul atlas al semnelor conventionale se va publica de

Institutul Geografic in acest an.

www.digibuc.ro
 63

Phila astazi` ridicarile topografice s'au facut panà aproape de

raul Oltu, mai ramanând de ridicat cu incepere din vara anului
1908, ate o mica parte de apus, din judetele Teleorman si Ar-
gesul si apoi cele cinci judete din Oltenia ; asa ca intreaga tara
e probabil ca, va fi definitiv ridicata pana in toamna anului 1915.
Harta Munteniei ridicatd pânà in anul 1908 la
scara 1 : 20.000 este executatä. pe 440 foi originale
dupä vechea desfäsurare «Bonne» si 173 dupd
noua desfäsurare «Klarke» care toate au o su-
pratä de 49 , 3781E43. 0934m.p.
La care, aelblogänduse eele 496 foi originale
care formeazä. harta Moldovei eu o suprafatá de . 38 , 149k.p. 4526m.P.
Precum si cele 73(3 fol originale ale härtei
Dobrogei la scara 1 : 10.000 au suprafata de . . 15 , 544k.p. 5329m.p.
S' a ridicat 'And astäzi (1908) din tarà o suprafatä de 103 , 072k.P. 0789m.p. 1)
Mai rämâne de ridicat aproximativ pänä. In
anal 1915 o suprafatá de 31 , 500k.P.
Suprafata României 2) va fi dar de . . .. . 184 , 572k.P. 07891n.p.
Sunt reprezentate dupa cum am vazut cu toata exactitatea
pe aceste originale : hotarele, soselele, padurile, viile, fânetele,
baltile, apele, precum si formele terenului ; inteun cuvânt pu-
tem zice ca ea este o fotografie a intregului teren ridicat pana
astazi si poate fi un instrument de mare folos ori carui inginer,
agricultor, silvicultor, comerciant etc., precum si intregei ad-
ministratiuni a statului 3).
Pentru armata ea are o insemnatate foarte mare, caci fiind
o infatisare generala si exacta a tarei, poate servi in timpul
unei mobilizari la stabilirea planului de campanie, intarirea, con-
centrarea si desfäsurarea strategica pe frontul de operatiune,
precum si la intarirea si alimentarea acestia cu tot ceiace este ne-
cesar din interiorul tarei.
Ea arata punctele si liniile folositoare de trecere peste fron-
tiera, precum si pozitiunea ce pot oferi aceste puncte pentru
atac si aparare ; ea poate fi cu drept cuvânt numita o arma de
razboiu.
In vederea razboiului din 1877-78, cand armata s'a concen-
trat pe mahil Dunarei, in greutatile intampinate de mersul ope-
1) Aceastä suprafatä este ridicatä pe 1845 ffoi originale (plansete) si a
eostat aproximativ 5.000.000 lei, cea ce revine cam la 4000 lei costul unei
plansete in care inträ toate cheltuelile fäcute pentru ridicarea ei.
2) Datele arAtate aci asupra suprafetei ridicate din harta tärei, sunt
exacte, fiind extr e din foile originale, cat priveste pentru restul din
tarä ce mai est idicat s'a calculat cu aproximatie dupä proectul de
schelet al hir6t i care este impArtit pe sectiuni de lueru.
3) Originalele härtei se pästrez in 3 casete mari de fer, la serviciul de
reproducere al härtilor.

www.digibuc.ro
ratiunilor i miscdrilor ce trebuia sd. se facd, s'a simtit lipsa
unei hdrti a tari exactd si complectd.
Astdzi dupd ce cea mai mare parte din ea s'a ridicat si pu-
blicat, este recunoscut foloasele ce aduc armatei.
Apoi Ministerul Lucrdrilor publice, Ministerul Domeniilor Sta-
tului, Ministerul Finantelor, precum i oricare autoritate publicd
persoana particulard care a avut interes a se servi de hdrtile
Institutului Geografic, recunosc asemenea foloasele ei.
Si nu numai noi Românii constatdm aceasta ; eatg. si câtiva
§treini si speciali ce spune de harta tari noastre. Generalul francez
De La Noe, o autoritate Europeand, fost subsef al Marelui Stat
Major si director al serviciului geografic al Armatei Franceze,
cdruia i s'a trimes de cdtre D-1 general BrAtianu C, fostul di-
rector al Institutului Geografic, cdteva modele din ridicdrile to-
pografice ale hartei noastre, se exprima astfel :
«Minuta la scara I : 20.000 'mi place mult. Nu cunosc locul
«si nu pot spune prin urmare 4dacu este adevdrat reprezintatd,
«dar, Inatisarea ei are un adevar ascuns si imi pare bine cer-
«cetat. Reproducerea la scara I : 5o.000 easte mult mai deslusita
«deck m'asi fi asteptat, totul ste foarte bine de citit. Colectia
«ce 'mi-ati trimes e foarte pldcutd la privire in privinta tere-
«nului ; totul reese bine si e bine asezat ; este o harta foarte
«bund 1)).
Colonelul francez Defforges, o autoritate incontestata in- ma-
terie cartograficd, insdrcinat de Ministerul de Rdzboiu da
seama de lucrdrile Institutului nostru geografic, precum i stu-
diul pe teren la ridicurile facute aci la noi, in raportul sau se
exprimd astfel :
«Aceste ridicdri foarte exacte si foarte detaliate, sunt o re-
«producere adevdrata a terenului ; ele pot sustine comparatia
«cu cele mai bune lucrdri de acelasi fel, Intreprinsp acuma In
«Europa si fac cu adevärat onoare oficerilor care le-au executat
«si Institutului unde au fost intreprinse».
«Ele inlesnesc studiul pe hartd a tuturor amdnuntelor unei
«operatiuni militare, 'prepararea solutiunei unei probleme oare-
«care tactice, stabilirea propunerei unei lucrdri de fortificatie
«pasagerd sau permanentd, apArdrei si atacului sdu».
«Aceste harti, constituesc un instrument de ruzboiu de nepre-
(tuit, pe care Statul Roman trebue sd le pdstreze cu ingrijire
«cdci dacd le-ar pune In mainele tuturor i mai cu seamä a
tstreinilor nu ar mai avea aceastd -valoare 2).»
In anul 1900, Institutul Geografic al Armatei expunând Cate
va lucrari de ale sale cartografice la ExpoziVunea Universald
de la Paris, comisarul general al Romaniei regretatul Dimitrie
1) Descrierea Geometrieä a României de General C. I. Brátianu.
2) Idem.

www.digibuc.ro
 I%

C. Oldnescu, in raportul Om oficial asupra acestei expozitii, se

exprimg astfel :
iTrebue sd recunoastem cg. Institutul geografic militar din
tBucuresti a prezintat lucrgri cari s'au clasat de la intaia ve-
t dere printre cele mai insemnate institutiuni cartografice din
autne. Ele erau de o atat de covarsitoare superioritate in cat
gmembri juriului international ai clasei respective, intre care se
caflau cei mai distinsi profesionisti, alaturi cu invatati si cu spe-
tcialistii de cea mai mare valoare, nu au ezitat de a le acorda
tmedalia de aur, rezervandu-le marele premiu pentru hgrtile cu
tcaracter exclusiv militar. Manse le lucrate de trial* au avut
tmai ales onorurile de cari cu drept cuvant, trebue sg. fin man-
t dri fiindcg nu s'au acordat, afarg de Francia, de cat Germaniei
«si Rusiei ').»
La expozitia pentru raspandirea stiintelor care a avut loc in
Bucuresti in anul 19o3, precum si la Expozitia Nationala din
1906, lucrarile cartografice ale Institutului Geografic al Armatei,
a fost asemenea clasate ca dd mare valoare 2).
Iata dar laudele ce se aduc hg.rtei tgrei noastre de cei mai
invgtati si speciali oameni ai Europei ; aceste laude se rgsfrang
si asupra tuturor oficerilor care au dirijat cu pricepere lucrg.-
rile, celor ce au ridicat-o pe teren, precum si artistilor carto-
grafi si gravori ce a reprodus-o pentru a fi cunoscutd de toata
lumea 8).

LUCRARI EXECUTATE DE INSTITUTUL GEOGRAFIC AL

ARMATEI PENTRU DIFERITE AD-STRATIUNI PUBLICE

Planul orasului Bucuresti.

In anul 1895, lucrarile harti taxi ajungand pang in vecingtatea
capitalei, primaria orasului Bucuresti avand trebuinta de un
plan geometric susceptibil de a satisface toate trebuintele de
idilitate, intervine "si. obtine de la guvern autorizatiunea de a
incredinta executarea acestei lucrdri Institutului geografic al
armatei, care incepe in acest an lucrgrile.
1) Raport general asupra participarei României la Epozitia TJniver-
salá din Paris 1900. (Institutului Geografic i s'a acordat marele premiu,
serviciului geodezic si topografic medalia de aur, iar serviciului carto-
grafic medalia de argint).
2) La expozitia din 1903, Institutul Geografic pentru luerarile sale car-
tografice a fost premiat cu medalia de aur, iar la acea din 1906 a obti-
nut diploma de onoare si medalie de aur.
8) A se vedea la fine colaboratori härtei României.

www.digibuc.ro
 56

Determinarile geometrice ale acestui plan, se sprijin pe ö retea

geodezia având drept prima latura baza centrala masurata in
acest an pe soseaua Bucuresti-Ciorogarla.
Prin determinatiuni astronomice direct acute la observatorul
astronomic militar construit tot in acest an pe dealul Piscul
Intre cimitirul erban Vodit si penitenciarul Vaaresti, s'a fixat
pos4iunea geografica a orasului si s'a determinat coordona-
tele geografice necesare pentru asezarea acestui plan pe harta..
Ridicarea geometrica a detaliurilor sa facut la scara i : 5boo
si pe .26o foi (plansete) de Iin/Inl de latura; suprafata totala ri-
dicata a fost 5500 hect.
Pe aceste foi sunt ridicate urmatoarele :
Planimetría orasului in proectiune orizontalg., avand positiu-
nea, dimensiunile si denumirile oficiale, toate constructiunile
publice si particulare, având conturul exact, liniile de proprie-
tate, indicatia, numarului de etaje, al naturi constructie, starea
de conservare, numarul casei si numirea proprietarului. Tere-
rmrile verane, viile si gropile sunt exact figuráte cu limitele si
numirele lor, precum si al proprietarulni.
Toate sträzile, pietele, gradinele publice, cimitirele, cursurile
de apg, indicatiunea linillor de drum de fer si de tramvaiuri,
precum si podurile existente peste diferite cai.
Felul soselelor §i consolidarea lor, pietele i fundaturile cu
traseul exact, felul de trotuare i indicatia tutulor instalatiu-
nilor fixe care sunt pe sträzi- sautrotuare ca : bancile, chio--
curile de ziare etc.
Nivelntentul intreg al orasului s'a facut prin 500 puncte fixe
asezate pe zidurile monumentelor publice i constructiunilor mai
importante, in scop de a se gäsi de serviciul technic al orasului
mai usor. Latura de origina: a nivelmentului orasului a fost
fixata la gara de Nord cu cota, 82 m. 1981 determinata de ni-
velmentul general plecat de la Constanta, unde prin observa-
tiuni facute timp de 3 ani s'a determinat nivelu mijlociu al
marei, §i prima cota ltiata pe mal a fost 2 nl. 4517.
Figuratul terenului s'a facut prin mijlocul cotelor §i curbelor
de nivel, dupà ce mai intai s'a facut nivelmentul special al tu-
tulor strazilor, fundaturilor i pietelor orasului ; cotele de ni-
velment raportate la nivelul marei sunt stabilite normal din .
too m. in too m. si obligator la fiecare incrucesare de stradd,
asemenea s'a stabilit cote pe cheiul Dâmbovitei la toate gurele
de canale §1 scurgeri.
Planul general astfel constituit este o reprezentare fidela a
tuturor detaliurilor nuptial-ate mai sus, a monumentelor §i cla-
dirilor publice apartinând statului, judetuluil orasului, autori
tatilor recunoscute etc.
Curbele de nivel are o echidistanta de i metru.
www.digibuc.ro
 57

Originalul acestui plan impreuna cu bruionele, s'a predat Pri-

mariei ora§ului, precum §i ale 250 copii autografiate dupa fie-
care foae originala.
Executarea intregei lucrari a acestui plan a durat 3 ani §i
a costat 600.000 lei.
Planul original a fost reprodus la scara I : 5000 §i I : 10.000
sub numirea de planul oraplui Bucure§ti.

Planul oraqului Ploesti.

In anul 1902, primdria oraplui Ploe§ti avand necesaate de

planul geometric al acestui ora§, obtine de la autoritatea supe-
rioara militara aprobarea, §i angajazä Institutul Geografic al
Armatei Epre a executa aceasta lucrare. In primavara acestui an
s'a inceput lucrarile, masurându-se niai intal o baza in partea
de Sud-Vest a ora§ului a cärei lungime este de 4295 metri.
Cum Institutul Geografic nu poseda un instrument necesar
pentru masurarea bazelor, a cumparat din Paris un asemenea
instrument numit cInvar» el consta din mai multe sârme de otel
nichelate cu accesoriile lor ; cu acest instrument s'a masurat
baza. S'a determinat apoi diferenta de longitudine Ploe§ti cu
observatorul Bucure§ti §i latitudinea punctului Ploe§ti (capul
bazei Rudu). S'a determinat apoi punctele geodezice necesare
ridicari planului ormului §i in urind s'a procedat la nivelmentul
de preciziune al lui.
Cota de origina a fost aceia a garei acestui ora§ 149 m. 1244
a nivelmentului general. S'a nivelat fiecare stradà in parta a§e-
zandu-se un numar de 450 de puncte de repere.
Ridicarea cladirilor publice §i particulare, limitelor de pro-
prietati, strazile, pietile, cursurile de apa, fântânele sau puturile
etc., sau facut in acelea§i conditiuni detailate ca §i la planul ora-
§ului Bucure§ti ; ridicarea directa s'a fdcut la scara de I : 500
pe 196 plan§ete, având fiecare dimensiunile de on1.82/om-65 ; su-
prafata a ora§ului Ploe§ti a. fost aproape 2000 Hect. Ridicarile
s'au terminat in toamna anului 1903 §i a costat 160.000 lei.
Formele terenului s'a reprezintat prin curbs de nivel avand
echidistanta de un metru.
Reproducerea acestui plan s'a facut la scarile i : 5000 §i I : 10.000
in acelea§i conditiuni ca §i planul ora§ului Bucure§li.

www.digibuc.ro
 68

SCARILE LA CARE SE REPRODUCE SI PUBLICA

HARTA ROMÄNIEI

_ Harta topografica scara I 50.0011. Prirnele reproduceri la a-

ceasta scarà s'a facut din harta Dobrogei in anul 1885 ; ampli-
ficarea ei s'a facut cu ajutorul pantografului, de catre locote-
nentul Severeanu D-tru care a executat i desemnul original, iar
scrierea lor a fost executatg de catre desenatorul Renss Alois
ambi de la Sectiunea III-a Marelui Stat-Major.
Aceste originale a fost apoi reproduse prin fotolitografie in
o singurd coloare negru, intreaga harta a Dobrogei se compune
din 55 foi la aceasta scarà si care astazi sunt terminate din
depositul Institutului, iar o alta editiune la aceastà scara nu se
mai face pand ce harta Dobrogei nu va fi ridicatd sau cel putin
revazuta din nou pe teren.
Reproducerea hartii Moldovii la aceasta scarä s'a inceput in
anul 1889, metoada a fost tot prin fotolitografie, cu pgdurile
colorate cu verde, soselele nationale si judetene cu linii
iar apele cu albastru.
La primele 6 foi din Nordul Moldovei reproduse in acest fel
s'a incercat a se colora si curbele de nivel, insa, s'a renuntat
la acesta din cauza cä se cerea mai mult timp in reproducerea
lor deck in coloare negru care se face odata cu planimetria.
Reproducerea hartilor prin gravurd in piatrà s'a introdus pentru
prima oarà in anul 1891, insa, cum acest procedeu de reprodu-
cere cere mult timp, si cum sectiunea III-a nu dispunea de cat
de un mic numar de gravori streMi angajati in acest scop, s'a
continuat pe de o parte tot cu sistemul reproducerei prin foto-
litografie pentru a se termina intreaga regiune ridicata pe teren,
insa nunlarul foilor ce se tiparea era mic, de oarece se avea in
vedere ca ele vor fi inlocuite pe masura ce va apare cele prin
gravura, care pe de alta parte se continua a se face si acestea.
Cum reproducerea hartei trebuia facuta si la o scara mai mica
de cat aceasta, i metoda prin fotolitografie nu mai putea fi
bur* de oarece toate elementele se reduceau atat de mic in cat
nu mai era posibil de citit, s'a hatark ca scrierea gravurei care
se facea la scara i : 50.000 sa fie mai mare de cat in semnele
conventionale, in scop ca ea reducanduse prin fotolitografie la
jurnatate, adica la scara I : ro0.000, sa poata fi bine citita ; acest
procedeu de reproducere s'a intrebuintat pentru un numar de 109 foi.
In anul 1902, s'a adoptat de Institutul Geografic noile semne
conventionale pentru ridicarea i reproducerea harti la diferite
sari, asa ca pana astazi dupg aceste semne, au aparit la a-
ceasta scara un numar de 8 foi din care 6 imprejurul Bucu-
restiului.

www.digibuc.ro
 59

Foi le reproduse la scara i : 50.000 cu noile semne conven-

tionale, au culturele colorate, precum §i §oselele nationale §i
judetene.
Forme le terenului sunt reprezentate prin curbe de nivel cu
echidistanta grafica normalg de io metri pentru regiunile de
munte §i deal, iar pentru §es §i cu curbe ajutatoare cu echidis-
tanta de 5 m., 2 m. 50 §i I m. 25.
Harta topografica la scara i : ioo.000. La aceast g. scara s'a
reprodus pana astdzi Io din Judetele României, adicg Ia§i,
Dorohoi, Boto§ani, Bacau, Covurlui, Braila, Râmnicu-Sarat, Fal-
ciu, Prahova i Ilfov ; reproducerea lor s'a facut prin reducerea
gravurei de la scara I : 50.000 la i : Ioo.000 dupa cum am a-
l-Mat §i aceasta numai pentru un numar de 7 Judete ; Judetele
Prahova §i Bacau s'a reprodus prin fotolitografie, dupa un de-
semn original, iar Judetul Ilfov prin gravura in piatra ; toate
aceste reproduceri au culturile colorate, precum §i §oselele na-
tionale, judetene §i comunale cu linii ro§ii.
Cu incepere din. anul 1906, adoptânduse harta la scara
I : 1 00.000 ca harta militara, s'a intrerupt de o c'am data re-
producerile la scara I : 50.000 §i se continua cu activitate re-
producerea intregei regiuni ridicatg pang. in prezent din , tail
la scara i : ioo.000 dupà noile semne conventionale §i in culori,
pana in prezent- au aparut un numar de io foi la aceasta scara,
a§a el dupà toate probabilitatile, ea va fi definitiv terminata
panà la sar§itul anului 1909.
Regiunea cuprinsa intre Dunàr, Turnu-Mggurele, Pite§ti, Curtea
de ArgeS-,- Carpati, pang. la Turnu-Severin, adica o mica parte
din Vestul Munteniei §i Oltenia intreaga, fiind in curs de a se
ridica pe teren §i pentru a se putea avea §i aceasta regiune
din tara reprodusa pentru diferitele trebuinte ale armatei, Ins-
titutul Geografic a recurs la harta ridicatà de oficeri austriaci
in anii 1855 1856 §i reprodusa la scara I : 57.600 ; aceasta
harta s'a amplificat §i reprodus de catre Institutul Geografic la
scara i : 100.000, complectânduse cu lucrarile ce s'a facut de la
acel timp pana in prezent, relativ la planimetrie §i mai cu o-
sebire localitati, caile de comunicatiune §i paduri, dupg datele
recente ale IViinisterelor Lucrarilor Publice §i cel de Domenii.
Harta acestei regiuni (Oltenia) este aproape definit reprodusa
provizoriu §i apoi, pe masurà ce ea va fi ridicata pe teren de
care oficeri Institutului Ceografic al Armatei §i reprodusk
harta provizorie despre care s'a vorbit mai sus adicà dupg cea
austriaca, va fi scoasa din serviciu.
Formele terenului la harta I : 100.000 sunt reprezentate prin
curbe de nivel cu echidistanta grafica normalg. de 20 metri
pentru regiunile de munte §i deal i cu curbe ajutatoare cu e-
chidistanta de io metri §i 5 metri pentru regiunile de câmp ;

www.digibuc.ro
la harta reprodusd dupa cea ridicatà de austriaci, formele te-
renului sunt reprezentate prin ha§uri.
Harta generala la scara I : 200.000.- Desemnul originalelor
pentru reproducere la aceastd scard s'a inceput in anul 1888,
acest desemn s'a fdcut pentru toate foila la scara I : 177.777 §i
s'a amplificat pentru I : 200.000 ; cauza pentru care s'a fdcut
desemnul original la aceastd scard nepotrività este princ.piul
cd : scrierea mai mare se face mult mai bine ; apoi, reducerile
prin fotografia desemnului §i scrierei de la mare la mic, ese
mult mai bine de cat invers, sau dacd se reproduce la acea§i
märime; mai este stabilit cd cadrul foilor de reductiune la scara
: 200.000 sd fie exact 0,40 cm. a§a cd la proportiunea scdrei
§i a cadrului, scara I : 177.777 corespunde exact.
Reproducerea hdrtei generale la aceastd scard s'a acut in
fol §i prin metoda fotolitografiei pentru planirnetrie qi teren, iar
apele sau executat prin gravurd.
Dintre culturi, numai pldurile sunt ardtate pe aceastd hartd
cu o coloare verde, cele'lalte elemente planirnetrice sunt repre-
sentate prin semnele conventionale prevAzute la aceastd scard.
Formele terenului sunt represintate prin ha§uri, (metoadct
Leman).
S'a reprodus la aceastd scard intreaga regiune ridicatd din
tarà pând in meridianul 23°. (Zimnicea); care se compune din 24
foi (din care 4 represintd. harta Dobrogei 1).

Diferite alte härti reproduse in atelierele Institutului

Geografic al Armatei.
Institutul Geografic al Armatei posedând originalele hdrtei
României, executate in conditiuni excelente §i dupd care se pot
lua date care O. serveascd tutulor lucrdrilor etc., ministerele §i
autoritdtile publice ale statului s'au folosit de ele, publicAnd
diferite hdrti speciale §i care s'au executat in atelierele Insti-
tutului Geografic ; cele mai principale 'din ele sunt
1) Harta Silvica a Romanigi la scara I : 200.000 executatá
pentru trebuintele Ministerului de Domenii In douà editiuni, fie-
care compusd din câte 34 foi ; lucrare executatà in fotolitogra-
fie §1 colori, in anul 1900.
2) Harta fizicc i Harta politica a Romaniei la scdrile
: 500.000, reproduse in câte 4 foi, pentru Ministerul Instruc-
tiunei publice, prin fotolitografie §i colori, in anul 1899.
3) Harta generala a Romaniei la scara I : 600.000 pe o sin-
gurà foae, reprodusd de Institut prin gravurd §i colori, pentru
trebuintele generale ale Statului in anul 1899.
1) A se vedea seheletul härtei la fine.

www.digibuc.ro
 431

4) Harta speciald a linielor telegrafice, la scara i : 600.000

pentru trebuintele Directiunei Postelor §i Telegrafelor, in o
singura foae, reprodusd prin gravurd in anul 1900.
5) Harta eparhielor sfintei Biserici autocefale ortodoxe a
Romciniei la scara i : 600.000, reprodusd pe o singurd foae in
fotolitografie si colori, in anul 1901.
6) Harta deslocarilor de trupe la scara i 800.000, necesard
Marélui Stat-Major al Armatei, reprodusd pe o singurd foae
in anul 1901.
7) Harta statiunilor meteorologice din Romeinia la scara
I : 1.000.000.
8) Harta regiunilor pluviometrice la scara i : 1.000.000, aceste
cloud hdrti pentru trebuintele Institutului Meteorologic, repro-
dusd pe câte o singurd foae prin gravurd, in anul 1899.
9) Planul orasului Bucurestd la scdrile i : 5000 si I : 10.000
pentru primdria orasului, reproducere prin fotolitografie i colori,
in anul 1899, cel dinai pe o singurd foae, iar cel de al doilea pe
4 foi.
Io) Planul orasului Iasi la scara i : mow pentru trebuintele
primdriei orasului Iasi, reprodusd prin gravurd pe o singurd
foae in anul 1901.
II) Planul orasului Ploesti la scara i : 5000 pe o singurd
foae si i : 10.000 pe 4 foi, reprodusd prin fotolitografie si colori,
pentru trebuintele orasului, in anul 1907.
12) Harta peidurilor la scara I : 400.000 in 4 foi pentru tre-
buintele Ministerului de Domenii, reprodusd prin gravurd si
colori, in anul 1907.
13) Harta etapelor militare la scara i : 200.000, executatd prin
fotolitografie numai pentru trebuintele Marelui Stat - Major al
Armatei, se afid in curs de executiune, .
14) Atlasul semnelor vechi (1890) i noi (1908) conventionale,
pentru trebuintele artnatei.
i5) Planul pozitiunilor din jurul Plevnei i situatiunea belige-
rantilor In ziva de 28 Noembrie 1877, reprodus in gravurd si colori,
pe 4 foi la scara I : 25.000 pentru trebuintele armatei, in anul 1906.
16) Crochiul general al Rometniei si al tdrilor vecine la scara
I ; 1.000.000 reprodusg. prin gravurd §i colori, pentru cdpitanul
Basarabescu,- In anul 1900.

Rezumat asupra mijloacelor de reproducerea liArtilor la

Institutul Geografic al Armatei.
Mijloacele de reproducerea hdrtilor la Institutul Geografic al
Armatei, este prin fotolitografie si gravurd in piatrd.
Prin fotolitografie. Dintre toate mijloacele de reprodus o
hartd, fotografia este acea care dà resultatele cele mai exatte,

www.digibuc.ro
 82

acest mijloc se intrebuinteazd mai de toate Institute le geogra-

fice din Europa ; el este intrebuintat si la Institutul nostru Geo-
grafic al Armatei pentru amplificarea Mrtilor si. a originalelor
(minutelor topografice).
Dupd ce mai 'Mai s'a fotografiat originalul, fAcându-se un
cliseu negativ la scara care trebue a se face reproducerea, se
copiazd acest cliseu prin mijlocul luminei, pe o hartie prepa-
rata chimic numitä hârtie fotolitoo-raficti sau gelatinalii, aceasta
hartie se inegreste apoi cu un val plin cu cerneald grasà de
transport. Hartia devenind copie, se aplica pe o piatrd litogra-
ficd asezatá in o presd de mand si. cu ajutorul acestia (prin pre-
sare) se transporta desemnul dupa ea pe aceasta piatrd.
Piatra litografica este preparata mai din nainte in acest scop,
adicd, frecatd bine cu nisip fin si cu spuma de mare artificiala
(bimstein) 'Ana ce suprafata ei s'a netezit bine.
Hartia fotolitografica copiata se deslipeste dupa piatrd dupa
ce mai intai s'a udat putin cu un burete cu arid calda spre a se
inmuea gelatina, asa eä tot desemnul negru dupa hartie rdmane pe
piatrd, cerneala fiind grasa intrd in pori pietrei, de acum de-
semnul dupd piatrd. intrd 'in trei sau patru preparatiuni, in scop
de a intdri desemnul dupd ea, a'l scoate In relief si a face ca
restul suprafetei pietri sd nu mai poatd prinde cerneald.
Astfel pregatitd piatra litograficd si prin ajutorul presei, se
poate tipdri dupd ea foile necesare.
In cazul cand trebueste a se tipdri un nutriar mai mare de
foi, piatra se pune In masina litograficd, de oarece prin ajutorul
acesteia, tipdritul se poate obtine mult mai repede de cat la
presa de 'nand.
Pentru a se tipdri si. colorile, dupa piatra litografica unde se
gdseste transportatd aceastd foae, se face cate un transport fals
(claci) pe una sau mai multe alte pietre asemenea pregatite ; pe
acestea se umple cu tus chimic sau cerneald grasd ; suprafetele
ce dorim a le colora; apoi se prepara ca si. cea dintai ; pentru
fiecare coloare se prepara Cate o asemenea piatrà s' dupa care
se tipareste colorile la foaia deja tipdritd. 'in negru.
Gramm in piatrec. Dupa piatra litografica pe care s'a trans-
portat mai intai harta care trebueste gravatd, se face un trans-
port fals (claci) ca si. cel pentru colOri pe o altd piatrd de gravurd
anume pregltitiI pentru aceasta si inegritd cu coloare neagrd (chi-
noros amestecat cu gurnd arabica) ; peste urmele tiparului ldsat
prin presd pe aceastà piatrd inegrità, se dd. cu un praf rosu in
scop de a se contura cu aceastd coloare tot desemnul dupa piatrd.
Astfel pregdtità piatra este gata pentru a fi gravatd.
Gravura, constd din o sgarieturà in piatra cu un ac de otel
numit Salon-, urmand forma desemnului rosu, aceastd sgarie-
turd. are de obicei o adancime 'in peatrd de 1./ pang. la 1/4 din
milimetru.

www.digibuc.ro
 63

De regula planimetria i scrierea se fac pe o singurd peatrd,

iar formele terenului pe o alta i atunci când voim ca ele sa
fie de colori deosebite; când voim insa ca curbele sa fie de a-
ceiasi coloare ca i planimetria, gravura se face pe o singurd
peatrd.
Pentru a se putea tipdri dupd aceastd gravurd, este nevae a
se face un transport dupd ea pe o altd peatrd litograficd
in acest caz se procedeazd In modul urmAtor
Se unge cu unt-de-lemn peatra gravatd, pentru a intra grd-
simea in sgarieturi i unde cerneala de tipar sd se poatd atasa
cu usurinta.
Se spald cu un burete cu apa vopseaua neagra (chinorosu)
dupd peatrd, se usucd, si se inegreste de cerneald.
Direct dupa piatrd de gravurd, nu se poate tipdri de cat un
numdr foarte mic de exemplare i in acest caz, hârtia trebue
sd fie in totdauna putin udd pentru ca presa s'o poata intro-
duce In sgArieturi ca sd poatd prinde cerneald ; mai multe ti-
pare nu se pate face dupa aceasta, cdci dupa cum se vede,
este foarte dificil, dupa fiecare tipar trebue introdus cerneala
in gravurd i afard de aceasta expusa a se toci marginele
ei, astfel cà liniile sa nu mai iasa complecte si fine cum a fost
sdpate cu acul ; i pentru a face ca sd se poatd tipdri in mod
normal dupa ea, se face un transport dupa aceastd gravurd pe
o piatr litograficd prin adjutorul unei hârtii speciale de trans-
port, care apoi se prepara in acelasi mod.ca si cel fotolitografic.
Pentru un tiraj mai mare de tipare, el se obtine prin ajuto-
rul masinei litografice.
Colorile se prepara si obtine ca i cele prin fotolitografie.
Pentru reproducerea hdrtilor, Institutul Ceografic al Armatei
dispune de un personal destul de numeros de functionari civili,
desenatori, gravori, fotografi i litografi '), si de urmdtoarele
aparate, masini si material :
Pentru fotografie.
I) Un aparat fotografic mare sistem nou planar «Zeiss»;
» » » » » cSteinheil»;
1
3 » » » » » cDersgey»;
4) » » » » » a Votlander».

Pentru litografie,
1) Patru prese de 'mând cu accesorile lor ;
2) Una presd mare, care se pune In miscare cu motorul ;
3) » masind mica litograficâ cu accesorii ;

1) A se vedea la fine ceolaboratori la harta Ronulniei in anul 1907».

www.digibuc.ro
 64

4) Una masina mare litografica accelerata sistem eSchimierss»

cu accesorii ;
5) Una masina de netezit pietre ;
6) » » » satinat hartia ;
7) » presa mare pentru presat hartia ;
8) » masinA de tgiat hartia format 105/, c. m. ;
9) » » tipografica sistem «FBnix» ciko. 2 cm un stoc
de litere si accesorii ;
io) Toate aceste din urma masini, sunt puse in miscare de
un motor cu gaz aerian, de 4 cai putere ;
II) Un numar de aproape 700 pietre litografice si pentru gra-
vura de diferite marirni.
Pentru gravure&
1) Diferite instrumente si aparate de gravura ;
2) Masini de liniat.

Câteva cuvinte despre reambularea härtilor.

Revisuirea sau ieambularea hartei tari, este o chestiune de
foarte mare importanta care panä astazi nu s'a pus intä in a-
plicare de Institutul nostru geografic, dar, avandu-se in vedere
necesitatea absoluta si recunoscuta a ei, cred cà se va introduce
§i aceasta peste scurt timp.
Este lucru stiut cate schimbäri nu se fac suprafetei solului
fie de mana omului fie de natura, chiar in un timp de câtiva ani.
Partea de Nord a Moldovei si Dobrogei ridicatà in hartä
acum 25 de ani, nu mai corespunde astazi cu cea ce se afla pe
teren; s'au facut sosele, cgi ferate, poduri, s'au deschis drumuri,
s'au distrus paduri intregi, altele u crescut, s'au infiintat sate
etc., care pe harta ridicata in acel timp, toate acestea nu fi-
gurez. Este destul cred a arata cä cele patru sectiuni ridicate
in anul 1883 care cuprinde orasul Bucuresti, nu au fost reva-
zute nici odata, asa ca ele nu mai corespund cu realitatea.
S'a ggsit poate de uni mici nepotriviri intre harta si teren, §i
s'a criticat ca ea nu a fost exact ridicatd, daca ar cunoaste modul
de ridicare al härtei si controlul serios ce se intrebuinteaza, nu
ar putea admite aceasta. Cauza nepotrivirelor nu este de cat
necomplectarea, sau dupa cum se zide nerevizuirea ei la fata
locului.
Domnul General Iannescu Gh., actualul 'director superior al
Institutului Geografic al Armatei, urmasul celor trei Constantini
intemeetori acestui serviciu geografic si care va avea fericirea
sà termine aceastä mare frumoasà si foIositoare opera 4-Harta
Romaniei», si care cu adevärat se ocupa cu atat de mare sta-

www.digibuc.ro
 65
-

ruinta de mersul regulat, bine si repede pentru terminarea ei,

pe langa mullele imbunätätiri ce a adusacestui serviciu, va corn-
plecta si aceastä simtitoare trebuinta crevizuirea harte; ».

ORGANIZAREA INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

Prin articolul 14 si 15 din regulamentul Institutului geografic

al Armatei, in timp de rgsboiu lucrarile curente ale Institutului
inceteazd, afarà de lucrgrile de reproclucere ale hartei täri. Toti
oficeri atasati sunt trimisi la corpurile lor, iar oficerii din cadre
se organizeazä :
0 sectie de Campanie i o sflctie sedentard.
Sectiunea de campanie se compune din : serviciul topoprafic ;
cu oficeri necesari operatori i serviciul cartografic cu personalul
civil i materialul trbuincios pentru reproducere.
Prin legea votatg. de Camerg. si Senat in anul 1895 pentru
organizarea Marelui Stat-Major al Armatei, sectiunea III-a de
la Marele Stat-Major ea numirea de Institutul Geografic al Ar-
matei, hothrându-se.atributiunile sale, iar prin mnaltul Decret cu
No. 4.502 din anul 190i, Institutul Ceografic, constitue un ser-
viciu special al Marelui Stat-Major, având misiunea :
1) De a ridica harta i culege toate datele necesare cunoas-
terei tgrei din punctul de vedere geografic, topografic, statistic
si istoric, ce intereseazä operatiunile militare.
2) De a tine la curent harta (revizuirea).
3) De a tipari harta.
4) De a culege sau intocmi materialul cartografic necesar
pentru studiul *nor streine, dupa indicatiunile marelui Stat-
Major.
5) De a intocini da publicitgtei lucrArile cartografice inte-
resând instructia generala, serviciile publice sau chiar trebuin-
tele particularilor.
Tot prin decretul de mai sus, Institutul Geografic al Armatei
este organizat astfel :

a) Directiunea.

Directorul superior bare este si sublef al Marelui Stat-Major.

Director.
Sub-director.

www.digibuc.ro
 .6 6

b) Serviciut geodezic, astronomic qi al lucrárilor

de precisie.
Având trei birouri :
Biuroul I. Triangulatiunea geodezic i studii stiintifice re-
lative.
Biroul II. Astronomia. Studii stin(ifice relative.
Biroul LII. Lucrei ri de precisiune (nivelment, tachimetrie etc)

c) Serviciul topografic.

Mai multe circumscriptiuni topografice care variaza anual,

dupd numärul oficerilor topografi atasati de la corpuri. sef al
fiecArei circumscriptiuni este ate un cApitan (atasat).

Serviciul Cartografic.
Având trei birouri :
Biuroul I. Atelierul gravorilor i desemnatorilor.
Biroul II. Atelierul de litografie,tipografie i schimbul de harti
cu Institutele geografice streine.
Biroul III. Atelierul de fotografie, coala special4 de desem-
natori i gravori i biblioteca.

e) Administratiunea.
Cu douN. birouri :
Biroul I. Casieria, registratura i Arhiva.
Biroul II. Comptabilitatea materialelor, (depositul de harti
instrumente .si materiale prime).

Birouri diverse.
Comandantul trupei atasate la Institutul geografic i oficerul
cu aprovizionarea.

www.digibuc.ro
 67

CATEVA EXPLICATIUNI ASUPRA RECRUTARI PERSO-

NALULUI DE OFICERI, CIVILI SI TRUPA, PENTRU
LUCRARILE LA HARTA TÄRI

Recrutarea oficerilor. *efi servicielor geodezic, astronomic,

nivelimentului de precisie, topografic si cartografic sunt alesi
dintre oficeri superiori de orice armä, care posed g. cunostintele
predate in o scoald politecnia, facultate de stiinte matematice, din
cei ce a urmat o scolA speciala de geodezie si astronomie, sau .
au executat timp de mai multi ani la Institutul Geografic ca
operatori acestei lucrgai ; oficeri operatori geodezi si topografi,
sunt atasati prin ordin Ministerial la Institut si dintre cei bine
notati in memoriu si cu aptitudini pentru aceste lucari.
Ei sunt chemati de regula in cursul lunei Ianuarie si Februa-
rie si urmez mai intai un curs de 3-4 luni pentru topografie
si geodezie.
Cei pentru geodezie si astronomie : Teoria asupra metodelor
intrebuintate in desgsurarea hdrtilor, masurare de haze, deter-
mitiri de longitudini, observatiuni, calcule, cunoasterea instru-
mentelor intrebuintate, metodele si instramentele pentru nivel-
mentul de precisiune.
Cei pentru topografie : Teoria instrumentelor intrebuintate, me-
tode si studiu teoretic al formelor de teren, principiile si practica
desemnului, figuratul terenului si daca se dispune de timp se
face si aplicarea pe teren.
Cursurile de mai sus se predau de catre sefi de serviciu, sau
de cAtre sefi de birouri si sefi de circumscriptiuni (capitani).
Dupa terminarea acestor cursuri, oficeri sunt supusi unui exa-
men in fata oficerilor superiori ai Institutului si rezultatul se
inainteaza sefului Marelui Stat - Major spre aprobare, oficeri
care In urma acestei probe au dovedit cA nu au aptitudinile
cerute, se inapoiazd la corpurile bor.
Recrutarea personalului civil.Personalul civil al Institutului
Geografic al Armatei sunt : desenatori, gravori, fotografi, lito-
grafi, masinisti, mecanic ; insarcinati cu desemnul, gravarea in
piatil si tipAritul härtei tari, precum si a tutulor celorl'alte ope-
ratinni necesare lucilrilor cartografice.
Acest personal se recruteazd dintre români si streini artisti
in meseriele lor, care au urmat o scoala specialà, probând a-
ceasta prin certificatele ce posedà si in urma unei probe exa-
minatoare.
Pentru pregAtirea personalului cartografic civil, din anul 1897
functioneazd pe lângd Institutul Geografic al Armatei o scoard
pregatitoare de desemnatori si gravori, unde se primesc tineri

www.digibuc.ro
 0:8

romani de, la varsta de 14 la 17 ani ; cursurile §f. aplicatiunile ei

tine doi ani §i se predau de personalul oficeresc §i de §efi ate-
lierelor de gravued §i desemn.
Aceastà §coaM., a dat rezultate destul de satisfacatoare in timp
de io ani de cand functioneazd, cei mai buni elevi absolventi
ai ei, lucrez astdzi in atelierile Institutului §i an devenit exce-
lenti arti§ti ; iar ceil'alti se plasez singuri pe la difetite autori-
tAti §i persoane particulare ca desemnatori.
Trupa. Pentru ajutorul diferitelor operatiuni la harta ta'rei
in atelierele Institutului, pe lane maestri se ata§ez de la
corpuri §i un numbir fixat de soldati §i grade inferioare cu me-
seria de fotografi, gravori, desemnatori, litografi §i tipografi etc.
In timpul lucrärilor exterioare pentru ridicarea hArtei, oficeri
operatori sunt ajutati in lucrdrile lor de cgre soldati §i grade
inferioare, asemenea ata§ati de la corpurile lor pentru timpul
cat dureaz1 campania de lucru §i preferabil dintre cei cu cu
no§tinta de carte.
Dupd terminarea luerdrilor de camp care de obicei tine 6-7
luni de zile, ace§ti din urmd soldati se inapoez la corpurile lor.

www.digibuc.ro
 PERSONALUL DE OFICERI SI CIVILI

COL AB ORATORI
LA

HARTA ROMANIET
Intre anii 1870-1907

www.digibuc.ro
 1870

DEPOSITUL DE RÁSBOIU')

Lt.-Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.

Maior Dona Nicolae.
Cäpitan Poenaru Constantin.
Brätianu Constantin.
Bdicoianu Sergiu.

Atelierul de litografie.
Gravor Dania les Carol.
Litograf Molder Adolf.

1871
Lt.-Colonel Barozzi C-tin $eful Dmozitului.
Capitan Poenaru C-tin.
Popescu
Lahovari Iacob.
Brätianu C-tin.
Locot. Brätianu D-tru.

Atelierul de litografie.
Gravor Dania les Carol.
Litograf Molder Adolf.

1) Instalat in un local ce a fost pe Ca lea Rahovei vis-a-vis de AsiIul

Brâncovenesc.

www.digibuc.ro
 72

1872
Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.
Cdpitan Lahovari Iacob.
Brdtianu C-tin.
Locot. Brätianu Dumitru.

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.

1873
Colonel Barozzi C-tin qeful Depozitului.
Maior Voinescu Alex.
Capitan Carcaleteanu Alex.
Lahovari Jacob.
Briltianu C-tin.
Cdpitaneanu C-tin.
Magheru Romulus
Locot. Brätianu D-tru.
Groza Moise.

Atelierul de litografie.
Gravor .Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.

1874
Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.
Capitan Carcaleteanu Alex.
Brdtianu C-tin.
Cdpitäneanu C-tin.
Magheru Romulus.
Gigârtu Petre.
Locot. Groza Moise.
Brätianu D-tru.

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol
Litograf Molder Adolf.

www.digibuc.ro
 73

1875
Colonel Bctrozzi Constantin $eful Depozitului.
CA:pilau Cäpitäneanu C-tin §eful lucrärilor geodezice §i astronomice.
Boränescu Ion.

Topografia.
Cäpitan Brätianu C-tin §eful Brigadei La topograficd.
Locot. Groza Moise » II-a »
» Ságârceanu B. C. oficer topograf.
» Tomescu T. » »
» Boteanu R. » »
» Culcer VI.
Sub-loc. Urldteanu Al. » »
» Iarca Z. »
> Budi§teanu L » »
)0 Capitanovici Al. » »

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.

1876
Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.
Maior Carcaleteanu Alex.
Cápitan Boränescu Ion.
» Cäpitäneanu C-tin. ,

Topografia.
Capital' Bratianu C-tin qef ill Brigadei I-a topograficä
Locot. Groza Moise » II-a »
» Culcer Vladimir oficer topograf.
Sägarceanu B. C. » »
» Tomescu T. » »
» Boteanu R. » »
Sub-loc. Urläteanu Al. ,, »
» Iarca Z. » »
» Budi§teanu I. »
» Cdpitanovici Al. »

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.
» Cicero Gh.

www.digibuc.ro
 74

1877
Loca-Colonel Dona Nicolae $eful Depozitului.
Maior Cdpitäneanu C-tin.

La armata de oper4iune in Bulgaria.

Maior Brätianu C-tin seful sectiunei topoprafice.
Locot. Culcer Vlad. oficer topograf.
» Sägarceanu C. B. »
» Tomescu T.
Sub-loc. Budisieanu Ion
» Iarca Zamfir »
» Vegener »

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.
» Cicero Gh.

1878
Colonel Barozzi C-tin $eful .Depozitului.

Geodezia fi Astronomia.
Maior Cdpitäneanu C-tin.

Topografia.
Major Brätianu C-tin.

Atelierul de litografle.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.
Cicero Gh.

1879
Colonel Barozzi C-tin seful Depozitului.
Geodezia $i Astronomia.
Major Cäpitäneanu C-tin, seful luerärilor.

www.digibuc.ro
 76

Topografia.
Maior Brätianu C-tin, efü1 lucrdrilor.
Oficeri topografi.
CApitan Culcer Vl. Locot. Savopol Gh.
» SiigArceanu Br. C. Sub-loc. Släteanu.
» Tomescu T. Severineanu D.
» Blazian N. Corvin I. A.
» Dumitriu Stavri. Spiroiu.
Locot. Titopolis.

Atelierul de litografie.
Gravori Danieles Carol.
» Herbert Gh.
Litografi Molder Adolf.
Cicero Gh.

1880
Colonel Barozzi C-tin sefnl Depozitului.
Lt.-Colonel Lahovari Iacob.
Maior Brätianu Constantin.

Geodezia si Astronomia.
Maior apitäneanu C-tin seful lucrärilor.
Topografia.
Maior Gigârtu Petre seful luerárilor.
Oficeri topografi.
Locot. Blazian N. Sub-loc. Vlädoianu D.
Roatä V. Visinat D.
MiMescu D. Poltzer F.
Savopol Gh. Ioanin Gh.
Corvin I. A. Rosin Gh.
» Tátáranu A. Georgescu I.
Sub-loc. Zläteanu. Niculescu I.
» Vlddescu St. Severineanu D.
Gheorghiu I. Cdtuneanu N.
Anastasiu I. Popovici C.

Atelierul de reproducerea heirglor.

Gravori. Litografi.
Danieles Carol. Molder Adolf.
Herbert Gh. Cicero Gh.

www.digibuc.ro
 76

1881
Colonel Barozzi C-tin seful Depozitului.
Maior Brätianu Constantin.
Geodezia fi, Astronomia.
Maior Cdpitäneanu Constantin seful lucrärilor.
Cdpitan Ságarceanu C. B.

Topografia.
Maior Gigârtu Petre seful lucrärilor.
Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lueräri.
» (Julcer Vladimir » » »

Oficeri topografi.
Locot. Theodoru Th. Locot. Corvin L A.
» Constantinescu M. Dancov. Sub.-loc. Gäiseanu P.
» Lupu A. » Tätäranu A.
» Savopol Gh. » Poltzer F.
» Niculescu I. Bäldnescu P.
» Severineanu D. Máncescu A.
» Vlädescu St. Visinat D.
» Blazian N. Mihäescu D.
Släteanu. Anastasiu I.
» Spiroiu. Vlädoianu D.
» Roatà V. Ioanin G.
» Popovici C. Georgescu I.
Solacolu Gh. Polizu.
Atelierul de reproducere al heirtilor.
Locot. Severineanu D-tru feful atelierului.
G-ravori, Litografi
Danieles Carol. Molder Adolf.
Herbert Gheorghe. Cicero Gheorghe.

1882
Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului1).
Geodezia $11 Astronomia.
Maior Cäpitäneanu Constantin seful lucrärilor.
Cäpitan aguna Constantin.
» Bä lan Temistocle.
» Sägarcianu C. B.
» Paladi Grigore.
Sub.-loc. (Ju lcer Constantin.

1) Localul Depozitului de Räsboiu s'a mutat dupä calea Rahovei In un

apartament de la Ministerul de Finance (Ca lea Victoriei).

www.digibuc.ro
 77

Topografia.
Colonel Dona Nicolae seful lucrärilor.
Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lucräri.
» Culcer Vladimir » »

Oficeri topografi.
Cäpitan Mavrodin N. Locot. Cutarida C.
Locot. Teodoru T. Sub.-loc. Gaiseanu P.
» C-stantinescu M. Dancov. » Tátdranu A.
» Lupu A. » Poltzer F.
» Savopol Gh. » Georgescu I.
» Niculescu I. Cätuneanu N.
» Severineanu D. » Mäncescu Alex.
» Vlädescu St. » Visinat D.
» Blazian N. » Mihäescu D.
» Zläteanu. » Anastasiu I.
» Rosin Gh. » Vlädoianu D.
» Spiroiu. » Ioanin Gh.
» Roatä V. Bälänescu P.
» Popovici C. » Polizu.
Solacolu Gh. Bernfeld Isidor.
» Corvin I. A. Ionescu Florea.
Atelierul de reproducerea härtilor.
Locot. Severineanu D-tru seful atelierului.
Desenator. Gravori. Litografi. Fotograf.
Bistrianu Alex. Danieles Carol. Molder Adolf. Kisling Frantz.
Herbert Gh. Cicero Gh.

1883
Seqiunea III-a din Mare le Stat-Major al
Armatei
Colonel Barozzi atin feful secliunei.
Geodezia si Astronomia.
Maior Cdpitäneanu seful lucrärilor.
Cäpit. $aguna Constantin.
» Bd lan Temistocle.
» Sägârceanu C. B.
Sub.-Lt. Culcer C.

www.digibuc.ro
 78

Topografia.

Locot.-Colonel Gigârtu Petre §eful lucrdrilor.

Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lucru.

» Culcer Vladimir » » »

Oficeri Topografi.
Locot. Spiroiu. Sub.-loc. Anastasiu I.
Severineanu D. » ViOnat D.
» Corvin I. A. » Tharanu A.
» Vlädescu t. » Rozin Gh.
» Niculescu I. » Georgescu I.
Blazian N. » Poltzer F.
Savopol Gh. » Ionescu F.
C-tantinescu M. Dancov. » Cdtuneanu N.
Roath V. » Bernfeld Isidor.
» Popovici C. » Gdiseanu P.
» Brätianu D. » Baldnescu P.
» Cutarida C. » Creangd G:
» Máncescu Al.

Atelierul de reproducerea härtilor.

Locot. Severineanu D. pful atelierului.
Desenator. Gavor. Litografi. Fotograf.
Bistrianu Al. Herbert Gh. Molder Adolf Kisling. Franz
Cicero Gh.
C-tantinescu T.

Administratia.
Cristescu Ion sublef de birou.

1884
Colonel Dona Nicolae seful sectiunei.
Geodezia si Astronomia.

Locot.-Colonel Cdpitäneanu C-tin kieful luerdrilor.

Maior Anghelescu Alexandra operator geodez.
Cäpitan Bä. lan Temistocle » »
» Iarca Alexandra » »
» Hartel Alexandra » *
Locot. Cu lcer Constantin » *

www.digibuc.ro
 79

Topografia.
Locot.-Colonel Gigârtu Petre seful lucrarilor.
Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lucrdri.
» C-tinescu M. Dancov » »

Oficeri topografi.
Locot. Sim ionescu Gr. Locot. Visinat D.
* Gäiseanu P. » Tätäranu A.
» Tämtu Gr. * Cantea Ion.
» Anastasiu I. » Cutarida C.
* Niculescu Greceanu Gh. Sub-loc. Cocosi Nicolae.
» Poltzer F.
Atelierul de reproducerea hartilor.
Locot. Severineanu D-tru seful atelierului.
Desenatori. Gravor. Litografi. Fotograf.
Zamfirescu N. Herbert Gh. Molder Adolf. Kisling Frantz.
Cazavillan Luigi. Cicero Gh.
Renss Alois. C-tinescu Toma.
Administra(ia.
Cristescu Ion sublef de birou.

1885
Colonel Dona Nicolae $eful sectiunei1).
Geodezia fi, Astronomia.
Locot.-Colonel Cdpitäneanu C-tin seful lucrárilor.
Cäpitan Boteanu R.
» Flip N.
* Lambru Gh.
» Hartel Alexandru.
Topografia.
Locot.-Colonel Gigârtu Petre seful lucrh.rilor.
Cdpitan Dumitru Stavri inspector de lucrdri.
» Constantinescu M. Dancov » »

Oficeri topografi.
Cäpitan Niculescu Greceanu Gh. Locot. Tântu Grigore.
» Cutarida C. » Cocos N.
Locot. Tätäranu A. » Culcer C.
» Gáiseanu P. » Simionescu Grigore.
» Poltzer F. » Cantea Ion.
» Visinat D. » Anastasiu I.
» Vasilescu Gh. Sub-Lt. Micu stefan
1) Mutatä din localul Ministerului de Finance' in casa Nicolescu aläturi
tot de acest Minister.

www.digibuc.ro
 80

Atelierul de reproducerea härtilor.

Locot. Severineanu D-tru eful. atelierului.
.Desenator. Gravori. Litografi. Fotograf.
Renss Alois. Herbert Gh. Rosental Max. Marwan Ion.
Binder Leon. Cicero Gh.
Constantin Th.
Administratia.
Cristescu Ion sublef de birou.

1886
Colonel Dona Nicolae $eful sectiunei.
Geodezia gi Astronomia.
Locot.-Colonel Capitäneanu eful lucrärilor.
Maior Ionescu Vasile.
Cdpitan Gräd4teanu Gr.
» Mavrocordat Leon.
Locot. Cantea Ion.
x, Vasilescu Gh.
X. Avramescu A.

Topografia.
Lt.-Colonel Gigârtu Petre §leful lucrárilor.
Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lucräri.
» Constantinescu M. Dancov » » »

Oficeri topografi.
Cäpitan Niculescu G. Greceanu. Locot. Poltzer F.
Locot. Teodoru Th. » Teodorescu C.
» Ghiseanu P. Sub-loc. Isac Panait.
» Micu stefan. » Stäncescu Em.
» Simionescu Gr. » Ciolea Mihail.
Mihailescu. » Cocia§ Sava.
Dumitriu Gr. » Nestorian Gr.
Anastasiu I. » Niculescu.
Ioanin Gh.
Atelierul de reproducerea hartilor.
Desenator. Gravori. Litografi. Fotograf.
Renss Alois. Herbert Gh. Rosental Max. Ieuch Ernst.
Binder Leon. Cicero Gh.
C-tinescu Toma.

Administratia.
Cristescu Ion sub ef de birou.

www.digibuc.ro
 81

1887
Colonel Poenaru .C-tin seful sectiunei1).
Geodezia Ø astronomia.
Lt.-Colonel CApitäneanu sefui lucrärilor.
Chpitan G fádisteanu Gr.
Presan Ion.
» Ionescu I.
Cantea I.
Vasilescu Gh.
Avrämescu A.
Hergot Victor.
Topografia.
Maior Ionescu Vasile seful lucrärior.
Capitan Constantinescu M. Dancov inspector topograf.
Locot. Simionescu Gr.
Oficeri topografi.
Cäpitan Anastasiu I. Sub-Lt. Popescu Gr.
» Negrea. » Culoglu.
Locot. Petrescu D. » Constantinescu A.
» Dimitriu Gr. » Stoenescu C.
Micu stefan. Cocias S.
Sub-Lt. Teodorescu C. » Ciolea M.
Atelierul de reproducerea
Desenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.
Renss Alois. Herbert Gh. Rozental Max. Ieuch Ernst.
Cantilli Eduard Litfan Isidor. Cicero Gh.
Binder Leon. Constantinesc T. .

Administraga.
Cristescu Ion sub-sef de birou.

1888
Colonel Carcalefeanu Alex. seful secgunei.
Geodezia i Astronomia.
Locot.-Colonel Boränescu I. seful luerarilor.
Cdpitan Väleanu Gh.
Solacolu Gh.
Väsescu Gr.
Mavrocordat Leon.
Vasilescu Gh.
Dimitriade Scarlat.
Sectiunea mutata din Calea Victoriei in casa Hiotu din str. Luterana.

www.digibuc.ro
 82

Topografia.
Maior Ionescu Vasile pful luerärilor.
Cäpitan Constantinescu M. Dancov Inspector topograf.
Niculescu G. Greceanu
» Anastasiu Ion
Locot Simionescu Gr.
Micu stefan
Oficeri topografi.
Locot. Popescu Gr. Sub.-loc. Colori D.
Florescu St. Ghelmegeanu N.
Nestorian Gr. Neagu.
Teodorescu C. Bejan Gr.
Petrescu D. Ciolea M.
Dumitriu Gh. Stoenescu C.
Popovici C. Minovici P.
Cociasi S. Perieteanu St.
Pop Corn. Marmara C.
Foi§oreanu L. Oproiu I.
Dreigault I. )) Fratostiteanu C.
Roman X. Dräghici M.

Atelierul de reproducerea heirtilor.

Desenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.
Reuss Alois. Herbert Gh. Schaller Her. Ieuch Ernst.
Pohl Carol. Litfan Isidor. Cicero Gh.
C-tantinescu T.
Teodorescu T.
Administratia.
Cristescu Ion sublef de birou.

1889
Colonel Carcaleteanu Al. seful sectiunei.
Geodezia i Astronomia.
Locot.-Colonel Cäpitäneanu C-tin §eful lucrárilor.
Cäpitan Avramescu Al.
Locot. Teodorescu C.

Topografia.
Maior Ionescu Vasile §eful lucrärilor.
Cäpitan Constantinescu M. Dancov inspector topograf
Niculescu G. Greceanu.
Micu stefan.

www.digibuc.ro
 83

Oficeri topografi.
CA.p. Tomescu T. Locot. Teodo;escu C. S.-Lt. Dräghici M.
Locot. Minovici P. » Coda§ S. » Fratostiteanu C.
Gheorghiu M. » Dimitriu G. Perieteanu St.
Anastasiu S. » Nestorian G. » Dancov P.
Vi§inat D. Petrescu D. StefAnescu *t.
» Pop. Corneliu. » Stoenescu C. Florescu t.
» Roatä T. » Bejan Gr. Golescu C.
» Roman X. S.-Lt. Marmara C. Scarlätescu.
Neagu S. » C-tantinescu A. Popescu C.
» Ciolea M. » Oproiu I. Meleca I.
Foi§oreanu C. » Popescu Gr. Colori D.
Derigault S.

Atelierul de reproducerea heirfilor.

Desenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.
Renss Alois. Herbert Gh. Schiiller Herman. Geigen Fried.
Ruker Anton Litfan Isidor. Cicero Gh.
Andreas Ernst. Con stantinescu T.
Carol Pol. Teodorescu T.

Administralia.
Cristescu Ion sublef de birou.

1890
Colonel Carcalefeanu Alex. seful secliunei.

Geodezia i Astronomia.
Locot.-Colonel Balm Temistocle §eful lucrárilor.
Gdpitan Cantea Ion.
» Vasilescu
Locot. Scárlätescu Gh.

Topografia.
Maior Ionescu Vasile §eful lucrärilor.
Cdpitan Constantinescu M. Dancov Inspector topograf.
» Niculescu Gh. Greceanu » »
» Petrescu Dionisie » 3
» Anastasiu Ion 3 »
» Teodorescu C. .», »

www.digibuc.ro
 84

Oficeri topografi.
Loc. Minovici P. Loc. Oproiu I. S.-1t. tefänescu St.
Derigault Is. Popescu Al. Popescu Gr.
» Fratoetiteanu C. Pop. Corneliu. » Staenescu C.
» Niculescu D. Caluda C-tin. . Niculescu Dr.
» Perieteanu St. Dragalina Al, » C-tinescu N.
» Dancov Petre. » Roman X. A C-tinescu Al.
Popeseu C. » Pala C. » D-trescu D-tru.
Gheorghiu M. » Stancescu Em. » Meleca I.
» Colori D. Botea Vasile. »* Golescu C.
» Cociaei Sava. Magheru Tr.
» Drághici Mih. Florescu Stel.

Atelierul de reproducerea heirtilor.

Desenatori. Grayori. Litografi. Fotograf.
Renss Herbert Gh. Schaller Herm. Geiger Fritz
Raker Anton. Beranek Venceslau. Cicero Gh.
Schafer Wilhelm. C-tinescu Toma.
Litfam Isidor. Teodorescu T.
Mateescu Vasile.

Administratia.
Cristescu Ion sub-eef de birou.

1891.
Colonel Carcaleteanu Al. qeful sectiunei.

Geodezia i Astroftomia.
Lt.-Colonel BA' lan Temistocle eeful lucrärilor.
Capitan Cantea Ion.
Vasilescu Gh.
* Scarlätescu Gh.

Topografia.
Maior Constantinescu M. Dancov eeful lucrärilor.

Inspectori topografi.
Capitan Severineanu N. Capitan Petrescu Dionisie
» Simionescu Gr. Locot. Micu stefan
» Anastasiu I. » Teodorescu C.

www.digibuc.ro
 85

Oficeri Topografi.

Locot. Neicu P. Locot. Cociasi S. Locot. Dancov P.

» Stoenescu A. Stoenescu C. 1.Chiritescu I.
» Stäncescu Em. Florescu St. Cernescu Gh.
» Derigault Is. » Dragalina A. » C-tinescu C.
» Minovici P. Seicaru V. » Nestorian Gh.
Popescu C. » Popescu Al. Pala C-tin.
C-tantinescu Al. » Pop. Comeau Meleca I.
Fratostiteanu C. » Golescu Carol S.-Lt. Perieteanu St.
» Gheorghiu M. » C-tinescu N. » Colori Gh.
» D-trescu Cdlin » Oproiu I. Manolescu M.
» D-trescu Oh. D-trescu D. » Nicolescu Drag.
Piperescu V. » Magheru T. » Stefänescu St.
Roman X.

Atelierul de reproducerea heirtilor.

Desenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.
Renss Alois. Herbert Qh. Schaller Her. Geiger Fritz.
Raker Anton. Beranek Venceslau Cicero Gh.
Schafer Wilhelm. C-tinescu T.
Litfan Isidor Teodorescu T.
Mateeseu Y.

A:dministratia.
Cristescu Ion sub-sef de birou.

1892
Colonel Brätianu C-tin $eful sectiunei 1).

Geodezia $i Astronomia.
Lt.-Colonel Bä lan Temistocle seful lucrärilor.

Oficeri g eodezi.
CApitan Cantea Ion.
Locot. Verbiceanu N.
» Teodoru Th.
» Scarlätescu Gh.
» Dräghici M.
» Scdrlätescu Gh.

1) Mutatd din strada Luterand In localul Ministerului de Räsboiu Bu-

levardul Carol I.

www.digibuc.ro
 86

Topografia.
Maior Constantinescu M. Dancov seful lucrArilor

Inspectori topografi.
CApitan Severineanu D. CApitan Anastasiu I.
Simionescu Gr. Petrescu Dionisie.
Micu Stefan. Locot. Teodorescu C.

Oficeri topografi.
CAp. Roman X. Locot. Niculescu Dr. Locot. Popescu C.
Locot. Derigaut Is. » Popescu Gr. Neicu P.
» Cocias S. » Stoenescu Ad. Oproiu I.
» Pop. Corneliu. » Baronescu F. Mateescu Lazdr
» Stoenescu C. » C-tinescu G. Popescu AI.
» Colori D. Caton Gh. » Niculescu C.
» Mihdescu At. Ciolea » Dancov P.
» Popescu N. Z. » Stratilescu St. S.-Lt. Boteanu I.
, Meleca I. » Magheru T. C-tinescu Al.
» Rusescu Gh. Minovici P. Popescu Ion.
» Gheorghiu M. » Verescu Th. Bilciurescu.
» StefAnescu St. » Florescu St.
» Graure Al. » Chiritescu I.
Atelierul de reproducerea
Locot. Simionescu Gr. seful atelierului.
Desenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.
Reuss Alois. Herbert Gh. Schiiller Herman. Geiger Fritz.
Ruker Anton Beranek Venceslau Vlädeanu Stefan.
Schäfer Wilh Cicero Gh.
Litfan Isidor. Constantinescu T.
Teodorescu T.
Administratia.
Administrator cl. II Topoloveanu Ilie.
Cristescu Ion sub-sef de birou.

1893
Colonel Breltianu Constantin eful sectiunei 1).
Geodezia gi Astronomia.
Locot.-Colonel Bälan Temistocle seful luerdrilor.

1) Mutatá din localul Ministerului de Räsboiu In Palatul Comandamen-

tului Corpului II de armatä unde se and i astäzi.

www.digibuc.ro
 87

Oficeri geodezi.
Cdpitan Vasilescu Gh. Locof. Dräghici M.
Dumitriade Scar lat. Scarlatescu Gh.
Locot. Verbiceanu N. Marmara C.
Cdpitan Ramniceanu Th. oficer astronom.

Topografia.
Maior Constantinescu M. Dancov ef nl lucrarilor.

Inspectori topografi.
Cdpitan Simionescu Gr. Cdpitan Pop Corneliu.
Rom an X. 1Vlinovici P.
Teodorescu C. Anastasiu I.
Petrescu Dionisie.

Oficeri topografi.
Loc. Florescu St. Loc. Caton G. Loc. Nicolescu C.
Dumitrescu Gh. Graure Al. Cernescu Gr.
Mihaescu Al. » Rusescu Gh. Popescu I.
Bklänescu F. Bädescu B. » Dumitrescu C.
» Stratilescu St. » Caluda C. PoPescu C.
Gheorghiu M. Dancov P. » Piperescu V.
Dragalina A. » Verescu Th. » Roseti Ercul.
» Minovici P. Oproiu I. Ionescu D.
Popescu Al. » Ciolea M. Recman Th.
Niculescu Dr. Chiritescu I. » Nicolau C.
» Fratostiteanu C. Stoenescu A. Cutarida L
» Colori D. Popescu N. Stefänescu St.
» Stäncescu Em. » Pala C. S.-lt. VIddescu M.
Mihäilescu Al. » Meleca I.

Atelierul de reproducerea heirtilor.

Locot. Dragalina Alex. eful atelierului.
Desenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.
Renss Alois. Herbert Gh. Schaller Her. Geiger Fritz.
Raker Anton. Beranek V. Vradeanu St.
Schäfer W. Straulea Th.
Litfan Isidor. Cicero Gh.
C-tantinescu T.
Teodorescu T.

Administratia.
Administrator cl. II Topoloveanu Ilie.
Cristescu Ion subief de birou.

www.digibuc.ro
 88

1894
Colonel Bratianu C-tin seful secfiunei.
Geodezia i Astronomia.
Locot. Bä. lan Temistocle seful luerärilor.
Oficeri
Cdpitan Vasilescu Locot. Marmara C.
Verbiceanu N. Verescu Th.
Locot. Sedrlätescu Gh.
Astronomia.
Cäpitan Rämniceanu Th. seful lucrärilor.
Topografia.
Maior Constantinescu M. Dancov sef nl lucrdrilor.
lnspectori topografi.
Cäpitan Roman X. Cfipitan Minovici P.
Anastasiu I. » Teodorescu C.
» Pop Corneliu.

Oficeri topografi.
Loc. Popescu N. Loc. Cernescu G. Loc. Niculescu t.
Stäncescu Em. Z. Calucla C. » Bädescu B.
Pala. C. » Graur Al. » Magheru Th.
Niculescu D. » Popescu I. Niculescu Dr
lonescu D. » Bädescu I. » Florescu t.
Mateescu L. » Neicu P. Voiculescu C.
D-trescu Min. » Dancov P. Mihdescu At.
Piperescu V. » *tefänescu I. Stratilescu *t.
teferiescu t. » Gheorghiu M. Roseti Ercul.
Stoenescu :Adolf. » Caton Gh. S.-1t. D-trescu Iosif.
Meleca I. » Colori D. Vlädescu M.
Atelierul de reproducerea heirtilor.
Cäpitan Vlädescu Emil seful atelierului.
Desenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.
Reuss Alois. Herbert Gh. Schaller Herm. Geiger Fritz
Raker Anton. Beranek Venceslau. Heinrich Fritz.
Schafer Wilhelm. Vlddeanu *t.
Stain berg Simion. Cicero Gh.
C-tinescu Toma.
Teodorescu T.
Administrafia.
Administrator cl. II Niculescu Gh.
Cristescu Ion sub-sef de birou.

www.digibuc.ro
 89

1895
Institutul Geografic al Arynatei
Colonel Breitianu Constantin Directorul Institutului.
Serviciul Geodezie Astronomic fi Nivelment de Precisie.
Maior Gärdescu Ion seful serviciului.
0 ficeri g eodezi.
Maior Cantea Ion Locot. Marmara C.
» Vasilescu Gheorghe » Scärlätescu Gh.
» Cdtuneanu Al. » Graur Alexandru
» Ciolea M. » Niculescu C-tin
Locoi. Fratostiteanu C. * Bene Gh.
» Niculescu D.
Astronomia.
Cäpitan Rämniceanu Th. seful bíroului.
Nivelmentul de Precisie.
Cdpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.

Oficeri operatori.
Locot. Dancov P. Locot. Mílidescu Al.
» Bicman Th. » Neicu Petre
O Caluda C. » Chiritescu Ion
Serviciul topografic.
Maior Constantinescu M. Dancov ti,eful serviciului.
Inspectori topografi.
Cäpitan Roman X. Cäpitan Gheorghiu M.
» Minovici P. » Popescu N.
» Popp Corneliu.
Oficeri topografi.
Locot. Chiritescu Ion Locot. Florescu *t. Locot. Papastopol Ag.
» Cernescu Gh. * Sägarceanu C. » Cätänescu L.
* Stoenescu Ad. » Baronescu F. » Poetw Stan
* Stäncescu Em. » *tefänescu *t. » Caloianu D.
» Bádescu I. » Caton Gh. » Stätescu N.
* Palä C-tin 0 0 stroveanu Ef. » Pascu Ion
» Magheru Tr. 0 Ionescu Just. » Liscu Toma
0 *tefänescu *t. 0 Caracas Lascar » Vlädescu M.
» Popescu C. 0 Popescu I. Ion. S.-Lt. Folescu Mircea
» Niculescu *t. 0 Bädescu Bucur » D-trescu Iosef
» Ionescu D. » Coandä G. Ion » Sachelare C-tin
* D-trescu GIL » Roseti Ercul. . *tefänescu Ion
» Niculescu Dr. 0 Lolescu P. 0 Melinescu I.
» Bengeanu N.

www.digibuc.ro
 90

Serviciul de reproducere.
Locotenent Seicaru Victor seful serviciului.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Renss Alois Herbert Gh. Schaller Herman.
Ruker Anton Beranek Venceslau. Vlddeanu St.
Dufrenoy Henry Schafer Wilh. Cicero Gh.
Lefevre Paul Fia lie Herman Herbert Artur.
Po Ionic Panfil Wagenknecht Hugo Cristea Badea.
Henzel Basilio Schatze Wilhelm Constantinescu T.
Hanimolo Markworth Herman Teodorescu Tänase.
Her lia Ion Mayer Wilhelm Oprea Gh.
Secadinari Domenico Hanel Bruno
Trelbetz Candido Kolik Iosef Fotografi.
Zwarg Herman Eftimiu Achim
Andreas Ernst Brustman Iosef Dusckek Victor.
Räulescu Alexandru Ionescu D-tru ajutor
Kiihnel Valentin
Mirescu Ion
Bartolomeu Carol
Administrafria.
Comptabil in bani Ad-tor cl. II Niculescu Gh.
» materii » » II Scarlätescu At.

1896
Colonel Briitianu Constantin Directorul Institutului.
Locot.-Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul geodezic si astronomic si nivelment de precisie.

Maior Cantea L seful serviciului.

Oficeri geodezi.
Maior Gärdescu I. Locot. Scar Meson Gh.
Cäpitan Demetriade Sc. Roset1 Ercul
Cätuneanu Al. Verescu Th.
» Ciolea Mihail Roiu C.
Locot. Marmara C. Ionescu Gh.
» Coandä I.

Astronomia.
Cäpitan Rämniceanu Th. seful biroului.

Nivelment de precis&
Cäpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Mihäescu Atanase oficer operator.

www.digibuc.ro
 91

Serviciul topografic.
Maior Sim'ioneseu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.
Cäpitan Roman X. Cdpitan Popescu N.
» Minovici P. Niculescu D.
» Gheorghiu M. . Popp Corneliu

Oficeri topografi.
Cdp. Chiritescu Ion Locot. Niculescu Dr. Locot. Caloianu D.
» Cernescu Gh. » Florescu $t. Stäteseu N.
» Neicu P. » Stdncescu Em. » Pascu S.
» Milidescu At. » Sägärceanu C. » Liscu Toma
Locot. Caluda C. » Baronescu F. » Märculeseu M.
» Cutarida I. » Caton Gli. » $einescu R.
» Stoenescu Ad. » Ostroveanu E. » Vlädescu M.
» Bädescu L » Popescu I. Ion. » Sachelarie C.
» Pala C-tin » Petrescu Gh. » Stefaniu I.
» Magheru Tr. -. Bädescu Bucur » Folescu M.
» $tefänescu $t. » Bene Gh. » Märäsescu M.
» Popescu C. » Ionescu Just. » Sdrbu $t.
» Niculescu $t. » Lolescu P. » Lahovari D.
» Ionescu D. » Papastopol A. S.-Lt. Melinescu D.
» D-trescu Gh. » Cdtdnescu L. » Bengeanu N.
» Graur Al. » Poetasu $t. » Gheorghiu D.

Serviciul de reproducere.
Loeot. $eicaru Victor seful serviciului.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Renss Alois Herbert Gh. Schiiller Herman.
Riiker Anton Beranek Venceslau Vlädeanu $t.
Dufrenoy Henry. Schäfer Wilh. Cicero Gh.
Lefevre Paul Fialla Herman Herbert Artur
Po Ionic Panfil Wegenknecht H. Cristea Badea
Henzel Basilio Schütze Wilh. Constantinescu T.
Hanimolo Vasilescu C. Teodorescu T.
Her lia Ion Markworth Herman Oprea Gh.
Secadinari Domenico Mayer Wilhelm
Trebletz Candido Hanel Bruno Fotografi.
Zwarg Herm. Kolik Iosef
Andreas Ernst Eftimie Achim Duschek Victor.
Rdulescu Al. Brustman Iosef Ionescu D-tru ajutor.
Kiihnel Valentin
Mirescu Ion
Bartolorneu C.

Administrafia.
Comptabilul in bani Ad-tor el. II, Niculescu Gh.
» materi » » » Scärlätescu Al.

www.digibuc.ro
 92

1897
General de Brigaclei Breltianu C-tin Direc(orul Institutului 1)
Locot.:Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul Geodezic, Astronomic qi Nivelmentul de Precisie.

Maior Cantea Ion veful serviciului.

Operatori geodezi.
Cäpitan Demetriade Scarlet.
* Neicu Petre.
Locot. Rohl Corneliu.
Teodorescu M.

Astronomia.
Cäpitan Rämniceanu Th. eeful biroului

Nivelmentul de Precisie.
Capitan Milidescu Al. pful biroului.

Serviciul topografic.
Maior Simionescu Gr. rful serviciului.
Inspectori topografi.
Cdpitan Roman X.
Minovici P.
» Pop Corneliu.
Niculescu D.
Oficeri topografi.
Cäp. Nicolescu Drag. Loc. Cosmovici Gh. Loc. Folescu M.
» Chiritescu I. Protopopescu A. Ostroveanu Ef.
Magheru T. Nedelcu Gh. * Gheorghiu D.
» Caluda C. Oproiu Gh. * Stoenescu C.
Dancov P. » C-tantinescu C. » Bengeanu N.
Loc. *tefänescu t. Mihäilescu M. » Pala C.
Niculescu *t. Papastopol A. Leca Aristide.
Stäncescu Em. Poetaq Stan. » Nutescu C.
Colori D. Nästase V. Bädescu I.
» Bene Gh. Stefäneecu I. » Vlädescu M.
Coandd I. Statescu N. Graure Al.
Petrescu Oh. .Dobrovolski C. * Lahovari D.
» Iliescu At. Rombeanu I. 5.-1t. Andronescu Gh.
Mironescu I. » Pap lica Fl.
Socolescu O.
Prin Inaltul Decret No. 2363 din acest an, se prevede ca Directorul
Institutului Geografic al Arm atei sä fie un general de brigadä care sá
indeplineascd i functia de subleful Marelui Stat-Major al Armatei.

www.digibuc.ro
 93

Serviciul de reproducere.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Renss Alois. Herbert Gh. Schaller Herman.
Raker Anton. Beranek Venceslau. Vlädeanu stefan.
Dufrenoy Henry. Fiala Henr. Cicero Gh.
Lefevre Paul. Gotfvred. Daniel. Eftimie Achil.
Andreas Ernst. Marckworth Herm. Constantinescu T.
Zwarg Herrn. Schafer Wilh. Teodorescu T.
Schatze Wilh. Holik Iosif.
Bartolomeu C. Wagenkneck H. Fotografi.
Kahnel Valentin. Vasilescu C. Dusckek Victor.
Raulescu Al. Georgescu I. Ionescu D. ajutor.
Administratia.
Comptabil In bani Ad-strator cl. II Nicolescu Alex.
materii » » II Sarlätescu At.

1898
General de Brigadei Breitianu Constantin Directorul Institutului.
Locot.-Colonel Iannescu Gh. sub-director.
Serviciul Geodezic Astronomic si Nivelment de Precisie.
Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.

Oficeri operatori.
Cäpitan Verbiceanu N.
Locot. Coandä G. Ion.
Rosetti Ercul.
Astronomia.
Maior Ramäniceanu Th. seful biroului.
Cdpitan Toroceanu R., oficer operator.

Nivelment de Precisie.
Cäpitan Neicu Petre seful biroului.
Locot. Panaitescu t. operator.
Constantinescu Stan operator.
Serviciul topografic.
Maior Simionescu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.
Cdpitan Minovici P. Cdpitan Popp Cdrneliu
Popescu C. » Roman X.
tefänescu t. » Stance scu Em.
Niculescu D.

www.digibuc.ro
 94

Operatori topografi.
Cap. Magheru Tr. Locot.$tefaniu I. Locot.Mihkilescu M.
» Bädescu B. )0 $einescu R. P Iliescu At.
* Ostroveanu Ef. » Ionescu Just. .» Bengeanu N.
Locot, Papastopol A. » Perisoreanu C. » Bazac C.
Gheorghiu P. » Poetas Stan » Lolescu P.
» Paplica Fl. » Stätescu N. » Leca Arist.
» Lahovari D. » Folescu M. * Rombeanu I.
» Nicolicescu S. » Palä C. » Petrescu Gh.
» Baronescu F. * Ionescu D. » Sägärceauu C.
» Dobrovoschi C. » Nastase V. » Petrescu Gr.
» Melinescu C. » Mironescu I. » Filipescu Eg.
» Caloianu D. » P-topopescu A. » Vlädescu M.
» Nedelcu G. » Celibidache D. » Miron Vasile
» C-tantinescu C. » Nicolescu Gabr.
Oproiu Gh.
Serviciul de reproclucere.
Locotenent $eicaru Victor seful serviciului.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Reuss Alois Georgescu I. Schaller Herman
Riiker Anton Wineler Hugo Vlddeánu $tef an
Dufrenoy Henry. Henel Bruno Cicero Gh.
Protopopescu C. Holik Iosef Constantinescu Toma
Bartolomeu C. Mayer Wilhelm Teodorescu Tánase
Räulescu Alexandru Cornelius Oto
Manolescu Al. Fialla Henrik Fotografi.
Markworth H.
Gravori. Brusman Iosef Duschek Victor
Gotfvred Dausel Ionescu D-tru ajutor
Herbert Gh. Wagenkneck Hugo
Beranek Venceslau Siitze Wilhelm Mecanic.
Schafer Wilhelm Chmielewschi C.
Vasilescu C. Cristea Badea.
Administratia.
Com ptabil in bani Ad-tor el. Il Nicolescu Al.
» » materii Ad-tor el. III Popescu C-tin.

1899
General de Brigada Breitianu C-tin Directorul Institutului.
Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul Geodezic, Astronomic v., Nivelment dc Precisie.

Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.

Operatori geodezi.
Cäpitan Coandä G. I.
» Rosetti Ercol
Locot. Roiu Corneliu.

www.digibuc.ro
 95

Astronomia.
Maior Rämniceanu Th. seful birouhti.
Cdpitan Toroceanu R. operator.
Nivelment de Preeisie.
.Capitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Panaitescu stefan operator.
Serviciul topografie.
Maior Simionescu
.,
Gr. seful serviciului.
Inspectori topografi.
Cäpitan Niculescu G. Grecenu Capitan Perieteanu t.
» Minovici Petre » $eicaru V.
* Colori D. * Ostroveanu Ef.
* Oproiu Ion » Popescu I. I.
Operatori topografi.
Cap. Rusescu Gh. Locot. Oproiu Gh. Locot. Niculescu Gab.
Locot. Popescu N. * Drinceanu S. » Stätescu N.
0 Socolescu Oct. 0 Poenaru C. ; Nedelcu Gh.
0 Ionescu Just. Gheorghiu D. * Miron V.
0 Cosmovici Gh. . Popescu D. * Liscu T.
» Tuhas N. » Mihailescu M. » $iefaniu I.
» Petrescu Gh. 0 Cilibidache D. » Petrescu Gr.
» $einescu R. .. Lolescu P. x, Poetas $t.
» Folescu M. » Epure Tr. . P-topopescu A.
. Märäsescu M. 'X Lahovari D. » Ghinescu I.
» Eliade Gh. * Nästase V. » Cesar M.
0 Varnav Gh. * Papastopol Ag. S.-Lt. Andronescu Gli.
» Parjolescu Gh. 0 Popescu V. » Nicolescu Er.
» Gheorghiu Gr.
Serviciul de reproducere.
Capitan Roman Xenofort seful serviciului.
Sub-Locotenent Bälanescu Ion sef de birou.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Renss Alois Herbert Gh. Schüller Herman.
Riiker Anton Beranek Venceslau Vlddeanu *t.
Dufrenoy Henry Schafer Willi. Cicero Gh.
Bartolomeu C. Vasilescu C. Constantinescu T.
Protopopescu C. Georgescu I. Teodorescu Tanase.
Räulescu Al. Wagenknecht Hugo Oprea Gh.
Manolescu Al. Markworth Herman Ostroveanu Grigore
Ho lik Iosef
Eftimie Achil Fotografi.
Dusckek Victor.
Ionescu D-tru ajutor
Mecanic.
Cristea Badea
Administratia.
Comptabil in bani Ad-tor cl. II, Nicolescu Al.
* materi » Guard de Geniu cl. Il Nicolau Gh.

www.digibuc.ro
 96

1900
General de Brigadel Breitianu C-tin Directorul Institutului.
Colonel Iannescu Gh. sub-direct4.
Serviciul Geodezic Astronomic si Nicelmentul de Precisie.
Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.

Operatori geodezi.
Cdpitan Coandd G. I. Locot. Roiu Corneliu.
..» Rosetti Ercol. » Dobrovolschi C.

Astronomia.
Maior Rfimniceanu Th. seful biroului.
CApitan Toroceanu R. operator.

Nivelmentul de Precisie.
Cäpitan Verbiceanu N. seful biroului.
Locot. Panaitescu St. operator.

Serviciul topografic.
Maior Simionescu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.
Cäpitan Perieteanu St. Capitan Nicolescu G. Greceanu.
» Minovici P. * Golescu Carol.

Oficeri topografi.
Loc. Roca M. Loc. Cilibidache Dem. Loc. Andronescu Gh.
* Drinceanu S. » Bazac C. » Stätescu N.
» Márasescu M. » Popescu I. » Petrescu Gr.
» Rombeanu I. * Nicolicescu Sol. » Popescu V.
» Gheorghiu D. » Gheorghiu Gr. » Tártasescu Al.
» Popescu D. » Oprescu M. » Epure Tr.
» Niculescu Gabr. » Lolescu P. » Protopescu Al.
oy Miron V. » Ionescu Just. * Cosmovici Gh.
» Nicoleanu Er. * Caloianu D. » Cesar Mih.
* Tändsescu V. » Mihäilescu M. » Eliade Gh.
» Papastopol Ag. * Socolescu Oct. » Lahovari D.
» Varnav Gh. 7, Leca Arist. S.-1t. Negreanu Gh.
» *tefaniu I » einescu Radu. » *erbescu V.
» Pârjolescu Gh. » Oproiu Gh.
* Filipescu Eug. » Nedelcu Gh.

www.digibuc.ro
 97

Serviciul Cartografic.
Chpitan Roman X. seful serviciului.
Locot. Tuhasu N. seful biroului I.
Locot. Bälänescu I. , . II.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Renss Alois Herbert Gh. Schiiller Herman
Riiker Anton Beranek Venceslau Vladeanu St.
Dufrenoy Henry. Schafer Wilh. Cicero Gh.
Räulescu Al. Wagenknecht H. Constantinescu T.
Bartolomeu C. Markworth Herman Teodorescu Tänase
Manolescu Al. Holik Iosef Ostroveanu Gr.
Protopopescu C. Breisemeister Artur Rudolf Schraiber
Dumitrievici P. Zocsak Rudolf
Ionescu D-tru Fotografi.
Eftimiu Achil Duchek Victor
Bociu Nicolae Ionescu D-tru ajutor
Micsunescu Gb.
Alexandrescu St. Mecanic.
Grecu Ilie Oprea Gheorghe
Administratia.
Comptabil in bani Ad-tor el. III Ionescu Pavel.
..» s materii Guard » II Nicolau Vasile.
* »-» At-tor , III Grigorescu Ion.

1901
General de Brigadel Breitianu C-tin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.
Lt.-Colonel Cantea Ion sub-director.

Serviciul Geodezic Astronomic ri Nivelment de Precisie.

Maior Rämniceanu Th. sef al serviciului.
Oficeri geodezi.
Cäpitan Coanda Ion
Locot. Roiu Corneliu
» Dobrovolschi C.

Astronomia.
Cäpitan Toroceanu R. seful biroului.
Locot. Stefänescu C. operator.

Nivelment de precisie.
Cäpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Panaitescu Stefan operator.

www.digibuc.ro
 98

Serviciul Topografic.
Maior Simionescu Gr. §eful serviciului.

Inspectori topografi.
Cdpitan Niculescu G. Greceanu.
Perieteanu stefan.

Oficeri topografi.
Locot. Ionescu Just. Locot. Tanäsescu V.
» rarnav Gh. » Cesar Mihail
» Nedelcu Gh. » Gheorghiu Gr.
» Bazae C. » Mihailescu M.
» Nicolescu Gabr. » Gheorghiu D.
» Andronnscu Gh. 0 Miron V.
» Caloieanu D. 0 Nicoleanu Eracle
» Parjoleseu Gh.

Serviciul cartografic.
Capitan Roman X. §eful serviciului.
Locot. Epure Traian §eful biroului I.
» Balaneseu Ion » » II.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Reuss Alois Herbert Gh. Schiiller Herman.
Ruker Anton Beranek Venceslau Vlädeanu *t.
Dufrenoy Henry Schafer Wilh. Cicero Gh.
Bartolomeu Carol Zoscsak Rudolf Schreiber Rudolf
Protopopescu C. Vasilescu C. Constantinescu T.
Niculescu Gh. Grecu Ilie Teodorescu T.
Moldoveanu M. Eftimiu Achil Ostroveanu Gr.
Mic§unescu Gh. Nicoleanu N-lae
Fotografi.
Duchek Victor.
Ionescu D-tru ajutor.
Administratia.
Comptabil in bani Ad-tor cl. III Ionescu Pavel.
0 » materii guard * II Nicolau Vasile
» » » Ad-tor » III Grigorescu S.

1902
General de Brigadd Brdtianu C-tin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodezic, Astronomic si Nivelmentul de Precisie.

Maior Rämniceanu Th. eful serviciuhui.

www.digibuc.ro
 99

Oficeri geodezi.
Capitan Coandä Ion.
Locot. Roiu Corneliu.
* Dobrovolschi C.

Astronomia.
Capitan Toroceanu Radu seful biroului.
Nivelmentul de Precisie.
Cdpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Panaitescu Stefan operator.
Serviciul topografie.
Maior Simionescu Gr. seful serviciului

Inspectori topografi.
Capitan Niculescu G. Greceanu.
» Perieteanu St.
» Minovici Petre.

Oficeri topografi.
Cap. Golescu C. Lt. Mihailescu M. Lt. Parjolescu Gh.
Lt. Socolescu O. » Odobescu Gr. » Filipescu Eug.
» Tanasescu V. a Stefaniu I. » Eupre Traian
» Gheorghht D. 1 Nedelcu Gh. a Popescu D.
» Gheorghiu Gr. a Vlddescu M. » Botez C.
» Nicolicescu Sol. » Caloianu D. S.-Lt. Fintescu D.
» Cesar Mihail

Serviciut cartografic.
Capitan Roman X. seful serviciului.
Locot. Socolescu Oct. seful biroului I.
* Bälanescu Ion » » II.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Reuss Alois Herbert Gh. Schaller Herman
Riiker Anton Beranek Venceslau Vladeanu Stefan
Dufrenoy Henry. Schafer Wilhelm Constantinescu Toma
Protopopescu C. Zoscsak Rudolf Teodorescu Tänase
Vasilescu C. Ostroveanu Gr.
Georgescu I.
Grecu Die Fotograf.
Popescu Andronache Ionescu Dumitru.
Administrafia.
Coxnptabil In bani Ad-tor cl. III, Ionescu Pavel.
» » materi * » III, Grigorescu Ion.

www.digibuc.ro
 100

1903
General de Brigadd Brdtianu C-lin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodesic Astronomic $i Nivelment de Precisie.

Maior Rämniceanu Th. seful serviciului.

Oficeri geodezi.
Locot. Dobrovolschi C.
» Botez C.

Astronomia.
Cäpitan Toroceanu Radu veful biroului.

Nivelmentul de Precisie.
Cäpitan Verbiceanu N. qeful biroului.
Locot. Panaiteseu Stefan operator.

Serviciul topografic.
Major Simionescu Gr. pful serviciului.

Inspectori topografi.
CApitan Perieteanu St.
Niculeseu G. Greceanu.
Stefänescu Stefan.

Oficeri topografi.
Cäp. Goleseu Carol. Loc. Vlädescu M. Värnav Gh.
2 Bädescu Bucur. » Stefaniu Ioan. Bazac C.
Caloianu D. Tärtäsescu Al. Oproiu Gh.
Loc. Gheorghiu D. Epure Tr. Nicolescu Gabr.
* Nicolicescu Sol. Pärjolescu Gh. Cosmovici Gh.
Gheorghiu Gr. Nedelcu Gh. Dragomir Iulius
Tänäsescu V. Filipescu Eny. Fintescu D.
* Odobescu Gr. Mihällescu M.

Serviciul cartografie.
Cápitan Roman seful serviciului.
Locot. Socolescu Oc. seful biroului I.
* Pârjoleseu Gh.
Bálänescu L

www.digibuc.ro
 101

Desenatori. Gravori. Litografi.

Renss Alois Herbert Gh. Schüller Herman.
Riiker Anton Beranek Venceslau VlAdeanu St.
Protopopescu C. Schäfer Wilh. Constantinescu T.
Niculescu Gh. Zoscshak. R. Teodorescu Tänase.
Popoviceanu C. Vasilescu C. Ostroveanu Grigore
Georgescu I. Fotografi.
Stefänescu C.
Popescu N. Ion. . Ionescu D-tru.
Popescu Andronache.

Administratia.
Comptabil in bani Adj. cl. II Minovici Petre.
A materii ad-tor cl. III Grigorescu Ion
A

1904
General de Brigadet Breitianu C-tin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodezic, Astronomic fi 1Vivelment de Precisie.-

Maior Rämniceanu Th. qeful servicului.

Astronomia.
Cäpitan Toroceanu Radu §eful biroului.

Serviciul topografic.
Maior Simionescu Gr. §eful serviciului.

Inspectori topografi.
Cdpitan Minovici P.
» Perieteanu St.
» Gheorghiu D.

Oficeri topografi.
Cdpitan Botez C. Locot. Nicolicescu S.
Locot. Tänäsescu V. » Dobrovolschi C.
» Gheorghiu Gr. » Fintescu D.
» Stefaniu I. » Miron V.
» Epure Traian
Serviciul cartografic.
Cdpitan Roman X. §eful serviciului.
» Socolescu Oct. §eful biroului I.
Locot. Pârjolescu Gh. » » II..
» Bälänescu I. » » III.

www.digibuc.ro
 102

Desenatori. Gravori. Litografi.

Renss Alois. Beranek Venceslau Schaller Herman.
Raker Anton. Zocsak R. Vlädeanu Stefan.
Protopopescu C. Schafer Wilh. Teodorescu T.
Popoviceanu Gr. Vasilescu C. Ostroveanu Gr.
Niculescu Gh. Georgescu I. Constantinescu T.
Manolescu Traian Popescu N. I.
Niculescu D. Gh. Zaharescu Gh. Fotografi.
Ionescu C. Squarciaficia Emil
Ionescu D. ajutor.
Iordächescu Gh. ajut.
Administrafia.
Comptabil in bani ajut. cl. II, Minovici P.
» » materii Ad-tor. cl. III, Georgescu Ion.

1905
General de Brigadti Breitianu Constantin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.
Serviciul Geodezic Astronomic $i .Nivelmentul de Precisie.
Locot.-Comandor Cdtuneanu Alex. seful serviciului.
Oficeri geodezi.
Cäpitan Roiu C.
Locot. Paraschivescu C.
Astronomia.
Maior Toroceanu R. seful biroului.
Nivelmentul de Precisie.
Cäpitan Panaitescu St. seful biroului.
Locot. Fometescu C. operator.

Serviciul topografic.
Locot.-Colonel Simionescu Gr. seful serviciului.

Inspectori topogrctfi.
Cäpitan Pavelescu I.
» Gheorghiu D.

Oficeri topografi.
Capitan Stefaniu I. Locot. Bengeanu N.
» Botez C. » Fintescu D.
» Dobrovolschi C. » Vasilescu Gr.
» Epure Tr. » Trandafirescu.
» Nicolicescu S. » Ghiorghiu Gr.
Locot. Tänäsescu V. » Miron V.

www.digibuc.ro
 103

Serviciul Cartografic.
Cäpitan Roman X. seful serviciului.
Locot. Paun I. 2. biroului I.
Capitan Parjolescu Gh. » » II.
Locot. Bälänescu I. » * III.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Renss Alois. Beranek Venceslau. Schaller Herrn.
Raker Anton. Zoscsak Rud. Vlädeanu St.
P-popescu C. Schafer Willi. Ostroveanu Gr.
Popescu N. Ion. Vasilescu C. Teodorescu T.
Iordächeseu Gh. Georgeseu I. Constantinescu T.
Pravila N. Popescu Andronache. Fotografi.
Manolescu Tr. Grecu Ilie.
Niculescu D. Gh. Squarcioficio Emil.
Ionescu D-tru ajutor
Administrafia.
Comptabil in bani Ad-strator cl. I Dumitriu Teodor.
» materii » » II Grigorescu I.

1906
General de Brigadei Breitianu Constantin Director Superior.
General de brigadd Iannesçu Gh. Director.

Serviciul Geodezic Astronomic si Nivelmentul de Precisie.

Capitan Comandor Catuneanu Alex. seful serviciului.

Oficeri geodezi.
Maior Demetriade seful biroului.
Cäpitan Coanda G. I.
» Roiu Corneliu
» Caton Gh.
Locot. Boboc Gh.
» Chiriteseu P.

Nivelment de Precisie.
Maior Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Georgeecu Ion operator.
Serviciul topog-rafic.
Maior Niculescu Dumitru seful serviciului.
Inspectori topografi.
Cdpitan Neicu Petre.
» Seicaru V.
* Pavelescu I.
» Stefaniu I.

www.digibuc.ro
 104

Oficeri topografi.
Cap. Nedelcu Gh. Lt. Grigoriu D. Lt. Teodoriu G. Ion
» Bengeanu N. * Popescu Savel » Trandafirescu I.
» Gheorghiu Gr. * Papasoglu D. * Iordacescu D.
Lt. Buzoianu. * Procopiescu P. » Parvulescu Gh.
» Tänäsescu V. * Georgescu C. S.-Lt. Märculescu V.
* Costescu C. * Sotir N. » Economu N.
» Anastasiu C. * Niculescu Tr. * Demetrescu Ilie
* Eliade Gh. * Vasilescu Gr. * Vamesu I.

Serviciul cartografic.
Cdpitan Roman X. seful serviciului.
b Faun Ion seful biuroului I.
» Pârjoleseu Gh. 0 » IL
* Bälänescu Ion » » III.
Desenatori. Gravori. Litografi.
Renss Alois Zaharescu Gh. Schüller Herman
Riiker Anton Marin I. Vlädeanu stefan
Zinke Heinrich Popescu Andronache Ostroveanu Gr.
Protopopescu C. Diaconescu St. .Teodorescu Tänase
Moldoveanu I. Man Gh. Constantinescu Tom a
Mitran Oprea
Gravori. Fritz Vehner Fotografi.
Hillscher Enrich
Beranek Venceslau Matheias Fr. Strutz Emil
Zoscsak Rudolf Körner Oscar Ionescu D-tru ajutor
Schafer Wilh. Vahnig Fredi
Vasilescu C. Urmuzache stefan Mecanic.
Georgescu L Iliescu Constantin Mihäilescu Lazar
Grecu Ilie Ioanid Constantin
Popoviceanu Gr. Mdinescu stefan
*tefänescu C. Predescu Vasile
Petrulian I. Predescu Nicolae

Administratia.
Comptabil in bani Ad-tor ajut. cl. II, Dumitrescu Teodor
» * materi » cl. III, Grigorescu Ion.

1907
General de Brigadd Iannescu Gh. Director Superior.
Cdpitan Comandor Catuneanu Al. Director
Maior Sclia Const. sub-director.
Serviciul Geodesic Astronomic $ i Nivelment de Precisie.
Maior Verbiceanu N-lae seful serviciului.

www.digibuc.ro
 105

Oficeri geodezi

Cápitan Coandä Ion. Locot. Boboc Gh.

. Roiu Corneliu. a Chiritescu Ion.
. Caton Gh.

Nivelment de Precisie.
Locot. Georgescu Ion e f ul biroului.
, Procopiescu P. operator.

Serviciul Topografic.
Maior Niculescu D. pful serviciului.

Inspectori topografi.
CApitan Neicu Petre. Cäpitan 5tefaniu I.
» 5eicaru V. a Nedelcu Gh.
a Pavelescu I.

Oficeri topografi.
Chp. Stäncescu Em. Loc. Popescu Savel. Loc. Ciupercä N.
a Gheorghiu Gr. * Papazoglu D. » Ionescu N.
» Beneganu N. * Georgescu C. » Vârvoreanu Gh.
p Buzoianu N. » Sotir N. » Popescu D.
a Emilianu Val. a Niculescu Tr. a Dumitriu B.
Locot. Teodorescu N. a Teodoriu G. Ion. * Epure I.
* Vasilescu Gr. a Stavrescu Vl. * Barcan I.
» Costescu C. » Márculescu V. a 5erbänescu C.
a Dumitrievici S. a Popescu Iordan. » Florian Gh.
» Stänescu I. » Mateescu I. a Tutunaru C.
Stirbei I. a Economu N. » Homoceanu Th.
a Purcäreanu T. X. Trandafirescu D. a Dobre Al.
C. » Dumitrescu I. » Säulescu L
.¡Anastasiu
Ionescu V. 5t. * Iordächescu D. » Negulescu C.
a Grigoriu D. » Pârvulescu Gh.

Serviciul cartografic.
Cäpitan Roman X. eful serviciului.
» Päun Ion » biroului I.
* Pârjolescu G. » » II.
» Bälänescu i. a * III.

www.digibuc.ro
 106

Desenatori. Gravori, Litografi.

Renss Alois. Marin I. Schüller Herman
Riiker Anton. Popescu Andronache. Vladeanu Stefan
Zinke Heinrich. Diaconescu St. Ostroveanu Gr.
Protopopescu C. Man Gh. Teodorescu Tänase
Moldoveanu I. Mitran Op. Constantinescu T.
Fritz Vehner.
Hillscher Enrich. Fotografi.
Gravori. Matheias Fr.
Körner Osc. Strutz Emil
Beraneck Venceslau. Ionescu D-tru ajutor
Zoscsak R. Vahnig Fredi.
Schäfer Wilhelm. Urmuzache St. Mecanie.
Vasilescu C. Meson C.
Georgescu I. Ioanid C. Mihailescu Lazar
Grecu Ilie. Mäinescu St.
Popoviceanu Gr. Predescu V.
Stefänescu C. Predescu N.
Petrulian I. Nicolae B. Gh.
Zaharescu Gh. Chmielewski C.

Administrafia.
Comptabil in bani Ad-tor cl. I, Ciovic5. Ion.
» materi » III, Spirescu Smarandache.

www.digibuc.ro
 CATEVA DIN NUMIRILE VECHI INTREBUINTATE LA
HOTÄRNICII DE MO§II §I NUMIRI CARACTERISTICE
DE TEREN INTREBUINTATE LA HARTA TAREI.

Anafora. Velitu, boeri (boeri alesi). In vechime nu existau

ingineri hotarnici §i Voda singur oranduia pe cativa boeri ca
sa faca hotarnicia ; ace§tia, aveau dreptul ca la masuratoare
sa puie si pietre de hotar care ramaneau definitive, facand in
urma raport la Voda i care raport se numea Anafora.
ArvA, Harvä. Se nume§te o vie isolata, sau o vie in §es
(camp).
Arcaciu. 0 escavatiune, sau ruptura pe o coastà de deal.
Armosar. Numire la munte ce se da unor vai care are o
inclinare foarte mare §i cand are apa, are o cadere mare de
felul unei cascade.
Báltoc, Iezer. Un lac cu o suprafata mica si mocirlos.
Bair. Numire turceasca la deal In Dobrogea.
Bot de pisc. Se nume§te partea de jos unde se isprave§te
un pisc de deal.
Bot de deal. Idem unde se isprave§te dealul.
Bour. Marca Moldovei care se punea pe un copac sau se
itfiera In trunchiul copacilor ca semn de hotar.
Batastiná. nume§te in Oltenia o suprafata mica de teren
care tine al:A.
Bastiná. Mosie mo§tenita din mosi stramosi, sau locuitori
indigeni ne stramutati din loc.
Bahn4. Numire ce se da la munte unui loc mic §es care
tine apd.
Brazdà. Urma läsata in pamant de fierul cel mare al plu-
gului.
Baltis. Se numeste o balta cu o suprafatà mica a carei
apa e provenita din ploi.
Banisori. Numire ce intrebuinta locuitori de la munte la
1'10a-tire de pamant.

www.digibuc.ro
 108

Bata.. Vârfurile de munti in general nu sunt acoperiti cu

paduri, sunt goi, daca se intampla ca unul din aceste varfuri
sa fie acoperiti cu pa.dure, acel vârf se numeste Bata.
Boaz. Numire ce se dd unei stramtori mai cu osebire in
vai si in regiunile muntoase.
Braniste. Loc de islaz, sau padure mica oprita de a se taia.
Culme. Linia de despartire pe o culme de deal a apelor
spre vai.
Cap de Pisc. Partea de unde incepe sa se ridice repede in
sus un pisc de deal sau de munte.
Câsla. Cuvant turcesc, se numeste in general o coliba situ
adapost facuta din stuf de baltà.
Culme de deal. Un teren lung si ingust cu suprafete si di-
mensiuni ne determinate. -(Linia de sus a dealurilor).
Curmáturä. Locul unde un deal se intrerupe brusc, cum
este de pilda In o sea de deal sau munte.
Ciair. 0 suprafata determinatd de islaz unde pasc vitele,
Cate odata imprejmuit.
Copac. De multe ori semnul de hotar se face pe câte un
copac, fie ca e infierat, fie cä i se face un bran (taetura cir-
culard in coaje) sau o cruce, de aci cuvântul pang la copacul
cutare.
Cirik, Ciosvârti. 0 numire veche a unui sfert de stanjen.
Chirhanea. Numire turceasca, la o colibà sau casa pe malul
apelor mari, unde se adund pestele pentru a se prepara sau
transporta in comert.
Crivinä. Se numeste o padure de catine sau salcii cu o su-
prafata mica care in general se afla pe malul apelor curgatoar
prin care poate sà pasca vitele.
Crama. Magazie facutd din Wine de stejar in poalele sau
marginea viilor, care servesc toamna pentru adunatul si storsul
strugurilor, Cate odata si de locuit.
Chinga. Numire ce se da unei fasii de mosii lungd i in-
gusta.
Coscoave. Este un loc p1M cu mosoroae, sau locul unde se
poate strange apa din ploi sau din zapezi.
Dedinä. Proprietate dobandità prin mostenire.
Dere. Cuvant turcesc, vale.
Despre. Cuvant intrebuintat la hotarnicii de mosii, aratand
ca hotarul ei merge Vaud aproape de ceva, de ex : hotarul merge
pana despre apa Ialomitei.
Dos de deal. -- Se numeste panta dealului (versantul) despre
Nord.
Dâmb.. Un pisc mai mic i isolat pe un loc ses.
Desetina. 0 masura veche ruseasca de suprafata, care este
egala cu 2 pogoane sau 2592 stanjeni patrati.
Delnita. Se numeste o fasie de mosie cu lungimea cat tru-

www.digibuc.ro
 109

pul intreg, având o latime de Ioi5 sau chiar 20 stanjeni, cu

o suprafata de 45 stânjeni, aceasta se intrebuinteaza mai ales
la locurile cu zarzavat.
Derultä sau Dernitä. Numire ce se da copacului §i in ge-
neral numai fagului care a fost retezat, apoi i-a crescut din nou
eracile, §1 sunt lasati ca semn de hotar prin paduri.; ate odata
au §i Bouri pe ei.
Dumbrava. Numire ce se da unei paduri de stejar sau cer,
cu o suprafata mica ; in genere padure mica pe §esuri.
Dâlmä, ,Dalm, Halm. Ca §i dâmbu, este o ridicatura mica
de parnant.pe un loc §es, undo odata a fost padure de stejar
sau cer.
Dünum. Mdsurà de suprafata veche bulgara, este egalä cu
919 m. p. 303 C. m. p.
Embatic. In vechime calugari cari erau mari proprietari
ai mo§iilor mânastire§ti (azi ale statului) daruiau locuri pentru
case, vii sau gradini, cu conditiunea ca cel care a primit aceasta
danie, sa plateasca o. suma oarecare de bani (foarte mica) §i
nu avea dreptul sa vanza nici a data acel loc.
Fatä de deal. Se nume§te partea despre miaza-zi §i raisarit
a dealului.
Funie. Se nume§te o parte din mo§ie, ingusta ; in Moldova
era o unitate de mdsurk veche pentru: lungime de Io, 20 sau
chiar de 25 stanjeni.
Falcia. In Moldova o suprafata de 2880 st. Moldov. sau'
14321 m. p. 952.
Ghiol. Cuvânt turcesc, lac mare.
Gropuri. Se nume§te un loc unde sunt aglomerate movile
de pamânt neregulate, gauri, sou copaci impra§tiati, parte cazuti.
Grind. Se nume§te la baltd o ridicatura mica §i naturall
de pamânt In forma lungareata.
Grindis. = Padure de brad.
Hat. Carare, poteca sau drum ingust intro doua proprietati.
Un crâng 'numai din maracini sau catina, unde nu
se poate umbla.
Hârtop; Vârtop. Scorbora, sau gauri naturale in maluri.
Hlisk Hliz, Hliza, Surina. Numire ce se da la o parte din
mo§ie care e ingusta §i cuprinsa intre alte proprietati.
Infundatura.
Hrisov. Act, document vechiu, titlu.
latas. Poteca facuta de vite prin hati§, aceasta potecà
are cate o data §i urme de carutd.
Hold:a, (Lan). 0 suprafatl mai mare de pg.mânt la §es,t_a-
coperitá cu semanaturi.
Islaz, Imas. Un Joe in apropierea satelor lasat pentru al
pa§te vitele.
Impartialä. Cuvânt intrebuintat in hrisoavele §i documen-

www.digibuc.ro
 110

tele vechi (1642) in partea de munte a BuzAului, cand era vorba

despre o hotArnicie.
Jerabie. Numirea in Moldova ce se da unui loc de arAturl
hmg §i ingust, cu proportiuni determinate.
Kioi. Numire turceasca, sat, cdtun.
Luz. Numire ce se dd populatiunei de pe litoraluI MArei-
Negre.
Loa viran. Un loc care n'are pe dansul nici o clddire sau
planto,tie, ne imprejmuit si ne ingrijit.
Loc sterp. Un loc grd nici o clAdire pe el si ne productiv.
Linie. Un drum lAsat inadins printre arAturi ca sA poatà
umbla oameni cu carul.
Livaciá. Loc lAsat pentru fan, sau grAdinA cu pomi §i din
care se poate cosi fanul.
Luncä. 0 suprafatA de pámant acoperitA de faneatA (ate
odatà §i arAturi), presAratA cu copaci, cuprinsA intre douà dea-
luri aproape paralele si prin mijlocul cArora curge o apA.
Movilä bour. MovilA in care se afla -pug o piatrA de hotar
pe care era sApatd marca Moldovei.
Muche. Linie de sus a unui deal care desparte coastele lui.
Mazarlâk. Numire turceascA, cimitir.
Másurá. Cuvant intrebuintat de populatiunea de la munte
cand vorbe§te despre o inAltime, munte sau deal.
Mâl. Pdmant nisipos, argilos, nomol, podmol, aruncat de
apele curgAtoare.
Mitoc. Monastire micA, paraclis, care tine de o altA ma-
nAstire mai mare.
Movilä. Semn de hotar intre cloud proprieati, o grAmadA
conicA de pArnant, avand de jur imprejur un §ant larg de un
metru §i tot atat de adanc.
Mlastinä, Toplitá, PlostinA. 0 suprafatA micA de pAinant
care tine apA pro venitA din ploi, isvoare, sau din filtratiuni.
Macevritá. 0 expresiune a locuitorilor de la munte ce dA
unui loc mIdstinos.
Mejdinä. De multe ori intre micele proprietAti §i mai cu
seamA la terenuri cultivabile, hotarul nu e insemnat prin mo-
vile, ci e lAsat intro ele o brasdA ingustA ne aratd care se nu-
meste mejdinA.
Obrejie. Numire ce se d.à unui loc *Malt si sterp.
Obcinä. Culme intre douà ape, se mai numeste §i culmea
unui deal care formeazA limita intro douà proprietAti.
Obratie. Se nume§te locul din prejurul unei vii ; la cele
dupe dealuri, partea de jos pe care sunt mai in totdeauna pomi
fructiferi.
Ocinä. O bucatá de mo§ie derivatà de la pArinti, se mai
numeste Cate odatA chiar satul.

www.digibuc.ro
 111

Oharnic. Se nume§te o proprietate nesupusà la embatic,

sau o proprietate de veci pe care o poate vinde.
Otastinä, Otasnitä. 0 vie cu embatic, plata danduse in na-
turn, din 20 vedre, vin se da una.
Ogor. Camp de arat, sau araturi care se fac pentru a fi
semanate.
Orman. Numire turceasca, pädure.
Obârsie. Se nume§te ineeputul unei vai, coada vaei, sau
punctul de unde ea na§tere un curs de apa.
Ocolnitä. Descrierea tuturor movilelor §i semnelor puse de
jur inprejurul unei propietati, fara a fixa numarul stanjenilor.
Ort. Cuvant vechiu slavon ce se da la 1/, din o moneda.
Ocale. Masura veche de suprafata in Muntenia, se intre-
buinta mai mult in judetele Muscel §i Arge§.
Pana. In hotärnicii, cand se vorbe§te el hotarul merge
pana in apa cutare, insemneaza pana in mijlocul acelei ape.
Se nume§te o mica depresiune a terenului unde se
adund apele din ploi, sau o vale care nu are scurgere.
Pajiste. Un loc §es cu fâneatä, sau un loc de pd§une pen-
tru vite.
Pisc. Un varf de munte 'Malt §i izolat In forma conica.
Prundis. Nisip cu piatra pe malul apelor.
Poiana. Se nume§te o suprafata de teren In padure farà
arbori; arate sau lasate pentru fan.
Potecä. Atat In paduri cat §i la camp, un drum mic numai
pentru picior.
Ponoare. Un loc rapos ; sau rupturi de parnant cu gauri, la
munte ; cate o data §i prin paduri pe coaste, unde obijnuit fia-
rele salbatice '§i fac culcu§.
Pogonul. 0 masura veche de suprafata 1296 st. p. in Mun-
tenia, sau 24 präjini lungime §i 6 latime.
Präjina. 0 masura veche de lungime de 3 stânjeni.
Posada. Casa de paza pe frontiera, sau pichet.
Punar, Bunar. Cuvânt turcesc, isvor.
Prival sau Japsä. Se nume§te o ramura mica din o garlä,
sau un canal de scurgerea apelor crescute in timpul inundatiilor.
Prisacä. Un loc mic la camp sau la deal unde sunt a§e-
zati stupi cu albine, aceasta numire se mai da cate odata §i la
o padure tdiatd.
Pamanturi. Se nume§te mo§ia ce se cla oamenilor In mici
loturi spre a fi cultivata, se mai nume§te §1 locurile mici infun-
date sau inconjurate de o proprietate.
Pas de orn de mijloc. 0 masura veche de lungime care se
fdcea cu pasul, aproximativ 4 palme.
Privalul apei. Se nume§te locul unde nivelul apei cade de
odata, sau o cascadà mai insemnata.
Pánza, Somoiog, Momâe, Semn. 0 prajina, un lemn, sau

www.digibuc.ro
 112

orice fel de semn, ce se pune in hotar sau in movild., si care

servd la ridicarea in plan a acelei
PA Mai multi pomi aldturati si isolati.
Pa lmä domneascä. 0 mdsurd de lungime veche egald cu
o palmd ingenucheatd sau o m. 28 cm.
Palmä proastä. 0 mdsurà veche de lungime -egald cu o
palma neingenuchiatd.
Pogont mic. 0 rndsurd veche de suprafatd egald cu 784
stánjeni patrati Serban-Vodd, sau 3031 m. p. 3450, care se intre-
buinta numai la vii.
Plai. Numire ce se dà sesului ce se prelungeste pe culmea
unui deal sau munte.
Podgorie. Dealurile mari care se .unesc cu . munti si pe
coastele cdrora sunt plantate vii. ,
Picior de- Munte. Cel dintai deal cu platou (yes) care se u-
neste cu muntele.
Podgoreni. Numire ce se dd locuitorilor din podgorii.
Prislugä. Tresti§, loc acoperit sau a fost acoperit cu trestie.
Pripor. 0 pantà repede pe drumuri i poteci, mai ales la munte.
Pumnul. 0 sub-diviziune a stânjenului, mdsurd ne precisd
cam 2/3 din o' palmd.
Prival de deal. 0 rupturà, surpdturd din deal.
Rázor, Cärare, Brazdä. 0 fäsie foarte ingustá de pdmânt
acoperitd de mdrácini si care servd ca hotar intre cloud. pro-
prietdti, la munte cárare se mai numeste si poteca de oameni
sau cai, pe o culme sau pisc.
Rates. Numire ce se dd unei case de pe mosie in. Moldova,
conac boeresc.
RAstoacA. Un sant, canal, sau scurgere .de
RAzA... Un sant putin adânc, larg si lung.
RApi. Numire ce se dà la munte unei pante foarte repezi,
aproape un unghi-drept.
Rariste. Poene mici si dese in o pd.dure.
Rup. 0 nasurd veche de lungime 2/3 dintr'un cot.
Rohatcà. Barierà.
Rovinä. Numire ce se unui. loc desfundat, nomolos,
Milos.
RuscA. Numire ce se intrebuinteazd mai mult in Oltenia si
care se dd la o tdeturd natarald fdcutà inteun mal Walt prin
care este drum de care.
SlemnA. Numire intrebuintatd la munte si care se dd. unui
loc pietros si sdrat, Cate odatá se numeste si culmea .unui deal
sau linia de despArtire a apelor intre cloud vdi.
Spinare de deal. Culmea) sau lin'a de despdrtire a apelor.
Scursurà de deal. Pantele sau coastele unui deaL
ScruntAr. Numire ce se dd de uni locuitori la prundis sau
10C., pietros, dupd _care s'a scurs apa.

www.digibuc.ro
 113

*Slog. Numire ce se mai da botului de pisc, sau partea unde

se ispraveste piscul jos.
Scursoarea apei. Talvegul unei vai, fundul (linia de scurgere).
Stânjen Moldovenesc. Mdsurà veche de lungirne = 2 111. 23.
Stânjen Muntencsc. Masurl veche de lungime (erban-Voda)
=1 m. 9665.
Sfoará. Numire ce se da unei mosii foarte lungà si foarte
'ingusta.
Spitä. Neam, mosie ramasa de la stramosi, fie ea divizata
In ori ate pdrti ; sau se numeste descrierea unei persoane din
cutare neam.
Se numeste locul pe care este oezat un sat oare-
care, sau a fost asezatà vatra satului, Cate odatà se numeste
locul din prejurul satului. La munte cuvantul acesta se obij-
nueste a se arata livezile cu pruni din prejurul satului.
Schit. 0 manastire micà, pustnicie.
Smidä. Numire ce se da unei paduri de brad care a fost
aprinsa i arsa odata din trasnet i unde au crescut brazi
din nou.
Stanitä. Colibd sau stana.
Stei. Numire ce se da la o parte din un munte de piatra,
sau la o stânca de piatra ca un perete (zid).
Stog sau Stoc. 0 movila pietroasa pe un deal.
Stânjeni masä. In vechime, nestiindu-se a se ridica planul
unei mosii, se masura latul ei pe trei sau mai multe locuri (linii)
numite tra suri, aceste trasuri se adunau la un loc i suma lor se
impartea cu numärul trasurilor, catul dobandit se numea stan-
jeni masa.
Staniste. Se numeste locul unde dorm vitele noaptea, sau
locul unde se tin cai de prasila.
Taslak. Loc pietros.
Tarla. 0 suprafatà mica de "pamant arat.
Tabie. Meterez, reduta, intdrire, (fortificatii).
Topsan. Numire ce se da unui loc putin 'Malt i es.
Tract, Sleah. Drum mare, larg. ,
Tepe. Colina, deal mic.
Telinä. Toloacá. Numire ce se da unei portiuni de teren
care ,nu a fost arat, sau nu s'a arat de mult.
Ticläu. Numire ce se dd unui varf de pe culmea unui deal,
care a ramas izolat In urma surpari parnantului imprejurul lui.
Troeni. Pe un ses de teren, si mai cu osebire la camp, se
vad ridicaturi mici i neregulate de pamant in forma drior va-
luri, provenite din grárnadiri de pamant, piatra sau nisip, nu-
mite troeni. Aceasta numire se mai da si la urma unei cai mari
de comunicatie din timpurile romanilor, sa'ti valul lui Traian ;
unele din aceste mici valuri se numeste Brazda lui Novae. Nu-

www.digibuc.ro
 ,114

mire de troeni se mai intrebuinteazá si la grAmezi mari de zd-

padd, sau acelea strânse de viscol.
Usur. Era o dijmä ce plAteau tdtari pentru locurile ce eul-
tivau in -Moldova.
Urice. Hrisoave documente, anafoara.
Vad de moat-A. 1\lumire ce Se dd locului unde a fost sau se
poate construi o moará.
VArf. Se numeste partea cea mai inaltd a unui deal sau
munte.
Vizuind. Se numesc gdurile acute de animalele sdlbatices
in pdmant, scorburi etc. servindule de locuintg..
Vârtop, Hârtop. 0 scorburg., groapd naturald, n teren.
Vad- Locul pe unde se poate trece o apá cu cdruta sau Cil
piciorul, sau locul unde este sau, a fost o moarg. (vadul morei),
ate o datà acest cuvânt se mai intrebuinta cand vrea sà se
arate cd merge bine si cu spor la ceva de ex.: cutare prdsdlie
aro vad bun.
Volvuri, Holburd, Vultoare. Numire ce se dd and apa de pe
un rdu care curge lin, face un fel de pâlnie, vartej cdtre fund, sau
când se frAmântà in interior producând la suprafatg. vultoare.
Vägas, Fggas. Urma rotilor afundatá sau ingropatà in un te-
ren moale din cauza ploilor, sau n un, teren desfundat.
Zare. Linia, sau muchea unui deal care privit din fata
(inu din lung) se proecteazd 'pe cer.
Zapodie. Numire ce dd locuitori de la munte unui platou
sau unui teren de pe un deal, cu o pantd putin inclinatd.
Zlot. 0 monedd veche care valora 30 parale tnrcesti.
Zapis. Un inscris sau contract.
Závoi. Numire ce se dà unei pdduri mici de plute, sälcii sau
anini, situatd in cotul unui râu, pe malurile sau in apropierea lui.
Závadd. Addpost de vite in timpul ernei.
Zemnic. Groapd sau pivnità acoperitg cu lemne, stuf i pg.-
mânt, servind câte odatd i ca bordei.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro