Sunteți pe pagina 1din 89

It!

7
44.

4ak

vatisca

INI11111111111111111111111111

M-4

t't

--.1111P744

ttl%
4

D. CASELLI
OtP4

,r,..

tows/Mr
'

lentite.. het...

..I1

-.

2r,[,

*1

14'

41

www.dacoromanica.ro

elij

ok,

44444

b. CASELLI

GUM AU FOST

BUCU ESTII
ODINIOARA
CU CHIPURI $1 ICOANE

BUCUREI
ED1TURA GAZETE1 MUN1C1PALE
1

www.dacoromanica.ro

Subitii mei cititori


Cercetdtorul care doreste s aibd amdnunte
privitoare la Bucurestii de odinioard intdmpind, in cercetdrile sale, multe neajunsuri si
afla o bogatd lipsd de isvoare istorice. Hrisoavele ce-i stau la indenitind sunt foarte srace despre trecutul Bucurestilor. Planuri
ale orasului,. petnet in veacul al 18-lea, n'are.
Asa cd nu se poate dilduzi de cat cu multd
trudd la alaituirea unei monografii in ce pri-

veste o mahala, o uli, o bisericd sau un

colt oarecare al orasului.


Amintiri despre trecutul orasului iardsi nu
are, ci numai povestirile unor dildtori strdini
cari au trecut pe aici. Ele insd vorbesc mai
mult de obiceiuri si de viata bucuresteand,
iar foarte putin despre oras.
Iatd pentru ce, din lipsa isvoarelor istorice,
este atdt de sdrac istoricul Bucurestilor, si
atelt de greu de alcdtuit acest istoric.
Dacd Bucurestii ar fi avut i ei arhive vechi

te. Alte acte vechi nu cunoaste. i lucrul acesta pe osirdnicul cercetdtor nu-1 poate multumi.

Domniile-Voastre, iubiti cititori can m'ati


urmdrit si ati stat de vorbd sdptdmdnd de
sdptdmdnd cu mine, in foaia GAZET A MU-

NICIPALA", unde am tipdrit atdtea lucruri


minunate si folositoare despre trecutul Bucurestilor, vcizut-atz
cdte greutdti am luptat ca sd aduc lumina, sd ldmuresc unele fapte istorice incurcate, statornicindu-le pe calea
lor cea fireascd.
Spre aducere aminte a celor tipdrite in maz
sus pomenita foaie si cu prilejul seirbdtorirei
LUNA BUCURESTILOR" (9 Maiu-9 lunie

1935), intocmitu-s'au aceastd carte care se

numeste CUM AU FOST BUCUREqTll ODINIOARA" ca sa o gdseascd cele viitoare nea-

muri, hdr4zindu-mi tiparul si toate cheltuelile pentru a ei tipdrire dumnealui Mihail


ca alte orase, dacd s'ar fi pdstrat actele ju- Dragomirescu directorul GAZETEI MUNIdecilor, pdrgarilor i altor sfetnici ai orasu- CIPALE" iar eu purteitorul de grijd si alcdlui, precum s'au pdstrat arhivele Brasovului, tuitorul ei, cu frumoase si calde cuvinte, isSighisoarei, Bistritei, Sibiului ce nu ar fi vorite din inimd, Ii multumesc.
aflat si dat la lumina un neobosit cercetdtor
Dumnezeu, pleismuitorul, ziditorul si facdcu privire la trecutul Bucurestilor ?
torul tuturor, s aibd in sfeinta sa pazd miCartoanele unor mandstiri bucurestene, nunatul, vechiul si scaunalul oras al Bucucum au lost ale Sftintului Ioan cel Mare, Ra- restilor si, indurd-se in bundtatea sa cea fdrd
du Vodd, Mihai Vodd, Cotroceni, can erau de margini si de cel ce cu menu/ sa a scris
ptistrate unele la Arhivele Statului", altele aceste rdnduri si de lucreitorul care le-a cules
la Academia Romdnei" iar altele in biblio- si tipdrit. Amin !
teci particulare, nu aduc multd lumin. Ele
D. CASELLI
au lost cercetate V s'a scos ce s'a putut scoa-

www.dacoromanica.ro

* * * * CARTEA DE FATA S'A TIPARIT


IN ASEZAMANTUL DE SLOVE AL ZIARULUI UNIVERSUL" SI A FOST EDITATA DE
GAZETA MUNICIPALA".
* * * * PARTEA DE SUS A COPERTEI S'A
LUAT DUPA UN MANUSCRIS BIZANTIN,
DIN VEACUL AL X-LEA, CARELE SE AFLA
IN FOAIA ARTA SI FRUMOSUL" DIN 1916

(FILA 43) SCRISA DE D-L I. TUDOR CARELE ACUM SCRIE ZIARUL ROMANIA

DE LA MARE" DIN CONSTANTA.

* * * * PARTEA DE JOS A COPERTEI,

ALCATUITA DIN CELE DOUA ROZETE S'A


LUAT DIN CUSATURILE BRANCOVENESTI
AFLATOARE IN BATRANA NOASTRA MANASTIRE HUREZ, IAR ACESTE CUSATURI

SE AFLA IN CARTEA D-LUI N. IORGA

CONSTANTIN - VODA - BRANCOVEANU"


(FILA 82) DIN 1914.
* * * * SLOVELE DE PE COPERTA SI UNELE PODOABE DIN NAUNTRUL CARTII
SE DATORESC, IN INTREGIME, D-LUI D.
CASELLI, ALCATUITORUL SI PURTATORUL DE GRIJA AL CARTII.

www.dacoromanica.ro

CETATEA DAMBOVITEI DIN CRONICELE


UNGURESTI $1 BUCURE5TII
din pdrtile tataresti ale Rasaritului si din
Miazd-Zi, au ridicat cinci cetati de zid, la trecatorile muntilor Carpati.
Aceste cetati le-au numit pe limba lor Gesprengberg (la Brasov), Rosenau (la Rajnov),
Schwarzberg (la Codlea), Marienburg (la Feldioara) i Kreuzburg (la Prejmer). Au mai
ridicat dupa aceea Inca o cetate la Bran pe

Pecetia regelui Andrei II


(Dupg. 1.7jhzy Lszlo A. Magyar Nemzet

OknyomozO Trtnelnie)

Foarte multi cercetatori cari s'au indeletnioft cu inceputurile orasului Bucuresti, intemeindu-se pe spusele unor cronici unguresti,
dupa cum yam vedin veacul de mijloc,
si-au dat cu gandul Ca Budea mai la vale

care au numit-o Trzburg, cetatea Turci.


Peste zece ani cand acelas Crai unguresc
le-a intarit din nou acestor ostasi drepturile
lor sa aibd pmant in aceste locuri stapanindu-le pana, la Dunare usque ad Danubium"
cum glasueste hrisovul letinesc din vremea
acea, ei trecura muntii Carpati dincoace ultra montes nivium" in locurile care mai tarziu au fost numite Vlaskoi-Zemli" de slavi,
Terra transalpina" de letini i Ungro-V1ahia" de greci, riclicand in fata trecatoarei Ru-

carului, pe dealul Oratii cetatea dela Podul


Dambovitei, numit
Neamtului".

de popor

i cetatea

curestii s'au numit, sau au fost numiti, pe


acea vreme Cetatea DamboVitei" fr insa
a-si da bine seama c acele cronici arata lmurit unde a fost aceasta cetate numita, in
hrisoavele letinesti, din leatul 1231, Castrum
munitissimum", lucru care putea sa-i faca S
nu infaptuiascd aceastd gresald.
Din cele ce vor urma, in lucrarea de fata,
din batranele harti geografice din veacul de
mijloc si din hrisoavele letinesti, vedem la-

murit ca lucrul nu std asa.


Sa deslusim :

Craiul Ungariei, Andrei al 2-lea, aduce la


leat 1211 in tara Barsei oastea cea cu cruci a

nemtilor clandu-le pamant ca s umple tot


locul de ei. Acesti ostasi cu cruci nemti, ca
sa-si apere tara lor de navalirile cari veneau

Pecetia regelui Bella IV


(Dup Ujhazy Laszl A. Magyar Nemzet
OknyomozO Trtnelnie)

www.dacoromanica.ro

Fliintarea acestei cetati in puterela Domnilor Ungro-Vlahiei este marturisita de chiar


cronicele unguresti i anume: de Cronica lui
loan de Kiikiilo, de Chronicum pictum", de
Chronicon Dubnicense" de Cronicon Budense"; dupd aceia de istoriografii Thurocz

Cronica Hungarorum" Martin Cromer De

origine et rebus gestis Polonorum" si de Petru


de Rewa; de unele hrisoave aflatoare in Hurmuzaki" (12 fila 222,) i (12 fila 150), si de
hrisoavele Craiului Ungariei Ludovic din 1373
si 1377.

Aceste cronic Si hrisoave ne povestesc urmatorul fapt petrecut pe cand domnea in


tara Ungro-Vlahiei, Vladislav Basarab, feciorul lui Alexandru Basarab Campulungeanul.
La leat 1369 Vladislav trece Dunarea si
dupd ce scoate pe carmuitorii unguri cari stapaneau in vremea acea Vidinul, iar pe calugarii catolici Ii omori, aduse, la domnie, din
nou, pe cumnatu-sau Stratimir.
Craiul Ludovic suparat pentru aceasta lapta stranse la leat 1369 oaste mare din toate
prtile hotarit s stingd pe Vladislav i trecu
din Timisoara in Serbia spre Vidin, ca el sd-i
loveasca

o cetate i un osta neamt din cei


cu cruci din leatul 1200

Dupd alungarea ostasilor cu cruci nemti,

acela leat 1225, de Craiul Andrei al 2-lea,


las care le-a dat pamant cu 14 ani mai inainimpreund cu feciorul sau Craiul BeRa
te,
al 4-lea, toate cetatile lor s'au prdbusit i azi
se mai \rad ca niste urme ale veacului de mij-

pe Romani: iar pe Nicola Lackzi,

ducele Transilvaniei, 11 trimise cu Secui i cu


boerii din prtile Transilvaniei, ca pe acolo sa
intre in tara Ungro-Vlahiei i asa sa-1 loveasca pe Vladislav din doua parti.
Vladislav cu o parte din oastea sa se aseza.
la Dundre ca s impiedice trecerea lui Ludovic; iar pe Dragomir parcalabul Cetatii
Dambovita" Ii trimise impotriva ostii ducelui
Nicola.

Acestia venird mai intai la Jai:Italie pe apa

loc fiind o mrturie de maretia si mestesu- Galbenitei. Dragomir cu oastea lui se retrase
gul cu care erau clddite, din ziduri groase de spre munti; Ungurii si Secui se luard dup
piatra, pe stnci inalte, cu santuri i metereze,
apeducturi i fantani adanci para la suprafata apelor curgatoare, cu pivnitd boltite pentru adapostire in vreme de restriste. Ele

erau asa

fel

dansii. Cand ajunserd in stramtorile muntilor,

Dragomir cu oastea lui se repezi in toate partile i omori multime mare de Unguri.

intocmite in cat puteau fi

aparate nu numai impotriva bastinasilor pe


stapacari acesti ostasi cu cruel voiau
neasca, dar i impotriva stapanirii regeascd.
Cetatea ridicata de ostasii nemti, pe care
poporul romanesc din acele vremuri a numit-o cu foarte multa dreptate Cetatea
Neamtului" a dainuit multd vreme, dupa ce
acesti ostasi au pardsit pamantul UngroVlahiei.

Cand Voevozii pe cari hrisoavele letinesti


Ii numesc Voevoda Terra Transalpina" inceput-au a face tara noud" cum spune Istoria tdrii Rumeinesti, dela descdliceitoare"
tiparita de G. Ioanid in 1859 Cetatea Dambovitei" a trecut in stapanirea bor.
In ce chip a trecut ea in stpanirea acestor
voevozi ai Ungro-Vlahiei nu stim din lipsa

isvoarelor istorice atat rumanesti cat i streine. Dar odata in stdpanirea voevodului UngroVlahiei, Cetatea Dambovitei", acel Castrum
munitissimum" a fost fais sub paza unui
ocarmuitor numit de cronicele unguresti serise in limba letineasca castellanus", iar de

rumanii nostri parcalab".

www.dacoromanica.ro

Vladislav Basarab
stipinitorul Cetitii Dmbovitei"
(Dupa zugraveala dela Mndstirea
Curtea de Arge)

Lupta dintre ducele Nicolae Laczky si parcillabul Dragomir


(dup Ist. Romn" a lui G. Tocilescu)

Acolo cazu ducele Nicolae Lackzi, vice-ducele Petru, Desiu, Vasiu, Petru Russu, castelanul cetatei de Balta, Petru i Ladislav cpitanil Secuilor i alti been si cdpetenii de
seama ale ostilor. Trupul ducelui Nicola a fost
luat cu mare lupta din mainile Romanilor,
a fost dus in Ungaria.

Din aceasta povestire se lamureste Ca Ce-

chea cetate a Dambovitei se datoreste unei


cronici a lui Stefan logofatul Cretulescu"
publicata in ziarul Trompeta Carpatilor" din
1871, Aprilie 11.

Intemeindu-se pe aceast cronicd Grigore

Tocilescu

injghebat lucrarea sa Bucu-

iestii sau Cetatea Ddmbov;tei", publicata in


revista Tinerimea Ronzncr, seria noud, tomul L

Dar din isvoarele istorice din veacul de


mijloc pe cari le-am adus noi in sprijinul
nostru, Bucurestii nu pot fi mentionati, cu

tatea Dambovitei" nu poate fi Bucurestii


Lupta intre ducele Nicolae Laczky al Tran- nici un chip, in veacul al 13-lea.
silvantei i parcalabul Dragomir
Olahul
cum 11 numeste cronicarul ungur Thurocz,
adica rumanul nu s'a dat pe malurile bucuand s'a zamislit si s'a statornicit intru
restefie ale Dambovitei, ci departe mult de
Bucuresti in stramtorile muntilor, intre Ru- catva voevodatul, numit de greci al Ungrocar si Bran. Nu se poate face marea greseala Vlahiei" cu obirsia lui in orasul Argesului
sa se identifice Bucurestii cu batrana Cetate a Damboviter, pomenit in cronicele unguresti si in hrisoavele letinesti pe cari le-am
adus ca marturie mai sus.
De altminteri se mai piffle i intrebarea
dacd Ungro-Vlahia se intindea p acea vreme
pand la locul uncle mai tarziu au luat fiinta

Bucurestii. Pare insd ca aceste locuri erau


inca, in puterea unor neamuri tataresti cari
au stapanit pa aid peste un veac, cu toate
ca unele isvoare istorice vrea sa arate ea

Alexanclru Basarab Campulungeanul, tatai


lui Vladislav s'a rasboit cu Tatarii, multd
vreme, a omorit pe hanul lor Atlamos
nume care a ramas in baladele noastre Alimos
beer in Tara de Jos
ai
intins hotarele

tarii pana la raul Siret, unde se varsd el in


Dunare.
Gresala (identificarii Bucurestilor cu ye-

Vidinul
(DupA, scrierea la Guerre d 'Orient" 1878)

www.dacoromanica.ro

MIITIFY; ncitt*Wittnii tint% ffa

7.6

Cetatea CiipItiIneni
(pupa, un desen al d-lui arhitect V. G. Stephanescu.
publicat in revista Arhitectura" din 1906)

Cetatea Dambovitei care fusese luat de

Unguri din mana ostasilor nemti, a ajuns in


puterea voevozilor romani ce ii aveau scaunul domnesc la Curtea-de-Arges..
Ea fu pusa, ne spune d. Alex. Lapedatu
in lucrarea d-sale: Douii vechi ceteiti romdnesti" publicat in Buletinul Comisiei Monumentelor istorice" 1910, (filele 177-187)
sub paza unui castelan, parcalab. Adevarat
c putindtatea marturiilor timpului scoate la
iveald, cum am vdzut numai un singur atare
castelan, pe Dragomir dela 1368. E indestul
lush pentru a dovedi sistemul militar de Intretinere i aparare a cetatei.
La sfarsitul veacului al XIV-lea vechiul
burg teuton se mentioneazd din nou i anume
la 1397, cu prilejul expeditiei pe care o face
Stibor, Voivodul Ardealului in Tara Romaneascd, spre a da ajutor lui Mircea-cel-Batran
impotriva rivalului sdu Vlad. Acesta, batut si

fugarit, s'a inchis In cetatea zisd ,,Dmlxvita", unde, dupa o lungd Impresurare, se

preda lui Stibor, care 11 duse In Ardeal, Impreun cu sotia, copii i toata. familia.

Dupa aceea, In prima jumatate a sutei a

XV-ea cetatea pierde din importanta-ti strategica pe care a avut-o, rdmase loc de vamd
pentru negutatorii ardereni ce intrau si esiau
din taxa pe la Bran-Rucar".

Ruinele Ceintii Dfirnbovilei


(DupA Albumul Rom inlet" de fot.
Niculescu publicati in Buletinul Comisiei

www.dacoromanica.ro

monumentelor istorice" din 1910)

I: \N'O.1*ZZ

Plaft

Pr

a:A%t* *")L4
r IF I r

4W(WN

r wnwr

,42

Te V 'WV vw1/ lurw

(`V.e.VOVW V
E

dvAt

BUCURE5TII FOST-AU El PEyREMEA

LUI MIRCEA CEL BATRAN"?


Dionisie Fotino in Istoria Daciei", Cezar tocmai pe malurile Dambovitei i le-a ingroBoliac in Mmotre pour servir a l'histJire pat in bisericuta numita a lui Bucur.
dela Roumanie", Mihail Kogalniceanu in
Oare Mircea cel Batran" n'a gasit loc de
Histoire de la Dacie" au spus
pan& acum ingropare la Giurgiu ci a trebuit sA aduca
nu suntem lamuriti pe ce isvoare istorice s'au trupurile celor morti acolo tocmai pe maluintemedat
c Mircea, Voevod al Ungro- rile Dambovitei i s le ingroape la Bucuresti
Vlahiei, cel ce a intemeiat manastirea Cozia

numit in hrisoavele de mai apoi Vara-

nul" nu ca a fost batran in ani ci, prin aceasta, denurnire, urmasii lui, in hrisoavele lor,
voiau s inteleaga, pe cel ce a fost mai 'naintea lor, pe rdposatul batreinul Mircea Voevod
ar fi locuit vara la Targoviste i lama la
Bucuresti uncle ar fi fdcut curti domnesti,
bisericA si altele.

Si mai spun ca Mircea cel batran" dupa


o biruinta pe care ar fi avut-o asupra sultanului Turciei Baiazid, a zidit de bucurie"

un oras pe malurile Dambovitei, dandu-i numele de Bucuresti".


Dupa dansii vine preotul Grigore Musceleanu, carele s'a indeletnicit cu istoriografia orasului Bucuresti si a scris lucrarea Monumentele strdbunilor", si spune cA Mircea cel

la o departare de... 75 de kilometri ?


Spusele preotului Grigore Musceleanu nu

se intemeiaza pe nici un isvor istoric de retinut aminte si de aceia nu staruim asupra


bor.

La meremetisirea bisericii

numita a lui

Bucur, facuta in 1869, s'a mai addogat, tot


dupa spusele aceluias preot bucurestean ei
urmatoarele randuri la pisania pomenita mai
sus :

Ri dupa patru i jumatate secole, se repara


din fondurile Statului Roman Vara a i se
schimba figura primitiva, in al III-lea an al
!s,

Batran", dupd lupta pe care a avut-o cu

Turcii, a strans oasele mortilor cazuti in bdtalk si le-a ingropat intr'o mica' biserica, numita biserica lui Bucur".
Acest preot a lasat i o pisanie care glasueste asa :
Io Mircea I-iu Basarab, Domnul tarei Romanesti, Duce al Fagarasului i biruitor al
tinutului Dobrogea de peste Dunare, la anul
6924 (1416) am zidit biserica de zid In locul
celei de lemn a lui Bucur, in padure pe movila de langA Dambovita, cu hramul Sfintilor
Ierarhi Atanasie i Chiril, unde am pus oasele mortilor cazuti in bdtaia ce am avut-o
cu Turcii la Giurgiu. Iulie 11".
Pisania preotului Musceleanu face cunoscut ca Mircea cel Batran" a avut o lupta cu
Turcii la Giurgiu. Oasele celor morti, cazuti
in batalie le-a strans j le-a carat aducandu-le

o.

1N

1 / "ted
/

Mircea cel Martin,.


(Dup tabloul din 1882 al colonelului
D. Pappazoglu)

www.dacoromanica.ro

10

Domniei, in Romania unita, a Altetei Sale Carol I, ministru de Culte


fiind d-1 Alexandru Cretulescu, cr
toata, stdruinta preotului Grigon

tr., .

;-, ,s
"g51.%/1%i

(care la licitatiune

Musceleanu

lasat una suta napoleora die au


mai jos din deviz spre a resping
pe jidanii concurenti), fiind ingr
jitor al bisericei Radu-Vodd ca
al bisericei Bucur.

terminate.

1869, Iu lie 1

Aceste randuri se datoresc tot


preotului Gr. Musceleanu.

Gion, in lucrarea sa despre Bucuresti spune c a citit 32 de condice si peste 5000 de hrisoave la
Arhivele Statului si la Academia
Romdnei si n'a dat peste un singur
act care sa vorbeasc de biserica
lui Bucur.

NUMITA

BISERICA,

AZI

LUI BUCUR, ESTE GROPNITA

MANASTIREI RADU VODA ql ACEASTA GROPNITA,


CUM AVEAU TOATE MANASTIRILE
0 CUNOAgTEM DE PE LA 1743.

Pe langd preotul Musceleanu s'a


mai indeletnicit mult de cele dintai inceputuri ale orasului i maiorul

nel

mai tarziu locotenent-coloDimitrie Papazoglu care in

amintirile sale tiparite cu titlul


Istoria fonddrii orasului Bucuresti" spune cd Mircea cel Batram", dupd ce s'a strtimutat la
:

Bucuresti, a preinnoit biserica si


Curtea domneascd unde venea el
de sedea numai iarna.
Biserica preinoita de Mircea dupa
spusele lui Papazoglu azi este cunoscutd
veche".

cu numele de Curtea

Mireea-cel-Brifran
fiul silu Mihail
(pupa 0 aquarela ce se afla la mureul de arta religioasa din
ulita tirbei-Voda)

Ca sa preinnoiasce cineva ceva trebuie

ca acest ceva sa fi fost de mai inainte. Trehula ca acele cldiri pe cari Dimitrie Papazoglu I alti necunoscatori le numesc Curtea

La stanga Constantin Vodd Brancoveanu, o


xilografie dupd chipul acestui domn ) care se

afla in Istoria Tarii Rumanesti dela descdlicatoare" tiparita, de G. Ioanid (1859). Xilo-

acea biseric pe care o nu- grafia are urmatoarea deslusire: Acest Domn
mesc Curtea Veche" s fi fost in fiinta au mutat resedinta sa din Targoviste in Budomneacd"

la Bucuresti inainte de Mircea Cozianul ca


dansul stramutandu-se" in acest ora i gds'ndu-le stricate sau daramate sa, le preinnoiasce, asa cum spun Domnii Tarii Roma.nesti in batranele lor hriscave despre o biserica sau manastire: pe care au gasit-o domnia lor daramata sau neintarite.
Dovezi sunt cd asa ceva n'a fost in Bucuesti nici inainte de Mircea cel Beltrdn", nici
dupd ddnsu7. Nu erau Inca, pe vremea acea,
pe locul unde mai tdrziu s'au intemeiat Bucurestii, nici curte domneascd, nici bisericd,
ceici nu Pinta o asezare omeneascd C,11 acest
nume ca s aibei asemenea cleidiri.
Dimitrie Pappazoglu tipareste in anul 1882

o cadra" dedicata onoratei primarii a Capitalei in care sunt infatisati :

curesti edificand si catedrala tarn

(mitropolia)".
Setim, din isvoare istorice pe cari nu le cu-

nostea ineorul Dimitrie Pappazoglu, pe atunci, c Brancoveanu nici nu a matat scaunul domniei dela Targoviste la Bucuresti nici
n'a cladit mitropolia din Bucuresti.
Dimpotriva istoriograful, italian Del Chiaro
in scrierea sa: Le moderne rivoluzioni della
Valachia", spune c dusmanii Brancoveanului

printre cele dintai capete de path impotriva


lui, au pus si sederile lui foarte dese la Tar-

goviste si nu la Bucuresti.
Iar Mitropolia bucuresteana a fost inceputa, de Constantin Vodd Serban dupa, 1654, zugrvit i tarnosita la 1658 de Mihnea Voda.
La dreapta cadrei" este infatisat Mircea al

I) Litografiat, dupa toata putinta, de pictorul craiovean Const. Leca.

www.dacoromanica.ro

11

"

P.
.1

0 Wing in muntii Carpati

Cadra maiorului Papazoglu


Ba,_:arab. 0 xilografie datorita unui
desenator din acea vreme numit Decusar. Ea
infatiseazd un Domn purtand o coroand neobicinuita in chipurile Voevozilor ce se vad zugraviti pe zidurile bisericilor sau manastirilor
2-lea

din tara noastra, cu un schiptru in mama.


La gat are un colan: un vultur cu. cloud capete. Mai tine in mana o cununa de lauri.
Xilografia aceasta care vrea s infatiseze

pe Voevodul Mircea cel Batran, are Si ea urrnatoarele randuri :


Acest Domn au facut cetatile de aparare a
trecatoarelor Dambovitti i fonda palate
Domnesti la Curtea veche. El domnea vara in
Targoviste i iarna in Bucuresti".
La mijloc cadra" are o alta xilografie, datorita tot xilografului Decusar, in care se vad:

o biserica langa o apa, un cioban cu oi, in-

chipuind pe Bucur ciobanul si o mica padure.


Xiografia are urmatoarea deslusire:
Bucuresti, astazi capitala regatului Romaniei, s'au inceput dupa dealurile raului Dambovita, unde erau padwg mari, peste dealuri,
balti sau mostisti i, apoi campii foarte fertile; astfel legenda zice c un Bucur Ciobanu
cu mare avere, mosnean din partea muntilor,
isi pastea marea sa turma de oi pe aceste dealuri, avand staul sau peste colinele Radului
Vodd, mosie Domneasca a Dinastiei Basarabilor; el -fonda mai intai bisericuta cea mica
ce se vede pand in ziva de astazi (Sf. Atana-

Una din cadrele" batranului colonel Pa-

pazoglu arata,
daca memoria nu ma insald,
o colind cu niste oite, ca de lemn, ca
acele de Niirnberg, cu ciobanasul Bucur cantand din fluer langd ele, iar pe deal ST desind,
dragalas, bisericuta lui Bucur.
Iacd o legenda".
In adevar o legenda.
Xilografia lui Decusar din 1882 are insa, un

cantec. Este luata dupd o cadra" depe la mijlocul veacului al 19-lea. Ea infatiseazd o stdnd pe muntii Carpati.

In aceasta cadrd", foarte rdspandita pe a-

cele vremi, xilograful Decusar n'a fcut altin xilografia sa pe


ceva de cat s adaoge,

care a copiat-o dupd acea cadra",la mar-

gine, spre dreaptd. o biserica i o apa curgatoare. Biserica, in inchipuirea xilografului infatisa biserica pe care Bucur ciobanul ar fi
idicat-o pe acest loc, iar apa curgatoare, raul
Dambovita bucuresteand. Si
iata cum un

Bucur Ciobanul a intemeiat orasul Bucu-

resti.

Pentru ca cititorii sa fie dumeriti in aceasta


privinta dam cele cloud cadre" atat xilografia
lui Decusar cat si stana de pe muntii Carpati".

Ca s dovedeascd vechimea orasului Bucu-

sie), fcu punte peste apa Dambovitei ca sa resti cum ca el fiinta pe vremea lui Mircea
se comunioe cu campiile Vitanului, caci in a- cel Batran" Gr. Tocilescu aduce in lucrarea
pe care am amintit-o din revista Tinerimea
propierea stanei sale era balta Brosteni".
Aceste randuri se potrivesc ele oare cu cele Romdne un hrisov din-1410.
Hrisovul acesta, spune dansul, a fost pasde mai jos pe care le aflam in amintirile sale
tiparite cu numele de Istoria fundarii orasu- trat in talmacire ungureasc dupd cel adevarat care era scris
asa se spune
in limba
lui Bucuresti" si cari randuri spun asa:
Traditiile ce se zic de Bucur Ciobanul, c letineascd.
Acest hrisov a fost publicat de Joan cav. de
el a fondat o bisericuta a St Tnase dela Radu-Vodd i c dupa numele sau s'a numit o- Puscariu in Fragmente istorice despre boierii
rasul, sunt cu totul neexacte". Si mai departe:

din Tara Fcigdrou.Tui" IV. Sibiu, 1907, (pag.

rica este biserica mahalalei Dobroteasa".


Nu se potrivesc fireste !
Despre xilografia aceasta a maiorului Dim.
Pappazoglu vorbeste i Gion. Iata ce spune :

Domniei mele Micul, locuitor in Mandra, i lui

Nu ea este prima biserica, caci prima bise-

43-44).
Prin acest hrisov Mircea ifitareste boerilor
Stoia, ca sa le fie lor de veci jumdtate din satul Mandra si cu toata dijma lui, din porci, din

www.dacoromanica.ro

12

Mireea-Vodii-cel-Biltran
(Dup zugraveala de pe zidurile mnstirei Tismana)

stupi din vin, din moar i din toate Cate va


fi avand, ca sa le fie in veci mostenire i stapanire, lor, copiilor i nepotilor bor. i nimenea din Boerii sau slugile mele sd nu indrazneasca., s atingd scutirea i darul meu, ci sa
lase pe Micul i pe Stoia sa ing in pace aceast mosie in veci pentru slujba lor credincioas, fiindcd am ddruit de a mea bund

4r

kNible kr FORti'A

vole".

Hrisovul este dat in cettuia noastr Bucuresti in ziva de 20 Iu lie a anului dela facerea

Lumei 6918, (1410).

Daca am wine temei pe acest hrisov Bucurestii erau pe vremea acea o cetate. hist Mir-

cea Cozianul n'a domnit niciodata vara la

Targoviste si iarna la Bucuresti" pentru simpla aratare c pe acea vreme Bucurestii nu


fiintau ci Isi avea scaunul lui de domnie la
Curtea de Arges unde primea pe Craii si Imparatii tarilor din apropiere, cum a si primit
prin Iunie 1415 pe Mustafa Celebi, feciorul
lui Baiazid Fulgerul, dupd cum glasueste hrisovul chiar al lui Mircea cel Batran din 10
Iunie 1415 ,publicat de loan Bogdan in me-

moriile sectiei istorice ale Acad. Rom. (1903).

Iz

..-.4abemow

Mircea-celLBatriln" i Teodosie
(dupl.), Curtea de Arges)

www.dacoromanica.ro

VLAD-VODA TEPES $1 BUCURE5T11


Acum suntem pe vremea cand turcii Osmanlii s'au intins pang. la Dundre. Cand Feriz-bei, Azbuga, Caracea bei i Balaban-bei
stdpaneau cetatile cari flintau pe acea vreadicd la 1400
de pe malul drept al
me
Dundrii.

Din pricina ca aceste parti de la miaza zi


ale Tara Romanesti erau acoperite de paduri
mari, dese de nepatruns, Meat Turcii le nuei nu
Deliorman
meau paduri nebune
prea se incumetau sa le strabata.
Sultanul Turcilor, Mohamed I, carele a imparatit dela (1413-1421) avea la indemana
destule mijloace ca sa fact aceasta insa dansul nu indrazni sa se avante prea mult i prea

erau acoperite locurile de Miaza-zi ale UngroVlahiei sa dam cateva amanunte despre acele
paduri cari au lost pe malurile Dambovitei
unde mai tarziu trebuia sa se intemeieze Bucurestii, amanunte pe cari le gasim la toti
carturarii cari au scris despre Ungro-Vlahia si

la toti calatorii cari au fost prin tara.


arturarul italian Domenico Sestini in serierea sa numita: Viaggio curioso, scientifico
anticuario per la Valachia Transilvania", etc.,

fila 5-7 spune despre padurile cari erau imprejurul Bucurestilor si despre padurea Cotroceni :

II luogo e denominato Lunca", cioe prati,


o praterie fangose; o acquitrini invece di un
adanc in Tara Ungro-Vlahiei. D. N. Iorga spu- bosco, che non piu esiste: mentre dacche Bune ca acest sultan pasted pentru sine numai curesti principio ad essere la residenza dei
Giurgiu i Nicopol cel mic. Giurgiu ajunsese principi, e ad allontanarsi questi de Ardgis e
da Tergoviste, si pensi alla distrugione di un
pentru turd cheia tarn romanesti".
Pentruca am adus vorba de padurile cu care tal bosco, per consumo degli abitanti, ii quale

AognInnuE,,L,

4.1%

tot_ staae416i

-fersegia

Pndurile din jinni BucureOlor


(Acuarela. de R. Bielitz Publicat de Gion in Ist. Bucurestilor" sl de d. G. Olszewskl
in Bucurestii vechi" (1929)

www.dacoromanica.ro

j:4

14

Oraul Giurgiu
(Dupa un desen de Bouquet tipirlt in l'Illustration din 1848)

sempre immenso e specialmente in tempo


d'inverno; mediante i granfreddi che si regnano e che si sentino, e come io stesso esperimentai nel'inverno passato, dove gelo nelle
cantine, o nelle botti insino il vino".
In romneste s'ar talmaci asa :
Locul se numeste Luncd, adica livede sau
smarcuri, sau mlstini de cat o padure ce nu
mai este. De cand Bucurestii au inceput sa fie
scaun de domnie i voevozii s'au departat de
Arge i Targoviste, s'au gandit la peirea unei asemenea paduri care este foarte intins
pentru a se veni in ajutorul locuitorilor In deosebi in vreme de iarna. Frigul ce domneste
aici este foarte mare si se resimte, precum eu

Serban-Voda Cantacuzino
(Xilografie din Ist. Fund. ore*
Bucure0i" a lui D. Papazoglu

care se pierde in gradinile cele mai placute .


de pometuri ce se intind pana la malurile
Dmbovitei, oricine, vazand numai aceasta
localitate in planul meu, Ii va inchipui in
inchipuirea sa cu mai mare vioiciune, incantarea acestui loc de cat i-asi putea-o eu
povesti".

Serban Vodd Cantacuzino, ca s fact, satul


Grozavesti, a trebuit sa curete un loc din aceast padure, 'spune hrisovul Cotrocenilor.
Episcopul Petre Bogdan Baksici din Gallipoli, care a fost prin Tara Romaneasa in anul
1640, spune despre padurile din Bucuresti:
Poti merge o zi fard s esi din padure".

Solul craiului Suediei, Gustav-Adolf, trecand prin Tara Romaneasca., a fost bine primit de Leon Voda, la Bucuresti, care l'a petrecut pand la Giurgiu cu mare alaiu.
Aceste paduri, o prelungire a luncei DamboEl zice intr'o scrisoare publicata de Cipavitei, s'au pastrat pana in zilele noastre.
riu in Arhivul" sail (torn. I): Iar buciumele
Si atat de mari erau padurile acestea, si a- si timpanele resunau in padurile din aprotat de dese in. cat putea sa se ascunda intr'in- piere i in codrul vecin".
sele o oaste intreaga.
Si Michele Bocignoli, vorbeste despre folSerban-Vodd-Cantacuzino, urmarit de Ghi- tissimi boschi circondati di paludi", intr'o
culesti, gasi mantuire in aceste paduri, cea ce scrisoare trimis in anul 1524 lui Gherard
face pe Sestini s spund:
Plania, .secretarul Imparatului Carol al
In questo stesso bosco, allorche esisteva, 5-lea
ne spune d. N. Iorga in Pretendentii
si tienne nascosto, come di sopra accenai, II domnesti in secolul al XVI-lea (1898).
detto Serban Voda allorch fu inseguito, per
perdere la testa, essendo allora logoteti",

singur i-am facut cunostinta in iarna trecuta, unde in carciumi a inghetat chiar i vinul
in butii".

adica :

In aceasta padure, atunci cand ea fiinta,


S'a ascuns, precum am spus, Serban-Voda
cand fusese urmarit si era sa-si piarda capul,
in vremea aceea fiind el Logofdt".
Istoriograful neamt F. I. Sulzer, in scrierea
sa Geschichte des Transalpinischen Daciens,
1781 (tomul al doilea), vorbeste despre padu-

rea dela Sfantul Elefterie intr'un chip pitoresc :

Fara a povesti cu deamanuntul positiunea


ei cea rapitoare, situata sub poalele dealurie vorba deostrovul cel
lor acoperite cu vii
din acea parte
mic di. rul Dambovitei

Tilrgovite
(Dupa 0 veche gravurii german din 1595)

www.dacoromanica.ro

15

Dacd vdzurd voevozii UngroVlahiei ,prirnejdia turceascd, cdutard se-i pue stavild i, atunci ldsand muntii adicd Curtea de Ars'au coborit
ges si Campulung
in cdmpie. S'au statornicit deocamdatd la Targoviste.
Targovistea este pomenit ca
scaun de domnie CU ADEVARAT
dela 1434, pe vremea cnd era voevod al Ungro-Vlahiei Alexandru
Vodd Aldea, feciorul lui Mircea cel

WAD".

Dela Aldea avem un hrisov


15
Iunie 1434
tipdrit de cimoscutul paleoslavist si bun prieten al
meu d. Stoica Nicolaescu in lucrarea sa Domnia lui Alexanclru Vodd
Aldea", 1922, (fila 42-46)
prin

care acEst Domn intdreste stdpdnirea mandstirN Cozia peste mai


multe sate.
Hrisovul este scris in CEL DE

ACUMA scaun al domniei": Targoviste. Acest hrisov, pand la o dovadd


protivnicd, este hotdritor. Spune
c la anul 1434 Targovistea era
scaunul de domnie al Ungro-Vlah,iei.

Acest voevcd, numit Alexandru


Vodd-Aldea este cel dintdi stdpanitor al Ungro-Vlahiei care poartd ti-

tlul de tar, adicd impdrat


dupd
cum a ardtat tot cl. Stoica Nicolaescu in lucrarea sa Documente

Vlad-Vodli-Tepe
(Dupa o veche xilografie germana)

Slavo-Rometne" si noi in lucrarea

noastrd A fiintat cnd-va o imp&

rcitie" bulgeireascd" ?
Asa CA tot ce s'a spus de Fotino, Boliac, KogdIniceanu i alii Ca Mircea cel Baran dom-

nea vara la Targoviste i iarna la Bucuresti"


nu se intemeiazd pe nici un isvor istoric.

Bucurestii pe vremea lui Mircea cel bdtrdn" nu fiintau nici ca sat iar Targovistea au

idcut-o Voevozii Ungro-Vlahiei, scaun de domnie pe la 1434


dupd cum dovedeste hrisovul lui Alded pand la o dovadd protivni-

nevoiti fiMd ca sd fie mai in apropiere


de miscdrile turcilor.
Unul din acesti voevozi ai Ungro-Vlahiei,
cari s'au luptat mai mult cu Turcii i s'a impotrivit cu inversunare chiar lui Mohamed al
2-lea, Sultanul Turcilor (1451-1481), cuceritorul Tarigradului, a fost Vlad, poreclit Tecd,

pes".

Ca s opreascd intrucatva ndvdlirile acestora, Vlad Tepes face o intdrire in ostrovul de


la Comana, localitate la jumdtatea drumului
dintre Giurgiu i Bucuresti, drum, pe care dupa cum se stie, puteau sd se strecoare mai usor ostile de luptd in Tara Romdneascd, ne
spune d. Lapedatu in lucrarea pomenitd mai
sus: Douci vechi ceteiti romtineqti".
Tot d-sa mai spune

In a doua jumdtate a veacului al XV-lea

apare o altd cetate pe Dambovita in jos pe locul de mai apoi al Bucurestilor,


acel cas-

trum fluvii Dombovicha" ardtat pentru intdia


card in scrisorile lui Tepes cdtre Brasoveni
(1460). Aceastd cetate a Dambovitei este acea
din care Stefan cel Mare alungd pe Radu-celFrumos (1473) si care gresit a fost identificata de Gr. Tocilescu cu cea veche a pdrcdlabului Dragomir dela 1368, caci in secolul al
XIV-lea Bucurestii nu aveau vre-o importantd deosebita.".

Pdrerea d-lui Al. Lapedatu este ca. aceastA


noud cetate a Dmbovitei a fost, foarte probabil, ridicatd de insusi Vlad-Vodd-Teper.
Numele de Dambovita' dat acestei cetdti
spune mai depaite d. Lapedatu
nu tine
mult. El este inlocuit, in urmd, cu cel firesc

de castrum (uneori arx) Bukaresth" sau


oras Bucuresti" cum se vede din scrisorile

Domnilor nostri, adresate Brasovenilor la


sfdrsitul veacului al XV-lea i inceputul celui
urmd tor.

Dimpotrivd Cetatea Dmbovitei" de sus.


dela Rucar ,e numitd cu acest nume pAn
mai tdrziu (1539-1546).

Gion in Istoria Bucurestilor" (fila 23)


spune Ca Radu-Vodd-cel-Frumos a descei:icat
Bucurestii ca scaun de domnie". Spusele sale

www.dacoromanica.ro

16

Radu-Voda-cel-Framos; acesta au facui


care a facut parte din biblioteca lui Gr. N. 'mantistirea ot Tanganu, si au domnit ani 15.
Iar Istoriile Domnilor Trii Romanesti"
Manu.
Gr. N. Manu a fost un patimas strngator tiparite In Magazinul istoric pentru Dacia"
de lucruri vechi privitoare la trecutul Bucu- (tomul I, fila 103) spun:

le intemeiaza pe o veche condi& romaneasca

DOMNIA RADULUI-VODA-CEL-FRUMOS:

restilor.

Statut-au Domn Radul Voda, in urma lui


Gion care a cercetat aceasta biblioteca
atunci cand a scris Istoria Bucurestilor" a Vladislav Vodit Acesta au facut mandstirea
dat In lucrarea sa o sumedenie de chipuri, Tanganul.
.

0 lista a Domnilor Ungro-Vlahiei pastrata


.de stampe, de portrete i privelisti care le-a
la Academia Romeinci i publicata intaia oara
gdsit la G. N. Manu.
Ce s'au fcut toate aceste marturii, dupa .de regretatul mep. amic Al. T. Durnitrescu in
ziarul Secolul" (dela 27 August 1906, pag.
moartea lui Gr. N. Manu? Nu stim.
Radu-cel-Frumos a domnit dela 1462-1474, 2, coloana 1-a) si dupd acea de d. N. Iorga la
adica 12 ani dupa cele din mnia isvoare sfarsitul lucrarii d-sale: Faze sufletesti si
carp representative la Romani" tiparita. In
istorice.
Cronicele noastre vorbesc foarte putin de analele Acad. Romane (torn. 37 (1915) ne da
dansul si nu pomenesc nimic despre o desca- mai multe amanunte si porecle ale acestor
lecare a Bucurestilor, ca scaun de domnie, Voevozi.
Lista este scrisa de un oarecare Ceaus
din partea lui.
Soare,
in 1719 pe vremea cand dansul era
S le resfoirn treptat-treptat i s vedem
copil de cas al capichehaialei lui Brancoce spun ele:
In Revista de Istorie, Arheologie si Filo- veanu la Poarta Steria vel capitan za Cerlogie" (tomul XI (1910) filele 97-186) d. neti".
In aceast lista la domnia lui Radu-celStoica Nicolaescu a tiparit o cronica pe care
Frumos citim:
o avea Grigore Tocilescu.
Venit-au Radu-Voda-cel-Frumos, domCronica are urmatorul titlu: Letopiseful
nit-au
ani 18. In zilele acestuia au luat Turcii
Tani Rumeinesti din descalecatoare si de uncle
au venit Rumelnii de s'au asezat in. Tara- Tarigradul, fiind leat 6961 (1453 exact) ".
Copilul de casa, Ceaus Soare, al capicheRumeineascd".
haialei
Steria da gresit lui Radu-cel-Frumos
In precuvantare d. Stoica Nicolaescu spune:
In biblioteca mult regretatului profesor 18 ani de domnie, mai mult cu 3 ani decal
Grigorie G. Tocilescu, intre alte manuscrise Ii dau letopisetile i cu 6 anl mai mult decat
vechi inedite, s'a gasit i Letopisetul de fata, a domnit el cu adevarat.
Intreb alum Domnnte-voastre, osardnici
carele prin cuprinsul sdu begat, prin pretioasele amanunte ce ni le d cu privire la cititori, citit-ati bine aceste randuri pe cari
Domnitorii i boerii TarI-Romanesti de pe gasitu-le-am, cu multa truda, despre Donmia
vremuri, este cel mai de mama din cede se Radului-Vodd-cel-Frumos in cele tred letopisete?
cunosc i s'au publicat *Ind acuma".
Gasit-ati oare, ceva cu privire la Bucuresti?
Eu, care scriu aceste siruri am cercetat
NO! Despre Bucuresti nu se pomeneste nici
letopisetul acesta cu foarte multa bdgare de
seama si am vazut ca este mult apropiat cu un cuvant! Din toate aceste marturii nu
letopisetul tiparit de G. Ioanid in 1859 cu aflam alteeva decat ca Radu-cel-Frumos a
titlul : Istoria Tani Rumeinesti incepeind dela domnit 15 ani in loc de 12, cei ar fi pierit la
leat 1460, (lucru ce nu se potriveste caci el
descaliciitoarea Romanilor".
Un alt letopiset asemanator cu cele doua a dornnit intre 1462-1474), si ca ar fi facut
de mai sus este tiparit si in Magazinul isto- manastirea Tancranul.
Nici istoriograYil tarigradeni Duca-% i Chalric pentru Dacia" (tomul al 4-lea) si are cam
acelas titlu Istoria Trii Romanesti de cand cocondylas, ale caror cronici sunt tiparite in
cetatea nemteasca Bonn, nici ienicerul sarb
au desceilecat Romanii".
Constantinovici
in amintirile sale (tiparite si
Resfoind letopisetul tiparit in Rev:sta de
lstorie, Arheologie si Filo bogie" (la fila 113) la noi in Arhiva Istorica I), cari vorbesc
foarte mult in deosebi de Radu-Voda-cel-Fruam dat de urmatOarele rnduri:
10 RADUL VOEVOD CEL FRUMOS. Acesta mos, nu pomenesc nici un cuvant de Bucuar fi feicut mantistirea 7' anganul, si au domnit rest.
ani 15 si au pent la leat 1460.
Resfoind si manuscrisul dela Academia
Romeinti (numarul 269) al Cronicei numita
anonim ce nu se deosibeste de cea tiparita
de G. Ioanid la 1859 citim :
lo Radul Voevod-cel-Frumos. Acesta au fcut merincistirea dela Teinganu si au domnit
ani 15 si au pierit la leat 6968 (1460),
La fel cu celalt letopiset.
Resfoind i Istoria Tdrii-Romanesti" tiparita de G. Ioanid, (la fila 4) am gasit aceste
randuri:

Pecetea lui Radu eel Frumos


(pupa, St. Nicolaescu Documente Slavo-Romane")

www.dacoromanica.ro

BUCURESTII ERAU SCAUN DE DOMNIE

PE VREMEA LU1 RADU-CEL-FRUMOS?


Dar dacd letopisetile cele rumanesti nu bi-

nevoesc sa scrie nimic in privinta aceasta,


spunem i noi ca si Constantin C'apitanul
carele a scris Istoriile Domnilor T
mdnesti": dupa asta se cunoaste ce fel de
oameni au fost Rumanii nastri, care nici un
lucru deplin n'au scris!"
si le lsam in

Vrea s icd acum 470 de ani Bucuregii


runt pomeniti in actele domneqti ale Voievo-

zilor Tdrii-Romdnesti.
Al dailea hrisov dat de Radu-Voda-cel-Fru-

mos din Bucuresti este dela 10 Iulie 1464.


Prin el intareste mandstirei Tismana stapanire peste toate satele i moii1e ei.

pace. Ostenitu-m'am ins s cercetez hrisoaDe acest hrisov pomeneste si Al. Stefulescu,
vele pe cari le-a dat Radu-Voda-oel-Frumos, in lucrarea sa Mdndstirea Tismana" (editia
in vremea domniei sale, asijderea i cele ce II (1903) fila 169).
am putut afla pastrate in Arhivele noastre, si
La I. Brezoianu: Vechile Institutiuni ale
cartile cele cu slave latinesti cari se afl in Romaniei" fila 237, hrisovul are data 20 Iulie.
tan strdine, aducandu-le inainte Domniile
Al treilea. hrisov ii aflam in condica mamasvoastre i pe ele sa mrturisesc adevArul.
tirei Snagovului, fila 3-5, pastrata la Aca-

Din insemnarile pe cari mi le da iarsi demia Romana. El este dat de Radu-Vodd-cel-

amicul meu Stoica Nicolaescu, ale drill lucrAri istorice de paleoslavistica sunt in destul de bine cunoscute, Radu-Voda-cel-Frumos a fost fiul lui Vlad in arele voevod cel
Bdtrdn, poreclit Dracul" (1433-1446), care
a murit in satul Blteni din judetul Ilfov,
dupa cum glasueste un hrisov din 3 Aprilie

Frumos peste cinci luni, la 28 Octombrie ace-

Radu-Vodd-cel-Frumos este frate iT Vlad


Calugdrul, mort la 1496 (dupa letopisetul sirhese) i ingropat In manastirea Glavacioc,
cu Mircea, omorit la 1443 de Basarab i cu
Vlad-Tepes, ce a pierit la TArgoviste in 1476
de mama lui Laiot.
Dela Radu-cel-Frumos, cunoastem pang
acum mai multe hrisoave si aceste hrisoave

Coziei.

1534 al lui Vlad-Vintila Voevod.

sunt date de dansul din Cetatea Bucurestilor", sau din Bucuresti".

Cel dintai hrisov slovenesc cunoscut panA

acum in care sunt pomeniti Bucurestii este


ace1a dat de Radu-Voda-cel-Frumos, la 30
Mai 1464 din Cetatea Bucurestilor" maulstirei Coziei pe care el o numeste manastirea
domniei mele" pentru mosia Sevestrenii si
care se afla pastrat in (Arh. Statului).
Acest hrisov slovenesc /And la o dovadd
potrivnicd este cel dintdi act domnesc, cunoscut pdnd acum, in care sunt pomeniti Bucureftii.

las an 1464 din Buctiresti" manastirei Snagovului. La I. Brezoianu aceiasi scriere fila
238 hrisovul are leatul 1465 (6973) 28 Oct.

Al patrulea hrisov se aflA in condica ma-

nastirei Academiei RomAne, pachetul XI, actul 251. E dat de Radu-cel-Frumos la 14 Octombrie 1465 din Bucuresti" manastirii

Al 5-lea hrisov se afla in condica mAnastirei Cozia, I, fila 819, pastrata l.a Arhivele
statului. E dat de Radu-cel-Frumos la 15 Ia-

nuarie 1467 din Cetatea Bucurestior" manastirii Cozia.

Al 6-lea hrisov e dat de Radu la 11 Iunie


1467 din cetatea Bucuresti" catre Sibieni
rugandu-i sa lase drum slobod prin orasul
lor slugei sale Mircea, cu tot neamul i averea

lui. Este publicat de I. Bogdan in Relatiile


Tarii Romanesti cu Brasovul si Tara Ungurea,sca" (1909), fila 327.

Al 7-lea hrisov e dat la 18 Mai 1468 din


Bucuresti prin care intareste lui Dalban sta
panire peste jumatate din muntele Andrianu.
Al 8-lea hrisov e dat de Radu la 4 Februarie 1469 din Cetatea Bucuresti" tot catre

Sibieni rugandu-i sa petreaca pe solul sau

Mihai pAna la Pongracz Voevodul Ardealului


(I. Bogdan: aceiasi scriere fila 328).

www.dacoromanica.ro

13

Al 9-lea hrisov pastrat in National Arhiv"


al Sasilor din Sibii este scris pe limba latineasca si este din 8 Noembrie 1469. In acest
hrisov se vorbeste despre o judecata a unui
bra.sovean cu un italian care judecata a fost
in Cetatea Bucurestilor" (ad castrum Bokoresth) de fata fiind si Vornicul Neagul. A-

cesta da dreptate brasoveanului. Hrisovul

tf'ansa, si a luat pe Doamna Radului Vodd, si


pe fiica-sa Voichita, si-a luat-o siesi Doamnd.
si toatei averea lui. i hainele lui cele scumpe,
si toate steagurile lui 4 acolo s'a veselit trei
zile si s'a intors la Suceava".
Iar Istoria Moldo-Romaniei" editia George
Ioanid 1858 fila 140 este si mai deslusitoare:
Ea spune :
Daca au sosit Stefan Vodd la margine,
Noemvrie 8, au impartit steagurile oastei sale
pre Milcov, si de aci s'au impreunat cu Radu-

rste dat in castro Bokoresth" adica. in Cetatea Bucuresti".


Al 10-lea hrisov, este dat de Radu-cel-frumos la 6 Martie 1470 din Cetatea Bucuresti" Vocla, Joi inteaceastasi lund 18, la locul
pargarilor din Brasov. (I. Bogdan aceiasi -ce se chiama Cursul apei, i and razboi vitejeste de amandoud partile, s'au batut aFao
scriere).
'Ana in seara..; asijderea i vineri, i sambata
toata zioa pana in seara; iar noaptea spre
Sfarsitul domniei lui Radu-Voda-cel-Fru- Dumineca au lasat Radu-Voda toate ale sale
mos a fost turburat de Stefan al Moldovei in tabard, si au fugit cu toata oastea sa, la
(arele multe razboae au facut cu Turcii, cu scaunul sdu la Ddmbovita. Iar Stefan Voda
TJngurii, cu Leasii, cu Math, cu Muntenii, s'au pornit dupa dansul cu toata oastea sa, si,
spun Istoriile Domnilor Tdrii Rumeiresti intr'aceasta lurid in 23 au inconjurat cetatea
pe cari le-am pomenit mai sus si cari mai Dombovitei, si intr'acea noapte au fugit Radu
spun despre Stefan Ca era om nemultumitor Voda din cetate, lasand pe doamna sa Maria
binelui ce au avut dela cinevas, precum a fei- ci pe fiica sa Voikita si tot ce au avut, si s'au
cut si cu Radu-Vodd, Domnul Muntenesc, cd dus la Turd. Iar Stefan Vocla, miercuri 24 ale
CU AJUTORUL LUI AU LUAT SCAUNUL acestei luni, au dobeindit cetatea Dtimbovita
MOLDOVEI" ( Magazin Istoric pentru Da- si au luat pre doamna Radului-Voda, si pre
cia" tomul I, fila 104-105).
fiica-sa Voichita au luat-o lui si Doamna si
La leat 1471 Stefan au ridicat rdzboi a- toatd avutia lui si visteriile si vestmintele lui
supra lid Radii". i s'au luptat la Soci unde cele scumpe, i toate steagurile lui, i acolo
Radu pierdu razboiul cu multd paguba pentru s'au veselit trei zile, i apoi s'au intors in scaai sai: cei pe toti i-au tdiat si toate steagurile unul sau la Suceava, dand lauda lui Dumnez

le-au luatsi pre multi au prins vii si pre

toti i-au taiat".

Si iar s'au lovit Radul-Vocla-tel-Frumos cu


Stefan al Moldovei la Cursul Apei" (in jud.
R. Sarat).

Cu pi ivire la aceasta lupta iata cc aflam


in Letopisetul dela Bistrita" tiparit de loan
I3ogdan in Cronicele inedite atingdloare de
istoria Romani/or" 1895 (fila 53-54):
In anul 6981 (1472); luna lui Noembrie
in 8, Lunia, imparti Stefan Voevod o.stirei
sale steagurile la Milcov si pornird din nou,

impreuna cu Basarab, asupra lui Rad ul voevod si, incaerdndu-se intr'o Joi la locul ce se
chiama Cyrsul Apei, se beiturd acolo pdnei

seara; tot asa si Vinerea Si Stimbdta peind

seara, adicei pdnd in 20 ale aceleasi luni. Sambata spre Duminecd las& Radul voevod toate

ale sale in tabard si fugi cu toatd ostirea in


SCAUNUL sdu numt DAMBOVITA; in 23
sosi qtefan voerod cu toatei ostirea sa si im-

zeu.

Iar pe Basarab-Voda. 1-au lasat domn in


tara Munteneasc si au dornn.it o lund. Iar
Raclu Voda au nazuit la Turci, ca sa-si poata
scoate ajutor dela imparatul Turcilor si sa-si

rescumpere domnia cu puterea lui. Iar Stefan Vodd daca, au sosit la scaunul sau la Suceava, au trimis la craiul lesesc sol, vestind
de rasboiul ce au facut cu noroc in potriva

Radului-Voda, falindu-se c si cetatea si scaunul Dambovita cru toata avutda si din preund si pre doamna lui si pe fiica sa i-au luat".

D. N. Iorga in scrierea sa Istoria lui qte-

fan cel Mare" (1904) la fila 143 spune:


Stefan se lua pe urmele lui, (Radu-cel-Frumos) si nu se opri deck inaintea cetatii de pe
Dambovita a Bucurestilor. Intdriturile cetdti-

lor muntene erau foarte slabe: un sant no-

?oios si pari bettuti unul leingd catui". (Subvod fugi in aceeasi noapte din cetate; in 24 linierile sunt ale noastre).
ale aceleeasi luni, intr'o Mercuri, lu qtefan
Aceste spuse nu se potrivesc cu cele pe cari
voevod cetatea .si intrei intr'insa si luet pe le da regele Matei Corvin in scrisoarea sa tridoamna lui Radul voevod si pe fiica lui, pe misa papei dela Roma in 1476 in care spune
singura sa flied, si toate comorile kui .si toate c Bucurestii erau cetate intdritd atdt prin
hainele lui pi toate steagurile lui; si petrecu felul asezdrii sale cat si prin mestesugul reizacolo 3 zile in veselie si apoi se intoarse la boinic din acele vremi.
N. D. Popescu in lucrarea sa Schite din
scaunul sau din Suceava".
Si Urechia in cronica sa tiparitd de Mihail viata i rezumat din faptele lui qtefan cel
Kogalniceanu in Cronicele Romdniei", (to- Mare, Domnul Moldovei" publicata in Calendarul pentru toti fii Rometniei" 1904, vormul I, fila 158-159) spune :
La 24 Noemvrie, Stefan Voclii a dobeindit bind despre lupta de la Cursul apei, despre
CET ATEA DAMBOVITEI" si a intrat in- fuga lui Radu cel Frurnos spune c acesta a
presurd CET ATEA DAMBOVIT A; Radul voe-

www.dacoromanica.ro

19

fugit impreund cu sfdramdturile


oastei sale in 'vremea noptii spre
cetatea Dambovitei, localitate de
mult dispdrutd, care nu era Bucurestii cum pretind unii i nici o

cetate situata in marginea Targovistei cum pretind altii, ci fireste

era o cetate izolatti cltiditd pe marginea rdului Dtimbovita, la vre un

loc de strtimtoare tare, cam pe la

mijlocul drumului dintre amandoud capitale, la un loc ce azi nu se


poate hotdri cdci a pierit once
urma; chiar temeliile zidurilor cettii s'au risipit.

Intr'o harta geograficd din veacul al 17-lea a lui Ion Bapt. Homanno din Norimbergae intituiata: Danubii Fluminis pars infima in qua Transylvania, Walachia, Moldavia, Bulgaria", etc. este
aratata in jos de Bucuresti, pe malul Dmbovitei o localitate cu numele Domboviza.

Dar asa numita Domboviza din

harta geografica a lui Homanno


este situatd la miazd-zi de Bucurest si nu credem c ar putea fi
cea pe care o credea N. D. Po-

pescu.

Este ins de retinut minte c in


alte cloud hdrti geografice tot ale
lui Homanno din aceiasi vreme,
una intitulat Ucrania quae et
terra Cosaccorum cum vicinis Wa-

lachiae, Moldaviae si alta Imperium


Turcicum in Europa, Asia et Africa ,

Domboviza nu mai figureazd ci


sunt mentionati numai Bucuresti,

cu numele de Bucherest.
Din amanuntele pe cari ni le dau

letopisitele moldovenesti slam cd


Stefan a pornit, cu oastea lui la 8
Noembrie 1472, cd dupd 12 zile se
afla la Cursul Apei unde 1-a intampinat Radu-cel-Frumos cu toata

$tefan-cel-Mare
(Dup patrafirul dela Dobrovat)

ostirea lui. Lupta a tinut 3 zile si


3 nopti, s'au bdtut Joi 18, Vineri
19 si Sambdta 20, spre Duminicd
21 Radu-Voda paraseste tabara si

fuge cu oastea ce-i mai rdmasese la Bucuresti.

revenind in Bucuresti & la 16 Sept. 1473, din

Dela Cursul Apei" pand la Bucuresti sunt


160 de kilometri. Radu a facut acest drum in
noaptea de Sambdta i ziva Duminica. Luni
22 soseste in fata cetdtii Stefan si o impre-

acest oras, un hrisov prin care intdreste lui


Jupan Mihail boiarinul domniei mele" si
fiului sdu marele spdtar Stan ocind in Bocovei cumparata de la Donm, drept un cal

soard. Noaptea de Luni spre Marti (23) Stefan

Acest hrisov se afld in posesia d-lui G. D.


Florescu si este pomenit de d-sa in lucrarea
Divane Domnesti din Muntenia in secolul
al XV-lea" la fila 47.
Din hrisoavele amintite mai sus si din cele
ce ne-au povestit Letopisetele moldovenesti"
s'ar putea face dovada ca, pe vremea lui Radu-cel-Frumos, Bucurestii erau numiti si cetatea Dmbovitei" iar aceasta cetate ridicata

lu cetatea qi intrd inteinsa: A petrecut aici


3 zile, Joi 25, Vineri 26 si Sambdtd 27 iar Duminecd plecd.

Dupa ce s'a potolit focul luptelor intre Stefan-cel-Mare si Radu-Vodd-cel-Frumos, si dupa plecarea Domnului Moldovei din Ord Radu

turcesc.

pe malurile Dmbovitei bucurestene

de ca-

tre Vlad-Tepes-Voda, dupd toga putinta

www.dacoromanica.ro

20

Stefan-eel-Mare
(pupa desenul pictorului Sava Hentia)

era acum scaunul vrernelnic de domnie al voeodului Ungro-Vlahiei.

Si mai face dovadd c era acum scaun de

domnie al Radului-Vodd-cel-Frumos i faptul


ca Domnul isi avea in Bucuresti avutiile si

steagurile si tot neamul sAu, cum spun letopisetele toatd averea lui, si hainele lui cele
scunipe si toate steagurile".
S'ar mai putea face dovada. c Bucurestii
erau atunci scaun de domnie i prin aceea c
in aceasta cetate ad castrum Bokorest" std.tea si marele Vornic Neagu, logofdtul drepttii, dupd cum s a vbut din hrisovul dela 8 No-

Inteacelas an, Ma;ti- (in loc de Mai) s'au


pristdvit Doamna Despina a Radul,ui Vodd,
ce era robitd de Stefan Vod cnd luase eetatea Dambovita si cu cinste o au ingropat in
mdndstirea Putna".
Toate aceste am'anunte ar veni in ajutorul
acelei vechi condici care a fcut parte din biblioteca lui Gr. N. Manu i pe care s'a sprijinit Gion cnd spune in Istoria Bucurestior"
(fila 23) cd Radu-cel-Frumos a desceilicat
Bucurestii ca scaun de domnie".

emvrie 1469 pdstrat la National Arhiv" al

Sasilor din Sibii.


Iar urmdtoarele randuri pe cari le aflam tot
in letopisetele moldovenesti intregesc cele

spuse mai sus despre Cetatea Bucuresti".


Din letopisetul dela Bistrita:

In anul 7008 (-1500) luna lui Mai in 11,

Lunia rdposd roaba lui Dumnezeu Maria Despina, Doamna Domnului Radul Voevod, gospodarul tarii muntenesti, care fusese adusd
de qtefan voevod, cand au fost luat cetatea

Dmbovitei; si au ingropat-o cu cinste in manastzrea sa de la Putna; vecinica ei pomenire".

Iar Simion Dascalul luand stirea din acest

letopiset, o adaogd la cronica lui Urechia, spunnd :

Pecetea lui Vlad Tepel


(Du S. oica Nicolaescu Documente Slavo-Romftne")

www.dacoromanica.ro

/04,Aft. 0,44% f" P


BUCURE$TII PE VREMEA LUI BASARAB-CEL-BATRAN
Nu trecusera nici cinci ani dupd ce Stefancel-Mare a impresurat cetatea Bucurestilor
in 1471, pe vremea lui Radu-cel-Frumos, si ea
a trebuit s sufere o alt impresurare la 1476.
Aceast noud nenorocire care lovi Bucures-

tii se datoreste regelui Ungariei, Matei Coryin. El voia sa dea domnia Trii Romanesti
lui Vlad-Voda-Tepes.

Trimise deci oaste din destul i pe Stefan


Bathory, voevodul Ardealului care, impreund
cu Vlad-Voda-Tepes, porni spre tard. Pe de
and' parte trimise cuvant lul Stefan cel Mare
al Moldovei sa vie in ajutorul lui Vlad-Tepes.
Din amnuntele pe cari le g3.sim in epistolele cele latinesti ale lui Matei Corvin (publicate de C. Exarcu in Stefan cel Mare, documente descoperite in arhivele Venetiei") si in
cele italienesti ale lui Giustiniano Cavite llo
(publicate de d. N. Iorga in Acte si fragmente" 1897 III), din acea vreme i, din mrturiile celor ce au luat parte la ace-ista noud impresurare a cetatii Bucuresti, vedem cd ea,
atat prin locul pe care a fost cladita cat i prin
suaul rdzboinic al acelor vremi, a fost o
mesteb
cetate de seama.
Ce intindere avea pe acea vreme
fat de intinderea de azi a Bucurestilor ?
Se mrginea pe atunci intre
Dambovita incepand din calea Va-

0 intindere foarte mica, nici cat o vopsea"


din cele cinci pe cari le-a avut Bucurestil odinioara.

Pe vremea and ostile lui Matei Corvin, se


coborir in tard ca s cuprinda scaunul Tarn
Romanesti, pentru Vlad Voda, Tepes, domnea
la Bucuresti Laiot Basarab cel Batran.

El a domnit de cloud ori: odata la 1474


1476 si a doua oara dela 1477-1479.
Intaia card a luat domnia dupd Radu Vodd

cel Frumos si aceastd domnie a luat-o cu ajutor dela Turci.


Impartea atunci la Tarigrad sultanul Mohamed al doilea poreclit Cuceritorul, fiindca
cucerise Tarigradul dela Greci i desfiintase
imparatia br. Puterea Osmanii'or era mare, in
acele vremuri, incat nimeni nu putea sa-i stea
impotriva. Astfel Laiot Basarab, un biet domnitor al unei taxi mici, lard multe resurse, a
trebuit sa fie fata de Turci, daca nu supus, cel
putin foarte binevoitor Si sa fac tot ce ei poi unceau. Asa deslusim noi pricina pentru care

caresti (Jignita) 'Ana la podul de


azi al bisericii Sfantului SpiridonVechi. Se intindea dincolo de bi-

serica Sfanta Vineri a lui Aga Nita


pand peste bulevardul de azi al
DomnItei, pe uncle curgea un ram

mititel numit, mai in urma, Bu-

curestioara si care rau mititel incepea din gradina numita. azi Roana,
trteicea prin locurile Sdpunarilor,
Scaunelor- V echi,

Pesceiria- V eche

varsandu-se in Dmbovit,d.
Cuprindea intinderea de pa-

mant pe care azi o strabate Dambovita la miazd-zi, strazile MirceaVoda, calea Calarasi, Mantuleasa

la apus,' bulevardul Academtei la

miaza-noapte

si

calea

Victoriei

'Ana in Dambovita la asarit.

Bucurevtii
(Dupa o veche gravura german: Prospect der Staelt Bucarest)

www.dacoromanica.ro

22

Ostile regale ale lui Matei Corvin ajungand


in fata cetatii se asezara in partea cea despre
apus. Dupd traditia bucuresteand, pastrat in
amintirile colonelului Dimitrie Papazoglu,
( Ist. fond. orasului Bucuresti") aceste osti au
tabarit dincolo de acel raiz mititel, numit Bu-

curestioara, pe locul unde azi se intind mahalalele Lucaci, Mantuleasa, Scaunele vechi,
Batiste.

El spune : Pe marginea acestei ape a fost

asezata tabara lui Stefan Bathory la anul


1476".

Stirea a luat-o dansul din cronica lui Gheorghe Sincai. (tomul al 2-lea)
Din acest lagar al ostirilor regale de langd
Bucuresti, Stefan Bathory trimite la 11 Noembrie 1476 o scrisoare magistratilor din Sibii
in care spune :
Cu ajutorul lui Dumnezeu am alungat din
tara romdneascd pe vicleanul Basarab, iar cea

c41

4'fi

mai mare parte din tara lui este in mdinile


noastre, funded toti boerii sunt cu noi, afard
de doi, care si acestia vor veni in curdnd si
asa intdrind Thrgoviste, ne-am indreptat spre
Bucuresti de care suntem aproape".

Parte din boerii lui Laiot Basarab au lost

Basarab-cel-Biltran
(Dupa zidurile mnstirli Horez. Bul. Corn. Istorice)

si in divanurile lui Radu cel Frumos. Din putinele hrisoave ce cunoastem de pe vremea lui
BaSarab, aflam pe urmatorid boeri: Dragomir
Manev, Cazan Sahacov, Neagoe Borcev, Manea Negrul i Horga. Acestia n'au titluri in aceste hrisoave. Ei au fost si in divanul lui Radu
cel Frumos. Urmeazd ceilalti cu titlurile lor:
vornicul Dan, logolatul Tudor (a fost i pe
vremea lui Radu cel Frumos), stolnicul Dragomir, vistierul Badea, spatarul Drghici, comisul Manea, stratornicul Dimitrie Ghizdavaz, stolnicul Piper si portarul Carstian. (Listele boerilor sunt publicate in lucrarea d-lui
G. D. Florescu Divane domnesti din Mumtenia in secolul al XV-lea).

In vremea in care ostile lui Matei Corvin


a fost silit sal ia parte la lupta dela Rasboeni,
se
aflau in fata cetatii Bucuresti, sosird
impotriva lui Stefan cel Mare si dupa aceea ostenii
lui Stefan eel Mare.
sa inchine Tara Turcilor.
Matei Corvin vazand primejdia turceasca a
caut,at sa-i pue stavild. Sa goneasca pe Basarab eel Batran, omul turcilor si sa pue in loDar btranul Basarab luase de veste, Staud lui un barbat de credinta. Atunci hotari fetele
ii aduserd stirea ca Targovistea a fost
sa dea donmia Tarn Romanesti lui Vlad Vodd luata de
Vlad Voda Tepe i Stefan Bathory
Tepes, care se afla de multa vreme in Ungaria.
Pe la 8 Noembrie din leat 1476, Stefan Bathory i Vlad Voda Tepes, impreund cu ()stile
regale erau la Targoviste, iar la 11 Noembrie
ajunsesera in apropierea -cetatii Bucurestilor
cu gand sa o batd.
Cetatea, dupa spusa chiar a regelui Matei
Corvin care vorbeste despre dansa inteo epistolie trimisa Papei dela Roma, era intarit
atat de mama omeneasca cat si de situatia locului unde se afla.
Italianul Giustiniano Cavite llo spune c ce-

tatea avea intariri din destul, multe unelte


de rdzboi Si munitiuni, o multime de corturi
nespus de frumoase, in care saldsluiau ostenii

turci si cei ai lui Basarab cel Baran, multi


calareti si un numar Indestulator de camile.

Pecetea lui Vlad Tepe


(Dupe. V. P. Nsturel Nova Plantatio")

www.dacoromanica.ro

23

precum Si mersul inainte al ostirii lor spre


cetatea Dambovitii.

Luase el masuri de aparare au ba ? Amanunte n'avem. Din scrisorile regelui Matei


aflm Ca Basarab esi din cetate si impreuna
cu boerii si credinciosi se retraserd spre
miazd-zi, la Dundre.

Strejarii din cetate, dup plecarea voevo-

dului lor, deschiserd portile i vrand-nevrand,


se inchinara lui Vlacl Vocla Tepes.
Matei Corvin, in epistola trimisd Papei dela
Roma in anul 1476 spune despre impresurarea Bucurestilor:

Dupd fuga rusinoasd a impratului tur-

cesc din Moldova, una din ostirile mele pe care

o aveam impotriva lui, inainte de a veni voevodul Moldovei, navli asupra lui Basarab,
voevodul Tarii Romnesti, care avea oaste turceased cum i mai multi ostasi stransi peste
Dundre, in numar cam de 180.000 si 1-a alun-

gat pe numitul Basarab oastea mea, batandu-1 asa in cat putini s'au mantuit sau n'au
fost omoriti
Basarab, dupd fuga lui i pierderea saferita, s'a inchis intr'o cetate care se afl in
acea tard, intarita cu mestesug si de natura.

Sirntind insa ca-1 urmriau de aproape capiV lad-Tepe


tang mei, a fugit pe ascuns din ea si s'a ada- (Dup o xilografie din 1480 Din cartea Van
postit in tara turceascd.
deme quadem Thirane Dracole" publicat de Con.,Oastea mea, insd, care era cam de 60.000 stantin I, Karadja in scrierea d-sale: Incunaoameni, a impresurat. indata, acea cetate si in bulele povestind despre cruzimele lui Vlad-Teper
Cluj 1931)
putine zile a luat-o si, astfel, batand pe Basa-

rab, a pus stpanire pe acea tard, prin care


turcii aveau drum slobod in Moldova si Vlad,

cdpitanul meu, brbat intru toate dusman


turcilor si tare rdzboinic, din vointa mea,
lost primit voevod de locuitorii acestei taxi".
Stefan cel Mare, inteo epistold dela 8 Mai

1477 trimisd prin Ioan Tamblac, Venetiei, intbreste si dansul cele spuse de regele Matei:

M'am dus eu dintr'o parte, spune dansul,


iar capitanul regelui din cealalta, parte i, unindu-ne, am pus in domnie pe Vlad Tepes".
Aceste cloud scrisori sunt tiparite in lucra"7.

=--.

+Ns

rea lui C. Exarcu: Stefan cel Mare", docu-

mente descoperite in Arhivele Venetiei".


In scrierea sa Vlad Tepes", I. Bogdan
spune :
Laiota Basarab se mai tinea la 11 Noembrie

in cetatea Dambovitei (Bucuresti) pe care o


parasi dupd cloud saptamani i fugi peste Dunare.

El a parasit-o mai inainte ca ea sa fie inconjurata de trupele inamice si a o asedia si

bate in reguld cum s'a intamplat imediat


duph fuga sa; negresit el a fugit speriat de

multimea ostilor dusmane ce se apropiau din


cloud parti de Bucuresti i sa pregtea sal
inconjoare.

.,E1 a parasit cetatea Dambovitei fr sa,


mai astepte norocul unei batalii, a trecut Dunarea, s'a dus la turci ca sa le ceard ajutoare
si a asteptat intre ei sa vie timpuri mai princioase care sa-i redea tronul pierdut".
Parcalabul Carstian din Targoviste, omul
lui VIad Vodd Tepes, spune intr'o scrisoare
care se afla la biblioteca Academiei Romane
(in copie), c Bucurestii au fost cuceriti intr'o Sambata., la 16 Noembrie 1476.
Din aratarile de mai sus afldm c pe vremea lui Laiot Basarab cel Batran, Bucurestii
erau cetate intarit atat prin felul asezarii
sale cat si prig mestesugul rdzboinic din acele
,

Targovite
(DUPa ogravur gerrnan din 1595)

vremi.

Au trebuit 15 zile ca sa fie impresurata si


luata de ostirea unui rege puternic ca Matei
Corvin si a unor voevozi ca Vlad si Stefan.

www.dacoromanica.ro

24

Stefan-eel-Mare
(Dupi evanghelia dela Voronet)

www.dacoromanica.ro

DE CINE A FOST CLADITA BISERICA CURTEA VECHE"


Pe strada care, in veacul al 17-lea, se numea Ulita ce duce spre Poarta de Sus a curtii
domnesti" i care, in veacul al 18-lea, i s'a
spus ulita lslicarilor (aici erau pe acea vreme
dughenile negutatorilor bucuresteni cari desfacead islice), iar mai tarziu ulita Frantuzeascei (azi str. Carol I), colt cu str. Sepcarilor, avand la spatele ei cea de acum Piata de

flori", se ridica Biserica Curtea Veche" pe

ipoteza s'a brodat in jurul ei o seama de lu- ,


cruri neadevarate.
Buna oara, s'a spus: Mircea cel Batran este
intemeietorul orasului Bucuresti; aansul petrecea vara la Targoviste i iarna la Bucuresti; a facut curti domnesti ii baie dom-

neasca; a adus oasele unor ostasi morti la


Giurgiu i le-a ingropat la bisericuta spus
a lui Bucur si alte asemenea lucruri neinte-

nedrept numitei biserica Sfantului Anton.


meiate.
Deoarece despre aceasta, biserica s'a scris
In capitolul : Bucurestii fost-au ei pe vrefoarte mult, dar tot ce s'a scris este gresit, mea lui Mircea cel Blitran" din aceast
vom &kits, sa deslusim cum, cand si de cine scriere am aratat ea spusele acestea nu se
a fost cldita.
intemeiaza pe nici un isvor istoric.
Incepem cu pisania bisericei care se afld
deasupra usii de intrare. Ea glasueste asa:
Aceastei sftintei i dumnezeiascd bisericei,
Tot asa si cu biserica Curtea Veche" pug
unde se cinsteste hramul Blagovestenii prea in seama lui Mircea-cel-Batran din 1386.
sleivitei Ntisceitoare de Dumnezeu i pururea Chestia sta, altfel i o vom lamuri, noi cu
Fecioarei Mariei din TEMELIA El IASTE ZI- hrisoavele ce ne stau la indemana.
DITA DE BATRANUL
MIRCEA VODA, I lN
UR M A DE FIU-SAU
PATRASCU-VODA, CU

FRATII SAI RADU

MIRCEA-CEL-TANAR

AU INFRUMUSETAT
qI 0 AU ZUGRAVIT".
Aceasta, pisanie a f

cut multa vorba, la istoriografii nostri, cari

,41

n'aveau atunci la indemand isvoare istorice


spre a identifica per- rffr

oil

Z1:11
4-

:- =

soanele pomenite inteansa. Acesti istorio-

grafi citind randurile

DIN TEMELIA EI

I ASTE ZIDITA DE BA-

TRANUL MIRCE AVODA" si-au inchipuit


ca acest Mircea-Voda,
este cel pe care croni- t
cele tarii ilnumesc cel-

batran din (1386-1418).

odata primita de
damn ca buna aceasta

mt.

dvflnv-brdtl/to---.---17T

Biserica Curtea V eche" in anul 1909


(Coleetia D. Caselli)

www.dacoromanica.ro

----t

26
,

anul dar n'a ispra-

it-o. Ea a fost infruiusetat i zugravita

ie fiii sai: Petru, Radu


;i Mircea.

Chipurile acestor

domni sunt zugravite


pe zidurile mandstirii
Snagov.

Lu c rul acesta ni-1


face cunoscut Alexan-

dru Odobescu in stu-

diul sau Cateva ore

la Snagov" care se gdseste in Scrierile sale literare si istorice (1887)


tomul I, filele 413-416.

Iata ce spune

dn-

sul:

mg pa

Biserica Curtea Veche" si piala din jurul ei in 1861


(Acuarel de PrEziosi)

Dar inainte de toate trebue s spunem c5


pisanza este hottirdtoare. Ea spune adevarul.
I se spune lui Mircea in pisanie beitrdnul ca
sa fie deosebit de fiul sau numit si el in pisanie tot Mircea ins cel tdneir.
Si pisania spune si mai respicat: biserica

Curtea-Veche DIN TEMELIIA EI IASTE


ZIDITA DE BATRANUL MIRCEA-VODA, SI
IN URM \ DE FIU-SAU PATRASCU-VODA,
CU FRATII SEI RADU SI MIRCEA-CEL-TANAR AU INFRUMUSETAT SI 0 AU ZUGRAVIT".
Acum sa 1,edeni cine sunt acesti patru dom-

Cunostintele noas-

tre genealogice asupra


domnilor pamanteni nu
sunt Inca acum destul
de intinse si de leimu-

rite ca s ne putem explica gruparea si


filiatiunea deosebitelor chipuri ce se reproduc cu identitate pe cei doi pereti. SA' ne
multumim deocamdata a le enumara in ordinea in care se afla si poate cd timpul va
vdrsa asupra lor mai multei lumina".
Avea multd dreptate Odobescu cand vorbea
asa in 1862. Timpul, prin descoperirea unor
hrisoave necunoscute atunci, a varsat, dup5
40 de ani, lumin deplina.
Si mai departe Odobescu spune:

Pe portiunea din dreapta zidului din hord, este mai intai, Neagoe Basarab cu fiul

nitori. Amanunte in aceasta privinta le ga- &au Teodosie Voevod. Alaturi cu dansul sta.
sim in Documente slavo-romdne cu privire Io Mircea Voevod, si amandoi tin, ca ctitori,
la relatiile Tarii Romdnesti si Moldovei cv biserica pe palme. Acest Mircea nu e dar cel
Ardealul in sec. XV si XVI" (1905) si in stu- Baran ci poate Mircea (Ciobanul?)".
diul Petru Vodei-cel-Tetneir si Petru Vodd
Se indoia i Odobescu, cu toate c n'avea
chiopul" (1915), amandoud lucrari datorite la indemang alte isvoare, ca acest Mircea ar
cunoscutului paleograf si slavist St. Nicola- fi fost cel din 1386 ci spune c poate este
escu.
Mircea Ciobanul. Dacd ar fi avut hrisoavele
Batranul Mircea-Voda, din pisanie, nu este pe cari le-am cercetat noi ar fi vazut cd in

altcineva deck Mircea-Vodd-Ciobanul, fiul


lui Radu-Vodd-cel-Mare (1496-1508) si nepotul lui Vlad-Voda Calugarul. Iar PatrascuVoda, numit in hrisoave Si Petru-Vodei cel Tamar, Radu i Mircea-cel-Tandr sunt fii sei.

Mircea-Vodd Ciobanul a avut de sotie pe

Doamna Chiajna.
In hrisovul dela 25 Ianuarie 1568 PtrascuVoda numit i Petru Vodd cel Tncir (1559
1568) spune insusi c Mircea Ciobanul este
parintele donzniei mele i c Doamna Chiaj-

adeveir el este Mircea Ciobanul si nu Mircea

din 1386.

Si mai spune bdobescu:


De partea stangd a usei, sta. lo Petru-Voe-

vod. Langa dansul sta un tandr Io RaduVoevod s'apoi altul, si mai mic de talie, lo
Mircea Voevod. In sfarsit, la margine este

chipul Doamnei Chiajna".


Din cele de mai sus se vede limpede ca. la
Snagov sunt zugraviti cei patru domnitori

pomeniti in pisania dela biserica C.urtea


na este mama domniei mele".
Veche" si cari sunt Mircea Voda Ciobanul,
El a fost confundat de cronicarii nostri cu in pisanie numit bdtranul" i fiii sei PetruPetru-Voda Schiopul care n'a domnit in Tara cel-tanar, in pisanie numit Patrascu-Voda,
Rometneascei ci numai in Moldova.

Din pisania bisericii mai aflam ca biserica


Curtea Veche a fost ridicata de Mircea Cio-

Radu-Vodd si Mircea-Voda, in pisanie numit


cel tanar" ca sa fie deosebit de parintele sau
care se numea si el Mircea.

www.dacoromanica.ro

27

Din lipsa de isvoare istorice insa Odobescu


incurca persoanele i spune ca, Petru-Vodacel zugrvit la Snagov, este Petru-Vodd-qchio-

pul. Am aratat mai sus ca Petru-cel-Tandr,


fiul Ciobanului, a fost confundat cu omoni-

'er.Qt1,0 14A

cari le-am amintit aici ar fi vazut ca acest


Petru si cu fratii sei Radu si Mircea au fost

_
'73.t

vom sili a lumina chestiuni asupra cArora lipsesc acum orice date pozitive".
Istoricul incai, dupd isvoarele citate de
dansul i cari sunt Anonimul romeinesc"

matt.

."0

feciorii Ciobanului. Dar atunci cine este Petru-Vodd-Schiopul. El este fiul unui alt Mircea care a fost la randul sau fiul lui MihneaVodd-cel-Rau (1508-1510). Acest Mircea a

mandoi atat Mircea Ciobanul cat i Mircea


al lui Mihnea aveau acelas nume s'a produs
acea incurcatura istorica care 1-a facut 5 i pe
Odobescu SA' spund: De aceia in zadar ne

!ICU

mul sdu care a domnit in Moldova. DacA Odobescu ar fi avut hrisoavele cele deslusitoare pe

fost si el co-regent impreund cu tatal sau


Mihnea (1508-1510) si mai tarziu pretendent la domnie in 1521. Din pricina ca a-

4
.

VI.

'.

11',.....;,..111(0jFeciorii lui Mircea Ciobanul :

Din manastirea Snagovului (N. Iorga: Domnii


Romani dupa portrete i fresce contemporane)

Si Pavel din Alep, acela care a fost prin tarile romanesti intre anii 1654 si 1655 si care
a ldsat o povestire despre cele ce a vazut in
Bucuresti, cunoscuta cu numele de Travels
of Macarius Patriarch of Antioch" (1836),
spune c Mirtaja Voivoda (Mircea), Radzivil
Voivoda, (Radu), Basaraba Voivoda i Petros
Voivoda (Petru) au zidit manstirea Snago-

Engel Geschichte der Wallachey", spune ca


pe zidurile bisericii Curtea Veche se aflau la
1553 zugraviti trei Mircea. Chipurile acestea
a zi nu mai sunt, asa ca asupra lor nu putem
s ne spunem cuvantul.
vului.
Luand ins5 de bune cele de mai sus Gion
Acesti voevozi, dupd cum stim, sunt Mirin Istoria Bucurestilor" se incurca i dansul cea Ciobanul Si fii sei.
in afirmri gresite. El spune:
Despre aceasta biserica vorbeste si d. G. D.
Doi dinteacesti Mircea au fost Domni: Florescu in lucrarea d-sale Planvri inedite
Mircea-cel-Batran Si Mircea Vodd Ciobanul ; ale Bucurestilor la sfdrsitul veacului al 18-lea"
cel dealtreilea fost-a un frate de Domn, din tiparita in Revista Fundatiilor Regale (1 Marcari multi s'au numit Mircea in secolul XV si tie 1934).
Spune d-sa: Actuala inscriptie adica cea
in secolul XVI? Gni cum ar fi, trei Mircea,
zugraviti pe pretii singurei biserici care se pusa, de vre un preot nepriceput i necunosafla in secolul al XVI in Curtea Domneasca, cator al cronologiei Domnilor tarn i aceasta
intareste afirmatia ace-

lora cari au sustinut

Ca Mircea cel Batran,


facu la Bucuresti, intre

1400 si 1418 Curtea

Domneasca, si deci Bi
sericd".

Nu vedem de loc s

intareasca afirmatia a
celora earl au sustinu

cele spuse de Gion, cdc,

cum am dovedit Mircea biltrdnul nu estE


Mircea cel din 1400 ci
Mircea Ciobanul din

!I1

-I--

1545, iar cellalt Mircea

numit cel tanr in pisanie este fiul Cioba-

nului. In ce priveste pe
al treilea Mircea, dupa
spusele lui Engel, aici
trebue sa fie o greseala.
Istoriografulneamt trebue sa-1 fi confundat
cu ceilalti fii ai Cio-

banului, Petre sau


Radu.

:I

Biserica Curtea Veche" in anul 18%


(Colectia Academiei Romine)

www.dacoromanica.ro

-7;

-1

28

mese pe Marco de asemenea voevod. tirn c5.


Marco n'a domnit.
Slovele de pe lespedea de mormnt a Doam-

110

nei Erina, fata lui Mi1o, grasuesc ca ea au


fost fata reposatului lo Milos Voevod. tim
iari ca Milos n'a domnit peste Tara Romaneascd.

Tot asa si feciorii Ciobanului: Patrascu, Radu si Mircea, chiar dac unii din ei n'au dom-

nit, au purtat ins titlul de Voevod. Era un


drept al neamului domnitor. Precum azi feciorilor unui Rege li se spune Altet Regard,
tot asa in vechime in Tara Romaneasca., fecioril unui Demn aveau drept la titlul de
Voevod.

Aceste hrisoave sunt publicate de d-1 Stoica

Nicolaescu in lucrarea d-sale amintita mai

sus: Documente slavo-romne".


Rdmane deci bine hotrit cA Biserica Curtea

"t
-

.4

Petru-cel-Tfiniir sau Pittrwu-Vodii

Veche A FOST DIN TEMELIA EI ZIDITA DE


MIRCEA CIOBANUL SI IN URMA FII-SEI
TRASCU, RADU SI MIRCEA VOEVOZI AU
TNFRUMUSETAT-0 I AU ZUGRAVIT-0.

Din mfinastirea Snagov (N. Iorga: Domnii Romni


dup portrete i fresce contemporane)

in domnia de scurtd durat a lui Stefan Can-

aminteste ca prim ctitor pe un


Mircea cel bateau" I cu fiul sdu Pdtrascu vi
tacuzino

fratii acestuia din urma: Radu si Mircea

tndrul (?)".
Hrisoavele sunt hotdritoare. Ele nu pot fi
desmintite. Ne deslusesc pe deplin cine sunt
ctitorii bisericii: MIRCEA CIOBANUL SI CU
FII SEI PATRASCU, RADU $1 MIRCEA.

Mai spune d. G. D. Florescu c afard de

Patrascu
in domnie numit Petru cel TAnar", confundat cu Petru Schiopul
ceilalti
doi Radu si Mircea n'au domnit ci au murit

tineri. Lucrul acesta n'are de aface: dad, au


murit sau nu tineri. Ceace trebue retinut aminte este cd, domnind sau nu, dnsii sunt
voivozi, precum ii vedem trecuti pe zidurile
mnstirii Snagovului i precum i numeste

.fp

4,

'

si Pavel din Alep. Titlul acesta de Voevod 1-au

purtat totdeauna fii sau fratii unui DOMN


AL TJRII-ROM1NE,FTI CHIAR DAM El
N'AU DOMNIT.

lath' mai multe scrisori domnesti in care f eciorii i fratii de Domn au pm tat titlul de

Voevozi desi n'au domnit nici odatd:


Marco, feciorul lui Petru Voevocl trirnite o
scrisoare judetului i celor 12 pf'...rgari din

Brasov si s iscdleste asa: lo Marco Voevod


din mila lui Dumnezeu Domn roman". Pisania dela Tismana Si cea dela Mislea il nu-

Biserica Curtea Veche"


(In 1935, din colectia d-lui Fani Mih5.1cescul

www.dacoromanica.ro

V
ki

\\
.

t.. a., ,,,..............c

yv .,
Jo ,

k.

,,_,/,-,0 ,,

(WI-1W

#19:ii0 iikvo.04670004.

MAHALAUA SI BISERICA DOBROTEASA


In hrisoave n'am dat niciodata uie dansa !

Acum 136 de ani, in 1798, s'a fdcut cea dintai catagrafie, pe care o cunoastem, a mahalalelor bucurestene. Aceastd catagrafie am ga-

sit-o in manuscrisele Academiei Romane si


are urmdtorul titlu: Catagrafia politiei (adica a orasului, cad in limba greaca politia
vrea s spuna oras) Bucurestilor ce s'au fdcut
la 1798".

In aceastd catagrafie Bucurestii erau impartiti in cinci plasi i anume: plasa Targului, Gorganului, Brostenilor, Targului-de-A-

(vol. X. 1909) o lucrare despre obarsia boeri-

lor Ndstureli, amintind spusele lui Dimitrie


Papazoglu, gldsueste:

Ca proprietar in mahalaua Dobroteasa tinea foarte mult s facd cinste suburbiei in


care locuia, aratand-o ca cea mai veche din
orasul Bucuresti. De aci basmul cu zidirea
bisericei Dobroteasa pela 1450 pe mosia lui
Buga." i pe Enrih = Here = Heresti.
Neamul Nasturelilor desi a locuit prin aceste locuri, generalul P. V. Ndsturel nu da in

fard i Mogosoaiei.

amintita lucrare a sa din citata revistd, nici


un amanunt despre mahalaua Dobroteasa.

sa Brosteni Si avea 102 case.


Lt.-coloripl Dim. apazoglu in (alcdtuirea

cea dintai bisericd din Bucuresti ar trebui ca

Mahalaua Dobroteasa facea parte din pla-

Dacd noi am primi drept bune spusele colonelului Papazoglu cd biserica Dobroteasa a fost

sa de amintiri pe care i-a pus titlul Istoria ea sd fi fost ridicata pe vremea sau putin mai

fonddrii orasului Bucuresti' (1891) la filele


6 si 7 credea eh mahalaua i biserica Dobroteasa erau cele mai vechi din Bucuresti. Mahalagiu din partea locului, caci locuia pe ulita
care azi ii poarta numele, a vrut sa dea mahalalei sale o importantd pe care nici odatd n'a
avut-o aceasta mahala.

Cu multe amanunte care de almintrelea

nu se intemeiau pe nici un izvor istoric spune


Ca unul din boerii din neamul Nastureli, pe

care il boteazd cu numele de Enric (?) eautand sa faca o bisericd a gsit cel mai frumos loc dealul stang al Dambovitei (unde
spune dansul era vechiul Pinum). Pe acel
deal a zidit biserica cu hramul thmei-Vestiri,

pe mosia lui Buga. Biserica este pand in ziva


de azi si se numeste biserica Dobroteasa, care pe romaneste vrea s spund bund patrie".
De atunci s'a numit locul acela Dobroteasa.

Dansul mai spune, lard sd aduca insa ca

dovadd nici o mrturie istoricd, c aceastd blsericd este cea dintdi bisericd din Buciiresti
si ca orasul Bucuresti incepea pe acea vreme

(care vreme? cad nu pomeneste nici un

din mahalaua Dobroteasa.


leat)
Generalul P. V. Nsturel care a scris in Revista pentru istorie, Arheologie si Filologie"

Maiorul Dim. Papazoglu


(Dupi litografia d-nei Iosefina Bieltz 1868)

www.dacoromanica.ro

30

74-

*4*

Biserica Dobroteasa
(Dup tabloul pictorului Al. Phoebus din colectia D. Case 11i)

tarziu, atunci cand s'au statornicit hotarele

biserica Dobroteasa care, atunci cand pomenim de acest drum, ea nu fiinta.


Drumul care incepea acolo unde azi este
cid Ciobanul a statornicit aceste hotare pe la Baratia" se numea Ulita mare care merge la
1546, Bucurestii nu erau Inca locuiti Vilna la Sdrbi sau Mita mare care vine dela Stirbi. Azi
dealul stang al Dambovitei" unde s'a zidit i-a luat locul, cu mici schirnbari, in mersul ei,
nu pe vremea in care spune Dim. Papazo- calea Vdcaresti.
glu ci mult mai tarziu peste cloud veacuri,
In cel dintai plan al orasului Bucuresti pe
Bucurestilor.
Am amintit insa c atunci cand Mircea-Vo-

care ii gasim in cartea sasului Franz Iosef


Sulzer, din 1781, intitulat ,Geschichte des
stre. Ele se intemeiaza pe hrisoave i pisanii transalpinische Daciens", Mita mare care
ale bisericilor. Despre un plan al Bucurestilor merge la Sdrbi nu prea este bine desluOta,
pe acea vreme ca sa ne putem calauzi nu insa ea fiinta cdci o aflam la 1789 inteun alt
poate fi vorba. Cel dintai plan al Bucuresti- plan al orasului.
biserica Dobroteasa.
Iat acum pe ce ne intemeidm spusele noa-

lor s'a fdcut la 1781.


Si deslusim:

Pe la siarsitul veacului al 16-lea uncle azi


este Baratia" mcepea un drum care trecea
prin fata bisericei de azi Sfanta Vineri-He-

rasca ducea spre malul stang al Dambovitei tocmai acolo uncle a fost ridicat la 1730

Cea dintai biserica pe care o intalnim pe aceasta. ulit este aceea pe care o ridica la 1645
Aga Nita, sotia sa Ioana i fiul lor Cann Spatarul, cu hramul cuvioasei Paraschiva.
Pe Aga Nita II afldm ca sfetnic in Divanul
lui Matei Basarab la 16 Februarie 1638.
A trebuit s treacd un veac dela Mircea Cio-

www.dacoromanica.ro

31

banul (1546) ca Bucurestii s inceapa sA fie


locuiti in partea aceasta a locului ca sa se simta nevoia unei biserici si Aga Nita cu nevasta
sa SI cu fiul lor, sa se gandeasca sa o zideasca.
Peste 30 de ani dela cladirea bisericei lui
Aga Nita. (1645) locurile din partea acea a Bucurestilor erau inca pustii. La 1668 sunt mutati aici Tabacii si iata cum:
Ei erau asezati pe malul stang al Dambovitei dela Sarindar spre Zlatari. Egumenii dela
manastirile bucurestene cer lui Radu-Vocla.Leon a-i,goneasca de aici, i ei sunt mutati
pe Dambovita in partea acea pustie a orasului
dincolo de mahalaua lui Aga Nita. Cam pe atunci
sau putin mai in urma
au luat
fiint aici i gradinile unor zarzavagii pe cari
bucurestenii nostri i-au numit setrbi. De f apt
ei sunt bulgari. Minded poporul Ii cunoaste
subt aceastd numire, noi o pastram si mai
departe. Dela dansii i s'a spus locului mahalaua sarbeasca si bisericii Sf. Niculae-Sarb:i.
Mahalaua sarbeasca, inainte de veacul al
13-lea, cand. a fost cuprinsa in oras a fost sat
langa Bucuresti. In 1798 avea 78 de case.
Un oarecare Vasile Potoceanu si cu. sotia lui
pe care o chema Sanda zidise la 1692 o biseriCa cu hramul Sf. Niculae care azi i spun Sf.
Niculae-Sarbii.
Este a doua bisericei pe care o intalnim pe
aceastd Ulitei mare care mergea la Setrbi.
Iar peste patru ani la 1696 Tabacii, din par-

tea locului, ridied o alta biserica de lemn tot


cu hramul Sf. Niculae. Din hrisovul lui Constantin Vocla-Brancoveanu dela 8 Februarie
1696 prin care da postelnicului Alexandru,
fiul banului Ghiormei, un loc vedem c acest
loc este in mahalaua Oltenilor de langa ulit
ce merge spre biserica Tabacilor".
Este a treia bisericei pe care o intalnim pe
aceasta Ulita mare care merge ori vine dela
Sdrbi.

Iar la anul 1722 Gheorghe capitan de lefegii (adica soldati cari erau pltii cu leafal) si
cu soacra sa Chita Portareasa zidesc biserica
Sf. Niculae dela Jicnita (corect Jitnitei).
Este a patra biserica pe care o intalnim pe
ulita mare care merge la Sarbi.
S, i peste opt ani de la zidirea bisericei din
Jicnita, la 1730, Constantin-vel-vistier-Nasturel zideste biserica cu hramul Buna-Vestire,
numita Dobroteasa.
Aceasta este a cincea bisericei pe care o intdlnim pe Ulita mare care merge la Setrbi.
La 9 Noembrie 1789 orasul Bucuresti a fost
luat in stapanire de trupele imperiale si regale austriace de sub comanda maresalului print
de Saxa-Coburg.
Atunci inginerul

i oberlocotenentul F. B.
Purcel impreuna cu locot. Ferdinand Ernest
alcdtuesc mai multe planuri ale orasului, cari
planuri s'au pdstrat in Arhiva de Razboi din
Viena.

Din aceste p:anuri veclem c pe Ulita mare


ce duce la Sdrbi sunt insemnate cele cinci biserici amintite de noi mai sus.
Din aceste amanunte, vedem ca. biserica Dobroteasa pe care Dim. Papazoglu o credea cea

dintai biserica din Bucuresti, nu numai cei n'a


fost cea dinteii a orasului, dar n'a fost nici cea
dintdi ridicatd pe aceste locuri din jurul Bucurestilor.

Caci inaintea ei au fost pe Ulita ce merge


spre Sdrbi" ulita care strabdtea mahalalele
Aga Nita, Tabacii, Oltenii, Srbii, alte patru
biserici mult mai vechi ca detnsa zidite, dupa
cum am vazut, una la 1645, alta la 1692, a

treia la 1696, a patra la 1722 si tocmai la


1730 a fost ziditei biserica Dobroteasa.

Nu cunoastem pisania cea veche fireste cu


slove chirilice a bisericei Dobroteasa. Nu stim
daca ea mai este undeva sau a fost prapadita

atunci cand biserica cea veche a fost dark-

math' la 1884.

In pridvorul bisericii de acum, inceputa la


7 Iunie 1887 si ispravita in luna Noembrie

din 1892, se vdd cloud inscriptii noi. Inteuna,


cea din stanga se spune c biserica cea veche
numitd Dobroteasa, cu hramul Buna vestire
s'au intemeiat in anul mantuirei 1730 de vel
vistier Constantin Neisturel si sotia sa Ancuta, pristaviti intru fericire, urmasi ai vestitului neam Nasturel-Herasti.
. Dela intemeierea acelei biserici trecand ani

117 si foarte rau stricandu-se atunci din indenmul dumnealui treti (al treilea) logolat
Iordache Ciupagea, Int:Mtn epitrop numit din-

tre enoriasi s'au refacut, in anul mantuirii


1847 in zilele voevodului Gheorghe Bibescu,
mitropolit al Ungro Vlahiei, fiind Neofit.
In cealalta inscriptie din dreapta se spune
ca biserica a fost claramata pana la pamant.

in anul 1884, si s'a cladit cea de acum, asa

cum se vede, in stil-bizantin. A fost inceputa


la anul 1887 si s'a ispravit in 1892. Lucrarea
a tinut cinci ani. Arhitectul a fost P. Petricu,
iar pictorul G. Ioanide.
Cateva cuvinte despre ctitorul Constantin

Ndsturel. Din pisania cea noud ni se face


Dobroteasa era vel vistier. Intr'un hrisov al
lui Constantin Voda Mavrocordat din 12
cunoscut ca. la 1730 cand a intemeiat biserica

Aprilie 1727 (7235) Constantin Nasturel este


vel paharnic. Generalul P. V. Nasturel in lu-

crarea pe care am amintit-o la inceputul a-

cestui studiu spune c la 1730 era biv vel medelnicer, si la 1738 era vel vistier. Tot dupd
notele generalului aflam c marele vistier

Constantin Nasturel este fiul marelui ban si


caimacam Serban Nasturel, nepot al marelui
ban Radu Toma si stranepot al Doamnei Elena. sotia lui Matei-Basarab. Sotia vistierului
Constantin. Ancuta este fiica marelui medelnicer Preda Parscovanul si a jupanesei Stanca.

Pe vremea lui Constantin-Voda Mavrocordat, in 1743 C. Nasturel este biv vel vistiernic
dupd cum ne dovedeste pisania bisericii Slobozia de pe podul Serban Voda.
Intr'un act al lui Grigorie episcop al Ramnicului Noul-Severin, care a pastorit intre

anii 1749-1764, prin care act acest episcop

www.dacoromanica.ro

32

schimbd mosia Plescoiu pe un loc de case in


Bucuresti, cu episcopul Buzeului, se vede isca-

lit ca martor Constantin Nasturel dar de data


a ceasta ca biv vel Ban.

Pe mormantul familiei Nasturel din biserica lui Aga Nita se afl un sir de slove care
vorbesc de acest neam. Din aceste slove aflam
ca. Constantin Nasturel s'ar fi nascut la 1682

ar fi murit la 1752.
Neamul Nasturel locuia in Bucuresti in
mahalaua lui Aga Nita'. Nu se stie bine ce
si

ruda erau boerii Nastureii cu Aga Nita. Se


stie insa cd, in veacul al 18-lea Nastureli, cart

locuiau in aceasta mahala, au daruit bisericei lui Aga Nita chilii pentru sarmardi bolnay!".

Mai aveau locuri Si dincolo de aceasta mahala spre miaza-zi, pe langd dealul stang al
Dambovitei, acolo unde vel vistier Constantin zideste, la 1730, biserica ce i s'a spus Do-

Aceastei sfeintei si dumnezeiascii bisericd,


cu ajutorul lui Dumnezeu, s'au facut din temelie si s'au infrumusetat precum se vede.
preiznu)endu-se hramul nasterei Prea sfintei
Misccitoare de Dumnezeu i pururea Fecioarei Maria si a Sf tintului si Marelui Mucenic
Dimitrie MIROTOCIV AGO cu toata cheltuiala dumnealui jupan Constantin Nasturel
biv vel vistiernic i cu jupeineasa dumnealui
Ancuta pentru pomenirea sufletelor Dumnealor si a tot neamului dumnealor, in zilele
prea luminatului domnului nostru Ion Constantin Nicolae V-vod Mavrocordat, in luna
Septemvrie 8, leat 7252".

Si dupd ce a facut biserica Slobozia de zid


Const. Nasturel s'a gandit ca nu e ru ca cea
de lemn s o mute undeva, acolo unde nu
era biserica i mahalagil acelor locuri aveau
nevoe de un la.cas de inchinare.

Si stand si cugetand incotro s'o mute pe


cea de lemn s'a gandit s'o mute mai jos pe
apa Dambovitei intr'o livede de duzi care
mai tarziu in jurul ei iganii si alta prostime
care se indeletnicea cu facerea carknizilor
Dupa 13 ani dela zidirea bisericii Dobro- i-a dat numele de mahalaua Ciirtimidarilor
teasa, Constantin Nasturel biv vel vistiernic de jos.
Asa a luat fiii4, pe la 1744 biserica care
a scoborat dealul pe care ridicase biserica,
spre vale, si a dat de apa Dambovitei. Se vede azi se numeste Ceirlimidarii de jos, cdci pe un
ca 0 trecuse de atatea ori in acest loc, mer- penticostar carele se pastreaza la aceasta bigand spre vii, cari erau presarate pe aceste serica 'aflam urmatoarele: Constantin Naslocuri. Si trecand si acum
in anul mantu- turel Fiereiscul si sotia sa Ancuta au dat acest
irei 1743
apa Dambovitei pe acolo pe unde penticostar la biserica din Ccireimidari cu
broteasa.

este azi podul de fier ce da in ulita mare, ce-i


spun bulevardul Neatarnarii, care pe yremea

hramul Sf. Dimitrie i Sf. Gheorghe 1744.


Revenim asupra mahalalei Dobroteasa:

si-a sfintit-o la 8 Septembrie 1743.


Aceasta o stim din pisania bisericei Slobozia pe care am citit-o si care glsueste asa :

Multe din locurile acestui sat, care fuseserd


ale manastirei Radu-Voda, au fost luate la
1724 de Niculae Vodd Mavrocordat, atunci
cand acest domnitor a zidit mandstirea AM-

Ea a fost la inceput sat locuit de zarzavagii sarbi, precum au fost sate in jurul Bucurestilor maha1alele Olteni, Sarbi i altele
pe podul lui Serban-Vodd. Era biserica Slobo- in 1798 face parte din Bucuresti ca mahala
zia ridicata la 1665 de Radu-Leon, alaturea avand 102 case,dupa cum ne arata catagrafia
de crucea pe care o ridicase tatal acestuia din acel an a orasului. Locuitorii ei, romani,
Leon-Stefan-Vodd la 1632 in cinstea Sf. Gheor- vorbeau insa, mai mult sarbeste. De unde si
ghe, ca sit se pomeneasca de rdzbolul ce 1a numele sarbesc de Dobroteasa dat mahalalel
avut intr'acest loc cu pribegii la anul 1631. si bisericei pe care il gasim la 1789 in planul
Si vazandu-o de lemn Constantin Nasturel Bucurestilor facut de ocupatia nemteascd a
biv-vel-visternic a inlocuit-o cu una de zid printului Coburg.
aceia era presarat, precum am spus, numai
cu vii, a cotit la dreapta i i-a esit in cale din
mijlocul acestor vii o mica biserica de lemn,

caresti.

Dupa o catagrafie facuta la 1861 pe care o


gasim in ziarul Buciumul din 1863 vedem ca
pe la sfarsitul veacului al 17-lea mnastirea
Radu-Voda, are multe locuri In mahalalele
Tabacii, .01tenii i Sarbii.
Intr'o lista din 1823 a companiei bacanilor
din Bucuresti pastrat la Academia Romand,
manuscrisul 245 fila 2 aflam pe Toncea sin
Stoica ot Dobroteasa.
Inteun plan al Bucurestilor din 1842 publicat in Almanach de Valachie"
ulita care
Radii Leon-Vothi
(pup& D. Papazoglu)

merge la Sarbi este numita Ulita, (Rue)


Dobroteasa". In plan figureaza l biserica
Dobroteasa.

www.dacoromanica.ro

BISERICA BANULUI GHIORMA


Locul cuprins azi intre ulitele Lipscani in
fata, Smdrdan la colt si Stavropoleos in spate, acolo unde se lithe& cldirea societatii
Dacia Romdnia din fata Bancii Nationale a
Romaniei, era, pe vremuri, al unei biserici
cunoscut pand in anul 1862 cand ea ajunsese o ruind, cu numele de Biserica Banului
Ghiorma si mai in urmA cu numele de Bise-

Stim ins c atht Alexandru Vod Oaie

seacd care a lost ddruit si miluit de cinstitul


impdrat al Turcilor cu domnia, precunisi feciorul shiu numit Mihnea Vodd Turcul, care
dup ce a fost mazilit din domnie in 1591 s'a
dus la Tarigrad, si s'a turcit, au avut in stra-

rica Grecilor.
Biserica a fost cldita de Banul Ghiorma.
Din hrisoavele ce ne stau la indemfind aflam

ca Banul Ghiorma a fost un boer de pe vre-

mea lui Petru Vodd cel Tndr.


Acest Petru se mai numea si. Pdtrascu Vodd
dup cum figureaza, in pisania dela biserica
Curtea Veche.

Banul Ghiorma, spune Gion, nu poate fi

confundat cu postelnicul Ghiorma, cum face


generalul P. V. Nsturel.
Postelnicul are de sotie pe Cap lea, cunoscutd in istoria Bucurestilor, caci ea ridiel pe
unul din dealurile Bucurestior, o biserica de
nuele vgruitg. In alb, pe care bucurestenii o
numir Sftintul Nicolae al juptinesei Cap lea.
Biserica jupanesei ajunge mai in urm5 manastirea Mihai-Voda.

Biserica Ghiormei Banul e una din cele


spune Gion in
Ist. Buc." fila 195. Dinainte de 1567 ea se
afla in fiintd".

mai vechi ce cunoastem

In adevAr asa si este. Dup5, biserica Curtea


Veche ridicatti de Mircea Ciobanul si isprdvita de fiii acestuia Pdtrascu, Radu i Mircea,
dup biserica Sf. Gheorghe Vechiu ridicata la

,--

1562 de vornicul Nedelcu Balaceanu, dup biserica Sfntului Nicolae al jupanesei Cap lea
pomenitd in 1558 vine biserica Banului Ghiorma, 1567.

Locurile din jurul acestei biserici erau dom-

nest, adica, apartineau Domniei. Ele au fost


lsate unor turci ostasi cari asezAndu-se aici
au facut multe blestenatii". Prin cuvantul
acesta nu putem sti ce au vrut s inteleaga
hrisoavele.

Alexandru-VodA Oaie-SeacA"
(Dupa, manastirea Radu-Voda din Bucureliti)

www.dacoromanica.ro

34

Dupd ce Ghiorma Banul piere in

ndcelul dela 1 Septembrie 1568,

)ragomir Vornicul cere lui Alexan-

lru Vodd Oaie Seacd pentru aju-

torul pe care 1-a dat in lupta in

care a pierit Vintild-Vodd, sd-i dea

lui din locurile bisericei Banului


Ghiorma spune a celas hrisov al

lui Matei Basarab dela 1635 pe care

1-am pomenit mai sus

clan-

du-i-le Alexandru Vodd, Dragomir


4

40,
FA

)14

a facut, pre ele


Dragomir Vornicul este .fratele
Doamnei Stanca a lui Mihai Viteazul. El este una din cdpeteniile
ostirei lui Alexandru Vodd-OaieSeacci. (1568-1577) fiul lui Mircea-

Vodd co-Regentul (1509-1510 si


pretendentul (1521). A luat parte,
impreund cu Mitrea Comisul, Bra-

tul Paharnicul si Ion Pdrcdlabul


la lupta ce s'a dat chiar la Bucuresti intre ostile lui Alexandru-

Vodd si cele ale lui Ioan-cel-Cumplit al Moldovei ce venise cu yintib Voda.

Istoria Tdrii Romnesti (G. Ioanid 1859) vorbind de aceastd lupta


spune:

lard cand au fost al patrulea


an din domnia lui (1572) luand

frate-sdu Petru (cel Schiop) domnia la Moldova fost-au poruncit la


Dumbrava vornicul si la toatd boierimea Moldovei, ca sa vie inainte
ja lor ostasi turci can ostasi sunt numiti de la Focsani. Atuncia Alexandru Vodd Inca au
cronicele tarii beslii
icsit intru intdmpinarea fratd-ne-sdu lui
Acesti beslii ca sa fie mai aproape de Petru Vodd, de au facut ospt mare la
Curtea Domneasca si la indemna Domnului. sat la Sdpdneti. Iar Dumbrava vornicul cu
acesta, se vede, le-a dat loc de asezat langa toatd curtea Moldovei, ei au veni1 sa se
biserica Banului Ghiorma. Dar beslii atot- inchine la Petru-Vodd, iar dacd s'au aprostapanitori faceau blestematii. Sunt dati a- piat, ei Vara veste au lovit pre Petru-Vodd;
fara de acolo i locul trece in posesia banului si pre frate-sdu Alexandru, gonind pre Petru
Ghiorma.
Vodd pand. la Braila; iard Alexandru-Vodd au
Banul Ghiorma este omordt, pe vremea lui fugit la oras la Floci. Moldovenii Inca Mcnd
Alexandru \Tula Batrdnul sau Oaie-seacd, la aceastd isbandd s'au intors la margine la Io1 Sept. 1568.
nascu Vodd. Deci atunci Ionascu-Vodk_au triAtunei au mai fost omoriti urmatorii boeri mis pre Vintild-Vodd cu multi lotri ca sd fie
pe can ii gasim in ,,Letopisetul Tani Roma- domn in tara Romdneascd. qi au intrat in ceif eSti", tiparit de d. Stoica Nicolaescu in Re- tatea din Bucuresti sezand acolo patru zile.
vista pentry Istorie, Arheologie si Filologie, Alexandru-Vodd Inca au trimis pe o seamd de
tomul XI (1910) partea I-a :
boieri ai lui cu (paste anume: Dragomir vorniLogofatul Radu Dragdnescu, Mihnea dela c,ul, Mitrea comisul, Bratul paharnicul, Ion
Badeni. Tudor Bucoveanul, Vlad al Caplei, Paharnicul de au lovit pre Vintild-Vodd si pre
Patrasco Calota Perisanul, Stan feciorul lui acei lotri fr veste, i atunci au perit Vintild
Dragulet, Radu stolnicul Boldescu, Radu feSi acei lotri toti. Si iard au venit Aleciorul vornicului Socol Corndteanu i pe fiii Vodd
xandru
Vodd in scaun in Bucuresti".
vistierului Udriste.
Despre Dragomir mai vorbeste i un hrisov
Despre omorirea lui Ghiorma Banul vorlui Mihnea Voevod din 1588, Noembrie 29.
beste Matei Basarab intr'un hrisov din 5 A- al
In
acest hrisov Mihai-Viteazul figureazd ca
prilie 1635 (7143) care se afla in Arhr 7;ie
ban
si este numit de Mihnea boerul DomStatului, cartoanele mandstirei Bradu.
Matei Basarab spune In acest hrisov: cdnd niej mele". In hrisov e vorba de niste tigani.
Spune hrisovul:
pieri Ghiorma Banul in zilele lui Alexandru
Pentru Ca acesti tigani au fost de mosteVoda Batrdnul".
nire ai jupdnitei Stanca si ai fratelui sdu
Doannia taiica
Sotia lui Mihai Viteazul si sara Vornicului Dragornir
(Dupd desenul pictorului Sava Hentia)

www.dacoromanica.ro

35

Dragomir postelnicul. Dar i-a fost druit fratele di, Dragomir postelnicul, unor ;oameni
fara de stirea ei, si, Vara de stirea mamei ei,
jupanitei Neacsai. Iar dupd aceea, jupanita
Stanca, s'a intamplat de a rmas vaduva, iar
boerul domniei mele Mihai banul, el, a luat-o
ca sa-i fie lui jupaneasa_ Si, intru aceea, Mihai banul, el, a venit inaintea domniei mele
si a spus domniei mele, c a vandut cunmatul
sau, Dragomir postelnicul, fratele jupdnitei
lui Stancdi, acesti tigani fard de stirea ei si
fail de stirea maicei ei. Deci domnia mea am
cautat si am judecat dupa dreptate i dup
lege si cu toti cinstitii dregatori ai domn'el
mele si, am adeverit domnia mea foarte bins
ca a fost vandut Dragornir postelnicul acest'
tigani, Vara stirea surorei sale jupanitei Stancai, jupaneasa lui Mihai Banul si, raid stirea
mamei sale jupanitei Neacsa. Si, am dat domnia mea boerului domniei mele, lui Mihai Banul, ca sa, fie volnic a plati i rascumpara
acesti mai sus tigani ori unde s'ar afla".
Hrisovul este scris in scdunala cetate Bucuresti". El este tiparit de d. Stoica Nicolaescu
in ale d-sale Documente slavo-romdne" 1905
(fila 301-302).
Din lucrarea d-lui Ioan C. Filitti Mama si
sopa lui Mihai Viteazul" tiparita, in revista
Convorbiri Literare" din 1921 (Anul 53. Nr.

Dupd 60 de ani si mai bine dela intemeierea


ei, biserica banului Ghiorma ajunge in mana
grecilor. Ea este inchinata arhiepiscopiei Poooniani din Grecia si iat cunv

Ghiorma Banul are o nepoata. Ea se-nu.

meste Despina. Cu vrerea acestei nepoate


Leon Vod face biserica lui Ghiorma Banul
metoh arhiepiscopiei Pogoniani din Grecia.
Un hrisov din 18 Ianuarie 1631 (7139) pastrat
la Arhivele statului cartoanele mandstirii
Bradu spune sa, fie biserica lui Ghiorma Banul din orasul mieu Bucuresti metoh cu toate
pravaliile si cu toate odajdiile i cu tot venitul manastirii numita arhiepiscopia Pogonean
din tara greceasca i calugarilor"
spune Leon Vodd in hrisov
Si am dat-o
eu vrei ea Despii, nepoata lui Ghiorma Banul".
Peste un an la 1632, Aprilie in 7, Leon Voda

seuteste biserica lui Ghiorma Banul de fumdrit pentru pravalii.


Fumdritul era o dare indirecta pe care a
platea orice locatar ce facea foc in casa lui.
Ea se pldteste si ai dar i s'a schimbat denu-

mirea. i se spune dare pentru pompieri.


La 1674 Decembrie in 11 Duca Vodd Intrete sfintei i dumnezeestiei biserici care
se chiamd a Ghiormei Banul. unde este hra-

9) ni se aduce la cunostinta c Dragomir a

avut o lungd carierd: a fest postelnic la 1588,


vel armas la 1634
1639, vel clucer la
1640-1641, vel ban la 1642-1643, vel vornic
la 1644-1651. A murit pe la 1656, lard urmasi
in varst de 80 de ani.

Vornicul Dragomir este unul din cei mai


mari stapanitori de locuri din Bucuresti Si
Multdmita actelor lui de proprietat3
spune Gion in Istoria Bucurestilor, fila 41
Bucurestii apar la sfarsitul veacului al 16-lea
intinzandu-se dela Curtea Domneasca 'And in

calea Vacaresti de astazli, pand la Biserica


Zltarilor, pand la Biserica lui Coltea Clucerul, pand pe la Sfinti i peste Dambovita, cu
rare cladiri in Sfintii Apostoli, in mahalaua
Calicilor i pe langd Mihai Voda, i Gorgan".
Pe vremea lui Mihnea Voda Turcul
(1577-1583 si 1585-1591) fiul lui Alexan-

dru Vodd oaie seacd este Intaiul sfetnic al

Domniei mele" precum glasueste hrisovul acestui domn din 1580 Martie 12. Intaiul
sfetnic al Domniei mele" era pe atunci cam
ce este azi un president de consiliu. Cartoanele Mitropoliei bucurestene pstrate la Arhivele Statului spun ca, Vornicul Dragomir
are noud pravalii la Biserica Ghiormei Banul" si mai are si alte pravalii in Bucuresti.

Influenta acestui intaiu sfetnic al Domniei" lui Mihnea Vodd Turcul era atat de
mare incat amandoi domnitorii si Alexandru

Vod oaie seacd Si Mihnea Vodd Turcul ascul-

tau de sfatul sail. Asa vornicul Dragomir a


scapat pe boerii din Margineni, pe Udriste
Vistierul i pe Draghici Vornicul ot Comateni dela marea scdrbd si urgid, in care cazuserd la Alexandru Voda.

N STA
,;

N BRAN( 0 \
WM8

1714--

1.1A 5A H.',

Constantin Braincoveanu
(Dup o litografie francezi)
In vremea domniei acestuia la 1696 a ars biserica
banului Ghiorma

www.dacoromanica.ro

36

mul Nasterii Domnului Si Mntuitorului nostru Iisus Hristos, ce se afl in orasul domniei
mele in Bucuresti" stapanirea peste pravaliile
ce are in Bucuresti si-o mai milueste pentru
ca biserica alte mosii i venituri nu are de
nicaeri".

Peste zece ani la 1684, Ianuarie in 5 Ilinka


ot Petresti fata reposatei Neacsu Logofeteasa
ne spun hrisoavele
Petreascai cid un zapis
din cartoanele manastirii Bradul de la Arhical murind dumneaei manevele statului
mea Neacsa Logofeteasa, aici in Bucuresti a
ldsat sa se ingroape la biserica Grecilor. Deci
dup ce s'a ingropat eu fiind Inca cu sotul meu
Jupe Setrariul viu, socotit-am impreund cu

dumnealui, de am intarit la sfnta biserica,


mosia de la MaTdesti in judetul Elhov, insa
stdnjeni 200.

Iar dupa aceea n'au trecut multa vreame,


ce s'au intamplat si sotului mieu Jupii .a".trarul, de au murit i l-au ingropat iar la biserica ce scrie mai sus".
Dintr'un hrisov al Brancoveanului din 1696
August 20 aflam ca atunci Intamplandu-se
de au ars tdrgul Bucurestilor si arzeind si
sfOnta bisearicei a Grecilor si, stricdndu-se si
zidurile bisericei foarte ru si aflandu-se- Si
parintele Malahia episcopul de acolo de la
eparhia ce se chiamd Pogoniani, aici in taxa.,
s'au apucat ca sei dreagd, aceastd sfetnt bisearicd i lipsindu-i banii, au fcut vanzator
locul de casa pentru taleri 30 Camarasului
Asan".

Hrisoavele de unde am luat amanuntele ce


le-am dat aici, sunt tiparite de generalul P.
V. Nasturel in scrierea sa Biserica Stavropoleos din Bucuresti".

o biserica. De frumoas ce era eine o vedea


la scare putea cata, dar la dansa ba.
Se vede Ca ceilali egumeni cari i-au urmat
pana in prima jumatate a veacului al 19-lea
n'au prea fost la inaltime Caci biserica banului Ghiorma a inceput a se narui mild de la
1856. De atunci nu se mai slujea inteinsa.
N'avea nici ferestre. Numai zidurile mai rerna..sesera

i acoperisul de sindrild.

Pictorul si desenatorul francez Denis-August-1VIarie Raffet (1804-1860) care a insotit, in anul 1837 pe contele rus Anatol Demidoff in principatele romane, in calatoria acestuia ne-a lasat o prea frumoas litografie
infatisand Biserica Grecilor" din Bucuresti.
Aceast litografie se gaseste in cartea ce se
numeste Voyage dans la Rusie mridionale
et la Crime, par la Hongrie, la Valachie et la
Moldavie. Execute en 1837 sous la direction
de M. Anatol de Demidoff". Dessin d'apres
nature et litographie par Raffet. Paris 1841. 1
vol. in folio 64+100 planse.

La 1862 ea nu mai era in fiint.

Pe locul ei s'a ridicat cldirea Soc. DaciaRomania. Aceasta cladire are o bolta j o tre-

catoare dintr'o ulita (Lipscani) in cealalta

(Stavropoleos). Acestea par a fi fost inadins


spune genralul P. V. Nsturel
spre a reaminti locul unde odinioard a fost
piciorul sfintei mese a bisericii lui Ghiorma
cladite
Banul.

Pisania bisericii Grecilor o aflam in lucrarea lui Lampridi, intitulata Epirotika tomul
VI fila 29. Ea este reprodusa in comunicarea

facuta de d. N. Iorga la Academia Romana in

ziva de 30 Ianuarie 1914 si intitulata Fundatiile Domnilor Romani in Epir".

Until din egumenii acestei biserici care a


fdcut mult pentru dansa a fost Ioanichie care
in 1733 pe vremea lui Nicolae Mavrocordat
ajunge episcop, al Pogonianiei.
El a cladit i un han din temelie, cunoscut

in istoria Bucurestilor cu numele de Hanul


Grecilor.

Testamentul sail este interesant din punctul de vedere c are mare grij de dansa. El a
chivernisit cu chibzuiala averea bisericii cad
altfel n'ar fi putut cladi nici hanul i nici
n'ar fi putut ridica Si o and biserid la spatele
bisericii Banului Ghiormea, si pe care azi o
cunoastem cu numele de biserica StavropoLeos.

spune dansul in
Cu frica lui Dumnezeu
testamentul sdu, sau cum se spunea pe atunci
in diata sa
sa se chiverniseze toate bunurile aceste, case, mite, mosii i vii".

Dupd felul cum a cladit aceast biserica

se vede ca Ioanichie era un om cu carte si avea

gust artistic rafinat. Mai frumoasa de cat biserica Stavropoleos n'a fost in Bucuresti nici

Denis-August-Raffet
(Desenator francez care a litografiat biserica
banului Ghiorma)

www.dacoromanica.ro

MAHALAUA HANUL GRECILOR


In capitolul despre mahalalele Bucurestilor
Gion vorbind de mahalaua Hanul Grecilor, in
Istoria Bucurestilor" fila 331 spune:

Mahalaua e mica dar e pling de prvalii,

cari toate sunt proprietti ale Mitropoliei, ale


lui Radu-Vodd, ale Antimului, si ale Zldtarilor. La 1723, ulita cea mare care merge spre

hanul lui Serban-Vodd, era in parte in ma-

halaua Bisericei Grecilor".


Aceast ulit de care ne vorbeste Gion este

deste o biserica, care biserica, dupd ce trece


in mainile grecilor, i s'a spus biserica Grecitor, de unde dupd aceea s'a dat numele mahalalei si apoi hanului ridicat de egumenul
Ioanikie ajuns episcop al Pogonianiei.
Un membru din bogatul neam grecesc
Cantacuzino, anume Serban Postelnicul, care
a ajuns dupd aceea Domn al Tarii-Romanesti,
cumpard locuri prin aceast mahala cu gand
sa ridice un han, care in adevar 1-a ridicat
pe langd biserica Sf. Gheorghe Nou de azi si

o parte a uhtei de azi Lipscani care incepe


dela Banca Nationald a Romaniei si merge care han a fost cunoscut pand in veacul al
19-lea cu numele de hanul lui perban Canpand la biserica Sfantului Gheorghe-Nou.
In aceastd mica mahala banul Ghiorma zi-

tacuzino.
f1M-

LI.C.-

Biserica Grecilor
(Dup Raffet)

www.dacoromanica.ro

38
,

1E4C414 EatiV +VOri

6) JiLk gi4ti0/31W0'

If PO XEMHM

hOCT4.a.11 fift ;,1,1

:7117 c1,1 erd VV.

amyl( iNitt.
LIIK.I.00Idq11

..

,21...r,6,,..4.-e_trAtt,

,$erban Cantacuzino
(Dupa zidurile rnnstirei Horez publicat in Bulet. Corn.
Monurn. Istorice)

Cartoanele mandstirei Cotroceni, de .1a


Arhive spuneau cd Musa, nevasta unui cow-

car anume jupan Jane remanand saracd de


barbat i ajungand la bogat lipsa" vinde la
anul 1666 lui Serban Postelnicu un loc al ei
pe care il avea in fata bisericii Grecilor.
Iar in anul 1674 Mihul Croitorul vinde egu-

menului Partenie dela manastirea Brad, un


loc de casa i cu pimnit in Bucuresti, care loc

iaste langa Sfanta bisearica hramul Uspenia

resti si ovrei pe langa celelalte neamuri, greci,


armeni, turci cari faceau neguttorie. Ovreica

Sara era pe semne una din aceste negutatorese.

Cumparatorul acestor vravalii starostele


Serban murind i lasand dupd dansul datorii,
epitropii cari chiverniseau averea au vandut,
la randul lor, la 15 Februarie 1737 acele prValli pentru 500 taleri.

Bogorodita".

Biserica Grecilor avea acest hram care se


talmaceste pre limba romaneasca asa: Nasterea Domnului.
Alta vanzare se face la 1724 Martie in 20
Jupaneasa Despa vinde dumnealui Ianake Capitanul cinci pravalii aici in Bucuresti, care
pravalii sunt in Mahalaua bisericei Grecilor

Jupaneasa Dinka Cojascd da o scrisoare la


1724 Iunie in 3 precum spuneau cartoanele
mandstirii Stavropoleos dela Arhivele Statului la mana sfintiei sale parintelui lui popa
lonikie ot biserica

Grecilor,

precum sa

se stie ca am avut la sfintia sa o ladd i niste

pe ulita ce merge la Curtea domneascd (o bani, taleri 200 si au statut cate-va vreme. Duparte din strada Smardan de azi) insa din pa aceia mi i-am luat",
casa Sorii ovreaicii pand in ulita BradeanuAtat de mare era increderea pe acea vreme

lui.

Acest act ne face cunoscut c pe vremea


aceea, adica acum 200 de ani, erau in Bucu-

in slujitorii bisericii, Meat erau oameni, chiar


cu situatie, i bogati, cari incredintau preotilor averea lor mult, putind cat o aveau stiind

www.dacoromanica.ro

39

Hanul Grecilor
(Dup o acuarelb.' a lui Preziosi)

bine ca ea nu va fi ,dositd. Dacd v da mana


La 25 Mai 1792 Draghici Greceanu are galfaceti lucrul acesta i acum, in zilele blagos- ceavd cu Scarlat Greceanu biv vel vistier penlovite ale noastre!
tru un loc al sau aici in Bucuresti in mahaPeste un an la 1725 Martie in 7 zile,
mar laua bisericii Grecilor la ulita ce merge podul
aflam tot din aceste cartoane ale .mandstirii la curtea domneasca cea veche".
Stavropoleos
Ilinka i face diata adica tesAcest act este important si prin acea Ca ne
tamentul.
face cunoscut starea palatului domnesc din
Si la* prin acest testament, ca sd fie in- Bucuresti. El spune ulita ce merge la curtea
gropata, in mahalaua Grecilor la biserica Sta- domneascd cea veche". Va sa zica. la 1792, avropoleos. Pentru aceasta lasd bisericii o mo- cum 140 de ani Curtea Domneascd, resedinta
sie si alte multe danii. Ilinka moare la 16 Mar- domnitorior Tarii-Romanesti era lasata in
tie 1725 parasita, de fiul ei mai mare Niculae pardsire. De ce ?
si de fiica ei Maria mritata, acum la vreme
Scriitorul frantuz Legrand in ale sale Ephemortii meale
spune Ilinka in diata si merides
Daces ale lui Dapontes tomul al 2-lea
n'am avut de dinsii nici un fel de caotare".
fila
101
spune
c la 31 Mai 1733, intr'o Mercuri
La 23 Aprilie 1730 Ilinka Serdareasa inchila
3
si
jum.
dupd
riazd jupanului loan Turnavitu un loc sterp sgudui Bucurestii. masa, un groaznic cutremur
din mahalaua biserica Grecilor pe podul ce
Curtea Domneascd crap in multe parti,
merge la hanul Serban-Voda".
La 26 Martie 1781 Constantin postelnicul spune iarasi V. A. Ureche in 1st. Romdnilor
Pamber vinde lu i Scarlat Greceanu biv vel torn XII fila 468 si nimeni nu o mai meremilogoffit cloud prvdlii cu locul lor in mahalaua

bsericii Grecilor pre ulita ce merge la poarta Curtii domnesti din sus" (o parte din ulita
de azi a Smardanului).

tisi.

Unii domni fanarioti de pe vremea acea nu

mai stateau la Curtea Domneasca ci aveau


alte locuinte aiurea in Bucuresti, astfel ca, ea

www.dacoromanica.ro

40

acum era numita Curtea domneasea cea


veche".

Cartoanele mnastirii Stavropoleos dela


Arhivele Statului ne faceau cunoscut c la
1724 Iunie 1 Grigore Greceanu biv-vel-serdar
adevereaza cu aceasta scrisoare ca sa se stie

c vrea sfintia sa parintele kir Ioanichie sa


facd o biserica in hanul sfintiei sale pe locul
Carstii vistierul aici in Bucuresti in Mahalaua
Grecilor".

Din aceasta scrisoare a serdarului Greceanu


se face cunoscut c hanul era in fiinta inainte
de anul 1724.
Si din testamentul lui Ioanichie din 1733 se

adevereste c dinsul a zidit un han din temelie in orasul Bucuresti aproape de srmta

biserica Nasterea Domnului" i alaturi de


han a zidit o prea frumoasa carciumA".
Hanul si carciuma au ddinuit pang, la secularizarea cand au devenit proprietatea statului. Scotandu-le la licitatie in 1881-82 ele au
fost adjudecate societatii Dacia-Romdnia pen-

tru 798 de mii lei aur spime generalul P. V.


Nasturel, in amintita sa scriere, de unde am
luat aceste insemnari.

Acest negut'ator avea pravgliile sale si casele


sale langd biserica Ghiormei Banul alaturi cu
casele unor Greceni.
Din Catagrafia politiei Bucurestilor ce s'au
fdcut la 1798, pe care am gAsit-o la Academia
Romand, mahalaua Hanul Grecilor racea parte din plasa Targului i avea 33 de case.
Iar din acea de la 1810 pe care a publicat-o
d. Al. Lapedatu in revista Bis. Ort. Rom."
anul 1907 fila 970, avea 43 case ca enorie
94 barbati si 56 femei. Biserica era de zid si avea hramul Nasterea Domnului nostru Iisus
Hristos".

Prin 1833 se mai mentiona i biserica si hanul si mahalaua. Pe ulita nemteasch (azi numita Smardan) proprietar embaticar era in
acest an si Petre Rdulescu. In actul de rascumpdrare vesnica eliberat de ministeru1 de
finante la 14 Iulie 1866 citim: Un loc de case
aflat pe proprietatea mdndstirii Hanu Greci.
Pictorul italian Preziosi care a fost bun prieten cu pictorul Satmary si care a fost prin Bucuresti prin anul 1861 ne-a fasat prea multe
frumoase acuarele reprezentand felurite colturi din orasul Bucuresti de pe vremea acea.

Intr'una din aceste acuarele se vede hanul

Tot din actele manastirii Stavropoleos dela


Arhivele statului mai aflm cO. unul din cei
mai mari negustori bucuresteni de la sfarsitul
veacului al 17-lea era Dumitru Nona ot Braqov.

Brancoveanul ii numeste in hrisoavele sale

prieten iubit al Domniei mele".


Dumitru Nona este pomenit ca locuitor in

cetatea Brasovului la 1694 dupa cum se vede


in Condica Marei logofetii din anii 1693-1711
de la Arhivele statului.
Nona era acela care aducea postav pentru
slujitori, pentru dorobanti scutelnici i cazaci
ai lui Brancoveanu.

Grecilor in apropiere de biserica Stavropoleos.


In mahalaua Grecilor avea negutalorul bra-

sovean Ion Martinovici, asezat in Bucuresti

'Inca din 1849, magazinul sdu de spitdrie fi bdcanie nobzl. Ucenici la Martinovici au fost
negutdtorii bucuresteni V. Hernea, B. Caciulescu, I. Ovesa si I. Coltescu.
In muzeul de art religioasa din ulita Stirbei Vodd (locuinta odinioard a d-nei Kretulescu) se afla cloud foarte frumoase evangheliare

greco-romane ferecate care au apartinut manastirei Hanul Grecilor. Una din ele este tiparita chiar in Bucuresti la 1693, pe vremea lui
Constantin Brancoveanul.

Vulturul domnesc dintr'un hrisov al lui erban Cantacuzino


din anul 1680

www.dacoromanica.ro

BISERICA ALBA DIN BUCURESTI IN


CARE S'A INCHINAT MIHAI-VITEAZUL
Bucuresti, inainte chiar cu un veac de biserica numita Curtea Veche" intemeiata de
Mircea Ciobanul cand a statornicit hotarele
Bucurestilor pe la 1546.
Dar, cum am spus, dovezi nu sunt si atunci
ne multumim cu hrisovul din leatul 1558 care

Pe unul din dealurile care se ^Malta pe malul drept al Dambovitei bucurestene afldm, pe

la 1558, o mica biserica, facutd din nuele si


barne si spoit cu var alb. I s'a spus biserica

Alba. a Sfantului Niculae.


Spunem pe la 1558, caci in anul acesta gdsim intaiul hrisov care pomeneste de aceasta,
biserica. Atunci i se intdreste stapanirea asupra mosiilor daruite ei de jupaneasa Cap lea a
postelnicului Ghiorma. Hrisovul se pastra in
Arhivele statului unde se aflau actele manas-

pomeneste de biserica Alba a Sfantului Nicu-

lae, 12 ani mai tarziu decal biserica Curtea


Veche". Daca biserica cea de barne 0 nuele,

vruit in alb a Sfantului Niculae era in flint&


la 1558, putea sa fie fiintat de mult mai Main-

te decat acest an. Doisprezece ani nu sunt o

tirii Mihai-Vocla.

Carturarul f rantuz Le-

grand in ale sale Epheme-

.1114,1A

rides Daces", tomul al 2-lea,


fila 147 spune cd aceast

4.

bisericd ar fi mai veche 0

tir..f.

cd intemeierea ei s'ar ridica

/ A .'"`t4

pand la domnia lui Vlad,


poreclit Dracu 1, fiul lui
Mircea-cel-Batran.
Acest Vlad a domnit dela
1433-1446

si a murit in sa-

tul Bdlteni din jud. Ilfov,

dupa cum ne spune d. Stoica

Nicolaescu in lucrarea sa:

Documente slavo-romane".
Dovezi nu sunt si nici Le-

grand nu aduce. Spune si

dansul ce spun alti scriitori

fard sd-i numeasca cine

sunt ei.
Dacd insd am pune temei
pe aceste spuse ca. Biserica
Alba a Sfantului Nicolae a
fost pe vremea domniei lui
Vlad Dracul, atunci ea ar fi

:02
I

"

Biserica Mihai-Vocrii
cea dintai bisericd ridicat In (Desen de d. arhitect Cotifide. Rev. Artele frumoase, anul I, nr. 6 (1922)

www.dacoromanica.ro

42

Vel postelnic i s'au ingropat

inaintea domniei mele, la sf.

mandstire ce se chiama Sf. Nicolae".


4f-

Intru acele vremi de care

pomenim mai cunoa stem patru jupanite cu acest nume.

Una este fata lui Vlad Calugdrul, maritata intaia data


dupd Staico logofatul, apoi
dupd marele vornic Bogdan

aV

din tara Moldovei. Ea a murit


la 21 Februarie 1511 si a fost
ingropata la mandstirea Dealului. Slovele de pe lespedea

mormantului sau, pe cari le


aflarn in cartea d-lui Stoica
Nicolaescu, intitulata Docu-

rnente slavo-romane" fila 326


si 327, glasuesc asa: Reiposat-au roaba lui Dumnezeu
Caplea, fiica lui lo Vlad Voevod si ,sora lui lo Radul voevod si a domnului lo Vlad marele voevod, fosta jupcineasa

"

tare!

.
$

lui Bogdan marele dvornic,


in anul 7019-1511, luna Februarie in a 21-a zi".
Una din pricinile pentru cari

Nifon patriarhul s'a supdrat

pe Radu Voevod a fost si aceasta casatorie a sorii dom(Dupe'. Albumul general al Romaniei", partea II-a de Alex. Antoniu) nitorului cu Bogdan Vornicul.
Patriarhul nu voise s cunune
pe
Caplea
dupd
Bogdan care'si lepadase neputem
privreme atat de departata ca s nu-o
mi si asa am putea s asezam i pe dansa tot vasta si nu mai voia sa traiasca cu dansa.
pe vremea cand Mircea-Ciobanul statornici
Biserica Miliai-Vod in 1904

hotarele Bucurestilor.
Si c lucrul st asa cum credem noi ne vine
in ajutor un hrisov al lui Petru-Voda-cel-Ta-

nar domn a toatd Tara Romaneascd" pe ca-

rele gresit 1-a confundat generalul P. V. Ndsturel in scrierea sa Biserica Stavropoleos din
Bucuresti (1906) cu Petru-Voda-Schiopul, care hrisov este din 8 Aprilie 7066 (1558) si se
pastra in Arhivele statului evacuate la Mos-

oettlf 1

cova.

"

In acest hrisov Petru-Vodd-cel-Tanar, spune c jupaneasa Cap lea a murit inaintea Domniei mete. Care Domn a fost inaintea lui Petru-Voda-cel-Tanr pe scaunul Tdrii Romanesti? A fost tocmai Mircea-Ciobanul, de care
am pomenit mai sus, la moartea caruia i-a
urmat fiul su, Petru-cel-Tandr.
Si, atunci am putea s avem i noi dreptate
spunand ca biserica jupanesei Cap lea s'a ridicat in domnia lui Mircea-Ciobanul, tatal lui

.1

11

ttLX

ey lily 17

11

Wk1d.

1401'%
Vs

Petru-Voda-cel-Tanar
Cine a fost aceasta jupaneasa Cap lea? Cu a-

jutorul hrisovului de mai sus al acestui Pe-

tru-Voda-cel-Tanar, vom cauta sa raspundem


la acea.sta intrebare.

Hrisovul spune ca era sotia cinstitului si

indreptatorului domniei mele, jupan Gheorma

""-v-

Biserica Mihai-Vodii
(Din cartea d-lui N. Iorga: .,Viata femeilor in

www.dacoromanica.ro

trecutul romanesc" 1910)

43

Istoriile Domnilor Tarii Romanesti, scrise

mai multe hrisoave ale mandstirii Radu-Voda,

lui A. Treb. Laurian si Nicol. Balcescu, la fila


110 spun: .,Ci dar scanddlindu-se cu Radu Voda, pentru lucru fard de leage ce au facut Radul Voda, de au facut pe un boiar anume Bog-

1579 Noembrie 10 si in 1580 Sept, 27, cari privesc manastirea Cataluiul.

din Arhivele Statului (pachetul 48, hris. 3).


gazinul Istoric pentru Dacia", sub redactia Este numit Spatareasa Caplea din Peris.
de Constantin Capitanul, si publicate in Ma-

dan (pre care il iubea) deli au lasat muerea,


M i-au dat Domnul pre o sor a lui".

Este pomenita in hrisoavele din anii 1577,

Cel din 1580 dat de Mihnea Voevod lutareste stapanirea manastirii mai sus numita
peste 2 moli, o livede i o braniste din satul
spune acest hrisov al
Clatesti pentru Ca

aceste mai
lui Mihnea, de la 27 Sept. 1580
sus zise mosii si sate si tigani au fost batrane

A doua Cap lea este fata acesteia facutd cu si drepte bucate ale cinstitului boer jupan
Staico logofatul, din prima casatorie, inainte Stan, marele spatar si de bastind ale jupanede a lua pe Bogdan Vornicul. Ea a fost marl- sei lui, Caplea de la tatal ei Teodosie banul si
tata cu Neagoe, sfetnicul lui Radu dela Mu- dela bunicul ei Neagoe dvornicul".
mati, acela care cu mana sa a injunghiat in
Aceasta jupaneas este una din cele mai
altarul bisericei Cetatuia din R.-Valcea pe bogate din vremea ei. Ea mosteneste mosia
Domnul sau, stropind cu sangele acestuia si Dragomirestii de langd Targoviste, dupd cum
al copilului salt, sfantul pristol, adica masa ne adevereste condica Mitropoliei dela arhicea sfant. El (adied Radu dela Afumati)
vele statului (Nr. 1, fila 42), mosia Netotii Si
spune Letopisetul Tarii Romanesti din des- satul Lupestii de langd Bucuresti (hrisoavele
calicatoare", publicat de d. Stoica Nicolaescu, manastirei Radu Voda din arhivele statului).
in Revista pentru Istorie, arheolog:e si filoIn anul 1580 Ncemvrie 24, jupaneasa Calogie", vol. XI (partea I-a) 1910, fila 121
plea cere lui Mihnea \Todd sa-i intareasca monu si-au putut strange oastea in grabd, ce nu- sia Dragomiresti i spune Mihnea Vodd in
mai decat au fugit cu fii-sau Vlad-Voda, s hrisovul de intarire ea' aceasta mosie au fost
scape la Parvul banul din Craiova. Deci cand de bastind a jupanesei Caplea din Peri si au
au fest Radul-Voda in oras la Rmnic, iar venit jupaneasa Caplea inaintea domniei meboerii 1-au ajuns, si le-au taiat capetile aman- le de au dat si au infratit pre cinstitul boer
durora, si a lui si a fiisdu Vladului Voda., Si al domniei mele Mitrea vel vornic, pre aceasta
asa au pierit amandoi impreund in oras in mai sus sisal mosie, pe jumatate fr nici o
Ramnic, peste Olt".

iar cea lalta jumatate din mosie o au

A treia Caplea este fata lui Teodosie banul

sotia spatarului Stan cum ne adeveresc

C.e4'1",

elezfr'

cumparat Mitrea dela jupaneasa Caplea


drept zece mii de aspri de argint".
Mitrea Vornicul de care pomeneste acest
hrisov a fost cumnatul jupanesei Caplea i i-

,J? -oice-xf-e

")/t c9,-(7-Can(ae4.

Palatul Domnesc i memiistirea Milmi-Vodii din Bucureti

www.dacoromanica.ro

44

nea in casatorie pe Neaga sora Cap lei. El a


fost omorit de Mihai Viteazul.

0 mai intalnim pe jupaneasa Cap lea, fiica

tru c, dup cum am spus rau si sangerat" a


lucrat Petru-Vodd-Cercel.

banului Teodosie, i intr'un hrisov din 15 Iu lie


1586.

Despre aceasta jupaneasa Cap lea vorbeste


d. G. M. Ionescu in Istoria Cotrocenilor"
(1902). D-sa ne spune cd Sptarul Stan ar fi

din neamul Cretulestilor.


Mai aflam o Cap lea, fiica lui Barbul vornicul i sotia lui Bunea logolatul (1548-1587).
In hrisovul din 1606 Decembrie 1 al lui Radu
Vodd Serban citim: Acum in zilele domniei
mele, iar nepotul lui Corisie logofdtul, anume
Corisie, feciorul Bunei logofatul i cu muma
lui anurne Cap lea".
Hrisovul se and la Academia Romand si de
dansul aminteste d. Stoica Nicolaescu, in studiul sau .,Diaconul Coresi si familia sa", pu-

hlicat in Revista pentru Istorie, Arheologie


si Filologie", vol. X (1909).
sl

Dela jupaneasa Cap lea, a postelnicului


Ghiorma i s'a spus bisericei ridicata pe unul
din dealurile care se inalt pe malul drept al
Dambovitei bucurestene, biserica Sfantului

Niculae al jupanesei Cap lea.

Cand a murit dansa a fost cum spune hrisovul lui Petru cel Tartar din 1558 ingropata
chiar in biserica. In ce an a murit nu stim.
Petru Voda spune .,dinaintea domniei mele".
Mormntul ei nu-I cunoastem. Azi nu se mai
afl. Caci sa vedeti d-voastre, osardnici cititori, s'a intamplat un lucru ne mai pomenit
intru acele vremi departate de noi. Petru-Voda Cercel (1583-1585) fiul lui Ptrascu-celBun, si fratele lui Mihai-Viteazul, spune un
hrisov din 12 Iu lie 1620 pentru pizma" ce a
avut-o impotriva lui Ghiorma, a desgropat
trupul jupanesei Cap lea dela biserica ei i 1-a
dus la manastirea Bolintin.
Aceasta fapta a lui Petru Cercel este una
din tragediile acelor vremuri prea departate
din istoria Tarn care, din lipsa marturiilor de

atunci ce nu ni s'au pstrat, nu putem s o


destainuirn in toat grozavia ei. Aceasta fapta
a fost socotit de Divanul Tarii la 1620 de
rea i sangeratd".
Manastirea Bolintinul unde a adus Petru
Cercel trupul nefericitei jupanese Cap lea este
una din manastirile din jurul Bucurestilor pi
este foarte veche. Un hrisov de la 15 Martie

1433 dat de Alexandru-Vodd-Aldea, fiul lui


Mircea-cel-Batran, scuteste manastirea de vinariciu. Mandstirea fiinta deci mai 'nainte de
a se fi intemeiat Bucurestii.
La 12 Iu lie 1620, calugrii din Bolintin cari
aveau ingropate la manastirea lor tru.purile
jupanesei Cap lea si a fiului ei Patrascu se duc
la Divan si cer inaintea lui Gavril-Voda-Mo-

vila si a boerilor Tarii, ca moiile ddruite de

jupetneasa Cap lea la 1558 bisericei Sf. Niculae sa fie ale manastirii Bolintinului, de vreme
ce ei ingrijesc de sufletul reposatei, Divanul
a dat dreptate insd bisericei Sf. Nicolae pen-

Iata cum s'a petrecut acest proces. Ni-1


povesteste hrisovul crestinului" Gavril Moghila Voevod, donm a toat Tara Romaneasca. Procesul s'a tinut in Bucuresti. Este scris
in toate amanuntele de logoratul Lepdat in
scaunul cettii Bucuresti" la 12 Itt lie 7128
(1620).

Iar cand au fast acum in zilele Domniei

mele

spune Gavril Moghild Voevod

pa-

rintele egumen Iosif dela sfanta manastire


Simon Petre (la care fusese inchinata biserica Sf. Niculae al jupanesei Cap lea) au avut
galceava dinaintea Domniei mele la marele
Divan cu egumenul Eufrosin de la sfanta manastire ce se graeste Bolintinul. Si au aratat
calugarii de la Bolintin la Divan o carte a lui
Petru Voevod Cercel facuta rtiu si sdngerat si
au citit-o intr'ascuns acea carte precum unde
va fi zacand trupul jupanesei Cap lea si oasele
ei la sfnta mandstire acolo ca sd fie satele si
tiganii. lar dupd acea Domnia mea am socotit

si am judecat pre dreptate cu toti cinstitorii


indreptatorii Domniei mele si am vazut si
am citit Domnia mea si cartea lui Petru Voevod, feciorul Mircii Voevod i cartea batranului rposatului Alexandru Voevod i hrisovul
Mihnii Voevoci si cartea lui Serban Voevod St
am adeverit Domnia mea foarte bine precum

au fost dat jupanesei Caplea aceste ce s'au


zis mai sus sate si tigani la sfanta manastire
Simon Petre ce s'au zis mai sus, pentru sufle-

tul ei. Iar cand au fost acum prin zilele lui


Petru Voevod Cercel iar Domnia lui atunci au
bdgat mare mdnie i urgie la sfanta manas-

tire a Gheormii Banul din Bucuresti, hramul


Sft. Niculae, care au fost metoh la sf. mandstire Simon Petre. Deci el i-au gonit atunci pe
cdlugarii de la sf. manastire a Ghiormii Banul i Inca au radical: zavistie pentru oasele
jupanesei Caplei dela sfanta manastire a
sfantului Niculae. Deci el le-au mutat si le-au

ingropat la sfanta manastire de la Bolintin


numai pentru pizmd. Si au fcut Petru Voe-

vod Cercel si carte feirti de cale si gird dreptate precum ca sa tie manastirea Bolintin
toate satele si mosiile i tiganii ce s'au zis mai
sus partea jupanesei Caplei numai pentru pizma Ghiormii Banul.
,pi au venit
urmeazal mai departe Lepadat logofatul dupd spusele Domnitorului
Gavriil Moghila
calugrii dela manastirea
Ghiormii Banul inaintea Domniei mele la Divan, oameni batrani Si buni orseni din Bucuresti, pre nume: Sima judetal i Dumitru
Tarnacop i cu carte dela cinstitul i indreptatorul Cernica ce au fost mare vornic cu
multi boeri i preoti de au mrturisit cu ale
lor suflete precum au fost ingropatd juptineasa Caplea la sfnta mandstire a Ghiormii Banul si au lost desgropat-o Petru Vodd Cercel
numai pentru pismd.

Jar intru acea Domnia mea insu-mi am

www.dacoromanica.ro

45

viizut acea carte a mi Petru Vodd Cercel dela


ctilugtirii dela Bolintin care au fost fticutil
fdrd de clreptate. Iar dupd aceia Domnia
mea le-am fdramat acele cdrti la Divan pen-

tru ce cd au fost ftigacluit si ingropat jupdneasa Cap lea la sftinta mcintistire hramul
sfdntului Niculae dinttii si au remas cAluOrli de la Bolintin de lege si de judecata
dinaintea Domniei mele precum de acum
inainte s n'aibd nici o treabd. Drept aceia
am dat Domnia mea sfintei manastiri a
Gheormei Banul ce s'au zis mai sus aceste
mosii i tigani partea jupanesei Caplea".
De ciudd i necaz calugarii din manastirea
Bolintin cand au vazut cd au pierdut procesul in fata Divanului Taxii si au Jamas de
lege si de judecatd" au spart mormantul jupanitei Caplea i i-au risipit oasele. De acea
noi nu cunoastem mormantul ei si nu stim ce
spuneau slovele de pe piatra acestui mor-

zul cand a fost prins la Craiova, unde era ispravnic, j adus in Bucuresti de oamenii lui
Alexandru Vocla ?
Grigore Tocilescu

in al sau Manual de

Pe vremea domniei lui Mihnea Turcitul


(1577-1585-1591) fiul lui Alexandru Vocla
(1569-1577) i se intre.ste bisericei Sf. Niculae al jupanesei Caplea, la 1586, un loc in
Bucuresti numit Lacul adtinc. Locul 11 hardzise bisericei Ecaterina Doamna, muma lui
Mihnea si sotia lui Alexandru Voda.
Uncle a fost acest Lac addnc de care ne
vorbeste hrisovul din 1586 ? Este el cel pomenit in hrisovul lui Radu-Voda-Leon din
4 Iunie 1668 in care hrisov se vorbeste de ho-

Istoria Romand" partea 3-a fila 115 spune :


Se povesteste din bdtrtini, cd era ziva
Sfdntului Niculae, i tocmai pe vremea liturg hiei, cdnd armeiseii duceau pe Mihai la locid osdndei. El trecdnd pe langti biserica Albet din Postavari s'a rugat de armasei sd-i dea
roe a se inchina putin, fund ziva hramului
la acea bisericd. Acestia, induiostlndu-se l-au
ldsat iar ddnsul a intrat in bisericd V cu inima infrdnai ai cu ochii plini de lacrimi a fdcut o rugci fierbinte la icoana Sftintului Niculae si s'a fdgdcluit sfdntului c de-1 va seapa cu viatti din acea neipastti Ii va ridica o
mandstire. Ceace a si indeplinit, zidind la
1598 mantistirea Mihai-Vodd cu hramul Sf.
Niculae, in Bucuresti".
Alta marturie scris de cat asta nu avem.
Noi am aratat mai sus & biserica Alba,
din Postvari" nu poate sa fie acea in care
a intrat i s'a rugat Mihai--Viteazul, cad pe
vremea acea aceastd biserica nu fiinta. Locurile acelea erau pline de mlstini i badtoace unde slasluiau tantari.
Si, apoi drumul pe care 1-a strabatut Mihai-Viteazul ca O. vie in Bucuresti a fost
drumul Spirei in deal unde, spre coborire a
intalnit in cale biserica Alba a jupanesei Caplea, in. care a intrat de s'a rugat. Alt drum
nu era pe unde s patru.nda in Bucuresti yenind din Craiova. Acest drum este si al olte-

stantin-Vodd Carnul, sau nu ?


Spune hrisovul lui Radu-Voda-Leon intre
altele : si de acolo, pe lng Podul Calicilor,
in jos pe 42710 Lac". Acest lac este el cel pomenit mult mai tarziu cu numele Balta din
Posttivari in care se spalau postavurile bu-

atunci plin de mlstini si bltoace n'avea ce

mant.

tarele Mitropoliei din Bucuresti zidit de Con-

curestene ?

Dacd lacul adanc al Doamnei Ecaterina,


sotia lui Alexandru Voda i muma lui Mihnea Turcitul este unul i acelas cu balta dela
Postvari atunci el se afla cam pe locurile
pe unde, mult mai tarziu, calugarii din manstirea Mihai-Vodd au ridicat un metoh cu
hramul Sf. Niculae
pomenit pela 1787
cdreia mahalagii, din partea locului, i-au
spus biserica Alba din Postavari". Metohul
acesta a fost gresit confundat, de multi, cu
stravechea biserica. Alba a jupanesei Caplea
de pe dealul Mihai-Voda.

nilor ce vin in scaunala cetate a Bucurestior". Caci ca s spunem ca. a Juat'o din
Spirea 'n Deal pe ulita de azi a Cazarmii"
ca sa lash' spre locul unde cu 200 de ani mai
tarziu s'a ridicat biserica Alba' din Postavari", cum spune Tocilescu care loc era pe
&auto..

Cum Ca Sf. Niculae al jupanesei Caplea nu

poate fi biserica din Postovari" ne mai dovedeste si un hrisov din Bucuresti de la 26

Martie 1626 al lui Alexandru Voevod, Domnul

Tarn Romanesti, hrisov pe care a binevoit d.


Stoica Nicolaescu a ni-1 face cimoscut si care
in curand va vedea lumina tiparului.
In acest hrisov se spune :
mtindstire
a domniei sale, ce e din SUSUL
,,sfanta
ORASULUI
BUCURESTI cu hramul stantului Niculae pe
care a zidit-o Mihai Vodd pe acest Stant loc si
a impodobit-o domnia sa".

Ramane bine asezat ea biserica in care a

intrat Mihai-Viteazul si s'a inchinat este acea

S'a pus o intrebare. A pus-o 4 Gion in

Istoria Bucurestilor". Calle lliserica a fost


acea unde a intrat si s'a rugat Mihai-Vitea-

a Sfantului Niculae al jupanesei Caplea iar


nici de cum acea din Postovari" care pc
vremea lui Mihai-Viteazul nici nu se pomenea de clansa.

'

www.dacoromanica.ro

46

0 doinnitii ronnineA din venetd de niijloe


Din colectia Academiei Rom'ane

www.dacoromanica.ro

pp,

BISERICA DE JURAMANT
Biserica la inceput a fost o biserica mica de
nuiele i lipit cu lut
ca cele dintai biserici
ridicate in Bucuresti si a fost facuta. de Badea Vornicul Balaceanul.

Gheorghe Stefan Vodd sa-i sloboadd pe cei


doi boeri s nu-i omoare.

Romani fila 30) :

Austriei.

Si cdpitanul acela ce a venit cu cartile

intr'o zi si intr.() noapte din Bucuresti de a


Acest Badea era poreclit Usurelul, pentru ajuns la Iasi, i-au pus Muntenii nume de
ca fiind trimis ere Constantin-Vodd-Carnul. atunci Usurelul".
Domnul Tarii Romanesti la Iasi cu o scrisoaBadea Balaceanu poart titlul de conte.
re care Gheorghe Stefan, Domnul Moldovei, Este numit Badea Balaceanul Contos. Acest
a facut acest drum intr'o zi si o noapte.
tztlul dupa scriitorii nemti Sulzer: Geschichte
latd ce spune carturarul moldovean loan des transalpinischen Daciens, Wien 1781,
Niculcea in ale sale amintiri numite : O tomul III, fila 164 si Engel Geschichte der
seamd de cuvinte" (editia Socec: Scriitorii Wallachey, tomul II, i-a fost dat de Impdratul

In lupta dela Hotin ce s'a dat intre Turci


Gheorghe Stefan Voda, dupd ce a prins
in vremea &aroma Stefan-Voda
pe Toma Vornicul Cantacuzino in Suceava si Poloni,
1-a imbunat 'Ana a a..14,
duce pe fratele sau Ior-

daki Cantacuzino din

tara Leseasca, cu jurd-

fa

t;

,7

mant dela Camenita;

apoi, prinzand pe amandoi fratii, i-a inchis la Buciulesti.


si

Si, a trimis pe ar-

masul cel mare, pe Habsescu sa-i omoare; ce

Habasescu nu s'a grabit cu moarte; si a scris


in cloud randuri Gheorghe Stefan Vodd numai
sd-i omoare. lard al

treilea rand scriind

Gheorghe Stefan Vodd

la armasul Hbasescu
numai sa-i omoare, si

stand cartile gata pe


masa, intru acel ceas
a sosit un cdpitan din
tara Munteneascd, a-

(aka'

rjj

11"1!titzt.c.xfoillia
'10 0.
t!..d:cksaiw

nume Usurelul, cu cdrti

Lupta dela Hotin

Basarab, Domn nou,

la care a luat parte si Badea Balaceanul cel ce a ridicat in Bucurestl


Biserica de Jurarnant"
(pupa Istoria Roma.rillor" de V. A. Ureche)

dela Constantin Vodd

poftind cu scrisoare pe

www.dacoromanica.ro

48

Gheorghe Stefan Vothi


Domnul Moldovei, la care I usese trimis Badea Uurelul

Petriceico, domrml Moldovei trecu de partea de Domn, nici de impardtia turceasch de pe


regelui Sobieski,
la dAnsa a luat parte si acea vreme.
B. P. Hasdeu in Negru-VodA" din EtyBadea Usurelul care s'a deosebit prin vitejia mologicum
Magnun Romaniae" (fila 148 laSI prin cruzimea sa.
tine)
spune:
CArturalul Amiras spune:
O caracteristicA ereclitar a neamului BAIAMu HA vArsare de sAnge s'a acut, si care cenilor din tat in fiu, care nu s'a contrazis
turc scdpa din santuri, din Nistru nu scapa, in curs de veacuri pAng la celebrul Aga Coniar cAnd scApa si din Nistru, din oaste ce era stantin cel din vremea BrAncoveanului, este
in cea parte nu scApa c erau multi si de ai inscrisd intr'o cronicd munteneasca. din seconostri amestecati cu Lesii si Badea BA.16.ceanu
Contos, de-i omora de mai nici unul n'a
scApat".

In eartea obstestei adurari a Valli din

1666 care vesteste tuturor Ca moartea postelnicului Constantin Cantacuzino a fost nedreapt, este iscAlit si Badea Clucerul BMAceanu.

lul XVII: Balacenii totdeauna, Ii intindeau

mintea dupd niste pAreri nebune, adicA dupd


vitej

Cronica anonim tiparit in Magazin Istoric, Tomul V, fila 103, spune:

Acest Constantin BAlAceanul nu-I rasa


ticalosul trufia ca s-si aducA aminte i de
frica lui Dumnezeu, ci se credea in avere,
in cal si in arme, si in vitejii, i in fantazii
nebunesti.

Balacenii acestia sunt unul din neamurile


noastre boeresti, spune B. P. Hasdeu, cele
mai strAlueite, iar contesul Badea Balaceanu

unul din spiritele cele mai aventuroase.


Asa se si desluseste purtarea celuilalt
BAlAceanu, Constantin Aga pe vremea lui
BrAncoveanu care n'a vrut SA tie seamA nici

Si asa cu fantazii, inchipuiri nebunesti


si-a pus el sufletul i viata! Acest BAlAceanu
in toat viata lui si-a frAmAntat mintea, 'totdeauna, dupA niste pAreri nebune, adicA

dupd vitejii, fdral de margini vitejii".


Revenind la Aga Constantin BalAceanu
vom spune c nimeni nu s'a luptat mai bine
in lupta dela Zarnesti ca Baldceanu, lupta,
In care a si pierit acolo cu sabia In mani:

www.dacoromanica.ro

49

Poezia populara spune:


Beileiceanu ce-mi fticea!

El, mare, se pregeitea.


Palosu in, ?nand cd lua
In ostire, Ca intra,
Mu lt moarte cd, fdcea,
Prapddul Domnului era!
Beildceanu se lupta
Moarte prin Turci el Picea!
Pe turci gramadd-i tdia.
Cu ptimantu-i asternea.
Spune loan Neculcea:

Aga Balaceanu a pierit in razboi. Dupg

ce au aflat Brancoveanul Voda pe Aga Balaceanul mort in razboi, trimisu-i-au capul la

Bucuresti, de l-au pus intr'un, perpe/eac in


mijlocul ogreizii lui de i-au, sezut vre-un an
capea in prepeleac, si au invtat de i-au risipit i curtile i ograda de au rdmas numai
jariste..."
Brancoveanu, dupa obiceiul de atunci con-

mai pe urma langa sfarsitul vietii acestei trecatoare calugarindu-se s'au numit Isaia monahul, impreund cu mine Radul biv logofat
za Vistieriei, am pus la mijloc si am cheltuit
de am ridicat din temelie acest prea infrumusetat dumnezeesc lticas de piatra aici In
oras in Bucuresti la poarta cea din sus a
Curtii domnesti, intru cinstea sfantului i izvoritului de mir marelui mucenic Dimitrie,
in locul altei biserici de lemn ce au fost facute./ de Badea Vornicul Baleiceanul, dupd
care si mahalaua Balaceanului se numeste,
infrurnusetat cu zugraveald pe din launtru
Si pe din afara, impodobit cu sfinte icoane
intr'alte ptirti lucrate foarte cu iscusit mestesug dupa cum se vdd".
Dupd ce au ispravit de clddit biserica si au
impodobit cu toate cele de nevoe pentru un
asemenea Ideas dumnezeesc, cei doi ctitori.
Stroe SI CU Radu socotit-au
spune mai dec dupd sfarsitul vieteed, noasparte actul
tre nu se va putea chivernisi cum trebueste
numai cu preotii de mir" si s'au sfatuit s
inchine biserica la altd manastire dela care
s alba chiverniseald". Si atunci au inchinat-o
la amndoud sfintele episcopii ale Tarii de pe
atunci : a Ramnicului Noul-Severin si a Bu-

fisca averea lui, pune sa darame casele sale


din mahalaua Balaceanului, iar pe mormanul de moloz i caramizi infige prepeleacul
in varful. cdruia a stat intepat, un an de zile,
ca sal-1 vazd o lume, capul lui Constantin.
zaului.

earl pe
Dar fetele cele inalte bisericesti
Pe o parte a acestui loc care apartinea lui atunci
erau
episcopii
Kir
Climent
al
RamniC. Balaceanul Brancoveanul zidi hanul cu- cului si Kir Metodie al Buzaului se certau
noscut cu numele de hanul Constantin Vodd
ele si nu se puteau invoi. Pentru ce ?
care se vede si pe planul maiorului austriac intre
se
vor
intreba cititorii nostri.
baron Borroczyn ridicat in, 1852.
Raspunsul ni-1 da, tot actul de mai sus
Acest han avea in fat Podul Mogosoaiei, care
spune : mai vartos pentru un loc de
la stanga ulita care merge la Sf. loan" cas nevrand
dea parintele episcop Meth(adica' biserica Sf. Wan cel mare de pe Podul die parintelui sa
Kliment,
de vreme ce locul ce
la
spate
biserica
Stavropoleos
Mogosoaiei),
au
avut
sfanta
Episcopie
a Rammnicului eu
si Sf. Dimitrie, iar la dreapta ulita Frantucase
de
sedere
aproape
de
locul Buzaului
zeasca.
de
biserica
Sfantului
Dimitrie
dupd vremi sa
Generalul P. V. Nasturel spune ca, i locul
dela sfanta Episcopie".
pe care s'a ridicat, in zilele noastre, palatul instreinase
cu case de sedere ce 1-a avut episcopostelor, a fost cu siguranta al vornicului piaLocul
Ramnicului
in Bucuresti aproape de loBadea Balaceanul cel ce a ridicat biserica de
lemn a Sf. Dumitru sau Biserica de Jurdintint

si el era in viata in 1686.

La 1696 August 20, Brancoveanu d o carte


precum aflam din Condica brancove-

neasca 1692-1713 dela Arhivele Statului


camarasului Asan si fratelui sau Ianache sa
le fie locul de case i de pravalii in mahalaua
dela biserica Balaceanului care loc este ala-

turea pre langd locul Mil Vornicul Balaceanul.

Revenim acum la biserica


Biserica a lost de lemn pana in anul 1754.
In acest an, ne spune un act dela 30 Noembrie, biserica a lost facuta de zid.

cul episcopiei Buzaului si de biserica sfantului


Dimitrie se instainase, duph vremi, dela
sfanta episcopie.

Si pentru ca sfintitul episcop de acum


al Ramnicului Kir Grigore
urmeaza actul mai departe
nu are loc de salasluit ca

mai 'nainte la venirile aci, dupa obicei la scaunul domnesc, umbla din loc intealtul si de
la o mandstire la alta" se invoeste cu Episcopul Antim al Buzeului. I d o mosie, numele
ei Plescoiu din Olt pentru un loe aici in Bucuresti ca sa-si faca cas de odihna la veni-

rile ad".
Locul dat de Antim, spune mai departe acelas act iaste pe langd biserica Sfeti Dumitru".

Actul este publicat de generalul P. V. N.A.'s-

turel in lucrarea sa Biserica Stavropoleos din


Bucuresti 1906 fila 34.
Iata, ce spune actul :
Stroe carele au statut i vataf de copii si

Sfarsindu-se sfada, biserica Sf. Dumitru


este inchinata ca metoh celor [Iota Episcopii.

www.dacoromanica.ro

50

Dar chiverniseala bisericii cu doi stapani a printului de Coburg atunci cand au ocupat
nu mergea bine cunoscandu-se proasta chi- Bucuresti in anul 1789-1791.
Constantin-Voda Mavrocordat dd. la 5 No.,
verniseald a pi eotilor" asa ca nu putine ori
se certau amandoi episcopi pentru aceastd embrie 1757 bisericei un loc care a fost al
Balacenilor, iar la 28 Februarie 1787 Nicolae
bisericd.
La 14 Mai 1772 rnitropolitul tarii Grigorie,
cu consimtamantul episcopului. din Rammc,
lasa chiverniseala bisericei pe seama episcopului Cosma al Buzdului.
Actul prin care episcopul Ramnicului
schimba mosia Plescoiu cu un loc de casa in
Bucuresti cu episcopul Buzeului se afla in
Arhivele Statului in hartiile episcopiei Bu-

Voda, Mavrogheni, da dreptul sa aiba soba ca


bisericd boereasca.
Am hotarit cu a noastra cheltuiala, sa
facem la aceste sfinte biserici din orasul
Domniei mele Bucuresti, cate o soba cu care

vod, din 1755 In lie 5.

tieria Domniei mele i eke doi scutelnioi pentru adusul lemnelor. (V. A. Urechia: 1st.

sh se faca oaresicare caldura, inauntrul bisericilor la vremi de raceala, iarna, cand se


slujesc sfintele leturghii, sa poata fiestecare
crestin sta, de a-si face rugaciunea i inchizeului.
Despre cele de mai sus ne marturiseste
naciunea fara a patimi si a se secatui de iuluisovul lui Constantin Cehan Racovita Voe- timea gerului i osebit am randuit dela VisHrisovul spune ca amandoi ctitori

Stroe

Ramniceanul din mica bar varsta cu stra- Rom. III. fila 47).
danie si cu dreptate au slujit Domnilor Si
Din catagrafia facuta in anul 1798 mahaTarii". Si au zidit din temelie si au inaltat laua Balaceanul are 130 de case. Pe atunci
o sfAnta biserica aici in orasul Domniei era una din cele mai populate, dupa, maha-

meale Bucuresti la mahalaoa Balaceanului". lalele Sf. Gheorghe Nou (209 case) si Sfantul
Const. Voevod Mavrocordat da la 1757 No- Gheorghe Vechiu (335 de case).
embrie 5 carte de judecata lui popa Vasile
Insa ea scade i dupa 10 ani dela aceasta,
dela biserica Sf-tu Dimitrie, care s'a plans catagrafie, la 1810, intr'o alta catagrafie, vela Divan ca. Logofatul Tanase dela Vistierie, dem &a are numai 56 de case, 74 din ele piestapaneste niste case cu pivnit ce sunt in risera, fie prin foc, fie prin darimari. In 1810
cui tea bisericii despre poarta si de danie bi- mahalaua avea 229 barbati si 164 femei.
In aceasta mahala locuiau afara de neamul
sericei".
Logofatul Tanase pierde procesul si re- Balacenilor, precum am vazut, i alti boeri
ca Brezoenii, Campinenii, Grecenii, Dudestii,
mane de judecata.
Gion spune in Istoria Bucurestilor" la fila cari aveau man Si intinse locuri de case.
185
De asemenea mai locuesc aci i unii din
ca Biserica Sfantul Dumitru se mai
numea si Biserica de jurdmeint pentruca in- mull neguteatori bucuresteni i anume Duteansa se faceau juramintele oele solemne, mitru Nona ot Brasov, de pe vremea Branatunci cand paratul sau acuzatorul se incin- coveanului, Panait i Manu, negutatorii cei
geau, in fata arhiereului i preotilor, cu brdul batrani, precum Ii numesc hrisoavele din veaPrea Curatei, si jurau langa usa altarului ca cul al 17-lea.
In 1718 mahalaua este bantuita de ciuma,
vor spune adevarul i nimic alt decat adegroaznica board ce a secerat o multime de
varul".
Condica Episcopiei Buzeului dela Arhivele oameni.
Si-atului spune ca la 1655, a fost un mare
Prin aceasta mahala trecea ulita care duce
proces intre logofetul Radu Dudescu i epis- spre Poarta de Sus a curtii domnesti" asa
copia Buzeului pentru niste mori. Juraman- cum este numita in unele hrisoave pe cari
tul s'a facut in Biserica de jurdmeint cu hra- le-am pomenit des in aceasta lucrare.
mul Sfantului Dumitru.
Aceast ulita corespunde cu portiunea de
Intr'un act din 1687 aflator la Arhivele azi a strazii Carol incepand dela biserica Sf.
Statului, mahalaua Balaceanului este numi- Dumitru pana la plata de flori (plata Sf.
ta mahalaua Bisericei de jureimnt, tar in Anton). Astfel ea figureaza in planul maioveacul al 18-lea mahalaua Sf. Dumitru.
rului baron Borroczyn din 1852 cu numele de
Condica Episcopiei Buzeului dela Arhivele Mita Curtea Veche".
Statului spune ca la anul 1755, Constantin
Intr'o lista din 1823 a companiei bacanilor
Voda Racovita a daruit bisericei Sfantului din Bucuresti, pastrata la Academia R0/flank
Dumitru o cruce de argint, presarata cu pie- aflarn pe Gheorghe Ioanul ot Balaceanul.
tre de pret; mai drueste 12 razoare de vie in
In 1826 aflam la Hanul Constantin Voda
dealul Bucurestilor, trei pravalii In targul pe Frant Spiterul. El are cloud pravalii, cu
Bucurestilor, la poarta de sus a Curtii Dom- chirie pe cari le-a avut i tatal sau pe vrenesti si niste case din josul Foisorului, dupa mea lui Caragea Voda in 1817. Egumenii Va.zidul domnesc.
carestilor cari chiverniseau hanul au vrut
Ea este trecuta impreung cu biserica in sa-1 dea afara de aici si el se jelueste Domniplanul alcatuit de administratia nemteasca torului la 28 Iulie 1826.

www.dacoromanica.ro

0 CTITORIE A RADULUI-VODA-CEL-FRUMOS
IN JURUL BUCURESTILOR
Letopisetele cele rumanesti povestesc c Ra- Vlad cel Tamar (1510-1512) care la rndul lui
dul-Vocl-cel-Frumos a facut mandstirea Tan- este fiul lui Vlad Calugarul i nepot cu Raduganul de langa Bucuresti. Din cele ce cunoas- Voda-cel-Frurnos. Vlad Calugrul (1482
tern, despre aceast manastire vedem c 1498) este frate cu Radu-cel-Frumos (1462--

dansa a fost a &ma mndstire ridicat in 1474).


Tnganul mai este mentionat si la 17 Marjurul Bucurestilor si in apropiere de dansii.
Cea mai veche ruanastire pomenit in hri- tie 1534 intr'un alt hrisov al lui Vlad Voevod

cel spanzurat (1532-1535) fiul lui Radu-cel-

soave, in jurul locului unde mult mai tarziu


a luat fiinta Bucurestii, este rnandstirea Bo-

Mare.

Dintr'un hrisov particular, scris la Targoviste, in anul 1433, Martie in 15, pomenit de
d-1. Stoica Nicolaescu la sfarsitul lucrarii

care e vorba de un sat Milestii cart cu tot

lintinul.

Domnia lui

Nu cunoastem acest hrisov in original, dar


despre dansul porneneste un alt hrisov de pe
vremea lui erban-Voevod din 7193 (1685) in

hotarul sunt ai mandstirit Tanganului, unde


d-sale
fiul lui Mircea-Vodd-cel-bdtretn (1431-1435)" este hramul Intdmpinarea Domnului".
Alexandru-Vodd-Aldea,

aflam ca Alexandru-Vod-Aldea, scuteste ma-

nastirea Bolintinul de vinriciu.


Cele lalte mandstiri bund oard Snagovul,
intemetata mult mai inainte de domnia lui
Mircea cel batran", Cdscioarele zidite la 1431
de boierul Neagu, Glavaciocul, al caret inceput

nu se cunoaste, era in fiinta pe vremea lui

Mircea cel Bdtran,Beatenii erau prea departe


de Bucuresti.
Cea mai veche pornenire despre manastirea
Tanganul o avem intr'un hrisov din anul 1530

al lui Vlad Voevod Vladutd, cel ce s'a inecat


scldandu-se in Dambovita la satul Popesti.
Vlad Voevod spune c vazand manastirile
Snagovul i TANGANUL ramase far& de cercetare i slabite, a luat seama de ele i le-a

Din acest hrisov ni se face cunoscut ca,


mandstirea Tanganul, cea zidit de RaduVoda-cel-Frumos avea hramul Intarnpinarea
Domnului".

Aceast stire a binevott sa mi-o faca cu-

noscutd prietenul meu d-1 Stoica Nicolaescu


din fisele d-sale personale.
In hrisovul dat de Matei-Basarab-Voevod
la leat 1640 Noemvrie 27, pentru desrobirea

sfintelor lavre domnesti" din mama celor

dela Sfantul Munte, aflam ca ctitoria lui Radu-cel-Frumos, rnandstirea Tdnganul a fost

lavr domneasca" &ilea asezamant dom-

nese.

Matei-Basarab-Voevod spune in acest hri-

sov cd in fata intregii adundri a toata tara,

ingrijit pe cat a fost cu puthit stapanirii cu sfatul I cu voia a tot soborului, a tocrnit,
sale".

Acest Vlad Voevod este rudd cu Radu-cel-

Frumos.

i tad cum:

Vlad Voevod (1530-1532) este fiul lui

cum acele sfinte lavre domnesti carele le-au


inchinat acei Domni i Vldici straini, Mr.&
de voia i fr de stirea neamului, i le-au
supus ca rhetoase dajnice altor mandstiri din

www.dacoromanica.ro

52

tara greceascd din Sfntagora, i aiurea


can manastiri sunt Tismana, Argesul, Bra-

detul, Dealul, Glavaciocul, Snagovul, Mislea,


TANGANUL, Potocul, Rancdciovul, Menede-

cul, sa fie toate aceste mndstiri ldsate in


pace de calugarii straini.

Dupa 200 si mai bine de ani dela tarnosirea


ei, cand Matei-Basarab intemeind mandstirea

moas, dupa cum mi-au ramas in minte chipuri de sfinti zgariate si. cu ochii gauriti
povesteste d-1 C. Sse spunea de Turci,
vescu, in lucrarea amintita, (fila 106).

N'avea nici un adaos in fata intrarii. In


peretele din fatd, inalt cat toata cladirea, o
use mica. Pe acest perete in afard, In partea
stanga, se deosibea oarecare zugraveald nedeshisita, de culoare rosie, care, desi spar&
cita de ploaie, putuse s tie piept patru sute
de ani dela infatisare. Dar cine se interesa
atunci sa desluseasc ce infatisa acea zugraveala! Tot asemenea cred cd pe partea interioard a acestui perete trebue sd fi fost chipul Domnului ctitor, inconjurat de familia
lui, dar nu-mi aduc aminte sd fi vdaut acest

Plataresti (1645-46) ceva mai jos pe Dambovita vazand starea de drpanare in care
ajunsese mandstirea Tanganul se hotdri s
nu o lase sa piar. Si atunci o meremetisi.
De atunci j pand la 1852 a dainuit ea cand
mai bine, and mai rau pana ajunse in stare
de pardsire si a fost parasita.
,Mandstirea a fost cladit pe un colt de
deal, pe care-1 formeaza o cale care vine de lucru.
Era invelit cu indril, i avea la mijloc
departe, printre paduri, cu lunca Dambovispune d-1 Savescu in Amintirile unui un singur turnulet lard Inlime, cu cateva
tei
octogenar" tiparite in Buletinul Comisiei feresti foarte lunguiete i foarte inguste, Var

Monumentelor Istorice" 1929 (fila 107).


geamuri, marginite in lungime de ciubuce de
Dealul ales se marginea la rsarit si zida" rie".
miaza-noapte cu padurea, care, pe atunci treDam aci si pisania bisericei de azi a satului
bue sa fi fost vechiu, de veacuri: potrivit loc de Tanganul care se afla la Academia Romtind
retragere i de addpostire in vreme de primej- tmss. 2409 fila 245) si pe care ne-a facut-o cudie. Era ocolit, in fata i dintr'o lature, de o noscutd d. Stoica Nic olaescu:
apa mlstinoas cu stuf si trestie, cu o adanAceastd sfanta biserica in care se prznude un chip de om
_gime indestulatoare
este hramul Adormirea Maicei Domnului s'a
pentru a sluji ca mijloc de imediata apdrare. zidit din temelie, in zilele Mariei Sale DomniSpre miazd-zi i apus avea o garlit prin care torului stdpanitor Barbu Dimitrie Stirbei V.
se scurgeau apele ce veneau din sus si care V., hind patriarh al Ierusalimului prea ferialcatuesc lanul din prejurul manastirii Cer- citul Chiril i Mitropolit al Tarii Prea sfintia
nica, pentru a se uni cu Dambovita la doi sa pdrintele Nifon, in epitropia prea cuviosu-

kilometri mai la vale de satul de azi. Toata


marginea acestei garlite era impadurit cu
salcii inalte, cu lacuri i stufisuri: parnant
supus apelor cand ele se revarsau; iar mai
inauntrul lunch, pe langd locuri de fneata,
erau intinse palcuri de maracinisuri, de porumburi vi mdcPsi, printre care pe slcii stateau agatati curpenii de vita salbatecd.
Mandstirea fireste era asezata pe deal. Se
vedea din departare, in partea apusului; dar
de jos, de langd marginea apei, nu se putea
vedea, din pricina desisului.
Dac acum trei sferturi de veac era asa
infatisarea locului, putem s ne inchapuim

ce fel va fi fost atunci child Radu-cel-Frumos


1-a ales pentru intemeierea manastirii sale cu
patru sute de ani inapoi".

lui Vdcaresteanu Ion cavaler, la anul 1853


August".

Pisania noii biserici din satul Tanganul,

zidita la 1853, nu pomeneste nimic de vechea


manastire Tanganul cea zidit de Radu-Vodd-

cel-Frumos. Nu pomeneste nici daca ea a


fost ridicata pe locul fostei mandstiri i nici

hramul vechi Intampinarea Domnului" nu-1


mai pastreazd, ci este inlocuit cu acel al
Adormirii Maicii Domnului".
In vremea in care a fost zidit noua bise-

lied din sat (la 1853) mai erau urme din

vechea mandstire a lui Radu-cel-Frumos, urme pe can d-1 C. Savescu la 1852 le povesteste asa:
Mandstirea Tanganul era in 1852 o bise-

rica mica, zugrveala se prea a fi lost frumoas, dupd cum mi-au ramas in minte chipuri de sfinti".
Aceasta manastire a fost daramata de cei
ce au ridicat la 1853 biserica cea noua far
care
sa tin:a socoteala de vechea pisanie
ne ar fi spus multe lucruri de seama despre
i nici de zugraRadu-Vodd-cel-Frumos
veala
a
fresco
care
infatisa
chipul Domnucare
pe
atunci
trebuia
parte d-i C. Savescu,
sa se fl impus preferintii lui Radu-cel-Fru- lui ctitor inconjurat de familia lui'".
Hotarit nu putem sti nici anul in care s'a
mos prin maretia firei i prin slbaticia impristavit Radu-Vodd i nici unde este el inprejurimilor"
Nu ne-am indoi daca Radu-cel-Frumos in mormantat. Sotia lui pe care a luat-o cu sila
vremi de restriste sal fi stat retras i in ma- Stefan-cel-Mare si fiica ei sunt inmormantate
la manastirea Putna.
ndstirea intemeiata de dansul.
D-1 N. Iorga in scrierea d-sale: Istoria
Mandstirea Tanganul era in 1852 o biserich mica, zugraveala se parea a fi fost fru- Romdnilor in chipuri fi icoane" la capitolul

Atunci cand Radu-cel-Frumos s'a gandit


s intemeieze, in aceste loCuri, o mandstire
si-a dat el destul de bine seamd c nu intemeia, pe acea vreme, numai un lams sant
ci mai curand, din aceasta mandstire facea
un loc de aparare si de veghere.
acestei preocupari trebuia sa-i coresspune mai depunda si alegerea locului,

www.dacoromanica.ro

53

Barbu Dimitrie

tirbei

sub a carui domnie, la 1853, s'a ridicat biserica din satul Tanganul
in apropierea locului unde fusese manastirea lui Radu-cel-Frumos
(Colectia Secareanu)

Mormintele Domnilor nostri" vorbind de

Radu-cel-Frumos spune:

Facuse mandstirea Tanganului tot langa

Bucuresti si cand pieri in 1474 in urma unei


infreingeri din partea marelui Domn al Moldovei qtefan, el va fi fost astrucat aici. In

biserica de sat ce este astazi acolo, nu se


mantului sau" (fila 7).
mai pomeneste nimic ins& despre piatra mor-

Este ciudata afirmatia aceasta Ca Radu cel


Frumos a pierit in 1474 in urma unei Mini's-

gen din partea marelui Domn al Moldovei


qtefan, caci lupta pe care a avut-o Radii cu

Stefan a fost la 1472, dupd cum glasueste

Letopisetul dela Bistrita" (6981). In adevar,


Radu a fost infrant dar n'a pierit in aceast
infrangere, caci Ii vedem revenind in Bucuresti si (land la 16 Septembrie 1473, din acest
oras, un hrisov jupanului Mihail boiarinul
domniei mele". (G. D. Florescu: Divane domnesti din Muntenia in secolul al XV-lea"
fila 47).

Iata tot ce am putut afla despre mamasUrea Tanganul, ridicata de Radu-Voda-cel


Frumos, In jurul Bucurestilor, nu departe de

In capitolul Bucurestii erau scaun de domnie pe vremea lui Radu-cel-Frumos" din lucrarea de feta. (fila 17), am spus c acest
Domn a iscdlit, la Bucuresti, mai multe hrisoave, scrise in limba slavoneasca.
Din aceste hrisoave ale lui Radu-cel-Fru-

mos, date din Bucuresti, cele mai vechi sunt


cele din anul 1464. Ele sunt trei: din 30 Mai,
10 lune si 12 August 1464.

Radu-Vodd-cel-Frumos a luat domnia in anul 1462 si a domnit, dupa cat se stie, din isvoarele istorice ce le avem, pana la 1474.
Alte hrisoave mai vechi, date din Bucuresti,
de cat cele de mai sus, nu cunoastem dela dansul. Poate c dansul a dat si inainte de 1464
hrisoave, din Bucuresti, dar n'am aflat Inca
nici unul.
Hrisovul din 12 August 1464 care este pastrat in Biblioteca Academiei Romane
si ca-

re a fost dat la iveal cu prilejul expozitiei


numita Cartea veche bucuresteana" din anul
1935, e scris pe pergament, are monograma

domneasca mare cu rosu, dar i lipseste pecetea, cea mare, care s'a pierdut.
Pentru intregirea celor ce am scris aici dam,
manastirea Cernica de mai tarziu, atunci in intregime, cuprinsul acestui hrisov in care
cand a fcut din Cetatea Dmboviter sau Radu-Voda-cel-Frumos intareste lui Tudor si
din Cetatea Bucurestilor" scaunul lui de fratilor lui, stapanirea peste partite lor de mosie in Iasi dela Curteni i Baloii, scutindu-le
domnie.
de dari.
Prietenul nostru d. Stoica Nicolaescu, cu-

www.dacoromanica.ro

54

"
I

Toate acestea SA' le fie lor de ocing, i ohabnica lor si copiilor lor, nepotilor i strnepotior
pan& in vieata domniei mele, odihnindu-se: de
vama oilor, de vama ramatorilor, de albindrit,

'lei

de gleti, de dijme, de vinriciu, de cosit de

.54144ifts4
04 0,

fan, de talpi, de posadd, de podvada si de care,

mai ales de toate slujbele si dajdiile, date se

CH
X'

afla in de sine statatoarea tara a domniei mele.


si s nu cuteze a-i bantui pre ei, nici judecd-

4Y44.,.

tor, nici globas, nici birar, nimeni altul din

boierii, sau din slugile domniei mele, trimisi


dupa milele i dupd lucrarile domniei mele,
pentruca cine Ii va stanjeni pe ei chiar cat un

1;'
mr

4... Po 4;
t
,z

.4- ,

rAt,.4
VriTZ,1;:,Z

* lf,a4
II.

;-1

&id

fir de par, unul ca acela va primi mare rau


Si urgie dela domnia mea ca necredincios

calcator si rusinator acestui hrisov al domniei


mele. Inca si dup moartea domniei mele pe
cine va alege Domnul Dumnezeu a fi domn
Tarii-Romanesti sau din plodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele, sau dupa pacatele noastre dintr'alt neam, de va cinsti si va inoi si va intari toate cele mai sus serise, pe acela Domnul Dumnezeu A:1 sustina
intru domnia lui; iar cel ce nu va inoi si nu va
Intari, ci va strica, pe acela i Domnul Dum-

nezeu sag ucidd pe el, aici trupul lui, iar in


vieata ce va sa fie sufletul lui, i sa alba parte

cu Iuda SI cu Arie si cu ceilalti necredinciosi


Iudei, cari au strigat asupra Domnului Durnnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos:
sangele lui asupra lor si a copiilor lor sa cadd,
in veci, amin!

Ilrisovul lui Radu-cel-Frumos dela


12 August 1464
(Colectia Academiei Romne)

noscut in destul pentru lucrarile sale istorice,


a bine voit sa ni-1 aminteasca si tot de odata
sa ni-1 talmaceasca, de pe slavoneste.

Iata cuprinsul lui:


t Intru Hristos Dumnezeu drept credinciosul i binecinstitorul si de Hristos iubitorul si
de sine statatorul lo. Radul Voevod i domn,

Marturii: jupan Dragomir dvornic, jupan


Duca, jupan Cazan Sahac, jupan Coica, VinMa, jupan Neagoe Borcea, Bratul sptar, Dimitrie logofat, Lal vistier, Ivan paharnic, Neagoe comis pi eu Costandin am scris IN CETATEA BUCUREqTI, luna August a 12-a zi, in
anul 7972 (1464).

t Io. Radul Voevod (1. p.) din mita lui D-zeu


domn.

fiul lui Vlad marele Voevod, cu mila lui Dumnezeu si darul lui Dumnezeu, domnind i stapanind toata tara Ungrovlahiei i peste partile
de peste munti ale Amlasului i Fagarasului
herteg, am binevoit domnia mea de a mea bund voe cu inima curata si luminata a domniei

mele si am druit acest a tot cinstit si bine


inchipuit, care este mai presus de toate cinstile si darurile hrisovul de acum al domniei
mele slugelor domniei mele lui Tudor si fratilor lui Nicula Si lui Stan si lui Mircea si lui
Neancul i lui Radul i lui Nicula cel \mic, ca
sa le fie lor in Iasi dela Curteni din jumatate
a 7-a parte, si din cea Bulgareasca a treia parte.

Si iar lui (textul e rupt aici) si fratior. lui


(textul e rupt aici) sh le fie lor Baloii toti. Pecetia judetului Dragon al Bucurqtilor din 1670

www.dacoromanica.ro

124Ael044
oNVA1~Zs

41J.

v41Pr-

\siod9=

OCROTITORII BUCUREp.ILOR

Sfinii rnriti de Dumnezeu, incoronati i intocmai ea apostolii marii imparati Constantin si Elena.
(Dupd: Bucurestii" de Carmen Sylva. Traducere de D. Strinceseu)

Odinioard, ca Si acum, fiecare ora Ii avea deu o parte, cea privitoare la Tarile romaun ocrotitor, adica un slant, sub a cdrei obl- nest si a publicat-o in Arhiva istoricd I, 2,
duire se punea. In vrernuri stravechi ocrotitoa- pag. 39-111).
yea orasului Bucuresti, era Buna Vestire.
Despre vizita facuta la biserica voevodului
In vechile peceti ale Bucurestilor este inf a- Constantin erban Basarab poreclit Camul"
tisata. Buna Vestire.
pe cand ea se zidea, Paul de Alep glsueste in
Mai tarziu minunatul si de Dumnezeu pa- chipul urmator:
luat ca ocrotitori pe
zitu1 oras Bucuresti"
La urma ne-am dus la marginea orasului
Sfinii mariti de Dumnezeu, incoronati si in- pe un deal mare care stapa.nea cu privirea otocmai ca apostolii marii imparati Constantin rasul climprejur. Acolo, era ocupat cu zidirea
si Elena.
unei mari manastiri, cu o biserica mareat si
In cinstea lor Constantin Basarab, poreclit stralucit, sem:di-land pe dinduntru cu cea de
Carnu i sotia sa Bdlasa, ridicard., pe un deal, la Curtea de Arges, numai ea' aceasta este
aproape de apa Dambovitei, o mandstire ma- de caramida, si in tinda are 12 staIpi fiecare
re cu gand s'o fad, Mitropolie, gaud pe care nu dintr'o bucata rotunda de piatra ca sa ale&
l'au putut indeplini din pricina certurilor ce tuiasca, pe cei 12 apostoli.
Pe deasupra are 4 mari bolti i pe din afar&
erau atunci pentru Domnie.
Patriarhul Macarie al Antiohiei care s'a ni- o larg tinda.
E acoperita. cu plumb de o greutate de
merit sa fie prin Bucuresti, impreun cu diaconul au Paul din Alep, atunci cand se zidea paste 40 mii de oca. Am facut In ea o aghiasaceasta biserica, prin 1657, a stropit-o dupa ma i Prea Sf. Sa a stropit-o dup obiceiu, caci
nu este Inca isprvit".
obiceiu" caci nu era Inca ispravita.
Urmasul lui Constantin Carnu, Mihnea, o
Diaconul sail Paul din Alep a scris aceasta
calatorie pe care au facut-o in Tara Roma- ispravi i o tarnosi facand-o Mitropolia Bucuneasca si in Moldova intre anii 1650-1660 in restilor.
Paul din Alep ne d urmdtoarele amanunte
limba arabh. Ea a fost tradusa in englezeste si
publicata de Belfour sub titIul: The travels despre sfintirea bisericei:
Toti bucurestenii erau pe dealul mndstiof Macarius, Patriarch of Antioch, London
rii cand Patriarhul veni cu alaiu cu moastele
1836". Din aceasta traducere a reprodus Ha.s-

www.dacoromanica.ro

56

Constantin-Voila Basarab
cel ce a ridicat Mitropolia din Bucureti

sfinte dela mandstirea lui Para Vistierul si


facand ocolul nouei biserici, cu rugaciuni si
cantari intra in biserica. In vremea cand tarnosirea se petrecea induntru, afara pe deal era
mare veselie si petrecere. Ostasii Domnici se
veseleau impreund cu norodul Bucurestilor
ca un nou locas se ridica Domnului in orasul
lui Bucur".

Bunul meu prieten, pictorul Ary Murnu, a


infatisat clipa in care Constantin-Vodd-Basarab, poreclit Carnu intemeietorul Mitropoliei
bucurestene, dupa ce ispraveste din rosu biserica pe care a ridicat-o pe dealul de azi al
Patriarhiei, primeste inchinarea ostilor cari
au fost la o sfestanie.
In sufletul lui Ary Murnu, un indragostit
patimas al firei si al frumosului s'au oglindit cum nu se poate mai mult, culorile peisa-

farmec Si frumos, sau un targ plin de viata


curat romanesc, toate sunt infatisate de Ary
Murnu cum numai el singur stie sa le infatdseze si cum nici un alt pictor la noi nu le-a
putut infatisa pand acum.
In zugravirea lor nu si-a pus numai toata
dibacia cu care este hrzit de bunul Dumnezeu, nu si-a ardtat numai mestesugul coloritului C Si iscusinta desenului. Caci nu e
nevoe sa spun ca. Ary Murnu este unul din cei

mai iscusiti desenatori. Nimeni pand la dansul n'a putut s ilustreze, mai cu viat, mai.
frumos, clipele cele marete din istoria Vara
noastre. N'aveti cleat s rdsfoiti lucrarile
mele istorice tiparite in revista Lumea Copiilor" i anume : Serbarea Invierii la Curti-

le Domnesti din Bucuresti si Iasi" (Nr. 119),

Pdpusa Blasei Dudescu" (Nr. 154) Jude-

carea unui copil pe vremea lui Mavrogheni"


(Nr. 170) Anul nou odinioard la Bucuresti"
giului romnesc.
(Nr. 206) Patronii Bucurestilor" (Nr. 233)
Dealurile si muscelele cu satele albe ce scli- Int5lnirea lui Frederic Barba' rosie cu un
pesc in bataia soarelui varatic, risipite cum print roman" (Nr. 252) si yeti vedea ea spunu se poate mai frumos, pared ar fi asezate sele mele sunt cu temei.
de mama omului in cadrul verde-inchis al coSi toate acestea a putut sa le desavarseasca
drilor; bisericutele cu turlele lor ce se infati- Ary Murnu pe langd talentul sdu i prin maseaza smerite la iveald din desisul frunzisului, rea lui culturd artistica caci Murnu este unul
horele cu miscarea Si viata care trdeste in ele, din pictorii cei mai culti pe cari ii avem.
Scris-am aceste cuvinte despre Ary Murnu
o troita sau o casa veche de tard, plink' de

www.dacoromanica.ro

57

in lucrarea mea CUM AU FOST BUCURETII ODINIOARA" sa le gaseasca cele viitoare


neamuri i s rdmana cat va trai, in vecii yecilor, limba noastra romaneasca.

parohial Filaret ce i se mai zice Inca ai


Cutitu de Argint" cu hramul Schimbarea
la fata" care s'a ridicat pe la inceputul yeacului trecut (18-lea) ale careea temelii s'au
pus leingd cea veche, astazi 19 ale lunei Noemvrie anul mantuirei 1905".

Acest kiosk despre care Dim. Papazoglu


In ziva de 21 Maiu, zi in care se praznuia spune in amintirile sale ca era ridicat pe
hramul Mitropoliei se facea marele Alaiu, nu- patru cesmele" iar cesmelele, scara i sala
mit al Sfintilor Constantin si Elena.
erau impodobite cu frumoase sculpturi i floIn vremea in care alaiul mergea la Mitro- rarii in piatra pe vremea lui C. Moruzzi cand
polie clopotele dela toate bisericile din Bu- a trecut Ainslie prin Bucuresti,
dupa cum
curesti sunau de sarbatoare. Alaiul sosea la se vede din ilustratia
era lasat in parasire.
Mitropolie unde Voda era primit la usa biseMese le acestea ale Voevozilor nostri au rd.ricei de Mitropoit, arhiereii, preotii cu Evan- mas de pomina in toata tara si au trecut ai
ghelia i crucea in mama.
peste hotare. De ele ne pomenesc i carturati
Liturghia era savarsita de Mitropolit cu ar- straini ce au fost prin tara, Si solii impardhiereii S i cu staretii tuturor manastirilor bu- tiilor din apropierea tarilor noastre cat au
curestene.
avut fericirea sa se ospateze la ele.
Dup ce slujba bisericeasca se ispravea se
Urmatoarele stihuri:
dadea semnalul de plecare i Voda se intorIn oras la Bucuresti
cea la Curtea Donmeasca cu acelasi alaiu cu
In 0.crti 'nalte si domnesti
care se dusese la Mitropolie.
Mdndrei math e intinth
Intors la Curte Domnul impartea caftane
Si de man boeri cuprinth
si slujbe, erta pe osanditi Si scadea osandele
cele mari.
ne dovedesc in. deajuns de pomina acestor
Vorbindu-i catre acela pe care 1-a caftanuit mese.
Voda i spunea cuvintele acestea:

Pentru osardia si credinta cu care ai

slujit tarii.
sau:

Sfintii mariti de Dumnezeu incoronati si

intocmai ca apostolii marii imparati Constan-

Te cinstesc cu acest caftan ca s des- tin si Elena cu vremea au incetat de a mai

tept in tine dragostea Care faptele cele bune.


sau:
Te cinstesc cu acest caftan pentru multa
vreme de cand stai lard, chiverniseald (adica
fard slujba) i pentru evghenia (boeria) neamului tau.
Spre sfarsitul veacului al 18-lea si inceputul celui de al 19-lea, dupg leturghie, boerii
se duceau si mancau in kioskul cel mare din
campia Filaretului.
La masa cantau lautarii.

fi ocrotitorii Bucurestilor ca si Buna Vestire.

Un alt sfant le-a luat locul. El este Sf.

Dumitru Basarabov, ale carei moaste furd


aduse de generalul Solticof din Bulgaria in

Bucuresti in vremea ralzboiului dela 1769


1774 si date negutatorului bucurestean HagiDimitrie care la randul lui le facu dar Mitro-

poliei.

De atunci ocrotitorul Bucurestilor a fost Sf.


Dumitru Basarabov, iar astazi ocrotitorul Bucurestilor, este marele mucenic i tamadui-

Un desen in culori din veacul al 18-lea, torul Panteleimon, care este zugravit in pepublicat in ziarul Pall Mall" din Londra in cetile comunei Bucuresti cu slovele:
1809, de R. Benyer, dupg ardtarile solului enPatna i Dreptul meu".
glez Sir Robert Ainslie, care a trecut prin
Bucuresti, pe vremea lui Constantin Moruzzi,
ne infatisazd dealul Filaretului cu acest kiosk.

La manastirea Panteleimon, nu departe de


Bucuresti, se pastreaza osul radius al marelui
facator de minuni, mucenicul Panteleimon.
Eforia Spitalelor civile, dupd, un vechiu obiDupd infatisarea pe care ne o d aceasta
ilustratie, kioskul era lucrat de piatra, foarte ceiu, praznuia, in fiecare an hramul mandstimestesugit i frumos si avea opt stalpi asij- rei Panteleimon, iar dupd savarsirea slujbei
bisericesti se facea parastasul ctitorilor maderea de piatra.
In jurul kioskului se vad cateva cruci, dintre nastirei ale caror ramasite se era' In nartica
care cloud., sunt mai mari, iar dincolo de ulit sfantului locas.
Manastirea este intemeiata de Voevodul Ta o biserica frumoas cu trei turnuri.
Biserica cea frumoas din ilustratia solului rii Romanesti, Grigore Ghika in anii 1735-.
englez Ainslie este biserica care astazi se nu- 1750.
Este imprejmuita de o padure foarte frumeste Cutitul de Argint" ridicata pe la incemoasa unde bucurestenii, in ziva praznuirei
putul veacului al 18-lea.
In vremea cand se alcatuia parcul Carol I. hramului, se duc i petrec. Deasemenea se face
aceasta biserica a fost daramata si in locul ei aci un balciu care insa si-a pierdut mult din
s'a ridicat cea care se vede azi, dupa felul si insufletirea lui de odinioara.
Pe-o movila, in mijlocul padurii se ridica
asemanarea bisericii Sf. Nicolae Donmesc din

fosta manastire a lui Grigore Ghika, iar in


Actul de temelie spune intre altele i urma- jurul ei in diferite incaperi sunt internati

Iasi.

toarele randuri: Claditu-s-au din nou biserica bolnavii.

www.dacoromanica.ro

58

Au Bucurestenii evlavie mare si pentru alti


sfinti ai lor, dar, la nici un dant, Bucuresteanul si in deosebi Bucuresteanca nu au cazut
in ea racla lui Alexandru D. Ghika si mai mai cu evlavie si neclintita credint decat la
multe lucruri sfinte de pret.
moastele Sfantului Dumitru.
Pe peretii bisericii sunt zugraviti unii din
Cand Sf dntul in vremurile de .grea cumvoevozii din neamul Ghika. Pe iconostas se pand, cum ford cele dela 1821, prasia Capiafl osul radius al marelui mucenic si Varna- tala dus si ascuns eine stie unde, de calugarii
duitor facator de minuni doctor lard de ar- sal, de frica zavergiilor, cdrjaliilor, ceftetiilor
gint,i, Panteleimon, imbracat in argint.
si alte lifte i jivine pagane, dupa linistirea
Cand Domnitorul Trii Romanesti, Mavro- treburilor dinAuntru si din afar& Bucurestenii
gheni, pardsi Bucurestii, intrard intryinsii nu-si capAtau linistea oraseneascA, pana cand
Nemtii cu coadd ai printului de Coburg. Li S f dntul nu venea iarasi la dealul Mitropoliei,
se zicea asa cd purtau in cap peruci. Acestia in bunul si iubitul sari oras.
sunt Nemtii de al doilea, caci cei dintai fuseCand s'a intors dupd zaverA. S f dntul a fost
sera Nemtii lui Haus ler din vremea Branco- intampinat
ne spune memoriul Darzeanuveanului.
lui, publicat in Trompeta Carpatilor din anul
Printul de Coburg (1790) isi avea tabdra 1865 dela capul Podului Mogosoaiei de Grila mandstirea Panteleimon, unde Mika pe gore Ghica, de Mitropolit i Episcopi, de Bei-

Cum intri prin poarta cea mare dai numai


decat intr'o curte frumoasd in mijlocul careia
se afl biserica cladit de intemeitor care are

atunci Acvila Cezarea", adica steagul impArrttesc al Austriei.

Am spus eh' moastele Sfantului Dumitru au

lost aduse de generalul Soltikof, in vremea


rdzboiului dela 1769-1774, dela satul Basa-

zadele, de boerime, de negutatorime si de

toata obstea bucuresteand si insotit de acolo,


pe jos, cu capetele goale de toti Bucurestenii
cu Domnul in frunte, pand sus pe colin, unde
a stat trei zile sub cerul liber s i se inchine
si sa-i sarute maim toti Bucurestenii.
Il iubesc pe S f dntul si-1 nide& dela venirea
lui la Mitropolie Bucurestenii, pentru c cre-

deau de atunci c, cu puterea lui supra fi-

reascd, el Sfdntul Dimitrie Basarabov, va apaGeneralul evlavios ar fi voit s le timid ra Capitala de toate relele.
in Rusia; dupd rugaciunea ins a negutatoru.,Si-n adevar, cd a aparat de multe ori Capilui bucuresteaA_Hagi-Dimitrie, el le film dar tala".
Mitropoliei bucurestene, care nu avea moaste
In vremea ciumii lui Caragea, la 1815, fiind
sfinte.
foarte intinsd aceasta groaznich molima in
Sunt peste 160 de ani, spune Gion in Is- Bucuresti, au scos pe Sf dntul si, dupd, ce au
toria Bucurestilor", de cand S f dntul a primit ocolit cu el orasul, 1-au proprit in mijlocul
rabov, care se afla pe raul Lom langd Rusciuk.

marea naturalizare bucuresteana i e patronul Bucurestilor, si de atunci i pand astAzi


popularitatea lui nu s'a stirbit nici cat o fardmita.. Si azi, tot ca si acum un veac i jumatate, in preziva Sfantului Dumitru, ba chiar
cu 3-4 zile inainte, colina Mitropoliei misund de lume. Toti se imbulzesc s sarute
mana Sfantului.

targului, unde s'a facut sfintirea apei i s'au

traditie bucuresteanA ; din acea zi molima a inceput a scAdea treptat i Bucurestii au scapat de acel
citit rugAciuni cAtre slant
biciu.

La 1827, in domnia lui Grigore-Vodd-Ghica,


spune locot.-col. Dim. Papazoglu, in arnintirile

sale Istoria fund. orasului Bucuresti", era o

Un alai downesc
(Desen de pictorul Ary Murnu)

www.dacoromanica.ro

59

Ostile lui Constantin Basarab pe dealul Mitropoliei, atunci cnd patriarhul Macarie al Antiohiei
a stropit biserica dup5, obicei" (Tablou de pictorul Ary Murnu)

secet nemaipomenita. Trei luni nu plouase,


tocmai acele trei luni cand se cerea de toatil
lumea ploaie. Toti erau ingrijati c vor famane la iamb', s flamanzeasca si vor fi siliti
sa mdneince ghindd i coaje de stejar coapte
in cuptor si apoi trimise la moard sd se fact/
feline/. Hrana aceasta au mai avut-o romanii
si alta data cand stateau campiile satelor albite de oasele vitelor moarte din lipsa nutre-

cu doi diaconi pe capra, laugh vizitiu, imbracati in odajdii.

A chemat atunci Voda pe mitropolitul Grigore si 1-a poftit ca s. scoata pe Sfeintul inteo
procesitme sau curn se zicea pe atunci alaiu.
I-a spus ca si.dansul, adica Voda cu toti boerii
clri va insoti alaiul.

capul Podulut Mogosoatiei incepu sa ploua.


Voda i boerii i norodul care era dupg sfant,
furd udati pang, la piele".
Erau ca muiati in galetd cu apd, spune maiorul D. Papazoglu care a luat parte la acest
alaiu, i ne-a lasat aceasta povestire in Istoria
fonddrei orasului Bucureqti", dar nimeni nu

tului.

In ziva de 15 Maiu pornird toti, Voda cu


boerii in frunte, iar Mitropolitul in butca sa

Cosciugul Sftintului era purtat de preoti

pe umeri, cu schimbul. Pornira din Mitropolie


pe podul Calicilor si de acolo ocolira spre Dea-

lul Spirei la Cotroceni, apoi trecand podul


Grozavesti, mersera spre miaza-noapte i cand
plecard de acolo, vazurd un nor maricel care

venea din spre acea parte. Cand sosird in

www.dacoromanica.ro

60

se grabea. Alaiul mergea incet de tot. Vodd


era in frunte calare cu boerii i Ii tinea la pas.
Sosind la Mitropolie a descalicat Voda si
boerii si au intrat in biserica. Mitropolitul a
facut atunci moliftele de multumire, cu cosciugul desvelit. Toti au facut matanii si au
sarutat pe Slant dela Vod pand la cel din
urma. privitor.
Ploaia a tinut trei zile, cu mici intreruperi".

pe zi
zoglu.

ne spune tot locot.-col. Dim. Papa-

Iata minunile pe cari Sfeintul le fAcea


pentru noua lui patrie, pentru minunata si
de Dumnezeu pazita cetate a Bucurestilor. De

i bucurestenii, tineau la el mai mult


ca la orice alt sfant.
a ceia

Moastele Sfdntului Dimitrie Basarabov sunt

pastrate intr'un sicriu de argint, care cantareste doudzeci

apte ocale. Acest sicriu este

asezat intr'un toc cu geamuri, pus pe un pat


de stejar. Sicriul este facut astfel: pe capac
este Sfeintul cu un grilaj poleit, pe margine
de o parte si de alta sunt doisprezece Sera-

La 1831 fiind presedinte al Divanului Tarii


Romanesti si Moldovei, generalul Kiselef se
ivi holera.
Toti boerii fugird din Bucuresti, iar orasul fimi, Cate sase pe fiecare parte, ,iar intre
&Ansa cate un mic stalp; pe frontispiciul sirmase pustiu.
criului este icoana Sfintei Treimi si incunuGeneralul Kiselef
era in Septembrie
porunci sa se faca, sfestanie mare in campia narea Maicei Domnului. In partea de jos ArFilaretului, aducandu-se Sfdntul din Mitro- hanghelul Gavriil tinand semnul Bunei Vespclie.
tiri; pe cloud laturi ale sicriului sunt opt icoaIn acea zi, pe acea cmpie, se intinse un ne infatisand viata Sfeintului, Sicriul este asemare cort care a fost inconjurat de toata osti- zat pe patru picioare de argint. Iconitele si
rea ruseasa Aduse Mitropolitul pe Sf ant 0i-1 impodobirea sicriului sunt lucrate in relief si
asezd pe scaune in mijlocul cortului.
poleite pe unele locuri, imbrcdmintea pe diKiselef cu toti generalii, ostenii, cler, boerii nduntru a sicriului este toat de catifea rosie,
popor, cand au inceput rugaciunile pentru
;ncetarea holerei, au ingenunchiat. Dup aceea pe margine cu siret alb, cu dou manusi pos'au intors la Mitropolie unde duserd pe Sf ant leite pentru ridicarea si asezarea sicriului. Sicu mare alaiu. Din ziva aceea si pand in luna criul are leatul 1879, luna Decembrie. La ele
lui Octombrie a scazut repede numarul mor- se mai adauga o cruce de argint pusa in
tilor care pand atunci crescuse pand la 160 dosul capacului dela .sicriul cel vechiu.

Rascoala boerilor pe vremea lui Mircea Ciobanul


(Desen de pictorul Jiquidi)

www.dacoromanica.ro

0 MANASTIRE LA MARGINEA BUCURESTILOR

IN VEACUL AL 17-lea SARINDARUL"


Cea mai veche mandstire, pomenita in hri- unde mult mai tdrziu au luat fiinta Bucusoave, in jurul, sau in apropierea, locului restii o mndstire.
unde mult, foarte mult, mai tdrziu a luat fiSi ea se numea Bolintinul.
inta Bucurestii, este mandstirea Bolintinul.
A doua mandstire este Tdnganul, tot in
Dintr'un hrisov particular, scris la Targo- jurul Bucurestilor nu departe de mandstirea
viste in anul 1433, Martie in 15, pomenit de Cernica. Tanganul este zidit de Radu-Vodad. Stoica Nicolaescu la sfarsitul lucrdrii sale cel-Frumos atunci cand a stat in Cetatea
Domnia lui Alexandru-Vodd-Aldea, fiul lui Dambovita" sau Cetatea Bucurestilor".
Mircea-Vodd-cel-Beitrdn (1431-1435)" aflam
Anul zidirii mandstirii Tanganul nu este
c Alexandru-Vodd-Aldea, Domnul Tarii-Ro- cunoscut. Cunoastem numai atat c Ramanesti, scuteste mandstirea Bolintinul de dul-Vodd-cel-Frumos a domnit dela 1462
vinriciu.
pand la 1474. Cronicele tarii spun, in douh
Vindriciu era o dajdie ce se platea de fie- cuvinte, ca dansul au facut manastirea Tancare vadr de yin sau o dijma din zece vedre ganul". Mat si nimic mai mult.
una.
Din cele ce cunoastem despre manastirea
Din hrisovul de mai sus, ni se face cunos- Tnganul vedem c dansa poate fi a doua
cut temeinic, cd la 1433 era in jurul locului meindstire ridicatd in jurul Bucurestilor si in

Biserica Siirindar din Bucuretiti


cum era mai 'nainte de a fi daramata. (Dup.& Calendarul pentru
toti fiii Romaniei" 1900)

www.dacoromanica.ro

62

Hrisoavele pe cari le avem pang acum la incea dintai, dupg hriapropiere de dansii,
caci celelalte mands- demand nu pomenesc, in jurul locului unde,
soave este Bolintinul
Uri bundoard Snagovul, (intemelata mai mai in urmei s'au injghebat Buc,urestii decat
inainte de domnia lui Mircea cel Bdtran,) aceste cloud mandstiri Bolintinul i Tanganul.
Despre manastirea Sarindar nici un cuCdscioarele (zidita de boierul Neagu pe la
1431), Glavaciocul, Bdlteni erau departe de vant. De unde a rasdrit atunci cdnd nu se pomenea nimic de Bucuresti, la 1362, mandstiBucuresti.
Tanganul, dupd intemeierea sa de Radu- rea Sarindarul, care nu este nicaeri pomenita
cel-Frumos, este amintit intr'un hrisov din pe acea vreme ?
Incurcatura aceasta a fcut-o preotul Gr.
1530 al lui Vlad Voevod, cel ce s'a inecat sealMusceleanu, in scrierea sa Monumentele
dandu-se in Dambovita la Popesti.
Nu trecuse nici o jumatate de veac dela in- streibunilor" (1873).
Acest preot a lsat o pisanie, cum a lasat
temeierea sa i Tanganul incepuse s se nsi la bisericuta Bucur, in care Ii atribue lui
rue din pricina neingrijirilor.
Vlad Voevod spune c vazand manastirile Matei Basarab urmatoarele :
Feictind Domnia mea 40 biserici precum
Snagovul i Tanganul ramase fail de cercetare j slbite. a luat seama de ele i le-a ma feigtiduisent la Dumnezeu, am implinit cu
ingrijit pe cat a fost cu putinta, stpanirii sale aceasta pe care am zidit-o din temelie in locul
si, nimeni sila nefacand, ci de la sine si din unei bisericute vechi ce se zicea a Coconilor
averea sa, le-a ddruit mosia Garla-lungd, ca ziditti de Vlad Banul Severinului si al Rig&
sa-i fie lui i parintilor lui spre vecinica po- rasului la anul 6870 si am numit-o Sdrindamenire, pang ce vor sta in fiinta sfintele ma- rul, la leat 7169, ldsdnd tot hramul Adormiscrie in sfanta proscomidie, ci rea, ca six' fie pomenire pdrintilor, noud si fiinastiri si
in sfantul pomelnic sa-1 pomeneasca cu sfin- lor nostri. Amin". (Monumentele strabunitii ctitori la toate vosgleseniile in biserica, lor" 1873, fila 35).
iar dupd incetarea vietii sale, s alba pe an,
Felul in care ni s'a pastrat aceasta pisanie
in cate o zi, seara, paraclis cu coliv i stro- nu corespunde cu vechile pisanii ale biseripire de yin i cu privighere de noapte, iar di- cilor si manastirilor scrise in limba slava.
mineata, iarasi cu coliv 9 i cu stropire de
Vechile pisanii slavone incep totdeauna cu
yin".
formula: prin ajutorul Tatdlui, al Fiului si al
Vlad-Voevod cel ce s'a inecat in Dambovita Sf. Duh", sau prin cea sftintei i inceptitoare
la Popesti (1530-1532) este fiul lui Vladut de viatti si inchinatd troitd", dupd cum dove1510-1512) care la randul sau este fiul lui desc urmtoarele pisanii puse de Matei BaVlad Calugarul i nepot cu Radu-Vodd-cel- sarab la manastirile ridicate sau meremetiFrumos. Vlad Caluggrul (1482-1498) este site de dansul.
frate cu Radu-cel-Frumos (1462-1474).
Iata. cateva din ele. Incepem cu pisania biCa neam Vlad-Vodd-Inecatul a purtat de sericei Sf. Dumitru Domnesc din Craiova. Ea
grija mandstirei Tanganul zidit de mosul spune :
sau bunicul sdu Radu-cel-Frumos.
In numele Tattilui si al Fiului si al SfanTanganul mai este pomenit i in marele tului Duh. Cu puterea milostivului Dumnehrisov al lui Matei Basarab din 27 Noem- zeu ziditu-s'au aceastd sfdntil besearicd si
brie 1640.
s'au facia din temelie de iznoavd, de crestinul
si prea luminatul lo Matei Basarab Voevod,
Domn al Tdrii Romdnesti".
Ifrmam cu cea dela Calddrusani :
Cu streilucirea cei sfinte i incepdtoare de
viatti si cei neimpdrtite si celei pururea cantate/ i inchinatei troitei, Eu intru Hristos
Domnul, bun crestin, singur tutor, lo Matei
Basarab Voevod si Domn a toatti Tara Romdneascd si de cea parte de munte i altele
domnind... vrut-am si aci in locul acesta carele se chiamd Cdlddrusani a zidi Ideas Domnului... i s'a inceput a zidi in luna lui Julie

in 14 zile si s'a sdvdrsit in luna Octomvrie 20,


leatul 1638".
Mai dam i pe cea de la mandstirea Brebul:

Eu cel intru Hristos Dumnezeu bine credinciosul si bine cinstitorul si drept sldvitul
Matei Basarab Voevod, cu mila lui Dumnezeu

Biserica qiirindar
(Xilografie publ. in Orologiul Mare" (Ceaslov) 1881)

Domn a toatd tara Ungro-Vlahiei, impreund


cu sotia mea Doantna Elena, am poftit cu zel
si cu bund vointti a Tatillui si cu ajutorul
Fiului si cu seivdrsirea Prea sffintului si de
viatti fdditorului Duh, a indlta acest sfant, a
tot cinstit si dumnezeesc hram, inceputu-s'a

www.dacoromanica.ro

63

a se zidi la 27 zile din luna Ianuarie, anul


7158 (1650)".

Isprvim cu cea de la manastirea Sadova

caci sirul ar fi nesfarsit :

Cu ajutorul Tateilui qi al Fiului qi al Sf.


Duh, troitei cei de o fiintd si nedespartitd
induratu-s'au dela Duhul Sf ant : Matei Basarab Voevod, Domn in toatei Tara Rom&

neste de Sarindar, dar nici nu se pome-

neste ca Matei ar fi ridicat vr'o biserica sau


ar fi meremetisit vr'o mandstire, in orasul
Bucuresti, cu numele de Sarindar.
Atunci de unde a luat preotul Gr. Musceleanu cele ce a spus c Mate! Basarab ar fi
facut domnia sa 40 de biserici" i cea din
urmd la 7160 (1652) a numit-o Sarindar ?"
Alt fapt neistoric din aceast pisanie mai
este si acela care spune: am zidit-o din temelie in locul unei bisericute vechi ce se zicea a Coconilor zidita de Vlad Banul Seve-

neascli si despre Tara Almasului i Feigdrasului de au zidit aceastei sfeintd si dumnezeeascei


rndneistire ce se numeste Sadova... la anul de
la zidirea lumei 7141-1633, August 26".
Pisania pastKat de preotul Gr. Musceleanu rinului si al Fagarasului la anul 6870 (1362)".
nu se aseamand, nici pe de depute, cu nici
De Bucuresti nici nu poate fi vorbd la 1362.
una din cele de mai sus.
Pe atunci domnea in Tara Romaneasca NicoFdceind Domnia mea 40 biserici" asa in- lae Alexandru Basarab (1331-1364) urmasul
cepe pisania preotului Gr. Musceleanu.
lui Ivanco. Acest Alexandru este cunoscut si
S vedem dad, lucrurile stau asa. Daca cu numele de Cdmpulungeanul. Bucurestii nu
Matei Basarab a fcut in adevair 40 de bise- pot fi pomeniti pe vremea lui Mircea dela Corid si pe cea din 1652 a numit-o Sdrindar.
zia (1386-1418) dar mi-te sa se pomeneasca
Din marele hrisov dat de Matei Basarab la pe vremea lui Alexandru-Voda. Campulungea1640 Noemvrie 27 citim : si alte melneistiri
la 1362 !
cari cu ajutorul i cu indemnarea lui Dum- nul,
Acest
lucru 1-a bagat in seamd i Gion in
nezeu le-am zidit noi de iznoava din temelie, Istoria Bucurestilor,
fila 210-211 unde vorceirora li se chiamd numele acestea : Cdmpu- bind de biserica Sarindar
face urmatoarea
lung, Sadova, Breincoveni, Arnota, Cdldeiru- constatare
.Fani, Mdneistirea dintr'un lemn, Meicsineni,
Care este documentul care ar putea sei ne
Drgeinestii dela Rase, Brebul, Pldtdresti".
spund
este ziditei de Vlad, ban al ,SeveriCate manastiri a zidit Matei Basarab de nului sicei
duce
dupei cum creiznoavei din temelie pomenite de acest mare dea meritosulal FcigtiraquZui,
preot Gr. Musceleanu ?
hrisov ? Zece !
care este documentul, tot atelt de autentic,
Mergem mai departe :
Deschidem Istoria Tara Romanesti dela care sd ne afirme cei au zidit fratii lui Mircea
descalicatoare" (G. Ioanid, 1859) si citim la cel Beitrdn. inainte sau dupd 1386, biserica aceasta in mijlocul pddurilor mdrete ale Bulila 90 :
qi in domnia lui ardtat-au mult milos- curestilor ? I s'a zis, spune traditia, multd
tenie pre la creqtini qi au feicut multe ma- vreme Biserica Coconilor. De ce ? Unii, mai
ingeniosi, explicei numele de bisericti a Cocondstiri si biserici :
Mandstiri la : Cdmpulung (cea surpatei a nilor, ziccind cei eine stie ce fii de Domn, v4lui Negru-Vodd din temeiu), la Slobozia lui nand pe ad, pe ldngei locul din valea Sarinlanaki, Cidrusanii, Sadova, Gura Motrului, darului, zidiserd o bisericutei care, pe urmd,
De un lemn, Arnota, Brdncoveni, Negoesti pre fu mciritd de urmasii bor".
Preotul Marin Dumitrescu in scrierea sa
apa Argesului, Pleiteiresti, Brebu, Macsineni
,,Istoricul a 40 de biserici din Romdnia", toldngei Siret.
Biserici la Pitesti, Ceilugeireni, Gherghita, mul IV-lea spune vorbind de Sarindar :
,,Se zice ca a fost zidita intai de un Vlad
Craiova (biserica cea domneascei), Caracal,
sau Vladislav, fiul lui Mircea cel Bdtrdn, de
Throor, Ploesti i Episcopia ot Buzeu".
Cate mandstiri pomeneste Istoria Taxii acea a purtat mult vreme numele de BiseRomanesti" (G. Ioanid) ? Doueisprezece ! rica Coconilor".
Alta gresald istorica : Vlad nu este fiul
Cate biserici ? Opt. Cu totul douti-zeci.
Si mai deschidem Letopisetul Teirii Ro- iui Mircea (1386-1418) ci FRATE cu dansul.
meinesti din descelliceitoare" tipdrit de d.

Stoica Nicolaescu in Revista pentru Istorie,


Arheologie i Filologie" tomul XI, partea I-a

Pisania preotului Gr. Musceleanu nu sta


In acest letopiset se spune acelas lucru pe alaturea cu adevarul, adica: Matei Basarab
care 1-am aflat in Istoria Teirii Romelnesti" ar fi facut domnia sa 40 de biserici" i cea
adaogandu-se c Matei Basarab a mai facut din urma, la 1652 a numit-o Sdrindar".
o manastire la Pin, in judetul Buzeului la iata de ce. Mandstirea Sarindarului era in
munti, i o mandstire in Moldova pe apa Su- fiinta inainte de 1652.
Judetul Dumitru din orasul Bucuresti cu
sitii ce s chiarnd Soveja".
Cate manastiri ne da acest letopiset ? cei 12 pargari" aminteste de dansa inteun
Douei-zeci i cloud !
hrisov din 1634. In act este vorba de dou.a
Dar yeti intreba Domniile- Voastre mirate. locuri de casa langd mndstirea SarindaruNu se pomeneste nimic de Sarindar, nici in lui, langa ulita din jos de mandstire". Se vorhrisovul dela 1640, nici in cronicele amintite. beste de acest act in scrierea d-lui G. D. FloRaspundem noi : nunumai ca nu se pome- rescu: Planuri inedite ale Bucurestilor" pu(1910) fila 148.

www.dacoromanica.ro

64

blicatd In Revista Fundatiilor Regale" (1 Martie 1934).

Din acest act vedem c manastirea Sarindarului n'a fost intemeiata. de Matei Basarab,

't1V
10PALexAmlo

we/N.\

jI

de cronicele romnesti cari vorbesc de manastirile i bisericele ridicate sau meremetisite


de Matei Basarab.
i dacd Judetul" Dumitru din orasul Bu-

curesti cu cei 12 pargari, vorbeste de dansa


in actul sdu din 20 Mai 1634 fireste ca ea a
lost in fiintd ceva mai 'nainte de acest an.
loan Brezoianu in scrierea sa Mcincistirile
inkinate i klugrii greci" (1865) spune Ca
Mihai Viteazul ar fi inzestrat marastirea cu
mosia Giulesti de lnga Bucuresti. Am pune
temei pe spusele sale, caci scurgerea vremei
dela Mihai Viteazul pang la Matei Basarab
39 de ani sunt dela
nu este asa de mare
1595 pand la 1634, dac ar fi adus in sprijinul
celor ce spune hrisovul adeveritor. Asa ceva
insa, nu face.

c"

Alexandru-Vodil
(Dupi ruhrastirea Curtea de Arge)

Grigore-Ghica-Vodil (1822-1829)
(al carui mormant a fost in biserica Sarindarului)

i atunci ne multumim cu singurul act mai


cum pretinde preotul Gr. Musceleanu i nici
din 20
chiar meremetisitd, caci dac ar fi fost me- vechiu ce-1 cunoastem pAnd acum
care pomeneste despre mngstiremetisita ar fi vorbit de dansa Matei Basa- Mai 1634
rab in hrisoavele sale si ar fi fost pomenit rea Sarindarului.

www.dacoromanica.ro

ULITA MARE SI NEGUSTORII BUCURE$TENI


In jurul Curtii Domnesti" s'a gramddit Portarul are pravalii in Ulita Mare". Deasemenea Domnul i ddrueste pentru slujbele sale
aici cu inceput sa piece drumurile cari, in pe cari le-a indeplinit cu multa, credintd, un
in vremuri stravechi viata bucuresteand si de
..poduri".

loc pe unde azi sunt Lipscani.


Ulicioarele pe cari le-am amintit mai sus

afara" i unele ulie, intre care cea numita

n'a mai ramas in Bucuresti decat una singurd

Smardan toat si strada Lipscani.


In hriccavele din veacul al 18-lea o bucata
-lin aceasta ulit este numita Mita Liptcani".
In cartoanele mandstirii Zltari, pachetul

care micii negutatori le cumprau de la top-

in domnia a doua a lui Mihnea-Voda, J,pa

lor,

limba de atunci a bucurestenilor, erau nurnite

Pe atunci (1545), sau mai tarziu, a luat erau atat de stramte Inca nu erau putine
fiinta drumul cel vechiu al Targovistei", cele ce aveau ltimea numai de doua sau trei
drumul cel mare care duce la Targul de coturi. Azi din aceste ulite atat de stramte

care se numeste ulicioara bisericei Sfantului


Ulna mare".
Din marturiile ce ne stau la indemana Niculae-Selari.
af16rn c.. aceasta ulit numitd mare" era cea
Acele ulicioare erau o ingrarnadire de prdmai insufletita si cea mai umblata, caci intransa rdspundeau ulicioarele Abagiilor, Mar valii in care murdaria si neingrijirea se lefdgelarilor,, Mat asar ilor , Saiddcarilor,, Boiangii- iau in voia lor. Prin ele furnica toat ziva o
lor, alvaragiilor i altele.
nesfarsit gramddire de oameni de toate
Ea a fost in veacul al 16-lea cel mai de cape- treptele. Prvliile din aceste ulite erau mici
tenie drum al Bucurestior. Ulita mare" a si intunecoase, cu taraba care es'a in ulita.
ci se desfceau marfurile cu paraleicul, ca
<ti Thatut drumul pe care il face str. Caroi
ci n piata de Flori pari in Smardan, strada si intrebuintam vorba din acele vremi, pe

17 bis dela Arhivele Statului afrarn ca, la 1558,

tangii.

Aceasta murk dupd ce era vamuita la Carcare era pe locul de


vasaraua domneased
azi al spitalului Coltea ce d in ulita Sfinti-

i pe care ca copil a apucat-o i cel ce

.'"--,>=
Biserica SI. Gheorghe Nou
(Desen de Bouquet din Illustratiori" dela 24 Sept. 1848)

www.dacoromanica.ro

66

scrie aceste randuri


era dus, dupd aceea,
la Hanul Sfantului Gheorghe cel Nou si aci
desfacuta micilor negutatori.

Biserica e fail tulle, si se vede foarte Inca-

acum erau invoiti intre ei, vindeau marfa asa


cum voiau ei. Daca negutatorul cel mic i se
parea rnarfa cam scumpa si facea gurd, top-

moasa. Deasupra coloanelor este sterna Tarii-

nature et lithographi par Raffet. Paris 1841,


1 vol. in folio 64+100 planse.
Litografia., pe care o dam aci, infatiseazd
la mijloc biserica. La spatele bisericii atat la
dreapta cat si la stanga se vede hanul Sfantului Gheorghe cu cerdacul qi chiliile sale, in

lor" tot dela Arhivele statului aflam pe Pana,


Donea i Panait Pepeno, negutatori in Bucuresti dela inceputul veacului al 17-lea si pand
pe la sfarsitul lui (1700-1800).
In 1735 Maxim Cupetul are pravalii in ulita
Mrgelarilor si el lasa aceste pravalii bisericei

patoare. In fata are pridvor cu o scara cu


cinci trepte. Pridvorul are 14 coloane mesteToptangiii cari si pe vternea aceea ca si sugit lucrate cari ii dau o infatisare fruRomanesti.

0 alta gravurd, datorita pictorului italian


Preziosi, care a fost prin Bucuresti in anul
1861 si ne a lasat o multime de acquarele
Raffet (1804-1860) care a insotit, in anul bucurestene din cele mai frumoase, infat.11837 pe contele rus Anatol Demidoff in Prin- seaza tarabe de negutatori can i desfaceau
cipatele-Romane, in calatoria acestuia ne-a marfurile lor in ulitele pe cari le am amintit
lasat o prea frumoasa litografie infatisand mai sus.
Biserica Sf. Gheorghe Nou" din Bucuresti.
Unii din negutAtorii bucuresteni din ulita
Aceasta litografie se afla in cartea ce se mare" sunt pomeniti in multe hrisoave. In
numeste: Voyage dans la Rusie mrklionale actele episcopiei Argesului dela Arhivele staet la Crimee, par la Hongrie, la Valachie et tului aflam pe Ghiomea Mustata care cumla Moldavie. Execute en 1837 sous la direction para. in Ulita mare" multe pravalii dela boede M. Anatol de Demidoff... Dessine d'apres rii Nastureli, iar, din actele hanului Grecitangiul 1111-i mai dadea marfa.
Pictorul si desenatorul francez D. A. M.

care se adaposteau, pazlite cu lacate, mar- Coltea in schimbul cinstei sa fie ingropat
inauntrul bisericei, cum a si fost.
vechi cu oistea rezemata de pamant se vad
Maxim Cupetul este si ziditorul micii biseintre zidul bisericei si han. Cativa boeri im- rici numita a Sfantului Elefterie, care pe
bracati cu antereu si in cap cu giubele sunt vremea acea a fost una din podoabele Bucuintampinati de tarani. Doi din boeri stau de .restilor prin frumusetea zugravelii sale.
vorbd cu un taran si o taranc care are un
In 1701 mai aflam pe Mihul negutAtorul
prunc in brate. Lang dansii alti doi tarani care cumpard dela feciorii lui Tudori alt necu caculile in mama sdruta mainile altor doi gutator din Bucuresti, niste case aici ce sunt
boeri. In coltul din stanga se vede un taran langa zidul gradinii domnesti despre apusacagiu care mand de capastru calul care e sul soarelui".
inhamat la sacaua cu apd.
furile toptangiilor. Un sir de peste 20 de drosti

41-

Biserica Sf. Gheorghe Nou


(pupil. Raffet)

www.dacoromanica.ro

la A-AL A&

:frPA47%,"\3ff.i

JaJii

WW

VW WW

'-nger7I'Lrl\:e

TURNUL COLTEI
Gion in Ist. Bucurestilor" (la filele 179--

182) spune ca locurile unde a fost ridicat turnul erau ale lui Radu Coltea. Acesta, impreund cu spatarul Mihail Cantacuzino, au facut

din piatra, bisericd cea de lemn si de lut a

unui alt Coltea Clucerul care se afla adj. Inca


din veacul al 17-lea. Biserica de zid s'a facut

inainte de 1715 si in anul acesta s'a ridicat


si marele zid imprejmuitor i s'a terminat si
Turnul din fata bisericii.
Pisania care se afla la poarta cea mare de
spune mai departe Gion
sub Turn
a
grait pand la 1889 urmatoarele cuvinte:
Aceast imprejmuire de zid cu toata, cu.

prinderea din temelie s'au zidit de dunmealui.


jupan Mihai Spdtarul Cantacuzino, fiind cu-

prins de dumnezeiasca ravna, toate acestea


foarte infrumusetate precum se vede, pentru

mrirea si slava lui Dumnezeu si pentru vecinica pomenire a dumnealui si a tot neamului
dumnealui si s'a savarsit in zilele luminatului Domn a toata tara Romaneasca Io Stefan V. V. Cantacuzino, fiind arhiereu-mitro-

polit prea-o sfintitul parinte Antim 7223"


(1715).

Cu toate ea Spatarul Mihail Cantacuzino


numeste pe Radu Coltea fericitul intru pomenire", cu toate ca, i-a dat mama de ajutor
sa, facd de piatra biserica cea de lemn, pe

Spiltarul Mihail Cantacuzino


(Academia Roman)

teeth i mesterii la aceasta zidire s'au intrebuintat soldati suedezi de ai lui Carol XII"
dupd cum pretinde traditia. Nici chiar Sulttorul de Dumnezeu si Ioan Gurd de aur zer,
cu toata
spune mai departe d-sa,
(Trei Ierarhi), si -cu toate ca 1-a ajutat i la osteneala ce marturiseste cd si-a dat pentru
ridicarea chiliior in care au fost adapostiti a cunoaste mai de aproape origina acestei
nu este cladiri, nu poate da amanunte mai precise.
adica Radu Coltea
bolnavi, el

care am pomenit-o mai sus, cu hramul Sfintii


parintii nostri, marii dascdli i invalatori a
toata lumea, Vasilie cel mare, Grigorie Cuvan-

Cu el ins putem admite ca soldati de ai


pomenit in pisanie.
Istoriograful german Frant-Iosif Sulzer, care lui Carol XII, pribegind prin tarile romanesti,
a fost prin tara noastra si a scris o carte nu- in urma infrangerii dela Pultava, au luat
mita pe nemteste Geschichte des Transalpz- parte la cladirea acestui turn, pe timpul cat
nischen Daciens" (Wien 1781, tomul I, fila regele lor se afla la Bender. Supozitia, ca con292) spune ca, la facerea Turnului au lucrat structorii streini ar fi participat la cldire,
soldatii suedezi, cari rataceau prin Bucuresti, este intarita, i prin aspectul cu totul deosedupa batalia dela Pultava.
bit al acestui turn, care diferd de clopotnitele
D-1 Al. Tzigara-Samurcas, in studiul d-sale obisnuite ale bisericilor acelor vremuri, atat
din Convozbiri literare" intitulat Turnul si ca plan cat si ea ornamentatii. Sulzer menBiserica Coltea" (1908 nr. 3) spune ca nu tioneazd in 1781 ca ceva ciudat ea Manaseste ins bine stabilit dad. inteadevar arhi-

www.dacoromanica.ro

68

Iata, ce amanunte mai aflam in acest ziar

despre Turnul Coltei:


Un desen de acest turn, inainte de cdderea

sa prin cutremur, facut de Slugerul Nicolae


Oteteliseanul si care ni s'a impartasit i noua,
ne-a inlesnit ca sa-1 punem in litografie si
sa.-1 dam afara spre vedere i omostinta ace-

lora cad si-au uitat sau n'au apucat sa.-1 vazd.


Socotim asemenea ca nu va fi de prisos a
da i oarecari deslusiri asupra acestui desemn.
Crucea, basica si pan subt stalpii foisorului
erau acoperite cu tinichea, iar celalt acoperi
era de tigla. La basica, in tavanul Foisorului
era taraba cu lact. Foisorul pe dinauntru era

rosu; pardoseala lui era de scanduri i avea


lavit imprejur".
Ion Ghica in Scrisori catre V. Alecsandri"
(tomul III, din Biblioteca pentru top 1916)
povesteste un f apt curios privitor la Turnul
Coltei.

Era pe vremea lui Niculae-Vodd

Mavro-

gheni. Trdia in Bucuresti atunci un mare


marchitan ce-i zicea Stefan Baltretu si care
Isi avea casele sale dincolo de hanul numit
al Nicolescului spre biserica Vergului, acolo
unde azi se ridica marele hotel de Londra din

calea Mosilor.
Nicolae-Vodd Mavrogheni nu stim bine din
ce pricing., dar bnuim ca sa-si bath, joc de el

cum avea obiceiu de fcea, a luat pe Baltgretu si 1-a ridicat pang. sus in clopotnita turnului. Aici a urmat o discutie intre Voda, si
marchitanul nostru pe care o povesteste chiar
Bltaretu. Iata ce spune dansul:
Era cam pe la Vinerea mare, child ma
pomenesc pang. 'n ziu ca ma chiamh Voda;
zic indata, de-mi pune saua pe cal si alerg la
Curte.

Mavrogheni sta la fereastra; cum ma vede,


se cid jos in capul scarei, sare ca o maimuta
pe armsar, par' ca-1 vgz, bata.-1 D-zeu! cu
poturi scurti pana la genunchi, - picioarele
goale in iminei, mintean Vara maneci i legat
la cap turceste.

N'apucasem sg, ma dau dupa cal si-mi zice:


Vino dupd mine!" s'o reteazd la fug la deal,
(Dunk desenul lui N. Otetelesanul)
deabea ma tineam de dansul.
D'odata vad cd se opreste la Coltea, descaintr in biserica, se inchina la toate icoatirea Spitalului Coltea este singura in Muntenia care are la intrare, peste poarta cea nele i child sa, ias, st la use i ma intrebd
mare a zidurilor imprejmuitoare, o clopotnit rhstit:
Trimis-ai haraciul la Poarta ?
ioarte Inalt, cladita in patru colturi, dup
Eu Ii raspunsei:
sistemul de constructie nemtesc". Mai adaoga

Turnul Coltei

Da Maria Ta, dar n'am gsit mahmufiecare parte, e pictat cate un soldat care dele si am fost silit de am pus de a topit
ca la catul de jos, chiar deasupra portii, pe

sta de strajd cu arma la umar. Ei poarta uniforma nemteascd, asa cum se mai obisnuia
de nemti la inceputul acestui secol (al 18-lea)

niste scule de aur i toata argintaria caste le

triac".

iapana cu tura de mahmudele i beslici. Astept din ceas in ceas sa pice lipcanul cu ti-

si chiar phna in ultirnul rdzboi turco-aus-

aveam lasate de unii si de altii, amanet la mine, le-am fcut bulgri de aur si de argint
i-am trimis la Stavracolu ca sa-i bath, in ta-

In ziarul Museul National" din luna Februarie a anului 1838 este tiphrit un desen dula pasii dela Rusciuc.
Aferim! imi zise batandu-ma pe spate,
al acestui turn din care reese si mai limpede
vino sus s mananci cu mine.
caracterul apusean al turnului.

www.dacoromanica.ro

69

Si-o ia la fuga pe scara clopotnitei.


Ma suiam dupa, dansul gafaind, ma On-

deam la cinstea cea mare la care am ajuns si


la castigul ce era sa-mi aduca stirea.cand s'o
duce vestea prin targ ca, am mancat cu Voda
la masa. Cand ajunseram sus de tot d'asupra
clopotului celui mare, de unde vezi omul jos
cat o vrabie, deodata ma chiamd langa dansul la o fereastra, si-mi zice:
Ia-te uita, de aid, mult e pand jos?
Mu lt, Maria Ta, ii raspunsei, d'ar cadea
cineva d'aici, ar fi vai de el, nici praful nu
s'ar alege de dansul.
Stii c'am visat pe Sf. Nicolae azi noapte ? imi zice razand.
Esti bun la Dumnezeu. Maria Ta, i d'aia
a venit sfantul s te vada...
Asa cred i eu, dar nu stii c mi-a zis

s. te asvarl d'aicea jos.


Child am auzit asa, am inghetat; mi s'a
taiat picioarele i mi s'a muiat vinele, de era
sa cad fard s mai m'arunce cineva.

Stiam c era in stare, fiara! Cand aud in-

cetisor un glas ca-mi zice la ureche:


Zi-i c ai visat i tu pe Sf. Spiridon, ti-a
cerut sa-i aprinzi o facile de cincizeci de pungi

de bani si cd, de te-o arunca dupa, fereastra

aia mori, i ramne sfantul fr lumanare.


Acel care-mi soptea aceste cuvinte, era
Sava Arnautul.
Repeta-i i eu vorbele lui ca, papagalul

clantanindu-mi dintii in gurd de fried.


Ei, daca e asa, imi zise atunci Mavrogheni, trimete pe Sava sa-i cumpere
Muiai condeiul in calimarile dela brau,
scrisei zarafului meu din hanul Sfantului
Gheorghe, i peste o jumatate de ceas, Sava
se intoarse cu o lumanarica de trei parale;
mi-o dete in mand, fcu cu ochiul lui Vod
si ne deterdm jos binisor cu totii din turn.
Eram mai mifit mort cleat viu. Cum am
ajuns acasa, am cazut la asternut si am zacut
trei saptamani de gdlbinare.
La rindul nostru spunem ca i italienii despre aceast intamplare: Se non e vero, e ben
trovato!

La 26 Octombrie din anul 1802, la amiaza,

se produce un cutremur de pmant care s'a

Turnul Coltei
(Dupa desenul din manuscrisul d-nei Vartescu)

Coltei), care era podoaba orasului cu(Ceasor-

nic, au cazut i s'au sfaramat si era a unci


mare frica.
In manuscrisul dascalului Radu Zugravu
carele se afla in biblioteca muzeului de aritkchitati oitim

S'au cutremurat pmantul in ziva de Vi-

nerea mare la 6 ceasuri din zi, pe la pranz,


ioarte rau, caci s'au surpat sfintele biserici
Coltea din Bucuresti. Octombrie 14 ,anul
1802".

Intr'un Catavasiar" din 1784 tiparit la

Ramnic, si care se afl in Biblioteca Academiei Romane, cineva a insemnat urmatoarele:


,La 1802 la 14 Octombrie s'au cutremurat tot

pmantul si s'au daramat manastirea Coltea".

Iar intr'un exemplar din Pravoslavnica inintins din marea greceasca pand in Rusia, cu- vatatura" din 1794 care azi se gaseste in biprinzand intreaga tara romaneascd. La Bucu- blioteca Urechia din Galati se and scris urresti sgucluirea a fost atat de puternica incat matoarele cu privire la acest cutremur:
S se stie child a venit Const. Ipsilante
a tinut 2 minute si jumlitate i s'a produs la
ora 12 si 55. Miscarea pmantului semana cu Vod in tara Romaneascd, si au venit pana
aceea a valurilor marii, din care pricind multe la Radovan, in luna Octombrie 14, leatul 1802,
si s'a cutremurat pdmantul si au cazut multe
clddiri au fost darimate.

Acest cutremur este cel cunoscut cu nu- biserici si Coltea".


mele de cutremurul cel mare. In vremea aIntr'un numdr special al revistei parisiene
cestui cutremur s'a daramat jumatate din Illustration din 24 Sept. 1848, se da un desen
al turnului Coltea de cdtre artistul francez
turnul Coltei.
Istoriograful Dionisie Eclesiarhul in Crono- Doussault, asa cum era el dupd ce a fost ddramat de cutremur. Ilustratia este insotita if
graful sau spune:
S'au cutremurat pamantul foarte tare, de unele deslusiri din cari spicuim unntoade au cazut toate turlele bisericior din Bu- rele:
Un groaznic cutremur a ddramat in anul
curesti i clopotnita cea vestitd (adica turnul

www.dacoromanica.ro

70

nica. Atunci au cazut Si biserici vechi de 200


de ani i un paraclis de trei veacuri. Nu vorbesc de palatele cele de curand cladite, caci

nici unul n'a lamas teafar.


Cel ce povesteste acest cutremur, in stihuri, cid cele mai multe amanunte pe cari le
cunoastem de cat toti ceilalti can ii amintesc.

0 cronica manuscris a unei doamne numita Tartasescu da un desen al turnului


Coltea foarte putin, sau de loc, cunoscut.

Acest desen se deosibeste, intrucatva de cel al

slujerului Otetelisanul prin acea ca alaturea


de turn se vede i biserica Coltei cu cele patru paradise cum si acea imprejurare de
zid" de care vorbeste pisania dumnealui jupan Mihai Cantacuzino marele spdtar" din
1715.

Desenul pastrat de cl,na Tartasescu, in


cronica ei manuscris, asa naiv _cum este facut este interesant prin aceea cii turnul, du-

pa a lui cldire, a lasat in mintea bucurestenilor o amintire nestearsd, caci felul


lui de a se inftisa, prin arhitectura sa, era

nespus de frumos.
De aceea pricepem faima pe care a lAsat-o

in scrierile cronicarilor si in amintirea celor


ce 1-au vazut i cari 1-au numit clopotnita cea
vestita, care era podoaba orasului".
3:f

aa.

Locot.-colonel Dim. Papazoglu, in aminti-

rile sale tjpatito sub titiul Istoria fundaS.

"

rii orasului Bucuresti" vorbeste i dansul, la


fila 131, despre turnul Coltei.
Unele din amintirile sale sunt interesante
prin acea Ca le-a vazut cu ochii sei. A avut
fericirea s traiascd intreg veacul al 19-lea.
Nascut 1811 in hanul ZlAtari din ulita Mo-

gosoaia, copil de 10 ani a vazut cu ochii si


Turnul Coltei
(llupa o fotografie a lui Satmari, din 1876. Colectia
Muzeului de arta nationala)

1802 toata partea de sus; dar Dumnezeu 1-a


lasat sa stea in picioare i inca mai st (la
1848) o mare parte din el. Astzi serveste de
loisor pentru a vesti incendiile din oras si a
feri Capita la de nenorocirea distrugerii'.

Mai sunt Si unele Stihuri asupra cutremurului" in limba greaca pe care le avea C. Erbi-

ceanu. Dupd parerea sa aceste stihuri ar fi

macelul dela 1821 si a murit la o varsta maintata care trecea de 80 de ani.


Dar luandu-se si el dupd traditia care umbla din gura in gurd pe vremea lui, spune cii
Spatarul Cantacuzino voind a da de -lucru os-

tenilor suedezi ai lui Carol XII-lea pripdsiti


in tard dupd nenorocita lupta dela Pultava,
dupa ce ispravi biserica cu hramul Trei Ierarhi s'a inteles cu cdpeteniile i inginerii
suedezi" de au ridicat Malta clopotnita, nunit Turnul Coltii in care au pus si un clopot

mare ce avea pe dansul slove.


Turnul era indoit de inalt de cum se afla la

daramare si la invelitoare avea patru turnulete, iar mai jos avea ceasornic mare. Gaud
Din aceste stihuri vedem c pamantul se turnul a fost gata, inginerii suedezi s'au ruclatina si se ondula, cel mai greu se cutre- gat sa li se dea voe sa zugraveasca jos la
mura si se ddramau cladirile, cele de atata temelia lui, in dreapta i in stanga intrarii
vreme man i insemnate. Din pricina puter- gangului de sub turn, doi soldati suedezi unul
nicii zguduiri s'a ddramat in tot locul i s'a de infanterie si celalalt de cavalerie. Soldaimprastiat si a isbucnit asfalt greu mirosi- tdi acestia au stat zugraviti acolo numai un
tor, si apa de pucioasa din nduntrul Oman- an. Aflandu-se la Constantinopole de acest
tului.
lucru Vizirul turcesc a poruncit sa fie stersi
Si mai departe spune poietul grec ca cu- de acolo prin tencuial".
tremurul a tinut 2 minute. Marea i inalta
Cutremurul din 1802 a daramat turnul pe
cladire a Coltei vestit pretutindeni pentru jumatate i locuitorii Capitalei nu s'au maltarhitectura ei s'a inclinat cu toate ca era voi- nit atat de mult de daramarea unor case mari
fost facute de Alexandru Vdcarescu.

www.dacoromanica.ro

71

si biserici, cum s'au mahnit de daramarea nostri, cari aveau oel putin evlavie pentru
pe jumatate a acestui monument".
lucrurile mostenite dela parintii bor.
Clopotul cel mare cazand din inaltimea
Cu intinderea pretinsei culturi moderne
turnului, stirbit la o margine, a stat multi s'a pierdut si respectul pentru trecut. Astfel,
ani in curtea spitalului, fard sd fie intrebuin- mai ales dela 1848 incoace, s'au distrus sau
tat pand la anul 1843, cand fu ales Domn al cel putin s'au prel'acut mai toate bisericile,
tarii George D. Bibescu. Atunci pentru ziva cari scapaserd pand atunci de urgia vremuriaoeea, guvernul porunci s se urce clopotul lor si de mama si mai distrugtoare a oameiarasi in turn si asezandu-1 l'au tras asa stirbit cum se afla, ca s facd si el slava acelei
zile fericite cand afost dat tarei sa-si aleaga,
singurd domnitorul Var porunca din partea
.

Portii. Peste putind vreme insa, clopotul a fost


lard* coborat".
Clopotul Coltei ins ajunsese de pomind
pentru bucuresteni. Auzeai vorbindu-se pe la
mijlocul veacului al 19-lea, spune tot dansul,
urmatoarele:
Ce zestre are MargiVo lita lui jupan
Costache?
Clopotul Co ltei.

Ei bine! eu te imprumut dar tu ce-zni


dai ca amanet?
Clopotul Coltei.

lui?

Ce ti-a lasat unchiul tau, dupd -moartea

Clopotul Coltei.
Ce-mi dai tu, daca ti-oi ispravi afacerea?
Clopotul Coltei.
Glumele aceste avu sa, le sufere bietul

Clopot, din pricind ca nici unul din romnii


ce erau in drept sa-1 repare i sa-1 aseze la
loc, nfai cu seama urmaii familii Cantacuzino n'au fdcut-o" isprdveste locot.-colonelul
Papazoglu randurile sale cu privire la turnul
Coltei.

loan Ghica in scriefea sa Bucuresti acum


o sutd de ani" in care povesteste despre Bucurestii priviti din dealul Mitropoliei spune:
Urmand tot spre sta./1ga cu vederea, peste
turnele multe si usoare ale bisericii Sfantul
Gheorghe, ochiul se opria cu admirare asupra celei mai inalte si mai tari zidiri, Turnul
Coltei care domina orasul si-si arata falnic
2renelele sale printre nori; astAzi, redus pi

=Hit, ne aduce aminte maririle cazute, ne

vorbeste de inchisul dela Bender (e vorba aici


de Carol al XII-lea, regele Suediei, infrant la
ri ne
Pu ltava de Petru-oel-Mare al Rusiei)
spune c in lumea aceasta, vanA si trecatoare,

nilor. Veacul al XIX in special a fost o pacoste


pentru cladirile i bisericile. vechi. Dovada e
Ca manastirile bucovinene, desi de aceeasi
varstd cu surorile lor din Moldova, sunt totusi cu mult mai bine conservate ca ale noastre. Pentru simplul motiv c stapanirea austriacd, fard a le acorda vre-o atentiune deose-

bitd, s'a multumit insd a le pastra in starea


in care i-au fost predate.
Cea mai recenta si mai neiertata greseal
a noastra in aceasta privinta este desigur daramarea turnului Coltei. Cu atat mai mult,
c nu s'a facut IntamplAtor, ci dup propunerea chiar a celor meniti sd-1 conserve.
Dosarul referitor al Primariei contine
unele acte foarte interesante. Astfel se vede
cum Inca, din 1887 Eforia Spitalelor civile,
proprietara oomplexului de cladiri dela Coltea, cere daramarea turnului pe motiv cd el

nu prezintA nici o amintire nationala

si

n'are nici o valoare arhitectonica".


Opinia publicA insa pare-se cd se alarmase
ph voia sA impiedice executarea dorintii Eforiei. Primarul insusi ;,fatd de svonul ca nu ar
respecta monumentele istorice, ezita de a lua
vre-o deciziune". Iar pentru a-si descarca rds
punderea, numeste o comisiune de cinci experti, cari sA dea cuvantul hotarator". Stra-

niu mi se pare CA in dosarul chestiei nu se


gaseste decat una din aceste pared si toe-

mai cea cu totul nefavorabilA turnului. SA fie

oare posibil ca ceilalti membri s nici nu fi

raspuns? Nu-mi vine a crecle insa ca un Al. 0dobescu, desi sesizat, sA nu-si fi exprimat parerea sa intr'o asemenea imprejurare. Cu sau

fa/A intentiune, nu stiu. day pastrat nu este


decat raportul pe baza cAruia nrimarul a deorfetat distrugerea turnului. Actul ne intereseaza astazi ca un document foarte caracteristic al mentalltatii acelei epoci. Cu atat
mai mult ca. e opera academicianului Gheorghe Sion.
La adresa Primdriei din 30 Iunie 1888, ilus-

lucrurilor ca Si oamenilor nu le este iertat


a se ridica prea mult peste semenii lor, caci trul istoric sit patriot, mandru de dreptatea
dacd nu atraq focul cerului, se sgudue pa- cauzei sale, prin raportul sAu din 8 Iu lie se
grabeste sa raspunda:
mantul si le infrange trufia".
Nu stiu cu ce cuvant s'ar sustine c Tur-

nul Coltei ar fi un monument istoric. Legen-.


da c ar fi fost facut de Carol al XII-lea este

Turnul Coltei a fost ddramat la 1888.

Iata ce spune in aceastd privintd d. Tzigara-Samurcas in studiul d-sale Turnul si

tot atat de fantastica cat si aoeia a pipelor

preistorice descoperite de raposatul archeolog


Boliac".

Tragicul lui sfarsit ne va da tot de odata


masura nechibzuintei cu care s'a procedat,
in ultimele decenii ale veacului trecut, fat

Dup aceasta ironica intrare in materie.


savantul academician, cu un mare lux de citatiuni, cautd. s dovedeascA ca. la nici un
cronicar nu se gaseste amAnunte asupra originei acestui turn. Iar apoi cu senindtate

din ele ne-au fost bine pastrate de strabunii

Importanta istoricA fiind nulA, cred cd

Biserica Co ltea", din Convorbiri literare" nr.


3 (1908):

de monumentele noastre. Caci cele mai multe

continuA:

www.dacoromanica.ro

72

importanta artistica e inca mai putin demna


Vorn mai adaoga, tot numai spre rusinea
de considerat. In fata monumentalului edi- noastra, ca chiar si. consiliul technic al Prificiu al spitalului, acest Turn ar fi ca un fel mriei a opinat in acelas fel.
de cuiu al lui Arvinte pentru care se incured
Considerand Ca valoarea arhitectonica a
estetica stradei.
turnului Coltea e absolut nuld ; ...conside
Ratiunea mintilor sanatoase cred c mill- rand ca, pentru a-I mentine, ar trebui modifiteaza pentru daramarea lui".
cat inteun plan rad:cal planul de aliniere,
Nemultumit numai cu atat, academicianul formandu-se o liatet imprejurul acestei
nostru insufletit de cele mai inalte considera- cladiri, (lucru imposibi oare?) ... consiliul reLiuni estetice, adaoga.:
comanda daramarea sa".
Asemenea soartd nu ma indoesc c odata,
Cu atat mai ciudate sunt aceste rezoluva avea si chiar biserica Coltea, care in fata tii, cu cat nici unul din rapoarte nu invoacd
spitalului actual este un anacronism pentru ca argument starea de mina a cladirii. Proba,"
zilele noastre. Sentimentul religios nu trebue c turnul era Inca foarte solid, avand numai
sa domineze pand a ne face ridicoli, susti- marele pacat de a nu corespunde inaltelor oenand unele lucruri condamnate de ratiune.
rinte estetice ale acelor domni si de a sta mai
Asa dar, nu ezitati, Printi ai Capita lei, ales ca un adevarat cui al lui Arvinte fata, de
daramati ceiaoe este urat si absurd. Daramati bogata clddire cu leii de aur de peste stradd.
bisericele cari ameninta cadere sau sunt rau
In potriva unor atari argumente, turnul
puse, in locul lor faceti alte turnuri, alte bi- n'a putut rezist,a: a fost daramat, fard ca
ericj cu forme si elemente monumentale, asa printr`o piatra macar s se indice locul unde
precum cere spiritul secolului".
el se inalta odinioara. Fie-i cel putin memor.a
Din fericire insa Pdrintdi Capita lei, mai salvata,".
putin vitregi ca radicalul raportor, s'au mulCu toate a cestea este o asemenea piatra
tumit sa-1 asculte numai intru cat priveste pusa, pe zidul ce irrinrcirnueste biserica l spiturnul, crutand biserica, care desi in 1888 a- talul Coltea. Aceasta piatra are urmtoarele
meninta cadere" e foarte solid astdzi Inca. slove care si ele vor pieri in curand fiind boarArguranntele in privinta turnului insa au te prost sdpate:
prins, cu toata banalitatea lor. Primaria conAici a fost Turnul Coltei zidit la mull
simte a lua asupra ei cheltuiala daramarii, 1712 si care a servit ca foisor nentru foc de Ja,
intru cat Effria generoas
cedeaza gra- 1847-1388 cand s'a daramat".
tis terenul pentru largirea stradei. Prirnria
Cel ce scrie aceste randuri despre turnul
mai plateste asa dar pentru ddramare suma Coltei a vazut cu ochii sei, hind copil de scoald
de 2.500 lei, numai ca sa se scape de un asa !urn se dararna, pe acea vreme (1888), turnul.
suparator monument!

Vulturul Cantacuzinesc
(Din rnanstirea Hurez. Sul. Corn. Mon. Istorice )

www.dacoromanica.ro

IV*1'40,4414,
BUCURESTII LA SFARSITUL VEACULUI AL 16-LEA
Pela sfarsitul veacului al 16-lea Bucurest i in marea lor multime de lemn
earl uraveau in partea de miazd-zi Curtea dom- meazd:
neascd" cea ridicatd de Mircea Ciobanul si inBiserica Curtea Veche" ziditd de Mircea
frumusetatti dupd acea de fii si Petru-cel- Ciobanul impreund cu fil si Petru, Radu si
Tenor, Radu i Mircea i mndstirea Sf. Troita
zidit de Alexandru-Vodd (1568-1577), cu

gandul sa fie Mitropolie, si sus pe deal, avand

Ivircea.

Biserica Sf. Niculae al jupanesei Caplea, nu-

apa Dambovitiei la poalele sale, o cldire,


zidit de Milli-lea-V(1dd (1582-1591), pe care
istoriograful Walther o numeste palatio
prope novum sub urbe monasterium".
In partea de rdsdrit a orasului, pe locul cu-

prins astdzi intre calea Caldrasilor, ulitele Sf.


Mina, Stelea, Calomfirescu i Domnita se
aflau incdpdtoarele cldiri commodas in urbe
domos" ale visitierului Dan. de pe vremea lui
Mihai-Viteazul.

In partea de Miazd-Noapte i Apus, erau


nenumdrate paduri si vii cari inconjurau Bucurestii ca un brau.
Pe langd Dambovita, locurile erau acoperite

cu paduri mai mult cleat intinse, Inca poti

merge o zi tare set' esi din peidure" spun bd-

tranele letopisfti, de vasti boschi" sau de

foltissimi boschi circondati di paludi" spun


chltorii italieni cari au fost pe la noi,
cu
balti maxi si numeroase, preinoite mereu de
apele Dambovitei.

Dupd hrisoavele cari se aflau in Arhivele


Statului" Bucurestii se intindeau, pe la sfarsitul veacului al 16-lea, dela Curtea Domneascd pand la Sarindar, pand la locul unde
mai tarziu Clucerul Coltea va ridica biserica,
si peste Dambovita cu putine de tot clddiri in
Sf-tii Apostoli, in rnahalaua de mai tarziu numiid Haida.m" sau a calicilor si pe langd
manastirea Sf. Niculae al jupdnesei Caplea,

Biserica Mihai-V oda


In vremea refacerel ei

mita acum, dupd meremetisirea facuta de


Mihai-Viteazul, manastirea Mihai-Vodd.

Un hrisov dela 1558, din arhivele statului,


ne vorbeste despre daniile facute bisericei de
jupdneasa Caplea a Postelnicului Ghiorma.
Dela dansa i pant la Mihaiu-Viteazul i s'a
zis biserica Sf. Niculae al jupdnesei Caplea".
Mihaiu o meremetiseste, o preinoeste 1 ddrumita' biserica Grecilor) si la anul 1588, Por- este mndstirea cu multe: o face fireste a lui.
Biserica Sf. Gheorghe-Vechiu, ziditd de vortarul Jipa are prdvdlii in Ulita mare" care
leagd Targul din nduntru" cu Targul de nicul Nedelcu, fiul lui Giaicu Balaceanu si de
sus", precum i un loc clomnesc unde sunt sotia sa Anca, la 1562.
Biserica Banului Ghiormei mai tarziu, pe
astdzi Lipscanii.
La sfarsitul veacului al 16-lea se aflau in vremea fanariotilor, numitd biserica Grecilor,
fireste azi cfardinata, se afla pe locul cuprins azi
Bucuresti bisericile i manastirile
numita acum Mihai-Voda.
Pe la anul 1580, Vornicul Dragomir, fratele
Doamnei Stanca, sotia lui Mihaiu-Viteazul
intdiul sfetnic al Domniei mele" are prdvdlii
la biserica Banului Ghiormei (mai tarziu nu-

www.dacoromanica.ro

74

0 mahala bucuret,teanii
(Dup Bucuretii" de Carmen Sylva)

intre Lipscani si Stavropoleos unde se ridica


cladirea Soc. Dacia-Romania". Aceasta biserica se afla in fiinta dinainte de 1567.
Am vazut ca Vornicul Dragomir avea pravalii pe langa aceasta biserica.
Manastirea Sf. Treime, pe care Sinan-pasa,
dupa plecarea sa din Bucuresti, o arde.
Biserica Ste lea" zidita, dupd hrisoavele din
Arhivele Statului, de Spdtarul Ste lea, in vremea lui Mihnea-Vodd (1582), azi daramatd.
Sinan-Pasa cand vine in Bucuresti, o arde.
Biserica Sf. Ioan-cel-Mare, azi daramata,
se afla pe locul unde s'a cladit palatul Casei
de Depuneri. Zidita pe la sfarsitul veacului
al 16-lea sau poate si mai nainte de Vistierul
Andrei, impreuna cu fratele sau Dumitru.
Sf. Sava", zidita, de parcdlabul Andronake,
azi daramata, se afla pe locul unde se ridica azi

statuia Eroului dela Calugareni.


Manastirea Sarindar", la marginea Bucurestilor, in mijlocul pddurilor m6rete ale

Hrisoavele afltoare in Arhivele Statului ne


adeveresc c aceasta apa, fiinta pe atunci, la
1609, si era foarte mult iubita de sapunari,
macelan i pescari. Aceste hrisoave ne mai
vorbesc la 1586 despre Lacul Adanc" pe care
mama lui Mihnea Voda, Doamna Ecaterina,
Ii cumparase ca s-1 dea bisericei Sfantului
Niculae al jupanesei Cap lea.

0 alta apa mai era pe atunci, acea numita


Garlita". Ea pleca, ne spun batranii bucu-

resteni din Dambovita dela Grozdvesti, preinoia apele elesteelor lui Campineanu, Ba leanu, Filipescu, Brancoveanu, Dudescului, cari

elestee au pierit, nu mai sunt, trecea prin


Postdvari unde fcea un baltet in care se spalau postavurile, d'acolo pe langd poarta bise-

ricei Antim, o ramurd taia podul Haidam"


azi calea Rahovei si intra in balta Arhimandritului" (Antim) din care se strecura in acea
a lui erban-Voda, de aici trecand prin Vaca-

resti se oprea in balta Tared, unde se afla


Bucurestilor, o mica bisericut de lemn pe acum biserica Intemeiata, mai in urma, de
atunci.
Aceste erau bisericile i manastirile din Bu-

curesti la sfarsitul veacului al 16-lea.


Opt biserici j manastiri in mare parte de
lemn unele i lut afard de Curtea DomneascA,
Sf. Troit i Mihai-Vodd cat erau de piatra.

neamul lui Tared.


Cea d'a doua ramura trecea d'a curmezisul
podului Haidam" prin dosul hotelului Avram
de astazi i esea langd Dealul Mitropoliei trechild pe langa poarta lui Const. Brancoveanu,

unde astazi se vede o cruce de piatra, apoi


se varsa in Dambovita lang podul de azi al
spitalului Brancovenesc.

Helesteul Dudescului care era preinoit de

Afara de Dambovita care taia orasul In apele Garlitei a fost pand nu s'a statornict

Bucurestii mai aveau o multime de ape


mici, garlite, ca, bunaoara, una care se numea
Bucurescioara", si care pleca din balta Icoanei, trecea prin mahalalele de mai tarziu ale
Shpunarilor, Scaunelor vechi, Pescaria veche,

taia podul Targului de afara, lua prin ulita

azi numita Radu Calomfirescu, coboara peste


Podul-Vergului, (Ca lea Calarasi) prin valea

palatul acestui boer in mahalaua care Ij purta


numele.

Traditia orala bucuresteana pastrata de

locot-colonel Dimitrie Papazoglu, In amintirile sale, spune ca pe aceste locuri si-a avut
conacul Si Mihai-Viteazul cand a venit emirul
turc, s pue mama pe Mihai.

De atunci a rdmas numirea podului de


din spre ulita Mircea-Voda, spre Olteni, o peste Dambovita din mahalaua Dudescu, care
cotea la dreapta prin ulita azi numita Epu- este azi in fata can Victoriei de podul Turreanu si se varsa in Dambovita, in mahalaua cului".
Popescului, mai sus de Jicnita Domneasca".
Carturalul neamt Walther si calugarul Ni-

www.dacoromanica.ro

75

kifor, cari au fost in Bucuresti pe vremea lui


Mihai-Viteazul, dupa cum vom da de stire
mai jos, arat amandoi ca Mihai-Viteazul si-a
avut conacul la mandstirea Sf. Troit, iar nu
in mahalaua de mai tarziu a Dudescului.
S'ar putea totusi primi c ostasii lui Mihai
can i aveau lagarele pe malul Dambovitei
s'ar fi intins pand la podul numit mai tarziu
al Turcului.
0 mica ulit din dosul palatului de justitle
de azi, purta odinioard numele Ulita dintre
garlite".

Pe malul drept al Dambovitei era Livedea

Curtea Domneascd, a fost drumul cel


vechiu" sau Podul cel vechiu al Targovistei".
De laugh'. Curtea Domneasca odata cu Podul

Targovistei, au luat nastere i Podul Targuluj-de-afara". Hrisoavele cele privitoare la


manastirea Stelea din veacul al 16-lea, vorbesc de drumul cel mare" care duce la Targul de afard".
Acest drum incepea dela Biserica Sf. Gheorghe Vechiu i, plecand afard din oras, avlea

la dreapta un drum numit drumul care duce sau vine dela Sarbi".

Domneasca.", dupa aceasta, in fata Curtii


Acest drum se injuga cu Podul TarguluiDomnesti, incepea asa numitul Prund al de-afara," indat ce aceasta isi incepea firul

lui. Trecea pe langd gardul viilor, proprietatea manastirei Stelea, vii cari au rmas mulcot mare si apoi apuca pe langd Prund", ta vreme, Inca dupd anul 1600.
dupa care sau in care se afla Ciutdria DomUn hrisov din Arhivele Statului zice: Poneascd" la 1587, si mai la vale gfadina-Dom- pa Bogdan d popei Ioasaf i logolatului
neasca".
Stanciu loc sterp i trei prdvalii pe din jos,
Pe malul stang al Dambovitei, erau Tabaci alaturea cu podul mare, care merge la Tarpand la 1668, apoi loc domnesc, venea Curtea gul-din-afard despre gardul viei mdncistirei
Domneasca, apoi iarsi case si locuri boieresti Stelea, drept unde se despart ulitele, pe lansi mandstiresti pana la Jignita Domneascd". g prdvdlia lui jupcin Petre abagiul".
Aproape de Curtea Domneasca, era, moara
Urmandu-si firul inainte, ajungea la ulita
dela Ciutdrie, meremetisit la 1587 de Banul care ducea spre Pescaria-Veche" la stanga,
Dobromir.
si la alta, care ducea la dreapta spre biseriIn fata Curtii Domnesti, trecand dincolo de ca de mai tarziu a Domnitei Ancuta.
malul drept al Dambovitei spre Livedea
Podul era foarte umblat, foarte viu i foarte
Domneascd" la dreapta i spre Prund" la comercial. In legatura cu Targul-din-nunstanga, iar drept inainte spre mahalaua Cali- tru" de langd Curtea Domneascd cu Targulcilor de mai tarziu, era un pod care se numea de-sus", cupi4ins intle biserica Banului
podul dela Turn".
Ghiormei, i partea de fashrit a Curtii DomDupd hrisoavele amintite pan'a acum mai nesti, in legaturd cu drumul Targovistei i cu
erau pe Dambovita podul dela Gorgan unde drumul mare, care ducea la Sarbi, azi calea
te duceai la mandstirea Sf. Niculae al jupa- Vadresti, gramadea pe dansul intreaga viata
nesei Caplea, al lui Aga lane, podul Turcului. a Bucurestilor.
Cilibiului si al Beilicului, numiri date mai
Dela Curtea Domneascd, care avea cloud
porti Poarta-de-sus" pe str. Carol de azi, si
tarziu.
Mahalale multe nu prea erau pe vremea Poarta-de-jos" la miaz-zi pe calea Serbanaceia in Bucuresti. Ele incep a se numi asa Vod5., incepea un drum care mergea pe
langa Dambovita, iesind afard din oras. La
dup veacul al 16-lea.
Langd Curtea Domneascd era mahalaua stanga acestuia se ridicau pe deal Ville
Sfantul Gheorghe Vechiu" in care la 1592 domnesti". Acest drum cotea la stanga i meravea case Vornicul Nedelcu, care case se aflau gea spre mnastirea Santa Troita a lui Alelangd ale portarului lane si langa mandstirea xandru-Vodd si de aci apuca la dreapta, mergand inainte. Acesta era drumul Giurgiului"
Stelea.
Prhi mahalaua Sptarului Stelea" trecea sau Podul, de mai tarziu, Serban-Vodd.
Dambovitei".

La livedea domneasca Dmbovita fcea un

ulita mare care vine dela Sarbi", azi calea

Vdcaresti si mergea la Targul-din-nduntru".


Aci erau pe vremea lui Mihai Viteazul casele
Vistierului Dan.

In apropiere de casele vistierului era mahalaua Sapunarilor" sau a Scaunelor vechi"


unde macelarii Bucurestilor isi aveau pe Iang malurile garlitei Bucurescioara" scaunele
lor de carne, in tocmai cum tot langd garlit,
mai spre miazd-zi, spre Podul Targului dea fara, isi aveau pescarii scaunele lor de peste,
de unde azi ulitele Scaunele si Pescari, preschimbata acum 4n str. General Florescu.

Piata orasului se gramadea imprejurul


Curtii Domnesti. Din toate ulitele si podurile

orasului cea mai vie si umblata era Ulita


Mare", cad intr'insa raspundeau multimea

de ulite i ulicioare de pe langd Curtea Domneasca.


Aceasta a fost ulita care in veacul al 16-lea,

a fost artera de viata cea mai insufletita a


Bucurestilor. E numit ulita-cea-mare", dar

n'are nume; In nici un hrisov, unde e pomenita, nu-i gasim alt nume.
Ca vaduri negustoresti se aflau pe atunci
Drumul cel mai vechi, numit in vorbirea in Bucuresti Targul-din-nauntru" , langd
de atunci pod, cale, care pleca de langb. Curtea Domneascd, Targul-de-sus, azi Lip-

www.dacoromanica.ro

76

scanii si Targul-de-afara", azi calea Mosi- biruit atuncia pe Bator Andreias, voevodul
lor.
Ardealului, i luat-a atunci Mihail voevod
In vremea lui Mihai-Viteazul erau multi toata Tara Ardealului. Si daca ajunse Mihail
negustori foarte bogati.
voevod domn a thata Tara Ardealului, apoi
Printre ei trebue s numram pe Antonie dumnialui s'a mdniat pe Antonie Grama si cu
Gramd cdruia Vodd ii ia cu sila averea si mar- mare urgie l-a inchis pe el in turnul cetdtii
fa i, in urma vede ca s'a purtat ru cu dan- Brasovului, SI L-A PRADAT PE EL SI I-A
sul si-i d drept despagubire mosia Hersti si
satul Curta.
Despre Antonie Grama ne da pretioase amanunte d. Stoica Nicolaescu in scrierea sa
Documente dela Mihai Vodd Viteazul"

LUAT TOATA MARFA SI AVEREA LUI, SCU-

In aceasta scriere se publica un hrisov (fila


28) din 17 Decembrie 1611 al lui Radu Voda
care intareste jupanitei Tudorei, jupaneasa
lui Antonie Grama, stapanire peste satul Ha-

prddat pe el nevinovat si pe bund dreptate


mai virtos temandu-se de Dumnezeu pentru

(1916).

restii din Elhov si peste satul Curta din


Vlasca.

Hrisovul spune:

Pentru ca aceste mai sus zise sate au fost


cumparate de rdposatul Mihail Voevod dela
megiasii din sat, Vara nici o slid pe aspri gata

LE qI FERECATURI DE MARE PRET SI


MULTI ASPRI GATA. SI A FOST ATUNCEA
ANTONIE GRAMA OM DREPT SI NEVINO-

VAT. Iar dupa acea Mihail voevod a socotit


din luntrul inimei domniei lui, cum cd l-a
napastia i prigonirea lui Antonie Grama, sa
nu cazd f ii i dumnealui in vreo osand. Drept
aceea Mihail Voevod a dat atunci mai sus zisele sate: Hrestii si Curta lui Antonie Gra-

ma pentru mai sus zisa prdaciune si sardcie".

Mai cunoastem tot pe vremea acea pe un


Stan negutatorul i pe un Ghionea negutatorul care cumpard locuri multe de la Stanclu

din visteria dumnealui. Iar dup acea, cand


s'a intamplat vremea de a intrat Mihail voe- Logoatul la leat 1624.
vod cu toti ostasii lui in Tara Ardealului, si a

Miiniistirea Simon Petru


la care a fost inchinata. biserica Mihai-Vod din Bucuresti
(Dupe. Robert Curzon: Visits to monasteries in The Levant 1851) Comunicat de d. St. Nicolaescu

www.dacoromanica.ro

BUCURESTII PE VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL


Pe vremea lui Mihai-Viteazul, pe locul enprins astazi intre calea Caldrasilor, bulevardul Domnitei, calea Mosilor i strada Radu
Calomfirescu, i pe care se ridica cladirea cunoscutd cu numele de hotel Londra", erau
casele Vistierulin Dan.

Un istoriograf de pe vremea acea carele se


numea Baldasar Walther si care a lasat o povestire a intamplarilor de pe atunci in scrie-

rea numit Res gestae Michaelis", tiparita

de Papiu Ilarian in Tesaur de Monumente istorice" tomul I, numea casele acestui vistier
commodas zn urbe clomos, adica incapatoare
case sau mai bine case de gospodar instarit
pe limba noastr romaneascd.
In aceste incapatoare case telsese pe vremea lui Mihai-Viteazul, un Emir din mritele
odrasle ale proorocului Mohamed.
Emirul venise in Bucuresti, in luna lui
Noemvrie din leatul 1593 si avea cloud mii din
cei mai alesi osteni, 50 de camarasi ai Su ltanului precum i o multime de ciausi i spahi.

Mihai Viteazul locuia atunci in Bucuresti

nu la Curtea Domneascd din ulita de mai


tarziu numita Ulita mare" ci intr'o cladire

de langd manastirea cea noud, zidit pe malul


Dambovitei, fara ziduri sau alte intariri.
asa este numit de
Manastirea cea noud
este mAndstirea Sfanta-Treime
Walther
cea zidita de Alexandru-Vodd in 1568.
Istorizle Domnilor Tdrii-Romdnesti" ale lui

Constantin Cdpitanul tiparite in Magazin


Istoric pentru Dacia" (tomul I fila 211) spun:
Si au fa-cut Alicsandru Vodd den jos de Bucuresti o mdnastire hramul sfinta Troita, care nepotd stiu Radu Vodd, mai in Armd o au

stricat den temelie, i o au feicut mdmistire


mare precum sti vede".

Ostasii cei impestritati ai lui Mihai $ i Ungurii sei erau asezati in valea Dambovitei lang mndstire, nu departe de cldirea lui Mihai.
Emirul crezand cb, Mihai se afla singur, a
mers pe jos din casele vistierului Dan spre
mnastirea Sfinta-Troita unde locuia Mihai,
insotit de o mie de turci.
Ii poate face cineva o inchipuire ce trebue
s fi fost acest alaiu atat de impunator, alcatuit din o mie de ostasi turci, spahi, ieniceri,
timarioti, cu seraschierii l cu cdpeteniile lor,

strabatand pe jos, dela podul Targului de afar atatea ulite din Bucuresti pand la malurile Dambovitei unde era manastirea SfantaTroita.
Cand iscoadele lui Mihai i-au adus stirea so-

sirei acestui Emir la mandstire, Mihai, parandu-i banuitoare aceast sosire, parasi casele
dela mandstire si trecu in lagdrul ostenilor 91
lefegiilor sei Unguri cari se aflau precum am
spus, asezate in vale nu departe de mandstire.
Emirul vazandu-se inselat in nadejdea lui
de a pune ma= pe Mihai, trimise soli cerand
acestuia sa dea drumul lefegiilor unguri, iar
lefurile lor le va plti dansul.
Mihai se prefacu cA primeste fagaduiala

turcului, dar in aceiasi vreme porunci lefegiilor sei sa fie gata de luptd.

Urmand drumul garlitei Bucuregtioara care se varsa in Dimbovita tocmai acolo unde

Calreti transilvneni de ai lui Sigismund veniti in ajutorul lui Mihai-Viteazul


(Dup5, 0 icoana nemtease din 1595)

www.dacoromanica.ro

78

erau asezate ostile sale, Mihai urea spre Jicnita, trecu drumul ce ducea la sarbi si se opri

la mandstirea Ste lea in dosul caselor Vistierului Dan.


lute() noapte a pus tunurile inteinsele, le-a

darimat, a omorat pe Turci i pe Emir si a


luat toata averea acestuia.
Atacul neasteptat, focul pustilor i strigatele salbatice ale ostenilor ametird, spdirnantara pe turci, care desi inarmati i destul de
multi, nu fura in stare sd se impotriveascd M
fura siliti s primeascd moartea fdrd s o
poatd da.

Pe MO turci au fost mdceldriti i cati-va

evrei.

Walther spune:

Deasemenea tdia pre toti evreii cari dupd

obiceiul lor, ca intotdeauna, se purtau ca vanzatori ai tarii".


Bucurestii misunau de ovreii cari se indeletniceau cu felarite negoturi i erau in mare
trecere pe langd turci.
Din toti turcii din Bucuresti, spune tra di-

tia orala bucuresteand, pdstratd de istoricul


N. Balcescu, numai un singur turc a scdpat.

Acesta a fost imamul din Giurgiu care pe

semne fusese in Bucuresti, chemat cine stie


pentru ce treburi.
In dimineata acelei zile in care trebuia sa
fie maceldriti toti turcii din Bucuresti, Unamul turc fu oprit in cale de un prieten al sdu
roman care i-a spus:

Ben Ali, cati ani sunt de cand mananc


painea ta?
Doud-zeci de ani!

Dacd sunt 20 de ani de cand mdrianc


painea ta, sa-ti spun un cuvant!

1-a
cronicarul moldovean Nicolae Costin
impresurat cu santuri i pdrcane iar o biseri-

cd, ziditd de Alexandru Vodd,

tirea Sf. Troita

adicd mands-

a intdrit-o cu santuri i cu

bast.
Pisania mandstirei Sf. Troita vorbeste de aceste intaxiri fdcute de Sinan. Ea gldsueste
asa:

La cursul anilor 7103 (1595) au venit Sinan Pasa, cu oaste asupra lui Mihai-Voevod
si, dupd aceia, bdtdnd pe Mihai Voevod, bgat-au iarbd de tun in sfinta bisericd".
0 dare de seamd despre aceste intdriri o aflam i inteun raport venetian din 27 Sept.
1595 care se aild tipdrit in colectia de documente Hurmuzache (tomul 8-lea).
Tot in aceasta colectie (tomul al 3-lea partea 3-a) mai afldm o foarte interesanta dare
de seamd a unui cdlugdr numit Nikifor care
a fost pe vremea lui Sinan in Bucuresti.
Iatd ce graeste dansul:
Lucrdrile de intdrire la Bucuresti se acedtuiau din cloud rdnduri de copaci inalti, beituti in peimdnt ci, intre rdnduri, tot locul era
umplut cu pea/dint. Pe fiecare intdrire se poate pune dite 15 tunuri. Intdririle sunt depdrtate unele de altele ca de o arunctiturd de arc.
In jurul orasului a fost seipat un sant, a edreia addncime este de trei klafter, iar kirgimea i este tot atilt de mare ca si addncimea.
Illtindstirea ziditd de piatrd, care se afla aproape de oras a fost luatd si in 8 zile Sinan
Pasa a intdrit-o. Zidul cimitirului a fost si el
intdrit cu lucreiri de piimdnt. S'au fticut si acolo 5-7 intdriri, iar in cetdtuia pot bled-pea
acum zece mu l. de oameni".

Din amdnuntele ce ni le dd. cdlugdrul Niki-

for afldm lucruri foarte interesante. Sinan a


Sa nu zdbovesti in Bucuresti mai malt impresurat Bucurestii cu un sant intarit. Deade cht pand la ora 4 dupd amiazi. Sd nu te lul mandstirii Sf. Troita a fost si el intdrit cu
opresti la Giurgiu ci cautd s treci in grabd ziduri Si cu cloud randuri de copaci bdtuti in
parnant, asa cum se intariau pe vremea acea
la Rusciuc.
De ce? intrebd mirat turcul.
orice oras sau loc de addpost. Iar acolo unde
Bucuresteanul nostru se deprtd fdrd sd Walther spune Ca sedea Mihai-Viteazul, Sinan
mai spue nici un cuvant.
a preschimbat clddirea aceasta intr'o cetdDar intorcandu-si capul i vdzand pe turc tuie.
ca stdtea in cumpnd nestiind ce sd facd, i
Documentele publicate in Hurmuzache (toSpune!

striga:
Adu-ti aminte ce ti-am spus!
Turcul banuind ceva rdu o sterse din Bucuresti cat mai repede.
St

La 1595 sosi Sinan Pasa i puse stdpanire

p 3 Bucuresti.

Aduse cu sine peste 100 de tunuri, 150.000


de turci si 150 de cdmile.
Ce trebue s fi fost pe bucuresteni in clipa

in care acest potop de oaste a intrat in oras.


Inainte insd s intre Sinan Pasa in Bucuresti, ostile cele cu leafa ale lui Mihai, alcd-

mul al 2-lea partea 2-a), precum si cele publicate de d. N. Iorga in Acte si fragmente" dovedesc in destul despre aceste intdriri ale lui
Sinan Pasa care au fdcut oare care sgomot in

tdrile din apropiere, dupd cum aratd scrisorile arhiducelui Maximilian al Austriei si cea
a lui Leonardo Donato care Venetia.
Aceste intdriri au rdmas multd vreme m amintirea bucurestenilor cari le-au numit Palanga lui Sinan Pasa". Hrisoavele dela Arhivele Statului pomenesc de locul de langd
mandstire,
Pasa".

unde este Palanga lui Sinan

Sinan insd nu statu mult in Bucuresti cad


cand desertara orasul gdsise cu cale sd-1 je- ostile lui Mihai-Viteazul, impreund cu cele ale
fuiasca ei, ne spune istoricul Sincai in Croni- lui Sigismund Batory al Transilvaniei pornird
tuite din fel de fel de oameni Vara' Dumnezeu,
ca sa.

Venind Sinan Pasa in Bucuresti

spune

impotriva lui.
Ca sd nu fie surprins Sinan pleca din Bucu-

www.dacoromanica.ro

79

resti. Dar inainte s plece el &drama tot ce tiseasca intaririle acute de Sinan la BucuMeuse la Bucuresti.
resti i s remand cel mai puternic oras din
Manastirea Sfintei Troite, zidith de piatra toata tara.
si intarit de dnsul este daramata din cui-

burl pana in temelii", cum spun actele de ciddire si de meremetisire din veacul al 17-lea si
pisania mandstirei: iard Sinan-Pagi a dat
dosul a fugi, i aprinse iarba de tun in bisericei i s'au sfeirdmat din temelie".
Mihai lua pe calugarii dela mandstirea Sf.
Treime si-i duse la manastirea Sfantului Niculae al jupanesei Cap lea pe care o merernetisise dansul i o Meuse manastirea Domniei
Sale. Si au stat acolo pand in anul 1614 cand

spune iarasi pisania manastirei au dtiruit

Dumnezeu de au venit prea lurninatul lo Radu-Voevod, feciorul Mihnei-Voevod, nepot lui


Alexandru-Voevod si au stettut Domn Tri
Romeinesti in cursul anilor 7122 (1614).

In fuga lui spre Dundre Sinan, spun docu-

mentele publicate in colectia Hurmuzache

(tomul al 8-lea), n'a putut darama tot ce f


cuse in Bucuresti. El a lasat in oras tunuri
mari de cetate, pe cari nu le-a putut lua cu
sine, iarbd de pusca, cai i alte unelte de razboi.

Aceleasi documente (tipdrite in tomul al


3-lea, partea 2-a) ne mai spun cd Silvio Piccolomini, unul din cei mai de searna rdsboinici
din vremea sa, italian de obarsie, care se afla
in oastea ungureascd. au spus sa se mererne-

SIGISMUND BATORY

(Dupa Pannoniae Historia Chronologica" A. M. D


XCVI) Colectia A. Pomescu-Gilly

N'a fost ins ascultat nici de Mihai si nici


de Sigismund Batory, asa c Bucurestii au
rmas in starea jalnica in care i lasase Sinan.

Biltrana icoanii a hramului Mitropoliei bucureOene cu slove slavone


Tar Constantin cu Tarita Ileana
.(Descoperiti de pictorul D. Belizarie in 1935 cu prilejul refacerel zugravelel)

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Cap. I.

Cap. II.
Cap. III.
Cap. IV.

Cap. V
Cap. VI

Cap. VII.

Cap. VIII.

Cap. IX.

C e ta t ea Darnbovitei"
din cronicile Unguresti
si Bucuresti

Bucuresti fost-au pe
vremea lui Mircea cel

batran ?"

Cap X.
fila
PP

Vlad Tepes si Bucurestii


Bucurestii erau scaun

17

de domnie pe vremea
lui Radu-cel-Frumos ?

9
13

21

biserica Curtea Veche"

" 25

De cine a fast cladit


biserica

Biserica Banului

Ghiorrna

Mahalaua Hanul Gre-

cilor

Oorotitorii Bucurestilor
0 manstire la marginea
Bucurestilor in veacul

Cap. XV.

Ulita Mare" si negustorii Bucuresteni


Turnul Coltei
Bucurestii la sfarsitul
veacului al 16-lea

Cap. XIV.

"

29

1,

33

Cap. XVI.
Cap. XVII.

Cap. XVIII.
Cuprinsul :

41

nat Mihai Viteazul


Biserica de Juramant
0 ctitorie a RaduluiVoda-cel-Frumos in jurul Bucurestilor

Cap. XIII.

17

Bucurestii pe vremea lui


Basarab-cel-Batran

Mahalaua si
Dobroteasa

Cap. XI.
Cap. XII.

Biserica Alba" din Bucuresti in care s'a inch--

47

),

al 17-lea Sarindarul"

Bucurestii

pe

vremea

51
55
61

65
67
)1

73

PI

77
80

lui Mihai Viteazul

37

INDREPTARI
Chipul lui Vladislav Basarab dela fila 6 este
din colectia Secareanu.
Chipul lui Mircea dela fila 12 este din A. Stefulescu (man. Tisnzana) al lui Teodosie si
Mircea (fila 12) si Alexandru Voda (fila
64) din Curtea cle Arges a lui Lecomte de
Nouy.

tin Basarab (fila 56) sunt din Tes, de mon.


Istorice.

Palatul Domnesc dela fila 43 este din colectia


A. Pomescu-Gilly.

Chipul lui Stefan cel Mare dela Voronet de la


fila 24 este din 1st. lui ;Stefan cei Mare de

Chipurile lui Gh. Stefan (fila 48) si Constan-

N. Iorga.

Sfirsitul crii intiia.


Cartea a doua se va
numi : MINUNATE
POVESTIRI DESPR E
BUCURESTII DE ODINIOARA

www.dacoromanica.ro

Planw I-a

61/4,

Rkat,

kW MC

vocvo

voevots:,

trf

90.

....1

....
0

VA. tiWeyd *et;

....!0

RADU-CEL-MARE SI FIUL SAU MIRCEA-CIOBANUL

Mircea-Clobanul este intemeietorul Bisericei Curtea-Veche"


din Bucuresti (Dupi Curtea de Arger a lui
Lecomte de Nouy)

www.dacoromanica.ro

t-cr

v
c

:f1113a,..

L..

717

OWL

t.tt.11.1

.44F

12.

,dric. ..-r

,.

,4

.-

,,

4'

.1.

AL

--;

-,
%,-NwOreb.

t4

1.,7

-1.)..;...tii.;.".:
,...:,-,,,-..s,;,.. 14.4.7,,q,;,...,,i,,.:, ,,4.- ;
-I

'`,./.,-''. *i.,,P:a..---.

, ,t, ..,; vs a

,..e.,:-'

A,,..

""

II ill!,

tkiri-A --

_4

.".-444,

BUCUREVII IN VEACUL AL 19-lea


Desen de Felix Thorigny, publicat in Le Monde II lustre 1859 cu titlul Vue generale de la Ville
de Bucarest capitale des Principautes Unies. (Colectia D. Case 11i)

www.dacoromanica.ro

P-Ill Pmqd

ULITA MARE DIN BLICUR4TI IN VEACUL AL 19-lea


\ Desen de Doussault publicat in l'Ilustration din 1843)

www.dacoromanica.ro

Platqa

'ELT

L.,

swot L
jr-t-7-,

4.

twzr

TURNUL COLTEI

Dupa cutremur (Desen de Doussault publicat in l'Illustration din 1843)

www.dacoromanica.ro

1/-a

SCHLOSS DER HOSPODARE IN BUKMkEST

PALATUL DOMNESC

I MANASTIREA MIHAI VODA DIN BUCURESTI

(Dup o gravur germana din colectia D-lui A. Pomescu-Gilly)

www.dacoromanica.ro

Philip: VI-a

SINAN PASA
Dup5, o veche litografie rOmaneasca. din 1857.
Colectia D. Case 111

www.dacoromanica.ro

Manx VIl-a

..

NICOLAE-VODA MAVROGHENI
care a introdus sobe in bisericile bucurestene. (Dupi chipul publicat
de V. A. Ureche in /st. Buc.)

www.dacoromanica.ro

Alan,a VIII-a

RADU-DELA-AFUMATI

(Desen Maul dupd chipul dela Curtea-de-Argec)

www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE DOMNULUI D. CASELLI


FECIOARA DELA ARGEp, povestire istoria
din vremea celor dintai Basarabi (1907).
VORNICEASA MITREA, povestire istoric6, din
vremea lui Mihai Viteazul (1909).
FATA COMISULUI, povestire istoria din vremea lui Mihai-Viteazul (1909).
NEAGA, IMPARATEASA BUZEULUI, roman
istoric.
TODERITA PARCALAB OT GALATI, roman
istoric.
EROUL DELA CALUGARENI, roman istoric.
ITTBITETY. VOEVOZILOR, (1913).
ISTORIA MITROPOLITILOR UNGRO-VLA-

HIEI (in Gazeta Liberalb," 1902).

ISTORIA IERUSALIMULUI (in Rom&nul"


ed. saptAmanalb. 1901-1902).
IERUSALIMUL SUB DAVID (In Vocea Drept5411).

ISTORIA ORASULUI GALATI (in Secolul").


TARA DE ARGINT (in Seara" 1913).
CRACITTNUL LA DIFERITE POPOARE (Minerva" 1914).
A INFIINTAT CAND-VA 0 IMPARATIE BULGAREASCA ? (Minerva").
MORMINTELE DOMNEpTI DELA MANASTIREA CURTEA DE ARGEp (Minerva").

I NEAMURILE ROSIIANEpTI (Seara").


JUPANI, CRAI pI TARI AI SERBIEI (ziarul

TARA MOLDOVEI
-,,Seara").

CUM S'AU INTINS Rum PANA LA MAREA


NEAGRA (ziarul Seara").
STAPANIREA ROMANILOR LA MAREA NEA-

GRA (ziarul Seara").


KHAZARII SAU JIDOVII (in ziarul Seara").
BISERICA SF. NICOLAE DOMNESC DELA
CURTEA DE ARGEp (in Rev. de Istorie,
Arheologie si Filologie).

Lucrrile istorice ale d-lui D. Caselli sunt


raspandite prin felurite reviste si ziare. Bunk-

oara. in Viata Noult, Reporterul, Expresul, Romanul, Meirgetritarul, Danubiul, Romania Nou4,
Vestea, Lumea Copiilor, Universul, Minerva,
Seara, Secolul, Gazeta Liberal& Independentul,
Scena.

Cele privitoare la trecutul Bucurestilor au


fost publicate in ziarele Gazeta Liberal& Romanul, Independentul si Gazeta Municipal&
Ele au aprut dela 1895 pan5, azi.
Iar in pregnire sunt : Minunate povestiri

despre Bucureftii de odinioard fi Mahalalele


Bucurestene.

PRETUL LEI 1006


TIPOGRAFIA ZIARULUI UN1VERSUL" S. A. STRADA BREZOIANU Nr. 23-25

www.dacoromanica.ro