(SAGA 168
r 7:71
ol.1
.0
71-1884
ry
'....
....-
..,.,
.,
'
..., ,
.2`
, 4.
..
0....
.1.
il
-....t, -....
.....v. !,....
'17,414,1;
.
A;
.,
1.,
.A
'.
,,,,,g 4 '
El
.
iI
.1"
N.
..
i
.....,
.
www.dacoromanica.ro
.,..c,..:
,...:
"PE '..-7-,,
...
L "..S
81BL1OTECA ZIARULUI
UNIVERSUL
CONSTANTIN BACALBASA
BUCURE511
ALTA DATA
1871
1884
VOL, 1
A9*--
BUCURESTI
1927
www.dacoromanica.ro
0 LAM URIRE
Pe ldngd atdtea reprezentdri noui, rdzboiul eel mare
nu stiu de ce
772 oriilor",
In fiecare zi la vitrina liberarigor din marile centre, yedem un nou volum de .,Men orii". Oamera politici, generali,.
ziari$ti, femei,
cu si lard ciorapi albastri",
capete odinicard incoronate, artiste intrate in vdrsta critica, frumuseti
perimate, toate j toti sunt cuprin$i de frenezia publicarei
Memoriilor".
Cele mai multe din aceste monografil, sunt auto-apaz (114
Fo$ti monarhi, diplomati, generali, barbati de slat, simt pared
nevoia de a se justifica in fata eternului tribunal al opiniei
publice. Faptelc lor, fie cd au lost infrdngeri, fie ca au lost
izbdnzi, sunt scuzate, apdrate, talmacite sau numai amintitc
spre a ti scoase de sub pra fat uitdrii sub care erau arnenin'tate sd fie inmormantate.
Femeile din campul artei, al literilor sau chiar numai al
Valanteriei, sunt i ele nzuscate de prea cunoscutul $arpe al
'deprtaciunii. Memoriile" femeilor dornice de a deveni celebre impodobesc vitrinele, $i astfel nesfdi$itza domeniu ci
cunostintelor umane este inzbogatit, astazi, cu un bagaj de
ninticuri agreabile i chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiascd se silea altd data sd le ascunda cu bigi jire in
discretiei profanatoare a v.leagului.
Astdzi toate aceste precaufiuni nu mai sant lueruri la
pagina" zilei .
Astdzi fiecare vrea sd scrie cdt mai mult despre ddn vi
pentru ca lumea sd aibd zilnic gura plina cu numele sau.
Oamenii vor sd se perpetue, cel pulin sa se prelungeasca
cdt mai mult in cercul constient al omenirei, de aci dorinta
vecinic de$teapta de a nu fi vita fi. .i atunci cdnd simt ca
fuaaciul timp a intim pagina ye care era ins_cris numele Ior
www.dacoromanica.ro
m'am intrebat, in clipele cdnd citirea oar cdror tiliti chiaburi in adjective, ma ameninfa cu inabueirea, la ce severitato,
'de sudafte se supun ace$ti scziitori dind sow pentru publi4
tUa e.
taloni, ghetele sau pliinia sa $i Stiltil" au particular ei breveted. Marca de fabric& de altfel, a oricdrui scriitor mare.
Carticica de fafli este scrith fdril stil". Am scris tot asea
cum yin besc r simplu, limpede, precis $i f aril fiorituri. Am
scris pentzu ca sii infozraez ei pentru ca lumea a mit inlelcagd.
la cel mai cult pdrui la cel mai incult. Scrtsul nu este nicil
len mister, nici o etiznfd rezervald priceperei specialietilor, este
numai o unealtd de reprezentare a cugetdrei. Acel scriitor care
www.dacoromanica.ro
IN BUCURETI
La sfarsitul lui August 1.871 tatal meu ma aduse din
Braila la Bucuresti.
Nascut in Capita la la 21 August 1856, pe Dealul Spirei
ne
www.dacoromanica.ro
Eu.
Tu ai cornpus-o?
Da, eu.
Cine te-a Indemnat?
Nimenea, dar.am fost toti de parere.
'Aci nu spuneam adevitrul fiindcit ideea nu era a mea ci
./fusesem Indemnat.
Care va sit zicit tu esti capul bucatelor, tu faci revolutie
;In pension; Vaud a fi venit tu toti erau multumiti de mencare
si acuma tie iti pute. Dar la tat-tu acasa, ce ai mncat? Zicil.
crt.' nu aveti paine destuld, dar painea mull& nu e bund, face
,scrofule;
intreabd pe doftort Fiindcd tu esti capul bucatelor 51k
,
'de solidaritatel
amlbs
1 0 Ewa
www.dacoromanica.ro
11
permania, unde avusese o bursa". Era respectat fiincica era serios si isi cunostea materia. Preda geografia si istoria.
Doctorul Racoviceanu, profesor de fisico-chimice. Fiindca
era foarte slab si mititel, era supranumit Piturca". Se spunea
lica,
a treia.
D. Iacomi preda latina. Era simpatic. Un batran iubit,
lara a se putea spune ca era un foarte bun profesor.
Pentru matematici era Zefir Herescu, profesor bun si mai
-a.les foarte serios si extraordinar de sever. Cu omul acesta nu
I
puteai sa te joci.
i
profesorii.
(
Ifie atins de cruda boala a paraliziei generale ce i-a rb.pus zih le.
,tom de caracter $ i cu un sanatos fond moral. Adevarat pedagog. Iata o dovada.
12
rut ca, in clasa perora mai mult despre allele deal despre
stiintrt.
Una caracteristicrt.
inteo buna dimineatl vine ordin dela minister ea profesorii de matematici sa Inceapa a se sluji si de instrurnente pa
cari, de ani nenumrtrati, le rodeau praful Inteun cabinet. Conul Alecu trebui sa scoata si el Teodolitul. Dar habar nu area
de Teodat. Nu pusese poate niciodatii 'Mina pe el. In sfarsit
Teodolitul fu asezat in curte si, inconjurat de cei 6 elevi at
clasei a 7 a, incepu sa peroreze pretingind cit explicX miisu-
13
ta istorie Dragornir, cea mai impunaforfre figura a liceului. Aclmirabil explicator, orator de valoare, o podoaba a inWiltamfintului.
'L
'mar de oameni ne atrag catre ei. Acest sentiment este poliica, iar oamenii cari ne atrag atunci sunt corifeii liberahznului, Ion Bratianu, Mihail Cogalniceanu, Costache Bosetti,
iNicolae Ionescu, etc. iunt oarnenli cari inflacareaza. tineretul
.
Fie care familie avea *i preotul sau platit tot cu abonamentul de I. galben anual, preotul trebuia 85, villa in fiecare
Sambatit sa faca slujba ,.pentru copii". Acesta era sparaclisul".
I
erau siliti sa stea ingenunchiati sub patrafirul preo;uluiCopii
care le citea slujba. Parintil nu participau nici odatii.
ar aceste sambete, cu tot aparatul lor, n'au desteptat de Ion
.isimtul meu religios.
Pe langa aparatul religios, copii ereau domesticiti 5i cu
Sistem de educatiune absurd, la indemana oarnenilor iniculti care contribuia sa inmoaie curajul copilului, sa-I fact
iifricos *i la* *i sal dezarmeze in viatrt.
Mai erea *i. descantecul ; cand un copil avea clurere de
.
tazi, cand mamele i$i petrec intregul timp afara din cast,
este poate $i mai rau.
Pe vremea copilariei mete atractiile publice fiind aproape
neexistente, toate petrecerile se faceau in famine.
BUCURESTIUL IN 1871
Polilica
www.dacoromanica.ro
14
acestei colonii se adund th seara de 11 Marne in sala Sltineanu, actuala casa Capsa. Pe cand petrecerea erea In toiu;
15
--,
Camera voteaza prelungirea discutiei. In urrna acestui vot Catargiu cere Domnitorului dizolvarea Camerei care i se acorda.
atilt atacarea germaDar evenimentul de la H Martie
ritate sa prinda radacini. Sa ne intcarcem, dar, Inapoi aruncand o privire asupra situatiei si intamplarilor polit.ce.
lui 1870, sub ministerul Alexandru Golescu (Arapila , candidatura lui Cuza este pu la cokgiul al.1V-lea. care erea colegiul
16
'Domini le Preisidinte,
A. I. Cuza
Dar Camera a primit aproape cu indiferenta citirea acestul
raspuns.
Ziarul cuzistului Cesar,Bolliac Trompeta Carpatilor jubila
'de rnanifestatia tarrinimei mehedintene. In numarul sau de la;
19 Februarie acest ziar sena:
Un mare act de justitie s'a savarsit zilele acestea in Romania de catre poporul plugar roman, de catre guvern, de
A-- 17
$edinte.
Dupe d-1 Bolliac ia cuvantul d-1 Constantin Boerescu ca sa
18
.1Coroanei.
Curentul antidinastic crestea. In ziva de 8 August isbucteste revolutia de la Ploesti. La guvern erea Manolache Cos-,
tache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanti, mimister numit ,,Closca cu pui". In adevr Epureanu nu mai erea
tilnar cdci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalti mi-
In fruntea. revolutiei gsim pe Alexandru Candiano-Popescu, fost cdpitan de artilerie, unul dintre ofiterii cari au par-
D-lui cdpitan Georgescu, comandantul punctului PrePrincipele Carol rdsturnat, guvernul provizoriu instala,t
"deal.
,avnd de cap pe generalul N. Golescu ca regene'Sunt prefecaul districtului numit de guvernul provizoriu. Concentrati imeWat grnicerii $i In 24 ore dacd se poate, sd fiti In Ploesti.'
PAstept de la patriotismul d-voastrd si dela energia d-voastrd,
acest serviciu.
Candiano Popesvu:
www.dacoromanica.ro
19
Maiorul Polizu n'a voit sa dea crezamant acestei t.leigrame, s'a inchis cu trupa in cazarrni $i s'a impotrivit revoqutionarilor foarte putini la numar, cati-va hamali, cati-va;
pompieri si un numar de mahalagii.
Complotul a fost descoperit multumita, sefului oficiulu.A
r
Sub acest minister care a trait mai putin de trei luni, 'di
la 22 Decembrie 1870 la 11 Martie 1871, a aparut intr'un ziai
.din streinatate o scrisoare a printului Carol adresata unui bu
prieten al sau din Germania numit Ambron. In aceasta, serisoare principele Domnitor se plange de conditille in care estoj
,silit O. domneasca in Romania si'si exprirna dorinta vie de,
www.dacoromanica.ro
20 '
a se putea reintoarce in iubita lui patrfe Germania. Aceasta
Iata serisoarea :
Stimabile amice,
21
CURENTUL FRANCOFIL
Wrantei.
22
Moldova.
'oare care cultura,, erea autor a oare caror carti religioase, redacta si un ziar de literatura speciala intitulat Bise-rica Reiindnii. Liberal ireductibil din vechea scoala, erea *i organizator
electoral plin de pasiune. De aceea albii Ii numeau: Cap de
'kande. In realitate popa Grigore nu erea un MMus.
In schimb Popa Take al conservatorilor erea un adevarat comandant al banclelor..
De o statura erculeana, un gat de fair, o frunte de 2 de(fete, Popa Take erea o bruta. Lipsit cu totul de inteligenta,
lipsit cu totul de sim t. moral, ciMc, Popa Take organiza ban-
tdele de ciomagasi *i petrecea noptile prin arciumi in tovarasia kr. Din cauza purtarei sale nedemne, Mitropolia l'a
tras $i i'a luat dreptul de a ofi0a. Acuff' trara numai din sub-
23
crintilor.
la 1871.
Timp de ani de zile a stgpanit marginile ora*ului, a Ingramgdit asupra lui urile nenumgrate pang ce a fost ucis ca un
caine la alegerile pentru Camera in 1875.
Datoritg acestor fapte, conservatorii ereau, oriviti ca niSte
reactionari primejdiosi.
PETITIA DELA IASI
Domnilor senators,
Domnilor deputati,
noastra datorie ad. va propunem cdte-va masuri, a carora neaparata trebuintd este simtita de td&ta lumea.
Mai intdi creclem, ca yeti gasi foarte legitim pasul nostru;
caci ca unii, ce sunteti manclatarii tfostri, aveti de datoria a
;tine seama de nevoile tarei si a iud masurile legislative neapdrate pentru vindecarea suferintelor ei.
Sunt acuma cinci ani da ciind se' aplica noua constituPune. Acesta este un timp foarte scurt in teorie; iar In pracCM, cand lucrurile merg ran, cinci aiii de anarhie sunt In
destul pentru a desorganiza si a perde a tara Intreaga.
Gine ar putea zice ca aceasta este o exagerare? Oare nn
am vtizut momentul uncle principele Domnitor era sa partseasca tronul, fiindca licenta_si_anarhia domnea In tara?
www.dacoromanica.ro
24
iaceeasi proportiune, in care sporese $i de:rile ce ne sunt impuse, suntem nu numai in tot dreptul a vil cere vindecarea
rului, dar suntem lot odatA in pozitiunea cea mai favorabilg,
pentru a vedea $i a judeca lucturile cu nepArtinire si aceasta
pentru urmatoarele cuvinte :
Adunlirile noastre legiuitoare pang acuma au consumat
cea mai mare parte a puterilor lor cu lupte de partid $i tintiri
personale, cari in adunarea din urine,' $i sub ministerul care
avea Increderea majoritAtii ei, au fost- ajun$i la un asa grad
'Cie Inyersunare, in cat daca nu urma disolvarea ei si depa."rUrea acelui minister, se fAcea in tara noastra o rAsturnare, a
caret consecinte ar fi fost in Bucure$ti copiarea Comunei din
Paris, iar In Ia$i separatismul.
-cu totul tara no strii acest rau este lipsa de dreptate. Oricara
)ocietate civiliz ta pentru a trait are neap6rat6 trebuinta maf
www.dacoromanica.ro
25
copii ,intre cari si un copil de trei sau patru ani, ucisi cu to.
parul. Traupmann nu a facuternai mult, insa la noi crima a
fames nepeclepsitil.
www.dacoromanica.ro
26
I'da, pana cnd se va forma la noi un spirit public mai constiinlcios. Atunci va fi usor adungrilor a reinfiinta juriul prin o a1) Candiano Popescu, ales depuiat, dzuse la soit sit reprez*nto Adunarea deputatilor cand a fost dugt la Palat Adresa.
a
nume lege. lar dud nu sear hotdri acum adunarea la clesfiinitarea timporar5, a juriului, apoi trebue stt Adopte pentru Inclreptarea lui cel putin uringtorul corectiv ,Cetncl procurorul
cgeneral apeleazd la Curtea de Casatie in conera verclictului juatunci aceastd Curte are facultatea. sau de a casa, verdictul, numai in interesul legei, sau de a trimite cauza spre o
mud judecare, inaintea sectiunilor unite a unei Curti de apel".'
S. trecem acum, domnilor deputati si domnilor senatori,'
la legea electorald inscrisd in Constitutie. Acea lege, dung, ce
sanctioneazd un principiu salutar, adied acela de a fi repre-,
zentate in adunare toate interesele legitime si vitale ale trii,'
pentru care sfdrsit impArtesc corpurile electorale in patru coapoi ir dispozitiunile sale falsified acest. principiuI1 falsified, fiinded in colegiul intdt, care trebue srt Intruneased, pe marii proprietari, pune si pe acei cu venit de sapte
sute galbeni, care este o proprietate abia de mijloc.
Legea electorald mai falsific inc acel principiu, fiindcd
sub cuvamt de venit funciar vird intre proprietarii de mosii
pe acei, cari au un venit dela o bina sau de la o intreprindere industriald, cand locul cuvenit a1 acestora nu este nici de
cum intre proprietarii de mosii. Pe de and, parte pe posevori,
I(arenda$i), ale cdror interese sunt strns legate cu p'roprietatea,
Ii pune sd, votbze in colegiul oraselor.
Pe urmd cid legea electorald din Constitutie colegiului al
treilea al orasului un clrept abusiv, fiindca nesocotind cu toul pe proprietarii si industriasii mari $i mijlocii de prin erase, lasd toed alegerea in mdna celor mai putin impusi. Pentru a se face o justd repartitiune a drepturilor electorale de
prin orase, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili s&
alba o deopotrivd inriurire asupra alegerii deputatilor oraseaor. Pentru acest sfdrsit v5, propunern mai jos mdsuri, cari le
cunoastem cu totii cd, vor fi foarte eficace.
Vom mai observa in ceeace priveste numdrul de deputati
ci oraselor, ed el este prea mare in proportiune cu interesele
ce le reprezint. Astfel-ar fi destul ca Bucurestii s. dea patru
deputati. Iasii trei, Craiova, Galati, Focsani, Bfirlad si Botoslini cte doi ; iar celelalte orase Cate unul.
Pentru aceste cuvinte v propunem, domnilor deputati si
domnilor senatori, urmdtoarele modificatiuni la legea electoran'. inscris5. in Constitutiune :
Articolul 59 Fac parte din intdiul colegiu proprietarii de
mosii, al cdror c5ti anual este dela sante sute galbeni in sus.
Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu proprietarii
de mosii, al eror cdstiti anual este dela sante sute galbeni in
jos pfind la doug sute galbeni inclusiv.
Fac parte din acest colegiu $i toti posesorii (arendasiiY
28
satr !
www.dacoromanica.ro
29
F)1 X fi ptOptietaf `de mosie cu castin anu.al eel putin de
una mie galbeni".
,,Articolul 75. Domnul are dreptul de a numi direct s.ase-
lative.
30
ssi
d-lor deputafi,
www.dacoromanica.ro
31
Wrabie.
A.
orgiil bai;,
taia din picior a Consulului prusian Radovitz
'delor electorate, petitia reactionara dela Iasi *i propagandit
xirulenta a liberablor, contribuiau, ca, Inca din anul cons*,
tuirii sale,-ministerul conservator sa fie atacat de o mare ne..'
popularitate.
Aceasta era situatia si atmosfera po1itic. cand am venit
In Bucuresti.
Dar, ciudatenie a lucrurilor si putere a fatalitatei, peste 55
'de ani, nartidul liberal voteaza a compozitie a Senatului *i o,
lege electorala comunala In care unele din principiile de 61-.1
petenie ale ,,Petitiunei dela Ia*i" sunt adoptate.
LITERATURA
7-- 32
liade :
Transcriu de pe Trompeta Carpalilor i cu ortografia eliadisig, a ziarului acesta, oracolii lui Vasile Boerescu si.Conz!
stantin Esarcu :
Lu B. BOERESCU
ii
0 Basilogrammate, organisanda dreptatea
SO t eci l'agricultura, la publice lucrdra,
Sa fact bznele JOrei, sO 'npingi prosperitalea
Multinda cbrnele pin quint, fecundele brasdfiri
www.dacoromanica.ro
ii
Currenda $1
ill
ln viala conjugate, in viala sociale
ln cercuta sapienfilora, n zursu ierarchiei
scrisa s fit ferice cu-ud sbrte speciale
Si numeleli celebru in fastele istoriei
S'onbre Romania
Cdta te-ama poesia.
Este destul s citim aceste cateva randuri spre a ne Incre.4
ginta cg. Heliade atinsese Pragul decadentei, dici in lipsa prO-t
iductiei valoroase, pentru care pierduse inzestrarea, se deda
(cum la aceste copila"rii menite numai sal distreze pe obicinuid seratelor sale.
(I
Ha.sdeu.
Hasdeu criticul, Hasdeu istoricul, Hasdeu filologul, Haseu literatorul, Hasdeu autorul dramatic, era puternicul sera-tor si polemist in toata" plenitudinea darurilor sale creiatoare
\k
gtunci_
www.dacoromanica.ro
34
cea mare haz In cercurile scolare, de pacalitura pe care Hasdeu o administrase Junimei. Iata articolul publicat si semnat
de Hasdeu. Articolul este intitulat Un rdynd,sag.
La 3 Iunie, in ajunui marei serbari nationale in onoarea
lui Tudor Vladimirescu, mai multi amid se intrunisera, seara
la mine, dintre cari mi-aduc aminte pe d-nii Alexanclru Lupascu, dr. Vladescu, Gregoriu Tocilescu, T. Badulescu, N. Po.
povici si Scurtescu.
In.acel moment ml se acluse numarul Convorbiritor Literare In care d. Titu-Livius1) Maiorescu, batandu-si joc de
Barnutiu, de Sincai, de Gichindel, de Cipariu, de Sion, de
Bolintineanu, de toate somitatile eugetarei romane si mai alee
de poeti, celebreaza cu emfaza asa numita Noua Direc(ie inau.
de 'd-nii Bodnarescu,. Eminescu.
risum teneatis
gurata
Iacob Negruti si tutti quanti.
Pentru a arida; cat de ridietile stint criticile in bMe 5i in
rau ale d-lui Titu-Livius Maiorescu, eu propusei atunci "un
rarnag afirmand cu certitudine ca nu este nici o galimatie
pe fata pamantului, In proza sau In versuri, pe care Convor,
birile Literare sa nu se grabeasca a le primi In sanul lor, cu)
singura conditiune esentiala, ca s inu cuprinda nimie romanesc.
(Din Gablita
Ca o ir lard sunet
Ca un fulger fdrd tund
Ca un riu lard murmur,
Ca o pasdre tdcutd
Ca o casd ce std mutd
www.dacoromanica.ro
35
Etc., etc. -
Hagleu
Dt cat cu Cioam
De la fecioara
Mai bine gurd
De la Vergurii.
www.dacoromanica.ro
36
A fi fi el un ciilit.
37
Ca pdtulul de la noi?
cu putin in pun*
Wimeni p'aci s nu dm
if
www.dacoromanica.ro
II
-38
S'asla nu e o povarii
De grumajii fi-te cui.
Trebuie o minte mare
Sii poatit dinuj mereu,
Pe toate s le 'mpresoare,
Nu e lvm, ideal meld,.
Etc., etc.
de la 1871:
peind la Heliade.
39
'grafia cu care O. poata nescine scriere bine si mestesueste..Aceasta se imparte in partile cuvantului carele la not
cunt noua. Deci 'Ana a nu arata de aceste parti prin carele se
alcatueste fiesce cuvant, arata sa ern intaiu pentru slove
$i pentru Imparteala lor fiindca acestea sunt acelea ce
'Wand adunare intru una ,arata si termenli si cuvantul la vg'dere".
Etc., etc.
CESTIUNEA EVREE
40
curegi.
41
,iplanerea locniterilof in contra lor spre a'si forma o cunos%Ma deplina $i constiincioasa."
Ministru, M. cogalniceanu
'din Romania de cat Alianta israelita; si cata vreme se vor adreprecum a zis d-1 Cosa la streini ei vor fi un popor care.
se tine la panda ca sa ne loveasca in monientul eelqdrescu
mei greu".
Si mai departe:
,
42
FINANTELE
La Teatrul National sau Teatrul cel Mare" trona M. Pascaly. Pascaly erea directorul trupei sale, aid pe vremea aceea
nu exista Inca Compania dramaticit de astdzi.
Repertoriul erea cempu.s din foarte putine piese originate,
majoritatea pieselor ereau traduceri si mai ales melodrama
Genul melodramatic erea genul cel mai plgcut al lui Pascaly,
Dar si in comedia de salon acest aclor se dstingea. Avea un
mare aer de distinctie Si purta fracul cu o rand eleganra.
Mateiu Millo. cel mai mare actor al Romaniei de atuncl,
nu erea administrator. de aceea toate trupele injghebate da el
s'au dizolvat repede. Millo juca mult prir orasele din tara iai
in Bucuresti, juca. cand avea trupa, in mica sala Rossel, astrizi disparuta. Totusi cate odatb. Millo juca si la Teatrul National la vreo reprezentatie extraordinan' cu aprobare specialli
43
TEATRULIT NATIONALU
D-nul Felbariad
Comino
Gestian
G. Botez
D-na Dimitrescu
Vinturd tend
Ion Teslaru
Catrina femeea, lui
Nitu copilulu loru
Gavril Sirbu
Marinca orfana
D-nul Fraivalt
D-nul Magheru
D-na F. Sarandi
***
Jupinsa Luxandra
-,Subprefectulu.
IJu terranu
Martin pduraru
Tdrani, Wanes $i soldati.
Scena se petrece la mosia Hararnului.
.
D-1 Protto
D-1 Mihdilescu
D-1 Deleanu
ceastd reprezentatiune.
Asemenea multdme$te d-nei F. Sarandi cd. a prirnitu sd.
joace din complesenta rolulu Marinchei.
Preciurile: Benoarele si kilo, I 24 lei nuoi, loja II 12 lel,
stalu I 4 lei, stalu II 3 lei, stalu III 2 lei, galeria I leu nuoi.
TEATRULU BOSSEL
deo; de dloara
ALBINA DI RHONA
Se va reprezenta
CAMILA
Otto Photographe
D-lu G. Magheru
Lorene son domestique
4-1 Kyriteseu
www.dacoromanica.ro
- 44
-cm Freval
Lupesco directeur de theatre
d-na Albina di Rhona
Camila Cameriste
In timpul piesei d-na Albina di Rhona
Va exebuta
TERMECAREA SERPILOR
Dane Egiptean
Cu costum national de Harem, executat pentru prima oarrt
inaintea M. S. Sultanului si Vice Regelui din Egipet.
GURA CASCATA
Corrnino.
Spectacolul se va fini cu
UN TATA IN INCURCATURI
Atragem atentia asupra obiceiului vrernei de a se amesteca vorbele franceze printre cele rornane.
Albina di Rhona a fost o foarte frumoasa dantuitoare, de ea
s'a amorezat Ion I. Heliade Radulescu Wand escese pana ce
a cazut in dementa. Pentru Musa a scris o poezie, ce a starnit
multa curiozitate atunci, poezie in care declinul marelui litrat ,prea foarte accentuat.
Aceasta poezie incepea cu versul:
Esci bella Seraphito, belissima 'ntre toate". EL etc.
SALA ATENEULUI
Societatea Filarmonith Bomdna"
Partea I
www.dacoromanica.ro
45
Beethoven
Beethover
Mendelsohn
d-1 L. Wiest
3. Allegretto Scherzando din Simfonia No. 8 Beethoven
Partea Ii
4. Uvertura din Ripirea din Serail
Mozart
5. Sarghetto (din Simf. No. 2)
Beethoven
Haydn
6- Simfonia No. 4 in re majoru
a) Adagio-pressto.
b) Andante.
c) Menuetto.
d) Vivace
Orchestra va fi dirijatit de d-1 Eduard Vachmann, capulti
orchestrei Societtitei.
M. I. A. Cantaeuz6ne
M-me Catherine Polyso
Mello Maria Rosetti
Trozsieme Partie
Fragments de l'Opra Romeo et Juliette
de Gounod
LE BONHOMME JADIS
M. Jadis
www.dacoromanica.ro
46
,
iperisoare:
Doinnul meti,
ca sa tin usile teatrului cat Seva putea7mai intilf...timp deschise, voiu continua repremihtatianile staglunei dt iarna re-
M. Pascaly
Artist Comedian
47
Cei cari au scris despre Targul Mosilor spun ca, este raspandit prin toata Romania, dela Nistru si Oita la Mures, fiind
rul pentru sufletul celor morti, pentru zeii mani, cari dupa
www.dacoromanica.ro
48
sporturi.
49
50
Sa traiasig Romania!
Domnitorul a rg.spuns cateVa cuvinte, apoi, cu propria-1
ORASUL
ivremurilor.
Am spus mai sus ca Dambovita nu era nici canalizafa, nici
4'ectificat a. pe vremea ttceea. Putin adanca, serpUind Inteo albie
51
In locul marelui loc viran u.nde astazi se afla cinematograful Colos erau, pe vremea aceea, un sir de case cu
In strada, langa un sir de uluci, erau instalate douti, dulapuri
cu &Asti ale anticarului Leon Alcalay.
Acolo 1-am cunoscut,
.rindar cu o mare curte imprejur si cu un grilaj de tier incOnjurataStrada Sarindar nu exista. Marea cladire In care este insta-
ricicg pentru vremea aceea, unde era instalat un institutpension de bgeti numit Codreanu.
Hotelul High-Life nu era dada. Casa de algtur In care
se ell magazinul Leonida nu era. Era o anit casuta cu un
etaj, iar jos coletaria fratilor Ttnitsescu..
www.dacoromanica.ro
52
ckez, In stil gotic. Ultima task cladita din nou este Palatul
Functionarilor publici.
In anii din urma s'au mai cladit cateva case moderne
Pe partea cu numerile sot transformarea a fost mai In-.
semnata. In colt, fata cu cheiul era o mica cttsuj i alaturi
Schitu Magureanu.
Ca cldiri noui avem mai Intai casa colt cu str. Carol,
uncle este instalat biroul Casei Path&
Pe locul unde este cIadit palatul Poste lor se inalta o imen-
53
astazi
Paris
sunt neschimbate.
In coltul de peste drum s'a cladit palatul Nifon, inlocuind
oarecari cocioabe.
etaj, coprin-
dea si Sala. Slatineanu eat de cunoscut& si vestita. Era en.noscuta. fiindch in aceasta saik se dadeau cele mai frumoase
baluri mascate ale epocei, foarte cautate pe atunci, foarte
:mult frecuentate de atm toata" societatea inalta. Multe intrigi
sentimentale se inodau in sala aceasta.
Casa Lahovary, In care, se afla instalat Clubul Tinerimei,
era o veche cash boereasch cu un portal scuiptat dung modelul
color mai multe case boeresti ale vremei. Modernismul a abh-
ment al epocei.
Localul in care este instalat ziarul L'lndpendance Ronmaine este cu totul altul. Pe acea vreme era o cash vechea cu
Un etaj ; sus sala Bossel, salh" de tgatru cu tavanul scund si cu,un rand de loji la nivelul saki, In genul salei Majestic; erea sit
54
runte.
.ra bricania Coltescu, in colt, Mama Petrache loan. Amanlout, mai ales aceea a lui Coltescubhchnii do lu.x. Petrache
Joan n'a prea fcut treburi dar Coltescu a esit milionar. Actualiil
bacani Ciobanu si Dragomir au fcut ucenicia la Coltescu.
Piata Palatului este toatg refacuth. Totul e nou vechiul
Bucuresti a disparut aci cu totul.
In locul refugiului din fata Palatului regal Si a cllidirei in
mdrunte, unele proprietatea sfamiliej Lahovary (Emanoll Labovary), parte proprietatea unui batran anume Ioanid.
Fundatiunea Universitarg Carol I era situat pe o prelungire sucitg a stradei Clernentei si a fost construitg dupg daramarea casei lui Grigore Pucescu fost ministru, de la care
a cumphrat-o Regale Carol.
Palatul In care se aflg instalat Jockey-Club, bine inteles,
nu exi.sta. In locul acela era, o cash. intunecoash, cu o curte
mare, dupg modelul caselor boeresti de pc vremuri, proprietatea colonelului Filitis, fost aghiotant regal.
55
d-rului Tomescu, liceul Sf. Gheorghe ; casele d-lui Misu Canftacuzino, casele d-rului Demostene. In locul tuturor acestora
erau, fie locuri virane, fie vechi casute, aproape niste ruine.
Pieta Victoriei nu exista. Soseaua Stefan cel Mare i sos.
Bonaparte se Impreunau pur i simplu, iar pe dreapta era un
chan lung si sound, cunoscut de tot. Bucurestiul care petrecea, i hanul Niculcea.
www.dacoromanica.ro
56
i
multe case de pe aceastn stradn sunt opera lui IojA.
Birtul Enache erea instalat alturi de palatul ministerului
ile interne. Pe vremea aceia, in curtea actualului minister del
tinterne se aflau instalati : ministerul de interne, caneelariaT
consiliului de ministri, In clreapta ministerul de externe si ire
!
stanga, ministerul de lucrrtri publice.
mutt patru metri pntrati. Nu avea de cat patru sau cinci mese,4
Pe stanga, plecand din str. Paris, unde s'a construit localxil einernatografului ,,Lux", era un local de banen, era bane&
Vournay, apoi niste chsute mnruntele. Nimic din ceia ce e as-,'
Uzi, bine inteles nici hotelul Bristol nu exista, nici construe,Vile de alnturi.
De la strada Noun (actual& stradn Edgard Quinet) in sus
.,
www.dacoromanica.ro
57
etaj, stram be, scoase In strada de putei sa le prinzi -de streating. Altituri casa Petrovici Armis, o vechitura, In colt banca
Poumay.
"..,Crrdina
cornuri, calde.
Inu, era un lung sir de pravalii Inane cat un om, intr'una din
ele, era instalata iaurgeria unui bulgar numi tHagt Stanof, ceilebru pentru iaurtul, cataifurile si sugiucurile sale. In locul
botelul Bristol, cu intrarea pe strada Academiei, era iarasi o
veche casa boereasca Mtn) curte mare, in care se afla tipogratfia Ispirescu.
Pe strada Carol iargs debtule transformari. Au fost construite clupti 1872 un numar de case,- precum palatul posteloe
amobilul in care se anti instalatg, Casa Path, hotelul Central:
etc. Actualul Hotel Dacia, era o vechiturg, cu un singur etaj, $1
58
,-
'de cat cel de astgzi. Calea Victoriei era Podul Mogosoaiei; calea
liahovei era calea Craiovel, iar mai din vechime, Podul Galitei;
calea Plevnei: Podul de pgmant; calea Grivitei, era strada Targovistei; strada Smardan era strada Germang.; calea Mosilor fu-
transformgri au suferit Bucurestii. In alte orase marl din Europa, intalnesti, pe langg numeroase firme comerciale noui dar si
loarte multe firme vechi. In Bucuresti firmele omerciale apan
si dispar ca p dinaintea unui Caleidoscop, aproape nimic nui
este stabil, totul este Inlocuit. Bucurestii dela 1871 nu-i rna
Intalnesti In nici o directiune.
OTELURI AproaPe nici unul din otelurile dela 1871. mi
www.dacoromanica.ro
50
latului regal.
Obiceiul vremei era ca toatd lumea din elita care rarniinea
60
poate fabrica din ciocolata o prajitura care A semene cu... miza propusa de Conul Alecu, raspunse afirmativ. In adevar Coxml Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar si
propune adversarului su sa joack pe miza cunoscutd.
Cella lt raspunde:
Bme, Coane Alecule, primesc, dar s
numai o gluma.
ca.-.
Etc., etc-
61
table. Era cafeneaua la Radu in Pasagiu. Aci se intruneau juchtorii de prefesie, smecherii si trisorii. Multi naivi au fost
dezbracati In aceastb.' spelunch.
Cafeneaua la Brener era situat h. pe strada Stavropeleos pe
locul unde se afla astazi Palatul unei mari Bauch Era o cash
ru un etagiu destul de mare avand o gradin vasta. Aci era
cafenea si restaurant $i mare joc de ca'rti. Era locul de Intalnire de preferinta al agricultorilor. Arendasn, proprietari, greci
In mare parte, se adunau aci si jucau chrtile pe sume mari
Stosul era jocul la moda sf diferentele erau foarte Insemnate.
Localul era tinut de un grec anume Colaro, care, mai tarziu,
a ridicat otelul si iestauranttd Colaro pe strada Smardan.
Pe vremea aceea, si eativa ani mai tarziu in locul actuatului otel Colaro, era alta cash mai mica si o _cafenea curaticd
tinuth. de un german anume Labes. Cafeneaua Labes era mult
frecuentata de tineret.
Cafeneaua Strobel din strada Lipscani era instalata lute()
cash cu un singur rand i o mica gradinita in fata. Foarte,
Ingrijit tinuta de un german avea doua biliarde si restaurant
Era foarte cautath, de societatea mijlocie.
0 mare cafenea in fata otelului Simion. 0 alta mare cafenea la otel Concordia Noua unde era intalnirea mai ales a
evreilor.
62
Dupa rgzboiul din 1877 am facut cunostinta. cu alte hirturi mai saltate...
Erea birtul lui Enache de langa Ministerul de Interne In
strada Acaderniei. Am mai vorbit. Intr'o micit odaita, cat se
poate de primitivg, $i cu 4 mese numai, se manca o excelenta
bucatgrie rornaneasca *i eftina. Preturile variau dela 20 barn
portia pang. la maximum 80; cu 80 bani aveai mancarile exceptionale, precum fripturi de curcan, de epure etc.
Eu dejunam cu 90 de bani si anume: paine 10 bani, 2 oug.
Birtul Gunther in dosul Pasagiului Roman, strada Campineanu. unde rnancam 4 feluri pe zi, yin si desert -cu 80 lei
lunar. Birtul lui Madame Mari la biserica Alba, cu firma la:
Mielul AM. Casa a ars $i in loc s'a cladit o alta. Se manca
excelent cu portii foarte mari pentru 80 lei pe lung.
Beraria i birtul cu bucataria gormand a lu Grebert mai
www.dacoromanica.ro
63
justitrei.
64
Larziu.
)-
65
barce la Bucure$ti. Dar aliceva nimic. 0 trupa de teatru roman n'ar fi indraznit s anunte o stagiune de vara la Bucure$ti.
nat cu petrol.
Gazul aerian a fost introdus $i inaugurat mai tarziu. Intr'o
seara de toamna am fost scosi din pension pe doua. randuri $i
plimbati pe Ca lea Victoriei ca sa vedem inaugurarea gazului.
iVremea rece $i lume multa se plimba pe strazi. Lumina becurilor juca permanent, fiindca instalatia, era, pe semne, primirtiya, iar sita Auer nu era Inca inventata. La Teatrul National o
inscriptie in litere de flacari se juca si prelingea, balconul, din
bataea vantului.
Din timp in timp veneau In Buucre$ti si. celebritdti straine.
Imi amintesc pe Adelina Patti. Imi amintesc de Madame Keller frumoasa stea a unei trupe de oppreta franceza, care ne-a
adus de la Paris, muzica $i teatrul lui Offenbach. Marii trageil,ani Rossi si Salvini au venit mai tarziu.
vara.
Incontestabil c. bucuresteanul jertfEste prea mult pe altarul mancarei, bauturei $i petrecerilor, iata de ce viata de
noapte cu yin bun si cu lautari a cultivat-o cu sfintenie.
Herastraul vechiu era gradina de predilectie a bucure-tenilor. Mai tarziu s'au deschis i Herastraul nou dar far&
prea mare succes. Si mai era $i Teiul unde se faceau petreceiIe ziva $i unde cheflii se scaldau cand se incalzeau prea tare.
Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era
tradator. Nu odata scaldatorif imprudenti,
fie din cauza
congestiei, fiindca se scaldau duna mancare copioasa, fie ca
s'au inecat.
lnotau in locuri unde se incurcau. In vegetatie,
Cand am venit in Bueuresti era Inca recenta in memoria bucurestenilor oameni de petreceri, nenorocita intarnplare a unet
linere femei de viata libera, anume Ioana, yestita pentru frumusetea ei. Ioana, fiind in toyara$ia mai multor prieteni, printre cari $1 poetul Geanolu, s'a dus la Teiu, a petrecut, a baut,
s'a scalat si s'a inecat. Poetul Geanolu, amantul ei, era de feta.
F.)i el a cantat-o, in yersurile publicate apoi in, Dorul" colectie
'ocle poezii foarte populare pD vremuri.
Ca un crin de 'yard,
Ce vdntul ingheatd,
Frumoasd, loano,
la valuri periOt
Un alt loc de petrecere era nioara cu iaz de la Floreasca.
Nicaeri, in Bucure$ti, nu se gaseau raci mai man si mai gusto$1. In jurul iazului erau cabinele de bat foarte primitive. Nu
era nimic pitorese. Se manca raci, pe,te, oua i pui fripti, cical
www.dacoromanica.ro
sus ; tot tineretul bdetilor ,,de farnilie", venea la acest bal spre
a danta cu servitoarele care, pe vremea aceea ereau, de multe
ori, fete drggalase. Pe atunci profesia galanteriei nu erea destul
dc raspanditd pentru ca sa atragg i A, le feta cocote de marcg,
pe toate cate ereau frumusele.
Aveam 18 ani ctind am intrat pentru intdia oarg la Bossel.
Cu toate ifosele ce'mi dadPam ca sg, mg' argt degajat, cu toate
ctt'mi luarn aere de Don Juan rafinat, mrtsculitele experin-ten-
www.dacoromanica.ro
67
maAi In domino negru m'au In primire $i cu toate impotrivirile mele, m'au dus la bufet i m'au silit sa le platesc un
cornet de bomboane. Costa 4 lei.
Am plecat, dar m'arn reintors, auzindu-mi numele chemat
*de un carnarad. In dosul galantarului masculita mea schimba,
cu unul din chelneri, cornetul In contra 2 lei.
Am aflat dupa aceea, cum ca prin balurile mascate circulau un nurnar de veterane ale galanteriei cari, ne mai putandu-si agonisi viata intr'altfel, se acopereau cu un domino
$i o masca, pandeau pe naivi $i le storceau, nenorocitele, cativa
lei, painea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru gardemi* f:e printeun cornet de bomboane, fie sub pretextul
leului de birja, aceste femei, dupa tateva ore de staruinte si
de cersetorie. izbuteau-sa castige 8 sau 10 lei cu earl traiau
doug-trei zile, pang la balul viitor. Lovitura cornetului era CII"
68
Gel mai batran lutar pe care l'am cunoscut Inca din casa
parinteasca era Marinica. Foarte vestit pe vremuri, cand l'am
Nazut pentru Intaia oark era aproape retras din activitate. Era
un batran cu barba alba, foarte mic de statura, dar Inch' vioith
S'a incercat sa-mi dea Maya lectiuni de vioara. De si instrurnentul imi placea mult, n'aveam aptitudini.
Lautarii epocei erau: Anghelus celebru muscalagiu,, Paclureanu batranul, Ionic. Dipicu, fatal lui Grigoras Dinicir,
Uchi Albi batranul, Padureanu surdul care canto, la beraria
Strobel, al doilea Anghelus din Ploesti care, in realitate nu!
era Anghelus, reva mai tarziu Marin Buzatu chitarist i cantaret, un alt lautar numit Muscalu, care avea in repertoriu Un
eantec pe care-1 canta razand cu hohote, etc.
.Padureanu nu surdul a facut senzatie la expozitia din
Paris $i in Rusia.
Alaturi de lautari erau vioristi streini.
Mat intai Wiest, o figura foarte expresiva i foarte popuSara .a epocei. Fara oh fi fost un artist mare, era, Insa, un
muzicant care canta cu tot sufletul. Wiest canta cu mainile,
www.dacoromanica.ro
69
70
altii in puterea varstei erau: doctorul Carol Davi Ila, cea mac
popular& figura' medicalg a Bucurestilor, doctorul Marcovici.
doctorul Obedenarn, care se ocupa mai mult de literaturg de
cat de rnedicina, doctorul Fotino, doctorul Polizu, doctoruf
F;ala, doctorul Protici, doctorul Atanasovici, doctorul Ca lenderu, doctorul Teodori, doctorul Felix, doctorul Turnescu, doctorul Alexianu, etc.
MAGAZINE: Eine mai poate recunoaste Bucurgtiul? Coniertul silu a luat cu totul alt. infatisare.
Lipscanii, unde astrizi doming. aproape exclusiv firmele
evreesli, pe acea vreme era al firrnelor romanesti sau al firmelor bulgarilor si ale grecilor romanizati. Imi mai amintesc
numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici. Pg.'un Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.
Cele mai mari magazine cu articole de mode erau romane
sEal franceze. Pentru palgrii era Madame Volays. Pentru mgtasuri magazinele Aux gales de France si A la yule de Lyon.
AVOCATII: Cei mai insemnati avocati ai epocii erau:
Bosianu, considerat ca cel mai mare jurisconsult al tgrei e
avand cea mai mare autoritate cat Gheorghe Costa-Foru.
Amandoi ace$tia s'au dus la Paris fiind oament maturi.
Au luat doctoratul in drept la o varstg relativ inaintatg.
Apoi se citau numele avocatilor : Vasile si Constantin Boerescu, G. Dameleanu (Danielopolu), care incepea, Gheorghe
Verneseu, Vericeanu, Petre Gradisteanu, Take Giani. Ace$tia
doi din urmg mai tineri, ca $i Gheorghe Cantili, profesorul de
dreptul penal la facultatea de drept
Aspectul Capitalei, ziva si noaptea, era cu totul deosebit,
Tribunalele erau instalate In casele, astgzi pe jumatate
Aramaie, langg Teatrul Lyric, si pe trotuarul din fata vechiul anticar evreul Zwiebel. Acesta era un om foarte cum
se cade. Cunoscut de toata lumea juridicti si mare bibliofil.
A lasat un fiu care face acelat corned, Ins fr dulap pe
stradg.
Cilibi Moise, un tip original, poate eel mai original al Bucuresiilor, avea baracg de maruntsuri laugh' podul de la Doam-
na Masa.
71
Cand au mai trecut doi ani dupa ce am venit in Bucuresti am plecat si eu cu buna dimineata": Era Pe vremea
-aceea obiceiul c i liceanii adunati in gruPuri maricele, care
de multe ori ajungeau pang. la 40, sa. plece cu mos ajunul.
tretul casei, din daratul unei mese mari pe care se aflau cosuri
cu nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pentru vin, cu samovarul cu ceaiu. Si alaturea datnigenele eu yin.
*13.9na aproape de ziva Pascaly primea neobosit si vesel si ura
copiilor sanatate si un an mai spornic i ciocnea paharul si
avea cafe o vorba bunk pentru fiecare.
72
cu autorizatia nolitiei.
Stelele ereau foarte numeroase pe vremea venirei male In
Bucuresti, iar- populatia le primea bucuros. Dach e,seal seara
In orasul Vitleem
Vrseii boeri, s vedem
Cei astdzi ni s'a 'nplinit
Proorocirea de demult
Cd se va naste Hristos
Mesia cap luminos
Din fecioara Maria
Din neamul lui Avram
Etc.
Sau :
www.dacoromanica.ro
73
TIPURI BUCUREWENE
Pe vremea inthiei mele tinereti, Craciunul venea in totcleauna .cu purcelul fript, cu sarmalele, cu caltabosul si cu
cozonacn. Ziva inthia erea a meselor in familie, ziva de-a
doua a meselor pe la prieteni, iar ziva de-a treia a vizitelor.
Bucuresti.
74
- $i$aseeatlei.ai plgtit ?
domnilor, eu . nu v'am
mintit. E adevarat
i.
75
ramas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care doming asVazi, pe vremea aceea de-abia incepea s. Indrazneaqca. Rar
ate unul..cate un Boerescu, sau vreun alt exemplar ilustru al
clasei de wijloc isi lua locul la banchetul celor mari.
PersOnagiile de frunte cari dominau si politica si viata
sociala erau : un beizade Mitica Ghica, presedintele Camerei,
generalul I. Em. Florescu ministrul de ra.zboi si Inca cativa
din marea aristocratic a -Wei.
Doua saloane bucurestene tineau recordul : acela al doamnei Otetelesanu, unde este instalata astazi Terasa Otetelesanu
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
18
--
si!
mos barbat. Fiincica purta plate fungi, doi jandarmi l'au insfacat de par si numai asa l'au putut domoli. Isvoranu bi.ruit sV
yazandu-se amenintat sari din stal in benoara fostei sale sotiil
.51 se refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni in
contra prefeetului Hiotu.
care treceau. Si, cum pa vremea aceea, cocote erau putine, cele
mai multe victime ale acestor agresiuni, erau fernei mritate,
19
MORAVURI SI PARSE
$1 cellalt Nicu.
existat.
Gourmet.
actual Riegleg
SO-
-- 81
In sfarsit, cu vai cu chiu, omul pranzi,ilestul de copios,
apoi trimise chelnerul peste drum la teatrul National ca sa-i
ja biletuI de Opera,
Nicu Creteanu, fiindca era foarte gras, lua Intotdeauna
No. 3 din randul Intai, cap de Nina.. Apoi avea invoialJ
cu casierul ca sh-i retie locul pang la ora 7 jumatate : decal
pang la 7 $i jumatate nu retragea biletul casierul Ii mites;
vinde.
Se juca Trovatoret
Gaud Nicu Creteanu savura eu mai mult deliciu armonial
vocala, se pomenea cu One un cot al lui Negroponte ca-1 pocBea in coaste.
Nicu Creteanu spumega, Insa, fiindca era om de lume bine
crescut, Inghitia In sec $i nu spunea 0 vorba.
Dar Negroponte Il persecute grozav. and 11 lovea cu cob*
eand se intorcea si Ij tusea in obraz, and 11 ca1ca pe picioare,
Tortura a clurat trei ceasuri.
La plecare omul n'a mai putut sa rabde. Negroponte 11 cal,
ease pe batatura mai apasat ca pang' atunci.
Pardon, domnule, dumneavoastra sunteti domnul Negroponte?...
litura chiar pagubitoare, 'era foarte gustai i tinea locul lucrului de dult
Pe la 1871 i mai Unit], chiar, se citau curent numeroawww.dacoromanica.ro
82, -
83
84
foarte putine anunciuri, crezand aproape numai In abona.mente. si in vanzarea cu numarul, foarte redusa i aceea.
OAMENII ZILEI
nici un
nume din presa nu stralucea in afara. Personalitate nu aveau
cleat acestia trei.
Cesar Boliac era cunoscut pentru puternicul sau talent
ao polemist si pentru fraza lui impecabiia. Era un scriitor do
rasa. Era un stilist de mare valoare ma cum erau foarte putint
la epoca aceea. Inteo formula populara pot spune ca Borate
era ziaristul care scria mai bine.
Daca Cesar Boliac n'avea, insa, o prea mare influenta asupra tinerelor generatiuni si daca n'avea credit asupra vreunei
paturi sociale este pentru ca. nu era omul unei convingeri si nu
avusese statornicie de credinte.
Caci un ziarist mare nu este acela care stie numai sa scrie
frumos, ori sa scrie mult. on so. varieze subiectele, dar mare
si cu inraurire asupra contemporanilor este ziaristul legat de
unele convinger, cu o puternica temelie moral., cel care iubeste cu putere ceva din lucrurile marl: patria, poporul sau,
in general oamenii.
Cesar Bolin scria bine, insa sufletul popular urma pe alti
ziaristi cari scriau mai putin estetic, insa mai mult inteles
de masa.
N. T. Orasanu avea un nume. Satirele lui, versurile lui
lumoristice toate cu caracterul diatribei politice foarte naive,
&parte primitive si incorecte c,a factura gramaticala, resimtinqu-se de incultura epocei, placeau totusi. Pe Orasanu toat6
lilumea Ii facea haz, iar unele din satirele lui erau cantate
in oras.
De altfel marele public nici nu'l cunostea sub numele lui
rde Orasanu ci ii cunostea sub numele de Nichipercea. Acesta
era titlul gazetei umoristice unde debutase.
Cel dintaiu ziar bucurmtean era ,,Romanul" propriitatea
lui C. A. Rosetti care, insa, jiu locuia in tall, locula la Paris
',,Romanul" era foarte citit si mai ales avea snare influentl
In tara, insa Rosetti nu era iubit de public. Nici chiar roaii nul
trei : C. A. Rosetti, Cesar Boliac si N. T. Orasanu
ilubeau toll.
85
rail al lui Ion Bratianu, iar pe de and parte era (wan. ta Inta-
tirei sale.
Caci, pe rand Bratianu avea o figura. simpatica, deschisa, frumoasa, Rosetti din potriva, cu ochii lui bolbocati, cu
privirea lui taioasa cu uratenia ce'l caracteriza, facea antipath.
Pe la 1871, 1872, 1873 si 1874, curentul liberal crestea mereu.si cucerea constiintele. Tineretul in proportie de 90 la sutamergea catre liberali, dar, cu toate acestea, pe cat era de iu.bit
Bratianu pe atat nu era iubit Rosetti.
Una din cele cateva cauze era si situatia baneasca a fiecaruia.
Bratianu avea oarecare avere. La Florica lui din judetui
Muscel producea. Producea unt, proclucea vin, producea tuica;
aar produsele erau toate de cea mai buna calitate, erau foarte
.86
campul luptelor, era judecat dupa toate faptele lui Impreunate, neghina era Inca amestecata cu graul iar ochiul multimei contimporane nu era in stare sa aleaga ceea ce era destinat traiului trecator de ceea ce era destinat eternitatei.
C. A. Rosetti a ramas totusi. Dintre toti ziaristii, dela
1.871 C. A. Rosetti e singurul care a rams. Cu toate ca nu este
firescu.
Criticile lui teatrale erau urmarite si citate cu multa deferenta .Criticile lui Laertiu faceau autoritate. Totusi reputatia lui Laertiu a trait Intr'un cerc restrans si nu i-a suprayi &tuft.
www.dacoromanica.ro
87.
De la Iasi in cdrucior,
88
-structiunea.
89 -numele lui mei nu se stie astazi macar. Cine a lost Ion Desliu?..
Nimenea nu'l cunoaste. Ce a reprezentat Ion De$liu? Nimen a
nu stie. Ce idei a avut Des liu, ce a fost Des liu?... Neantul.
A fost numai un opozant de moda veche, un opozant bistematic care combatea toate actele guvernului, toate proectele
In alegerile facute sub ministerul lui Manolache Costache in 1876, George Bratianu a lost combatut si de conserva-
DOCTORUL DRASCH
www.dacoromanica.ro
go
era medic, avea ori nif avea diploma, Thvgase ori nu invatase medicine iatg ceea ce -nu s'a putut sti niciodatd. Ceea
ce e cert e ea la moarlea sa nu s'a gasit nici o diploma si nici
altor lucruri de pret, tot la fel si d-rul Drasch si-a putut impune lipsa lui de cunostinti medicate trecand'o drept o minu-
-natg. medicatie.
www.dacoromanica.ro
91
tori, mai intai ilezinteresarea fiindca nu primes (le mita mai mult de 2 lei ; celor saraci le dadea consultatii gratuite. Apoi Isi datora popularitatea, originalitatei. De cate ori
se afla in fata unui caz pe care nu'l intelegea Si de acestea
erau aproape toateproceda cu lovituri de palme, cu strigate $i cu medicatiuni eroice, precum: panglica, apa rece, etc.
boalei, acest
pe loc.
Dar pe cand amesteca hapul omul incepu sa se strambe
si spuse:
Bine, domnule doctor, dar asta e curat c...at.
Adevarat, asa este. ii raspunse Drasch. Vezi dumneata,
numai un hap ai lnat $i ai $i inceput sa spui adevarul. DarS
le-ai lua pe toate n'ai sa mai minti cat vei teat
www.dacoromanica.ro
92
ruia i-a cerut sa-i prepare un purgativ duke dupa turn cer,
clientii. lar Welles i-a scris purgativul ,,citrat de magnesiu"
cu sirop de lamae. Gaud farmacistii au vazut c d-rul Drasch
a inceput sa scrie citrat de magnesiu s'au minunat.
Tot atata surprindere au pricinuit si retetele care coprin-
it
'
93
www.dacoromanica.ro
94
minata In intregime cu petrol, Dar $i dupa introclucerea gazului aerian partile periferice ale orasului au rams luminate
tot cu petrol.
Societatea care a construit uzina de la Filaret este .aceea$
societate franceza care functioneaza $i astazi, dar In participare
era $i un roman anume Mehedinteanu.
cursul liceal am fost scosi pe calea -Victoriei ca sa vedem minunea..Pedagogii ne insoteau. Am trecut pe strada Smardan,
prin Lipscani $i pe calea Victoriei. Pe aceste strazi era iluminatul cu gaz.
Desi sita Auer nu exista Inca, desi lampile ardeau cu fla-
In ziva de 26 Octombrie se intruneste congresul presei, intaiul congres al preset din Romania. In realilate acest
congres nu fu al intregei prese din tail ci al presei liberale,
plus Trompeta Carpotilor a lui Cesar Boliac care a partici pat.
Nationalitatea, interesele si libertatile ei, trebue a fi regula noastra de conduita, a tuturor. in toate ramurile activitatii publice si private.
Natiunea romana este complexui Intregului popor roman:
adevarata politica nationali nu noate admite asuprirea unei
parti din natiune prin cealaltiL
www.dacoromanica.ro
- 65
Presa va lupta dar pentru realizarea unui guvern'amnt
III
combate cu Carie orice incercare, directa sau indirecra, de colonizare a tarn cu Nemti. De asemenea va lupta cu energie In
contra iniraziunii sistematice si crescncle a jidovimei, aceastai
adevkat& antegard6. a germanismului.
Presa va lupta pentru neatdrnarea Invataimantului 1)11.blo de puterea ministeriard $i administrarea lui de &Ore unl
corp separat si. ales
persoang juridich
dotat ca fondur.
speciale. Va stdrui ca invdtdmntul general, gratuit $i obli`gatoriu, s. deving o realitate $1. sd fie distribuit intr'un modrl
proportional si practic, astfel in cat A. raspunzg la toate trebuintele noastre politice, sociale si. economice.
Presa va cere desfiintarea institutelor de educatiune jesuiticg
Sacrcoeur $i altor asemenea,
cari s'au infiintat
in tard cu scopul de proselitism.
VI
www.dacoromanica.ro
96
ror magistratilor jtideteni si comunali, este unul "din ilrepturile fundamentale ale judetului si ale comunei. Presa va lupta
pentru realizarea lor. Presa va combate asemenea noua linpartire teritoriala a Romaniei.
VII
Presa va core infiintarea de Mimi judetene si urbane nationale, ca unul din cele mai puternice mijloace pentru emanciparea noastra de exploatarea canasatarilor.
VIII
XII
--- 97
?Galati.
Chirurgicale".
www.dacoromanica.ro
98
tat cit a prJmit un aranjament ce i-a fost impus de tatre guvernul dih Berlin.
Ministrul Costaforu raspunde ca: Ziaristii ii ataca fiinda
cerere ?
www.dacoromanica.ro
99
Conferintele, cu literatura si cu stiinta su rmas pe plarail al doilea si de-acum devenisem un mic parlament, uncle
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
clamatoria ePocei, Ii prezentau oamenilor gravl ca pe un usa'ratec; de aci porecla de Firfiric. Firfirica era o moneda de
argint de jumatate dant, iar alta firfirica avea o valoare si
mai mica. Ion Bratianu, care era, si mic de statura, era privit
ca un fel de nimic. Un firfiric.
Dar firfiricul crescuse si devenise un sef de partid in tovarasia lui C. A. Rosetti i acum era omul catre care se indreptau privirile tineretului .
Dupla cum am spus in alt loc, nici Rosetti nici Bratianu nu faceau parte din parlament. Dar nick un alt ro$u nu
facea parte. In parlament erau liberali din celalte nuante moderate : Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu. Nicolae lonescu Cu
toate acestea sufletul popular mergea catre rosii. fiindca acestia reprezentau o putere politica organizata cat si o mare
speranta de propasire.
Acesti rosii erau democratii epocei. Erau prigonitii, erau
saracii, erau umilii, erau oamenii despre cari, mai tarziu, ziarele conservatoare spuneau c umbla iarna In pantaloni de
drib iar vara in sosoni-galosi.
Acesti nedreptatiti de soarta, si de Voda, elan simpaticii.
persecutati pe care intotdeauna masele i-au imbratisat.
www.dacoromanica.ro
102
sfintilor.
tin lucru este o singurg mnstire, dar el si-a iubit tara, s'a
luptat pentru tara lui, a lucrat pentru tara lui $1 Wate i se
iartg,'\
La inceputul lunei Mai s'a adjudecat Monopolul tututurilor asupra.ufnei companit ungare.
La licitatie au participat 23 -societti dar in cele din ur,
mg. n'au rgmas in lupta cleat cloud : societatea ungarg care g
biru}t $i o societate romng, societatea Qltenilor, reprezentatg
printeun domn Vladoianu.
Operatia s'a fgcut in modul urnalitor :
Licitatia a fost orala In localul ministerului de final*,
fuind de latg toti Ministrii.
S'au luat ti ci bucgtele mici de lumniiri de stearing $1 s'a
aprins una din ele ; intgia serie de licitatie s'a incheiat and
s'a stins lumina.
A doua serie a urmat la teL
Apoi a fost aprinsg a treia bucgticg, iar lupta crnceng. a
Inceput intre Compania oneneascg. i compania ungard. Compania Olteneascg. s'a urcat pang la oferta de 8 milioane, dar
compania ungarg a dat 10 mii lei mai mult. In acel moment
s'a stins si a treia bucgtie de lurranare
www.dacoromanica.ro
103
gia pentru 25 milioane lei o noua moneta do argint, toate piese de 2 lei.
Ziarele cfitica aceast aducere pentru numeroase motive:
Inoneta slab reliefata, desenul urit si mai presus de teate, figura Domnitorwlui, care se afla pe celelalte monde ma: vechi,
disparuta in urma cererei Turciei. Apoi ziarele intrebai, de ze
noua moneta a fost turnata in Belgia pe cata vren e Statul ayea 0 monetarie bine montata si ou personal special?
www.dacoromanica.ro
S.
In scud. limp s'au instalat cateva bartai $1 un adapost a4!operit cu scanduri, s'a asternut nisip pe o distantt soseluitt
lumea a inceput sa. vie. Mai ales Duminiale Si strbatorile
,rea lume multa, doamnele veneau sit flirteze, tinerii.tot la fel,
,dar mode erea ca fiecare st poarte in mant o cesculitt Wind cu
apt si sit se plimbe, de colo pant colo, aid asa erea prescriptia
ined:calt.
_
Durninicile venea sit cante si o muzict militant, tramvaele
In vremea aceea traia in Bucuresti, un biltrn cam ramolit si eftut in senilitate numit I3arbucica. Am mai vorbit de
el Glumetii Fau convins cd, dacg, Isi va muia de trei ori In fie,
care clirnineatt barba in izvorul dela Va,aire$ti, va intinert.
Asa c si fItcut. Ins5 apa fiind feruginoaSli, i-a rosit barb& Si
astf BArbucicti a umblat catava vreme cu barba rosie der
de be Jitinerita.
www.dacoromanica.ro
Teatru Nationale
Sal la Bossel
CREDITUL FUNCIAR
sau
SANGELE BERE- NU SE FACE"
TAutorul piesei Mind clasicul nostru artist Mil lo fi titlul noului
adaos fund destul de expresiv i de semnificativ, credern Ca bu-
In acelasi timp este instalat pe Piata Constantin von, (actualul palat al postelor i telegrafelor) Circul Suhr. DeosebinCircul Suhr
`du-se de celelalte circuri acoperite CU Onza,
Clestinat sa joace i iarna, este construit tot din leirIll.
Tata de pita, programul de la 2 Iunie.
CIRCUL SUHR
Sdmbiiid 2 lunie 1873
MARE REPREZENTATIUNE .BRILLANTA DE GALA
D-1 i D-na Davene va escela mai tu osebire prin incredibilele sale productiuni gimnastice pre cele trei trapeze In aer.
D-1 Albert Suhr va escela mai cu osebire in productiunea
sa mimicd pe cal, sub titlul: Matrosul pe timpul furtunei pe
mare"-
D-1 Cotaki se va distinge prin miraculoasele jocuri japoneze cu membrele pe pic oare.
D-ra Francisca Suhr in positiunea sa mirnic pe cal.
Etc., etc.
In total 16 nu,mere.
www.dacoromanica.ro
106
Miercuri la 2 Mai rnoare la Heidelberg printul Alexaridru Ioan Cuza. Moartea i-a fost pricinuitd de un anevrizm al
aortei. In tard, $i mai ales in Moldova, $tirea acestei morti pro .
duce o mare ernotie.
Din toate orasele roesc. telegramele de condoleant $i mad.
nifestatiunile de addna jale a cilor cari mai pastrau Inca_ In:
inimil cultul marelui Domnitor.
Toti poetii vremei sem necrologuri rimate. Poetul Gheor
ghe Baronzi, prefect de judet la Britila Ia epoca detroniirei luf
Cuza, scrie. urmMoatele versuri_ intitulate :
DATE NEFASTE
Galicul alectrion
Anunfa in departare
Sfardmarea unuz tron
x5i a unui Cesar mare.
De p'al Dunarei mal verde,
Unde .geniul dupnan
Ratdose, pan 'a perde,
Calea divului Traian,
Prin c alle nerdzbite
De maini vitrege urzite.
www.dacoromanica.ro
107
doi Mitropoliti ai
Mitropolitul Moldovei trimite urmatoarea telegrama :
Fratelui Miiropolit al Ungro-Vlachiei
putea veni, s'a; delegati doi frafi episcopi din Eparchiile Juris
www.dacoromanica.ro
108
,
og
--
Dar vg rog credeti. oare, crt viu aci sit fac istoria acesfui
eDomn ? Nu. caci care glas poate sa o faeg ? Care paging tipg-
Fata tarei este pagina istorici lui Alexandru Than I. Aiexandru loan I nu are trebuintg de istoriograf. El singur si-a
scris Istoria Sa prin legi, prin actelo ea care a frtcut tin Stat.
o societate alta de Cat aceea ce i s'a fost dat eand l'am prociamat
Domnitor.
Sunt patrusprezece ani trecuti do eiltid In Adunarca tareL
110
Ce i se zicea atunci?
Tu, Maria Ta, fii bun, fii bland, mai ales pentru aceia
pentru cari toti domnii trecutl au fost neptstori sau riti
Ei bine, va fac o intrebare: luati Istoria Romaniei de dincoac i d dincolo de Milcov, cautati. paginile ei $i se- va gtsi
Vr'un domn care st poatt st se compare cu \Todd Cuza ? Nu 1
nu poate fi comparatiune intre faptele fo$tilor Domni $i ale lui
Cuza fteute ca om, ca cetttean si ca o$tean.
I s'a mai zis lui Cuza cit natiunea doreste ca priri drepta% prin desvoltarea institutiunilor noastre, prin sentimente cu totul patriotice st mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale. natiunei noastre and Alexandru cel Bun
sabia sa.
Ei bine, fratilor, cand Romania a tinut un mai mare Elm,
bagiu in Europa, de cat acel tinut de.Alexandru loan 11
Alexandru Joan I tinea cheea Orientului $i nimic nu se ft-
cea In Orient, nu numai fart stirea, dar fart voia lui. El era
gata asi sacrifica tronul, persoana sa, numai sa-gi apere tara de
or ee pericol. Pentru cit el area constiincios natiunei romane.
*.apte fmi ne-am odihnit, $apte ani n'a fost umiliret... dar a.
ctzut silnie i Romania $i-a intrerupt cariera...
acei can l'au rasturnat et mai demn nu s'a mutat alt Domn.
www.dacoromanica.ro
111
functionari, ne intrebilm : nu avem nimic de fcut ? La 59 Romanii au dat clreptul lui Cuza sg facg tot si de aceea se zicea -ea
unul luCreazg pentru toti : area constiinta nationala. Acel unul
nu mai este azi, toti dar trebuie sal lucrgm si sg. lucram In
spiritul lui, sit fin" oameni ai tdrei noastre, sit ridicgm sus stind.ard.ul ei In afarg si inguntru, principtul acela farg de care nu
www.dacoromanica.ro
112
In caz de a Ineeta din via% vreunul din fiii mei iubiti Inainte de a avea varsta legalg spre a putea testa dupb." aceastgi
varsta, Mira, insg, a fi festat,sau pentru or ee avere ar rgmane
afarti din testament. rno$tenitor va fi fratele stia supravietnitor,
In caz de a Inceta din viatg si cellalt fiu al meu iubiVt
inaintee de vlIrsta legala spre a putea testa ,sau fgrg a fi fgeut
testament sau avand facut testament pentru averea ce va rAmane afar& -din testament, de va trgi Ina prea iubita mea
sotie, se va bucura de tot uzufructul iar dupg moarte, toatg aceasta avere de care nu vor fi dispus fii $i mostenitorii mei
va servi pentru creatiunea i Intretinerea unui asil de copii
orfani si ggsiti in orasul Husi care va purta numele de Asilul
Cuza si se va administra de tutela hotarita pentru fli mei In
minoritate, fArg sg poata vreodatg nici Statul nici rudele mele.
a avea vreun amestee sau ingerinfg.
Duna incetarea mea din viata, epitropul prin stiinta consiliarului, vp. plgti 7000 napoleoni de aur, zic-sapte mii nanoleoni de aur, persoanei ce va trip:Use, obligatiunea mea -olograft"). scrisg in intregul sau de mine in limba francezg, datatg
In opt hma lui Ianuarie una mie opt sute septa zeca i tret
calendarul nou sau doug zeci Si sapte Decemebre anul 18-1
cql n 1-aru1 vechiu si subscr'sg de mine, slobozitg, In Florenta
(Para) si facutg, in aceuisi zi rand am fgcut acest testament.
yell re dispozitiune $i t est am ent anterior acestuia sun
si ramtin clesfiintate.
www.dacoromanica.ro
, 113
Aced testament olograf scris In intregul skit, ilatat si sulii
scris de mine, s'a facut asthzi In Florenta (Italia) la opt in luna
lanuane 1873 calendarul nou sau dougzeci si sapte Decembne
1872 calendarul wectuu in patru exemplare asemenea, din care
A. I. CUZA
DIVERSE
www.dacoromanica.ro
114
4ext de lege, $i numai pe baza unui ordin minsterisl sg. se proceada, la arestarea martorilor, cari puteau fi si din elementul
sculptor.
2) Inscriptiile.
de
cade azi In ruine $1 in curand limp ea va trebui data la pgplant. Spre a preintampina insg peirea acestui monument in
care numele lu Mihaiu se va $terge poate din coltul Bucurestilor ales de dansul, nu s'ar putea oare- doborand acum de
Andatg clgdirile ruinate ale mangstrirei, sa se creeze pe platforma acestui deal o esplanadd mgreatg si frumos notrivitg,
www.dacoromanica.ro
115
pc care locul altarului actual ar fi prefacut /rite() cripta boltita subterana d'asupra camea s'ar inalta monumentul pla,
nand astfel asupra unei mari part a orasului?
In acea cripta s'ar depune si s'ar pastra cu religiozitate.
pe vechiul Iui alhr, capal lui Mihaiu Viteazul, care cu onorurile cuvenite, s'ar transporta aci din mana'stirea Dealului,
legatura cu imprejurul.
Catre sfarsitului lui Septembrie M. Pasealy deschide
stagiunea la Teatrul National. Iata afi$ul au care anu,nta In
ceperea reprezentatiilor cat $i repertorul. Dau In Intregime
repertorul anuntat pentru ea lumea de teatru de astazi sa eu-noasca care area nivelul teatrului la 1873 $i cat de neinsem*
nata erea literatura originala In comparaite cu literatura lii
tra ductie.
PIESE NOUI
116
Reprise
117
118
Banca va putea emite bilete la purtator garantate prin numerar in cantitate de o trenne.
Biletele emise nu vor putea fi mai mici de 50 lei.
Etc., etc.
COLEGIUL II
COLEGIUL III
ClIteorghe Manu.
119
minicile generalul Florescu vine In persoand ca sd vadd progresele realizate. Se opreste In fata mea, Imi comanda: arma
Ia mnd, apoi Imi cere ca, in aceastd. pozitie sd. fac trei pasi
Inainte.
Duminica viitoare facem un mars militar pe stradele Capitalei, cu puscile si cu muzica In frunte. Am scoborat strada
Mihaiu Vodd, am trecut pe Podul Mogopaiei, stracla Carol,
`strada Craiovei (actuala Rahovei) $i ne-am oprit pe camPia do
la Filaret. Dupd Cateva exercitii ne-am inapoiat.
Pe vremea aceea lume patina In Bucure$ti iar acea at&
erea nu avea obiceiul stradei precum are cea de astzi. De aceea mar$ul nostru nu a avut un prea mare succes de curiozitate.
intrat in guvern de cateva luni -dat urmtitorul Begulament asupra instructiunei militare fr
tiune Titu Maioresctos
COH.
120 -4
cundare sant datori a invilta si in teorie si in practicd cu arma:
scoala soldatului, scoala de campanie, tragerea la tinta, ser-viciul in campanie, serviciul de garrnzoand si serviciul inte.1
lior.
gimnasticei.
9) Una sau mai multe scoate alc4tuind batalionul vor avea
drapelul cu inscriptia; rViitondl- si initialele Domnitorului.
10) Exercitiul militar se face in curtea scoalei sau In lor uri apropiate si anume destinate de doug ori pe saptdrnang.
iar exercitiile gimnastice la aceleasi ore de 2 ori pe sptitInnht In localul scoalei.
1.1) Uniforma elevilor din orice swan: va fi ca aceea a do4
robantilor cu deosebirea -ca la gulerul bluzei tunicei sau man-
elev in certificatul sau de studii. Iar parade militark a elevilor tutulor scoalelor, concentrate intr'un loc anume determiwww.dacoromanica.ro
121
natc se va face in dimineata zilei fie Sf. Petru inainte de Impartirea premiilor".
Ministru de rezbel Florescu.
Ministru instructiunei publice si al cultelor T. Mcdorescu,
Acest regulament nu a fost nici odat a. pus in practica; iar
exercltiile militare incepute, precum am spus la cazarma Ale.xandria, au ramas fara urmare.
Framantarde politie caderea guvernului conservator si;
(razboiul din 1877 au zadarnicit acest inceput care fagaduia
'atilt de frumoase rezultate.
Generalul Florescu pregatea armata in vederea marilor eyenimeme ce se anuntau in Peninsula balcanied.
In fiecare Duminied, primavara se facea in Cismigiu un
razvod. Detaomente din toate, armele, onteri, generalul Florescu urinat de aghiotantii si veneau in Cismieiu si dedeau
razvoclului a infatisare de speclacol minter; fiinda, generalu-'
lui ii nllicea, pe langa allele, si fastul.
Printul Milan al Serbiei venise in Bucuresti sub aparenta
(
.razbolul in contra Turciei va izbucni in Baleani si voia s5, curloasa. dispozitiile Romaniei.
Vorn vedea mai departe care erea situatia Europei in preiva rilzboiului ruso-turc. Dar generalul Florescu pregatea cos-.
itirea, umplea depozitele cu efecte de echipament, cu caciuli,
;Mame, lopeti etc., etc. Fiindca sferele guvernamentale stiatt
ge se pregateste in apropiere si ereau incredintate ca .partidul
meri iticerea unei medalii care sa.' fie trimisa lui Thiers numit
jet
www.dacoromanica.ro
122
Domnilor,
A. THIERS
123
zate. Vasilache Lambru a putut ajunge pans: la piedestalul sta.tuei pe care s'a incercat in zadar ca s'l urce, Ins o mann. vi.
www.dacoromanica.ro
124
Ca in toate epocile ca In toate tarile fie care moment istonic este reprezentat prin unii oameni cari se desprind din
multime si cresc mai inalti de ctit altii- Acest fenomen se ma-
www.dacoromanica.ro
125
Bonifaciu Florescu, venit (1(.1 curand din Paris undo Invatase litertle, om cu multi! lectura., T11 multi pasiune literarg,
avea temperamentul luptlitorului. De aceea ii vedern crt se asund. cu inflticb,rare In luptIl in contra gnvernului.
Temperament combativ, scria mereu desi nu avea talentul
scriitorului, i tine& ccnferint i se avanta la tribuna intrunirilor politice do `si nu avea de loc darul vorbirei.
126
Dar acestea ereau paliative. -Atunci grupul literar coinpus din Petre Gradisteanu, Ciru Economu, poetul Zamfirescu
etc. se pune pe munca $i scrie, spre a fi reprezentata la Teatrul National, revista Cer Cuvdntul.
In ziva de 8 Decembrie revista a fost citit in comitet, a
placut mult $i a fost primita.
Aceasta a fost cea d'intai revista teatrala in Bucuresti, a
Ce petrecere frumoasii
E in Cismigiu pe lac
Barca mica si voioasli
Te conduce dupd plae.
lei i colo cdte-un pege
Tot de dragoste vorbeste
www.dacoromanica.ro
128
ANUL 1875
tune.
In Romania era o foarte slaM activitate literara. activf,
(tatea st'ntifica era si mai nun'', viata public:a era prin ur,
www.dacoromanica.ro
129
twecute.
,Insa pe de alta parte nu vedea cu &chi buni agresiunea rueascL Staruintele Angliei pe langd Poarta erau motivate, in
mare parte, din dorinta de a inlatura interventga armata a Resiei.
Franta, care era Inca prea slaba spre a face o mare politica
europeand dar in care elocea dorul revansei, visa, inca do pe
se,tuncL la o alianta cu Rusia impotriva Germaniei.
De aceea politica ei era mai mult binevoitaare Rusiei.
Domnitorul Carol era in curent cu cele ce se ventilau, de
rateea lua masuri ca s. creasca puterea militara a tarii.
Atmosfera se incarca zilnic.
Alegerile generale pentru Camera se apropiau.
Incetul cu incetul randurile opozitiunel se ingroase. Mad
noIache Costacbe Epureanu, un vechiu conservator, trecuse in
opozitie i dupd el mai multi conservatori facurd la fel.
Presedintele Camerei, Beizadea Mitica Ghica nu mai era
pin termeni dulci cu Lascar Catargiu, generalul Florescu, de si
iministru de ra'zboi, era nemultumit i intriga. In cercurile
laristrocratiei bucurestem se proecta rasturnarea lui Lascdr
Catargiu si inlocuireajni cu un minister Dimitrie Ghica
si cu general Florescu.
Vasile Boerescu, ministrul de externe, Inclina &Are Beizadea Dimitrie Ghica.
Daca toti acesti conservatori ar fi Ames stransi uniti e de
jpresupus ca opozitia liberala n'ar fi izbutit s rastoarne pe
i,conservatori cart posedau, pecum am mai spus, un mnunchiu
4nsemnat de oameni de valoare. Dar dihonia intrase in partiPdul de la caring.
Clasele dominante au, ca orice organizm, boalele lor spe.
cifice.
Cu cat un partid posedd mai multi oameni de mare vabare cu atat tendinta fiecaruia de a ajunge la locul cel clintaiu
este fireasca. Dad, in sanul maselor rivalitatea politica nu eixistrt, de la individ la individ, motivul e usor de intPles, motivul este ca in sanul acestei masse nu existd intaietati de re.
yendicat.
Astfel se explica de de partidele, atat timp cat sunt in opo.
www.dacoromanica.ro
130 4
pe tang& setea unora dintre fruntasi de a Itra locul Iui Lascar,
Catargiu, mai erau $i evenimentele din afar% cari se aproptiau.
Se apropia rdzboiul oriental.
insemnare politica.
cani bandele bulgare Incep sti se miste. far Serbia face pre-t
gdtiri militare.
In aceastd atmosferd se fac alegerile generale pentru Ca .
1875.
Alegerile au fost precedate de o animatd campanie condusti de ziarele Romanul" organul lui C. A. Resetti si all
partidului rosu, cat si de Alegritorul Liber" apdrut la 23'Ianuarie 1875 ce esea de cloud ori pe sdptdmand. Acesta era de
formd organul intregei opozitiuni sau a coalitiunei dela Mazar-pasa, dar in realitate tot elementul rosu predomina.
Comitetul acestui ziar era compus din Alex. Lupascu, Du.
mitru Bratianu, Dimitrie Sturza, Dimitrie Giam, EugeniuPredescu, Eugeniu Stalescu, Emanoil Protopopescu-Pake,
Grigore Lahovari, George Danielopolu, Ion Ghica, Ion Boamba, Ion Brtitia iu, Ion Cmpineanu, Nicolae Pdcleanu, Nicolae
Fleva, Nicolae Calenderolu, Remu N. Opreanu, Sava Vasiliu,
Vasile Constantin.
Girant responsabil era viitorul mare scriitor I. L. Cara:A
geale $i corectorul gazetei, iar administrator Grigorie Serurie.,
puternicul elector rogi din Dealu,l Spiral.,
www.dacoromanica.ro
131
tribunul".
www.dacoromanica.ro
132
COAtITIA DE LA MAZAR-PA$A
133
lupta intre doua sau mai multe partde politice, dar era, mai
ales, lupta intro doua tendinte., intre doua lurni antagonice.
www.dacoromanica.ro
134
--.,
1 3)
APoi la desert :
Pentra musizA Gund
S bem imprPund
Dam o baclava
Pentru beizadea
Etc. etc.
Pointagiile acute dedeau o majoritate mare candidatului liberal cu conditia ca sa. nu se fac . acte de teroare.
www.dacoromanica.ro
136
In aiunul alcgerilor tara s'a pornenit cum cd din sdnul partidului constnator de la carma 'Isere un partid liberal-conservator sub presedintia lut Beizadea, Mitic, adica a printului,
Dimitrie Gl Ica, fostul presedinte al Camerei.
In ade;ar, in ziarul ,,Prcsa", organul guvernamental, organ
personal al Iui Vasite Buerescu, ministrul de externe, a apdrut urmatorul manifest adrEsat tgrei, manifest a cdrui aparitie
a fault de altfel, destul sdnge rgu printre vechii conservatori:
MANIFESTUL PARTIDEI LIBERAL-CONSERVATOARE
Ciitre alegatorii districttaut Ilfov
lente i brutale. Indiferenta multora sau lipsa noastrg de unitate in actiune, a constituit pentru aces-tie un mijloc puternie
de reusitg.
Pentru a evita. aceste rele rezultate, edtiva, tilegatori, luand
initiative_ a format un comitet electoral pentru districtul Ilfov
cu scop de-a mentine unitate de actiune care trebuie sg domneasc g. in ceIe patru mari colegiuri ale acestui district. Fae
www.dacoromanica.ro
137
138
de Bonifaciu Floresce
pe conferentiar,
care de altfel era cu totul lipsit de talentul
oratoric
ci am inceput sg agitam, indemnand publicul ca la/
sfarsitul conferintei sa meargg la Primarie.
Ar.-
www.dacoromanica.ro
139
strignm:
Un pantalon cret, malt, voinic, frumos, anume Dined Pulureanu., se urea pe zidul-balustradn al halei si incepe sh apostrofeze pe cei din Primrie
Afard ciocoii1 Ne-ati adus bn'td'usii, etc. .
Pe fereastrn znrim capetele lui Vava Ghica, candidatul gue
c
xernamental, a lui Alexandru Ornscu, senator si profesor uni,
versitar, care prezida biroul, si altii.
Cdpitanul Mnrculescu, vnzand c afacerea devine serioasd,
comandd cu vocea-i puternica :
Arma la manb,' 1
"cdtre noi. In acela$ moment aud in urmil ceva care se aseairrinnn cu sborul unui stol de pa'snri. M. intorc $i nu mai vnd
jpe nimeni. Spatiul era gol ; miile de oameni cari venisern in
airma noastrd de la cire, zburaseral Doar cateva calcae in fug6
si
eta
www.dacoromanica.ro
140
tite. Spre a nu fi lovit la cap, ridic bratul slang si en bradrept Iovesc cat pot. ,Palaria imi cade. Unul dintre
tuI
141
afara bandele".
Atunci capii bandelor ce erau in sala alegerii si anume
frase Scorteanu, Mihulet si un Tanasescu, functionar destituit pentru delapidare, esind in balconul primariei, coman
dara bandelor dati baetii"
D-1 C. Bacalbasa fu lasat de banditi spre a fi transportat la spital unde, se zice, ca astazi ar fi murit, etc., etc".
Dar versiunea nu era adevarata.. La spital, nu am fost nici
o clipa sit... pot afirma, de asemenea , cal nici n'am murit.
Acum Capitala era in paroxizmul fierbereit.,
Gaud am ajuns pe strada Carol pravallile erau toate fnchise i cu obloanele trase. Patrule de soldati circulau. Prefectul de politie Enachita Vacarescu, In uniform's: de ofiter de
calarasi, galopa catre prefectura politiei. Alegatorii fugariti
nu s'au mai apropat de biuroul electoral .Rezultatul scrutimtlui a fost bine inteles, alegerea lui, Vladimir Ghica numai
cu 145 voturi, Dumitru Bratianu a Intrunit 40.
Cea dintaiu urmare a urgiilor electorale dela 27 Anrilie
a lost demiqiunea In corpore a unui numar de magistrati dela
tribunalul Ilfov. Tata aceste demisiuni,
Donznyle- nvinistru,
www.dacoromanica.ro
142
trib. Iifov.
Urmeaza apoi a cloua demisiune.
Ilfov.
fifov.
143
tucaci.
Alegatorii din Oltenita: sectiunea VI, peste tot 403 alegtitori votau in localul Mandstirei Radu Vodd.
Sectiunea VII: compusd din alegdtorii din Sabaru, Negoesti, Mostistea, Znagovu $i aambovita, peste tot 601 alegiitori,
yotau in localul scoalei de bdeti No. 3 din case Poendrescu
de pe strada Justitiei, suburbia Antim.
Primarul Capita lei G. Menu, viitorul general G. Manu,
afise a doua zi urnaittorul ,,apel dare cetdtenii Capita lei".
Dezordinile regretabile ivite eri in jurul ospelului cornunal, cu ocaziunea alec,erei deputatulul colecriului II, ne impun
datoria de a face apel la bunul simt $i pariotizmul cetatenilor si ai consilia sd, se abtie dela manifestatiuni sgomotoase
si violente care, dacd s'ar repeti si la viitoarele colegiuti, at
compromite linistea publicd.
Msati pe alegdtori a merge la vot $i asi exercita in pace
Clrepturile politice.
Primar: G. MANU.
Alegerea colegiului al 3-lea se anuntd foarte inclarjrth.
Dacd la colegiul II unde votau, oarecum proprietarii si ?tun-
tasii comertului, s'au putut petrece astfel de presiuni si violente, ce va fi la colegiul al 3-lea.
Din ajuh noi Comitetul studentilor", spre a imprati for-tele politienesti a doua zi, am imprimat si am impartit printre
studenti si cu grija de a cddea in mainile politiei, urmatorul
aviz:
'roul.
www.dacoromanica.ro
144
tesc cg, se vorbea atunci 11e un fierar care Meuse minuni de vi-c,
145
www.dacoromanica.ro
146 ---
D-1 neva cius ue guvcrn cu alaiu domnesc la judele ins'ilructor si la politie, este tinut la secret. Mai toti arestatii au
frziva $i noaptea lacate la celulele lor dela Vdcaresti.
Pentru ca un om ca Nicolae Flex a sa, fie maltratat In felul
acesta, sa fie purtat pe jos $i in pas grabnic intre doua cornppanii de soldati pe strazile Capita lei de colo pana colo, erau
kdoua motive, lntaiul inclarjirea din tabara guvernamentala,
-al doilea temerea ca Fleva sa nu fie liberat de multime.
Ziarul guvernamental Presa, organul lui Vasile Boerescu,
gninisterul de externe intr'un articol violent, aproba arestarea
qui. Nicolae Fleva, numindu-1 cap de banda. Fleva raspunda
Eiprin urmatoarea scrisoare publicata in 1Zomeinul dela I. Mai.
Domnule redactor,
Stiu ca cele ce se relateaza In ziarul oficios al banditilor,
Au merita. nici o desmintire de oarece publicul roman cu.nostea ca tot ce ese din pana acestor constiinti vandute nu este
de cat calomnie si neadevar. Dar indignatiunea nu ma poate
opri de a releva cele scrise de clansul cu ocazia alegerilor din
Capita la in No. sau de azi.
Se zice In acel ziar c In capul a 300 banditi asi fi mers
`dela primarie la culoarea de galben spre a lua urna care fuvse, prin forth: si inselaciunea po1ijiei, rapita alegatorilor.
Ceea ce v rog sa faceti cunoscut este ea la galben am.
mers In trasura cu d-1 Carnpineanu, dupg ce acei 300 alegatori
erau acolo, unde s'au gasit indignati ca oricine se vede viefarN. de legei, si c. numai cuvintele de impaciuire ale arnicuJui meu Campineanu au putut s linisteasca si s. evite
varsarea unui sange inocent. Pentru aceasta ma refer la ono&
Tea d-lui Bagdat care era acolo.
Cat pentru epitetul de cap de banda ce mi se arunca dc
pei dela Prosa, daca masa alegatorilor romani au ajuns sa fie
batati astazi ca banditi In tara lor, eu nu pot ravni ra un ti
tlu $i invoca mai mare cinste de cat a fi capul lor si a ImVartasi aceasta onoare cu fiul Campineanului care a ajuns a fi
Wratat $i el de cap de bancla de aeei earl s'au hriinit In graj'duffle parintelui sau".
Aceasta scrisoare a facut mare zgomot pe vremea aceea,
'mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu,
despre care se spunea c esise ,dintfo pozitie foarte umilb.
/Limb
Arestarea lui Nicolae Fleva provoea o mare agitatie In Bururesti. Intelectualitatea era indignata, tineretul se agita, maMalalele erau in mare fierbere. Tot felul de vesti ,sinistre Ince'wed s circule.
Conform legei biuroul electoral de la Primarie fiind
Foul central, acela libera certificateletjalesilor, InSa acest biu.rou era In mane. opozitiel. Astfel ca au fost proclamati doug.
tranduri de- deputati: unii proclamati de catre biuroul central,
du -numai in numele coloarei de verde $i de rosu, ceilalti prof
clamati de catre oelelalte 3 seetil.
www.dacoromanica.ro
147 --.
148 r
ineanu, Statescu, G. Vernescu. Pake Protopopescu, etc,Cel dintai toast I.-a ridicat G. Vernescu, fa care a ritspuna
C. Nacu.
D-1. Danideanu. (DailidopoIu) a ridicat un toast pentru
trunirea tuturor blirbatifor pe terend principidor de lihertate
Kogalniceanu.
si democratie, la care a aspuns Mihail Ion
Bratianu, States.
Au mai vobit Nkcolae Blaremberg,
cu. Cimpineanu, Ion Ghica, etc.
lata ca mostra a elocintei vrernei, toastul lui N.. BIarern.
berg:
,./n momenttd unde atati fii vitregi s1ie cu rninile lor
nii snul matern al tarei, ne ramne o mangdere s'o m'andrie
eiceea de-a va putea arata...
Sfintimintele ce ne animeaza in acest moment ne sunt asa
"de cornune Meat ne putem Intelege si cu jumatate vorbe. Di'.orui Intre guvern i wittune este astazi. consumat, este cornoplect i irevocab.I. Fericiti dar acei ce in aceasta. ocaziune au
,17tiu.t sg, se ranieze in parte& natiunii: viitorul e a/ lor, cdci gu.vernele trec st natiunea re.mane...
Inch n, dar, in sanatatea magistratilor demisionati. floarea
podoaba
unel generatiuni, 1nchin pentru toti aceia ce, in mg.1
;sum puterilor Mr, sunt hotaralti a Incra la restaurarea. dreptagei si 1 bertatei in Ronania. 1nchin in sfax5it la. acel scamp abpent la acel ern de inima si de talent (N. Fleva),- de care reeea
Rrichisoare, persecutia k arbitrarul ne despart"..
Onoare ou
www.dacoromanica.ro
-- 149
treanu. A. Atanasovici, Ion Tausanu, C. Sturza, G. Darmanescu, M. H. Caracostea, dr. Al. Vlaclescu.
Domnul G. Meitani, fost prefect si deputat, a lost Impamantenit de Camera. Ziarele opozitiei intreaba ce se fac cu actele facute de d-sa ca prefect si de legile votate de d-sa, pe cand
50
ichestinne, numita chestiunea Crawley, dupii numele concesionarului englez care a lost agreat de Camera, a pricinuit un
a-nare scandal si. a contribuit mult la cliscreditarea si la pra,
busirea regimului.
In Camera, conservatorii se impart in doua tabere si. se
combat furios. Ion Lahovary, intr'un moment de indignare,
declartt ca asupra acestei concesii s'a deschis un Sultan-Mezat.
o societate romana cu capital de peste 60 milioane se for.
meaza spre a lua concesiunea. Bine inteles avem a face cu o
arma politica. Actionarii, cari sunt toti fruntasi politici, adreseaza presedintelui Camerei o cerere de concesiune semnata
de Ion Bratianu, Ion Kalenderu, Grigore Eliad si D. Sturza.
.Guvernul sustine ca sa se dea concesiunea unui consortiu
strain. Mai este un consortiu reprezentat prin englezul Crawtley. Raportor al proectului de lege in Camera este Vasile Ale,
zandri. Este curios de vazut cum *11 combate Petre Carp, tovarasul politic dela ,,Junirnea". Vasile Alexandri combate In raportul sau propunerea lui Crawley. Petre Carp spune:
Descrierea pe care o face raportorul despre proiectul
Crawley este demna de poetul transformat astazi in raportor
;de lucrari puMice. Ministrul combate traseul Crawley, raportorul e ademenit de idei poetice dar nu reale, uncle e dar nliji
tocul de a ne forma convictiunea?"
Ion Bratianu si Alecu Catargiu au cerut votul pe fata la
votul in total, dar biroul a pus votul secret. Conventiunea a
Tog admisa,dupa furtunoase dezbateri $i dupa ce Ion La4hovary a dePlarat In Camera ca asupra acestei Conventiunii,
voturi majoritate.
In ziva de 24 Mai Nicolae Fleva este liberat din Inchlsoare in urma ordonantei de neurmarire.
Ziarele opozitiei publicrt sub titlu Programa, actul de constituire al coalitiei parlamentare. Acest act e semnat de: M. K.
lEpureanu, I. C. Bratianu, M. Kogalniceanu, Al. G. Golescu,
O. Vernescu, Take Anastasiu., C. Fusea, Al. Candiano-Popescu.
7An. Stolojan, G. Chitu, C. G. Pesacov si N. C. Furculescu.
In $edinta Camerei dela 1. Ianuarie este ales mitropolit
primat in. urma mortii, la 5 Mai, a lui Nifon, Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei, cu 106 voturi, contra episcopului de Arges Iosif Naniescu, care a intrunit 84.
Lupta a fost crancena si numai faptului ca Calinic era mitropolit al Moldovei, i-a dat reusiia.
www.dacoromanica.ro
151
tonomei Romanii.
In zilele de 29 ?i 30 Iuniu 1875, toti Romanii cre*tini si
www.dacoromanica.ro
152
----
153
de presa.
La 16 Iunie colegiul pentru alegerea mitropolitilor st episcopilor alege mitropolit al Moldovei pe Iosif Naniescu., epscopul de Arges .Epibcopul Melhtsedec al Dunarii de jos a in
,trunit 38 voturi.
Bratianu, D. Cornea.
Ziarele din Paris anunta Ca:
154
mai Inalt.
Precum am mai spus, batalia nu urmeaza numai intre
guvernamentali i opozanti, dar Intro doua idei, vechea lame
conservatoare 5i himea noug care rasare i vrea s ia parte
,activa la conducerea Statului. Tot tineretul venit din scolile
'din Paris, se Inscrie en, foarte putine exceptii In randurile
jaartjdului liberal. Se va vedea mai tarziu cum ca, dupg caItlerea regimului conservator, tineretul liberal s'a grupat In
-- 155
Germania nn va Impie1ica Rusia ca sti-si execute programul
In Balcani. Dar Austro-Ungaria e cu totul de alta parere,
0 izbucnire este iminenta. Dar de unde va veni ?,
ANUL 1876
redusa tot la putinele pusci aduse do mull atacatul st calomniatul guvern de la 1868. Ba se mai afirma ca in cestiunea puscilor se urzesc afaceri demne intru toate de curate concesiune
Crawley".
din Romania, cari fac parte d;n rezerve, sunt invitati a merge
la corpurile bor.
156
157 -e
respingerea motiunei aceasta este votatit, In aplauzele frenelice ale majoritatei Senatului si ale tribunelor, cu 31. votug
contra. 21.
dina publig, care conjura pe beizatleau sd-si retragd demisiunea, acesta refug. A doua zi este ales presedinte C. Brdii
158
Vino.
de presa.
In sfdr$it, din P au z a hartuelilor din shnul partidului
sari, Lascdr Catargiu se hotdrd$te s treactt mana opozitiunei. El
dizolvd Senatul mai mult-spre a peclepsi pe conservatorii dizidenti : printul D. Ghica, Vasile Boerescu, Al. Ordscu, etc. Ale.,
erile cele noui sunt fixate pentru zilele de 26 si 28 Martie.
CADEREA "CABINETULUI LASCAR CATARGIU
Dizolvarea Senatului insemneazd inceputul sfdr$itului
pentru regimul conservator.
Costache. Rosetti, care refuzase sr), candideze in alegerile
din 1875, vine din Paris; el $tia cd acum regimul conservator,
e star$it $i ca." partidului liberal ii va reveni datoria de a lua
tionald.
Pentru intdia ()ail Printul Carol se depairta de la neutra,litatea Sa, sore a se prezenta fati$ ca un adversar al guvernuhri sdu.
www.dacoromanica.ro
-4-- 159
'delegat la Parisului.
In raspunsul dat lui Clmenceau Victor Hugo a spus sit
tirmatoarele elocinte cuvenite :
Functiunea ce-mi daVi este o onoare. Dar ceea ce se numote onoare in monarchie, se numeste datorie in Republical
Alegerile senatoriale incep. In Bucuresti animatia este
extrem de mare.
mandatiel
In sfar$it alegatorii prezenti se pronunta, pentru Vernesm
cu o mare majoritate.
La colegiul I, operatia a decurs in liniste, administratia
flu s'a amestecat fatis. S'a votat liber. Si rezultatul a fost paritate de voturi intre cei doi candidati. Biroul a procedat la !
tragerea sortilor si sortul a faverizat pe Beizadeaoa, dar opo-c
zitia a contestat alegerea aci sortul era contra legei. De altfel
nici Beizadeaoa n'a primit sa, fie alesul sortului si a clemisio:,
nat. Iar colegiul a fost declant Nacant.
www.dacoromanica.ro
160
tent.
klin pal tidul D. Ghica far la Iasi pe Nicolae Tonescu seful. fractiunei I berate.
De Inclata re rezultatul alegerilor fu conoscut Lascar Caitargiu s'a dus la Palat *i si-a prezintat cl migunea.
Vineli la 2 Aprilie Romfinul" anunta ca regele a chemat
ve Gheorghe Veinescu spre a-1 ins- mina sI compue cal me(WI. A cloua zi Silmbata 3 Aprilie, acelas ziar anunta ca Gh or-
.ghe Vernescu, fiind ins6rcinat sa formeze cabneful, a prezentat Domnitorului lista n-nn steriala urmatoale:
Presedinte si la interne G. Vernesru, Manotacl e Costache
Ila luc ari publice, Ion Ghica la justitie, M. Cogalniceanu la
fafa erle stril ne, Ion 13ratianu Ia ra'zboiu, Dumitru Sturza la
Vinante, Eugen Stuitescu la instructie.
Domnitorul certincl sa se f -a modificliri in listit G11POr}
the Vernescu si-a denus mandatu,l,
www.dacoromanica.ro
A 1612 Lai
D. Cornea.
ralul Christian Tell la finantP, Paul Vioreanu, procuror general la Casatie, justitia, Dumitru Cornea, comisar general la
predite externe, Al. Ordscu arhitect general. la instructie si
culte, general Tobias Gherghe la lucrari publice.
Ziarul ,,Deutsche Zeitung", vazand atatia g nerali(?) pe
lista, a botezat ministerul Floiescu: Sdbet ministerium, adica
IMinisterul Sabici".
Acest minister este primit In toate cercurile nurnai cu
glume, eaci e vazut ca este numai un minister de tranzitsiune
cAre va trIi d'abia Ora la deschiderea Camerilor.
Intro Limp ziarele anunta ea d-1 tefart Sibleanu fiul,
6. dobandit la Neapole titlul de laureat in stiintele naturalei
prezentand i o lucrare intitulata: ,,Despre pestii electrici si
-pseudo electrici".
tea?
www.dacoromanica.ro
102 -.1fr
cje
163
vomnule profesor, cunose toata materia earl de aceasta cestiuna pe care n'am avut vreme is'o repet. Va rog
intrebati-ma ori care cestiune veti bine vol.
Brinzii erea un om cam aspru, $i mi'a raspuns:
Acu.m la fisico-chimice.
Examinator aveam po batranul Alexia Marin, un om de o
liunatate Mira pereche. Ne avand griji de dansul nu am repetat de loc materia; atata numai ca in clipa cand am plecat
www.dacoromanica.ro
164
*- 165
Lascar Catargiu se Koala $i cere ca alegerea vice-prese-dintilor sa fie ana'anata pe a doua zi. Coalitia, care avea ma.-f
joritatea, se opune si cere votui imecliat. Atunci Lascar Catargiu, urmat de toti conservatorii, para.se$te sala. Cei rama$i
ar fi putut procede imecliat la vot ; insa, spre a nu se spune
ca au vroit sa profite de lipsa adversarilor, amana aleger a pe
a doua zi.
'mister.
www.dacoromanica.ro
166
bucuresteana A murit Ion Otetelesanu, sotul Elenei Otetelesanu, marea mecenata a Bucure$tilor. Otetelesanu
locuia in casa unde este astazi Teresa cu parcul in care este
Analta
se aflau d-nele Michelet $i Maria C. A. Rosetti, d-nii Quichei Celliez executori testamentari ai defunctului.
Printre romanii cari au urmat carul funebru citez numerio urmatoare C. Cantacuzino, C. Anion, C. Tataramt, G. Sion.
,Grigore Bratianu, Simu, Vintila Rosetti Floria Rosetti Burssan, Vasile Varnav, Mironescu, Vasilescu, Grant, Balla, Bas-.
taky, Fantaneanu, toti cu frac si cocarda tricolora. C. Cantacw,
zino a vorbit din partea studentilor romani.
Alegerile generale pentru Camera sunt fixate in zilele
-Tat
rde 3, 5, 7 i 9 Iu.nie.
palid. Fenomenul a durat doua ore. Dar soarele si. la o orb. (1,
a. era inconjurat de un cerc palid.
Gheorghe Vernescu, spre a impiedica triumful prea
mare al ro$ilor in alegeri precum si spre a-si alege un numar
respectabili de partizani, nume$te, aproape in loath: tara, nu-.
mai prefecti oameni noi, in special tineri avocati $i foai ma-
167
et apara.
sa'
www.dacoromanica.ro
168
denta cornului electoral, etc. Vom cere ca, oricine stie ceti Sr
scrie, sa. voteze direct".
Programul cerea descentralizarea administrativa si auto.'
pornia coinunala
Este foarte semnificativ ca pentru populatia rurala progra4
mul cerea numai : raspandirea instructiunei, usurarea darilor,
si starpirea abuzurilor, rnasuri nigienice pentru stavilirea
marei mortalitati si o sistema completa de ajutare. protejare Si
incurajare prin toate mijloacele.
Nici un cuvant despre starea econornica a taranului, nici
;Lin cuvant despre improprietarire.
terie de presa.
La impozite so. cere impozitul proportional si pe venit Si
desfiintarea impozitclor indirecte.
Programul recunoaste ca armatele permanente sunt vata-
Ajungand la partea economica, programul cere proteguirea contra invaziunilor i incalcarilor economice straine.
care au ajuns in uncle parti ale tarei a pune in pericol chiar,
fmationalitatea. Programul este foarte nationalist si protec-
tonist.
169
FIeva.
servatorii.
La Ilfov Dimitrie Ghica e ales cu 68 voturi contra lui IonA
Cantacuzino care n'a intrunit decal 10. Bine fnteles rosii Paul
lgssat sa fie ales.
170
tfinante, sper Insa ca acesti domni nu vor tocmai astfel voturile dumnelilor. Sa fie dumnealor siguri ca se va face tot ce
www.dacoromanica.ro
171
172
Carp li raspunde :
Scoate carnetul.
treionul.
Acest regiru nu va sta la carm'a mai mult de 2 sapOmani, fiindca in acest guvern nu este nici un om de Stat.
Dar regimul Bratianu a stat 12 ani la putere.
Ministrii conservatorl dati in judecata, chemati ea sa
ilepuie in fata Comisiunei de ancheta parlamentara, refuzand
ati se prezinte, se dau contra lor mandate de aducere. Forta public. este insarcinata sa'i aduca. In fata acestei violente toti
fostii rninistri conservatord se prezinta in fata comisiund
ins& refuza sa raspunda la intrebarile ce li se pun. Fostii. ministrii declara ca contest& legalitatea procedurei si nu recunose membrilor comisiunei dreptul de a-i supune la interogatorii. Comisiunea se gaseste in fata unui punct mort.
Partidul conservator, vazandu-si situatia internA foarte
compromisa
mai ales in urma darei in judecata a. tuturor
fruntasilor si a cautat sa sape situatia guvernului in afard.
Atat la Paris cat si la Berlin Viena si Budapesta regimul 6raiacuzat ca face o politica revolutionarti, antisemit i rusofila.
Din corespondenta intima a lui Nicolae Ionescu, ministru
eft
www.dacoromanica.ro
4-- 173
a adresat-o la 6
Septembrie 1876 lin Nicolae Ionescu, reproduc urmdtoarele
randuri :
Reactiunea de la noi, PUTERNIC AJUTATA DE EVREY,
a lucrat si lucreazd, nu numai in Austria si in Germania, dar si
aci. Are cu dansa pe d. Mitilineu, care a comunicat
comumica actele mimsterului schimonosite. i chiar ultimul memo-
www.dacoromanica.ro
174 -
Iubite ministre,
telegrafia. azi, Iti -scriu si aceste linii ca expresive.
Nu cunosc Lond.ra, si,- prin urmare, intelegi catit perdera
da thnp pang sg fac cuno$tintrt cu barbatii politici al guver-,
nului si ai opozitiunei.
Cheltuclile acolo sunt mull mai mari cdci trebuie sti stag
la un birt mare si s am $i un salon. Dacti aci am fost silit
sg mg mut si sti am un salon, cu cat mai mutt se core aceastaj
la Londra. Aci am luat apaqamentul pang la 1.1. Octombrie siJ
plgtesc peste tot 700 de franci. Sunt, apoi, silit sa iau .cu mine
un secretar care sg, *tie bine si limba englezti. Am apoi acil
treburi politica, fac ceva. Te rog, dar, inclupleca pe d. Bralianui
cat mine.
In Italia am cunoscuti dar in Londra absolut nimic.
Ducele1) mi-a fticut nu numai o primire din cele mai bune
dar mi-a vorbit de toate cum mi-ai vorbi dumneata, adica en
amicie $i cea mai mare incredere.
Voi fi presentat, in curand, Maresa1u1ui2).
In guvern am inceput lucrdrile. Indatti. ce va veni Thier$
11 voiu vedea $i el mrt va ajuta mutt.
Sapttimana viitoare voiu valea pe ambasadori.
Al d-tale cu iubire si devotament
ROSETTI
In timpul acesta evenimentele din Balcani se precipitir,
rgscoala din Bosnia si Hertegovina cat si rgzboiul sarbo-turc,
pun in primejclie pacea in 13alcant. Intrarea Rusiei ii actiune
notd.ce a fticut pe vremuri zgomot, in care a intrebuintat-o expresiune cgruia nimenea nu i'a putut descoperi intelesul ; Ni
www.dacoromanica.ro
ea'
-- 175
Kituatia este ae o nedefinit practicti.. In acela$ timp ministrul
Unul cate unul Manotache Costache Epureanu, Cogalniceanu, Cheorghe Vernescu, Nicolae Blarernberg, Pake Pratopopescu, etc., etc. au parasit guvernul si au trecut in opozit;e.
Pe cand ,aceste frtinfntiiri se petreceau in politica dinri!nntrii, razboiul ruso-turc izbucneste in primavara anului 1877.
www.dacoromanica.ro
176
nu le avea.
Rusii, la Inceput n'au cerut concursul armatei roman&
Erau prea mandri ca sa solicite ajutorul micei ostiri romitne,
compusa doar din 40.000. oameni. Tot ceea ce eereau Romaj
niei era_ sa le lase libera trecere prin tail.
Daca armatele rusesti ar fi lost victorioase de la inceput
eine stie ce s'ar fi ales de Romania. Putem judeca dupa eels,
Intamplate. Mute la plevna si amenintate a fi arunc,ate Irt
Dundre armatele rusesti nu mai puteau Invinge. Atunci Ta)
rul Alexandru al II-Iea a facut apel la ajutorul ostirilor Ro.s
I
tut trai fiindca Rusia a fost 1nfranta. La i877 Romania n'a esitt
mai mult stirbita numai filindca armatele rusesti au fast;
zdrobite la Plevna. In razboiul mondial Invingerea Rusiei 0_
177
ar fi fost ninnicita.
In apropiere de Zimnicea, priminci ordinul ca S treac'd. Dumtirea, ordin venit de la cartierul general rusesc, a refuzat s
se execute, declarand, cu bun d. dreptate, c fiind ofiter roman
nu poate primi ordine de cat din partea sefului armatei ro
mane. Generalul Gheorghe Manu si-a Indeplinit atunci datod
nia de bun roman si de ofiter cu demnitate. Inst aceast dem.
nb." si corect atitudine, nu a Impiedicat guvernul roman ca
sn-i ridice comanda diviziei, in urma cererei inaltului coraan!i
dament rusesc.
Rusii au debutat cu sila si au sfarsit cu, felonia.
In sfarsit armata roman'a trecu Dundrea, opri fuga Ram)
$ilor i alergd la Plevna.
Pe cand Brdtianu era la Livadia. sau dupd intoarcerea Jur
In tard, ziarul ,,La France" din Paris a anuntat c Romanigl
a incheiat a1iant6 cu Rusia i cd C. A. Rosetti care se afla
atunci la Paris
a fost reehemat subit in tard,
C. A. Rosetti fusese trimis la. Paris cu o misiune polar?
cti important& pe langd. guvernul francez, de akeea el se grabil
ca sa desminta stirlle ziarului parizian, mai cu seam& In par=
tile unde afirma cd Romania s'a angajat Intr`o politic& ostild
,Frantei
www.dacoromanica.ro
.... 178
......
'din
(kl-voastra de eri.
'articolul
Inainte de a merge mai cleparte cu povestirea eveni(mentelor care pasionau publicul bucurestean ca si publicul
Td.in Intreaga tart, sa dau cateva lamuriri asupra expresiunei
'
,partida nationala" Intrebuintata, de C. A. Rosetti in scrisoaa sa. Partidul liberal sau partidul rosu nu purta numele
de partidul national-liberal precum il poarta astrizi ; pe vre-
gra,
tf.1-6,sit nici ortografia si nici formele literare cu totul in conradictie cu dezvoltarea si progresele limbei scrise.
Un ministru care e aprobat de toga' lumea, este ministrul justitiei Eugeniu Statescu.
179
unde Romania era data drept exemplu ca una din tgrile &re
maA liberate din lume.
Ziarul La France", Intre allele, a scris:
usu.
www.dacoromanica.ro
180
og
181
Intaia:
D-lui Redactor al ,,Romdnului"
respinge cu indignare onice solidaritate cu ziarele striiine care au rtispdndit injurii i invective contra Romdniei.
Societatea Romanizaree protesta cu energie contra mi.
carei Mnueli de complicitate atat cu autorii cat si propagakorii acelor insu1te, menite scr discrediteze demnitatea Statului
Tomdn, in momentul cdnd evenimente supreme par a-i imput
ze lupta pentru existenta nationald.
Fidelet numelui, principiilor si credintelor sale, societa
tea Romanizarea" va dezminti prin fapte, cand patria o va
cere, banuelile care au pus la indoiala simtimintele ii devo:tamentul patriotic al israelitilor romani.
Primti, etc.
Delegatii societatei Romanizarea": Joseph Stern, 1. Mar4rufies, Arnlinim laslovici".
A cloua :
www.dacoromanica.ro
182
lor voint4, nu au cel putin, nici cea mai" mica -gee Uespre
Go este Romania si ce sunt Romanii.
VI rugam, deci, d-le redactor, a da ospitalitate acestei de4
claratii, In ziarul d-voastra la care, din graba ce am pus penq
13,
www.dacoromanica.ro
--- 183
are: toe:stud a format totdeauna un gal cleosebit -de Procinciile si posesiunile Turciei $i Suveranul nostru nu poate
tomparat cii un Cap de provincie otoman.
fit
'
www.dacoromanica.ro
184
Finantele Romaniei erau in rea stare liar Sturza propovilduia economiile la extrem. Asupra acestui subiect adresa
guvernuhii o interpelare In Senat ; cu acest prilej face o lun
g. expunere a situatiei financiare a tarei iar pentru, vindecar4
propus; vanzarea mosiilor Statului pentru plata datorieii
fpublice, restabilirea licentelor bauturilor spirtoase, urcareai
impozitului-fonciar i scaderea bugetului armatei la 8 milioa-,
,me. Mai ales aceasta din urma propunere Insemna desfintared
Fomatei, $i neputinta Romaniei de a lua parte la rzboiul es
o anunta.
Ziarele anunta e Americanul Remington a invents! o
Inasing, de scris. Deci la 1876 s'a inventat Intaia ma$ing, de
scris.
umagiu.
185
fr. '180 .1
.
Domnule prim-ministru,
187
'din a se retrage inguntrul trei ca astfel sa se evite din parle-i orice conflict care ar putea sa drag% rezbelul InauntruI
tgrei.
2) Prefectii judetelor limitrofe sunt ordonati in fata coreTibor formulate de comandantii trupelor nitrate si care ar mai!
infra, sa nu interving ca agenti at puterei centrale ci ei vor,
avea a se margini ca simpli functionari politienesti si prin
anijlociri oficioase sa." fereascl populatiunile de eventualele
meajunsuri si conflicte la.sand ca autoritatile municipale, In
lata comandantilor de trupe, s. reprezinte comunele ocupate.
3) Populatiunile dealungul Dunarii au fost desteptate de
asi retrage familiile i averea In comune mai departate de
Duna:re./
OH ce fapte noui se vor produce vor fi de indata aduse
la cunostinta publica.
I. C. Brcitianu, M. Cogeilniceanu, I. Docan, G. Chitu, I.
Campineanu, General Cernat.
Vrea sa zica la 11 Aprilie 1877 rusii au pus piciorul pe te4
frclat pe 2 luni.
188
ART. I.
Guvernul Altetei sale Domnul Romaniei Carol
I asigura armatei ruse, care va fi c hemata a merge in Turcia,
Ebert', trecere prin teritoriul Romaniei $i tratamentul rezervat
armatelor amice.
Toate cheltuelile care ar putea fi ocazio.nata de trebuintele
ART. IV.
Guvernul Altetei Sale Domnului Romania
se obliga. a obtine pentru conventiunea de fat/ precum si. pen,
-rtru cea mentionata la Art. precedent, ratificarea ceruta de legile
romane i a face imediat executorii stipulatiunile coprinse
Siateinsa.
www.dacoromanica.ro
189
Locultori itorrulni,
Prin porunca Maiestatei Sale Irnparatul a toatg Rusia, ar
,mata sa ce sub a mea comanda, e Insarcint g. a combat in con..
tra Turciei, intrg astgzi In tare voastrg, care nu pentru Intiai
data intamping cu bucurie ostile rusesti.
Vestindu-vg aceasta vb." declar ca venim la voi ca vecht
prieteni si voitori de bine; naidajduese a ggsi la voi aceiasi
sufleteascg prirnire care au argtat strgbunii nostrii o$tirilor .
noastre in trecutele rezbele ee le-arn avut cu Tureii. Din partea
mea, conformndurmg poruncilor Impgralestei sale mgriri.
prea inaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut
ivoug, Romani tor, cg. trecerea ostirilor noastre prin tare aceasta, unde vor sta numai vremelniceste, nu trebuie nici de cum
sg. v. turbure, gu,Vernul vostru fiind considerat de noi ea un
guvern arnie.
V. invit dar, prin aceasta, a urma In pace Indeletnicirile
voastre si a.-usura armatei chipul de a satisface nevoile si trebuintele sale; tot deodatg. am luat toate masurile pentru ca or$
ce s'ar da armatei sg, fie plata far% intarziere si integral de
atm Casieria militara.
Ira este cunoscut cg armata maiestatei sale se vesteste prini
puternica sa disciplin., sunt incredintat a ea Isi va pgzi cinstea In mijlocul vostru, ostirile noastre nu vg vor turbura lini
tea si vor respecta legile, persoanele $i averile pacinicilor ce,
tgteni.
Romni, stra'mosii nostrii si-au vgrsat sangele pentru lig
bertatea voastra, mg socot in drept a vg. eere concursul pentrti
armata care trece prin tara aceasta, spre a da rcana de ajutort
chinuitilor crestini de peste Dundre, a cgror nenorocire a atras)
nu numai comptimirea Rusiei, ci chiar a Europei intregi.
NICOLAE
nea e combatuta de Nicolae Blaremberg si Gheorghe Danieleanu (Danielopolu) i o sustin Missail, Cogglniceanu si Ion
Bratianu. Conventiunea e votatg cu 79 bile albe contra 25.
In urma acestui vot Nicolae- Blaremberg Ii d. demibitkl,
nea din Camera intrebuintand expresii injurioase pentru Aduri
pare. Demisia e primitg cu 63 voturi. contra 31.
Bucurestiul este In ferbere. Se fac rechizliuni de eail
,pe picior mare, se rechizitioneazg alirnente, In mai toate easele
femeile fac seeing si o predg. Crucei Rosii.
www.dacoromanica.ro
190
cli
bombardeaza din Vidin Calafatul. Ghiulele cad in Dunh're. Tu4purile romanesti au inceput a raspunde.
'orrmatorul Comandament :
iSeful Statulm major Colonel Slaniceanu -George.
Dr. Carol Davila inspector general sanitar.
Comandantul Corpului 1 de armata general Lupu George.
Divizia I, comandant. colonel Cerkez Gristoclor.
Divizia II-a Comandant colonel Logadi Ion.
Alexandru.
Divizia III-a comandant colonel Anghelescu George.
Divizia IV-a comandant general de brigada Manu George.
Se telegrafiaza din Oltenita ca Turcii au in-ceput bornLardarea orasului. Tunurile romanesti au raspuns si lupta de
Artilerie a durat pang. la 7 ore seara. Bine inteles ca la BucuTesti faptul capata cu totul alte proportii, se vorbeste de o detarcare turceasca, de omoruri, de jafuri si incerrdieri operate
kle bandele de Gerkezi si bas-buzuci.
Domnitorul, Insotit de comandantul Corpului 2 de armatii
general Radovici, plead. la Oltenita spre a vizita orasul burnbardat de Turci i trupele romane cantonate In apropiere. Dornfrdtorul felicita cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie
care s'a distins In lupta contra Turtucaiei.
In Bucuresti Insufletirea ere* si opinia publica cere, cu
glas tare, ca Romania sa declare razboiu Turcier.
Ittlad ovici
www.dacoromanica.ro
- 191
MOTIUNE
\
contra 7 si I abtinere.
In Camera au combatut Motiunea Nicolae Ionescu fostull
A. 192
PROCLAMAREA INDEPENDENTEI
Ia act ca rezbelul intre Romania si Turcia, ea ruperea legaAurae noastre cu Poarta si ea Independenfa absolutd a Romdpiei au prima consacrarea lor of iciala si :
Comptand pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea
sgilei."
vetreee.
fericit.
In aceiasi sedinta de la 9 Mai, s'a votat instituirea decoxatiunei Sleaua Romanier. Rapertor a fost Mihail Ferikidi.
In Comitatul delegatilor s'a propus ea decoratiunea sa fie
www.dacoromanica.ro
wo,
www.dacoromanica.ro
a(
195
palorul. Murgescu, CU, pretul vietsi se scoborl In compartimentul ma-sinei si o puse din nou in stare de a functiona.
A doua zi seara ofiterii rusi aflati In Braila dedurg un
'mare banchet spre a shrhatori pe eroicii ofiteri. and intrh In
fa.16 maiorul Murgescu toath scala izbucni in strighte de: Jivia
Mur g es ki I"
In Bucuresti.
Venirea Tarului e precedath de o intreagh armata de potisti si de spioni cari intra in tarh' si invadeazh. Bucurestii.
cestia se pun In leghturg cu politia noastrh si iau toate mhurile pentru paza Tarului si pentru supravsgherea tuturor
i
i,
196
Mihai,
Sire!
,,Orasul Bucure$i e fericit a saluta in augusta persoada a,
MaiestAtei Voastre pe oaspele eel mai ilustru ce a onorat vreo
data tara noastra I
Actele marl pentru care Maiestatea Voastra a $tiut sa. grak
,eze adane numele sau In numele supusilor sal $i. in fastele
Istoriei, ajutorul tutelar ce Rusia ne-a acordat cu generozitate
In timp de neferic ire, fae ea intreaga natiune sa considere $ederea Maiestatei Voastre Intro noi ta o proba de bunavointa
speciaia de fall de o garantie puternica. pentru viitor.
Devenit numai de ieri Capitala unui Stat- pe deplin inde
pendent, orasul Bucuresti e mandru sa deschida astazi portile
sale liberatorului popoarelor din Orient. 'El m'a insareinat a
widica vocea in numele sh.'u pentru a saluta cu cel mai profund
respect pe marele monarch care, prin vizita sa, a bine voit al
face indoit memorabill noua faza in care a intrat Romania IW
Lera si independenta.
Traiasca Maiestatea Voastra' 1 Traiasca familia imperia1at"4
197 ---.
tiatatul de la Paris.
1.9b
www.dacoromanica.ro
'Q.--
Romdne, $i ia arnu
Pomnul tarei-a dat alarmal
Ofrandele i listele de subscriptie pretutindeni. Ziarele
flublica aproape zilnice subscrieri In bani, scamd $i tot felul
de alto obiecte pentru soldati.
Clubul Tinerimei din Bucuresti face o subscriptie care
ya famane In permanentd deschisd pentru armed.
Presedintele Clubului P. E. Schina trimite primului mi.,
0-iistru suma Insotitd de o adresd. Ion Briitanu rdspunde per-1
sonal printr'o scrisoare publicatd de ziare.
La Inceputul lunei Maiu moare Ion Massim profesorul de limba latind de la liceul Sf. Sava. A fost un erudit.
discipolul lui Heliade $i conservator de idei.
A figurat si in Camera, ca ales al colegiului trdnesc din
ludetul Braila unde era ndscut.
Pe la Inceputul liii Iunie rusii Incep operatunile lor,
militare. Intaia actiune o incep in Dobrogea pe care o ocupd
itrecand pe la Galati i pe la Braila. Aceasta este numai o diyersiune fiindcd actiunea principald se va deslasura cu mult
mai la sud. Comandantul era generalul Zimerman.
Luptele de artilerie urmeazd, Intro Vidin ai Calafat cat 0
Intro Bechet si Rahova. Aceste lupte intro Romani $i Turd
200
201
Iiyorbit.
Bombardarea Giurgiului incepe acum cu mai multa furie fiincica Romanii an trecut Dunarea; pagubele pricinuite
orasului sunt mari.
D-na Maria Rosetti, sotia lui C. A. Rosetti, ia conduce-
kr.
www.dacoromanica.ro
202
tulle ei.
203
yoiau sa audg de cooperarea armatei romane, acum se pleeau. Stransi cu usa ofereau totul; cooperarea, conditiile cerute; Domnitorului Romaniei comanda suprerng la Plevna,
chiar si asupra trupelor rusesti, toate onorurile. Numai mane
thrgptireata de-asupra Basarabiei nu si-a ridicat-o.
P. S. Aurelian.
Cabinetul e compus acum numai din 5 ministri: I. Bratianu la interne si ad-interim la rezbel, M. Cogalniceanu la
externe, G. Chitu la instructie, I. Campineanu la justitie, P.
S. Aurelian la agriculturg, cornert si lucrgri publice.
Din Paris vine stirea ca A. Thiers, liberatorul teritorului francez a murit. Cogalniceanu trimite o telegramg de
tondoleante vaduvei marelui disparut.
Batriliile din jurul Plevnei aduc stiri numeroase ziarelor.
D-1 Lackman, corespondentul ziarului Bund din Berne
ti al Gazetei de Chicago scrie ztaruhri Romdnul asupra actiunei regimentelor 13 dorobanti si 5 de infanterie:
,.In ziva de 27 a fost ziva ceremoniei botezului infanteriei
romane. Nici odat 5. n'asi fi crezut s. vc1 atata bravura' la o
trupg care pang acurn n'a. cunuscut focul.
Astazi am forma convingere cil armata romang merit5,
t fi pusg langd ori ce alt5, armata a Europei si ori cane neate
Si mandru de soklatii si ofiterii ei care au dat probe gat de
stralucite de viteiie.
Nu mai mentionez artiteria, cud valoarea ei este destu,1 de
eunoscutu".
www.dacoromanica.ro
204
ba.La
lo,cotenentii Berea. Ulescu, lama. si Marcovici.
pent Botescu.
www.dacoromanica.ro
205
Tunurile ereau insotite de sublocotenentul Harteb, Doaragia ii aferi un buchet de flori iar Domnul 11 decord cu Virtu lea
concert-
www.dacoromanica.ro
206
persoane.
Cu o botina
De cea mai find
Si c'un picior
Foarte
mar
V ad o blondina,
Ca un amor
De dansa mor,
14
www.dacoromanica.ro
207
Sturza, care era pudicitatee. pe picioare, s'a rosit, s'a zapg.pdit. a pus ochii In pginiint si a rgmas mut de groazg. Iar toti
iiceilalti se prtipgdeau de res.
Aceasta fusese o bung farsg. urzitg, de Mihai Cogglnimaul],
- In scurt timp Bucurestiul se umple de parale. In fie,tare zi vedem o noug frumusete rgsturnatg intr'o birjg luixoasg sau chiar intr`o trgsurg de cash. Fete dela modiste $1
proitorese, servitoare fru.musele, cocote foarte modeste se inalitg deodatd, au parale si au lux.
Allele. femei cunoscute, vgduve, femei mgritate, lucrgtoatire sau cocote dispar deodatg.. Toate acestea urmeazg pe ate
airmgtoarea programg :
1. Parte : Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chan0.on Russe ; Ho 1 Y a ho I; Moda din ziva de astgzi, romanta
2. Parte : Une lune de miel Nonnande.
3 Parte : Cliquot. Fantaisie (Lombard). Le "cliampagne,
Anusique de Mr. Carini ; Romance, Steluta (romanta), La Gail
iarde, polca mazurca de Mr. Carini.
4. Parte : Deux beautes d'autrefois.
,
La 22 August se juca: La sdnul mamei; Filosofia bitrbafilar iar Teodor Popescu, va cants, intre acte aria lui Topes,
www.dacoromanica.ro
208
AceastA Inscenare era de altfel impusd, cdci trebuia Intrit curajul unei armate de tdrani, lard traditii milit,are. Med
cadre solide, Itird constiinta valearei sale.
Dar o controversd se ridich repede. Drape lul luat de Gri-,
)epede.
www.dacoromanica.ro
204
AleK
www.dacoromanica.ro
rilTratorii sal, dar nu era de cat spre a Intrebuinta un termen preferit ast'azi
ceea ce a mai-teris dung aceea n'a mai placut 5i n'a mai pa.
4isionat.
www.dacoromanica.ro
211
10
taia lupta.
Romanii luara santurile j se luptara corp la corn ci.V
Turcii cari puneau silinte desperate mare a' ()PH de a esc841
aada parapetel%
www.dacoromanica.ro
212 --
-=
OSTENII NOSTRI
1877
.d-1
PROLOG
*rieazrt
0_49 soldati.
CADEREN. PLEVNEI
213
214
pnsoara si-a rupt piciorul. D-na Orascu alerg 5. dar and ajunse
In gura pimnitei 1st vazu fiica 'tilting, jos moarta. Se Intoarse
rtarira in pimna
215
www.dacoromanica.ro
216 tt-e
411.
drapelul regimentului cu Steaua Romdniei. blind racit, ceremonia s'a facut la Pa lat in sada, tronultu. Cu acest prilej au
fost decorati mai multi ofiteri. Doamna le-a pus insemnela
pe piept.
.
Acei cari au comb:Ifni Infiintarea nouei decoratiuni pen,
tru civili, au avut drepta,e; de abia realize% $i decoratiile se
Impart cu mule. loata lurnea vrea MI fie decorata, toga himea
e deconta. In curand ordinul perde orice insemnats.te $i serio,
zitate. Atat de repede a fost discreditat ordinul In cat inteo
us, pe cand Calea Victoriei erea plink de lume, un caine stra,
bate strada in fugk, avand la coada atarnata Steaua Romdniei:
S'a ras mult de aceasta gluma a unui farsor. dar gluma;
tavea 1ntelesul ei series.
www.dacoromanica.ro
217 a
Dioara E. Teodorini concerteazg la Teafrul National
In z:ua de 16 Ianuarie.
Au dat concurs la serata : Dloara Niculescu Aman, d-na
Pianetti, d-nii Gastagna, Fattori, L. Wiest Si Bianchi. Bene-.
Ecienta, intre allele, a cantat Hora Grivitei de Vasile Alexandrit
muzica de Grigore Ventura.
0 mare stire artisticg. pentru Bucure$ti : Marele artist
tragedian Rossi vine in Bucuresti pentru o eerie de 14 repro-,
tzentatiuni. Intaia reprezentatiune a lost cu Othello in zimt de
20 Ianuarm. Este de prisos sg spunem marea impresiune pro,
'dug de jocul artistului neintrecut al Italiei.
La Senat Dimitrie Ghica (Beizade Maid.) interpeleazI
guvernul In urma zvonurilor ce au Ineeput sg circule cum el
Rusia pretinde Romaniei Basarabia.
Iat5, interpelarea anuntata in urma comunicarei fgcute irf
2) Dacg acea conditiune este de naturg a Ingriji pe Roi.mani, si (keg guvernul ne poate asigura a integritatea teri-
torinlui patriei noastre, a$a cum este astgzi, are sg fie respectatg:
Si mentinutg."
La Camera' profesorul Vas& Alexandrescu Urechia face o
anfernelare /a fel.
Bine Inteles aceste interpelgri ereau anuntate din initiative;
www.dacoromanica.ro
218
.MOTIUNB
Ascultand explictrile ministerului in privinta) dispozitiunitor ce a aratat guvernul rusese de a lua o parte din teritoriul
Romaniei in schimb cu pamanturile de peste Duntre ;
Avand in vedere c. integritatea teritoriului Romaniei estii
garantatt de Manila Puteri europene ;
)Imperatorul Rusiei ;
Considerand marele sacrificiu si chiar sacrificii de sange
Watt. Wei".
Indata dupt votarea Motiunei Ion BrAtianu a cerut Came=
4,
219
tele ron:anesti.
Cauza Rusiei in Romania este perdutg pentru totdeauna..
I.e. 31 lar uarie se Inchele armistitiul Intre turci si toti
beligerantii; termenuI de renuntare la armistitiu e de trei zilew
* * *
fare.
www.dacoromanica.ro
------ 721i
* * *
..= 221
-;-.
,5te f arm.
222
a-.
.*.
* * *
"
treatrul National.
* * *
ft
Marmara.
Rusia protesteaza $i core Angliei sa`$i retraga flota afarg
www.dacoromanica.ro
223-14
Dar, dupd tratative, care dureazd aproape doud, luni, sihiatia se imbundtdteste. Rusia eetleaz in multe pdrti ale tratatului afard' de Basarabia i astfel pericolul rdzboiului anglorus dispare.
CANTECUL GINTEI LATINE
fed cdntecul:
Latina Gintii e iegin
224
Pe 15.ng 5. principalii delegati mai figurau si diferiti ambatadori pentru fiecare tarti.
La prima $edintk", dupg, propunerea contelui Andrassyi
'printail de Bismark este ales presedinte.
*
www.dacoromanica.ro
is25
La Bucuresti se astepta cu infligurare rezultatul tratativekr de la Berlin. Tot soiul de versiuni circulau. Din spirit de
W'
-Asupra partriptirei si actiunei plenipotentiarilor Princiipilui Carol I al Romaniei la co gres sa adaug urmatoarele:
L Desi belig ranta Romania n a lost admisa la Congre,s ea
Cleliberanta, Congresul a admis insa, ea cei doi plenipotentiari
aLk3fincipellii Carol I al Romaniei, sa fie ascultati.
n *ent
di de la 9 Iunie s. v, Uulle s. 1_1 au vorbit IntAi
lb
www.dacoromanica.ro
2-26
1141_10,
www.dacoromanica.ro
227
ar agentiile oficioase sunt ing.ltate la rangul de legatiuni oficiale. De o cam data aceasta, s'a decis pentru Paris, Viena si
Berlin titularii: Calimaki Catargi, Ion 13616ceanu si Varnav,
Liteanu au primit acest titlu.
La 15 Septembrie camerele sunt convocate in sesiune
extraordinarN, spre a ratifica tratatul de pace. Unii parlamen-
Basarabia dar s. nu se prirneasca Dobrogea in schimbul Batisrabiei. Aceastli propunere nu trece iar noua situatie creat'a
prin tratat, este ratificatd.
In ziva de Duminica 8 Octombrle, armata narnkng. isi
race intrarea triumfala in Canita16.
6.....av1 z k
www.dacoromanica.ro
'a
228
Ttanitii si
Drapelele luate trofee, duse de sergetil
ndecorati.
Maria Sa Regala Domnul.
Statul major domnesc.
Comandantu,1 superior al trupelor.
Statul sau major.
Musicele de la toate regimentele de infanterie.
Drapelele si stindardele armatei de linie si teritoriale.
Batalionul I de vanAtori.
Batalionul II de vanatori.
Tunurile luate trofee conduse de pomnierl.
Regimentul mixt de dorobanti.
Regimentul 2 de linie.
Regimentul 3 de linie.
_Regimentul 2 de artilerie.
Gomanclantul diviziei 2 de infanterie.
Plutonul de marinari.,
Batalionul 4 de van`atori.
Regimantul 4 de linie.
Regirnentul 5 de linie.
Ambulanta.
Regimentul 7 de linie.
.
Regimentul I de artileri-
www.dacoromanica.ro
229'
.'
iSmardan.
u trmbita ei.
0 * *
Bosianu, Dimitrie Cariabli, doctorul Galenderu *i Costescu GoImaneanu, dar sunt alesi generalul I. Florescu, general G. Ma.u, Vasile Paapa si Cariagdi. Deci trei oonservatori si. numai un
F'
irlapoiat.
* * 4
www.dacoromanica.ro
Societatea bucure$taand a oferit in timpu,1 acestui rkboiu un contrast : pe de o parte devotaAnentul si spiritul de sai
crificiu al tuturor claseler, iar pe de alta inflorea via(a de pe-,
treceri si de afaceri, ce se dezvoltau zilnic sub influenta pot();
pului de ruble rusesti.
1
periali de aur. Acum era momentul jocului de carti, al hiluturei, al femeilor cu viata usoard si al fraudelor pe scard
intinsd.
www.dacoromanica.ro
--- 231
Ofitcrul piatitor, 1111 colonel gros si btirbob, luil chitanta
u respinse cu dispret.
Iatd, cum poveste$te amicul nieu aceasta ;
Can4 am vdzut asta, am inceput s. balbaiu sfios spunand
cAm avut alergdturi lungi... cheltueli... timbre.., amanare !"
Dar Muscalui rod intrerupse brusc :
Nu 5 poli... 25 poli I...
Nu'mi credeam urechile !
M'am tras de o parte, am racut repede altd, chitanta de 25
,
jpoli si i-am prezentat-o. In schimb am prima 5 poli. Plusul de
20 poli l'a impdrtit rusul pe din cloud. cu mine".
'..er-eti
pe
scarrt
foarte
In
Advocatul de care vorbim se numea Constantin Stefdmescu Suchdteanu, supranumit si Vulcan din cauza at era
vorbeascd.
6oseaua Filaretului cam prin regiunea viilor. Cancl vct veaind in spre mine un grup cornpus dintr'o trasurd Si oarecari
cazaci clri. Grupul d'abia se zbirea. Di-n spirit de pruclentd
m'am ascuns repecle in dosul unor tufisuri dese spre a nu fi!
rit. $i, in adevdr, bine am fd.cut.
Grupul so apropie. In cap erau doi cazaci crtldri, apoi o
irdsurd avand pe caprg doi militari, iar induntru un alt mili[tar-ofiter $i un civil. Trsura fu opritrt nu departe de locul
gre*
www.dacoromanica.ro
232 r-=-,
* *
Inttlrea ru$ilor in tara f;:cuse bucuria nu numai alautarilor, birjarilor si a femeilor cu moravuri usoare, dar si ai
unora dintre veehij beeri cari isi aduceau aminte c'ti drag.
le vremea lui Kiselef si a Renamentului organic.
Din numarul acestora era un descendent din familia Fi-i
lipestilor, un batran, incarcat de ani, care fusese ofiter de ca-,
Ivalerie in armata moscovita. De ctim au intrat rusii in Buzi
guresti, Dadu Filipescu si-a comandat o scanteietoare iiniforz
www.dacoromanica.ro
233
teiare zi bucurestenli ii vedeau, trecand pe jos pe Podul Morgoioaiei putin c'am incovoiat i tarand piciorul. Lumea ii
fprvea cu mirare &act in adevar, atat prin varsta cat si prin
riiforma lui, era o aratare din alte vremuri, un fel de stri&hi care redestepta in minti o epoca de injosire si de toate
prPilintele nationale.
. ) Cand omul acesta, imbracat in uniforma strainului, trecea
pe strazi, iti trecea pe dinaintea ochilor trecutul.
Dix Bucurestii aveau $i nota lor vesel. Un om al zilei
era i poeti...1 State Prodanescu
Activiteea lui poetica nu era mica; tiparise carti cu poesi carti d filosofie pe care le trimisese spre aprobare conIliuIui permanent al invattimantului.
Margaritarele poetice ale lui Prudanescu (lumea. Ii spu-
iPrudanescu?
ttat-o- in versuri:
Lz bai la Mehadia
Cine avea parale
Mdnca macaroane,
far eine -n'avea,
$edea si se ?Alta.
234 ::=1
23 5,
:
Gea dintaiu stirbire, facuta de calm ministrul de finante
{Dimitrie Sturza, a starnit o mare nemultumire in randurile
Gaud ne rteam imprurnuta asupra acestor salarii, conSideram lucru acesta ca o binefacere.
Ei bine, Int-'o zi, un ajutor de sef de biurou, care erea si
adica acela asupra caruia se facea man;mandatarul nostru,
ne oferi la toti functionarii din
'datul de plata salariilor,
7divizia scoalelor ea sIt ne imprumute cu salariul integral pie
to lung, si cu o dobanda ceva mai mica de cat ne lua camartarii profesionisti care operau in ministerul nostru. Am priunit cu entuziasm, iar imprumutul l'am prima numai in sfanti
,
trusesti.
.poastra,
www.dacoromanica.ro
ANUL 187R
Anul 1878 s'a inchis- asupra unei marl. deziluizii *I cif o'
In semnata ingrijorare.
Romania nu. primise targul ce-i oferea Rusia. Generalul Ig-
www.dacoromanica.ro
= MS.
=AGORDAREA DREPTURILOR POLIVICE LA EVRE1
mai cu seama in Moldova. Opinia generala este protivnica reyizuirei si acordrei de drepturi politice evreilor.
Toat puternica popularitate a lui Ion firatianu abia este
de ajuns, pentru ca sa WO; in frau surescitarea populara. Opozitia, de si foarte divizata, arneninta sa alba succese.
4
Aceasta opozitie de mai multe nuante si chiar unii care
sunt foarte aproape de guvern, vor sa profite de ocazie, pentru
a zdruncina guvernul. Astfel la Senat Dimitrie Ghica, Petre
Carp, Vasile Boerescu, MihailCogalniceanu, cer intr'o lunga
discutie, formarea unui minister de coalitie a partidelor pen,
tru ca revizuirea Constitutiei sa se poata face fara primejdia
revolutiei. Dar Bratianu nu primeste.
In sfarsit la 25 Martie parlarnentul e dizolvat.
.
2 3-9
* * *
www.dacoromanica.ro
240 --t
departe,
de-.;
populatiunei ;
.243
ainCieSTiMII6
ned,
k-
evrei,.t-unii.."
siona
1.
$i
el.
zgkdefinitivde_dreaota
i a su
kLoartiduLliberali-16,
www.dacoromanica.ro
tm.-
242 -he
indreptate. Impotriva lui si a lui Simion Mihdlescu, fruntas liberal si fost prefect de politic In seara istorid de 11 Martie
IR71, acuzatia era cum ca ar fi fost pltiti de ce.tre un oarecare
antreprenor rus, anumo Warsafsky spre a'i pune la dispozitie3
prin rechizitie, vreo 300 care trnesti.
Denuntarea o face un oarecare Moldoveanu care declad;
'prin ziarele opozitie , cum d el instksi a pltit mita. Afacerea
iajunge, fireste, la parchet, dar... rezultatul anchetei se perde
ii noaptea timpurilor.
La Teatrul Dacia un fenomen apare. Este americanul
Indath. dupa formarea noului minister, Mihail Coalficaaanu trimite prefectilor o foarte lune): circufarrt, In care
1ncepe prin a le spune ci ministerul cel nou nu este un mi .
aister de coalitiune ci un minister obtinut din fuziunea mai
nultor elemente ale partidului liberal,
4,
An,stro-Ungariei.
2 41 ---,-
Constitutie.
In Camera revizuirea e votata la 6 Octombrie cu 132 voturi
evreilor.
rascumprtrarea
mominala?
Ce se spunea in culise ? Se spunea ca in Consiliul de n-ITA,
mstri In care s'a hotarit rascumurtrarea, s'a decis. De envfinf
www.dacoromanica.ro
re- 1447'
1
ere ate actuni ale CiiiIor ferate romane vor putea. Acesti'
'
oma.nia.
earm.
-.
.,
agandei.
Epoea dintre anii i879 si 1_884 este fara mare relief- Este
-2 6,;'4 4
ANUL 1880
BUCURE5TIUL DUPE RAZBO1U.'N
1.e-clusi.
1/41
'
lir
www.dacoromanica.ro
.*
4, Dar lumea acum petrece.
_L In tara si in Transilvania au fost mari inundatiuni,
do
+Shipek.
Itaia mama, insa Frant, eel Int.i ndscut, erea cu mull -superiQr
!fratilor sai din urmiL
www.dacoromanica.ro
de ani.
Marele premiu al Jockey Clubului, alergare de fond pentru cai de on e prevenientbi, pe 3000 metri. Pr. I 3500 lei, pr..
.41, 500 lei, pr. III 200 lei.
fl
Alergare militara pentru ealtirasi pe 1500 metri, pr. I 500
lei oferiti de d-1 *tefan-Petrovici Arnais, pr. II 200 lei. or. II
.
'100 lei.
www.dacoromanica.ro
-- 2.48 Toro
'aire Iti:Tale-spre aThunstrie pentru
hea fabriee. Comitetul este format din: C. Porumbarth V. 11
Socec, P. S. Aurelian, G .Dem. Teodorescu, Dr. Carol Da/dial'
aleodor Sterdnescu si I. P. Balanolu.
*
411 finantelor.
tiei.
.
la. refuzat recompensa spunand c'd nu. i-a sosit 'Ina vremeal
1_11
itunci.
www.dacoromanica.ro
249 .
iMaaflinaprinti-eactionari avand o procura *de 10 voturf
din partea unchiului meu, Nicolae Bobescu candidat pentru
un post de direcLor.
De asid data liberalii ereau in mare dihonie, fiindca nuk
marul candidatilor intrecea cu mutt numarul locurilor de dk
hctori *i de censori.
Ion Bra[anu intra cu bulainul siiu de vot in man11, toti
;
3andidatii 11 Inconjoala cerandu-i votul i protectiunea. Aud
incii glasul primului ministru:
De ce va aciresati mie ? Guvernul nu are de cat 10
voturi!
*mem 862_
ipineanu.
e*
ipoate fi urnit.
* * *
-- Studentii universitari din Bucuresti iau initiativa, tlge-rei de congrese studentesti in fiecare an, pe rand intr'un
250
tesc.
*
3= 251
Manolescu.
Directia : piofesor N. Gulman $i Barkli-Ziegler, D. Matak,
**
et
..ia
www.dacoromanica.ro
eintrat ,in armatit primind si umi grad mai mare. Este camoa
cut cti cei mai multi dintre intimii printului Grigore Sturza
au fost curnparati do guvern. Asa s'a intamplat e. acest parti&
'datorit numai ambitiunei lui Beizade Grigore, a disparut Irij
2i de ore.
www.dacoromanica.ro
254'
and dupg vreun bal sau dupg vreun spectazol vreuna din;
-255
areau putine cucoanele care'i trimeteau claruri frumoase pentru ea sa le acorde, in cronicile sale, cele mai deosebite laude,
*i la Teatrul National erea Joan Ghica director. Sub directoratul lui Joan Ghica au fost trirni$i la Paris ca sa vadd. $i
sa se instruiasca. Aristita Romanescu i Grigore Manolescu,
sub directoratul lui Ioan Ghica Vasile Alexandri apare vietorios.
* * *
www.dacoromanica.ro
- 25-6
ri
.__ .
*.
.
*,
1ulies,
*
1
www.dacoromanica.ro
ea iai subordoneaza consimtiimantul, consimtmantului Ro-rnaniei la pretentille austriace in chestia Dunarei. In curand
oheatia Dundrii va clevent arzatoare pentru Romania,
.
11
www.dacoromanica.ro
258 1,
Dupd cateva cuvinte ale senatorului Glieotglie Lem Dumr.i'
tru Ghica se scoala $i striga :
furtunos.
Raportor al legei votata a fost la Senat Ion Ghica.
Au vorbit George Cantacuzino, Lascar Catargiu $i Vasil%
1Alexandri aducand asleziunea lor. A vorbit i $eful guvernului.1
Legea a fost votata cu apel nominal $i cu unanimitate de,
710 voturi.
doua fiind, de acum, piese istorice. Regele s'a grabit sa, satisfad. cererea Academie'.
Imecliat dupa atentatul $i asasinarea Tarului Alexan-,
dapostiti.
Guvernui 1u
imediat masuri $1 opera numeroase arestaxi. Apoi parlamentul vota legea care autoriza fixarea domcjliiilui streinilnr i shiar exnulzarea.
www.dacoromanica.ro
259
Ion Brtitianu
Ministru presedinte
www.dacoromanica.ro
rul Valois cu perle de toate culorile, o trend, nesfareita garnisite cu dantele, pe umeri o manta& de satin alb pe margine
cu zibelina, pe /ap diadema de_ perle oferita de orasul Bucure$H la casatorie.
Opt cai bogat inhamati, cu pene si egrete albe sunt Incalt..cati de jockey imbrkati in uniformele ro$u $i argint; de
rartea fiecarei portiere ale 2 lachei in livrele de mare tinutd.
Inainte dot picheri calari pe cai cu panase tricolore. Printul
Leopold in mare tinuta de general prusian sta aldturi de regina. clinainte printii Ferdinand $i Carol.
Duff). serviciul divin oficiat la Mitropolie care a fost coremonia incoronarei, a urmat defileul din sale, tronului.
La plecarea de la Cotroceni cortegiul a urmat calea Gri
vitei, Victoriei, stradele Lipscani, Selart, Rahova si Bibescu
Voda ; la intoarcere acela$ parcurs pang. la palatul regal din
Calea Victoriei.
ministru a prezentat regelui actul incorondrei Pe care l'a semnat dimpreuna cu printul Leopold...
www.dacoromanica.ro
261
nostime.
'nbri
C. A. Rosetti reginei.
pierdea nici odata, prilejul de a'i spune o amabilitate. De randul acesta a g6sit o vorbli de spirit spre a'i spune ca e te fru
moasa.
rnicul principe Carol, fratele regelui Ferdinand. Cu mare greutate a fost scos din sala tronului.
A doua zi 1.1. Mai a fost consacrati defileului carelor situbolice. Au fost 43 de care de o mare frumusete.
www.dacoromanica.ro
262 =
Regele $i Regina primesc defileul a stafula ha MAIM Viteazul, iar carele simbolice au lost concentrate la *osea de uncle
scoboara dealungul Ca lei Victoriei.
fed cortegiul :
Membrii comitetului executiv, studentii, mai multi Domnitori din trecut, Traian impdratul, un $ef insotit de soldatii
lua imbracati in fier, un stindard turc $i soldati turci In Ianturi, cinci tdrance tinere ducand pe pernd de catifea o coroand
regala, scoli etc.
Apoi carul agriculturei, al Teatrului National, al cornerciului reprezentat printr'o corabie, steagurile cdilor ferate,
tL rut artelor grafice, bijutierii i ceasornicarii, florarii. Pe
cal ui florarilor o splendidd coroand de flori. cand a trecut carut in fata Reginei i s'a oferit coroana. Carul tesatorilor si al
boiangiilor, cismarii, croitorii, plrierii. brutarii. Carul bra,
tarilor e tras de 8 boi mdreti. Pe car brutarii fabrica painea
$a o arunca multirnei de jos st luniei de pe la ferestre. Carul caretasilor tras de cal de lux. Carul barjarilor muscali, inhdmat in
troica este dintre cele mai reu$ite. Carul tramvaielor tras de
cai foarte frumosi caldriti de surugii in costume pitore$ti. Ca-,
rul Societatei de tragere la semn, al vandtorilor, l israelitilor, marea lojk rnasonica nationald romand. Societdtile ger-,
mane, Societatea ungard, carul bduturilor spirtoase, berdriile
Op ler $i Luter, rncelarii. Acestia vin cu 6 boi: 4 albi $i doi
negri, dar atat de frummo$i c zmulg aplausele pe toata tre-.
cerea. Lautaria, pescarii. Aplause numeroase salutd caru con-.
siructorilor rornani. Ldcatusii, topitoria Lemaltre, Societatea
cle bazalt artificial, tamplarii, dulgherii, tapiterii, pldpumarii,
fabrica de bazalt artificial, sdpunaria, fabrica de bduturi gazoase. -Carul foarte frumos a fast desenat de pictorul Amara'.
Dintr'un basin tasnesc in ploaie valurile de apd gazoasd $i
publicul aplaucld frenetic. Fabricantii de chibritu,ri lucreazd
in mers. Tabacarii urmeazd. Apare un car monumental
tras de 24 boi reprezentand noua match' a Dambovitei. Dar
carul e atat de inalt $i voluminos iar atelajul atat de numeros
an cat, cand ajunge in fata marelui otel de Bulevard $i boii;
vor s coteasca la stanga spre statua lui Mihaiu, varful se acatd de balconul otelului, de asupra fostei librrii Alcalay,
pe atunci fiind .nstalat acolo magazinul de covoare Haas, actualmente in Lips^ani.
Un moment de emotie, o parte a carului se rupe, scanclurile cad. dar boii carrnesc la stanga si tree. ,
Apoi carul fabricei de efecte militare, in sfar$it Crucea
rosie.
Acest clefileu a fost un mare succes atat pentru organizatorii serbdrei cat $i pentru arti$tii cari au desenat carele
sau le-au realizat. Industria romand a meritat, tot la fel, toate
laudele.
263
aci a lost, in adevgr, stralucita din toafe punctele de veIn zilele noastre mai ales din cauza scumpetei tutulor
'dere.
15.muriri.
care, in cestiunea Dungrei nu erea legat de nici un angajament. Erea Romania legata inpotriva intereselor sale in cestiunea Dunirei prin nedibicia guvernului Ion BratianuVasile Boerescu? Iata care erea intrebarea.
In fata agitatiei care crestea in cercurile parlamentare, In
presi si In public, C. A. Rosetti presedintele Camerei a pue
sii se afiseze urmitorul avis In culoarele Camerei:
In fata celor ce se spun, se scriu si se colporteazg in cestiunea Dungrei,
264
nareana-
. .
La 10 Mai Regele iscaleste decret-ul prin care se instituia a doua decoratiune romana: Coroana Romdniei.
*
g $ aid
265
Atacurile fatise In potriva cabinetului Dum tru Bratianu Incep. Mai ales Senatul ii este hotarat ostil.
Intaiul atacat este ministrul de rezbel gen ralul Slaniceanu. In urma unei mterpelari a lui Petre Gradisteanu eare'l
acuza de nereguli la o licitatiune, Senatul voteaza mot un a
de blam cu 27 voturi contra 4.
E drept ca ministrul nu a tagaduit faptele ce i s'au imputat, a declarat numai ca, el este cu totul afara din cau -,
'clar a urmat sistema practicata sub toti ministrii de re b I de
cand este minister de rezbel In Romania.
Acesta erea adevarul.
Inceputul erea facut, de si ministrul de rezbel er a, 'in
parte, victima uratelor moravuri consecrate prin obiceiu.
o intrunire intima a majoritatei invita. pe Dumitru Bratianu sa se retraga, iar la Inceputul lui lunie cabinetul cade.
Dumitru Bratianu isi prezinta, demisiunea.
Regele Insarcineaza pe C, A. Rosetti sa formeze cabinetut- dar batranul vulpolu" stiind c6" l'ar astepta, fara indeial6
soarta lui Dumitru Bratianu, raspunde regelui: Sire, natiunea vrea pe Ion Bratianul" Natiunea" erea majoritatea din
Camera i Senat.
Cabinetul e astfel format:
Ion Bralianu presedinte, finantele si interimatul rezhelului, C. A. Rosetti internele, Eugeniu Sttescu externele, colonelul Dabija lucrarile publice, M. Ferekyde justitia, V. A.
,
1.Trechie instructia.
Fleva nici Chitu, cu toata, dorinta si nazuinta lor, nu pot ajunge pan6 la un portofoliu,
*
ea sa Inve el asca.
www.dacoromanica.ro
266
mat, s'a procedat la semnarea actului comemorativ al cladrei. Acest act a fost inchis intr'un tub de sticl unde au lost
:introduse *i cate o piesd noud din toate menetele romanestf
'de metal ale epocei, de la piesa de un ban pnd la cea de aux;
'de 20 lei. Tubul a fost invelit in Cate o foaie a tutulor ziarelor
ce apdreau atunci in Bucure*ti $1 a fost introdus in alt tub de
metal.
Regele, Regina, Mitropolitul primat si doamnele de onoare au primit cate un $ort de satin alb cu ciucuri de aur.
'Apoi regele, cu sculele de argint ce i s'au dat, a pus intgia
-rgrdmidd pe piatra fundamentald sub care a fost inchis tu-bul, a doua cardmidd a pus-o regina, a treia Mitropolitul is
asa rnai departe.
-Nicolau i Bene*.
* * *
www.dacoromanica.ro
--
267
Eugenin Sttitescu, ministrul de externe creiazti biuroul presei la ministerul su. E numit in acest post Grigore
Ventura, directorul politic al ziarului L'Independance Roumaine, ziar independent pe vremea aceea.
* * *
263
librul lui Cogalniceanu ar fi lost pentru noi o infrangere, morata'. S'ar fi spus cd reusita redactorului Romnului a fost asiesuratd de guvern. Alegerea d-lui Cogalniceanu va pune ca
OA la toate aceste insinutiri. Nu se mai poate spune cd guvernal face pe deputati dung bunul sdu plac. Aceste timpurf
intunocate si arbitrare au trecut. Soarele libertdtii lumineazd,
Incalzeste i reInvie Romania"Ce departe suntem, astdzi la 1927, si de acele vremurf g
de acei oarneni si de aceste simtiri. Libertate electoralti, cantata $i visatti de vizionarul Rosetti, dormi somnul dreptdlor alaturi de cenusa lui. Generatia noastrd nu a cunoscut-o si nu o
ire cunoaste.
* * *
269
Cel mai lung $i interesant discurs a fost al lui Take Tonescu de curancl sosit de la Paris Discursul sau a fost foarte
ascultat. Take Ionescu a cerut instituirea juriului civil. Cornlpate apoi dreptul de apel. Judecatorul de Intaia instanta proYune sa fie ales pe 5 ani de cake toti alegatorii calor 3 colegii
yentru Camera deputatilor, plus de delegati colegiului 4 cu
'conditia ca s. tie seri si ceti Judecatorul va trebui s. aiba
minimum 25 ani si 5 ani in barou (?). Jurat civil va putea fi
oricare cetatean stiind ceti 5i scrie. Judecatorul de ocol va
fi inlocuit printeun judecator ales de catre toti alegatorii circumscriptiei. A cerut organizatia corpului notarilor i avocaitilor si revizuirea desavarsita a codicelui de procedura civill
si de instructie criminala. Take lonescu a spus ca ra'ul la noi
este confuzia ce se fare intre cestiunea do drept $i cestiunea
Cle
fapt.
Avocatii Grigore Paucescu. si Pala au combatut elgibilif,atea cu vorbe violente si ofensatoare pentru C. A. Rosetti. Ion
'pe dout lista, una Intocmita 'de ministrul luand de norma veJ
270
271
,,Ed n'am nici tin merit, tot merituI revine cefor cari m'au
inconjurat ; Singurul meu merit este ch am fast cu voi".
La ora 7 a inceput banchetul in sala Teatrului. Erau trei
anduri cle mese aranjate de arhitectul Munteanu. Masa a fost
'servith de restaurantul Hugues.
Intaiul toast a fost rastit de primarul Capitalei, apoi Emil
ostinescu a citit o scrisoare a regelui.
Banchetul a lost foarte impungtor, la el au luat park+
'4
Vorbeste Urechia ?
Daca am izbutit s. conduc un ziar timp de o jumgde secol, datorez aceasta redactorilor mei. Intre altii
domnului Bratianu, acestui domn Brhtianu pe care il vedeti
acum alaturi de mine, si care, sub articolele sale punea In
totdeauna va urma", lush' urmarea nu o dedea niciodath.
(-
,r'tate
www.dacoromanica.ro
272
273
place guvernului.
.*
Pentru inaugurarea statuei lui I, Heliade Radulesett
www.dacoromanica.ro
274,
'nul de la Viena care da ordin contelui Hoyos, ministrul Austriei la Bucuresti, s. Inceteze relatiile diplomatice cu guver-hul roman si s. ramaie numai -spre a expedia afacerile cu
rente.
275
Dar nu v6. fie teams& duelul erea un duel vesel: marea pro-.
blernd erea care din doi adversari va mnca mai mult din ur-
Tiultres d'Ostende
Caviar frais
Ttirtle-Loup
Consomm Royal
Paris-bouches
Homard a l'americaine
Cotes de moutons pressald sauce Bearnaise
Ragout de pet dreaux a la Lucullus
ereau in frac,
pe fie care servet un buchet de violate, flori peste tot iar Med
vu-ul, iat6-1:
Huitres d'Ostende
Caviar frais
Salade a la Revanche
Charlotte Pompadour
Glace (bouquet)
www.dacoromanica.ro
2M
Dessert
Cafe et liqueurs
Vine Champagne (1885,
VMs
Steinwein-Cabinet
Mouton Rotachildt (1875
Chateau-Latour (1869)
Clos Vougeot ,(monopole)
UN BAL AL PRESEJ
Ciurcu.
Casieri: Lucasieviici si Petre Mil lo.
Membri: G. Arion, Atanasovici, Bauer, BoambK C. BoanK
RI, I. D. Butculescu, Calerghi, Capsa, AI. Catargi, G. Cerkez, NJ-
277
totd'auna.
Cea mai mare greseala ce o poate face cineva este sa uite
altuia.
cla
aumnezeasca.
27b
Franca 50.000.
Anglia 70.000.
Italia 40.000.
Elvetia 7.000.
Grecia 4.500.
Serbia 3.000.
Belgia 2.000.
Suedia 1.000.
Portugalia 1.000.
Continentul african 500.000.
Arca Romanie era. dar, a treia tard cu eel mai mare nu-
bate rnonetd din aceastd chestie. se pune in fruntea miscdrii ; la aceastd. Intrunire vorbese impotriva reformei fruntasii
vartidului conservator: general I. Em. Florescu, Alexandru Labovari, Grigore Peucescu i Al. Holban. Apoi, cu unanimitate,
adunarea voteazd o motiune de protestare.
In luna Martie moare marele jurisconsult Constantin
Bosianu in varstd de 67 ani. Bosianu a lost cel d'intaiu proTesor de dreptul roman la facultatea de drept din Bucureti'.
Post presedinte al consiliului de ministri sub domnia lui
Cuza, fost presedinte al Senatului, Bosianu erea o ilustratiune
a tdrei.
* * *
Clubul Regal, care a fost fondat in Ma,rtie 1881, sdrbdkorPste la 21 Martie aniversarea de .1 an.
Presedinte erea atunci Constantin Skina.
www.dacoromanica.ro
279
printului Bibescu vederi si mai departe, se insinua c printul are ambitiunea s'd reia tronul tatlui sdu ajutat de Rusita-
"in toga Peninsula balcanicd. Hitrovo se afla in stranse le-g5turi cu printul Bibescu iar membrii aristrocratiet romane
ereau toti rusofili declarati. De aci ruptura dn partidul conservator: bdtranii pentru politica rusofild, junimistii pentrU
'politica germanofild-
at'
280
--
terile mari.
La Camera Crheorghe Vernescu interpeleaza guvernul *F
se pronunta in potriva propunerei.
Ministrul de externs Statsscu area' ca Mate puterile ,au
Romania n'o poate primi
rimit propunerea. Barrere dar
1Jad-sa propune ca acestai Comisiuni mixte sa I se acorde nuA
mai o misiune de supraveghere. Comisiunea A, fie compusal
dm toate statele riverane plus 2 delegati ai Comisiunei duna:,
rens, Insa numai Comisia dunareana s a.ba dreptul de a re-.
zlementa.
Pe Sttescu fl 'combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp sf
Cogalniceanu.
28/
zerea.
Erea pitoresc.
Barbatii desbrdcati la jiletca or la cama4a, femeile eu
ctimelele- desfacute,.. cu coadele resfirate, toti inviorati de baultura, vorbeau de o data or cantau; cate odatd aceste pettreceri se sfarseau $i eu stra$nice pgrueli.
Ldutarii, nelipsitif Idutari, eantau la ureche de inimg al-
cepeau sg, place, ldutarii se mai tineau dupg, Cate unii mai
damblagii' iar pocnetele oalelor sparte rgsunau neincetat
ce gridina se doerta.
r LF`iinjasko.411.Zst_tional erea ca, c1up4 e at], petrecut
www.dacoromanica.ro
282
aa viitoarea_petrecere.
In anul 1882 apare ziarul urnoristic Scaita proprietatea catorva ziariti, anume: Nicolae Gbitescu, D. Roco etc.
Spre a asigura succesul ziarului, directiunea este oferita
nnui advocat cocosat nurnit Ion Athanasiade.
Athanasiade era o figura foarte cunoscuta a Bucurestilor $i trecea si clrept un orn de spirit. Si, fiincica o zicatoare
populara atribue cocosatilor mult duh, directiunea i-a fost ofe,
rita, ca un element de succes.
Insa Athanasiade a patit una bun cu directoratul lui.
let de intrare lui IGn Atnanasiade, cu rug'imintea staruitoare ca s. vin. negresit la reprezentatie. In seara reprezen-
283
* * *
secondat de loc Incercarea antisemita. Si astfel trupa Vladicescu-Tardini fu silita sa, piece.
Vara aproape nu era spectacol In Bucuresti. Din and In
284 -giului roman. Pentru eel dm inalta societate care mai rhrnaneau in Bucuresti, nu erau de cat Capsa si Soseana Kiseleff.
'era aproape pustiu. Seara Calea Arictortei era goala, cei eativa
&um
Aceasta din urinal era tinuta intfo vreme de care Papa
www.dacoromanica.ro
285
societatea bucuresteand. La *osea avocatul. si- om politic Nicohe Blaremberg, pe Cand statea in trdsurd. a lost lovit de catre
brigadierul de calarasi George San Marin, cumnatul lui Constantin Stoicescu,_ mai tarzi ministru liberal.
WA, cum si de ce s'a petrecut agresiunea, dupd declaratiunea partilor i martorilor.
George San Marin, in etate de 23 ani, erea un cm de el
putere atletieg. La Paris avea in salile de Iupta si de box o
reputatiune facutd, trecea drept unul dintre cei mai tari oa.meni din lume si mai ales omul en fizicul cel mai estetie.
Intr'una din zile o femee neetmoscuta s'a prezent,at la
d-na Stoicescu sora Iui San Marin si i'a fdeut propunerea
unei Intahthri amoroase din partea Id Nicolae Maremberg.
In adevdr d-na Stoicescu erea una din rarele frumuseti ale
Bucurestilor. George San Marin surprinzand pe intermediacare ii prevenise fratoare pe cand eonvorbea cu sora sa
-ftele a luat-o de par, a tarat-cy in. camera de araturi, a Iangit-o jos si a bdtut-o peste tot spatele pang ee a lesinat. Apoi
ti-a tttiat parul, i-a trtiat rochia en foarfecile, i-a runt-Ian-41i de
aur al ceasornicului, i-a zdrobit eeasornicul ca calcalur M,
duprt ee femeia si-a venit in fire, a aruncat-o astfel dezbrdeata,
si mutilata in stradd- Aceasta esteadeclaratia lui Georges San
Marin in fata judecatorulni de instructie.
A doua zi Ta Sosea Blaramberg a fost atacat de Georges
San MarM si 'AWL.
Aceasta agresiune a pricinthit o mare ferbere in tot Bucurestiul si a mistat adanc cercurile politiee
De oarece C. Stoicescu erea liberal iar BIaremberg din
opoz tie. partidele politice s'au luat la hartil pe aceasta cestiune,
www.dacoromanica.ro
28o
rii
www.dacoromanica.ro
287
.
In 15 Octombrie, Camerele sunt convocate in sesiune
extraordinara, dar framantarile din partidul liberal sunt foar
te mari.
In sedinta Camerei dela 21 Octombrie este calla demisiunea lui C. A. Rosetti care e prinait, Imediat Dimitrie Bra,
www.dacoromanica.ro
288
ziarul
ch redactia cautg un traducgtor din limba romang. M. prezint. Era Emile Galli, proprietarul gazetei, care fdcea angajamentele.
AngaiaL mi s'a dat insgrcinarea de a traduce dupg, Monitorul Oficial" in schimbul a 100 lei pe lung. F'iind si copist
instalat atunci in strada Col,
la ministerul de instructiune
bei in casa Ritorldi colt en Batistea, msg. disprMA de mult
laceam serviciul la mar seara. Dupg o lung am pgrgsit redactia fiindcg Emil Galli nu a voit sg-mi plteascg. De altfel asa
pgteau mai toti redactorii lui. Emile Galli, era un tip frog
.scrupul din acest punct de vedere.
Mai tarziu, In 1881, dupg ce V. A. Urechig m'a destituit
din functiunea de copist al ministerului de instructiune penV..1,1j.kptul cb". narticium_ la agitatlile. mialiste alQ sttidentilor,
www.dacoromanica.ro
289
-.1r
VIATA BUCURETEANA.
.1.
Ghica,
Cursa a cloua a figurilor timp de 15 minute a fast castigaM da L. Edouard Wand pe Benedict Petrescu, sosit al doi-
lea.
www.dacoromanica.ro
290
ti se fi luet drapelul
Canta cu z i n o.
*
afara de
Pe de alta parte opozitia de toate nuantele
Dumitru Bratianu care nu este Inca opozant declarat
ia
atitudini belicoase. Ziarul L'Independance Roumaine, moderat pang' aci. trece hotarit in campul adversatilor, ireductibilt
ai guvernului.
Opozitia se hotaraste pentru un front unic $f pentru lupta
darza in alegerile pentru Camerele de rvizuire. Un comitet
de lupta este ales. El e compus din : Mihail Cogalniceanu,
Gheorghe Marzescu, C. utu, Al. Holban, Gheorghe Vernescu,
Alexandru Lahovary.
291
. .
politick vedea strmt, n'avea largimea de orizont a lui Boadd, erea pktimas, nu erta lui Rosetti cele dourt mari pgrate.
mntaiul ck erea liberal, al doilea Ca avea si &tinge grecesc in vine.
2g2
293
www.dacoromanica.ro
----
294
ora.
11.-,
295
De ode mai multe ori denunturile lui erau exacte. Fitnaa "
Sevilio, ca om destept ce era, avea un intreit scop and denunta:
cohtrabande ;
2) Fiindca punea bete 'n roate concurentilor sai, in conIratanda, contribuia ca sa fie desfiintati si ramanea el singurul contrabandist In ramura spirtului.
11
a epocei.
Mai intai a cantat la pian printesa Bibescu.
www.dacoromanica.ro
296
lei 125.039.535,61.
In Duminica Floriilor,
10 Aprilie,
se execuld in
taia vanatoare de paper-nunt".
Este o petrecere jumdtate sportivd, jurnatate mondend" la
care participh' numai lnalta societate. Fiinded trebuie $tiut ca
He-
restruiui.
Bestia area locotenentul Mihail Laptew care trecu repeda
cu iuteala fulgerului. Goana a durat 2 ore.
Dupd aceea doamnele au scoborit din trdsuri, domnil le-au
'cid bratul si toed, aceastd lurne aristocratd a intrat in pgdu.-
tului ?..,
CAMERELE DE REVIZUIRE
Lupta electorala pentru Camerele de revizuire este boar-
297
Pentru intaia oara de duct au venit liberalii la putere, Intreaga opczitie se coalizeaza *i retrage lui Ion Bratianu lucreTerea. Rana aci aproape toata lumea politica erea de acord cum
ea omul situgunei este Ion Bratianu ; acum, insti, se da lupta
;de rasturnare.
Ion Bratianu Incepe sa fie numit clictatorul", vice regele"
pi Vizirul". Toate ziarele opozitiei iau tonul violent $i chiar,
injurios, Insi E Independance Rournaine, cum am mai spus,
trece .de la tonul moderat *i curtenitor de opozitie, la tonul violent al ziarelor romanesti.
Opozitia *tia bine ca.' nu va dobandi majoritatea in alegeri
'er voia s ia lui Bratianu putinte de a dobandi cele 2 treimi
ecesare spre a face revizuirea.
Alegerile se fee in mijlocul protestarilor zgornotoase ale
ppozitiei care se plange de ingerinte.
Colegiul I de Camera din Bucure*ti e luat de guvern cu
cea mai mare greutate, Ion Campineanu, candidatul guvernului trece oil 223 voturi contra lui Gheorghe Vernescu candid
datul opozitiei care intrune*te 220. Dar la Seriat Vernescu
ales la _colegiul I cu mare majoritate impotriva lui Beizadea
Mitica Ghica fostul pre*edinte al Senatului.
La Ia*i opozitia biruie aproape pe toita linia, opozit'a mai
ia cateva locuri in restul Wei dar guvernul dobande$te o maJoritate zdrobitoare de cel putin *apte *eptimi, astfel ca revizpirea este asigurata.
Acum opozitiei nu'i mai ramane de cat sa, recurga la arma
atat cle obicinuita in luptele noastre politice : retragerea din
parlament.
Din aceastd cauza lupta se va (la In amandoua Comerelei
numai Intro cele cloud fractiuni ale partidului liberal fractiu.i
nea radicala a lui C. A. Rosetti *i fractiunea conservatoare a
Iui Ion Bratianu.
Dumitru Bratianu, Cana la Camera, este ales la colegiul
.2 de Senat din Arges pe lista guvernamentala. Dumitru Bra.tarn; adreseaza o scrisoare alegatorilor sai spunandu-le ea, ales
In aceste condituni, nu poate primi mandatul. Si Dumitru Bratianu, nu va face parte din Camerele de revizuire. Iar din cea-
ef al
tele foste Camere, cade In judetul sau la Bacau, a*a ca guvernul e silit sa-1 aleaga la colegiul al 4-lea de P ahova.
Opozi 'a ese sfliramata din alegeri, ea nu oate obt.ne de
c^t 13 mandate la Camera $1 11. la Senat. Intelegand ca nu maD
poate juca mci un rol activ In Camerele ace tea *i cI rev zuirea legei electorale nu o mai poate Impedeca, ea se retrage atat
www.dacoromanica.ro
298
dlin Camerg, cat si din Senat, trei zile Clup 6. deschiderea. par.
299
Inteo scrisoare adresatrt ziarului Romdnia Liberd, Gra-disteanu rectifica darea de seamd a ziarelor addogancl cd a
vorbit astfel :
,,Sire, sunt multi earl lipsesc de la aceasta masa si
care ar fi dont sa fie, acestia vd iubesc, Sire, ca si noi toti
caci ei vad In Majestatea Voastra, nu pe Regele Romaniei ci
pe Regele RomanHor. Si cu ajulorul lor Majestatea Voastra va
rrecuceri pietrele nestimate ce lipsesc Inca. la Coroana liii Stefan cel Mare".
Aceste cuvinte au provocat o furtuna' mare in toate ziarele
austror-ungare. Nu este ocara pe care aceste foi sd nu o arunce
asupra Romanilor, cele mai sovine ameninta cu pedepsirea
Romaniei; altele cer o interventiune diplomatica energicd.
In sfarsit interventia diplomatica 3e race, iar guvernul
.._
este silit s publice un Comunicat In care spune c. vorbele lui
Gradisteanu n'au fost rostite astfel precum le-au reprOdua
ziarele, c Gradisteanu nu avea nici 0 calitate oficialg la acet,
banchet, ca toastul acestur clomn nici n'a fost reproclus In Monitorul Oficial" $i c afacerea este, atatatd numai de ziarele
dusmane Wei".
Si, In adevar, peste cateva zile, Emil Galli proprietarul
tiarului L'Independance Roumaine este expulzat din tarn.
Dar relatiile noastre cu Austria nu sunt de loc buned
zilnic ele se Inraesc.
Mai intai avem chestiunea Dunarei care nu e Inca rezolvata. Avem apoi toastul lui Petre Gradistcanu la Ia$i, avem
,
mont.
-
300
Imediat mafe emotie in Austro-Ungaria. Austro Ungaria intervine la Bruxelles si intreab& dee& guvernul belgian a au,
torizat pe generalul Brialmont
care erea militar in activitate
s rneargsa in Romania. Waspunsul e cS, generalul
Brialmont a lucrat ain't s ceara voia guvernului s&u. Si ge,
neralul e pedepsit fiind pus in disponibilitate.
*
In toamnd se deschicle Expozitia Cooperatorilor. mitiatorul si animatorul este Dimitrie Butculescu care, un numSr de ani de aci Inainte. va fi un energic luptator pentru
doud etaje.
www.dacoromanica.ro
301
Expozitia erea -dear o miniaturd mai ales din cauza spatului restrans pe care se afla instalatd. Totusi multe produse
romanesti ereau acolo Jar munca nationala a fost bine reprezentatd.
*s
Camerile redeschizandu-se Incepe lupta pentru revizuire. In majoritate parlamentul este ostil'ideilor raclicale ale
lui C. A. Rosetti. Din aceastd cauza Rosetti demislioneazd de
le presedentia Carnerei iar generalul Leca e ales in locul sdu.
Bine inteles din ziva aceasta, legaturile de prietenie, vechi
"de patru zeci de ani, dmtre Rosetti si Ion Bratianu incep sa
se desfacd.
Putine zile dupd demisiunea lui Rosetti Camera se ImParte in doud tabere: liberali moderati cari urmeaza pe Ion
Brdtianu, 5i liberalii radicali cari urmeazd pe C. A. Rosetti
Acestia din urma snot eel- mar putini. Inta.a ciocmire se da. intre Ion Bratianu si Gheorghe Panu, debutant in
parlament. La admonestaril acre ale nrimului m nistru, Pa
nu, raspunde intepat cum c, dintre toti, sefii partidului Ibe-
--- 302
Woaptea Furtunoasa, care, la 1883 erea, privit5 ca o rusine
si o trivialitate, astdzi este Witt din marile valori ale literatureg
noastre dramaticel
*
Consiliul comunal din Bueuresti este dizolvat cu raport motivat sub acuzatiunea malversatiunilor. Afacerea face
zgomot, Camera numeste chiar o comisie de anchetd. parla men tard.
In luna lui Ianuarie a murit Vasile Boerescu fost ministru de externe, profesor la facultatea de drept din Bucuresti unul din oamenii fruntasi ai epocei sale. and a murit
isletea de catva timp in neutivitate, atAt din cauza nefritei
www.dacoromanica.ro
303
cliscurs
In Februarie 1884, a murit la Varsta de 77 ani. generalul CI:jstian Tell, fostul membru al Cornitetului revolutionar de la 1848, de mai multe ori ministru i membru al
partidului conservator.
Lui Tell i s'au facut funeralii nationale, Ion Bratianu a
mers in urma cortegiului.
*
Un ineendiu distruge redactiunea, si atelierul tipograno al ziarulud Romdnul. Rosetti erea sarac i n'avea alt mijloc de traiu de cat ziarul sau..Atuna S'a format un comitet
care sa-i adune o suma care, purtand numele de .,Recompensa
Nationala", sg Ii fie oferita. Comitetul era compus din: Prinjul Grigore Sturza, general Haralambie, Dumitrie Giani, stefan Ioanide, V. Al. Urechig, Stancu Becheanu, G. Cantili, I. I.
Manoach, D. Pruncu, Al. Baicoianu, C. Nacu, P. Enciulescu,
Anton Carp,- D. Bilcescu, doCtor Marcovici, Pang Buescu $(
bancherul Mauriciu Blank.
C. A, Rosetti, printrV scrisoare publica, a refuzat categoric
acest dart
* * *
www.dacoromanica.ro
304
cenzitar al epocei.
305
im
opozitie.
fames n Istorie.
www.dacoromanica.ro
306
A .vorbi de Romania de dincoace si de dincolo de DuMire, asta insemneaz ca am renuntat la Basarabia. Deputatul
Ijunimist propune o alta redactiune care ge yoteaz g. cu una-
Du..
yestrele palatului.
Balul de la Teatrul National a fost organizat cu, o intentie
ileosebitd; toate doamnele ereau in costum national romanese.
In vestibul printul Dimitrie Ghica inconjurat de unii dintre ministri si alta demnitari, a primit pe regele care dedea
bratul arhiducesei, iar regina erea la bratul arhiducelui.
Regina ca si arhiduceSa ereau in costum national romal
nese Aceastd punere In scend avea de scop s facd pe arhiduce
in favoarea ideli A).r., dar fdrd ecou ; Publicut nu erea copt pen-
tru aceastd reformd: In aeelas limp opozitia retrasti din parlament, inteleganc1 cd retragerea ei se aratd ridicold dacd mi
e urmatd de o actiune etxtraparlamentard, convoacd in seara
lu 28 Aprilie o intrunire publicd in sala Bossel. Au vorbit Nii
colaa Blaremberg, Gheorghe Vernescu, Al. Lahovari.
Opozitia pusese la cale o manifestatie de stracld la orele
12 din noapte, dupd esirea de la intrunire. Tog& organizatia)
erea a printului Bibescu care se inscrisese oficial in particrul
liberal conservator, si luase comanda actiunei. Intervenind rmata si politia au fost mari dezordini de stradd.
Manifestantii aveau consemnul sd. invadeze curtea Pala-.
tului regal si sd manifesteze zgomotos. Primul ministru pre-
studenti,
www.dacoromanica.ro
308
MISCAREA STUDENTILOR
La Facultatea de medicina din Bucure$ti o miscare de nemultumire se manifesta. in contra unora chntre profesori, mai
ales in potriva profesorului doctor Grigore Romniceanu, A-.
ceasta prin anti 1883-1884.
In acelas timp p'Strund in facultate $i ideile socialiste. Este
fcle notat c medictrn$tii au fost aceia cart furs mai intaiu
bifluentati de socialism.
Medicinistii se plangeau In potriva mijloacetor aeestui
profesor. Elevii earl rur 5tiau rdspunde repede $i bine, atat la
eursul dela facultate cat si la clinica spitalului, erau ofensati cut
Greva in contra profesorului Grigore Romniceanu. allnut in agitatie facultatea timp de mai bine de un an. Un numar de studenti erau personal tintiti iar unii din eh precum :
tlurnitropolu, Thedor Crinescu, Emil Frunzesccu, etc., au fost
siliti sO paraseasca facultatea. Unii s'au dus la Paris ca sti
obtina diplome, altii tau trecut It facultatea de drept.
Studentii facultatii de medicin g. se adunau acum de mai
mune ori pe saptamana, unde veneau st multi studenti dela
alte facultati. Agitatiunea o intretineaelementul socialist din
309
ce fu vorba:
La Cluj se intamplase o ciocnire Intre studentii romani sil
Fratilor nostri,
Studenti Romani -din Cluj,
Stirea 1aului atentat indreptat in potriva voastra de atm,
sngrumatorii neamului romanesc a umplut de amaraciune sit
de indignare inima tinerimei universitare din Bucuresti-
Afarat...
Hool...
311
rile din sal& care acum rgpaiau ca o descKratura, ae mitraIn altd. zi a fost atacat insusi omul care era cauza acestet
miscdri. Se $tia cd. doctorul Romuiceanu va vent la spitalui
Coltea. Aci studentii it asteptau,. Manifestatia era pregatitg din
vreme, camerele, coridoarele, curtea, erau pline de studentii.
and doctorul Romniceanu apdru, fu primit cu aceleasi ara,
tdri de ostilitate. Insd Romniceanu era Indrznet $i darz. Rezista cu cuvinte violente dar, In fata numarului si a hotgrarei
manifestantilor, fu silit s bath, in retragere.
Repede se sui in careta care-I astepta la poartg. Dupg el
studentii vociferau i amenintau, j s'au aruncat cu pleznitori.
In careta, j s'au lipit pe spatele trgsurei afise injurioasei
Dupg ce d-rul a plecat in fugg, politia Instiintatd, v,eni In
fortg $i ocupg curtea spitalului.
Noi studentii din agitate tineam cartierul general la cafeneaua Regal& instalatd. sub hotel Regal in coltul str. Regale cu. str. Academdei. Era o mare cafenea care cuprindea
intreg parterul.
Un medioinist in fugg vine sti ne anunte, gafaind, cum
cg la iSpital a pdtruns politia i ca. bate pe student. Eram in
cafenea vre-o 20; Nicolae Maimarolu, Costa Iliescu, Paul
Scorteanu, Iancovescu, eu $i altii. Ne sculdm si plectim In tu-.
ga, intram ca un vartej In curtea spitalului Coltea, dar sub
gangul turnului ne loviin de corifeili politiei de pe atu.nci: crtpitanul Stanciulescu, comandantul jandarmilor pede$tri,
;tin aclevgrat zbir care a sfarsit osandit pentru delapidare,.--4
cornisarul Coemgiopolu, un ercule, inalt de doi metri, ofiterul de sergenti Chipiliu, celebrul Mischiu alt ofiter de sergent_ etc.
Emil Frunzescu, acnzat ca a lovit pe doctorul Romniceanu, s'a, judecat pang la Curtea de Casatie unde a ramas
osandit la 200 lei amendg pentru... insultd adusg, superiorului in exercitiul functiunei.
www.dacoromanica.ro
312
In par.
Ion Bratianu apare In trasura alaturi de generalul Dim
brie Leca, presedintele Camerei. Un huiduit prelung isbucMate.
batut mar.
www.dacoromanica.ro
313
valor.
strigand:
fi adusi la Inchisoare. $i detinutii erau hotarati ca. In momentul in care studentii vor intra pe poarta Vacarestilor, sa
314
pnie
.
31 tutuiora.
Am spus cg Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent,
Tharte istet, foarte boem, foarte original, dar $i fckarte vitios.
315
Chemin-de-fer. Regulat Luca ne castiga pe toti. Dar cum vedea c. norocul i s'a oprit si indata, ce'si Meuse portia, se
scula, scotea pe streinii din odaie i ne incuia, spunandu-ne:
Regulamentul inchisoreil...
Peste ora 9 nu mai pot lase., usile deschise".
Noi radeam si inghiteam.
De alifel eream serviti de minune. Aveam, nu mai putin
de trei servitori.
Un grec, osandit nu sliu peotru ce, ne facea cafelele turCesti. Eseau toate ci caimac si Neticibase.
Un negru, fost in serviciul doamnei Petre Grdisteanu.
arestat pentru furt, ne servea, la masa. ne vtiesuia ghetele at
jie peria hainele.
Un alt detinut mature, oddile si fdeea paturile.
Cand am esit eream buimapitii
Efectele deprimante ale detentiunei au fost de mull consfatate. Intemnitarea celulard dezorganizeazd sistemul nervos.
topeste energiile, sleieste puterea de rezistentd a vointii. Chja
o intemnitare de scurtii vrerne si in conditiuni de quasi-libertate lasd. urme. Numai dupd cinci zile de sedere la Vilcd4
resti, and am esit pe calea Victoriei eream pared strain intro
strdini.
la Cafeul Regal.
Ce era Societatea Caputinistilor?
i"
Din aceastd Societate Riceau parte toti acei student! lio .
Gaud un membru se prezenta la c,afenea si cerea un caputiner gratuit lama Manovici era insdrcinat sh-1 cerGeteze
corporal. Adicd Ii descheia jiletca, ii aplica urechea pe sta.,
Din aceasta societate faceay parte, dung cat Imi mai adue
aminte,
pe lngd, Kiri lov, Luca Manovici si eu mine, si studentii: Nicolae Maimarolu, Costicd Iliescu-Olt, Paul Scortean%
Emil Frunzescu, C. Ghica-Simionescu, Jeano Iancovescu, Gogut
Florian, etc., etc.
rent cu situatia and l'a aclus la Gafenea. Ti spusese cd va trebui sd. invite la, mash pe cativa caputinisti, fiincicd asa e tra-
unei inimi generoase exGeptionale, toatd lumea aceasta s'a so'rota invitatd. Si In adevdr, bietul Borcruiescu. s'a pomenit In
birtul modest din strada Academiei unde am intrat, Inconjurat
de 25 de caputinisti care i-au mncat si urechile.
Pentru cafegiu Societatea caputinistilor a fost b calanatd
late.
317
FARSE STUDENTESTI
noul venit.
Insa ceilaIti camarazi, Ii facceau, mai intotdeauna tarn
de a-i manca friptura. Sabin gasi Intr'o zi. mijlocul de apiirare : era tocmai de serviciu cand de odata, rasuna clopotul.
lash' friptura de abia fusese pusa. pe masa. Atunci Sabin avui
o inspiratie geniala, trase un scuipat deasupra carnei .fripte sii
lati scuipatul cu cutitul, apoi se duse linistit la datorie.
chioara. Numai Olchovsky avea o hartie de 20 lei, pe tare, Insa, o pastra, ca ochii din cap, spre a-si cumpara o paldrie. Sih
avea ambitia ca sa-si cumpere o palarie de /ntaia calitate, de
la Infaiul Warier din Bucuresti, francezul Paul Martin.
; 318
-L-
www.dacoromanica.ro
-- 319
VIATA STUDENTEASCA
se ascuncle acum.
320
Mai tartar putin era $i Obreja si Inca' si mai tanar actualul doctor G. Marinescu, specialistul de boale nervoase, pe care
321
ibirtas etc.
care ne lmprumutau
611 leafa pe o tuna
nici odata mai
(mull
si CU dobanda de 2 lei la napoleon opriti dinainte. La
?darea lefurilor trebuia sa platesti. fiindck ne executa mandal
tarul. Pentru ca s. at cu ce trki, trebuia s te Imprumuti imek
idiat la alt eamatar. Si tot asa pkna Ge nu te mai alegeai cu
mic din leafa
Pe vremea aceea nu se votase Inca legea lui Petre Grkdisk
tteanu care apara salariile de popriri. Trebuia, dar. sk trkeso
cu 58 de lei si 35 de bani.
Intr'o zi birtksita unde mncam pe credit tot madama
Caliopi
a dat faliment si a inchis birtul. In ajun Ii platisem
ce-i datoram, adick tot ce aveam In buzunar.
$i astfel am rkmas pe drumuri, flirt para chioar i Wit
putinta de a mai gksi bani cu Imprumut.
Dar tineretea este plink de Incredere si de nepasare. Ce'mi
Inaintea
Vorba aia:
Ce te foci Ghincule ?
Dar, ea oatmeal eititi, stiam ea Alexandri scrisese 5)&111
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
www.dacoromanica.ro
324
studenti cari incepeau sa guste din cititul filozofiei materralisle, cativa studenti cari citeau pe Lamenais, ori pe Michelet
Edgad Quinet, Rousseau sau Voltaire. Mai thrziu Buchner,
Auguste Comte $. Darwin.
Tinerimea and se ocupa de aliceva de cat de studiu si
de petreceri, cnd facea politica i discuta idei, era impartith
.n doua tabe7e : unil sustineau pe liberali cari erau la putere
$1 reprezentau, Inca. ideile domocrat inaintate, altii aphrnd
pe conservatorii reprezentati prin Lascar Catargiu, Aleicandru
ahovarl sau Titu Maiorescu.
In strada Brutari locuiau cu chirie patru studenti, toti din
Ramnicu-Valcea si ailume, Ion Iancovescu, Grigore Golescu,
Costiea Vladescu, fratele fostului jude instructor si avocat
Nieu Vilidescu si Ion Zografos.
gazda intra binisor in odaia in care dormeau trei din cei Patru
locatari. Binisor, lua ghetele $4 hainele spre a le curati, apoi
se apropia de masa si golea sticlele Inca cu ramasite de yin.
_Faptul era dovedit.
Atunci o ides diabolica trecu prin capul unuia o farsa
groteasca fu push la cale pe socoteala intemperatei batrne
Seara i noaptea fusese petrecere mare, se mncase crem.
vursti, piftii si pastramh, se fumase si se Muse mult.
Po la 6 ceasuri dimineata, a clone zi, cocoana gazda intrh,
www.dacoromanica.ro
325
ca. de obiceru. cat se poate mai tiptil, calcand in varful degetelor. Un miros greu de usturoiu, de ceapa, de tutun, de via
$1. de alte mirodenii umplea aerul. Pe masa o stic1a, pe juma,
tate mnc. p1in. cu UTI generos yin negru provoca privirile.
!Era prea mutt.
.
AGITATIA URMEAZA
326
cariera lor.
tat& aceste nume : Adam Petre, Mgrgscu Stefan, Andreesca
C. M., Atanasescu N. Aronovici. D., Antonescu. G., Axente August, Alexescu I.Bradu V., Bgdulescu I., Bgleanu N., Bglgescu
Ns nu I. Gh., Neuman Julius, Ninoreanu Gr., Neuman Re Nicolon Gr., Garda C., Ornstein H., Obreieanu Al.. Oc6sanu
Petroi A., Ponovici I.. Palauz Andrei, Petrascu V.. Popp E.
Popeseu Grozeanu I. Poneseu D.,. Popovici r. r.. Plesoianu C..
Posulescu I., Paladi G. D., Patron G.. Popescu Pompiliu, Pa-
Stniculescu
www.dacoromanica.ro
327
berfatei p??sei.
Erea, fireste, o masing, de 2:pozitie.
328
in ch izan du-se.
*
329
Un numar de studenti nationtalisti ne Intrunirn i hotaram,sarbatortrea, de 409 de ani revolutmnei lui Horia de
la 21. Octombrie 1784.
www.dacoromanica.ro
e 330
Vilza,nd cb," a perdut ziarul lionidnul care a trecut In o,
pozitie, guvernamentalii fac s apara un nou ziar cotidian,
Vointa National&
torul Davila area una din figurile cele mai populare ale Bu,
cu restilor.
331
desavarsita inactiune.
Boerii conservatori ereau luptatori de sezon. Luptau prig
mavara i iarna, insa anct venea vara plecau Ia Paris, In Elg
ceea, cum au dat cMdurile, mai toti corifeii s'au risipit iar agig
tatia politica it,Ineetat.
La alegerile generale pentru pakament opozitia liberal.
conservatoare: Vernescu-Catargiu s'a abtinut, iar in lupta aui
ramas numai Dumitru Bratianu si cu ai ski. C. A. Rosetti,
printr'o scrisoare publicata In Romdnul, declara el el nu mai
exista politieeste de cand partidul liberal a paraeit, vechile
iui principii dernocratiee, si se retrage din lupta.*
www.dacoromanica.ro
332
Bucuroti?
,rfa
le inferioritate. Atingerea cu mehtalitatea $i on Sufletul 'Superior al omenirei mai desalvarsite ca moral, educatiune Si culturd clac h. nu destiviIrseste in totdeauna, dar purifich' si Inaltd.
www.dacoromanica.ro
nn uclerfelonie.
raturk
CoSticii Dobrogeanu e .ea simpatic. Arestat In timpul razboiului la Braila unde desehisese o spalatone spre a putea trai,
a fost ridicat intr'o noapte de politia secretg rusti si trimis In
334
numit de agentii electorali: Tdclzild gurd de aur*, La Camera intrase precedat de aceasta fain* si, and s'a urcat la
tribuna ca sa vorbeasca la Mesaj, banca ministeriala erea In
333 -ticol semnat ile el, In care ii facu Mari elogii. Maiorescu eredea sa atraga pe Djuvara in partidul junimist dar n'a izbutit,
.
Generalul Slitniceanu fostul sef al statului major in timpul rk'zboiu.lui, fostul ministru de razboiu cazut sub votul de
210,,-InT4
www.dacoromanica.ro
TABLA DK MATERII
Pa>g
0 LAMURIRE
IN BUCUR ESTI
I)
7
--
- -
- -
10
Oil
104
117
Con--
--
celebre
ANUL 1878.
- -
Paoea de
- Felonia ruseasc5. Diverse -Oongresnl
la San Stefano. - Cantecul Gintei latine
din Berlin.
Intrarea trinmfalli a armatei romans Iii
timpul rngilor
-- Din
- Acordarea drepturilor politica
Bncuregti.
ANUL 1879.
la evrei.
Diverse.
RAscumpArarea cAilor ferate
www.dacoromanica.ro
128-
155
159
215
934
Pag.
Reotificarea
Bucuregtal duph rAzboi.
Atentatul lni
Legea Gradititeanu.
Diverse
Pietrarn.
Vista bucuregteanri..
ProPolitico.
ANU1. 1881.
Uheclamarea Regatului i serbiirila IncoronArei.
C. A. Rosetti miuistru de interne
stinnea Danirei.
&ands lul Oalimechi Uatargi. Un duel snigeneris.
Serbdrile Printulni
Un. bal al Presei.
ANUL 1882.
Petreceri ale
George Bib436n. Oestinneit Barrere.
ANUL 1860.
DImbovitai.
245
245
. ....... .
Diverse . .
George San-Marin.
Oontrabandele bnVials buoureteanit.
Camera le de rePetreceri aristocratic
onretena.
_y411413.4.0 maniiestatie iridentistA
Diverse Mitioarea stadentilor.
Parse
AN11f..1884.
Agitatia urViata studenteaseit.
atudentepti.
276
.ANUL. 1883.
ER AT A
La pagina 99 .titAul5 Anal 1872 lipsetite.
www.dacoromanica.ro
289
302
www.dacoromanica.ro
/".
d.
LIELIESTII
fILMIliA171
1885
1901 r,
fammoinge
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BACALBIASA
1.E5T11
DE
LT DAT
1885 1900
VOL. h
.----dg----
ET2C1711F.TYI
buada Drehu:kinu, 11
1928
www.dacoromanica.ro
ANUL 1.885
* * *
0 cestiune care pasioneaz/ mull tam si este mutt agitat/ in presh e Chestia Cumulului".
Opinia pubhcil era atfit cie hotiirltg, in crit guvernul Igsg, ca din
initiativii parlamentarti sil vie un proiect de lege care sa modereze abuzul.
Proectul e..4e votat si devine lege.
tall
/a 1871.
ma-
parerile .5i s'a asociat la cea mai mare parte din ideile sociale.
5 ---
puite I
au dreptul sa le atinga t
Taranii mor de foame i regelui se dati apanagii, ti e a
painea fiilor si se arurica camilor, si, mizerabilii numiti reprezAntantii natiunei, imbogatesc pe bogatul rege i saracesc
poporul sarac I
'Mann mor de foame u desnadajdtlitii voesc a cere a utorut Imparatului jusesc. 1ait patriotizmul nationalishior
tel.
Trist destin au avut toti fratu Albu. Erau trei. Locatenentul Albu s'a sinucts, Nicu Albu, lost prefect de Piatra
Neamt si deputat, a murit nebun. lar colonelul Jacob Albu,
directorul Pulberariet dela Dude$ti, a fest ucis de explozia
intamplata la Pulberarie in ajunul intrarii noastre In ritzboi
la 1916.
**
tutulor inaltilor oaspeti t pranz de gala, defilari de trupe, reprezentatre festiva la Teatrul National.
* * *
www.dacoromanica.ro
.Bucuregi, 29 Septembrie
111
Octombrid 1889
politj c.
In totd'auna buna. i blanda pentru toti,Intotd'auna indulgenta pentru toti, intold'auna-clevotatti penLru toti, intotd:auna
senina, ea a impOstiat, in jurul ei lumina *i caldura adevaruter
Pub lieu] .1n5iruit pe strade a lost evaluat la 100.000 oaMeni iar In cortegiu au fast aproximativ 10.000.
si attn.
Doul steagurt atrag privirile: unul foarte mare din nA-
tase neagril, este steagul comerciantilor, celalt rosu al Cerculu: de studii sociale al partidului socialist pe care il port eu.
In curte, chiar, sunt rostite cinci cuvantdri: sateanul Mucenic Dinescu in numele plugarilor, Nictilae Ionescu in humete Adundrei deputatilor, Nico lee Bordeanu directorul ziarulut Nattunea In nurneld presei. Dimitrie Giani in numele
prietenilor lui Rosetti si Dimitrie Tandsescu in nu nele comerciantilor.
La ora 3 cortegiul porneste- in urmdtoarea ordine : garanaziul Cantemir, liceul SI Sava, scoala normald. scoala pentru
1nvdt1tura poporului roman, comerciantii Capitalei : ciasornicarn, cleputat unea din Arge$, cofetarii, birtasii, precupetti,
mdcelarit, Nirbierii, cizmarii, Cercul studidor sociale, redactia ,Drepturile Omulut" loja anarhistd ..Mircea Rosetti". ambele cu coroane mari avand panglici rosii, societatea tipografilor Gutenberg", presa, toate soctetatile si grupurile cu
steaguri si coroane mart, tret care mart cu coroane trase de
pograf
www.dacoromanica.ro
.;;- 10
-deasupra aceluia care --- iluph cam a spun Bibicesai -In. Cu,
La Teatrul National se face infiia Incercare cu lunitnatul electric dar Incercarea r.0 izbuteste. Teatrul rranane, si
rnai departe, lummat cu gaz.
.*
zile inainte de a muri, simtindu-si sfhrsitul aproape, a chemat pe cativa Mtrini arnici crirora sh le incredinteze cote din
urrnil dornite si 84-) roage a-i ingriji de familie si interese,
Ace;)tia erau : Cumitru Bratianu, Printul Dirnitrie Ghica, ion
Ghica, Dimitrie Giani. Je lon Brhtianu nu l-a chemat.
Constantin Boerescu si Ghcorghe Marzescu iau initialiva
intrunirei sefilor opozanti si, din ceasul acesta se .fac sforthri
maxi spre a se grisi terenul pe. care sil. se Poatrc Inthlni opozati-
tath do ziarele evreiesti din stringlate. Pe tema persecutiilor religioase se stria multh cornealti si se agith iardsi lumea
Dar ziarele din Bucuresti doveclesc cu cifre, cat de perse-
www.dacoromanica.ro
11
(35 000
galbeni
2) Crznestii si Flicd$enit.
,
3) Habasestii a lui Jage Rober 4500 falci.
Banchcrii fralii WeissengrUn.
1) Tdculd a familiei Sturza 2000 falci 40.000 galbeni.
2) Tigdnas a familiei Carp 2200 Mei 40.000 galbeni.
12.000 galbeni.
7)." Buhaia
Lent.
Bancherul Theiler.
1.) Moinesti cu izvoare de petrol a familiei Mavrocordat
'1506 Mei, 40.000 galbeni.
In Banat.
Manifestul erea semnat:
Cornitetul de initzetud al lredentei Itoindne: Al. Ciurcu",
Manifestul chema pe Romani la luptri.
Sa se desfilsoare pretutincleni drapelul Iredentei Ro.
inane".
Vae Victis I..."
www.dacoromanica.ro
12
neam cu chirie o camerti mobilata. Manifestele au stet sub Patut meu vreme indelungata iar politistii, care le-au cautat In
tot Bucurestiul. n'au stiut nIc1odA1t cA sunt at& de aproape
na lor
tie
Dar ziarul L'IncMpendonce Roumaine, al carui director
si proprietar este Alexandru C urcu dimpreuna cu Witt sau
Nicolae, urineaza carnpania antiungureasca pe acedsta chestuine 13ineinteles Pesta protesteaza vehement la Rucurcsti i cere
guvernului Bratianu sit starpeasch cuibul iredentist din 1somania. Dupa doua zile guvernul decreteaza ixpulzarea lui
Nicolae si Alexandru Ciurcu si a studentilor George Secazauu,
George Ocaseanu, 1. Droc Banciulescu si 1. Corneanu toti ho
rani transilvaneni.
Vestea expu'zarei se raspancleste ea fulgerul si toata 0pozitia e in picioare.
Presa protesteaza cea d'intai.
0 intrumre s'a tinut la redactia Romdnului convocata ur,
gent de Vintila Rosetti, In urma ctireia s'a votat urmatoarea
protestare-
.,Protestam In contra expulzarei d-lor Nicolae Ciurcu, Alexandru Ciurcu. George Secasanu. George Ocasanu, I. Droo
Banciuleseu si 1. Corneanu, Romani din Transilvania.
416 Seplemhrie 1885.
Rozneinul, Nn(7unen. flomeinza, Drepturile Omnlui, Rdzboiul
fl4rPis9. Curievul 1,7nonczor, L'Independatu-e Pozonoine".
Prirniti. vii rug. expresiunea %iei mete dureri. Toti romnil au commit in persoana dumneavoastra, o lovitura crunta
care-i acopere de rusine. VI urez cilatorie buna si reintoarcera
repede in tar6
1)
Breitionzr
- 13
teze, `tunic' inriuntrn in ioate saloanele, lurne pe strada iar politia era. fireste. foarte bine reprezentata peste tot. Dupa re an
starutati..
--- 14
Bine Wales a la Constantinopole i la Belgrail, mai ales,
*tiro a produs o foarte neplacuta surprindere.
Regele Carol, care se afla la bai. este chemat imediat IA
tarA iar guvernuI ia oare care masuri militare spre a face feta
evenimentelor.
multurniri printre evrei: tinerii i saracii de o parte, bogatii de alta. Armand Levy lucrand In Intelegere cu evreii bogati rascoala Impotriva lui pe sdraci. Inteo seara, esind dela
o intrunire intirna, propagandistul evreu este lovit de un alt
evreu.
Agitatia luand proportii mari, Guvernul, In luna lui Octombrie expulzeaza din tail pe urmatorii: doctorul Gaster doc-
Bettelhein redactor la Bukarester Tagblatt, Rosenfeld, colaborator la Vocea Dreptatei, Iulius Sehein redactor la Bukarester
Freie Presse, Michel Asziel redactor sef al ziarului Hajoetz,
Auerbach proprietar al ziarului Pratermtatea.
Apoi au mai fost expulmti : I. Scor, Ioseph Schwartz, T,
Rubin si Armand Levy.
Dar multi dintre acesti expulzati au ramas In tara caci Ii
s'au revocat decretele de expulzare, unii fiindca aveau protectori puternici, altii pentru ca si-au luat angajamentul sa apere
guvernul in ziarele germane ce apareau In Bucuresti.
Rosenfeld, unul dintre expulzati, era cotar de buti de felul
sau, de aceea purta si supranumele de Rozenefld-Cotaru. Prin
anul 1919 m'am dus sa fac cura de aria de Vichy iar un medic
din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Charles Cotar. Cine este acest doctor Charles Cotar? Nu este altul
[leen fijl lui Rozenfeld Cotaru. Gaud tatal sau a lost expulzat
din tara Charles Cotar nu putea sit alba mai mult de 9t1
15
les a prirtisit numele 'de Rozentald $r a pk.4t adaMul Coldrul" pe care I-a transformat In frantuzescul Cotar%
t **
Acurn cateva cuvinte de4re teatru.
*mai reintoarce.
-succesul nul.