Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(SAGA 168
r 7:71
ol.1
.0
71-1884
ry
'....
....-
..,.,
.,
'
..., ,
.2`
, 4.
..
0....
.1.
il
-....t, -....
.....v. !,....
'17,414,1;
.
A;
.,
1.,
.A
'.
,,,,,g 4 '
El
.
iI
.1"
N.
..
i
.....,
.
www.dacoromanica.ro
.,..c,..:
,...:
"PE '..-7-,,
...
L "..S
81BL1OTECA ZIARULUI
UNIVERSUL
CONSTANTIN BACALBASA
BUCURE511
ALTA DATA
1871
1884
VOL, 1
A9*--
BUCURESTI
1927
www.dacoromanica.ro
0 LAM URIRE
Pe ldngd atdtea reprezentdri noui, rdzboiul eel mare
nu stiu de ce
772 oriilor",
In fiecare zi la vitrina liberarigor din marile centre, yedem un nou volum de .,Men orii". Oamera politici, generali,.
ziari$ti, femei,
cu si lard ciorapi albastri",
capete odinicard incoronate, artiste intrate in vdrsta critica, frumuseti
perimate, toate j toti sunt cuprin$i de frenezia publicarei
Memoriilor".
Cele mai multe din aceste monografil, sunt auto-apaz (114
Fo$ti monarhi, diplomati, generali, barbati de slat, simt pared
nevoia de a se justifica in fata eternului tribunal al opiniei
publice. Faptelc lor, fie cd au lost infrdngeri, fie ca au lost
izbdnzi, sunt scuzate, apdrate, talmacite sau numai amintitc
spre a ti scoase de sub pra fat uitdrii sub care erau arnenin'tate sd fie inmormantate.
Femeile din campul artei, al literilor sau chiar numai al
Valanteriei, sunt i ele nzuscate de prea cunoscutul $arpe al
'deprtaciunii. Memoriile" femeilor dornice de a deveni celebre impodobesc vitrinele, $i astfel nesfdi$itza domeniu ci
cunostintelor umane este inzbogatit, astazi, cu un bagaj de
ninticuri agreabile i chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiascd se silea altd data sd le ascunda cu bigi jire in
discretiei profanatoare a v.leagului.
Astdzi toate aceste precaufiuni nu mai sant lueruri la
pagina" zilei .
Astdzi fiecare vrea sd scrie cdt mai mult despre ddn vi
pentru ca lumea sd aibd zilnic gura plina cu numele sau.
Oamenii vor sd se perpetue, cel pulin sa se prelungeasca
cdt mai mult in cercul constient al omenirei, de aci dorinta
vecinic de$teapta de a nu fi vita fi. .i atunci cdnd simt ca
fuaaciul timp a intim pagina ye care era ins_cris numele Ior
www.dacoromanica.ro
m'am intrebat, in clipele cdnd citirea oar cdror tiliti chiaburi in adjective, ma ameninfa cu inabueirea, la ce severitato,
'de sudafte se supun ace$ti scziitori dind sow pentru publi4
tUa e.
taloni, ghetele sau pliinia sa $i Stiltil" au particular ei breveted. Marca de fabric& de altfel, a oricdrui scriitor mare.
Carticica de fafli este scrith fdril stil". Am scris tot asea
cum yin besc r simplu, limpede, precis $i f aril fiorituri. Am
scris pentzu ca sii infozraez ei pentru ca lumea a mit inlelcagd.
la cel mai cult pdrui la cel mai incult. Scrtsul nu este nicil
len mister, nici o etiznfd rezervald priceperei specialietilor, este
numai o unealtd de reprezentare a cugetdrei. Acel scriitor care
www.dacoromanica.ro
IN BUCURETI
La sfarsitul lui August 1.871 tatal meu ma aduse din
Braila la Bucuresti.
Nascut in Capita la la 21 August 1856, pe Dealul Spirei
ne
www.dacoromanica.ro
Eu.
Tu ai cornpus-o?
Da, eu.
Cine te-a Indemnat?
Nimenea, dar.am fost toti de parere.
'Aci nu spuneam adevitrul fiindcit ideea nu era a mea ci
./fusesem Indemnat.
Care va sit zicit tu esti capul bucatelor, tu faci revolutie
;In pension; Vaud a fi venit tu toti erau multumiti de mencare
si acuma tie iti pute. Dar la tat-tu acasa, ce ai mncat? Zicil.
crt.' nu aveti paine destuld, dar painea mull& nu e bund, face
,scrofule;
intreabd pe doftort Fiindcd tu esti capul bucatelor 51k
,
'de solidaritatel
amlbs
1 0 Ewa
www.dacoromanica.ro
11
permania, unde avusese o bursa". Era respectat fiincica era serios si isi cunostea materia. Preda geografia si istoria.
Doctorul Racoviceanu, profesor de fisico-chimice. Fiindca
era foarte slab si mititel, era supranumit Piturca". Se spunea
lica,
a treia.
D. Iacomi preda latina. Era simpatic. Un batran iubit,
lara a se putea spune ca era un foarte bun profesor.
Pentru matematici era Zefir Herescu, profesor bun si mai
-a.les foarte serios si extraordinar de sever. Cu omul acesta nu
I
puteai sa te joci.
i
profesorii.
(
Ifie atins de cruda boala a paraliziei generale ce i-a rb.pus zih le.
,tom de caracter $ i cu un sanatos fond moral. Adevarat pedagog. Iata o dovada.
12
rut ca, in clasa perora mai mult despre allele deal despre
stiintrt.
Una caracteristicrt.
inteo buna dimineatl vine ordin dela minister ea profesorii de matematici sa Inceapa a se sluji si de instrurnente pa
cari, de ani nenumrtrati, le rodeau praful Inteun cabinet. Conul Alecu trebui sa scoata si el Teodolitul. Dar habar nu area
de Teodat. Nu pusese poate niciodatii 'Mina pe el. In sfarsit
Teodolitul fu asezat in curte si, inconjurat de cei 6 elevi at
clasei a 7 a, incepu sa peroreze pretingind cit explicX miisu-
13
ta istorie Dragornir, cea mai impunaforfre figura a liceului. Aclmirabil explicator, orator de valoare, o podoaba a inWiltamfintului.
'L
'mar de oameni ne atrag catre ei. Acest sentiment este poliica, iar oamenii cari ne atrag atunci sunt corifeii liberahznului, Ion Bratianu, Mihail Cogalniceanu, Costache Bosetti,
iNicolae Ionescu, etc. iunt oarnenli cari inflacareaza. tineretul
.
Fie care familie avea *i preotul sau platit tot cu abonamentul de I. galben anual, preotul trebuia 85, villa in fiecare
Sambatit sa faca slujba ,.pentru copii". Acesta era sparaclisul".
I
erau siliti sa stea ingenunchiati sub patrafirul preo;uluiCopii
care le citea slujba. Parintil nu participau nici odatii.
ar aceste sambete, cu tot aparatul lor, n'au desteptat de Ion
.isimtul meu religios.
Pe langa aparatul religios, copii ereau domesticiti 5i cu
Sistem de educatiune absurd, la indemana oarnenilor iniculti care contribuia sa inmoaie curajul copilului, sa-I fact
iifricos *i la* *i sal dezarmeze in viatrt.
Mai erea *i. descantecul ; cand un copil avea clurere de
.
tazi, cand mamele i$i petrec intregul timp afara din cast,
este poate $i mai rau.
Pe vremea copilariei mete atractiile publice fiind aproape
neexistente, toate petrecerile se faceau in famine.
BUCURESTIUL IN 1871
Polilica
www.dacoromanica.ro
14
acestei colonii se adund th seara de 11 Marne in sala Sltineanu, actuala casa Capsa. Pe cand petrecerea erea In toiu;
15
--,
Camera voteaza prelungirea discutiei. In urrna acestui vot Catargiu cere Domnitorului dizolvarea Camerei care i se acorda.
atilt atacarea germaDar evenimentul de la H Martie
ritate sa prinda radacini. Sa ne intcarcem, dar, Inapoi aruncand o privire asupra situatiei si intamplarilor polit.ce.
lui 1870, sub ministerul Alexandru Golescu (Arapila , candidatura lui Cuza este pu la cokgiul al.1V-lea. care erea colegiul
16
'Domini le Preisidinte,
A. I. Cuza
Dar Camera a primit aproape cu indiferenta citirea acestul
raspuns.
Ziarul cuzistului Cesar,Bolliac Trompeta Carpatilor jubila
'de rnanifestatia tarrinimei mehedintene. In numarul sau de la;
19 Februarie acest ziar sena:
Un mare act de justitie s'a savarsit zilele acestea in Romania de catre poporul plugar roman, de catre guvern, de
A-- 17
$edinte.
Dupe d-1 Bolliac ia cuvantul d-1 Constantin Boerescu ca sa
18
.1Coroanei.
Curentul antidinastic crestea. In ziva de 8 August isbucteste revolutia de la Ploesti. La guvern erea Manolache Cos-,
tache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanti, mimister numit ,,Closca cu pui". In adevr Epureanu nu mai erea
tilnar cdci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalti mi-
In fruntea. revolutiei gsim pe Alexandru Candiano-Popescu, fost cdpitan de artilerie, unul dintre ofiterii cari au par-
D-lui cdpitan Georgescu, comandantul punctului PrePrincipele Carol rdsturnat, guvernul provizoriu instala,t
"deal.
,avnd de cap pe generalul N. Golescu ca regene'Sunt prefecaul districtului numit de guvernul provizoriu. Concentrati imeWat grnicerii $i In 24 ore dacd se poate, sd fiti In Ploesti.'
PAstept de la patriotismul d-voastrd si dela energia d-voastrd,
acest serviciu.
Candiano Popesvu:
www.dacoromanica.ro
19
Maiorul Polizu n'a voit sa dea crezamant acestei t.leigrame, s'a inchis cu trupa in cazarrni $i s'a impotrivit revoqutionarilor foarte putini la numar, cati-va hamali, cati-va;
pompieri si un numar de mahalagii.
Complotul a fost descoperit multumita, sefului oficiulu.A
r
Sub acest minister care a trait mai putin de trei luni, 'di
la 22 Decembrie 1870 la 11 Martie 1871, a aparut intr'un ziai
.din streinatate o scrisoare a printului Carol adresata unui bu
prieten al sau din Germania numit Ambron. In aceasta, serisoare principele Domnitor se plange de conditille in care estoj
,silit O. domneasca in Romania si'si exprirna dorinta vie de,
www.dacoromanica.ro
20 '
a se putea reintoarce in iubita lui patrfe Germania. Aceasta
Iata serisoarea :
Stimabile amice,
21
CURENTUL FRANCOFIL
Wrantei.
22
Moldova.
'oare care cultura,, erea autor a oare caror carti religioase, redacta si un ziar de literatura speciala intitulat Bise-rica Reiindnii. Liberal ireductibil din vechea scoala, erea *i organizator
electoral plin de pasiune. De aceea albii Ii numeau: Cap de
'kande. In realitate popa Grigore nu erea un MMus.
In schimb Popa Take al conservatorilor erea un adevarat comandant al banclelor..
De o statura erculeana, un gat de fair, o frunte de 2 de(fete, Popa Take erea o bruta. Lipsit cu totul de inteligenta,
lipsit cu totul de sim t. moral, ciMc, Popa Take organiza ban-
tdele de ciomagasi *i petrecea noptile prin arciumi in tovarasia kr. Din cauza purtarei sale nedemne, Mitropolia l'a
tras $i i'a luat dreptul de a ofi0a. Acuff' trara numai din sub-
23
crintilor.
la 1871.
Timp de ani de zile a stgpanit marginile ora*ului, a Ingramgdit asupra lui urile nenumgrate pang ce a fost ucis ca un
caine la alegerile pentru Camera in 1875.
Datoritg acestor fapte, conservatorii ereau, oriviti ca niSte
reactionari primejdiosi.
PETITIA DELA IASI
Domnilor senators,
Domnilor deputati,
noastra datorie ad. va propunem cdte-va masuri, a carora neaparata trebuintd este simtita de td&ta lumea.
Mai intdi creclem, ca yeti gasi foarte legitim pasul nostru;
caci ca unii, ce sunteti manclatarii tfostri, aveti de datoria a
;tine seama de nevoile tarei si a iud masurile legislative neapdrate pentru vindecarea suferintelor ei.
Sunt acuma cinci ani da ciind se' aplica noua constituPune. Acesta este un timp foarte scurt in teorie; iar In pracCM, cand lucrurile merg ran, cinci aiii de anarhie sunt In
destul pentru a desorganiza si a perde a tara Intreaga.
Gine ar putea zice ca aceasta este o exagerare? Oare nn
am vtizut momentul uncle principele Domnitor era sa partseasca tronul, fiindca licenta_si_anarhia domnea In tara?
www.dacoromanica.ro
24
iaceeasi proportiune, in care sporese $i de:rile ce ne sunt impuse, suntem nu numai in tot dreptul a vil cere vindecarea
rului, dar suntem lot odatA in pozitiunea cea mai favorabilg,
pentru a vedea $i a judeca lucturile cu nepArtinire si aceasta
pentru urmatoarele cuvinte :
Adunlirile noastre legiuitoare pang acuma au consumat
cea mai mare parte a puterilor lor cu lupte de partid $i tintiri
personale, cari in adunarea din urine,' $i sub ministerul care
avea Increderea majoritAtii ei, au fost- ajun$i la un asa grad
'Cie Inyersunare, in cat daca nu urma disolvarea ei si depa."rUrea acelui minister, se fAcea in tara noastra o rAsturnare, a
caret consecinte ar fi fost in Bucure$ti copiarea Comunei din
Paris, iar In Ia$i separatismul.
-cu totul tara no strii acest rau este lipsa de dreptate. Oricara
)ocietate civiliz ta pentru a trait are neap6rat6 trebuinta maf
www.dacoromanica.ro
25
copii ,intre cari si un copil de trei sau patru ani, ucisi cu to.
parul. Traupmann nu a facuternai mult, insa la noi crima a
fames nepeclepsitil.
www.dacoromanica.ro
26
I'da, pana cnd se va forma la noi un spirit public mai constiinlcios. Atunci va fi usor adungrilor a reinfiinta juriul prin o a1) Candiano Popescu, ales depuiat, dzuse la soit sit reprez*nto Adunarea deputatilor cand a fost dugt la Palat Adresa.
a
nume lege. lar dud nu sear hotdri acum adunarea la clesfiinitarea timporar5, a juriului, apoi trebue stt Adopte pentru Inclreptarea lui cel putin uringtorul corectiv ,Cetncl procurorul
cgeneral apeleazd la Curtea de Casatie in conera verclictului juatunci aceastd Curte are facultatea. sau de a casa, verdictul, numai in interesul legei, sau de a trimite cauza spre o
mud judecare, inaintea sectiunilor unite a unei Curti de apel".'
S. trecem acum, domnilor deputati si domnilor senatori,'
la legea electorald inscrisd in Constitutie. Acea lege, dung, ce
sanctioneazd un principiu salutar, adied acela de a fi repre-,
zentate in adunare toate interesele legitime si vitale ale trii,'
pentru care sfdrsit impArtesc corpurile electorale in patru coapoi ir dispozitiunile sale falsified acest. principiuI1 falsified, fiinded in colegiul intdt, care trebue srt Intruneased, pe marii proprietari, pune si pe acei cu venit de sapte
sute galbeni, care este o proprietate abia de mijloc.
Legea electorald mai falsific inc acel principiu, fiindcd
sub cuvamt de venit funciar vird intre proprietarii de mosii
pe acei, cari au un venit dela o bina sau de la o intreprindere industriald, cand locul cuvenit a1 acestora nu este nici de
cum intre proprietarii de mosii. Pe de and, parte pe posevori,
I(arenda$i), ale cdror interese sunt strns legate cu p'roprietatea,
Ii pune sd, votbze in colegiul oraselor.
Pe urmd cid legea electorald din Constitutie colegiului al
treilea al orasului un clrept abusiv, fiindca nesocotind cu toul pe proprietarii si industriasii mari $i mijlocii de prin erase, lasd toed alegerea in mdna celor mai putin impusi. Pentru a se face o justd repartitiune a drepturilor electorale de
prin orase, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili s&
alba o deopotrivd inriurire asupra alegerii deputatilor oraseaor. Pentru acest sfdrsit v5, propunern mai jos mdsuri, cari le
cunoastem cu totii cd, vor fi foarte eficace.
Vom mai observa in ceeace priveste numdrul de deputati
ci oraselor, ed el este prea mare in proportiune cu interesele
ce le reprezint. Astfel-ar fi destul ca Bucurestii s. dea patru
deputati. Iasii trei, Craiova, Galati, Focsani, Bfirlad si Botoslini cte doi ; iar celelalte orase Cate unul.
Pentru aceste cuvinte v propunem, domnilor deputati si
domnilor senatori, urmdtoarele modificatiuni la legea electoran'. inscris5. in Constitutiune :
Articolul 59 Fac parte din intdiul colegiu proprietarii de
mosii, al cdror c5ti anual este dela sante sute galbeni in sus.
Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu proprietarii
de mosii, al eror cdstiti anual este dela sante sute galbeni in
jos pfind la doug sute galbeni inclusiv.
Fac parte din acest colegiu $i toti posesorii (arendasiiY
28
satr !
www.dacoromanica.ro
29
F)1 X fi ptOptietaf `de mosie cu castin anu.al eel putin de
una mie galbeni".
,,Articolul 75. Domnul are dreptul de a numi direct s.ase-
lative.
30
ssi
d-lor deputafi,
www.dacoromanica.ro
31
Wrabie.
A.
orgiil bai;,
taia din picior a Consulului prusian Radovitz
'delor electorate, petitia reactionara dela Iasi *i propagandit
xirulenta a liberablor, contribuiau, ca, Inca din anul cons*,
tuirii sale,-ministerul conservator sa fie atacat de o mare ne..'
popularitate.
Aceasta era situatia si atmosfera po1itic. cand am venit
In Bucuresti.
Dar, ciudatenie a lucrurilor si putere a fatalitatei, peste 55
'de ani, nartidul liberal voteaza a compozitie a Senatului *i o,
lege electorala comunala In care unele din principiile de 61-.1
petenie ale ,,Petitiunei dela Ia*i" sunt adoptate.
LITERATURA
7-- 32
liade :
Transcriu de pe Trompeta Carpalilor i cu ortografia eliadisig, a ziarului acesta, oracolii lui Vasile Boerescu si.Conz!
stantin Esarcu :
Lu B. BOERESCU
ii
0 Basilogrammate, organisanda dreptatea
SO t eci l'agricultura, la publice lucrdra,
Sa fact bznele JOrei, sO 'npingi prosperitalea
Multinda cbrnele pin quint, fecundele brasdfiri
www.dacoromanica.ro
ii
Currenda $1
ill
ln viala conjugate, in viala sociale
ln cercuta sapienfilora, n zursu ierarchiei
scrisa s fit ferice cu-ud sbrte speciale
Si numeleli celebru in fastele istoriei
S'onbre Romania
Cdta te-ama poesia.
Este destul s citim aceste cateva randuri spre a ne Incre.4
ginta cg. Heliade atinsese Pragul decadentei, dici in lipsa prO-t
iductiei valoroase, pentru care pierduse inzestrarea, se deda
(cum la aceste copila"rii menite numai sal distreze pe obicinuid seratelor sale.
(I
Ha.sdeu.
Hasdeu criticul, Hasdeu istoricul, Hasdeu filologul, Haseu literatorul, Hasdeu autorul dramatic, era puternicul sera-tor si polemist in toata" plenitudinea darurilor sale creiatoare
\k
gtunci_
www.dacoromanica.ro
34
cea mare haz In cercurile scolare, de pacalitura pe care Hasdeu o administrase Junimei. Iata articolul publicat si semnat
de Hasdeu. Articolul este intitulat Un rdynd,sag.
La 3 Iunie, in ajunui marei serbari nationale in onoarea
lui Tudor Vladimirescu, mai multi amid se intrunisera, seara
la mine, dintre cari mi-aduc aminte pe d-nii Alexanclru Lupascu, dr. Vladescu, Gregoriu Tocilescu, T. Badulescu, N. Po.
povici si Scurtescu.
In.acel moment ml se acluse numarul Convorbiritor Literare In care d. Titu-Livius1) Maiorescu, batandu-si joc de
Barnutiu, de Sincai, de Gichindel, de Cipariu, de Sion, de
Bolintineanu, de toate somitatile eugetarei romane si mai alee
de poeti, celebreaza cu emfaza asa numita Noua Direc(ie inau.
de 'd-nii Bodnarescu,. Eminescu.
risum teneatis
gurata
Iacob Negruti si tutti quanti.
Pentru a arida; cat de ridietile stint criticile in bMe 5i in
rau ale d-lui Titu-Livius Maiorescu, eu propusei atunci "un
rarnag afirmand cu certitudine ca nu este nici o galimatie
pe fata pamantului, In proza sau In versuri, pe care Convor,
birile Literare sa nu se grabeasca a le primi In sanul lor, cu)
singura conditiune esentiala, ca s inu cuprinda nimie romanesc.
(Din Gablita
Ca o ir lard sunet
Ca un fulger fdrd tund
Ca un riu lard murmur,
Ca o pasdre tdcutd
Ca o casd ce std mutd
www.dacoromanica.ro
35
Etc., etc. -
Hagleu
Dt cat cu Cioam
De la fecioara
Mai bine gurd
De la Vergurii.
www.dacoromanica.ro
36
A fi fi el un ciilit.
37
Ca pdtulul de la noi?
cu putin in pun*
Wimeni p'aci s nu dm
if
www.dacoromanica.ro
II
-38
S'asla nu e o povarii
De grumajii fi-te cui.
Trebuie o minte mare
Sii poatit dinuj mereu,
Pe toate s le 'mpresoare,
Nu e lvm, ideal meld,.
Etc., etc.
de la 1871:
peind la Heliade.
39
'grafia cu care O. poata nescine scriere bine si mestesueste..Aceasta se imparte in partile cuvantului carele la not
cunt noua. Deci 'Ana a nu arata de aceste parti prin carele se
alcatueste fiesce cuvant, arata sa ern intaiu pentru slove
$i pentru Imparteala lor fiindca acestea sunt acelea ce
'Wand adunare intru una ,arata si termenli si cuvantul la vg'dere".
Etc., etc.
CESTIUNEA EVREE
40
curegi.
41
,iplanerea locniterilof in contra lor spre a'si forma o cunos%Ma deplina $i constiincioasa."
Ministru, M. cogalniceanu
'din Romania de cat Alianta israelita; si cata vreme se vor adreprecum a zis d-1 Cosa la streini ei vor fi un popor care.
se tine la panda ca sa ne loveasca in monientul eelqdrescu
mei greu".
Si mai departe:
,
42
FINANTELE
La Teatrul National sau Teatrul cel Mare" trona M. Pascaly. Pascaly erea directorul trupei sale, aid pe vremea aceea
nu exista Inca Compania dramaticit de astdzi.
Repertoriul erea cempu.s din foarte putine piese originate,
majoritatea pieselor ereau traduceri si mai ales melodrama
Genul melodramatic erea genul cel mai plgcut al lui Pascaly,
Dar si in comedia de salon acest aclor se dstingea. Avea un
mare aer de distinctie Si purta fracul cu o rand eleganra.
Mateiu Millo. cel mai mare actor al Romaniei de atuncl,
nu erea administrator. de aceea toate trupele injghebate da el
s'au dizolvat repede. Millo juca mult prir orasele din tara iai
in Bucuresti, juca. cand avea trupa, in mica sala Rossel, astrizi disparuta. Totusi cate odatb. Millo juca si la Teatrul National la vreo reprezentatie extraordinan' cu aprobare specialli
43
TEATRULIT NATIONALU
D-nul Felbariad
Comino
Gestian
G. Botez
D-na Dimitrescu
Vinturd tend
Ion Teslaru
Catrina femeea, lui
Nitu copilulu loru
Gavril Sirbu
Marinca orfana
D-nul Fraivalt
D-nul Magheru
D-na F. Sarandi
***
Jupinsa Luxandra
-,Subprefectulu.
IJu terranu
Martin pduraru
Tdrani, Wanes $i soldati.
Scena se petrece la mosia Hararnului.
.
D-1 Protto
D-1 Mihdilescu
D-1 Deleanu
ceastd reprezentatiune.
Asemenea multdme$te d-nei F. Sarandi cd. a prirnitu sd.
joace din complesenta rolulu Marinchei.
Preciurile: Benoarele si kilo, I 24 lei nuoi, loja II 12 lel,
stalu I 4 lei, stalu II 3 lei, stalu III 2 lei, galeria I leu nuoi.
TEATRULU BOSSEL
deo; de dloara
ALBINA DI RHONA
Se va reprezenta
CAMILA
Otto Photographe
D-lu G. Magheru
Lorene son domestique
4-1 Kyriteseu
www.dacoromanica.ro
- 44
-cm Freval
Lupesco directeur de theatre
d-na Albina di Rhona
Camila Cameriste
In timpul piesei d-na Albina di Rhona
Va exebuta
TERMECAREA SERPILOR
Dane Egiptean
Cu costum national de Harem, executat pentru prima oarrt
inaintea M. S. Sultanului si Vice Regelui din Egipet.
GURA CASCATA
Corrnino.
Spectacolul se va fini cu
UN TATA IN INCURCATURI
Atragem atentia asupra obiceiului vrernei de a se amesteca vorbele franceze printre cele rornane.
Albina di Rhona a fost o foarte frumoasa dantuitoare, de ea
s'a amorezat Ion I. Heliade Radulescu Wand escese pana ce
a cazut in dementa. Pentru Musa a scris o poezie, ce a starnit
multa curiozitate atunci, poezie in care declinul marelui litrat ,prea foarte accentuat.
Aceasta poezie incepea cu versul:
Esci bella Seraphito, belissima 'ntre toate". EL etc.
SALA ATENEULUI
Societatea Filarmonith Bomdna"
Partea I
www.dacoromanica.ro
45
Beethoven
Beethover
Mendelsohn
d-1 L. Wiest
3. Allegretto Scherzando din Simfonia No. 8 Beethoven
Partea Ii
4. Uvertura din Ripirea din Serail
Mozart
5. Sarghetto (din Simf. No. 2)
Beethoven
Haydn
6- Simfonia No. 4 in re majoru
a) Adagio-pressto.
b) Andante.
c) Menuetto.
d) Vivace
Orchestra va fi dirijatit de d-1 Eduard Vachmann, capulti
orchestrei Societtitei.
M. I. A. Cantaeuz6ne
M-me Catherine Polyso
Mello Maria Rosetti
Trozsieme Partie
Fragments de l'Opra Romeo et Juliette
de Gounod
LE BONHOMME JADIS
M. Jadis
www.dacoromanica.ro
46
,
iperisoare:
Doinnul meti,
ca sa tin usile teatrului cat Seva putea7mai intilf...timp deschise, voiu continua repremihtatianile staglunei dt iarna re-
M. Pascaly
Artist Comedian
47
Cei cari au scris despre Targul Mosilor spun ca, este raspandit prin toata Romania, dela Nistru si Oita la Mures, fiind
rul pentru sufletul celor morti, pentru zeii mani, cari dupa
www.dacoromanica.ro
48
sporturi.
49
50
Sa traiasig Romania!
Domnitorul a rg.spuns cateVa cuvinte, apoi, cu propria-1
ORASUL
ivremurilor.
Am spus mai sus ca Dambovita nu era nici canalizafa, nici
4'ectificat a. pe vremea ttceea. Putin adanca, serpUind Inteo albie
51
In locul marelui loc viran u.nde astazi se afla cinematograful Colos erau, pe vremea aceea, un sir de case cu
In strada, langa un sir de uluci, erau instalate douti, dulapuri
cu &Asti ale anticarului Leon Alcalay.
Acolo 1-am cunoscut,
.rindar cu o mare curte imprejur si cu un grilaj de tier incOnjurataStrada Sarindar nu exista. Marea cladire In care este insta-
ricicg pentru vremea aceea, unde era instalat un institutpension de bgeti numit Codreanu.
Hotelul High-Life nu era dada. Casa de algtur In care
se ell magazinul Leonida nu era. Era o anit casuta cu un
etaj, iar jos coletaria fratilor Ttnitsescu..
www.dacoromanica.ro
52
ckez, In stil gotic. Ultima task cladita din nou este Palatul
Functionarilor publici.
In anii din urma s'au mai cladit cateva case moderne
Pe partea cu numerile sot transformarea a fost mai In-.
semnata. In colt, fata cu cheiul era o mica cttsuj i alaturi
Schitu Magureanu.
Ca cldiri noui avem mai Intai casa colt cu str. Carol,
uncle este instalat biroul Casei Path&
Pe locul unde este cIadit palatul Poste lor se inalta o imen-
53
astazi
Paris
sunt neschimbate.
In coltul de peste drum s'a cladit palatul Nifon, inlocuind
oarecari cocioabe.
etaj, coprin-
dea si Sala. Slatineanu eat de cunoscut& si vestita. Era en.noscuta. fiindch in aceasta saik se dadeau cele mai frumoase
baluri mascate ale epocei, foarte cautate pe atunci, foarte
:mult frecuentate de atm toata" societatea inalta. Multe intrigi
sentimentale se inodau in sala aceasta.
Casa Lahovary, In care, se afla instalat Clubul Tinerimei,
era o veche cash boereasch cu un portal scuiptat dung modelul
color mai multe case boeresti ale vremei. Modernismul a abh-
ment al epocei.
Localul in care este instalat ziarul L'lndpendance Ronmaine este cu totul altul. Pe acea vreme era o cash vechea cu
Un etaj ; sus sala Bossel, salh" de tgatru cu tavanul scund si cu,un rand de loji la nivelul saki, In genul salei Majestic; erea sit
54
runte.
.ra bricania Coltescu, in colt, Mama Petrache loan. Amanlout, mai ales aceea a lui Coltescubhchnii do lu.x. Petrache
Joan n'a prea fcut treburi dar Coltescu a esit milionar. Actualiil
bacani Ciobanu si Dragomir au fcut ucenicia la Coltescu.
Piata Palatului este toatg refacuth. Totul e nou vechiul
Bucuresti a disparut aci cu totul.
In locul refugiului din fata Palatului regal Si a cllidirei in
mdrunte, unele proprietatea sfamiliej Lahovary (Emanoll Labovary), parte proprietatea unui batran anume Ioanid.
Fundatiunea Universitarg Carol I era situat pe o prelungire sucitg a stradei Clernentei si a fost construitg dupg daramarea casei lui Grigore Pucescu fost ministru, de la care
a cumphrat-o Regale Carol.
Palatul In care se aflg instalat Jockey-Club, bine inteles,
nu exi.sta. In locul acela era, o cash. intunecoash, cu o curte
mare, dupg modelul caselor boeresti de pc vremuri, proprietatea colonelului Filitis, fost aghiotant regal.
55
d-rului Tomescu, liceul Sf. Gheorghe ; casele d-lui Misu Canftacuzino, casele d-rului Demostene. In locul tuturor acestora
erau, fie locuri virane, fie vechi casute, aproape niste ruine.
Pieta Victoriei nu exista. Soseaua Stefan cel Mare i sos.
Bonaparte se Impreunau pur i simplu, iar pe dreapta era un
chan lung si sound, cunoscut de tot. Bucurestiul care petrecea, i hanul Niculcea.
www.dacoromanica.ro
56
i
multe case de pe aceastn stradn sunt opera lui IojA.
Birtul Enache erea instalat alturi de palatul ministerului
ile interne. Pe vremea aceia, in curtea actualului minister del
tinterne se aflau instalati : ministerul de interne, caneelariaT
consiliului de ministri, In clreapta ministerul de externe si ire
!
stanga, ministerul de lucrrtri publice.
mutt patru metri pntrati. Nu avea de cat patru sau cinci mese,4
Pe stanga, plecand din str. Paris, unde s'a construit localxil einernatografului ,,Lux", era un local de banen, era bane&
Vournay, apoi niste chsute mnruntele. Nimic din ceia ce e as-,'
Uzi, bine inteles nici hotelul Bristol nu exista, nici construe,Vile de alnturi.
De la strada Noun (actual& stradn Edgard Quinet) in sus
.,
www.dacoromanica.ro
57
etaj, stram be, scoase In strada de putei sa le prinzi -de streating. Altituri casa Petrovici Armis, o vechitura, In colt banca
Poumay.
"..,Crrdina
cornuri, calde.
Inu, era un lung sir de pravalii Inane cat un om, intr'una din
ele, era instalata iaurgeria unui bulgar numi tHagt Stanof, ceilebru pentru iaurtul, cataifurile si sugiucurile sale. In locul
botelul Bristol, cu intrarea pe strada Academiei, era iarasi o
veche casa boereasca Mtn) curte mare, in care se afla tipogratfia Ispirescu.
Pe strada Carol iargs debtule transformari. Au fost construite clupti 1872 un numar de case,- precum palatul posteloe
amobilul in care se anti instalatg, Casa Path, hotelul Central:
etc. Actualul Hotel Dacia, era o vechiturg, cu un singur etaj, $1
58
,-
'de cat cel de astgzi. Calea Victoriei era Podul Mogosoaiei; calea
liahovei era calea Craiovel, iar mai din vechime, Podul Galitei;
calea Plevnei: Podul de pgmant; calea Grivitei, era strada Targovistei; strada Smardan era strada Germang.; calea Mosilor fu-
transformgri au suferit Bucurestii. In alte orase marl din Europa, intalnesti, pe langg numeroase firme comerciale noui dar si
loarte multe firme vechi. In Bucuresti firmele omerciale apan
si dispar ca p dinaintea unui Caleidoscop, aproape nimic nui
este stabil, totul este Inlocuit. Bucurestii dela 1871 nu-i rna
Intalnesti In nici o directiune.
OTELURI AproaPe nici unul din otelurile dela 1871. mi
www.dacoromanica.ro
50
latului regal.
Obiceiul vremei era ca toatd lumea din elita care rarniinea
60
poate fabrica din ciocolata o prajitura care A semene cu... miza propusa de Conul Alecu, raspunse afirmativ. In adevar Coxml Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar si
propune adversarului su sa joack pe miza cunoscutd.
Cella lt raspunde:
Bme, Coane Alecule, primesc, dar s
numai o gluma.
ca.-.
Etc., etc-
61
table. Era cafeneaua la Radu in Pasagiu. Aci se intruneau juchtorii de prefesie, smecherii si trisorii. Multi naivi au fost
dezbracati In aceastb.' spelunch.
Cafeneaua la Brener era situat h. pe strada Stavropeleos pe
locul unde se afla astazi Palatul unei mari Bauch Era o cash
ru un etagiu destul de mare avand o gradin vasta. Aci era
cafenea si restaurant $i mare joc de ca'rti. Era locul de Intalnire de preferinta al agricultorilor. Arendasn, proprietari, greci
In mare parte, se adunau aci si jucau chrtile pe sume mari
Stosul era jocul la moda sf diferentele erau foarte Insemnate.
Localul era tinut de un grec anume Colaro, care, mai tarziu,
a ridicat otelul si iestauranttd Colaro pe strada Smardan.
Pe vremea aceea, si eativa ani mai tarziu in locul actuatului otel Colaro, era alta cash mai mica si o _cafenea curaticd
tinuth. de un german anume Labes. Cafeneaua Labes era mult
frecuentata de tineret.
Cafeneaua Strobel din strada Lipscani era instalata lute()
cash cu un singur rand i o mica gradinita in fata. Foarte,
Ingrijit tinuta de un german avea doua biliarde si restaurant
Era foarte cautath, de societatea mijlocie.
0 mare cafenea in fata otelului Simion. 0 alta mare cafenea la otel Concordia Noua unde era intalnirea mai ales a
evreilor.
62
Dupa rgzboiul din 1877 am facut cunostinta. cu alte hirturi mai saltate...
Erea birtul lui Enache de langa Ministerul de Interne In
strada Acaderniei. Am mai vorbit. Intr'o micit odaita, cat se
poate de primitivg, $i cu 4 mese numai, se manca o excelenta
bucatgrie rornaneasca *i eftina. Preturile variau dela 20 barn
portia pang. la maximum 80; cu 80 bani aveai mancarile exceptionale, precum fripturi de curcan, de epure etc.
Eu dejunam cu 90 de bani si anume: paine 10 bani, 2 oug.
Birtul Gunther in dosul Pasagiului Roman, strada Campineanu. unde rnancam 4 feluri pe zi, yin si desert -cu 80 lei
lunar. Birtul lui Madame Mari la biserica Alba, cu firma la:
Mielul AM. Casa a ars $i in loc s'a cladit o alta. Se manca
excelent cu portii foarte mari pentru 80 lei pe lung.
Beraria i birtul cu bucataria gormand a lu Grebert mai
www.dacoromanica.ro
63
justitrei.
64
Larziu.
)-
65
barce la Bucure$ti. Dar aliceva nimic. 0 trupa de teatru roman n'ar fi indraznit s anunte o stagiune de vara la Bucure$ti.
nat cu petrol.
Gazul aerian a fost introdus $i inaugurat mai tarziu. Intr'o
seara de toamna am fost scosi din pension pe doua. randuri $i
plimbati pe Ca lea Victoriei ca sa vedem inaugurarea gazului.
iVremea rece $i lume multa se plimba pe strazi. Lumina becurilor juca permanent, fiindca instalatia, era, pe semne, primirtiya, iar sita Auer nu era Inca inventata. La Teatrul National o
inscriptie in litere de flacari se juca si prelingea, balconul, din
bataea vantului.
Din timp in timp veneau In Buucre$ti si. celebritdti straine.
Imi amintesc pe Adelina Patti. Imi amintesc de Madame Keller frumoasa stea a unei trupe de oppreta franceza, care ne-a
adus de la Paris, muzica $i teatrul lui Offenbach. Marii trageil,ani Rossi si Salvini au venit mai tarziu.
vara.
Incontestabil c. bucuresteanul jertfEste prea mult pe altarul mancarei, bauturei $i petrecerilor, iata de ce viata de
noapte cu yin bun si cu lautari a cultivat-o cu sfintenie.
Herastraul vechiu era gradina de predilectie a bucure-tenilor. Mai tarziu s'au deschis i Herastraul nou dar far&
prea mare succes. Si mai era $i Teiul unde se faceau petreceiIe ziva $i unde cheflii se scaldau cand se incalzeau prea tare.
Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era
tradator. Nu odata scaldatorif imprudenti,
fie din cauza
congestiei, fiindca se scaldau duna mancare copioasa, fie ca
s'au inecat.
lnotau in locuri unde se incurcau. In vegetatie,
Cand am venit in Bueuresti era Inca recenta in memoria bucurestenilor oameni de petreceri, nenorocita intarnplare a unet
linere femei de viata libera, anume Ioana, yestita pentru frumusetea ei. Ioana, fiind in toyara$ia mai multor prieteni, printre cari $1 poetul Geanolu, s'a dus la Teiu, a petrecut, a baut,
s'a scalat si s'a inecat. Poetul Geanolu, amantul ei, era de feta.
F.)i el a cantat-o, in yersurile publicate apoi in, Dorul" colectie
'ocle poezii foarte populare pD vremuri.
Ca un crin de 'yard,
Ce vdntul ingheatd,
Frumoasd, loano,
la valuri periOt
Un alt loc de petrecere era nioara cu iaz de la Floreasca.
Nicaeri, in Bucure$ti, nu se gaseau raci mai man si mai gusto$1. In jurul iazului erau cabinele de bat foarte primitive. Nu
era nimic pitorese. Se manca raci, pe,te, oua i pui fripti, cical
www.dacoromanica.ro
sus ; tot tineretul bdetilor ,,de farnilie", venea la acest bal spre
a danta cu servitoarele care, pe vremea aceea ereau, de multe
ori, fete drggalase. Pe atunci profesia galanteriei nu erea destul
dc raspanditd pentru ca sa atragg i A, le feta cocote de marcg,
pe toate cate ereau frumusele.
Aveam 18 ani ctind am intrat pentru intdia oarg la Bossel.
Cu toate ifosele ce'mi dadPam ca sg, mg' argt degajat, cu toate
ctt'mi luarn aere de Don Juan rafinat, mrtsculitele experin-ten-
www.dacoromanica.ro
67
maAi In domino negru m'au In primire $i cu toate impotrivirile mele, m'au dus la bufet i m'au silit sa le platesc un
cornet de bomboane. Costa 4 lei.
Am plecat, dar m'arn reintors, auzindu-mi numele chemat
*de un carnarad. In dosul galantarului masculita mea schimba,
cu unul din chelneri, cornetul In contra 2 lei.
Am aflat dupa aceea, cum ca prin balurile mascate circulau un nurnar de veterane ale galanteriei cari, ne mai putandu-si agonisi viata intr'altfel, se acopereau cu un domino
$i o masca, pandeau pe naivi $i le storceau, nenorocitele, cativa
lei, painea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru gardemi* f:e printeun cornet de bomboane, fie sub pretextul
leului de birja, aceste femei, dupa tateva ore de staruinte si
de cersetorie. izbuteau-sa castige 8 sau 10 lei cu earl traiau
doug-trei zile, pang la balul viitor. Lovitura cornetului era CII"
68
Gel mai batran lutar pe care l'am cunoscut Inca din casa
parinteasca era Marinica. Foarte vestit pe vremuri, cand l'am
Nazut pentru Intaia oark era aproape retras din activitate. Era
un batran cu barba alba, foarte mic de statura, dar Inch' vioith
S'a incercat sa-mi dea Maya lectiuni de vioara. De si instrurnentul imi placea mult, n'aveam aptitudini.
Lautarii epocei erau: Anghelus celebru muscalagiu,, Paclureanu batranul, Ionic. Dipicu, fatal lui Grigoras Dinicir,
Uchi Albi batranul, Padureanu surdul care canto, la beraria
Strobel, al doilea Anghelus din Ploesti care, in realitate nu!
era Anghelus, reva mai tarziu Marin Buzatu chitarist i cantaret, un alt lautar numit Muscalu, care avea in repertoriu Un
eantec pe care-1 canta razand cu hohote, etc.
.Padureanu nu surdul a facut senzatie la expozitia din
Paris $i in Rusia.
Alaturi de lautari erau vioristi streini.
Mat intai Wiest, o figura foarte expresiva i foarte popuSara .a epocei. Fara oh fi fost un artist mare, era, Insa, un
muzicant care canta cu tot sufletul. Wiest canta cu mainile,
www.dacoromanica.ro
69
70
altii in puterea varstei erau: doctorul Carol Davi Ila, cea mac
popular& figura' medicalg a Bucurestilor, doctorul Marcovici.
doctorul Obedenarn, care se ocupa mai mult de literaturg de
cat de rnedicina, doctorul Fotino, doctorul Polizu, doctoruf
F;ala, doctorul Protici, doctorul Atanasovici, doctorul Ca lenderu, doctorul Teodori, doctorul Felix, doctorul Turnescu, doctorul Alexianu, etc.
MAGAZINE: Eine mai poate recunoaste Bucurgtiul? Coniertul silu a luat cu totul alt. infatisare.
Lipscanii, unde astrizi doming. aproape exclusiv firmele
evreesli, pe acea vreme era al firrnelor romanesti sau al firmelor bulgarilor si ale grecilor romanizati. Imi mai amintesc
numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici. Pg.'un Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.
Cele mai mari magazine cu articole de mode erau romane
sEal franceze. Pentru palgrii era Madame Volays. Pentru mgtasuri magazinele Aux gales de France si A la yule de Lyon.
AVOCATII: Cei mai insemnati avocati ai epocii erau:
Bosianu, considerat ca cel mai mare jurisconsult al tgrei e
avand cea mai mare autoritate cat Gheorghe Costa-Foru.
Amandoi ace$tia s'au dus la Paris fiind oament maturi.
Au luat doctoratul in drept la o varstg relativ inaintatg.
Apoi se citau numele avocatilor : Vasile si Constantin Boerescu, G. Dameleanu (Danielopolu), care incepea, Gheorghe
Verneseu, Vericeanu, Petre Gradisteanu, Take Giani. Ace$tia
doi din urmg mai tineri, ca $i Gheorghe Cantili, profesorul de
dreptul penal la facultatea de drept
Aspectul Capitalei, ziva si noaptea, era cu totul deosebit,
Tribunalele erau instalate In casele, astgzi pe jumatate
Aramaie, langg Teatrul Lyric, si pe trotuarul din fata vechiul anticar evreul Zwiebel. Acesta era un om foarte cum
se cade. Cunoscut de toata lumea juridicti si mare bibliofil.
A lasat un fiu care face acelat corned, Ins fr dulap pe
stradg.
Cilibi Moise, un tip original, poate eel mai original al Bucuresiilor, avea baracg de maruntsuri laugh' podul de la Doam-
na Masa.
71
Cand au mai trecut doi ani dupa ce am venit in Bucuresti am plecat si eu cu buna dimineata": Era Pe vremea
-aceea obiceiul c i liceanii adunati in gruPuri maricele, care
de multe ori ajungeau pang. la 40, sa. plece cu mos ajunul.
tretul casei, din daratul unei mese mari pe care se aflau cosuri
cu nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pentru vin, cu samovarul cu ceaiu. Si alaturea datnigenele eu yin.
*13.9na aproape de ziva Pascaly primea neobosit si vesel si ura
copiilor sanatate si un an mai spornic i ciocnea paharul si
avea cafe o vorba bunk pentru fiecare.
72
cu autorizatia nolitiei.
Stelele ereau foarte numeroase pe vremea venirei male In
Bucuresti, iar- populatia le primea bucuros. Dach e,seal seara
In orasul Vitleem
Vrseii boeri, s vedem
Cei astdzi ni s'a 'nplinit
Proorocirea de demult
Cd se va naste Hristos
Mesia cap luminos
Din fecioara Maria
Din neamul lui Avram
Etc.
Sau :
www.dacoromanica.ro
73
TIPURI BUCUREWENE
Pe vremea inthiei mele tinereti, Craciunul venea in totcleauna .cu purcelul fript, cu sarmalele, cu caltabosul si cu
cozonacn. Ziva inthia erea a meselor in familie, ziva de-a
doua a meselor pe la prieteni, iar ziva de-a treia a vizitelor.
Bucuresti.
74
- $i$aseeatlei.ai plgtit ?
domnilor, eu . nu v'am
mintit. E adevarat
i.
75
ramas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care doming asVazi, pe vremea aceea de-abia incepea s. Indrazneaqca. Rar
ate unul..cate un Boerescu, sau vreun alt exemplar ilustru al
clasei de wijloc isi lua locul la banchetul celor mari.
PersOnagiile de frunte cari dominau si politica si viata
sociala erau : un beizade Mitica Ghica, presedintele Camerei,
generalul I. Em. Florescu ministrul de ra.zboi si Inca cativa
din marea aristocratic a -Wei.
Doua saloane bucurestene tineau recordul : acela al doamnei Otetelesanu, unde este instalata astazi Terasa Otetelesanu
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
18
--
si!
mos barbat. Fiincica purta plate fungi, doi jandarmi l'au insfacat de par si numai asa l'au putut domoli. Isvoranu bi.ruit sV
yazandu-se amenintat sari din stal in benoara fostei sale sotiil
.51 se refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni in
contra prefeetului Hiotu.
care treceau. Si, cum pa vremea aceea, cocote erau putine, cele
mai multe victime ale acestor agresiuni, erau fernei mritate,
19
MORAVURI SI PARSE
$1 cellalt Nicu.
existat.
Gourmet.
actual Riegleg
SO-
-- 81
In sfarsit, cu vai cu chiu, omul pranzi,ilestul de copios,
apoi trimise chelnerul peste drum la teatrul National ca sa-i
ja biletuI de Opera,
Nicu Creteanu, fiindca era foarte gras, lua Intotdeauna
No. 3 din randul Intai, cap de Nina.. Apoi avea invoialJ
cu casierul ca sh-i retie locul pang la ora 7 jumatate : decal
pang la 7 $i jumatate nu retragea biletul casierul Ii mites;
vinde.
Se juca Trovatoret
Gaud Nicu Creteanu savura eu mai mult deliciu armonial
vocala, se pomenea cu One un cot al lui Negroponte ca-1 pocBea in coaste.
Nicu Creteanu spumega, Insa, fiindca era om de lume bine
crescut, Inghitia In sec $i nu spunea 0 vorba.
Dar Negroponte Il persecute grozav. and 11 lovea cu cob*
eand se intorcea si Ij tusea in obraz, and 11 ca1ca pe picioare,
Tortura a clurat trei ceasuri.
La plecare omul n'a mai putut sa rabde. Negroponte 11 cal,
ease pe batatura mai apasat ca pang' atunci.
Pardon, domnule, dumneavoastra sunteti domnul Negroponte?...
litura chiar pagubitoare, 'era foarte gustai i tinea locul lucrului de dult
Pe la 1871 i mai Unit], chiar, se citau curent numeroawww.dacoromanica.ro
82, -
83
84
foarte putine anunciuri, crezand aproape numai In abona.mente. si in vanzarea cu numarul, foarte redusa i aceea.
OAMENII ZILEI
nici un
nume din presa nu stralucea in afara. Personalitate nu aveau
cleat acestia trei.
Cesar Boliac era cunoscut pentru puternicul sau talent
ao polemist si pentru fraza lui impecabiia. Era un scriitor do
rasa. Era un stilist de mare valoare ma cum erau foarte putint
la epoca aceea. Inteo formula populara pot spune ca Borate
era ziaristul care scria mai bine.
Daca Cesar Boliac n'avea, insa, o prea mare influenta asupra tinerelor generatiuni si daca n'avea credit asupra vreunei
paturi sociale este pentru ca. nu era omul unei convingeri si nu
avusese statornicie de credinte.
Caci un ziarist mare nu este acela care stie numai sa scrie
frumos, ori sa scrie mult. on so. varieze subiectele, dar mare
si cu inraurire asupra contemporanilor este ziaristul legat de
unele convinger, cu o puternica temelie moral., cel care iubeste cu putere ceva din lucrurile marl: patria, poporul sau,
in general oamenii.
Cesar Bolin scria bine, insa sufletul popular urma pe alti
ziaristi cari scriau mai putin estetic, insa mai mult inteles
de masa.
N. T. Orasanu avea un nume. Satirele lui, versurile lui
lumoristice toate cu caracterul diatribei politice foarte naive,
&parte primitive si incorecte c,a factura gramaticala, resimtinqu-se de incultura epocei, placeau totusi. Pe Orasanu toat6
lilumea Ii facea haz, iar unele din satirele lui erau cantate
in oras.
De altfel marele public nici nu'l cunostea sub numele lui
rde Orasanu ci ii cunostea sub numele de Nichipercea. Acesta
era titlul gazetei umoristice unde debutase.
Cel dintaiu ziar bucurmtean era ,,Romanul" propriitatea
lui C. A. Rosetti care, insa, jiu locuia in tall, locula la Paris
',,Romanul" era foarte citit si mai ales avea snare influentl
In tara, insa Rosetti nu era iubit de public. Nici chiar roaii nul
trei : C. A. Rosetti, Cesar Boliac si N. T. Orasanu
ilubeau toll.
85
rail al lui Ion Bratianu, iar pe de and parte era (wan. ta Inta-
tirei sale.
Caci, pe rand Bratianu avea o figura. simpatica, deschisa, frumoasa, Rosetti din potriva, cu ochii lui bolbocati, cu
privirea lui taioasa cu uratenia ce'l caracteriza, facea antipath.
Pe la 1871, 1872, 1873 si 1874, curentul liberal crestea mereu.si cucerea constiintele. Tineretul in proportie de 90 la sutamergea catre liberali, dar, cu toate acestea, pe cat era de iu.bit
Bratianu pe atat nu era iubit Rosetti.
Una din cele cateva cauze era si situatia baneasca a fiecaruia.
Bratianu avea oarecare avere. La Florica lui din judetui
Muscel producea. Producea unt, proclucea vin, producea tuica;
aar produsele erau toate de cea mai buna calitate, erau foarte
.86
campul luptelor, era judecat dupa toate faptele lui Impreunate, neghina era Inca amestecata cu graul iar ochiul multimei contimporane nu era in stare sa aleaga ceea ce era destinat traiului trecator de ceea ce era destinat eternitatei.
C. A. Rosetti a ramas totusi. Dintre toti ziaristii, dela
1.871 C. A. Rosetti e singurul care a rams. Cu toate ca nu este
firescu.
Criticile lui teatrale erau urmarite si citate cu multa deferenta .Criticile lui Laertiu faceau autoritate. Totusi reputatia lui Laertiu a trait Intr'un cerc restrans si nu i-a suprayi &tuft.
www.dacoromanica.ro
87.
De la Iasi in cdrucior,
88
-structiunea.
89 -numele lui mei nu se stie astazi macar. Cine a lost Ion Desliu?..
Nimenea nu'l cunoaste. Ce a reprezentat Ion De$liu? Nimen a
nu stie. Ce idei a avut Des liu, ce a fost Des liu?... Neantul.
A fost numai un opozant de moda veche, un opozant bistematic care combatea toate actele guvernului, toate proectele
In alegerile facute sub ministerul lui Manolache Costache in 1876, George Bratianu a lost combatut si de conserva-
DOCTORUL DRASCH
www.dacoromanica.ro
go
era medic, avea ori nif avea diploma, Thvgase ori nu invatase medicine iatg ceea ce -nu s'a putut sti niciodatd. Ceea
ce e cert e ea la moarlea sa nu s'a gasit nici o diploma si nici
altor lucruri de pret, tot la fel si d-rul Drasch si-a putut impune lipsa lui de cunostinti medicate trecand'o drept o minu-
-natg. medicatie.
www.dacoromanica.ro
91
tori, mai intai ilezinteresarea fiindca nu primes (le mita mai mult de 2 lei ; celor saraci le dadea consultatii gratuite. Apoi Isi datora popularitatea, originalitatei. De cate ori
se afla in fata unui caz pe care nu'l intelegea Si de acestea
erau aproape toateproceda cu lovituri de palme, cu strigate $i cu medicatiuni eroice, precum: panglica, apa rece, etc.
boalei, acest
pe loc.
Dar pe cand amesteca hapul omul incepu sa se strambe
si spuse:
Bine, domnule doctor, dar asta e curat c...at.
Adevarat, asa este. ii raspunse Drasch. Vezi dumneata,
numai un hap ai lnat $i ai $i inceput sa spui adevarul. DarS
le-ai lua pe toate n'ai sa mai minti cat vei teat
www.dacoromanica.ro
92
ruia i-a cerut sa-i prepare un purgativ duke dupa turn cer,
clientii. lar Welles i-a scris purgativul ,,citrat de magnesiu"
cu sirop de lamae. Gaud farmacistii au vazut c d-rul Drasch
a inceput sa scrie citrat de magnesiu s'au minunat.
Tot atata surprindere au pricinuit si retetele care coprin-
it
'
93
www.dacoromanica.ro
94
minata In intregime cu petrol, Dar $i dupa introclucerea gazului aerian partile periferice ale orasului au rams luminate
tot cu petrol.
Societatea care a construit uzina de la Filaret este .aceea$
societate franceza care functioneaza $i astazi, dar In participare
era $i un roman anume Mehedinteanu.
cursul liceal am fost scosi pe calea -Victoriei ca sa vedem minunea..Pedagogii ne insoteau. Am trecut pe strada Smardan,
prin Lipscani $i pe calea Victoriei. Pe aceste strazi era iluminatul cu gaz.
Desi sita Auer nu exista Inca, desi lampile ardeau cu fla-
In ziva de 26 Octombrie se intruneste congresul presei, intaiul congres al preset din Romania. In realilate acest
congres nu fu al intregei prese din tail ci al presei liberale,
plus Trompeta Carpotilor a lui Cesar Boliac care a partici pat.
Nationalitatea, interesele si libertatile ei, trebue a fi regula noastra de conduita, a tuturor. in toate ramurile activitatii publice si private.
Natiunea romana este complexui Intregului popor roman:
adevarata politica nationali nu noate admite asuprirea unei
parti din natiune prin cealaltiL
www.dacoromanica.ro
- 65
Presa va lupta dar pentru realizarea unui guvern'amnt
III
combate cu Carie orice incercare, directa sau indirecra, de colonizare a tarn cu Nemti. De asemenea va lupta cu energie In
contra iniraziunii sistematice si crescncle a jidovimei, aceastai
adevkat& antegard6. a germanismului.
Presa va lupta pentru neatdrnarea Invataimantului 1)11.blo de puterea ministeriard $i administrarea lui de &Ore unl
corp separat si. ales
persoang juridich
dotat ca fondur.
speciale. Va stdrui ca invdtdmntul general, gratuit $i obli`gatoriu, s. deving o realitate $1. sd fie distribuit intr'un modrl
proportional si practic, astfel in cat A. raspunzg la toate trebuintele noastre politice, sociale si. economice.
Presa va cere desfiintarea institutelor de educatiune jesuiticg
Sacrcoeur $i altor asemenea,
cari s'au infiintat
in tard cu scopul de proselitism.
VI
www.dacoromanica.ro
96
ror magistratilor jtideteni si comunali, este unul "din ilrepturile fundamentale ale judetului si ale comunei. Presa va lupta
pentru realizarea lor. Presa va combate asemenea noua linpartire teritoriala a Romaniei.
VII
Presa va core infiintarea de Mimi judetene si urbane nationale, ca unul din cele mai puternice mijloace pentru emanciparea noastra de exploatarea canasatarilor.
VIII
XII
--- 97
?Galati.
Chirurgicale".
www.dacoromanica.ro
98
tat cit a prJmit un aranjament ce i-a fost impus de tatre guvernul dih Berlin.
Ministrul Costaforu raspunde ca: Ziaristii ii ataca fiinda
cerere ?
www.dacoromanica.ro
99
Conferintele, cu literatura si cu stiinta su rmas pe plarail al doilea si de-acum devenisem un mic parlament, uncle
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
clamatoria ePocei, Ii prezentau oamenilor gravl ca pe un usa'ratec; de aci porecla de Firfiric. Firfirica era o moneda de
argint de jumatate dant, iar alta firfirica avea o valoare si
mai mica. Ion Bratianu, care era, si mic de statura, era privit
ca un fel de nimic. Un firfiric.
Dar firfiricul crescuse si devenise un sef de partid in tovarasia lui C. A. Rosetti i acum era omul catre care se indreptau privirile tineretului .
Dupla cum am spus in alt loc, nici Rosetti nici Bratianu nu faceau parte din parlament. Dar nick un alt ro$u nu
facea parte. In parlament erau liberali din celalte nuante moderate : Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu. Nicolae lonescu Cu
toate acestea sufletul popular mergea catre rosii. fiindca acestia reprezentau o putere politica organizata cat si o mare
speranta de propasire.
Acesti rosii erau democratii epocei. Erau prigonitii, erau
saracii, erau umilii, erau oamenii despre cari, mai tarziu, ziarele conservatoare spuneau c umbla iarna In pantaloni de
drib iar vara in sosoni-galosi.
Acesti nedreptatiti de soarta, si de Voda, elan simpaticii.
persecutati pe care intotdeauna masele i-au imbratisat.
www.dacoromanica.ro
102
sfintilor.
tin lucru este o singurg mnstire, dar el si-a iubit tara, s'a
luptat pentru tara lui, a lucrat pentru tara lui $1 Wate i se
iartg,'\
La inceputul lunei Mai s'a adjudecat Monopolul tututurilor asupra.ufnei companit ungare.
La licitatie au participat 23 -societti dar in cele din ur,
mg. n'au rgmas in lupta cleat cloud : societatea ungarg care g
biru}t $i o societate romng, societatea Qltenilor, reprezentatg
printeun domn Vladoianu.
Operatia s'a fgcut in modul urnalitor :
Licitatia a fost orala In localul ministerului de final*,
fuind de latg toti Ministrii.
S'au luat ti ci bucgtele mici de lumniiri de stearing $1 s'a
aprins una din ele ; intgia serie de licitatie s'a incheiat and
s'a stins lumina.
A doua serie a urmat la teL
Apoi a fost aprinsg a treia bucgticg, iar lupta crnceng. a
Inceput intre Compania oneneascg. i compania ungard. Compania Olteneascg. s'a urcat pang la oferta de 8 milioane, dar
compania ungarg a dat 10 mii lei mai mult. In acel moment
s'a stins si a treia bucgtie de lurranare
www.dacoromanica.ro
103
gia pentru 25 milioane lei o noua moneta do argint, toate piese de 2 lei.
Ziarele cfitica aceast aducere pentru numeroase motive:
Inoneta slab reliefata, desenul urit si mai presus de teate, figura Domnitorwlui, care se afla pe celelalte monde ma: vechi,
disparuta in urma cererei Turciei. Apoi ziarele intrebai, de ze
noua moneta a fost turnata in Belgia pe cata vren e Statul ayea 0 monetarie bine montata si ou personal special?
www.dacoromanica.ro
S.
In scud. limp s'au instalat cateva bartai $1 un adapost a4!operit cu scanduri, s'a asternut nisip pe o distantt soseluitt
lumea a inceput sa. vie. Mai ales Duminiale Si strbatorile
,rea lume multa, doamnele veneau sit flirteze, tinerii.tot la fel,
,dar mode erea ca fiecare st poarte in mant o cesculitt Wind cu
apt si sit se plimbe, de colo pant colo, aid asa erea prescriptia
ined:calt.
_
Durninicile venea sit cante si o muzict militant, tramvaele
In vremea aceea traia in Bucuresti, un biltrn cam ramolit si eftut in senilitate numit I3arbucica. Am mai vorbit de
el Glumetii Fau convins cd, dacg, Isi va muia de trei ori In fie,
care clirnineatt barba in izvorul dela Va,aire$ti, va intinert.
Asa c si fItcut. Ins5 apa fiind feruginoaSli, i-a rosit barb& Si
astf BArbucicti a umblat catava vreme cu barba rosie der
de be Jitinerita.
www.dacoromanica.ro
Teatru Nationale
Sal la Bossel
CREDITUL FUNCIAR
sau
SANGELE BERE- NU SE FACE"
TAutorul piesei Mind clasicul nostru artist Mil lo fi titlul noului
adaos fund destul de expresiv i de semnificativ, credern Ca bu-
In acelasi timp este instalat pe Piata Constantin von, (actualul palat al postelor i telegrafelor) Circul Suhr. DeosebinCircul Suhr
`du-se de celelalte circuri acoperite CU Onza,
Clestinat sa joace i iarna, este construit tot din leirIll.
Tata de pita, programul de la 2 Iunie.
CIRCUL SUHR
Sdmbiiid 2 lunie 1873
MARE REPREZENTATIUNE .BRILLANTA DE GALA
D-1 i D-na Davene va escela mai tu osebire prin incredibilele sale productiuni gimnastice pre cele trei trapeze In aer.
D-1 Albert Suhr va escela mai cu osebire in productiunea
sa mimicd pe cal, sub titlul: Matrosul pe timpul furtunei pe
mare"-
D-1 Cotaki se va distinge prin miraculoasele jocuri japoneze cu membrele pe pic oare.
D-ra Francisca Suhr in positiunea sa mirnic pe cal.
Etc., etc.
In total 16 nu,mere.
www.dacoromanica.ro
106
Miercuri la 2 Mai rnoare la Heidelberg printul Alexaridru Ioan Cuza. Moartea i-a fost pricinuitd de un anevrizm al
aortei. In tard, $i mai ales in Moldova, $tirea acestei morti pro .
duce o mare ernotie.
Din toate orasele roesc. telegramele de condoleant $i mad.
nifestatiunile de addna jale a cilor cari mai pastrau Inca_ In:
inimil cultul marelui Domnitor.
Toti poetii vremei sem necrologuri rimate. Poetul Gheor
ghe Baronzi, prefect de judet la Britila Ia epoca detroniirei luf
Cuza, scrie. urmMoatele versuri_ intitulate :
DATE NEFASTE
Galicul alectrion
Anunfa in departare
Sfardmarea unuz tron
x5i a unui Cesar mare.
De p'al Dunarei mal verde,
Unde .geniul dupnan
Ratdose, pan 'a perde,
Calea divului Traian,
Prin c alle nerdzbite
De maini vitrege urzite.
www.dacoromanica.ro
107
doi Mitropoliti ai
Mitropolitul Moldovei trimite urmatoarea telegrama :
Fratelui Miiropolit al Ungro-Vlachiei
putea veni, s'a; delegati doi frafi episcopi din Eparchiile Juris
www.dacoromanica.ro
108
,
og
--
Dar vg rog credeti. oare, crt viu aci sit fac istoria acesfui
eDomn ? Nu. caci care glas poate sa o faeg ? Care paging tipg-
Fata tarei este pagina istorici lui Alexandru Than I. Aiexandru loan I nu are trebuintg de istoriograf. El singur si-a
scris Istoria Sa prin legi, prin actelo ea care a frtcut tin Stat.
o societate alta de Cat aceea ce i s'a fost dat eand l'am prociamat
Domnitor.
Sunt patrusprezece ani trecuti do eiltid In Adunarca tareL
110
Ce i se zicea atunci?
Tu, Maria Ta, fii bun, fii bland, mai ales pentru aceia
pentru cari toti domnii trecutl au fost neptstori sau riti
Ei bine, va fac o intrebare: luati Istoria Romaniei de dincoac i d dincolo de Milcov, cautati. paginile ei $i se- va gtsi
Vr'un domn care st poatt st se compare cu \Todd Cuza ? Nu 1
nu poate fi comparatiune intre faptele fo$tilor Domni $i ale lui
Cuza fteute ca om, ca cetttean si ca o$tean.
I s'a mai zis lui Cuza cit natiunea doreste ca priri drepta% prin desvoltarea institutiunilor noastre, prin sentimente cu totul patriotice st mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale. natiunei noastre and Alexandru cel Bun
sabia sa.
Ei bine, fratilor, cand Romania a tinut un mai mare Elm,
bagiu in Europa, de cat acel tinut de.Alexandru loan 11
Alexandru Joan I tinea cheea Orientului $i nimic nu se ft-
cea In Orient, nu numai fart stirea, dar fart voia lui. El era
gata asi sacrifica tronul, persoana sa, numai sa-gi apere tara de
or ee pericol. Pentru cit el area constiincios natiunei romane.
*.apte fmi ne-am odihnit, $apte ani n'a fost umiliret... dar a.
ctzut silnie i Romania $i-a intrerupt cariera...
acei can l'au rasturnat et mai demn nu s'a mutat alt Domn.
www.dacoromanica.ro
111
functionari, ne intrebilm : nu avem nimic de fcut ? La 59 Romanii au dat clreptul lui Cuza sg facg tot si de aceea se zicea -ea
unul luCreazg pentru toti : area constiinta nationala. Acel unul
nu mai este azi, toti dar trebuie sal lucrgm si sg. lucram In
spiritul lui, sit fin" oameni ai tdrei noastre, sit ridicgm sus stind.ard.ul ei In afarg si inguntru, principtul acela farg de care nu
www.dacoromanica.ro
112
In caz de a Ineeta din via% vreunul din fiii mei iubiti Inainte de a avea varsta legalg spre a putea testa dupb." aceastgi
varsta, Mira, insg, a fi festat,sau pentru or ee avere ar rgmane
afarti din testament. rno$tenitor va fi fratele stia supravietnitor,
In caz de a Inceta din viatg si cellalt fiu al meu iubiVt
inaintee de vlIrsta legala spre a putea testa ,sau fgrg a fi fgeut
testament sau avand facut testament pentru averea ce va rAmane afar& -din testament, de va trgi Ina prea iubita mea
sotie, se va bucura de tot uzufructul iar dupg moarte, toatg aceasta avere de care nu vor fi dispus fii $i mostenitorii mei
va servi pentru creatiunea i Intretinerea unui asil de copii
orfani si ggsiti in orasul Husi care va purta numele de Asilul
Cuza si se va administra de tutela hotarita pentru fli mei In
minoritate, fArg sg poata vreodatg nici Statul nici rudele mele.
a avea vreun amestee sau ingerinfg.
Duna incetarea mea din viata, epitropul prin stiinta consiliarului, vp. plgti 7000 napoleoni de aur, zic-sapte mii nanoleoni de aur, persoanei ce va trip:Use, obligatiunea mea -olograft"). scrisg in intregul sau de mine in limba francezg, datatg
In opt hma lui Ianuarie una mie opt sute septa zeca i tret
calendarul nou sau doug zeci Si sapte Decemebre anul 18-1
cql n 1-aru1 vechiu si subscr'sg de mine, slobozitg, In Florenta
(Para) si facutg, in aceuisi zi rand am fgcut acest testament.
yell re dispozitiune $i t est am ent anterior acestuia sun
si ramtin clesfiintate.
www.dacoromanica.ro
, 113
Aced testament olograf scris In intregul skit, ilatat si sulii
scris de mine, s'a facut asthzi In Florenta (Italia) la opt in luna
lanuane 1873 calendarul nou sau dougzeci si sapte Decembne
1872 calendarul wectuu in patru exemplare asemenea, din care
A. I. CUZA
DIVERSE
www.dacoromanica.ro
114
4ext de lege, $i numai pe baza unui ordin minsterisl sg. se proceada, la arestarea martorilor, cari puteau fi si din elementul
sculptor.
2) Inscriptiile.
de
cade azi In ruine $1 in curand limp ea va trebui data la pgplant. Spre a preintampina insg peirea acestui monument in
care numele lu Mihaiu se va $terge poate din coltul Bucurestilor ales de dansul, nu s'ar putea oare- doborand acum de
Andatg clgdirile ruinate ale mangstrirei, sa se creeze pe platforma acestui deal o esplanadd mgreatg si frumos notrivitg,
www.dacoromanica.ro
115
pc care locul altarului actual ar fi prefacut /rite() cripta boltita subterana d'asupra camea s'ar inalta monumentul pla,
nand astfel asupra unei mari part a orasului?
In acea cripta s'ar depune si s'ar pastra cu religiozitate.
pe vechiul Iui alhr, capal lui Mihaiu Viteazul, care cu onorurile cuvenite, s'ar transporta aci din mana'stirea Dealului,
legatura cu imprejurul.
Catre sfarsitului lui Septembrie M. Pasealy deschide
stagiunea la Teatrul National. Iata afi$ul au care anu,nta In
ceperea reprezentatiilor cat $i repertorul. Dau In Intregime
repertorul anuntat pentru ea lumea de teatru de astazi sa eu-noasca care area nivelul teatrului la 1873 $i cat de neinsem*
nata erea literatura originala In comparaite cu literatura lii
tra ductie.
PIESE NOUI
116
Reprise
117
118
Banca va putea emite bilete la purtator garantate prin numerar in cantitate de o trenne.
Biletele emise nu vor putea fi mai mici de 50 lei.
Etc., etc.
COLEGIUL II
COLEGIUL III
ClIteorghe Manu.
119
minicile generalul Florescu vine In persoand ca sd vadd progresele realizate. Se opreste In fata mea, Imi comanda: arma
Ia mnd, apoi Imi cere ca, in aceastd. pozitie sd. fac trei pasi
Inainte.
Duminica viitoare facem un mars militar pe stradele Capitalei, cu puscile si cu muzica In frunte. Am scoborat strada
Mihaiu Vodd, am trecut pe Podul Mogopaiei, stracla Carol,
`strada Craiovei (actuala Rahovei) $i ne-am oprit pe camPia do
la Filaret. Dupd Cateva exercitii ne-am inapoiat.
Pe vremea aceea lume patina In Bucure$ti iar acea at&
erea nu avea obiceiul stradei precum are cea de astzi. De aceea mar$ul nostru nu a avut un prea mare succes de curiozitate.
intrat in guvern de cateva luni -dat urmtitorul Begulament asupra instructiunei militare fr
tiune Titu Maioresctos
COH.
120 -4
cundare sant datori a invilta si in teorie si in practicd cu arma:
scoala soldatului, scoala de campanie, tragerea la tinta, ser-viciul in campanie, serviciul de garrnzoand si serviciul inte.1
lior.
gimnasticei.
9) Una sau mai multe scoate alc4tuind batalionul vor avea
drapelul cu inscriptia; rViitondl- si initialele Domnitorului.
10) Exercitiul militar se face in curtea scoalei sau In lor uri apropiate si anume destinate de doug ori pe saptdrnang.
iar exercitiile gimnastice la aceleasi ore de 2 ori pe sptitInnht In localul scoalei.
1.1) Uniforma elevilor din orice swan: va fi ca aceea a do4
robantilor cu deosebirea -ca la gulerul bluzei tunicei sau man-
elev in certificatul sau de studii. Iar parade militark a elevilor tutulor scoalelor, concentrate intr'un loc anume determiwww.dacoromanica.ro
121
natc se va face in dimineata zilei fie Sf. Petru inainte de Impartirea premiilor".
Ministru de rezbel Florescu.
Ministru instructiunei publice si al cultelor T. Mcdorescu,
Acest regulament nu a fost nici odat a. pus in practica; iar
exercltiile militare incepute, precum am spus la cazarma Ale.xandria, au ramas fara urmare.
Framantarde politie caderea guvernului conservator si;
(razboiul din 1877 au zadarnicit acest inceput care fagaduia
'atilt de frumoase rezultate.
Generalul Florescu pregatea armata in vederea marilor eyenimeme ce se anuntau in Peninsula balcanied.
In fiecare Duminied, primavara se facea in Cismigiu un
razvod. Detaomente din toate, armele, onteri, generalul Florescu urinat de aghiotantii si veneau in Cismieiu si dedeau
razvoclului a infatisare de speclacol minter; fiinda, generalu-'
lui ii nllicea, pe langa allele, si fastul.
Printul Milan al Serbiei venise in Bucuresti sub aparenta
(
.razbolul in contra Turciei va izbucni in Baleani si voia s5, curloasa. dispozitiile Romaniei.
Vorn vedea mai departe care erea situatia Europei in preiva rilzboiului ruso-turc. Dar generalul Florescu pregatea cos-.
itirea, umplea depozitele cu efecte de echipament, cu caciuli,
;Mame, lopeti etc., etc. Fiindca sferele guvernamentale stiatt
ge se pregateste in apropiere si ereau incredintate ca .partidul
meri iticerea unei medalii care sa.' fie trimisa lui Thiers numit
jet
www.dacoromanica.ro
122
Domnilor,
A. THIERS
123
zate. Vasilache Lambru a putut ajunge pans: la piedestalul sta.tuei pe care s'a incercat in zadar ca s'l urce, Ins o mann. vi.
www.dacoromanica.ro
124
Ca in toate epocile ca In toate tarile fie care moment istonic este reprezentat prin unii oameni cari se desprind din
multime si cresc mai inalti de ctit altii- Acest fenomen se ma-
www.dacoromanica.ro
125
Bonifaciu Florescu, venit (1(.1 curand din Paris undo Invatase litertle, om cu multi! lectura., T11 multi pasiune literarg,
avea temperamentul luptlitorului. De aceea ii vedern crt se asund. cu inflticb,rare In luptIl in contra gnvernului.
Temperament combativ, scria mereu desi nu avea talentul
scriitorului, i tine& ccnferint i se avanta la tribuna intrunirilor politice do `si nu avea de loc darul vorbirei.
126
Dar acestea ereau paliative. -Atunci grupul literar coinpus din Petre Gradisteanu, Ciru Economu, poetul Zamfirescu
etc. se pune pe munca $i scrie, spre a fi reprezentata la Teatrul National, revista Cer Cuvdntul.
In ziva de 8 Decembrie revista a fost citit in comitet, a
placut mult $i a fost primita.
Aceasta a fost cea d'intai revista teatrala in Bucuresti, a
Ce petrecere frumoasii
E in Cismigiu pe lac
Barca mica si voioasli
Te conduce dupd plae.
lei i colo cdte-un pege
Tot de dragoste vorbeste
www.dacoromanica.ro
128
ANUL 1875
tune.
In Romania era o foarte slaM activitate literara. activf,
(tatea st'ntifica era si mai nun'', viata public:a era prin ur,
www.dacoromanica.ro
129
twecute.
,Insa pe de alta parte nu vedea cu &chi buni agresiunea rueascL Staruintele Angliei pe langd Poarta erau motivate, in
mare parte, din dorinta de a inlatura interventga armata a Resiei.
Franta, care era Inca prea slaba spre a face o mare politica
europeand dar in care elocea dorul revansei, visa, inca do pe
se,tuncL la o alianta cu Rusia impotriva Germaniei.
De aceea politica ei era mai mult binevoitaare Rusiei.
Domnitorul Carol era in curent cu cele ce se ventilau, de
rateea lua masuri ca s. creasca puterea militara a tarii.
Atmosfera se incarca zilnic.
Alegerile generale pentru Camera se apropiau.
Incetul cu incetul randurile opozitiunel se ingroase. Mad
noIache Costacbe Epureanu, un vechiu conservator, trecuse in
opozitie i dupd el mai multi conservatori facurd la fel.
Presedintele Camerei, Beizadea Mitica Ghica nu mai era
pin termeni dulci cu Lascar Catargiu, generalul Florescu, de si
iministru de ra'zboi, era nemultumit i intriga. In cercurile
laristrocratiei bucurestem se proecta rasturnarea lui Lascdr
Catargiu si inlocuireajni cu un minister Dimitrie Ghica
si cu general Florescu.
Vasile Boerescu, ministrul de externe, Inclina &Are Beizadea Dimitrie Ghica.
Daca toti acesti conservatori ar fi Ames stransi uniti e de
jpresupus ca opozitia liberala n'ar fi izbutit s rastoarne pe
i,conservatori cart posedau, pecum am mai spus, un mnunchiu
4nsemnat de oameni de valoare. Dar dihonia intrase in partiPdul de la caring.
Clasele dominante au, ca orice organizm, boalele lor spe.
cifice.
Cu cat un partid posedd mai multi oameni de mare vabare cu atat tendinta fiecaruia de a ajunge la locul cel clintaiu
este fireasca. Dad, in sanul maselor rivalitatea politica nu eixistrt, de la individ la individ, motivul e usor de intPles, motivul este ca in sanul acestei masse nu existd intaietati de re.
yendicat.
Astfel se explica de de partidele, atat timp cat sunt in opo.
www.dacoromanica.ro
130 4
pe tang& setea unora dintre fruntasi de a Itra locul Iui Lascar,
Catargiu, mai erau $i evenimentele din afar% cari se aproptiau.
Se apropia rdzboiul oriental.
insemnare politica.
cani bandele bulgare Incep sti se miste. far Serbia face pre-t
gdtiri militare.
In aceastd atmosferd se fac alegerile generale pentru Ca .
1875.
Alegerile au fost precedate de o animatd campanie condusti de ziarele Romanul" organul lui C. A. Resetti si all
partidului rosu, cat si de Alegritorul Liber" apdrut la 23'Ianuarie 1875 ce esea de cloud ori pe sdptdmand. Acesta era de
formd organul intregei opozitiuni sau a coalitiunei dela Mazar-pasa, dar in realitate tot elementul rosu predomina.
Comitetul acestui ziar era compus din Alex. Lupascu, Du.
mitru Bratianu, Dimitrie Sturza, Dimitrie Giam, EugeniuPredescu, Eugeniu Stalescu, Emanoil Protopopescu-Pake,
Grigore Lahovari, George Danielopolu, Ion Ghica, Ion Boamba, Ion Brtitia iu, Ion Cmpineanu, Nicolae Pdcleanu, Nicolae
Fleva, Nicolae Calenderolu, Remu N. Opreanu, Sava Vasiliu,
Vasile Constantin.
Girant responsabil era viitorul mare scriitor I. L. Cara:A
geale $i corectorul gazetei, iar administrator Grigorie Serurie.,
puternicul elector rogi din Dealu,l Spiral.,
www.dacoromanica.ro
131
tribunul".
www.dacoromanica.ro
132
COAtITIA DE LA MAZAR-PA$A
133
lupta intre doua sau mai multe partde politice, dar era, mai
ales, lupta intro doua tendinte., intre doua lurni antagonice.
www.dacoromanica.ro
134
--.,
1 3)
APoi la desert :
Pentra musizA Gund
S bem imprPund
Dam o baclava
Pentru beizadea
Etc. etc.
Pointagiile acute dedeau o majoritate mare candidatului liberal cu conditia ca sa. nu se fac . acte de teroare.
www.dacoromanica.ro
136
In aiunul alcgerilor tara s'a pornenit cum cd din sdnul partidului constnator de la carma 'Isere un partid liberal-conservator sub presedintia lut Beizadea, Mitic, adica a printului,
Dimitrie Gl Ica, fostul presedinte al Camerei.
In ade;ar, in ziarul ,,Prcsa", organul guvernamental, organ
personal al Iui Vasite Buerescu, ministrul de externe, a apdrut urmatorul manifest adrEsat tgrei, manifest a cdrui aparitie
a fault de altfel, destul sdnge rgu printre vechii conservatori:
MANIFESTUL PARTIDEI LIBERAL-CONSERVATOARE
Ciitre alegatorii districttaut Ilfov
lente i brutale. Indiferenta multora sau lipsa noastrg de unitate in actiune, a constituit pentru aces-tie un mijloc puternie
de reusitg.
Pentru a evita. aceste rele rezultate, edtiva, tilegatori, luand
initiative_ a format un comitet electoral pentru districtul Ilfov
cu scop de-a mentine unitate de actiune care trebuie sg domneasc g. in ceIe patru mari colegiuri ale acestui district. Fae
www.dacoromanica.ro
137
138
de Bonifaciu Floresce
pe conferentiar,
care de altfel era cu totul lipsit de talentul
oratoric
ci am inceput sg agitam, indemnand publicul ca la/
sfarsitul conferintei sa meargg la Primarie.
Ar.-
www.dacoromanica.ro
139
strignm:
Un pantalon cret, malt, voinic, frumos, anume Dined Pulureanu., se urea pe zidul-balustradn al halei si incepe sh apostrofeze pe cei din Primrie
Afard ciocoii1 Ne-ati adus bn'td'usii, etc. .
Pe fereastrn znrim capetele lui Vava Ghica, candidatul gue
c
xernamental, a lui Alexandru Ornscu, senator si profesor uni,
versitar, care prezida biroul, si altii.
Cdpitanul Mnrculescu, vnzand c afacerea devine serioasd,
comandd cu vocea-i puternica :
Arma la manb,' 1
"cdtre noi. In acela$ moment aud in urmil ceva care se aseairrinnn cu sborul unui stol de pa'snri. M. intorc $i nu mai vnd
jpe nimeni. Spatiul era gol ; miile de oameni cari venisern in
airma noastrd de la cire, zburaseral Doar cateva calcae in fug6
si
eta
www.dacoromanica.ro
140
tite. Spre a nu fi lovit la cap, ridic bratul slang si en bradrept Iovesc cat pot. ,Palaria imi cade. Unul dintre
tuI
141
afara bandele".
Atunci capii bandelor ce erau in sala alegerii si anume
frase Scorteanu, Mihulet si un Tanasescu, functionar destituit pentru delapidare, esind in balconul primariei, coman
dara bandelor dati baetii"
D-1 C. Bacalbasa fu lasat de banditi spre a fi transportat la spital unde, se zice, ca astazi ar fi murit, etc., etc".
Dar versiunea nu era adevarata.. La spital, nu am fost nici
o clipa sit... pot afirma, de asemenea , cal nici n'am murit.
Acum Capitala era in paroxizmul fierbereit.,
Gaud am ajuns pe strada Carol pravallile erau toate fnchise i cu obloanele trase. Patrule de soldati circulau. Prefectul de politie Enachita Vacarescu, In uniform's: de ofiter de
calarasi, galopa catre prefectura politiei. Alegatorii fugariti
nu s'au mai apropat de biuroul electoral .Rezultatul scrutimtlui a fost bine inteles, alegerea lui, Vladimir Ghica numai
cu 145 voturi, Dumitru Bratianu a Intrunit 40.
Cea dintaiu urmare a urgiilor electorale dela 27 Anrilie
a lost demiqiunea In corpore a unui numar de magistrati dela
tribunalul Ilfov. Tata aceste demisiuni,
Donznyle- nvinistru,
www.dacoromanica.ro
142
trib. Iifov.
Urmeaza apoi a cloua demisiune.
Ilfov.
fifov.
143
tucaci.
Alegatorii din Oltenita: sectiunea VI, peste tot 403 alegtitori votau in localul Mandstirei Radu Vodd.
Sectiunea VII: compusd din alegdtorii din Sabaru, Negoesti, Mostistea, Znagovu $i aambovita, peste tot 601 alegiitori,
yotau in localul scoalei de bdeti No. 3 din case Poendrescu
de pe strada Justitiei, suburbia Antim.
Primarul Capita lei G. Menu, viitorul general G. Manu,
afise a doua zi urnaittorul ,,apel dare cetdtenii Capita lei".
Dezordinile regretabile ivite eri in jurul ospelului cornunal, cu ocaziunea alec,erei deputatulul colecriului II, ne impun
datoria de a face apel la bunul simt $i pariotizmul cetatenilor si ai consilia sd, se abtie dela manifestatiuni sgomotoase
si violente care, dacd s'ar repeti si la viitoarele colegiuti, at
compromite linistea publicd.
Msati pe alegdtori a merge la vot $i asi exercita in pace
Clrepturile politice.
Primar: G. MANU.
Alegerea colegiului al 3-lea se anuntd foarte inclarjrth.
Dacd la colegiul II unde votau, oarecum proprietarii si ?tun-
tasii comertului, s'au putut petrece astfel de presiuni si violente, ce va fi la colegiul al 3-lea.
Din ajuh noi Comitetul studentilor", spre a imprati for-tele politienesti a doua zi, am imprimat si am impartit printre
studenti si cu grija de a cddea in mainile politiei, urmatorul
aviz:
'roul.
www.dacoromanica.ro
144
tesc cg, se vorbea atunci 11e un fierar care Meuse minuni de vi-c,
145
www.dacoromanica.ro
146 ---
D-1 neva cius ue guvcrn cu alaiu domnesc la judele ins'ilructor si la politie, este tinut la secret. Mai toti arestatii au
frziva $i noaptea lacate la celulele lor dela Vdcaresti.
Pentru ca un om ca Nicolae Flex a sa, fie maltratat In felul
acesta, sa fie purtat pe jos $i in pas grabnic intre doua cornppanii de soldati pe strazile Capita lei de colo pana colo, erau
kdoua motive, lntaiul inclarjirea din tabara guvernamentala,
-al doilea temerea ca Fleva sa nu fie liberat de multime.
Ziarul guvernamental Presa, organul lui Vasile Boerescu,
gninisterul de externe intr'un articol violent, aproba arestarea
qui. Nicolae Fleva, numindu-1 cap de banda. Fleva raspunda
Eiprin urmatoarea scrisoare publicata in 1Zomeinul dela I. Mai.
Domnule redactor,
Stiu ca cele ce se relateaza In ziarul oficios al banditilor,
Au merita. nici o desmintire de oarece publicul roman cu.nostea ca tot ce ese din pana acestor constiinti vandute nu este
de cat calomnie si neadevar. Dar indignatiunea nu ma poate
opri de a releva cele scrise de clansul cu ocazia alegerilor din
Capita la in No. sau de azi.
Se zice In acel ziar c In capul a 300 banditi asi fi mers
`dela primarie la culoarea de galben spre a lua urna care fuvse, prin forth: si inselaciunea po1ijiei, rapita alegatorilor.
Ceea ce v rog sa faceti cunoscut este ea la galben am.
mers In trasura cu d-1 Carnpineanu, dupg ce acei 300 alegatori
erau acolo, unde s'au gasit indignati ca oricine se vede viefarN. de legei, si c. numai cuvintele de impaciuire ale arnicuJui meu Campineanu au putut s linisteasca si s. evite
varsarea unui sange inocent. Pentru aceasta ma refer la ono&
Tea d-lui Bagdat care era acolo.
Cat pentru epitetul de cap de banda ce mi se arunca dc
pei dela Prosa, daca masa alegatorilor romani au ajuns sa fie
batati astazi ca banditi In tara lor, eu nu pot ravni ra un ti
tlu $i invoca mai mare cinste de cat a fi capul lor si a ImVartasi aceasta onoare cu fiul Campineanului care a ajuns a fi
Wratat $i el de cap de bancla de aeei earl s'au hriinit In graj'duffle parintelui sau".
Aceasta scrisoare a facut mare zgomot pe vremea aceea,
'mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu,
despre care se spunea c esise ,dintfo pozitie foarte umilb.
/Limb
Arestarea lui Nicolae Fleva provoea o mare agitatie In Bururesti. Intelectualitatea era indignata, tineretul se agita, maMalalele erau in mare fierbere. Tot felul de vesti ,sinistre Ince'wed s circule.
Conform legei biuroul electoral de la Primarie fiind
Foul central, acela libera certificateletjalesilor, InSa acest biu.rou era In mane. opozitiel. Astfel ca au fost proclamati doug.
tranduri de- deputati: unii proclamati de catre biuroul central,
du -numai in numele coloarei de verde $i de rosu, ceilalti prof
clamati de catre oelelalte 3 seetil.
www.dacoromanica.ro
147 --.
148 r
ineanu, Statescu, G. Vernescu. Pake Protopopescu, etc,Cel dintai toast I.-a ridicat G. Vernescu, fa care a ritspuna
C. Nacu.
D-1. Danideanu. (DailidopoIu) a ridicat un toast pentru
trunirea tuturor blirbatifor pe terend principidor de lihertate
Kogalniceanu.
si democratie, la care a aspuns Mihail Ion
Bratianu, States.
Au mai vobit Nkcolae Blaremberg,
cu. Cimpineanu, Ion Ghica, etc.
lata ca mostra a elocintei vrernei, toastul lui N.. BIarern.
berg:
,./n momenttd unde atati fii vitregi s1ie cu rninile lor
nii snul matern al tarei, ne ramne o mangdere s'o m'andrie
eiceea de-a va putea arata...
Sfintimintele ce ne animeaza in acest moment ne sunt asa
"de cornune Meat ne putem Intelege si cu jumatate vorbe. Di'.orui Intre guvern i wittune este astazi. consumat, este cornoplect i irevocab.I. Fericiti dar acei ce in aceasta. ocaziune au
,17tiu.t sg, se ranieze in parte& natiunii: viitorul e a/ lor, cdci gu.vernele trec st natiunea re.mane...
Inch n, dar, in sanatatea magistratilor demisionati. floarea
podoaba
unel generatiuni, 1nchin pentru toti aceia ce, in mg.1
;sum puterilor Mr, sunt hotaralti a Incra la restaurarea. dreptagei si 1 bertatei in Ronania. 1nchin in sfax5it la. acel scamp abpent la acel ern de inima si de talent (N. Fleva),- de care reeea
Rrichisoare, persecutia k arbitrarul ne despart"..
Onoare ou
www.dacoromanica.ro
-- 149
treanu. A. Atanasovici, Ion Tausanu, C. Sturza, G. Darmanescu, M. H. Caracostea, dr. Al. Vlaclescu.
Domnul G. Meitani, fost prefect si deputat, a lost Impamantenit de Camera. Ziarele opozitiei intreaba ce se fac cu actele facute de d-sa ca prefect si de legile votate de d-sa, pe cand
50
ichestinne, numita chestiunea Crawley, dupii numele concesionarului englez care a lost agreat de Camera, a pricinuit un
a-nare scandal si. a contribuit mult la cliscreditarea si la pra,
busirea regimului.
In Camera, conservatorii se impart in doua tabere si. se
combat furios. Ion Lahovary, intr'un moment de indignare,
declartt ca asupra acestei concesii s'a deschis un Sultan-Mezat.
o societate romana cu capital de peste 60 milioane se for.
meaza spre a lua concesiunea. Bine inteles avem a face cu o
arma politica. Actionarii, cari sunt toti fruntasi politici, adreseaza presedintelui Camerei o cerere de concesiune semnata
de Ion Bratianu, Ion Kalenderu, Grigore Eliad si D. Sturza.
.Guvernul sustine ca sa se dea concesiunea unui consortiu
strain. Mai este un consortiu reprezentat prin englezul Crawtley. Raportor al proectului de lege in Camera este Vasile Ale,
zandri. Este curios de vazut cum *11 combate Petre Carp, tovarasul politic dela ,,Junirnea". Vasile Alexandri combate In raportul sau propunerea lui Crawley. Petre Carp spune:
Descrierea pe care o face raportorul despre proiectul
Crawley este demna de poetul transformat astazi in raportor
;de lucrari puMice. Ministrul combate traseul Crawley, raportorul e ademenit de idei poetice dar nu reale, uncle e dar nliji
tocul de a ne forma convictiunea?"
Ion Bratianu si Alecu Catargiu au cerut votul pe fata la
votul in total, dar biroul a pus votul secret. Conventiunea a
Tog admisa,dupa furtunoase dezbateri $i dupa ce Ion La4hovary a dePlarat In Camera ca asupra acestei Conventiunii,
voturi majoritate.
In ziva de 24 Mai Nicolae Fleva este liberat din Inchlsoare in urma ordonantei de neurmarire.
Ziarele opozitiei publicrt sub titlu Programa, actul de constituire al coalitiei parlamentare. Acest act e semnat de: M. K.
lEpureanu, I. C. Bratianu, M. Kogalniceanu, Al. G. Golescu,
O. Vernescu, Take Anastasiu., C. Fusea, Al. Candiano-Popescu.
7An. Stolojan, G. Chitu, C. G. Pesacov si N. C. Furculescu.
In $edinta Camerei dela 1. Ianuarie este ales mitropolit
primat in. urma mortii, la 5 Mai, a lui Nifon, Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei, cu 106 voturi, contra episcopului de Arges Iosif Naniescu, care a intrunit 84.
Lupta a fost crancena si numai faptului ca Calinic era mitropolit al Moldovei, i-a dat reusiia.
www.dacoromanica.ro
151
tonomei Romanii.
In zilele de 29 ?i 30 Iuniu 1875, toti Romanii cre*tini si
www.dacoromanica.ro
152
----
153
de presa.
La 16 Iunie colegiul pentru alegerea mitropolitilor st episcopilor alege mitropolit al Moldovei pe Iosif Naniescu., epscopul de Arges .Epibcopul Melhtsedec al Dunarii de jos a in
,trunit 38 voturi.
Bratianu, D. Cornea.
Ziarele din Paris anunta Ca:
154
mai Inalt.
Precum am mai spus, batalia nu urmeaza numai intre
guvernamentali i opozanti, dar Intro doua idei, vechea lame
conservatoare 5i himea noug care rasare i vrea s ia parte
,activa la conducerea Statului. Tot tineretul venit din scolile
'din Paris, se Inscrie en, foarte putine exceptii In randurile
jaartjdului liberal. Se va vedea mai tarziu cum ca, dupg caItlerea regimului conservator, tineretul liberal s'a grupat In
-- 155
Germania nn va Impie1ica Rusia ca sti-si execute programul
In Balcani. Dar Austro-Ungaria e cu totul de alta parere,
0 izbucnire este iminenta. Dar de unde va veni ?,
ANUL 1876
redusa tot la putinele pusci aduse do mull atacatul st calomniatul guvern de la 1868. Ba se mai afirma ca in cestiunea puscilor se urzesc afaceri demne intru toate de curate concesiune
Crawley".
din Romania, cari fac parte d;n rezerve, sunt invitati a merge
la corpurile bor.
156
157 -e
respingerea motiunei aceasta este votatit, In aplauzele frenelice ale majoritatei Senatului si ale tribunelor, cu 31. votug
contra. 21.
dina publig, care conjura pe beizatleau sd-si retragd demisiunea, acesta refug. A doua zi este ales presedinte C. Brdii
158
Vino.
de presa.
In sfdr$it, din P au z a hartuelilor din shnul partidului
sari, Lascdr Catargiu se hotdrd$te s treactt mana opozitiunei. El
dizolvd Senatul mai mult-spre a peclepsi pe conservatorii dizidenti : printul D. Ghica, Vasile Boerescu, Al. Ordscu, etc. Ale.,
erile cele noui sunt fixate pentru zilele de 26 si 28 Martie.
CADEREA "CABINETULUI LASCAR CATARGIU
Dizolvarea Senatului insemneazd inceputul sfdr$itului
pentru regimul conservator.
Costache. Rosetti, care refuzase sr), candideze in alegerile
din 1875, vine din Paris; el $tia cd acum regimul conservator,
e star$it $i ca." partidului liberal ii va reveni datoria de a lua
tionald.
Pentru intdia ()ail Printul Carol se depairta de la neutra,litatea Sa, sore a se prezenta fati$ ca un adversar al guvernuhri sdu.
www.dacoromanica.ro
-4-- 159
'delegat la Parisului.
In raspunsul dat lui Clmenceau Victor Hugo a spus sit
tirmatoarele elocinte cuvenite :
Functiunea ce-mi daVi este o onoare. Dar ceea ce se numote onoare in monarchie, se numeste datorie in Republical
Alegerile senatoriale incep. In Bucuresti animatia este
extrem de mare.
mandatiel
In sfar$it alegatorii prezenti se pronunta, pentru Vernesm
cu o mare majoritate.
La colegiul I, operatia a decurs in liniste, administratia
flu s'a amestecat fatis. S'a votat liber. Si rezultatul a fost paritate de voturi intre cei doi candidati. Biroul a procedat la !
tragerea sortilor si sortul a faverizat pe Beizadeaoa, dar opo-c
zitia a contestat alegerea aci sortul era contra legei. De altfel
nici Beizadeaoa n'a primit sa, fie alesul sortului si a clemisio:,
nat. Iar colegiul a fost declant Nacant.
www.dacoromanica.ro
160
tent.
klin pal tidul D. Ghica far la Iasi pe Nicolae Tonescu seful. fractiunei I berate.
De Inclata re rezultatul alegerilor fu conoscut Lascar Caitargiu s'a dus la Palat *i si-a prezintat cl migunea.
Vineli la 2 Aprilie Romfinul" anunta ca regele a chemat
ve Gheorghe Veinescu spre a-1 ins- mina sI compue cal me(WI. A cloua zi Silmbata 3 Aprilie, acelas ziar anunta ca Gh or-
.ghe Vernescu, fiind ins6rcinat sa formeze cabneful, a prezentat Domnitorului lista n-nn steriala urmatoale:
Presedinte si la interne G. Vernesru, Manotacl e Costache
Ila luc ari publice, Ion Ghica la justitie, M. Cogalniceanu la
fafa erle stril ne, Ion 13ratianu Ia ra'zboiu, Dumitru Sturza la
Vinante, Eugen Stuitescu la instructie.
Domnitorul certincl sa se f -a modificliri in listit G11POr}
the Vernescu si-a denus mandatu,l,
www.dacoromanica.ro
A 1612 Lai
D. Cornea.
ralul Christian Tell la finantP, Paul Vioreanu, procuror general la Casatie, justitia, Dumitru Cornea, comisar general la
predite externe, Al. Ordscu arhitect general. la instructie si
culte, general Tobias Gherghe la lucrari publice.
Ziarul ,,Deutsche Zeitung", vazand atatia g nerali(?) pe
lista, a botezat ministerul Floiescu: Sdbet ministerium, adica
IMinisterul Sabici".
Acest minister este primit In toate cercurile nurnai cu
glume, eaci e vazut ca este numai un minister de tranzitsiune
cAre va trIi d'abia Ora la deschiderea Camerilor.
Intro Limp ziarele anunta ea d-1 tefart Sibleanu fiul,
6. dobandit la Neapole titlul de laureat in stiintele naturalei
prezentand i o lucrare intitulata: ,,Despre pestii electrici si
-pseudo electrici".
tea?
www.dacoromanica.ro
102 -.1fr
cje
163
vomnule profesor, cunose toata materia earl de aceasta cestiuna pe care n'am avut vreme is'o repet. Va rog
intrebati-ma ori care cestiune veti bine vol.
Brinzii erea un om cam aspru, $i mi'a raspuns:
Acu.m la fisico-chimice.
Examinator aveam po batranul Alexia Marin, un om de o
liunatate Mira pereche. Ne avand griji de dansul nu am repetat de loc materia; atata numai ca in clipa cand am plecat
www.dacoromanica.ro
164
*- 165
Lascar Catargiu se Koala $i cere ca alegerea vice-prese-dintilor sa fie ana'anata pe a doua zi. Coalitia, care avea ma.-f
joritatea, se opune si cere votui imecliat. Atunci Lascar Catargiu, urmat de toti conservatorii, para.se$te sala. Cei rama$i
ar fi putut procede imecliat la vot ; insa, spre a nu se spune
ca au vroit sa profite de lipsa adversarilor, amana aleger a pe
a doua zi.
'mister.
www.dacoromanica.ro
166
bucuresteana A murit Ion Otetelesanu, sotul Elenei Otetelesanu, marea mecenata a Bucure$tilor. Otetelesanu
locuia in casa unde este astazi Teresa cu parcul in care este
Analta
se aflau d-nele Michelet $i Maria C. A. Rosetti, d-nii Quichei Celliez executori testamentari ai defunctului.
Printre romanii cari au urmat carul funebru citez numerio urmatoare C. Cantacuzino, C. Anion, C. Tataramt, G. Sion.
,Grigore Bratianu, Simu, Vintila Rosetti Floria Rosetti Burssan, Vasile Varnav, Mironescu, Vasilescu, Grant, Balla, Bas-.
taky, Fantaneanu, toti cu frac si cocarda tricolora. C. Cantacw,
zino a vorbit din partea studentilor romani.
Alegerile generale pentru Camera sunt fixate in zilele
-Tat
rde 3, 5, 7 i 9 Iu.nie.
palid. Fenomenul a durat doua ore. Dar soarele si. la o orb. (1,
a. era inconjurat de un cerc palid.
Gheorghe Vernescu, spre a impiedica triumful prea
mare al ro$ilor in alegeri precum si spre a-si alege un numar
respectabili de partizani, nume$te, aproape in loath: tara, nu-.
mai prefecti oameni noi, in special tineri avocati $i foai ma-
167
et apara.
sa'
www.dacoromanica.ro
168
denta cornului electoral, etc. Vom cere ca, oricine stie ceti Sr
scrie, sa. voteze direct".
Programul cerea descentralizarea administrativa si auto.'
pornia coinunala
Este foarte semnificativ ca pentru populatia rurala progra4
mul cerea numai : raspandirea instructiunei, usurarea darilor,
si starpirea abuzurilor, rnasuri nigienice pentru stavilirea
marei mortalitati si o sistema completa de ajutare. protejare Si
incurajare prin toate mijloacele.
Nici un cuvant despre starea econornica a taranului, nici
;Lin cuvant despre improprietarire.
terie de presa.
La impozite so. cere impozitul proportional si pe venit Si
desfiintarea impozitclor indirecte.
Programul recunoaste ca armatele permanente sunt vata-
Ajungand la partea economica, programul cere proteguirea contra invaziunilor i incalcarilor economice straine.
care au ajuns in uncle parti ale tarei a pune in pericol chiar,
fmationalitatea. Programul este foarte nationalist si protec-
tonist.
169
FIeva.
servatorii.
La Ilfov Dimitrie Ghica e ales cu 68 voturi contra lui IonA
Cantacuzino care n'a intrunit decal 10. Bine fnteles rosii Paul
lgssat sa fie ales.
170
tfinante, sper Insa ca acesti domni nu vor tocmai astfel voturile dumnelilor. Sa fie dumnealor siguri ca se va face tot ce
www.dacoromanica.ro
171
172
Carp li raspunde :
Scoate carnetul.
treionul.
Acest regiru nu va sta la carm'a mai mult de 2 sapOmani, fiindca in acest guvern nu este nici un om de Stat.
Dar regimul Bratianu a stat 12 ani la putere.
Ministrii conservatorl dati in judecata, chemati ea sa
ilepuie in fata Comisiunei de ancheta parlamentara, refuzand
ati se prezinte, se dau contra lor mandate de aducere. Forta public. este insarcinata sa'i aduca. In fata acestei violente toti
fostii rninistri conservatord se prezinta in fata comisiund
ins& refuza sa raspunda la intrebarile ce li se pun. Fostii. ministrii declara ca contest& legalitatea procedurei si nu recunose membrilor comisiunei dreptul de a-i supune la interogatorii. Comisiunea se gaseste in fata unui punct mort.
Partidul conservator, vazandu-si situatia internA foarte
compromisa
mai ales in urma darei in judecata a. tuturor
fruntasilor si a cautat sa sape situatia guvernului in afard.
Atat la Paris cat si la Berlin Viena si Budapesta regimul 6raiacuzat ca face o politica revolutionarti, antisemit i rusofila.
Din corespondenta intima a lui Nicolae Ionescu, ministru
eft
www.dacoromanica.ro
4-- 173
a adresat-o la 6
Septembrie 1876 lin Nicolae Ionescu, reproduc urmdtoarele
randuri :
Reactiunea de la noi, PUTERNIC AJUTATA DE EVREY,
a lucrat si lucreazd, nu numai in Austria si in Germania, dar si
aci. Are cu dansa pe d. Mitilineu, care a comunicat
comumica actele mimsterului schimonosite. i chiar ultimul memo-
www.dacoromanica.ro
174 -
Iubite ministre,
telegrafia. azi, Iti -scriu si aceste linii ca expresive.
Nu cunosc Lond.ra, si,- prin urmare, intelegi catit perdera
da thnp pang sg fac cuno$tintrt cu barbatii politici al guver-,
nului si ai opozitiunei.
Cheltuclile acolo sunt mull mai mari cdci trebuie sti stag
la un birt mare si s am $i un salon. Dacti aci am fost silit
sg mg mut si sti am un salon, cu cat mai mutt se core aceastaj
la Londra. Aci am luat apaqamentul pang la 1.1. Octombrie siJ
plgtesc peste tot 700 de franci. Sunt, apoi, silit sa iau .cu mine
un secretar care sg, *tie bine si limba englezti. Am apoi acil
treburi politica, fac ceva. Te rog, dar, inclupleca pe d. Bralianui
cat mine.
In Italia am cunoscuti dar in Londra absolut nimic.
Ducele1) mi-a fticut nu numai o primire din cele mai bune
dar mi-a vorbit de toate cum mi-ai vorbi dumneata, adica en
amicie $i cea mai mare incredere.
Voi fi presentat, in curand, Maresa1u1ui2).
In guvern am inceput lucrdrile. Indatti. ce va veni Thier$
11 voiu vedea $i el mrt va ajuta mutt.
Sapttimana viitoare voiu valea pe ambasadori.
Al d-tale cu iubire si devotament
ROSETTI
In timpul acesta evenimentele din Balcani se precipitir,
rgscoala din Bosnia si Hertegovina cat si rgzboiul sarbo-turc,
pun in primejclie pacea in 13alcant. Intrarea Rusiei ii actiune
notd.ce a fticut pe vremuri zgomot, in care a intrebuintat-o expresiune cgruia nimenea nu i'a putut descoperi intelesul ; Ni
www.dacoromanica.ro
ea'
-- 175
Kituatia este ae o nedefinit practicti.. In acela$ timp ministrul
Unul cate unul Manotache Costache Epureanu, Cogalniceanu, Cheorghe Vernescu, Nicolae Blarernberg, Pake Pratopopescu, etc., etc. au parasit guvernul si au trecut in opozit;e.
Pe cand ,aceste frtinfntiiri se petreceau in politica dinri!nntrii, razboiul ruso-turc izbucneste in primavara anului 1877.
www.dacoromanica.ro
176
nu le avea.
Rusii, la Inceput n'au cerut concursul armatei roman&
Erau prea mandri ca sa solicite ajutorul micei ostiri romitne,
compusa doar din 40.000. oameni. Tot ceea ce eereau Romaj
niei era_ sa le lase libera trecere prin tail.
Daca armatele rusesti ar fi lost victorioase de la inceput
eine stie ce s'ar fi ales de Romania. Putem judeca dupa eels,
Intamplate. Mute la plevna si amenintate a fi arunc,ate Irt
Dundre armatele rusesti nu mai puteau Invinge. Atunci Ta)
rul Alexandru al II-Iea a facut apel la ajutorul ostirilor Ro.s
I
tut trai fiindca Rusia a fost 1nfranta. La i877 Romania n'a esitt
mai mult stirbita numai filindca armatele rusesti au fast;
zdrobite la Plevna. In razboiul mondial Invingerea Rusiei 0_
177
ar fi fost ninnicita.
In apropiere de Zimnicea, priminci ordinul ca S treac'd. Dumtirea, ordin venit de la cartierul general rusesc, a refuzat s
se execute, declarand, cu bun d. dreptate, c fiind ofiter roman
nu poate primi ordine de cat din partea sefului armatei ro
mane. Generalul Gheorghe Manu si-a Indeplinit atunci datod
nia de bun roman si de ofiter cu demnitate. Inst aceast dem.
nb." si corect atitudine, nu a Impiedicat guvernul roman ca
sn-i ridice comanda diviziei, in urma cererei inaltului coraan!i
dament rusesc.
Rusii au debutat cu sila si au sfarsit cu, felonia.
In sfarsit armata roman'a trecu Dundrea, opri fuga Ram)
$ilor i alergd la Plevna.
Pe cand Brdtianu era la Livadia. sau dupd intoarcerea Jur
In tard, ziarul ,,La France" din Paris a anuntat c Romanigl
a incheiat a1iant6 cu Rusia i cd C. A. Rosetti care se afla
atunci la Paris
a fost reehemat subit in tard,
C. A. Rosetti fusese trimis la. Paris cu o misiune polar?
cti important& pe langd. guvernul francez, de akeea el se grabil
ca sa desminta stirlle ziarului parizian, mai cu seam& In par=
tile unde afirma cd Romania s'a angajat Intr`o politic& ostild
,Frantei
www.dacoromanica.ro
.... 178
......
'din
(kl-voastra de eri.
'articolul
Inainte de a merge mai cleparte cu povestirea eveni(mentelor care pasionau publicul bucurestean ca si publicul
Td.in Intreaga tart, sa dau cateva lamuriri asupra expresiunei
'
,partida nationala" Intrebuintata, de C. A. Rosetti in scrisoaa sa. Partidul liberal sau partidul rosu nu purta numele
de partidul national-liberal precum il poarta astrizi ; pe vre-
gra,
tf.1-6,sit nici ortografia si nici formele literare cu totul in conradictie cu dezvoltarea si progresele limbei scrise.
Un ministru care e aprobat de toga' lumea, este ministrul justitiei Eugeniu Statescu.
179
unde Romania era data drept exemplu ca una din tgrile &re
maA liberate din lume.
Ziarul La France", Intre allele, a scris:
usu.
www.dacoromanica.ro
180
og
181
Intaia:
D-lui Redactor al ,,Romdnului"
respinge cu indignare onice solidaritate cu ziarele striiine care au rtispdndit injurii i invective contra Romdniei.
Societatea Romanizaree protesta cu energie contra mi.
carei Mnueli de complicitate atat cu autorii cat si propagakorii acelor insu1te, menite scr discrediteze demnitatea Statului
Tomdn, in momentul cdnd evenimente supreme par a-i imput
ze lupta pentru existenta nationald.
Fidelet numelui, principiilor si credintelor sale, societa
tea Romanizarea" va dezminti prin fapte, cand patria o va
cere, banuelile care au pus la indoiala simtimintele ii devo:tamentul patriotic al israelitilor romani.
Primti, etc.
Delegatii societatei Romanizarea": Joseph Stern, 1. Mar4rufies, Arnlinim laslovici".
A cloua :
www.dacoromanica.ro
182
lor voint4, nu au cel putin, nici cea mai" mica -gee Uespre
Go este Romania si ce sunt Romanii.
VI rugam, deci, d-le redactor, a da ospitalitate acestei de4
claratii, In ziarul d-voastra la care, din graba ce am pus penq
13,
www.dacoromanica.ro
--- 183
are: toe:stud a format totdeauna un gal cleosebit -de Procinciile si posesiunile Turciei $i Suveranul nostru nu poate
tomparat cii un Cap de provincie otoman.
fit
'
www.dacoromanica.ro
184
Finantele Romaniei erau in rea stare liar Sturza propovilduia economiile la extrem. Asupra acestui subiect adresa
guvernuhii o interpelare In Senat ; cu acest prilej face o lun
g. expunere a situatiei financiare a tarei iar pentru, vindecar4
propus; vanzarea mosiilor Statului pentru plata datorieii
fpublice, restabilirea licentelor bauturilor spirtoase, urcareai
impozitului-fonciar i scaderea bugetului armatei la 8 milioa-,
,me. Mai ales aceasta din urma propunere Insemna desfintared
Fomatei, $i neputinta Romaniei de a lua parte la rzboiul es
o anunta.
Ziarele anunta e Americanul Remington a invents! o
Inasing, de scris. Deci la 1876 s'a inventat Intaia ma$ing, de
scris.
umagiu.
185
fr. '180 .1
.
Domnule prim-ministru,
187
'din a se retrage inguntrul trei ca astfel sa se evite din parle-i orice conflict care ar putea sa drag% rezbelul InauntruI
tgrei.
2) Prefectii judetelor limitrofe sunt ordonati in fata coreTibor formulate de comandantii trupelor nitrate si care ar mai!
infra, sa nu interving ca agenti at puterei centrale ci ei vor,
avea a se margini ca simpli functionari politienesti si prin
anijlociri oficioase sa." fereascl populatiunile de eventualele
meajunsuri si conflicte la.sand ca autoritatile municipale, In
lata comandantilor de trupe, s. reprezinte comunele ocupate.
3) Populatiunile dealungul Dunarii au fost desteptate de
asi retrage familiile i averea In comune mai departate de
Duna:re./
OH ce fapte noui se vor produce vor fi de indata aduse
la cunostinta publica.
I. C. Brcitianu, M. Cogeilniceanu, I. Docan, G. Chitu, I.
Campineanu, General Cernat.
Vrea sa zica la 11 Aprilie 1877 rusii au pus piciorul pe te4
frclat pe 2 luni.
188
ART. I.
Guvernul Altetei sale Domnul Romaniei Carol
I asigura armatei ruse, care va fi c hemata a merge in Turcia,
Ebert', trecere prin teritoriul Romaniei $i tratamentul rezervat
armatelor amice.
Toate cheltuelile care ar putea fi ocazio.nata de trebuintele
ART. IV.
Guvernul Altetei Sale Domnului Romania
se obliga. a obtine pentru conventiunea de fat/ precum si. pen,
-rtru cea mentionata la Art. precedent, ratificarea ceruta de legile
romane i a face imediat executorii stipulatiunile coprinse
Siateinsa.
www.dacoromanica.ro
189
Locultori itorrulni,
Prin porunca Maiestatei Sale Irnparatul a toatg Rusia, ar
,mata sa ce sub a mea comanda, e Insarcint g. a combat in con..
tra Turciei, intrg astgzi In tare voastrg, care nu pentru Intiai
data intamping cu bucurie ostile rusesti.
Vestindu-vg aceasta vb." declar ca venim la voi ca vecht
prieteni si voitori de bine; naidajduese a ggsi la voi aceiasi
sufleteascg prirnire care au argtat strgbunii nostrii o$tirilor .
noastre in trecutele rezbele ee le-arn avut cu Tureii. Din partea
mea, conformndurmg poruncilor Impgralestei sale mgriri.
prea inaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut
ivoug, Romani tor, cg. trecerea ostirilor noastre prin tare aceasta, unde vor sta numai vremelniceste, nu trebuie nici de cum
sg. v. turbure, gu,Vernul vostru fiind considerat de noi ea un
guvern arnie.
V. invit dar, prin aceasta, a urma In pace Indeletnicirile
voastre si a.-usura armatei chipul de a satisface nevoile si trebuintele sale; tot deodatg. am luat toate masurile pentru ca or$
ce s'ar da armatei sg, fie plata far% intarziere si integral de
atm Casieria militara.
Ira este cunoscut cg armata maiestatei sale se vesteste prini
puternica sa disciplin., sunt incredintat a ea Isi va pgzi cinstea In mijlocul vostru, ostirile noastre nu vg vor turbura lini
tea si vor respecta legile, persoanele $i averile pacinicilor ce,
tgteni.
Romni, stra'mosii nostrii si-au vgrsat sangele pentru lig
bertatea voastra, mg socot in drept a vg. eere concursul pentrti
armata care trece prin tara aceasta, spre a da rcana de ajutort
chinuitilor crestini de peste Dundre, a cgror nenorocire a atras)
nu numai comptimirea Rusiei, ci chiar a Europei intregi.
NICOLAE
nea e combatuta de Nicolae Blaremberg si Gheorghe Danieleanu (Danielopolu) i o sustin Missail, Cogglniceanu si Ion
Bratianu. Conventiunea e votatg cu 79 bile albe contra 25.
In urma acestui vot Nicolae- Blaremberg Ii d. demibitkl,
nea din Camera intrebuintand expresii injurioase pentru Aduri
pare. Demisia e primitg cu 63 voturi. contra 31.
Bucurestiul este In ferbere. Se fac rechizliuni de eail
,pe picior mare, se rechizitioneazg alirnente, In mai toate easele
femeile fac seeing si o predg. Crucei Rosii.
www.dacoromanica.ro
190
cli
bombardeaza din Vidin Calafatul. Ghiulele cad in Dunh're. Tu4purile romanesti au inceput a raspunde.
'orrmatorul Comandament :
iSeful Statulm major Colonel Slaniceanu -George.
Dr. Carol Davila inspector general sanitar.
Comandantul Corpului 1 de armata general Lupu George.
Divizia I, comandant. colonel Cerkez Gristoclor.
Divizia II-a Comandant colonel Logadi Ion.
Alexandru.
Divizia III-a comandant colonel Anghelescu George.
Divizia IV-a comandant general de brigada Manu George.
Se telegrafiaza din Oltenita ca Turcii au in-ceput bornLardarea orasului. Tunurile romanesti au raspuns si lupta de
Artilerie a durat pang. la 7 ore seara. Bine inteles ca la BucuTesti faptul capata cu totul alte proportii, se vorbeste de o detarcare turceasca, de omoruri, de jafuri si incerrdieri operate
kle bandele de Gerkezi si bas-buzuci.
Domnitorul, Insotit de comandantul Corpului 2 de armatii
general Radovici, plead. la Oltenita spre a vizita orasul burnbardat de Turci i trupele romane cantonate In apropiere. Dornfrdtorul felicita cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie
care s'a distins In lupta contra Turtucaiei.
In Bucuresti Insufletirea ere* si opinia publica cere, cu
glas tare, ca Romania sa declare razboiu Turcier.
Ittlad ovici
www.dacoromanica.ro
- 191
MOTIUNE
\
contra 7 si I abtinere.
In Camera au combatut Motiunea Nicolae Ionescu fostull
A. 192
PROCLAMAREA INDEPENDENTEI
Ia act ca rezbelul intre Romania si Turcia, ea ruperea legaAurae noastre cu Poarta si ea Independenfa absolutd a Romdpiei au prima consacrarea lor of iciala si :
Comptand pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea
sgilei."
vetreee.
fericit.
In aceiasi sedinta de la 9 Mai, s'a votat instituirea decoxatiunei Sleaua Romanier. Rapertor a fost Mihail Ferikidi.
In Comitatul delegatilor s'a propus ea decoratiunea sa fie
www.dacoromanica.ro
wo,
www.dacoromanica.ro
a(
195
palorul. Murgescu, CU, pretul vietsi se scoborl In compartimentul ma-sinei si o puse din nou in stare de a functiona.
A doua zi seara ofiterii rusi aflati In Braila dedurg un
'mare banchet spre a shrhatori pe eroicii ofiteri. and intrh In
fa.16 maiorul Murgescu toath scala izbucni in strighte de: Jivia
Mur g es ki I"
In Bucuresti.
Venirea Tarului e precedath de o intreagh armata de potisti si de spioni cari intra in tarh' si invadeazh. Bucurestii.
cestia se pun In leghturg cu politia noastrh si iau toate mhurile pentru paza Tarului si pentru supravsgherea tuturor
i
i,
196
Mihai,
Sire!
,,Orasul Bucure$i e fericit a saluta in augusta persoada a,
MaiestAtei Voastre pe oaspele eel mai ilustru ce a onorat vreo
data tara noastra I
Actele marl pentru care Maiestatea Voastra a $tiut sa. grak
,eze adane numele sau In numele supusilor sal $i. in fastele
Istoriei, ajutorul tutelar ce Rusia ne-a acordat cu generozitate
In timp de neferic ire, fae ea intreaga natiune sa considere $ederea Maiestatei Voastre Intro noi ta o proba de bunavointa
speciaia de fall de o garantie puternica. pentru viitor.
Devenit numai de ieri Capitala unui Stat- pe deplin inde
pendent, orasul Bucuresti e mandru sa deschida astazi portile
sale liberatorului popoarelor din Orient. 'El m'a insareinat a
widica vocea in numele sh.'u pentru a saluta cu cel mai profund
respect pe marele monarch care, prin vizita sa, a bine voit al
face indoit memorabill noua faza in care a intrat Romania IW
Lera si independenta.
Traiasca Maiestatea Voastra' 1 Traiasca familia imperia1at"4
197 ---.
tiatatul de la Paris.
1.9b
www.dacoromanica.ro
'Q.--
Romdne, $i ia arnu
Pomnul tarei-a dat alarmal
Ofrandele i listele de subscriptie pretutindeni. Ziarele
flublica aproape zilnice subscrieri In bani, scamd $i tot felul
de alto obiecte pentru soldati.
Clubul Tinerimei din Bucuresti face o subscriptie care
ya famane In permanentd deschisd pentru armed.
Presedintele Clubului P. E. Schina trimite primului mi.,
0-iistru suma Insotitd de o adresd. Ion Briitanu rdspunde per-1
sonal printr'o scrisoare publicatd de ziare.
La Inceputul lunei Maiu moare Ion Massim profesorul de limba latind de la liceul Sf. Sava. A fost un erudit.
discipolul lui Heliade $i conservator de idei.
A figurat si in Camera, ca ales al colegiului trdnesc din
ludetul Braila unde era ndscut.
Pe la Inceputul liii Iunie rusii Incep operatunile lor,
militare. Intaia actiune o incep in Dobrogea pe care o ocupd
itrecand pe la Galati i pe la Braila. Aceasta este numai o diyersiune fiindcd actiunea principald se va deslasura cu mult
mai la sud. Comandantul era generalul Zimerman.
Luptele de artilerie urmeazd, Intro Vidin ai Calafat cat 0
Intro Bechet si Rahova. Aceste lupte intro Romani $i Turd
200
201
Iiyorbit.
Bombardarea Giurgiului incepe acum cu mai multa furie fiincica Romanii an trecut Dunarea; pagubele pricinuite
orasului sunt mari.
D-na Maria Rosetti, sotia lui C. A. Rosetti, ia conduce-
kr.
www.dacoromanica.ro
202
tulle ei.
203
yoiau sa audg de cooperarea armatei romane, acum se pleeau. Stransi cu usa ofereau totul; cooperarea, conditiile cerute; Domnitorului Romaniei comanda suprerng la Plevna,
chiar si asupra trupelor rusesti, toate onorurile. Numai mane
thrgptireata de-asupra Basarabiei nu si-a ridicat-o.
P. S. Aurelian.
Cabinetul e compus acum numai din 5 ministri: I. Bratianu la interne si ad-interim la rezbel, M. Cogalniceanu la
externe, G. Chitu la instructie, I. Campineanu la justitie, P.
S. Aurelian la agriculturg, cornert si lucrgri publice.
Din Paris vine stirea ca A. Thiers, liberatorul teritorului francez a murit. Cogalniceanu trimite o telegramg de
tondoleante vaduvei marelui disparut.
Batriliile din jurul Plevnei aduc stiri numeroase ziarelor.
D-1 Lackman, corespondentul ziarului Bund din Berne
ti al Gazetei de Chicago scrie ztaruhri Romdnul asupra actiunei regimentelor 13 dorobanti si 5 de infanterie:
,.In ziva de 27 a fost ziva ceremoniei botezului infanteriei
romane. Nici odat 5. n'asi fi crezut s. vc1 atata bravura' la o
trupg care pang acurn n'a. cunuscut focul.
Astazi am forma convingere cil armata romang merit5,
t fi pusg langd ori ce alt5, armata a Europei si ori cane neate
Si mandru de soklatii si ofiterii ei care au dat probe gat de
stralucite de viteiie.
Nu mai mentionez artiteria, cud valoarea ei este destu,1 de
eunoscutu".
www.dacoromanica.ro
204
ba.La
lo,cotenentii Berea. Ulescu, lama. si Marcovici.
pent Botescu.
www.dacoromanica.ro
205
Tunurile ereau insotite de sublocotenentul Harteb, Doaragia ii aferi un buchet de flori iar Domnul 11 decord cu Virtu lea
concert-
www.dacoromanica.ro
206
persoane.
Cu o botina
De cea mai find
Si c'un picior
Foarte
mar
V ad o blondina,
Ca un amor
De dansa mor,
14
www.dacoromanica.ro
207
Sturza, care era pudicitatee. pe picioare, s'a rosit, s'a zapg.pdit. a pus ochii In pginiint si a rgmas mut de groazg. Iar toti
iiceilalti se prtipgdeau de res.
Aceasta fusese o bung farsg. urzitg, de Mihai Cogglnimaul],
- In scurt timp Bucurestiul se umple de parale. In fie,tare zi vedem o noug frumusete rgsturnatg intr'o birjg luixoasg sau chiar intr`o trgsurg de cash. Fete dela modiste $1
proitorese, servitoare fru.musele, cocote foarte modeste se inalitg deodatd, au parale si au lux.
Allele. femei cunoscute, vgduve, femei mgritate, lucrgtoatire sau cocote dispar deodatg.. Toate acestea urmeazg pe ate
airmgtoarea programg :
1. Parte : Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chan0.on Russe ; Ho 1 Y a ho I; Moda din ziva de astgzi, romanta
2. Parte : Une lune de miel Nonnande.
3 Parte : Cliquot. Fantaisie (Lombard). Le "cliampagne,
Anusique de Mr. Carini ; Romance, Steluta (romanta), La Gail
iarde, polca mazurca de Mr. Carini.
4. Parte : Deux beautes d'autrefois.
,
La 22 August se juca: La sdnul mamei; Filosofia bitrbafilar iar Teodor Popescu, va cants, intre acte aria lui Topes,
www.dacoromanica.ro
208
AceastA Inscenare era de altfel impusd, cdci trebuia Intrit curajul unei armate de tdrani, lard traditii milit,are. Med
cadre solide, Itird constiinta valearei sale.
Dar o controversd se ridich repede. Drape lul luat de Gri-,
)epede.
www.dacoromanica.ro
204
AleK
www.dacoromanica.ro
rilTratorii sal, dar nu era de cat spre a Intrebuinta un termen preferit ast'azi
ceea ce a mai-teris dung aceea n'a mai placut 5i n'a mai pa.
4isionat.
www.dacoromanica.ro
211
10
taia lupta.
Romanii luara santurile j se luptara corp la corn ci.V
Turcii cari puneau silinte desperate mare a' ()PH de a esc841
aada parapetel%
www.dacoromanica.ro
212 --
-=
OSTENII NOSTRI
1877
.d-1
PROLOG
*rieazrt
0_49 soldati.
CADEREN. PLEVNEI
213
214
pnsoara si-a rupt piciorul. D-na Orascu alerg 5. dar and ajunse
In gura pimnitei 1st vazu fiica 'tilting, jos moarta. Se Intoarse
rtarira in pimna
215
www.dacoromanica.ro
216 tt-e
411.
drapelul regimentului cu Steaua Romdniei. blind racit, ceremonia s'a facut la Pa lat in sada, tronultu. Cu acest prilej au
fost decorati mai multi ofiteri. Doamna le-a pus insemnela
pe piept.
.
Acei cari au comb:Ifni Infiintarea nouei decoratiuni pen,
tru civili, au avut drepta,e; de abia realize% $i decoratiile se
Impart cu mule. loata lurnea vrea MI fie decorata, toga himea
e deconta. In curand ordinul perde orice insemnats.te $i serio,
zitate. Atat de repede a fost discreditat ordinul In cat inteo
us, pe cand Calea Victoriei erea plink de lume, un caine stra,
bate strada in fugk, avand la coada atarnata Steaua Romdniei:
S'a ras mult de aceasta gluma a unui farsor. dar gluma;
tavea 1ntelesul ei series.
www.dacoromanica.ro
217 a
Dioara E. Teodorini concerteazg la Teafrul National
In z:ua de 16 Ianuarie.
Au dat concurs la serata : Dloara Niculescu Aman, d-na
Pianetti, d-nii Gastagna, Fattori, L. Wiest Si Bianchi. Bene-.
Ecienta, intre allele, a cantat Hora Grivitei de Vasile Alexandrit
muzica de Grigore Ventura.
0 mare stire artisticg. pentru Bucure$ti : Marele artist
tragedian Rossi vine in Bucuresti pentru o eerie de 14 repro-,
tzentatiuni. Intaia reprezentatiune a lost cu Othello in zimt de
20 Ianuarm. Este de prisos sg spunem marea impresiune pro,
'dug de jocul artistului neintrecut al Italiei.
La Senat Dimitrie Ghica (Beizade Maid.) interpeleazI
guvernul In urma zvonurilor ce au Ineeput sg circule cum el
Rusia pretinde Romaniei Basarabia.
Iat5, interpelarea anuntata in urma comunicarei fgcute irf
2) Dacg acea conditiune este de naturg a Ingriji pe Roi.mani, si (keg guvernul ne poate asigura a integritatea teri-
torinlui patriei noastre, a$a cum este astgzi, are sg fie respectatg:
Si mentinutg."
La Camera' profesorul Vas& Alexandrescu Urechia face o
anfernelare /a fel.
Bine Inteles aceste interpelgri ereau anuntate din initiative;
www.dacoromanica.ro
218
.MOTIUNB
Ascultand explictrile ministerului in privinta) dispozitiunitor ce a aratat guvernul rusese de a lua o parte din teritoriul
Romaniei in schimb cu pamanturile de peste Duntre ;
Avand in vedere c. integritatea teritoriului Romaniei estii
garantatt de Manila Puteri europene ;
)Imperatorul Rusiei ;
Considerand marele sacrificiu si chiar sacrificii de sange
Watt. Wei".
Indata dupt votarea Motiunei Ion BrAtianu a cerut Came=
4,
219
tele ron:anesti.
Cauza Rusiei in Romania este perdutg pentru totdeauna..
I.e. 31 lar uarie se Inchele armistitiul Intre turci si toti
beligerantii; termenuI de renuntare la armistitiu e de trei zilew
* * *
fare.
www.dacoromanica.ro
------ 721i
* * *
..= 221
-;-.
,5te f arm.
222
a-.
.*.
* * *
"
treatrul National.
* * *
ft
Marmara.
Rusia protesteaza $i core Angliei sa`$i retraga flota afarg
www.dacoromanica.ro
223-14
Dar, dupd tratative, care dureazd aproape doud, luni, sihiatia se imbundtdteste. Rusia eetleaz in multe pdrti ale tratatului afard' de Basarabia i astfel pericolul rdzboiului anglorus dispare.
CANTECUL GINTEI LATINE
fed cdntecul:
Latina Gintii e iegin
224
Pe 15.ng 5. principalii delegati mai figurau si diferiti ambatadori pentru fiecare tarti.
La prima $edintk", dupg, propunerea contelui Andrassyi
'printail de Bismark este ales presedinte.
*
www.dacoromanica.ro
is25
La Bucuresti se astepta cu infligurare rezultatul tratativekr de la Berlin. Tot soiul de versiuni circulau. Din spirit de
W'
-Asupra partriptirei si actiunei plenipotentiarilor Princiipilui Carol I al Romaniei la co gres sa adaug urmatoarele:
L Desi belig ranta Romania n a lost admisa la Congre,s ea
Cleliberanta, Congresul a admis insa, ea cei doi plenipotentiari
aLk3fincipellii Carol I al Romaniei, sa fie ascultati.
n *ent
di de la 9 Iunie s. v, Uulle s. 1_1 au vorbit IntAi
lb
www.dacoromanica.ro
2-26
1141_10,
www.dacoromanica.ro
227
ar agentiile oficioase sunt ing.ltate la rangul de legatiuni oficiale. De o cam data aceasta, s'a decis pentru Paris, Viena si
Berlin titularii: Calimaki Catargi, Ion 13616ceanu si Varnav,
Liteanu au primit acest titlu.
La 15 Septembrie camerele sunt convocate in sesiune
extraordinarN, spre a ratifica tratatul de pace. Unii parlamen-
Basarabia dar s. nu se prirneasca Dobrogea in schimbul Batisrabiei. Aceastli propunere nu trece iar noua situatie creat'a
prin tratat, este ratificatd.
In ziva de Duminica 8 Octombrle, armata narnkng. isi
race intrarea triumfala in Canita16.
6.....av1 z k
www.dacoromanica.ro
'a
228
Ttanitii si
Drapelele luate trofee, duse de sergetil
ndecorati.
Maria Sa Regala Domnul.
Statul major domnesc.
Comandantu,1 superior al trupelor.
Statul sau major.
Musicele de la toate regimentele de infanterie.
Drapelele si stindardele armatei de linie si teritoriale.
Batalionul I de vanAtori.
Batalionul II de vanatori.
Tunurile luate trofee conduse de pomnierl.
Regimentul mixt de dorobanti.
Regimentul 2 de linie.
Regimentul 3 de linie.
_Regimentul 2 de artilerie.
Gomanclantul diviziei 2 de infanterie.
Plutonul de marinari.,
Batalionul 4 de van`atori.
Regimantul 4 de linie.
Regirnentul 5 de linie.
Ambulanta.
Regimentul 7 de linie.
.
Regimentul I de artileri-
www.dacoromanica.ro
229'
.'
iSmardan.
u trmbita ei.
0 * *
Bosianu, Dimitrie Cariabli, doctorul Galenderu *i Costescu GoImaneanu, dar sunt alesi generalul I. Florescu, general G. Ma.u, Vasile Paapa si Cariagdi. Deci trei oonservatori si. numai un
F'
irlapoiat.
* * 4
www.dacoromanica.ro
Societatea bucure$taand a oferit in timpu,1 acestui rkboiu un contrast : pe de o parte devotaAnentul si spiritul de sai
crificiu al tuturor claseler, iar pe de alta inflorea via(a de pe-,
treceri si de afaceri, ce se dezvoltau zilnic sub influenta pot();
pului de ruble rusesti.
1
periali de aur. Acum era momentul jocului de carti, al hiluturei, al femeilor cu viata usoard si al fraudelor pe scard
intinsd.
www.dacoromanica.ro
--- 231
Ofitcrul piatitor, 1111 colonel gros si btirbob, luil chitanta
u respinse cu dispret.
Iatd, cum poveste$te amicul nieu aceasta ;
Can4 am vdzut asta, am inceput s. balbaiu sfios spunand
cAm avut alergdturi lungi... cheltueli... timbre.., amanare !"
Dar Muscalui rod intrerupse brusc :
Nu 5 poli... 25 poli I...
Nu'mi credeam urechile !
M'am tras de o parte, am racut repede altd, chitanta de 25
,
jpoli si i-am prezentat-o. In schimb am prima 5 poli. Plusul de
20 poli l'a impdrtit rusul pe din cloud. cu mine".
'..er-eti
pe
scarrt
foarte
In
Advocatul de care vorbim se numea Constantin Stefdmescu Suchdteanu, supranumit si Vulcan din cauza at era
vorbeascd.
6oseaua Filaretului cam prin regiunea viilor. Cancl vct veaind in spre mine un grup cornpus dintr'o trasurd Si oarecari
cazaci clri. Grupul d'abia se zbirea. Di-n spirit de pruclentd
m'am ascuns repecle in dosul unor tufisuri dese spre a nu fi!
rit. $i, in adevdr, bine am fd.cut.
Grupul so apropie. In cap erau doi cazaci crtldri, apoi o
irdsurd avand pe caprg doi militari, iar induntru un alt mili[tar-ofiter $i un civil. Trsura fu opritrt nu departe de locul
gre*
www.dacoromanica.ro
232 r-=-,
* *
Inttlrea ru$ilor in tara f;:cuse bucuria nu numai alautarilor, birjarilor si a femeilor cu moravuri usoare, dar si ai
unora dintre veehij beeri cari isi aduceau aminte c'ti drag.
le vremea lui Kiselef si a Renamentului organic.
Din numarul acestora era un descendent din familia Fi-i
lipestilor, un batran, incarcat de ani, care fusese ofiter de ca-,
Ivalerie in armata moscovita. De ctim au intrat rusii in Buzi
guresti, Dadu Filipescu si-a comandat o scanteietoare iiniforz
www.dacoromanica.ro
233
teiare zi bucurestenli ii vedeau, trecand pe jos pe Podul Morgoioaiei putin c'am incovoiat i tarand piciorul. Lumea ii
fprvea cu mirare &act in adevar, atat prin varsta cat si prin
riiforma lui, era o aratare din alte vremuri, un fel de stri&hi care redestepta in minti o epoca de injosire si de toate
prPilintele nationale.
. ) Cand omul acesta, imbracat in uniforma strainului, trecea
pe strazi, iti trecea pe dinaintea ochilor trecutul.
Dix Bucurestii aveau $i nota lor vesel. Un om al zilei
era i poeti...1 State Prodanescu
Activiteea lui poetica nu era mica; tiparise carti cu poesi carti d filosofie pe care le trimisese spre aprobare conIliuIui permanent al invattimantului.
Margaritarele poetice ale lui Prudanescu (lumea. Ii spu-
iPrudanescu?
ttat-o- in versuri:
Lz bai la Mehadia
Cine avea parale
Mdnca macaroane,
far eine -n'avea,
$edea si se ?Alta.
234 ::=1
23 5,
:
Gea dintaiu stirbire, facuta de calm ministrul de finante
{Dimitrie Sturza, a starnit o mare nemultumire in randurile
Gaud ne rteam imprurnuta asupra acestor salarii, conSideram lucru acesta ca o binefacere.
Ei bine, Int-'o zi, un ajutor de sef de biurou, care erea si
adica acela asupra caruia se facea man;mandatarul nostru,
ne oferi la toti functionarii din
'datul de plata salariilor,
7divizia scoalelor ea sIt ne imprumute cu salariul integral pie
to lung, si cu o dobanda ceva mai mica de cat ne lua camartarii profesionisti care operau in ministerul nostru. Am priunit cu entuziasm, iar imprumutul l'am prima numai in sfanti
,
trusesti.
.poastra,
www.dacoromanica.ro
ANUL 187R
Anul 1878 s'a inchis- asupra unei marl. deziluizii *I cif o'
In semnata ingrijorare.
Romania nu. primise targul ce-i oferea Rusia. Generalul Ig-
www.dacoromanica.ro
= MS.
=AGORDAREA DREPTURILOR POLIVICE LA EVRE1
mai cu seama in Moldova. Opinia generala este protivnica reyizuirei si acordrei de drepturi politice evreilor.
Toat puternica popularitate a lui Ion firatianu abia este
de ajuns, pentru ca sa WO; in frau surescitarea populara. Opozitia, de si foarte divizata, arneninta sa alba succese.
4
Aceasta opozitie de mai multe nuante si chiar unii care
sunt foarte aproape de guvern, vor sa profite de ocazie, pentru
a zdruncina guvernul. Astfel la Senat Dimitrie Ghica, Petre
Carp, Vasile Boerescu, MihailCogalniceanu, cer intr'o lunga
discutie, formarea unui minister de coalitie a partidelor pen,
tru ca revizuirea Constitutiei sa se poata face fara primejdia
revolutiei. Dar Bratianu nu primeste.
In sfarsit la 25 Martie parlarnentul e dizolvat.
.
2 3-9
* * *
www.dacoromanica.ro
240 --t
departe,
de-.;
populatiunei ;
.243
ainCieSTiMII6
ned,
k-
evrei,.t-unii.."
siona
1.
$i
el.
zgkdefinitivde_dreaota
i a su
kLoartiduLliberali-16,
www.dacoromanica.ro
tm.-
242 -he
indreptate. Impotriva lui si a lui Simion Mihdlescu, fruntas liberal si fost prefect de politic In seara istorid de 11 Martie
IR71, acuzatia era cum ca ar fi fost pltiti de ce.tre un oarecare
antreprenor rus, anumo Warsafsky spre a'i pune la dispozitie3
prin rechizitie, vreo 300 care trnesti.
Denuntarea o face un oarecare Moldoveanu care declad;
'prin ziarele opozitie , cum d el instksi a pltit mita. Afacerea
iajunge, fireste, la parchet, dar... rezultatul anchetei se perde
ii noaptea timpurilor.
La Teatrul Dacia un fenomen apare. Este americanul
Indath. dupa formarea noului minister, Mihail Coalficaaanu trimite prefectilor o foarte lune): circufarrt, In care
1ncepe prin a le spune ci ministerul cel nou nu este un mi .
aister de coalitiune ci un minister obtinut din fuziunea mai
nultor elemente ale partidului liberal,
4,
An,stro-Ungariei.
2 41 ---,-
Constitutie.
In Camera revizuirea e votata la 6 Octombrie cu 132 voturi
evreilor.
rascumprtrarea
mominala?
Ce se spunea in culise ? Se spunea ca in Consiliul de n-ITA,
mstri In care s'a hotarit rascumurtrarea, s'a decis. De envfinf
www.dacoromanica.ro
re- 1447'
1
ere ate actuni ale CiiiIor ferate romane vor putea. Acesti'
'
oma.nia.
earm.
-.
.,
agandei.
Epoea dintre anii i879 si 1_884 este fara mare relief- Este
-2 6,;'4 4
ANUL 1880
BUCURE5TIUL DUPE RAZBO1U.'N
1.e-clusi.
1/41
'
lir
www.dacoromanica.ro
.*
4, Dar lumea acum petrece.
_L In tara si in Transilvania au fost mari inundatiuni,
do
+Shipek.
Itaia mama, insa Frant, eel Int.i ndscut, erea cu mull -superiQr
!fratilor sai din urmiL
www.dacoromanica.ro
de ani.
Marele premiu al Jockey Clubului, alergare de fond pentru cai de on e prevenientbi, pe 3000 metri. Pr. I 3500 lei, pr..
.41, 500 lei, pr. III 200 lei.
fl
Alergare militara pentru ealtirasi pe 1500 metri, pr. I 500
lei oferiti de d-1 *tefan-Petrovici Arnais, pr. II 200 lei. or. II
.
'100 lei.
www.dacoromanica.ro
-- 2.48 Toro
'aire Iti:Tale-spre aThunstrie pentru
hea fabriee. Comitetul este format din: C. Porumbarth V. 11
Socec, P. S. Aurelian, G .Dem. Teodorescu, Dr. Carol Da/dial'
aleodor Sterdnescu si I. P. Balanolu.
*
411 finantelor.
tiei.
.
la. refuzat recompensa spunand c'd nu. i-a sosit 'Ina vremeal
1_11
itunci.
www.dacoromanica.ro
249 .
iMaaflinaprinti-eactionari avand o procura *de 10 voturf
din partea unchiului meu, Nicolae Bobescu candidat pentru
un post de direcLor.
De asid data liberalii ereau in mare dihonie, fiindca nuk
marul candidatilor intrecea cu mutt numarul locurilor de dk
hctori *i de censori.
Ion Bra[anu intra cu bulainul siiu de vot in man11, toti
;
3andidatii 11 Inconjoala cerandu-i votul i protectiunea. Aud
incii glasul primului ministru:
De ce va aciresati mie ? Guvernul nu are de cat 10
voturi!
*mem 862_
ipineanu.
e*
ipoate fi urnit.
* * *
-- Studentii universitari din Bucuresti iau initiativa, tlge-rei de congrese studentesti in fiecare an, pe rand intr'un
250
tesc.
*
3= 251
Manolescu.
Directia : piofesor N. Gulman $i Barkli-Ziegler, D. Matak,
**
et
..ia
www.dacoromanica.ro
eintrat ,in armatit primind si umi grad mai mare. Este camoa
cut cti cei mai multi dintre intimii printului Grigore Sturza
au fost curnparati do guvern. Asa s'a intamplat e. acest parti&
'datorit numai ambitiunei lui Beizade Grigore, a disparut Irij
2i de ore.
www.dacoromanica.ro
254'
and dupg vreun bal sau dupg vreun spectazol vreuna din;
-255
areau putine cucoanele care'i trimeteau claruri frumoase pentru ea sa le acorde, in cronicile sale, cele mai deosebite laude,
*i la Teatrul National erea Joan Ghica director. Sub directoratul lui Joan Ghica au fost trirni$i la Paris ca sa vadd. $i
sa se instruiasca. Aristita Romanescu i Grigore Manolescu,
sub directoratul lui Ioan Ghica Vasile Alexandri apare vietorios.
* * *
www.dacoromanica.ro
- 25-6
ri
.__ .
*.
.
*,
1ulies,
*
1
www.dacoromanica.ro
ea iai subordoneaza consimtiimantul, consimtmantului Ro-rnaniei la pretentille austriace in chestia Dunarei. In curand
oheatia Dundrii va clevent arzatoare pentru Romania,
.
11
www.dacoromanica.ro
258 1,
Dupd cateva cuvinte ale senatorului Glieotglie Lem Dumr.i'
tru Ghica se scoala $i striga :
furtunos.
Raportor al legei votata a fost la Senat Ion Ghica.
Au vorbit George Cantacuzino, Lascar Catargiu $i Vasil%
1Alexandri aducand asleziunea lor. A vorbit i $eful guvernului.1
Legea a fost votata cu apel nominal $i cu unanimitate de,
710 voturi.
doua fiind, de acum, piese istorice. Regele s'a grabit sa, satisfad. cererea Academie'.
Imecliat dupa atentatul $i asasinarea Tarului Alexan-,
dapostiti.
Guvernui 1u
imediat masuri $1 opera numeroase arestaxi. Apoi parlamentul vota legea care autoriza fixarea domcjliiilui streinilnr i shiar exnulzarea.
www.dacoromanica.ro
259
Ion Brtitianu
Ministru presedinte
www.dacoromanica.ro
rul Valois cu perle de toate culorile, o trend, nesfareita garnisite cu dantele, pe umeri o manta& de satin alb pe margine
cu zibelina, pe /ap diadema de_ perle oferita de orasul Bucure$H la casatorie.
Opt cai bogat inhamati, cu pene si egrete albe sunt Incalt..cati de jockey imbrkati in uniformele ro$u $i argint; de
rartea fiecarei portiere ale 2 lachei in livrele de mare tinutd.
Inainte dot picheri calari pe cai cu panase tricolore. Printul
Leopold in mare tinuta de general prusian sta aldturi de regina. clinainte printii Ferdinand $i Carol.
Duff). serviciul divin oficiat la Mitropolie care a fost coremonia incoronarei, a urmat defileul din sale, tronului.
La plecarea de la Cotroceni cortegiul a urmat calea Gri
vitei, Victoriei, stradele Lipscani, Selart, Rahova si Bibescu
Voda ; la intoarcere acela$ parcurs pang. la palatul regal din
Calea Victoriei.
ministru a prezentat regelui actul incorondrei Pe care l'a semnat dimpreuna cu printul Leopold...
www.dacoromanica.ro
261
nostime.
'nbri
C. A. Rosetti reginei.
pierdea nici odata, prilejul de a'i spune o amabilitate. De randul acesta a g6sit o vorbli de spirit spre a'i spune ca e te fru
moasa.
rnicul principe Carol, fratele regelui Ferdinand. Cu mare greutate a fost scos din sala tronului.
A doua zi 1.1. Mai a fost consacrati defileului carelor situbolice. Au fost 43 de care de o mare frumusete.
www.dacoromanica.ro
262 =
Regele $i Regina primesc defileul a stafula ha MAIM Viteazul, iar carele simbolice au lost concentrate la *osea de uncle
scoboara dealungul Ca lei Victoriei.
fed cortegiul :
Membrii comitetului executiv, studentii, mai multi Domnitori din trecut, Traian impdratul, un $ef insotit de soldatii
lua imbracati in fier, un stindard turc $i soldati turci In Ianturi, cinci tdrance tinere ducand pe pernd de catifea o coroand
regala, scoli etc.
Apoi carul agriculturei, al Teatrului National, al cornerciului reprezentat printr'o corabie, steagurile cdilor ferate,
tL rut artelor grafice, bijutierii i ceasornicarii, florarii. Pe
cal ui florarilor o splendidd coroand de flori. cand a trecut carut in fata Reginei i s'a oferit coroana. Carul tesatorilor si al
boiangiilor, cismarii, croitorii, plrierii. brutarii. Carul bra,
tarilor e tras de 8 boi mdreti. Pe car brutarii fabrica painea
$a o arunca multirnei de jos st luniei de pe la ferestre. Carul caretasilor tras de cal de lux. Carul barjarilor muscali, inhdmat in
troica este dintre cele mai reu$ite. Carul tramvaielor tras de
cai foarte frumosi caldriti de surugii in costume pitore$ti. Ca-,
rul Societatei de tragere la semn, al vandtorilor, l israelitilor, marea lojk rnasonica nationald romand. Societdtile ger-,
mane, Societatea ungard, carul bduturilor spirtoase, berdriile
Op ler $i Luter, rncelarii. Acestia vin cu 6 boi: 4 albi $i doi
negri, dar atat de frummo$i c zmulg aplausele pe toata tre-.
cerea. Lautaria, pescarii. Aplause numeroase salutd caru con-.
siructorilor rornani. Ldcatusii, topitoria Lemaltre, Societatea
cle bazalt artificial, tamplarii, dulgherii, tapiterii, pldpumarii,
fabrica de bazalt artificial, sdpunaria, fabrica de bduturi gazoase. -Carul foarte frumos a fast desenat de pictorul Amara'.
Dintr'un basin tasnesc in ploaie valurile de apd gazoasd $i
publicul aplaucld frenetic. Fabricantii de chibritu,ri lucreazd
in mers. Tabacarii urmeazd. Apare un car monumental
tras de 24 boi reprezentand noua match' a Dambovitei. Dar
carul e atat de inalt $i voluminos iar atelajul atat de numeros
an cat, cand ajunge in fata marelui otel de Bulevard $i boii;
vor s coteasca la stanga spre statua lui Mihaiu, varful se acatd de balconul otelului, de asupra fostei librrii Alcalay,
pe atunci fiind .nstalat acolo magazinul de covoare Haas, actualmente in Lips^ani.
Un moment de emotie, o parte a carului se rupe, scanclurile cad. dar boii carrnesc la stanga si tree. ,
Apoi carul fabricei de efecte militare, in sfar$it Crucea
rosie.
Acest clefileu a fost un mare succes atat pentru organizatorii serbdrei cat $i pentru arti$tii cari au desenat carele
sau le-au realizat. Industria romand a meritat, tot la fel, toate
laudele.
263
aci a lost, in adevgr, stralucita din toafe punctele de veIn zilele noastre mai ales din cauza scumpetei tutulor
'dere.
15.muriri.
care, in cestiunea Dungrei nu erea legat de nici un angajament. Erea Romania legata inpotriva intereselor sale in cestiunea Dunirei prin nedibicia guvernului Ion BratianuVasile Boerescu? Iata care erea intrebarea.
In fata agitatiei care crestea in cercurile parlamentare, In
presi si In public, C. A. Rosetti presedintele Camerei a pue
sii se afiseze urmitorul avis In culoarele Camerei:
In fata celor ce se spun, se scriu si se colporteazg in cestiunea Dungrei,
264
nareana-
. .
La 10 Mai Regele iscaleste decret-ul prin care se instituia a doua decoratiune romana: Coroana Romdniei.
*
g $ aid
265
Atacurile fatise In potriva cabinetului Dum tru Bratianu Incep. Mai ales Senatul ii este hotarat ostil.
Intaiul atacat este ministrul de rezbel gen ralul Slaniceanu. In urma unei mterpelari a lui Petre Gradisteanu eare'l
acuza de nereguli la o licitatiune, Senatul voteaza mot un a
de blam cu 27 voturi contra 4.
E drept ca ministrul nu a tagaduit faptele ce i s'au imputat, a declarat numai ca, el este cu totul afara din cau -,
'clar a urmat sistema practicata sub toti ministrii de re b I de
cand este minister de rezbel In Romania.
Acesta erea adevarul.
Inceputul erea facut, de si ministrul de rezbel er a, 'in
parte, victima uratelor moravuri consecrate prin obiceiu.
o intrunire intima a majoritatei invita. pe Dumitru Bratianu sa se retraga, iar la Inceputul lui lunie cabinetul cade.
Dumitru Bratianu isi prezinta, demisiunea.
Regele Insarcineaza pe C, A. Rosetti sa formeze cabinetut- dar batranul vulpolu" stiind c6" l'ar astepta, fara indeial6
soarta lui Dumitru Bratianu, raspunde regelui: Sire, natiunea vrea pe Ion Bratianul" Natiunea" erea majoritatea din
Camera i Senat.
Cabinetul e astfel format:
Ion Bralianu presedinte, finantele si interimatul rezhelului, C. A. Rosetti internele, Eugeniu Sttescu externele, colonelul Dabija lucrarile publice, M. Ferekyde justitia, V. A.
,
1.Trechie instructia.
Fleva nici Chitu, cu toata, dorinta si nazuinta lor, nu pot ajunge pan6 la un portofoliu,
*
ea sa Inve el asca.
www.dacoromanica.ro
266
mat, s'a procedat la semnarea actului comemorativ al cladrei. Acest act a fost inchis intr'un tub de sticl unde au lost
:introduse *i cate o piesd noud din toate menetele romanestf
'de metal ale epocei, de la piesa de un ban pnd la cea de aux;
'de 20 lei. Tubul a fost invelit in Cate o foaie a tutulor ziarelor
ce apdreau atunci in Bucure*ti $1 a fost introdus in alt tub de
metal.
Regele, Regina, Mitropolitul primat si doamnele de onoare au primit cate un $ort de satin alb cu ciucuri de aur.
'Apoi regele, cu sculele de argint ce i s'au dat, a pus intgia
-rgrdmidd pe piatra fundamentald sub care a fost inchis tu-bul, a doua cardmidd a pus-o regina, a treia Mitropolitul is
asa rnai departe.
-Nicolau i Bene*.
* * *
www.dacoromanica.ro
--
267
Eugenin Sttitescu, ministrul de externe creiazti biuroul presei la ministerul su. E numit in acest post Grigore
Ventura, directorul politic al ziarului L'Independance Roumaine, ziar independent pe vremea aceea.
* * *
263
librul lui Cogalniceanu ar fi lost pentru noi o infrangere, morata'. S'ar fi spus cd reusita redactorului Romnului a fost asiesuratd de guvern. Alegerea d-lui Cogalniceanu va pune ca
OA la toate aceste insinutiri. Nu se mai poate spune cd guvernal face pe deputati dung bunul sdu plac. Aceste timpurf
intunocate si arbitrare au trecut. Soarele libertdtii lumineazd,
Incalzeste i reInvie Romania"Ce departe suntem, astdzi la 1927, si de acele vremurf g
de acei oarneni si de aceste simtiri. Libertate electoralti, cantata $i visatti de vizionarul Rosetti, dormi somnul dreptdlor alaturi de cenusa lui. Generatia noastrd nu a cunoscut-o si nu o
ire cunoaste.
* * *
269
Cel mai lung $i interesant discurs a fost al lui Take Tonescu de curancl sosit de la Paris Discursul sau a fost foarte
ascultat. Take Ionescu a cerut instituirea juriului civil. Cornlpate apoi dreptul de apel. Judecatorul de Intaia instanta proYune sa fie ales pe 5 ani de cake toti alegatorii calor 3 colegii
yentru Camera deputatilor, plus de delegati colegiului 4 cu
'conditia ca s. tie seri si ceti Judecatorul va trebui s. aiba
minimum 25 ani si 5 ani in barou (?). Jurat civil va putea fi
oricare cetatean stiind ceti 5i scrie. Judecatorul de ocol va
fi inlocuit printeun judecator ales de catre toti alegatorii circumscriptiei. A cerut organizatia corpului notarilor i avocaitilor si revizuirea desavarsita a codicelui de procedura civill
si de instructie criminala. Take lonescu a spus ca ra'ul la noi
este confuzia ce se fare intre cestiunea do drept $i cestiunea
Cle
fapt.
Avocatii Grigore Paucescu. si Pala au combatut elgibilif,atea cu vorbe violente si ofensatoare pentru C. A. Rosetti. Ion
'pe dout lista, una Intocmita 'de ministrul luand de norma veJ
270
271
,,Ed n'am nici tin merit, tot merituI revine cefor cari m'au
inconjurat ; Singurul meu merit este ch am fast cu voi".
La ora 7 a inceput banchetul in sala Teatrului. Erau trei
anduri cle mese aranjate de arhitectul Munteanu. Masa a fost
'servith de restaurantul Hugues.
Intaiul toast a fost rastit de primarul Capitalei, apoi Emil
ostinescu a citit o scrisoare a regelui.
Banchetul a lost foarte impungtor, la el au luat park+
'4
Vorbeste Urechia ?
Daca am izbutit s. conduc un ziar timp de o jumgde secol, datorez aceasta redactorilor mei. Intre altii
domnului Bratianu, acestui domn Brhtianu pe care il vedeti
acum alaturi de mine, si care, sub articolele sale punea In
totdeauna va urma", lush' urmarea nu o dedea niciodath.
(-
,r'tate
www.dacoromanica.ro
272
273
place guvernului.
.*
Pentru inaugurarea statuei lui I, Heliade Radulesett
www.dacoromanica.ro
274,
'nul de la Viena care da ordin contelui Hoyos, ministrul Austriei la Bucuresti, s. Inceteze relatiile diplomatice cu guver-hul roman si s. ramaie numai -spre a expedia afacerile cu
rente.
275
Dar nu v6. fie teams& duelul erea un duel vesel: marea pro-.
blernd erea care din doi adversari va mnca mai mult din ur-
Tiultres d'Ostende
Caviar frais
Ttirtle-Loup
Consomm Royal
Paris-bouches
Homard a l'americaine
Cotes de moutons pressald sauce Bearnaise
Ragout de pet dreaux a la Lucullus
ereau in frac,
pe fie care servet un buchet de violate, flori peste tot iar Med
vu-ul, iat6-1:
Huitres d'Ostende
Caviar frais
Salade a la Revanche
Charlotte Pompadour
Glace (bouquet)
www.dacoromanica.ro
2M
Dessert
Cafe et liqueurs
Vine Champagne (1885,
VMs
Steinwein-Cabinet
Mouton Rotachildt (1875
Chateau-Latour (1869)
Clos Vougeot ,(monopole)
UN BAL AL PRESEJ
Ciurcu.
Casieri: Lucasieviici si Petre Mil lo.
Membri: G. Arion, Atanasovici, Bauer, BoambK C. BoanK
RI, I. D. Butculescu, Calerghi, Capsa, AI. Catargi, G. Cerkez, NJ-
277
totd'auna.
Cea mai mare greseala ce o poate face cineva este sa uite
altuia.
cla
aumnezeasca.
27b
Franca 50.000.
Anglia 70.000.
Italia 40.000.
Elvetia 7.000.
Grecia 4.500.
Serbia 3.000.
Belgia 2.000.
Suedia 1.000.
Portugalia 1.000.
Continentul african 500.000.
Arca Romanie era. dar, a treia tard cu eel mai mare nu-
bate rnonetd din aceastd chestie. se pune in fruntea miscdrii ; la aceastd. Intrunire vorbese impotriva reformei fruntasii
vartidului conservator: general I. Em. Florescu, Alexandru Labovari, Grigore Peucescu i Al. Holban. Apoi, cu unanimitate,
adunarea voteazd o motiune de protestare.
In luna Martie moare marele jurisconsult Constantin
Bosianu in varstd de 67 ani. Bosianu a lost cel d'intaiu proTesor de dreptul roman la facultatea de drept din Bucureti'.
Post presedinte al consiliului de ministri sub domnia lui
Cuza, fost presedinte al Senatului, Bosianu erea o ilustratiune
a tdrei.
* * *
Clubul Regal, care a fost fondat in Ma,rtie 1881, sdrbdkorPste la 21 Martie aniversarea de .1 an.
Presedinte erea atunci Constantin Skina.
www.dacoromanica.ro
279
printului Bibescu vederi si mai departe, se insinua c printul are ambitiunea s'd reia tronul tatlui sdu ajutat de Rusita-
"in toga Peninsula balcanicd. Hitrovo se afla in stranse le-g5turi cu printul Bibescu iar membrii aristrocratiet romane
ereau toti rusofili declarati. De aci ruptura dn partidul conservator: bdtranii pentru politica rusofild, junimistii pentrU
'politica germanofild-
at'
280
--
terile mari.
La Camera Crheorghe Vernescu interpeleaza guvernul *F
se pronunta in potriva propunerei.
Ministrul de externs Statsscu area' ca Mate puterile ,au
Romania n'o poate primi
rimit propunerea. Barrere dar
1Jad-sa propune ca acestai Comisiuni mixte sa I se acorde nuA
mai o misiune de supraveghere. Comisiunea A, fie compusal
dm toate statele riverane plus 2 delegati ai Comisiunei duna:,
rens, Insa numai Comisia dunareana s a.ba dreptul de a re-.
zlementa.
Pe Sttescu fl 'combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp sf
Cogalniceanu.
28/
zerea.
Erea pitoresc.
Barbatii desbrdcati la jiletca or la cama4a, femeile eu
ctimelele- desfacute,.. cu coadele resfirate, toti inviorati de baultura, vorbeau de o data or cantau; cate odatd aceste pettreceri se sfarseau $i eu stra$nice pgrueli.
Ldutarii, nelipsitif Idutari, eantau la ureche de inimg al-
cepeau sg, place, ldutarii se mai tineau dupg, Cate unii mai
damblagii' iar pocnetele oalelor sparte rgsunau neincetat
ce gridina se doerta.
r LF`iinjasko.411.Zst_tional erea ca, c1up4 e at], petrecut
www.dacoromanica.ro
282
aa viitoarea_petrecere.
In anul 1882 apare ziarul urnoristic Scaita proprietatea catorva ziariti, anume: Nicolae Gbitescu, D. Roco etc.
Spre a asigura succesul ziarului, directiunea este oferita
nnui advocat cocosat nurnit Ion Athanasiade.
Athanasiade era o figura foarte cunoscuta a Bucurestilor $i trecea si clrept un orn de spirit. Si, fiincica o zicatoare
populara atribue cocosatilor mult duh, directiunea i-a fost ofe,
rita, ca un element de succes.
Insa Athanasiade a patit una bun cu directoratul lui.
let de intrare lui IGn Atnanasiade, cu rug'imintea staruitoare ca s. vin. negresit la reprezentatie. In seara reprezen-
283
* * *
secondat de loc Incercarea antisemita. Si astfel trupa Vladicescu-Tardini fu silita sa, piece.
Vara aproape nu era spectacol In Bucuresti. Din and In
284 -giului roman. Pentru eel dm inalta societate care mai rhrnaneau in Bucuresti, nu erau de cat Capsa si Soseana Kiseleff.
'era aproape pustiu. Seara Calea Arictortei era goala, cei eativa
&um
Aceasta din urinal era tinuta intfo vreme de care Papa
www.dacoromanica.ro
285
societatea bucuresteand. La *osea avocatul. si- om politic Nicohe Blaremberg, pe Cand statea in trdsurd. a lost lovit de catre
brigadierul de calarasi George San Marin, cumnatul lui Constantin Stoicescu,_ mai tarzi ministru liberal.
WA, cum si de ce s'a petrecut agresiunea, dupd declaratiunea partilor i martorilor.
George San Marin, in etate de 23 ani, erea un cm de el
putere atletieg. La Paris avea in salile de Iupta si de box o
reputatiune facutd, trecea drept unul dintre cei mai tari oa.meni din lume si mai ales omul en fizicul cel mai estetie.
Intr'una din zile o femee neetmoscuta s'a prezent,at la
d-na Stoicescu sora Iui San Marin si i'a fdeut propunerea
unei Intahthri amoroase din partea Id Nicolae Maremberg.
In adevdr d-na Stoicescu erea una din rarele frumuseti ale
Bucurestilor. George San Marin surprinzand pe intermediacare ii prevenise fratoare pe cand eonvorbea cu sora sa
-ftele a luat-o de par, a tarat-cy in. camera de araturi, a Iangit-o jos si a bdtut-o peste tot spatele pang ee a lesinat. Apoi
ti-a tttiat parul, i-a trtiat rochia en foarfecile, i-a runt-Ian-41i de
aur al ceasornicului, i-a zdrobit eeasornicul ca calcalur M,
duprt ee femeia si-a venit in fire, a aruncat-o astfel dezbrdeata,
si mutilata in stradd- Aceasta esteadeclaratia lui Georges San
Marin in fata judecatorulni de instructie.
A doua zi Ta Sosea Blaramberg a fost atacat de Georges
San MarM si 'AWL.
Aceasta agresiune a pricinthit o mare ferbere in tot Bucurestiul si a mistat adanc cercurile politiee
De oarece C. Stoicescu erea liberal iar BIaremberg din
opoz tie. partidele politice s'au luat la hartil pe aceasta cestiune,
www.dacoromanica.ro
28o
rii
www.dacoromanica.ro
287
.
In 15 Octombrie, Camerele sunt convocate in sesiune
extraordinara, dar framantarile din partidul liberal sunt foar
te mari.
In sedinta Camerei dela 21 Octombrie este calla demisiunea lui C. A. Rosetti care e prinait, Imediat Dimitrie Bra,
www.dacoromanica.ro
288
ziarul
ch redactia cautg un traducgtor din limba romang. M. prezint. Era Emile Galli, proprietarul gazetei, care fdcea angajamentele.
AngaiaL mi s'a dat insgrcinarea de a traduce dupg, Monitorul Oficial" in schimbul a 100 lei pe lung. F'iind si copist
instalat atunci in strada Col,
la ministerul de instructiune
bei in casa Ritorldi colt en Batistea, msg. disprMA de mult
laceam serviciul la mar seara. Dupg o lung am pgrgsit redactia fiindcg Emil Galli nu a voit sg-mi plteascg. De altfel asa
pgteau mai toti redactorii lui. Emile Galli, era un tip frog
.scrupul din acest punct de vedere.
Mai tarziu, In 1881, dupg ce V. A. Urechig m'a destituit
din functiunea de copist al ministerului de instructiune penV..1,1j.kptul cb". narticium_ la agitatlile. mialiste alQ sttidentilor,
www.dacoromanica.ro
289
-.1r
VIATA BUCURETEANA.
.1.
Ghica,
Cursa a cloua a figurilor timp de 15 minute a fast castigaM da L. Edouard Wand pe Benedict Petrescu, sosit al doi-
lea.
www.dacoromanica.ro
290
ti se fi luet drapelul
Canta cu z i n o.
*
afara de
Pe de alta parte opozitia de toate nuantele
Dumitru Bratianu care nu este Inca opozant declarat
ia
atitudini belicoase. Ziarul L'Independance Roumaine, moderat pang' aci. trece hotarit in campul adversatilor, ireductibilt
ai guvernului.
Opozitia se hotaraste pentru un front unic $f pentru lupta
darza in alegerile pentru Camerele de rvizuire. Un comitet
de lupta este ales. El e compus din : Mihail Cogalniceanu,
Gheorghe Marzescu, C. utu, Al. Holban, Gheorghe Vernescu,
Alexandru Lahovary.
291
. .
politick vedea strmt, n'avea largimea de orizont a lui Boadd, erea pktimas, nu erta lui Rosetti cele dourt mari pgrate.
mntaiul ck erea liberal, al doilea Ca avea si &tinge grecesc in vine.
2g2
293
www.dacoromanica.ro
----
294
ora.
11.-,
295
De ode mai multe ori denunturile lui erau exacte. Fitnaa "
Sevilio, ca om destept ce era, avea un intreit scop and denunta:
cohtrabande ;
2) Fiindca punea bete 'n roate concurentilor sai, in conIratanda, contribuia ca sa fie desfiintati si ramanea el singurul contrabandist In ramura spirtului.
11
a epocei.
Mai intai a cantat la pian printesa Bibescu.
www.dacoromanica.ro
296
lei 125.039.535,61.
In Duminica Floriilor,
10 Aprilie,
se execuld in
taia vanatoare de paper-nunt".
Este o petrecere jumdtate sportivd, jurnatate mondend" la
care participh' numai lnalta societate. Fiinded trebuie $tiut ca
He-
restruiui.
Bestia area locotenentul Mihail Laptew care trecu repeda
cu iuteala fulgerului. Goana a durat 2 ore.
Dupd aceea doamnele au scoborit din trdsuri, domnil le-au
'cid bratul si toed, aceastd lurne aristocratd a intrat in pgdu.-
tului ?..,
CAMERELE DE REVIZUIRE
Lupta electorala pentru Camerele de revizuire este boar-
297
Pentru intaia oara de duct au venit liberalii la putere, Intreaga opczitie se coalizeaza *i retrage lui Ion Bratianu lucreTerea. Rana aci aproape toata lumea politica erea de acord cum
ea omul situgunei este Ion Bratianu ; acum, insti, se da lupta
;de rasturnare.
Ion Bratianu Incepe sa fie numit clictatorul", vice regele"
pi Vizirul". Toate ziarele opozitiei iau tonul violent $i chiar,
injurios, Insi E Independance Rournaine, cum am mai spus,
trece .de la tonul moderat *i curtenitor de opozitie, la tonul violent al ziarelor romanesti.
Opozitia *tia bine ca.' nu va dobandi majoritatea in alegeri
'er voia s ia lui Bratianu putinte de a dobandi cele 2 treimi
ecesare spre a face revizuirea.
Alegerile se fee in mijlocul protestarilor zgornotoase ale
ppozitiei care se plange de ingerinte.
Colegiul I de Camera din Bucure*ti e luat de guvern cu
cea mai mare greutate, Ion Campineanu, candidatul guvernului trece oil 223 voturi contra lui Gheorghe Vernescu candid
datul opozitiei care intrune*te 220. Dar la Seriat Vernescu
ales la _colegiul I cu mare majoritate impotriva lui Beizadea
Mitica Ghica fostul pre*edinte al Senatului.
La Ia*i opozitia biruie aproape pe toita linia, opozit'a mai
ia cateva locuri in restul Wei dar guvernul dobande$te o maJoritate zdrobitoare de cel putin *apte *eptimi, astfel ca revizpirea este asigurata.
Acum opozitiei nu'i mai ramane de cat sa, recurga la arma
atat cle obicinuita in luptele noastre politice : retragerea din
parlament.
Din aceastd cauza lupta se va (la In amandoua Comerelei
numai Intro cele cloud fractiuni ale partidului liberal fractiu.i
nea radicala a lui C. A. Rosetti *i fractiunea conservatoare a
Iui Ion Bratianu.
Dumitru Bratianu, Cana la Camera, este ales la colegiul
.2 de Senat din Arges pe lista guvernamentala. Dumitru Bra.tarn; adreseaza o scrisoare alegatorilor sai spunandu-le ea, ales
In aceste condituni, nu poate primi mandatul. Si Dumitru Bratianu, nu va face parte din Camerele de revizuire. Iar din cea-
ef al
tele foste Camere, cade In judetul sau la Bacau, a*a ca guvernul e silit sa-1 aleaga la colegiul al 4-lea de P ahova.
Opozi 'a ese sfliramata din alegeri, ea nu oate obt.ne de
c^t 13 mandate la Camera $1 11. la Senat. Intelegand ca nu maD
poate juca mci un rol activ In Camerele ace tea *i cI rev zuirea legei electorale nu o mai poate Impedeca, ea se retrage atat
www.dacoromanica.ro
298
dlin Camerg, cat si din Senat, trei zile Clup 6. deschiderea. par.
299
Inteo scrisoare adresatrt ziarului Romdnia Liberd, Gra-disteanu rectifica darea de seamd a ziarelor addogancl cd a
vorbit astfel :
,,Sire, sunt multi earl lipsesc de la aceasta masa si
care ar fi dont sa fie, acestia vd iubesc, Sire, ca si noi toti
caci ei vad In Majestatea Voastra, nu pe Regele Romaniei ci
pe Regele RomanHor. Si cu ajulorul lor Majestatea Voastra va
rrecuceri pietrele nestimate ce lipsesc Inca. la Coroana liii Stefan cel Mare".
Aceste cuvinte au provocat o furtuna' mare in toate ziarele
austror-ungare. Nu este ocara pe care aceste foi sd nu o arunce
asupra Romanilor, cele mai sovine ameninta cu pedepsirea
Romaniei; altele cer o interventiune diplomatica energicd.
In sfarsit interventia diplomatica 3e race, iar guvernul
.._
este silit s publice un Comunicat In care spune c. vorbele lui
Gradisteanu n'au fost rostite astfel precum le-au reprOdua
ziarele, c Gradisteanu nu avea nici 0 calitate oficialg la acet,
banchet, ca toastul acestur clomn nici n'a fost reproclus In Monitorul Oficial" $i c afacerea este, atatatd numai de ziarele
dusmane Wei".
Si, In adevar, peste cateva zile, Emil Galli proprietarul
tiarului L'Independance Roumaine este expulzat din tarn.
Dar relatiile noastre cu Austria nu sunt de loc buned
zilnic ele se Inraesc.
Mai intai avem chestiunea Dunarei care nu e Inca rezolvata. Avem apoi toastul lui Petre Gradistcanu la Ia$i, avem
,
mont.
-
300
Imediat mafe emotie in Austro-Ungaria. Austro Ungaria intervine la Bruxelles si intreab& dee& guvernul belgian a au,
torizat pe generalul Brialmont
care erea militar in activitate
s rneargsa in Romania. Waspunsul e cS, generalul
Brialmont a lucrat ain't s ceara voia guvernului s&u. Si ge,
neralul e pedepsit fiind pus in disponibilitate.
*
In toamnd se deschicle Expozitia Cooperatorilor. mitiatorul si animatorul este Dimitrie Butculescu care, un numSr de ani de aci Inainte. va fi un energic luptator pentru
doud etaje.
www.dacoromanica.ro
301
Expozitia erea -dear o miniaturd mai ales din cauza spatului restrans pe care se afla instalatd. Totusi multe produse
romanesti ereau acolo Jar munca nationala a fost bine reprezentatd.
*s
Camerile redeschizandu-se Incepe lupta pentru revizuire. In majoritate parlamentul este ostil'ideilor raclicale ale
lui C. A. Rosetti. Din aceastd cauza Rosetti demislioneazd de
le presedentia Carnerei iar generalul Leca e ales in locul sdu.
Bine inteles din ziva aceasta, legaturile de prietenie, vechi
"de patru zeci de ani, dmtre Rosetti si Ion Bratianu incep sa
se desfacd.
Putine zile dupd demisiunea lui Rosetti Camera se ImParte in doud tabere: liberali moderati cari urmeaza pe Ion
Brdtianu, 5i liberalii radicali cari urmeazd pe C. A. Rosetti
Acestia din urma snot eel- mar putini. Inta.a ciocmire se da. intre Ion Bratianu si Gheorghe Panu, debutant in
parlament. La admonestaril acre ale nrimului m nistru, Pa
nu, raspunde intepat cum c, dintre toti, sefii partidului Ibe-
--- 302
Woaptea Furtunoasa, care, la 1883 erea, privit5 ca o rusine
si o trivialitate, astdzi este Witt din marile valori ale literatureg
noastre dramaticel
*
Consiliul comunal din Bueuresti este dizolvat cu raport motivat sub acuzatiunea malversatiunilor. Afacerea face
zgomot, Camera numeste chiar o comisie de anchetd. parla men tard.
In luna lui Ianuarie a murit Vasile Boerescu fost ministru de externe, profesor la facultatea de drept din Bucuresti unul din oamenii fruntasi ai epocei sale. and a murit
isletea de catva timp in neutivitate, atAt din cauza nefritei
www.dacoromanica.ro
303
cliscurs
In Februarie 1884, a murit la Varsta de 77 ani. generalul CI:jstian Tell, fostul membru al Cornitetului revolutionar de la 1848, de mai multe ori ministru i membru al
partidului conservator.
Lui Tell i s'au facut funeralii nationale, Ion Bratianu a
mers in urma cortegiului.
*
Un ineendiu distruge redactiunea, si atelierul tipograno al ziarulud Romdnul. Rosetti erea sarac i n'avea alt mijloc de traiu de cat ziarul sau..Atuna S'a format un comitet
care sa-i adune o suma care, purtand numele de .,Recompensa
Nationala", sg Ii fie oferita. Comitetul era compus din: Prinjul Grigore Sturza, general Haralambie, Dumitrie Giani, stefan Ioanide, V. Al. Urechig, Stancu Becheanu, G. Cantili, I. I.
Manoach, D. Pruncu, Al. Baicoianu, C. Nacu, P. Enciulescu,
Anton Carp,- D. Bilcescu, doCtor Marcovici, Pang Buescu $(
bancherul Mauriciu Blank.
C. A, Rosetti, printrV scrisoare publica, a refuzat categoric
acest dart
* * *
www.dacoromanica.ro
304
cenzitar al epocei.
305
im
opozitie.
fames n Istorie.
www.dacoromanica.ro
306
A .vorbi de Romania de dincoace si de dincolo de DuMire, asta insemneaz ca am renuntat la Basarabia. Deputatul
Ijunimist propune o alta redactiune care ge yoteaz g. cu una-
Du..
yestrele palatului.
Balul de la Teatrul National a fost organizat cu, o intentie
ileosebitd; toate doamnele ereau in costum national romanese.
In vestibul printul Dimitrie Ghica inconjurat de unii dintre ministri si alta demnitari, a primit pe regele care dedea
bratul arhiducesei, iar regina erea la bratul arhiducelui.
Regina ca si arhiduceSa ereau in costum national romal
nese Aceastd punere In scend avea de scop s facd pe arhiduce
in favoarea ideli A).r., dar fdrd ecou ; Publicut nu erea copt pen-
tru aceastd reformd: In aeelas limp opozitia retrasti din parlament, inteleganc1 cd retragerea ei se aratd ridicold dacd mi
e urmatd de o actiune etxtraparlamentard, convoacd in seara
lu 28 Aprilie o intrunire publicd in sala Bossel. Au vorbit Nii
colaa Blaremberg, Gheorghe Vernescu, Al. Lahovari.
Opozitia pusese la cale o manifestatie de stracld la orele
12 din noapte, dupd esirea de la intrunire. Tog& organizatia)
erea a printului Bibescu care se inscrisese oficial in particrul
liberal conservator, si luase comanda actiunei. Intervenind rmata si politia au fost mari dezordini de stradd.
Manifestantii aveau consemnul sd. invadeze curtea Pala-.
tului regal si sd manifesteze zgomotos. Primul ministru pre-
studenti,
www.dacoromanica.ro
308
MISCAREA STUDENTILOR
La Facultatea de medicina din Bucure$ti o miscare de nemultumire se manifesta. in contra unora chntre profesori, mai
ales in potriva profesorului doctor Grigore Romniceanu, A-.
ceasta prin anti 1883-1884.
In acelas timp p'Strund in facultate $i ideile socialiste. Este
fcle notat c medictrn$tii au fost aceia cart furs mai intaiu
bifluentati de socialism.
Medicinistii se plangeau In potriva mijloacetor aeestui
profesor. Elevii earl rur 5tiau rdspunde repede $i bine, atat la
eursul dela facultate cat si la clinica spitalului, erau ofensati cut
Greva in contra profesorului Grigore Romniceanu. allnut in agitatie facultatea timp de mai bine de un an. Un numar de studenti erau personal tintiti iar unii din eh precum :
tlurnitropolu, Thedor Crinescu, Emil Frunzesccu, etc., au fost
siliti sO paraseasca facultatea. Unii s'au dus la Paris ca sti
obtina diplome, altii tau trecut It facultatea de drept.
Studentii facultatii de medicin g. se adunau acum de mai
mune ori pe saptamana, unde veneau st multi studenti dela
alte facultati. Agitatiunea o intretineaelementul socialist din
309
ce fu vorba:
La Cluj se intamplase o ciocnire Intre studentii romani sil
Fratilor nostri,
Studenti Romani -din Cluj,
Stirea 1aului atentat indreptat in potriva voastra de atm,
sngrumatorii neamului romanesc a umplut de amaraciune sit
de indignare inima tinerimei universitare din Bucuresti-
Afarat...
Hool...
311
rile din sal& care acum rgpaiau ca o descKratura, ae mitraIn altd. zi a fost atacat insusi omul care era cauza acestet
miscdri. Se $tia cd. doctorul Romuiceanu va vent la spitalui
Coltea. Aci studentii it asteptau,. Manifestatia era pregatitg din
vreme, camerele, coridoarele, curtea, erau pline de studentii.
and doctorul Romniceanu apdru, fu primit cu aceleasi ara,
tdri de ostilitate. Insd Romniceanu era Indrznet $i darz. Rezista cu cuvinte violente dar, In fata numarului si a hotgrarei
manifestantilor, fu silit s bath, in retragere.
Repede se sui in careta care-I astepta la poartg. Dupg el
studentii vociferau i amenintau, j s'au aruncat cu pleznitori.
In careta, j s'au lipit pe spatele trgsurei afise injurioasei
Dupg ce d-rul a plecat in fugg, politia Instiintatd, v,eni In
fortg $i ocupg curtea spitalului.
Noi studentii din agitate tineam cartierul general la cafeneaua Regal& instalatd. sub hotel Regal in coltul str. Regale cu. str. Academdei. Era o mare cafenea care cuprindea
intreg parterul.
Un medioinist in fugg vine sti ne anunte, gafaind, cum
cg la iSpital a pdtruns politia i ca. bate pe student. Eram in
cafenea vre-o 20; Nicolae Maimarolu, Costa Iliescu, Paul
Scorteanu, Iancovescu, eu $i altii. Ne sculdm si plectim In tu-.
ga, intram ca un vartej In curtea spitalului Coltea, dar sub
gangul turnului ne loviin de corifeili politiei de pe atu.nci: crtpitanul Stanciulescu, comandantul jandarmilor pede$tri,
;tin aclevgrat zbir care a sfarsit osandit pentru delapidare,.--4
cornisarul Coemgiopolu, un ercule, inalt de doi metri, ofiterul de sergenti Chipiliu, celebrul Mischiu alt ofiter de sergent_ etc.
Emil Frunzescu, acnzat ca a lovit pe doctorul Romniceanu, s'a, judecat pang la Curtea de Casatie unde a ramas
osandit la 200 lei amendg pentru... insultd adusg, superiorului in exercitiul functiunei.
www.dacoromanica.ro
312
In par.
Ion Bratianu apare In trasura alaturi de generalul Dim
brie Leca, presedintele Camerei. Un huiduit prelung isbucMate.
batut mar.
www.dacoromanica.ro
313
valor.
strigand:
fi adusi la Inchisoare. $i detinutii erau hotarati ca. In momentul in care studentii vor intra pe poarta Vacarestilor, sa
314
pnie
.
31 tutuiora.
Am spus cg Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent,
Tharte istet, foarte boem, foarte original, dar $i fckarte vitios.
315
Chemin-de-fer. Regulat Luca ne castiga pe toti. Dar cum vedea c. norocul i s'a oprit si indata, ce'si Meuse portia, se
scula, scotea pe streinii din odaie i ne incuia, spunandu-ne:
Regulamentul inchisoreil...
Peste ora 9 nu mai pot lase., usile deschise".
Noi radeam si inghiteam.
De alifel eream serviti de minune. Aveam, nu mai putin
de trei servitori.
Un grec, osandit nu sliu peotru ce, ne facea cafelele turCesti. Eseau toate ci caimac si Neticibase.
Un negru, fost in serviciul doamnei Petre Grdisteanu.
arestat pentru furt, ne servea, la masa. ne vtiesuia ghetele at
jie peria hainele.
Un alt detinut mature, oddile si fdeea paturile.
Cand am esit eream buimapitii
Efectele deprimante ale detentiunei au fost de mull consfatate. Intemnitarea celulard dezorganizeazd sistemul nervos.
topeste energiile, sleieste puterea de rezistentd a vointii. Chja
o intemnitare de scurtii vrerne si in conditiuni de quasi-libertate lasd. urme. Numai dupd cinci zile de sedere la Vilcd4
resti, and am esit pe calea Victoriei eream pared strain intro
strdini.
la Cafeul Regal.
Ce era Societatea Caputinistilor?
i"
Din aceastd Societate Riceau parte toti acei student! lio .
Gaud un membru se prezenta la c,afenea si cerea un caputiner gratuit lama Manovici era insdrcinat sh-1 cerGeteze
corporal. Adicd Ii descheia jiletca, ii aplica urechea pe sta.,
Din aceasta societate faceay parte, dung cat Imi mai adue
aminte,
pe lngd, Kiri lov, Luca Manovici si eu mine, si studentii: Nicolae Maimarolu, Costicd Iliescu-Olt, Paul Scortean%
Emil Frunzescu, C. Ghica-Simionescu, Jeano Iancovescu, Gogut
Florian, etc., etc.
rent cu situatia and l'a aclus la Gafenea. Ti spusese cd va trebui sd. invite la, mash pe cativa caputinisti, fiincicd asa e tra-
unei inimi generoase exGeptionale, toatd lumea aceasta s'a so'rota invitatd. Si In adevdr, bietul Borcruiescu. s'a pomenit In
birtul modest din strada Academiei unde am intrat, Inconjurat
de 25 de caputinisti care i-au mncat si urechile.
Pentru cafegiu Societatea caputinistilor a fost b calanatd
late.
317
FARSE STUDENTESTI
noul venit.
Insa ceilaIti camarazi, Ii facceau, mai intotdeauna tarn
de a-i manca friptura. Sabin gasi Intr'o zi. mijlocul de apiirare : era tocmai de serviciu cand de odata, rasuna clopotul.
lash' friptura de abia fusese pusa. pe masa. Atunci Sabin avui
o inspiratie geniala, trase un scuipat deasupra carnei .fripte sii
lati scuipatul cu cutitul, apoi se duse linistit la datorie.
chioara. Numai Olchovsky avea o hartie de 20 lei, pe tare, Insa, o pastra, ca ochii din cap, spre a-si cumpara o paldrie. Sih
avea ambitia ca sa-si cumpere o palarie de /ntaia calitate, de
la Infaiul Warier din Bucuresti, francezul Paul Martin.
; 318
-L-
www.dacoromanica.ro
-- 319
VIATA STUDENTEASCA
se ascuncle acum.
320
Mai tartar putin era $i Obreja si Inca' si mai tanar actualul doctor G. Marinescu, specialistul de boale nervoase, pe care
321
ibirtas etc.
care ne lmprumutau
611 leafa pe o tuna
nici odata mai
(mull
si CU dobanda de 2 lei la napoleon opriti dinainte. La
?darea lefurilor trebuia sa platesti. fiindck ne executa mandal
tarul. Pentru ca s. at cu ce trki, trebuia s te Imprumuti imek
idiat la alt eamatar. Si tot asa pkna Ge nu te mai alegeai cu
mic din leafa
Pe vremea aceea nu se votase Inca legea lui Petre Grkdisk
tteanu care apara salariile de popriri. Trebuia, dar. sk trkeso
cu 58 de lei si 35 de bani.
Intr'o zi birtksita unde mncam pe credit tot madama
Caliopi
a dat faliment si a inchis birtul. In ajun Ii platisem
ce-i datoram, adick tot ce aveam In buzunar.
$i astfel am rkmas pe drumuri, flirt para chioar i Wit
putinta de a mai gksi bani cu Imprumut.
Dar tineretea este plink de Incredere si de nepasare. Ce'mi
Inaintea
Vorba aia:
Ce te foci Ghincule ?
Dar, ea oatmeal eititi, stiam ea Alexandri scrisese 5)&111
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
www.dacoromanica.ro
324
studenti cari incepeau sa guste din cititul filozofiei materralisle, cativa studenti cari citeau pe Lamenais, ori pe Michelet
Edgad Quinet, Rousseau sau Voltaire. Mai thrziu Buchner,
Auguste Comte $. Darwin.
Tinerimea and se ocupa de aliceva de cat de studiu si
de petreceri, cnd facea politica i discuta idei, era impartith
.n doua tabe7e : unil sustineau pe liberali cari erau la putere
$1 reprezentau, Inca. ideile domocrat inaintate, altii aphrnd
pe conservatorii reprezentati prin Lascar Catargiu, Aleicandru
ahovarl sau Titu Maiorescu.
In strada Brutari locuiau cu chirie patru studenti, toti din
Ramnicu-Valcea si ailume, Ion Iancovescu, Grigore Golescu,
Costiea Vladescu, fratele fostului jude instructor si avocat
Nieu Vilidescu si Ion Zografos.
gazda intra binisor in odaia in care dormeau trei din cei Patru
locatari. Binisor, lua ghetele $4 hainele spre a le curati, apoi
se apropia de masa si golea sticlele Inca cu ramasite de yin.
_Faptul era dovedit.
Atunci o ides diabolica trecu prin capul unuia o farsa
groteasca fu push la cale pe socoteala intemperatei batrne
Seara i noaptea fusese petrecere mare, se mncase crem.
vursti, piftii si pastramh, se fumase si se Muse mult.
Po la 6 ceasuri dimineata, a clone zi, cocoana gazda intrh,
www.dacoromanica.ro
325
ca. de obiceru. cat se poate mai tiptil, calcand in varful degetelor. Un miros greu de usturoiu, de ceapa, de tutun, de via
$1. de alte mirodenii umplea aerul. Pe masa o stic1a, pe juma,
tate mnc. p1in. cu UTI generos yin negru provoca privirile.
!Era prea mutt.
.
AGITATIA URMEAZA
326
cariera lor.
tat& aceste nume : Adam Petre, Mgrgscu Stefan, Andreesca
C. M., Atanasescu N. Aronovici. D., Antonescu. G., Axente August, Alexescu I.Bradu V., Bgdulescu I., Bgleanu N., Bglgescu
Ns nu I. Gh., Neuman Julius, Ninoreanu Gr., Neuman Re Nicolon Gr., Garda C., Ornstein H., Obreieanu Al.. Oc6sanu
Petroi A., Ponovici I.. Palauz Andrei, Petrascu V.. Popp E.
Popeseu Grozeanu I. Poneseu D.,. Popovici r. r.. Plesoianu C..
Posulescu I., Paladi G. D., Patron G.. Popescu Pompiliu, Pa-
Stniculescu
www.dacoromanica.ro
327
berfatei p??sei.
Erea, fireste, o masing, de 2:pozitie.
328
in ch izan du-se.
*
329
Un numar de studenti nationtalisti ne Intrunirn i hotaram,sarbatortrea, de 409 de ani revolutmnei lui Horia de
la 21. Octombrie 1784.
www.dacoromanica.ro
e 330
Vilza,nd cb," a perdut ziarul lionidnul care a trecut In o,
pozitie, guvernamentalii fac s apara un nou ziar cotidian,
Vointa National&
torul Davila area una din figurile cele mai populare ale Bu,
cu restilor.
331
desavarsita inactiune.
Boerii conservatori ereau luptatori de sezon. Luptau prig
mavara i iarna, insa anct venea vara plecau Ia Paris, In Elg
ceea, cum au dat cMdurile, mai toti corifeii s'au risipit iar agig
tatia politica it,Ineetat.
La alegerile generale pentru pakament opozitia liberal.
conservatoare: Vernescu-Catargiu s'a abtinut, iar in lupta aui
ramas numai Dumitru Bratianu si cu ai ski. C. A. Rosetti,
printr'o scrisoare publicata In Romdnul, declara el el nu mai
exista politieeste de cand partidul liberal a paraeit, vechile
iui principii dernocratiee, si se retrage din lupta.*
www.dacoromanica.ro
332
Bucuroti?
,rfa
le inferioritate. Atingerea cu mehtalitatea $i on Sufletul 'Superior al omenirei mai desalvarsite ca moral, educatiune Si culturd clac h. nu destiviIrseste in totdeauna, dar purifich' si Inaltd.
www.dacoromanica.ro
nn uclerfelonie.
raturk
CoSticii Dobrogeanu e .ea simpatic. Arestat In timpul razboiului la Braila unde desehisese o spalatone spre a putea trai,
a fost ridicat intr'o noapte de politia secretg rusti si trimis In
334
numit de agentii electorali: Tdclzild gurd de aur*, La Camera intrase precedat de aceasta fain* si, and s'a urcat la
tribuna ca sa vorbeasca la Mesaj, banca ministeriala erea In
333 -ticol semnat ile el, In care ii facu Mari elogii. Maiorescu eredea sa atraga pe Djuvara in partidul junimist dar n'a izbutit,
.
Generalul Slitniceanu fostul sef al statului major in timpul rk'zboiu.lui, fostul ministru de razboiu cazut sub votul de
210,,-InT4
www.dacoromanica.ro
TABLA DK MATERII
Pa>g
0 LAMURIRE
IN BUCUR ESTI
I)
7
--
- -
- -
10
Oil
104
117
Con--
--
celebre
ANUL 1878.
- -
Paoea de
- Felonia ruseasc5. Diverse -Oongresnl
la San Stefano. - Cantecul Gintei latine
din Berlin.
Intrarea trinmfalli a armatei romans Iii
timpul rngilor
-- Din
- Acordarea drepturilor politica
Bncuregti.
ANUL 1879.
la evrei.
Diverse.
RAscumpArarea cAilor ferate
www.dacoromanica.ro
128-
155
159
215
934
Pag.
Reotificarea
Bucuregtal duph rAzboi.
Atentatul lni
Legea Gradititeanu.
Diverse
Pietrarn.
Vista bucuregteanri..
ProPolitico.
ANU1. 1881.
Uheclamarea Regatului i serbiirila IncoronArei.
C. A. Rosetti miuistru de interne
stinnea Danirei.
&ands lul Oalimechi Uatargi. Un duel snigeneris.
Serbdrile Printulni
Un. bal al Presei.
ANUL 1882.
Petreceri ale
George Bib436n. Oestinneit Barrere.
ANUL 1860.
DImbovitai.
245
245
. ....... .
Diverse . .
George San-Marin.
Oontrabandele bnVials buoureteanit.
Camera le de rePetreceri aristocratic
onretena.
_y411413.4.0 maniiestatie iridentistA
Diverse Mitioarea stadentilor.
Parse
AN11f..1884.
Agitatia urViata studenteaseit.
atudentepti.
276
.ANUL. 1883.
ER AT A
La pagina 99 .titAul5 Anal 1872 lipsetite.
www.dacoromanica.ro
289
302
www.dacoromanica.ro
/".
d.
LIELIESTII
fILMIliA171
1885
1901 r,
fammoinge
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BACALBIASA
1.E5T11
DE
LT DAT
1885 1900
VOL. h
.----dg----
ET2C1711F.TYI
buada Drehu:kinu, 11
1928
www.dacoromanica.ro
ANUL 1.885
* * *
0 cestiune care pasioneaz/ mull tam si este mutt agitat/ in presh e Chestia Cumulului".
Opinia pubhcil era atfit cie hotiirltg, in crit guvernul Igsg, ca din
initiativii parlamentarti sil vie un proiect de lege care sa modereze abuzul.
Proectul e..4e votat si devine lege.
tall
/a 1871.
ma-
parerile .5i s'a asociat la cea mai mare parte din ideile sociale.
5 ---
puite I
au dreptul sa le atinga t
Taranii mor de foame i regelui se dati apanagii, ti e a
painea fiilor si se arurica camilor, si, mizerabilii numiti reprezAntantii natiunei, imbogatesc pe bogatul rege i saracesc
poporul sarac I
'Mann mor de foame u desnadajdtlitii voesc a cere a utorut Imparatului jusesc. 1ait patriotizmul nationalishior
tel.
Trist destin au avut toti fratu Albu. Erau trei. Locatenentul Albu s'a sinucts, Nicu Albu, lost prefect de Piatra
Neamt si deputat, a murit nebun. lar colonelul Jacob Albu,
directorul Pulberariet dela Dude$ti, a fest ucis de explozia
intamplata la Pulberarie in ajunul intrarii noastre In ritzboi
la 1916.
**
tutulor inaltilor oaspeti t pranz de gala, defilari de trupe, reprezentatre festiva la Teatrul National.
* * *
www.dacoromanica.ro
.Bucuregi, 29 Septembrie
111
Octombrid 1889
politj c.
In totd'auna buna. i blanda pentru toti,Intotd'auna indulgenta pentru toti, intold'auna-clevotatti penLru toti, intotd:auna
senina, ea a impOstiat, in jurul ei lumina *i caldura adevaruter
Pub lieu] .1n5iruit pe strade a lost evaluat la 100.000 oaMeni iar In cortegiu au fast aproximativ 10.000.
si attn.
Doul steagurt atrag privirile: unul foarte mare din nA-
tase neagril, este steagul comerciantilor, celalt rosu al Cerculu: de studii sociale al partidului socialist pe care il port eu.
In curte, chiar, sunt rostite cinci cuvantdri: sateanul Mucenic Dinescu in numele plugarilor, Nictilae Ionescu in humete Adundrei deputatilor, Nico lee Bordeanu directorul ziarulut Nattunea In nurneld presei. Dimitrie Giani in numele
prietenilor lui Rosetti si Dimitrie Tandsescu in nu nele comerciantilor.
La ora 3 cortegiul porneste- in urmdtoarea ordine : garanaziul Cantemir, liceul SI Sava, scoala normald. scoala pentru
1nvdt1tura poporului roman, comerciantii Capitalei : ciasornicarn, cleputat unea din Arge$, cofetarii, birtasii, precupetti,
mdcelarit, Nirbierii, cizmarii, Cercul studidor sociale, redactia ,Drepturile Omulut" loja anarhistd ..Mircea Rosetti". ambele cu coroane mari avand panglici rosii, societatea tipografilor Gutenberg", presa, toate soctetatile si grupurile cu
steaguri si coroane mart, tret care mart cu coroane trase de
pograf
www.dacoromanica.ro
.;;- 10
-deasupra aceluia care --- iluph cam a spun Bibicesai -In. Cu,
La Teatrul National se face infiia Incercare cu lunitnatul electric dar Incercarea r.0 izbuteste. Teatrul rranane, si
rnai departe, lummat cu gaz.
.*
zile inainte de a muri, simtindu-si sfhrsitul aproape, a chemat pe cativa Mtrini arnici crirora sh le incredinteze cote din
urrnil dornite si 84-) roage a-i ingriji de familie si interese,
Ace;)tia erau : Cumitru Bratianu, Printul Dirnitrie Ghica, ion
Ghica, Dimitrie Giani. Je lon Brhtianu nu l-a chemat.
Constantin Boerescu si Ghcorghe Marzescu iau initialiva
intrunirei sefilor opozanti si, din ceasul acesta se .fac sforthri
maxi spre a se grisi terenul pe. care sil. se Poatrc Inthlni opozati-
tath do ziarele evreiesti din stringlate. Pe tema persecutiilor religioase se stria multh cornealti si se agith iardsi lumea
Dar ziarele din Bucuresti doveclesc cu cifre, cat de perse-
www.dacoromanica.ro
11
(35 000
galbeni
2) Crznestii si Flicd$enit.
,
3) Habasestii a lui Jage Rober 4500 falci.
Banchcrii fralii WeissengrUn.
1) Tdculd a familiei Sturza 2000 falci 40.000 galbeni.
2) Tigdnas a familiei Carp 2200 Mei 40.000 galbeni.
12.000 galbeni.
7)." Buhaia
Lent.
Bancherul Theiler.
1.) Moinesti cu izvoare de petrol a familiei Mavrocordat
'1506 Mei, 40.000 galbeni.
In Banat.
Manifestul erea semnat:
Cornitetul de initzetud al lredentei Itoindne: Al. Ciurcu",
Manifestul chema pe Romani la luptri.
Sa se desfilsoare pretutincleni drapelul Iredentei Ro.
inane".
Vae Victis I..."
www.dacoromanica.ro
12
neam cu chirie o camerti mobilata. Manifestele au stet sub Patut meu vreme indelungata iar politistii, care le-au cautat In
tot Bucurestiul. n'au stiut nIc1odA1t cA sunt at& de aproape
na lor
tie
Dar ziarul L'IncMpendonce Roumaine, al carui director
si proprietar este Alexandru C urcu dimpreuna cu Witt sau
Nicolae, urineaza carnpania antiungureasca pe acedsta chestuine 13ineinteles Pesta protesteaza vehement la Rucurcsti i cere
guvernului Bratianu sit starpeasch cuibul iredentist din 1somania. Dupa doua zile guvernul decreteaza ixpulzarea lui
Nicolae si Alexandru Ciurcu si a studentilor George Secazauu,
George Ocaseanu, 1. Droc Banciulescu si 1. Corneanu toti ho
rani transilvaneni.
Vestea expu'zarei se raspancleste ea fulgerul si toata 0pozitia e in picioare.
Presa protesteaza cea d'intai.
0 intrumre s'a tinut la redactia Romdnului convocata ur,
gent de Vintila Rosetti, In urma ctireia s'a votat urmatoarea
protestare-
.,Protestam In contra expulzarei d-lor Nicolae Ciurcu, Alexandru Ciurcu. George Secasanu. George Ocasanu, I. Droo
Banciuleseu si 1. Corneanu, Romani din Transilvania.
416 Seplemhrie 1885.
Rozneinul, Nn(7unen. flomeinza, Drepturile Omnlui, Rdzboiul
fl4rPis9. Curievul 1,7nonczor, L'Independatu-e Pozonoine".
Prirniti. vii rug. expresiunea %iei mete dureri. Toti romnil au commit in persoana dumneavoastra, o lovitura crunta
care-i acopere de rusine. VI urez cilatorie buna si reintoarcera
repede in tar6
1)
Breitionzr
- 13
teze, `tunic' inriuntrn in ioate saloanele, lurne pe strada iar politia era. fireste. foarte bine reprezentata peste tot. Dupa re an
starutati..
--- 14
Bine Wales a la Constantinopole i la Belgrail, mai ales,
*tiro a produs o foarte neplacuta surprindere.
Regele Carol, care se afla la bai. este chemat imediat IA
tarA iar guvernuI ia oare care masuri militare spre a face feta
evenimentelor.
multurniri printre evrei: tinerii i saracii de o parte, bogatii de alta. Armand Levy lucrand In Intelegere cu evreii bogati rascoala Impotriva lui pe sdraci. Inteo seara, esind dela
o intrunire intirna, propagandistul evreu este lovit de un alt
evreu.
Agitatia luand proportii mari, Guvernul, In luna lui Octombrie expulzeaza din tail pe urmatorii: doctorul Gaster doc-
Bettelhein redactor la Bukarester Tagblatt, Rosenfeld, colaborator la Vocea Dreptatei, Iulius Sehein redactor la Bukarester
Freie Presse, Michel Asziel redactor sef al ziarului Hajoetz,
Auerbach proprietar al ziarului Pratermtatea.
Apoi au mai fost expulmti : I. Scor, Ioseph Schwartz, T,
Rubin si Armand Levy.
Dar multi dintre acesti expulzati au ramas In tara caci Ii
s'au revocat decretele de expulzare, unii fiindca aveau protectori puternici, altii pentru ca si-au luat angajamentul sa apere
guvernul in ziarele germane ce apareau In Bucuresti.
Rosenfeld, unul dintre expulzati, era cotar de buti de felul
sau, de aceea purta si supranumele de Rozenefld-Cotaru. Prin
anul 1919 m'am dus sa fac cura de aria de Vichy iar un medic
din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Charles Cotar. Cine este acest doctor Charles Cotar? Nu este altul
[leen fijl lui Rozenfeld Cotaru. Gaud tatal sau a lost expulzat
din tara Charles Cotar nu putea sit alba mai mult de 9t1
15
les a prirtisit numele 'de Rozentald $r a pk.4t adaMul Coldrul" pe care I-a transformat In frantuzescul Cotar%
t **
Acurn cateva cuvinte de4re teatru.
*mai reintoarce.
-succesul nul.
10
oaie si fara Joe de sunk nu putu misca publieul. Stefan Itrhan, plin de talent si de verka, nu invatase rolut, St. Mateescui
Normano,
1. Balcnarn
17
ullat ju-
Ce facem cu casele?
Se spunea crt Cogalniceanu ar fi riispuns in surdinti:
Oasele sr. le
garo-rumeliote.
nainta, trupele Austriace vor intra In Serbia In ajutorul trulor sarbe, printul Alexandru de Batenberg ordonrt incetarea Inainttirei si Inceperea lratativelor de pace.
*
www.dacoromanica.ro
-- 1 0
conservator cad de acord S i jibIic programul coalitainei
pentru rasturnare, cele Aloud particle sunt reprezentate prin
ddua conntete:' tinul compus din .Dumitru'.Brtitianu, Mandl
Cbgalniceanu i general haralitnibie[Celatalt prin Lascar Ca-
lost cg, pe cand cupola francezit a rezistat tutulor experientelor, cupola germana s'a dizlocat, s'a desfcut $1 a pleznit sub
cele-.30 lovituri convenite ale tunurilor de 150 atAt Krupp cat
*i de flange.
,
*
*
,
--
20
ANUL 1886
21
- 'Marti 4
22
Narbal, I. Petrescu."
narnilcar, Ionescu.
Malachon, Costescu.
loazar, Lugosanu.
Giscon, T. Petrescu.
Tyrphon, Papadopold.
Topha, D-na A. Manolescu.
Dacia, etc.
23
unui mare grup de moldoveni, combate o conventiune !hateatA de guvern cu Bence Nationalii. Peste cateva zile la Senat,
0;ut BrAtianu sustine un proect de lege pe care it combate Beimdea Mitic pre*edintele Senatului, tar Senatul voteezti cu
preSedintele.
,
Bineinteles guvernul nu a cAzut, dar Ion BrAtianu' smite
EA incepe srt alba prea multi dusmani si rivali. Apoi, ,uirandu-se in jurul sAu vede deodatti. golul, toti vechii lui tovarh*i de lupth din tinerete nu mai stint, Gole*tii au murit, C.
A. Rosetti a murit dupti ce l-epArAsit, fratele sau Dumitru I-a
larea nu se va face.
Minutele de enervare tree Inca.
La biurou secretarii .indeplinese cerintele regulamentukti;
,
cite*te apelul nominal, se citesc cOmunicArile, sumarul *6r.dintei precedente, etc.
In acest moment Mihail Cogilniceanu apare purtand
Se
www.dacoromanica.ro
24
La inceputur hinei. Martie, Curtea cu jurati judecal pro, cesul crimei din strada Soarehrt.
Pe strada Soarelm, astazi strada Teodor Arnan. locuiau sad
tii Miulescu tar ca chiriala aveau. pe a doamna. Maria PopcP.
vs& Intra zi Maria Pcpovici a fost gasita asasinata, iar ndv
made toate au cazut asupra sotilor Miulescu.
N'ae Mnilescu avea o tipografie pe care a exploata, tn acea,
sta tipografie a. aParut mai luta] ziarul 19,rPpfTrrile OnruliA Dar
25
tauza, aceasta.
Din partea apartril an Torbit q.Cadtilli. Barbu Delavran:tea, Gr. Paueeseu i Atanasiade. Partea eivilt, a kat rewezen-
It
D Costa-Foru a luat euvantul ,dupa pronuntarea verdictnIni, spre a lua aparana -condamnafilor vi a le proclama ino-cearta. Presedintele 1-a chemat la Prdine ebemAndu-I vi la resreetril lutrului jurlacat.
j, pentru ea sa nu mai
www.dacoromanica.ro
26
pr i iniiri e.
".
2/
--
Afara lumea ocupa. trotuarele simijlocul stradei. Pub lieu] in numatmare conduce pe Dumitru Bratianu fleas& ut-i
cere A. se puna in cap spre a merge la Camera. Dar Dumitru
Bratianu spune lumei ca ora e prea tame st care sa vie a
doua zt spre a urea Dealul Mitropoliei.
A doua zi la Camera Ion Bratianu cere deputatilor sa amane discutia pana ce vor veni dela B,erlin oarecari lamuriri
pe care le-a cerut ministrului nostru.
Si Camera admite arnanarea iar Conventiunea Consularti
a inmormantata pentru totdeauna.
Adevarul era ca i lon-Bratianu, ca $i majoritatea parlamentului .nu aprobau Conventiunea care fusese ceruta de guvernul german. Gaud Dumitru Bratianu a refuzat sa mearga
la Camera s] a sfatuit lumea sa se potoleasca, el stia ea a douo.
zi seful guvernultn va scoate Conventia dela ordinea zilch
Ion Bratianu avea, insa nevoie sa-si legitimeze actul sn .
sa se apere in fata Berlinului punand inainte revolta opiniei
publice; asi putea spune. chiar ca agitatia era inspirata si in.
curajata de seful.guVernului.
Cat . prive$tedespre, indignarea opiniei publice", nu tre .
bue sa-1 atribunn o prea.mare importanta, opinia publica."
era lumea de agent! electorali $i alti politician] cari, in mare
majoritate, profitau de toate prilejurile spre a rasturna guver.
nul spre api. Iua. locul Ia. binefacerile bugetare.
Opozitia,--4 precum 'au vaztit cititorn
era reprezentata
Mai mutt tle 'atm fiberalii disidenti. Dna grosul fortelor electorate 11 constituiau masa electorala conservatoare, in
schimb sefii partidului conservator, vechii conservatori. cari
an guvernat tara pana la 1876, stateau in. umbra.
Seful opozitiei, in actiune, era Dumitru Bratianu, iar la
toate intrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, 0. D.
Palach, Petre Gradisteanu, iar din partea partidului liberalconservator G D. Vernescu. int uyi liberal clisident Sinalirut
conservator care aparea la tribuna intruninlor publice era
Alexandru Lahovari un conservator mai tanar.
pescu.
La intruntrea dela Mite Eforiei, (Entre vechii conservatori !
2gi
zde bAte".
tad doboare.
29
camera priptului i cu revolverele In mama, 1 au stilt s semneze abdicarea. Apoi a fost scos afar& din ora.$ sub escortS
dinpreund cu fratele sa.u. Dar peste mai putin de o sd.ptdmama o contrarevolutie provocatd de Stambulof Pre$edinteie
Cameral, rdstoarnd guvernul provizortu in cap cu generalui
Gruief, pune in foe un alt guvern sub sefia tut Stambulof tar,
printul Alexandra este rechemat la Sofia.
Duminicd 17 August printul soseste in gars de Nord, insotit de fratii si Ludavic $i Francisc. Pe peron asteptau Ion
Bititianu, Dimitrie Sturza $i Eugen Sttitescu. apoi alte notabilitati, generalul Creteanu agihotant ai regelui si sir W
White (se pronuntd Ua it) ministrul Anghei la Bucuresti.
Prezenta singurrlui acestuia la gaff", d:n tot corpul diplomatic, era clovada cea mai band, eh' in Bulgaria se dedea
lupta intre influenta ruseascd t influenta englezd.
Cd.nd a scoborit din tren, printul a dat mna cu Ion
Brdtianu i ceitalti doi ministrii erica se imbrdtiseazd !ride lung
cu sir W. White. Printul multumea Anghei c. l'a readus pe
tron
nic s'a dus sd fard cura de and la Cdciulata. S'a oprit mai
Inti la Ramnicul Valcei si a descins. fire$te. la Eniccopie.
Episcouul oarabtie, sustinut de subtiori de doi cMugari
www.dacoromanica.ro
r 30
astepta pe mitropolit sus in capul sctirei. Mitropolitul infirm,
sustinut *i el tot la fel,,apare la intrare.
De sus episcopul, cum it fele., ii striga.:
Bineati venit scintitos,, bait prea sfintet
lar Mitropolitul de jos ii raspunde:
Bine v'am gst sntos, Inalt prea sfintet
S'a its mult de acest sehh-rib'de politeta intre ded oameni
cari nu puteau umbla flint sa fie purtati de ate doi oameni.
Printul Alexandru, de indata ce .51-a luat tronul a
Inteles ca nu-I va putea: pastra in potriva vointei Tarului
Alexandru; de aceea i-a trtmis o tele&rama cerandu-i sprijinul. Telegraina sfar*ea cu verbele ",713e Oarece Rusi un-a
dat coroana sunt gata sa o incredintez.' In mainile Suveranului ei."
tar tarul i-a raspuns:
Am primit telegrarna Altetei voastre. Nu pot aproba reIntoarcerea voastra in Bulgaria, prevazand urmarile sinistre
pe care le poate atrage-pentru . Bulgaria deja. atat de ineereala. etc. etc."
ad'ersarii politici. In re.staurantele din Bucuresti apar downno in doliu ai carom barbati cazusera In luptele politica.
In Bucure*ti toata opinia public% este simpatica printului, numai ziarul L'Independance Roumaine, organul ari,totratiei romarm care era rusofila. publica nurnai versiuni ostile
lui Batenberg.
De-abia intrat in Sofia printul Alexandru, in fate. ostAitiitei hotarita a Rusiei, este silit sa abdice. El adreseaza a
proelamatie catre popor finoi institue o regenta compusa din
Stambulof, Karaveloff *i. Multkarof, rniuisterul sub presedintra Jul Radoslavof.
Rusia a triumfat, ceeace la Bucuresti nu place *i nu convine. Dar *i Anglia a fost batuta diplomatice*te.
Anglia era acuzata ca a Impins pe principe In aventura
rutneliota, a l'a readus pe tron dar ca, In urrna, l'a parasit
ru.sinos. Si 'n, adevar, printill. de Batenberg Meuse lovitura
unirei cu. Rurnelia fara sit avizeze Rusia, din ambitie personala si numai dupa sfaturile Angliei.
Rusia a Inteles atonal ca nu .se mai poate bizui pe acest
principe.
31
vgd lumea adunndu-se in poarta Gradinei Episcopiei si in aeelas timp mi se paru ca aud rgsunand strigatele:
Triliasca Epocal
Dan sa deschid fereastra, insg in acelas Limp un zgomot
Ingrozitor izbucneste, geamurile mari ale redactiunei incep,
sa zboare. Si strigatele, lamurite acum: Jos Epoca 1" se aud.
Vreau sa fug, Msit retragerea imi este taiata. Un numar,i
de oameni cart vooifercaza, Injurg i lovesc cu bastoanele
infra ca o furtung.
32
sfdramate, etc.
Geamurile dela ferestre erau tanduri Camera administratiei avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor. aWind geamuri de o grosime neobicinuitd. de cel putin 6-7
centimetri Manifestaritii, neputndu-le sparge cu ba.toanele,
su scos pietre cubice din stradd si le-au repezit dela departare ; numai astfel au lendit.
Duna plecarca bandei un public numeros s'a adunat in
fata redactiei $i comenta intdmplarea.
Precilt irn] mai aduc aminte, in fruntea acestor manifestant]. se aflau urmatoru : Chita Vornicu, fost sluiba$ inferior
revizor Ware a
Ia po*tti.. Nae Clmeanu, fost cdrciurnar
L
accizele con.unale; Manolescu-Luvgu, comerciant; Toboc, TaRase Bilrbieru. Nita Berechet *i attn.
Dupd prdnz pe la orele 3 lianda s:a reintors.
pahhe.
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
:
,
35
S4 'win, Ca lati. Siattna, Rosiorii-de-Vecle, Ilusi, Turnu Magurele $i provoadi cateva.balotagii. Avand in vedere moravurde
electorate ale eppcei acest rezultat e consiclerat ea o mare vie-
Episcopul Melhisedec era eel mai cult prelat de pc vreleuri si o figura foarte distinsa; cum fug, ereaa,cunoscut ca
rusofil si adversar al catolicisrnulut n'a putut nici odata ajunge la scaunul metropolitan.
Gheorghe Panu dorea de mult sa aduca ziarul sau
Lupta de la Iasi la Bucuresti. Cu aceasta intentie fiind, Pena
se ravage de la L'independance Boumame.
Erea pe la inceputul lui Septembrie. Intr'o zi Panu vine
Ia redactia Epocei unde ma cauta. Cronicele mele umoristice
s.emnato Radzz Tanc lard cat si articolele pe care le publicasem
tuine.i sale.
Vino diseara sa pranzim impreuna, vine si Caragiale.
-- Uncle ne intalnim ?
La ora 7 Ia Frascati.
Otelul DteteleSeanu sau Frascati erea tinut de dare un
icancez anume Gilet, fost buditar, adus in tarn de cM.re un
oatecare print roman. In mijlocul Curtei erea pc vremba aeeea o cladire cu mai multe camere imprejurul unui hol"
rotund, plus terasa pentru var. Aci erea instalat Restaurant ul Frascati".
ciului elegant.
La ,Abatorul vecl-du de la Colentina erea in Septembrie
petrecere; acolo se mance vestitul ficat de bivol si tot atat de
vestitele frigarui arnestecate cu fleet, rinichi, muschiu, etc.
www.dacoromanica.ro
ce'l avea inainte, declara ea. nu peale rarmine caci i se intoarce stomachul. De weea se urea in birja si perni repede
In ores sprea dejuna la Cav*a sau la otel Bulevard.
4nta douii antece: unul pus pe oare care versuri umoristice ale lui Nae Orilsanu, celalt un vechiu cantec de mahala.
Primul antec descria orghle bandelor electorate orga'izate de Popa Tache sub consen'atori:
q5ntccu1 incepea astfel:
Pe la Zece Mese
Pdrueli mat desr,
Pe la $apte Vuci
Bdtiii cu mdciuci,
`June le 1.14 Rsir
Petre Grddi$teann.
h traoe cu borcanu
Beizadea M712cd
Gdsi oala rflied,
Cd'i stratmtd la curd,
Rea la 'nolatiturd.
Eft. etc
www.dacoromanica.ro
37 -1onicit Prumosu mergea des in easu..aceea $i cazuse ainorezat de stApana casei-. Doamna glumea cu el si-i dedara
c nu-I erede e o mbeste, iar ea -dovada ea nu minte ii cerea
.sa.
Intotdeauna bland si zarnbind, niciociatii suparat sau incruntat,. desi era bolnav, desbracat si sarac lipit, ii intalneai
vara peste tot pe bietul Ionia,. Figura foarte populara a Bucurestilor, iarna era adapostit la manastirea Viforata din.Darnbovita, in primavara i se dedea drumul si pornea spre a-si
castiga hrana.
- 38.
Curtea e prezidatii de A. 13ugdat, mlnisterul public Ii tine
procurorul general Populeanu.
.1nraiii esiti la sorti sunt : As. Popovici, Fair Petrescu, C.
Ehnitzoglu, P. Brbittescu, M. Mrtgurearin, P. Popescu, G.
Beduleseu, M. Gabriel, I. Mazalu, G. Capsa, D. Basianu, G.
Bratianu.
Stoika Alexandrescu e apitrat de C. Bosie.
tin Codas.
Gheorghe Vernescu atacand pe procuror, publicul aplant
dt zgomotos. Presedintele ordong, exkulzarea celor cari au 6,
.
www.dacoromanica.ro
39
Tiindca Maiorescu Meuse comparatie Intre acest atentat i atacul germander la sala Slatineanu la 11 Martie 1871, Ion
'Bratianu spune ca la sato." Slatineanu nu liberaIii au trimis
wie studenti, ci Cesar Bo iliac, Vasile Boerescu, general Tell
urmeaza, Brilianu
'sit all. Rosati si cu mine
am des-
toarne guvernul liberal al lui Ion Ghica spre a-i Iua locut.
Cu aceasta interpelare, junimistii sunt In opozitie.
Ion! Bratianu vazand ca numarul adversarilor siti spo-i
reste in chip consiclerabil, intrebuinteaza una din acele manvre care i-a reusit de mule ori. 0 intruni/S intima a majoqritatilor din Camera si din Senat e convocali in sala d(
`klinte a Senatului. Acolo Ion Briitianu rosteste un discurs plirt
:de ingrijorari patriotice, spuse ca nouri grosi se Ingramadese
aa orizorit, ca un rizboi ameninta si cii loninia poate sa fie
tI priffiejdie. Bratianu lasit sa se Inteleaga cum ca razboiul ag
apptea izbucni Intro Rusid si Austria din cauza Bulgaria!,
066t6tttr trebui sa ne Inclemne ca sa ne strangem randurile.
Face,..;dar, apel la opozitie ca sit uite rivalitatile si sa ajute guYerbul Ed poata thqu!neutralitatea..
Beizadea Mitica Ghica, presedintele Senatului, ia cuvan.
fiI si face acelas apel patriotic.
Desi intrunirea era nuniai a majoritatii, Petra Carp se
afla In said. Majoritatea afland, II chiama sti vorbeasca, dar Petre Carp sta impasibil; atunci Ion Bratianu anal e la tribune
es roaga pe Carp sa-si spun cuvantul.
puie Wei care
-- Petre Carp vorbeste ,care guvernului sit
este situatia externa dar aciaoga : In caz de conflict Romania
hici nl.i Nate, nici nu trebue s ritmaie neutra.
Petra Carp era Inca de atunci partizanul razboiului contra Rusiei, In alianta Austro-lingariei, politica careia i-a Famas consecuent pana a muril
Atunci Anastase Stolojan a propus, In aplauzele Aclunarii,
ca sa se voteze guvernului un credit de 30 milioane lei pentru inartharea titril. Adunarea aplaudit iar a doua zi, dupa o
scurta discutie, Camera voteaza creditul cu 99 voturi contra
al Dar proectul de lege spunea ca creclitul a acordat guvernului spre a Inarma tara i a-i pastra neutralitatea.
Mihail Cogalniceanu declarase, Intocmai' ca si Carp, cum
ica, in caz de razboi intro Austria si Rusia, Romania nu poate
ramane neutra.
Desi situatia externa era cam turbure, totus nu era alit
Ie primejdioasa in cat sa legitimeze alarmarea i masurile
'piceptionale ale Romaniei. Era numai o manopera a lui Brahianu: Bratianu profita, prindea un nou prilej prielme pentrul
Ca sa-si mentina situatia, sa puna nedumerirea tn spirite, sit
tlabeasea actiunea opezitiei, sit impiedice realizarea blocului
adversarileg
&U.
www.dacoromanica.ro
40
zitia hind singurul barbat de stet cu vederi largi i luminoaoe al carui cuvant va trebui ascultat In clipele ingrijitoare pe
care le trecea tara ei Europa.
Iar Pare Carp, gfidilat de vanitete, s'a dus la intrunire pt
a vorbit.
Punerea In scena a lui Ion Bratianu n'a izbutit decal sit
tina deparfe pe Petre Carp de cealalta opozitie i sa-1 pue in
neintelegere chiar ca propriul shit partid.
La Teatrul Dacia" se reprczinta o revista politica scrisa
de doi cumnati : Mk Negruti ei p. R. Rosetti (Max), revista
antituIata Zeftemelde". -Dela Cet C4tedntul i Al cuvdntul, a.
zeasta era tatilia revistii ce se juca in Buceresti.
Violentele din presa tree acum in parlament.
Nicolae Fleva este eroul epozitiei Ia. Camera, tattle interpelarile i cuviintarile liii provoaca, furtuni spaimantateare. LiberaIii snot furiosi contra lui si-I acopera de invective. Din cauza acestor violente un duel cu pistolul se face
intre Mihail Ferikide, ministru de externe i Nicolae Fleva.
Fleva este rilnit la mane dreaptil.
Ferikide era mint dintre Gei mai dibaci tragittori, do ae
ceea toga opozitia tuna cum ca Ferikidi a provocat pe Fleva
ammai en intentia de a-1. ucide.
Duna Fleva tree in opozitie i cei mai multi dintre tinerii
alesi de Ion Bratianu in Camera: GrupuI Take Ionescu, Constantin Disescu si C. C. Anion trece In opozitie. Take Ionescu,
face Intre N. Fleva si Emil Costinescu. Fleva acuza pe Coslinescu ca. a fast samsarul in chestia rascumpararii cailor
terate i ca, cu acel prilej, a castigat sute de mii de lei. Cosnescu raspunde tratnd pe Fleva drept calomniatetr, infam
ei las. Aclevarul era ca nimic nu fusese dovedit contra lui
Costinescu. Zilnic areasta e atmosfera In Camera.
Yiolentelor din Camera rilsound violent ale extraparlawww.dacoromanica.ro
41
prieten
mentare. In seara de 10 Martie Atexandru Bats
trece pe la Cofetaria Capsa fL
iiltun 41 hn Men FiIipescu
eomunica acestuia intentiunea de a pahnui pe Nicola() Xeno.
polu la el acasa.
Nicolae Xenopolu era redactor la ziarul guvernamental
Kointa Nationa Id i in acest ziar atacase pe Bai.
Filipescu se asociaz1 en Bals, amilndoi intrii. In casa lui
Xenopolu, Bals 11 palmueste ; Xenopolu ia un revolver si
trage 2 focuri dar gloantele se opresc in bhma lui Bale.
Afacerea se judec4 inaintea judeciitorului ocoluiui 1 care
condamna. pe Bals ca autor principal si pe Filipescu ca coal.
pliee la cafe 6 luni inchisoare, 400 lei amenda si 500 lei daune,
Se fac marl Incercari spre a se realize blocul Intregei
opozitiuni.
tegerile
Brtianu.
www.dacoromanica.ro
42 -,
www.dacoromanica.ro
43
sti
mai era inch' cineva la masti. Peste ateva minute aparo urt
cunescut tip al Bucurestilor; Costache Oprescu, percepforul
culoarei de galben. Oprescu Propune sit prelungim petrecerea
aa,Herdstriiu, dar Panu refuzd obiectand c trebue sit pleee
neaparat la Iasi cu trenul de ora 9 seara.
Pe la ora 7 pleam spre eras ; afard burnita si vrernea
nu .era veseld de loc. La ora 8 jum. Panu pleaa la gall Insotit de administratorul ziarului Alexandru Lefteriu.
A doua zi, la ora 9 dimineata, mti aflam In redactie undo
lucram. Redactia era instalatti in strada Noud, astdzi Edgard Quinet, in doud mici odd*, in fatii redactia, in dos administratia. In aceste doud mizerabile incaperi era redactat
unul din cele mai citite ziare din tard.
Deodatti fac iruptie cu mdinile la car 5 cu fetele aprinse,
C. D. Paladi i Nicolae Nicoreszu amandoi deputati opozitio.
nisti din Barlad.
Cum e cu Putintii ca sti fugd Panu? Cum se poate s3
.
www.dacoromanica.ro
44 -b.
i ft rodea. Am
avea curajul fizic.. nu se pules supune constrfingerii
jz privatiunilor. Numai aceast.1 seaima, care i-a lost in toati
Jviata, marca lui slthiciune, 1-a Indemnat s comitt faptul care
lin punctul de vedere al carierei lui politice, era egal cu o si-
spus-o
Inucidere.
sit
i'1
aptrat de Nicola() Blaremberg, N. Fleva, loan Labovary, Grigore Pilueescu i Dimitrie Poneseu. Penn s'a aptrat ei personaL
_ In Tuna Mai a ars Onera Comict din Paris. La Bumreeti, emotie adduct In lumea aristocratict. Oare un glurnet
n'a spus odatii ea: clacit e guturain la Paris stranutt Bucutretiu1?
Regele se duce la Iasi sit asiste la sfintirea nouei Catedrale dar opozitia fi eregtteete o prirnire semnificativt : pa
parcurs trei fruntaei conservatori Costea Bale, Gheorgthe
*endrea i un profesor de gimnastich Neeruti 11 fluent. Cei
ooi dintitiu sunt arestati, biltuti de polirie i dati iudectteeAceasta marufestatie era rezultatul ei a curentului starnit
Impotriva regelui ei a osandirei lui Perm care era wan.
Astfel de mamfestatiuni ostile impresionnu intotdeauna
pe rege.
da importanta faptelor.
4:5
b.-- La Galati iticandu-se ditgeri comunale se retree scanhaluri marl, lAtai groaznice lar sefii opozitiet.sunt arebtati. La
Bucuresti toate faptele acestea ptodue njare agitatie. Presa do
Opozitie din Bucuresti merge la Galati in rthchet4. Reprezentantii ei sunt : Vintil Rosati, clirectorul Borniinului; G. Em.
LahOvari, threctorul ziarului L'Indpendance Bournaine, G.
D. Palade, membru in eomitetul de redactie al Napunet, Mi-
In acelas timp se duce la Galati i o delegatie a particlelor de opozitie compusa din : Dumitru Briitianu, Ctheorghe
www.dacoromanica.ro
46 --,
La ora 12, fitrii gres, intra in gangul bisericei E.retuteseu,
urea la stanga scarile vechiului imobil i intra in sala de mancare a atelierului easel de croitorie a cl-nei Briol. Cum II zilreau lucratoarele,i1 chemau ca s1-1 hraneaseti. GhiV Berbecu
petrecey4 de lin coas a fetelor.
La ora 2 pre,cis era la Senat. Dad. multi sene.tori venean
la ore neregulate sau faecal! absente, Chita' Berbecu era exactitatea personificatb,' ; la ora 2 era la peronul din Bulevard $i
primea defileul senatorilor.
Mai tarziu era la Cafeneaua Union din strada Regala lilt)
seara se inStala Ingn un rahagiu care, In toate serile isi intirflea taraba cu zaharicale pe calea Victoriei Met vechea poartit a casei uncle era insialat Clubul Tinerimei. Femeile cari'
eirculau isi treceau toate mfdnile prin l'na bogatil a Berbccului, dupil cum multe din ele Ii cumparau cate un raha;
san o alta zabarica. In Me din urma, Chita Berbecu, eve
zuse si la darul furnatului, clevenise un stricat $i jumatate;
Prin tuna lui Noembrie, sub pseudonimole Bacon" 28
Radu TancliirA"; am redactat un ziar umoristic intitulat'
,;Ghitit Berbecu". Succesul acestei foi saptaManale a fast foarto
Iiamental Stefan, Bellu, boer veehiu, cunoscut in cercurile politics cu snpranumele: Conul Fnici i Sufletul maichi.
Stefan Bella
sau Conu Fanicii" cum i se spunea ce7
rent era socrul lui Ion Campineanu, frinitas liberal si omul
pregatit de Ion Briitianu ca 521 mosteneasca la $efia part-dului. Conul Fnic fusese in timPul guvernului Lascar Ca.-
bescu etc.
Conul Frtnic4 Bellu, (sail Bellio cum i se scria nurnele iii
L'lndependance Roumaine) Rini a fi print, erea din protipee.4
'data, fusese ginere de domnitor i erea socrul CilmpineanuIui.
www.dacoromanica.ro
47
-I.-
Suntem in phn Cuptor, dupti obiceiul epocei toti oamend cu dare de manii au plecat din Bucuresti. Claymoor
6pune In Cronicele sale crt Bucurestii s'au golit". Cact pen-11.0 clasa de sus. (and au plecat boerit, n'a mai tilmas nt-
*went.
51 la epoca pe care o fotografiez acum politica erea singura Indeletnicire, singura preocupare, singura Indatorire moralti de stil mare. De aceea alta viaUi publich nu erea Omni
:are vrea s descrie Bucure5tiul de alta data dela 1877 nu poate
xorbi do eat de viata politicei de partid.
48
ciatti
***
Dar vine toamna, toata lumea s'a racorit, s'a plimbat
a calatolit, acum reIncepe camPania politica.
Campania ineepe cu constituirea Ligei de rezistenta", ins.
trurnent de lupta energica si de rasturnare; in capul acestei
sta Nicolae
d'zolvata.
Pates a la Busse
Saunilen du Rhin
Ilure de sanalier
,Tionlard en entailer
www.dacoromanica.ro
49
Jamboh de Gratz
Galantine de dinde
Pates de foise gras de Strashourt,
Chaud frold de perdreaux
Cuissot de NI le de chevreail
A
.
senimbul unor adevarate monede de aur, de argint'san bucati de hartie, le va vinde o apti care transforma In aur orice
alta moneta Un mare nuthar de naivi ati cazut in 'cursti.'
Ancheta a descoperit toate *ireteniile intrebuintate st au
trinits pe Sion Gherei, pe Andronie. *is pe complicii lorin'fata.
justitiei. La timp Nom da dam faple destul de interesante.
M doilea este un scandal izbucnit la Azitul Elena
Doarnna. De mult se zvonea ea in acest Institut se petre6
lapte imorate si ett atat pensiunarele cat si uncle ingitutoare
sau pedagoge se. dedbati la practici contra naturii. Bineinteles, ea intotdeauna cand intunerlcul acopereo
pUL
blicu exagercazit,si cladesto fanteiii nesfarSite. Adevarul, este
4.1pe atunci, Azilul Elena Doamna eyed a`Ceasta'reputat:iant3
rorita asa ca 0 feta esitti din Azil era privita ea o mica: livP.
:
eioasti.
De astadata zvonurile aa lost confirmate de o mtisural. 0ministrul instructiunii Dimtirie Sturza hOtarit
ca 5 eleve sa fie eliininate din -Institut4i trimise la mantislirea Varatecul.
Ci gravil,"cestiune care turburit adanc tonstiinta pa.
blick este aceea a fraudelor cu Jurniturile militare.De astg"data campul Incbmuirii este Inca si mai nettirmurit
Cu cateva luni mai inainte un priete'n, doctorul 0.lkosky
cel care a cladit sanatoriul din calea Calarasi iTi'a pus
an cOntact cu. doi maiori din geniu. Amandoi doreau sa-mi
Sand o destainuire de cea mai mare importanta,:privitoare Ia.
xnaterialul furnizat pentru construirea fortificatiunilor din
)3ucuroti.
Eram prim-redactor al ziarului Lugo. si cram rasp-unEator' de tot cdeacb.publica ziarul la liPsa .lui Panu. OfitoHi
ami cereal' cliseretiunea absoluta, prin urmare trebuis.sa lad
*supra mea si sti, rAspund In fata justitiei daca destainuitile
Wichita,
www.dacoromanica.ro
eta
sesiune pan._
Camera e dizolvata.
legerile vor alunga din parlament pe deputatii can't plictisise mai mult i astfel va putea guverna inert patru ani ce
puti 11.
ri Iosif Oroveanu fuses iiripiket In proeesul lui Stoica A.Thxandrescu, ref care atentase la viata Jul Ion Bratiann in sir.
yAmei.. ,
www.dacoromanica.ro
mash& medteal.
Un medic roman, Maar, care Ince Pea, clevenia foarte cuneseut In Frante: acesta era doctorul George Asaki. Ion BraMann a voit sa-I atraga In tark t.i A,/ nuneasc a. profesor la
'leen lta tea de medicina. din Bucure*ti. Ins doctoral Maki nu
voia sa se supunk cencursulur in fata profesorilor acestei Ia-
francezi de cu totul alta. valoare. Fatk en acest faspuns *1 dorind en orice pre s aiba. pe Asaki in Bucure*h, Ion BrAtia-
Doctorii bucure*teni, profesori la facultatea c/e medicicei mai multi liberali, se revoltark. In fruntea color earl
protestau, cel mai violent, eel mai furtunos, era doctorut Gr.,
flomniceanu.
In parlament doctorii liberali au Ikea proectelor de
lege o inclitrjitrt opozitie, dar Mr% nici un succes- De allfel inrtreage opinie public& aProba mtisura care dote facultatea
Ttoastra de medieinti en trei ilustratiuni.
Gee mai neimplicatrt opozitie a fost Ricuta. impotriva docteridui Asaki. Dela Inceput adversarri Int au impiedicat nu-.
smirea sa la catedra de anatomic care ar fi trebuit sll. fi fast
aL
Ireveni in tart tacmai in anul 1897 cfind fit reintegrat in drepturtiO'sale- 0 battik a soartei 1-a rkpit prematur tarii *i *tiintei
ANUL- 1888
www.dacoromanica.ro
3:1
mintala, ci a fost trimis in casa de santitate de dire prefettul politiei din Paris iiindca suierea de o gravt aiectiune de
:piept ce nu putea fi chutata inteo temnita.
.
Regimul.liberal era batran de 12 ani iar adversarii regimului numerosi si puternici. Disidentele liberate, pe de alta
Iparte, 11 Incovoiase.
negru, rapoartele ce primea din toata tam aratau ca. opozitia e foarte tare si ca. rezultatul alegerilor lasit sit se prevadii:
o primejdie.
Bucurestitd, care astazi este In fruntea oraselor independente si mutt mai pornit catre spiritul .de opozitie cleat ea,
itre cel obedient si guvernamental, pe vremea aceea era zestrea guvernamentala la toate alegerile. In schimb toate celelalte centre maxi erau in opozitie.
Iasii, Severinul. Plaestii, Botosanii, Galatii, Briula, Bar,
ladul, Buzau. i chiar Craiova, erau hotarite ImPotriva guivernului. Radu Mihai scrie lui Dimitrie Sturza o scrisoare'
descurajata, fareia acesta Ii riispunde printr'o scrisoare do
iIncurajare si de indemn la lupta, asigarandu-I ca izbilnda va
$i a partidului liberal. Nu stiu prin ce indiscretiune aceaSta. scrisoare ainno-e In nuillicitatea ziarelor de onozitie cj
glare*, astfel, avntul opozitiel i deprimarea guvernamentala,
Alegerile dau o mare_majorilate numeric& guvernului,
www.dacoromanica.ro
54 Ins& dau 1i opozitici nix oarte mare succes moral, Loti fruntasii opozitiei, fltra nici o excePtie, sunt alei, numdrul lor
este 54. Pentru moravurilo epocei aceasta insemna cdderea
www.dacoromanica.ro
In schimb fratele stiu colonelul era un orn riiu care nu ennostea ertarea.
contcalui, i-a castigat o mare sumd- iar a doll, zi i-a facut inspec.tia cassei. Capitarerd a fost judecat, osandit. degradat si-a
Ineheiat tariera la Inchisoarea,Vacdresti.
;., (And n 1884 am fost arestat pentru rnanifestatia ostiJ
Irteutit. lui Ion Eratianu pe pieta Teatrului, ace] nenorocit
lost cdpitan isi Ricca acolo osancia.
tu.teuria din scrisorile lui Broadwell erttre colonelul Mai.can, arnericanul spunea: .,Cand aceastii afacere va fi terminate.
Noiu pune de Indatil cei 15,000 franci la dispozitia d-tale".
.. Ziarete publica- scrisorile lui Maican cat si rasPunsurtle
Itii,Broaclwell. In fine amandoi fratii Maican sunt trimisi in
Tata consiltului. de rdzboi.
Maiorul Gherghel e cornisar regal. In afacerea colonelu:aului Maican, colonelul Carp e numit raportor i colonelul
lAigiu, comisar regal. In afacerea generalului Maican, generaaul Budisteann este comisar regal iar generalul Berendent
raportor.
Colonelul Maican incearcii sg. se sustragii unel eventuate
ilegradari demisionand din armatd. Bineinteles, demisia
primit. Dar moravurile noastre sunt desttd de jos. Desi poartd, pe umeri o aeuzare atat de rusinoasd, desi e trimis jnain
Itea consilhilui de rkboi, la clan.] Regal e thc membru si
e Ina poftit In partidele de Nicer .5] la cele din sala de man-,
i
care.
Nurnai la Jokey Club 15 membrii eer radierea coloneluaui. Dar hinder]. operdthmea Iniarzie, printul Gheorghe Bi13escu Ii prezinta.' demisia din club. 5i-o ravage, Insa, tAnd
Ii se spune e statutele nu autorizri radierile cleat nurnal eu
xotal Adundrii generale.
ln sfarsit, colonelul Maican e clepus la Vrtearestr.
Consiliul de traboi care-1 va jucleca precum i pe fratele
salt, generalul, e astfel compus
Presedinte generalul Cernat. MeMbrii general& Vietor
reteanu, Hercule Anton, Radovici "si E. Falcoianu.- '
In Camera cea noun furtuna, creste in fiecare zi iar a-,
ler5. opozitia tine dese Intruniri in sala Orfeu, pe care a hid
chiriat-o Dana la Pa0e.
www.dacoromanica.ro
56
inima cea mai bunk unith cu cea ma. mare lips a. de pricepere
a ridicolului In care cadea de cafe ori vorbea In Camera.
Epurescu incepu sh vorbeasca ca api-irator al guvernuluf;
lar un deputat din opozitie 11 intrerupse. Atunci Epurescu
ci Intoarce, Isi Malta bustul, scoate pieptul afar% si cu glasul
.1nOtor si cu tonul declamator, striga :
Nu ml intrerupeti, fiindca sunt teribil in apostrofX I
,
cu Pake
Protopopescu, Constantin Boerescu, Alexandru Lahovary.,
Niel aceasta incercare nu avu soart5. mai buna.
Duna ce Beizadeaua depuse mandatul se filtu incercarea
tu un minister prezidat de Mihail Cogalniceanu, clan condi4
tia pusa de toti opozantii era : dizolvarea Camerelor.
Ion Bratianu pleca dela putere dar nu voia s can' i pat-.
www.dacoromanica.ro
-- 57
tidul, el se ternea -de excesele celor cari veneau din opozitio
tndiirjiti st exasperati. Operatia era grea.
Fiindcii nu cadea numat un guvern sau un partid, ca-
in4
de
rea curagiul sIt se supunrt sacrificiului, fiinda nici nu intetegea pretul sacrificiului.
Cilteva zile inainte de sosirea lui Panu la bucure.5ti ()PO-
58
'
unmet .42.
*.
.*
.
%11.-c
merelor. .
Toate combinatiile de colaborare cu opozitia clizand, Ion
www.dacoromanica.ro
- 59
Gel dintaiu a vorbit Nicolae Neva care Mara cu violentte
boui cabinet
Ion Bratianli a raspuns amintind ea printul Dimitrie
Mika a volt sa faca Un guvern de conciliatiune, iar clansul
(Ion Bratianu) a voit sa atraga pe liberalii disidenti in partici,
Troate incercarile si silintele au dat zres.
Lascar Catargiu roste$te o cuvantare in care irnputa regelui
cii n'a voit sit satisfaca nici una din cererile opozitiei. Pe
poi, spune Catargiu, ne-a trirnis aci desnadejclea Laren
Petro Carp a spas c printul Dimitrie Ghica i s'a adresat ca sit intre in minister, insa. presedintele Senatului i'a
oferit portofolii, tar nu guvernuL
.,Regelui i-am spus, urmeaza Petre Carp, ca, dna e
vorba ca noul minister sa fie urmarea ministerului Bratianu,
Iortul rneu nu este acolo".
se duel". la Berlin.
www.dacoromanica.ro
tr0
nenta.
En ziva de 13 Martie opozitia tinu o Intrunire in Sala Orfeu.
Coltei in fate casei lui Ien Bratianu pe care n'o pdzea nici
0 fortd politieneascrt. Aci multimea stationeazd vre-o zeee
minute insultnd, vocferand si provocand. Multimea conduce
apoi pc Fleva emit.
A doua zi la 74 Martie altd intrunire la gala Orfeu. De
muire
Regele, de la o fereastra, priveste spectacolul. Pe stradd,
Cater gin, Dumitru Bratianu i Gheorghe Vernescu ereau delegati sd, mearga la Palat si sit ceard regelui schimbarea guvernului ins% delegatia nu e primitit. Multimea afliemd acest
iefuz se frivenuneazd, mai tare si vrea sg, intre in Palat. Nicolae Filipesceit este pe peron, gearnurile de la usa de intrare
cad cu zgomot, sala tronului e plind de soldati cu baionetele
la arm5..
www.dacoromanica.ro
61
Ian a lui Take lonescu. In aceastbi 410 se aude un zgomot de voci de afara, tar Nicolae Fleva. Gheorghe Vernescir
0 alti deputati din opozitie Mira ag:lati.
Fleva striga.:
IS
culmel
Fleva ripostkaza.
Poporul e acis 1..Atunci Alexandra Marghiloman se scoala.
lxiaeelului L..
Lomerciantii Capita lei vor da un banchet Ia 14;20 Martie in sala Teatrului, Sunteti rugati cu onoare de a lua parte
la acest banchet.
Presedintele Comitetului
.Stancu R Reelteapu
www.dacoromanica.ro
CETATEN1,
C. Ciocazan, C. Cogalniceanu, I. Di.metrad, I. Fatu, N Fillpese,u, N. Fleva, Dr. Frurnueeanu, Petra Griclieteanu, C. T.
Grigorescu, Dr. N. Garoflid. C. Eneseu. Ilariu Isvoranu, Take
lonescu, Ioan Lahovary. Caton Lecca, lean Marghiloman,
, cater clowi,
ont:
tr
fai.rst"ti figurau.
www.dacoromanica.ro
Verneseu sa fie trimis in delegatie la rege $1 sa'i cearti sehimbarea guvernulut. S'a mai hotardt ea a doua zi, toti deputatu !
'
i:ebrtleli01`.e- Spark
'
'de mine vtid pe Nicu Filipeseu care lupta en un soldat trn.'gaud fiecare de pusent Lumea alerga in toate piirtile, apoi urt
anaee numnr de vanntori ese din Corptil de gardti si vaultloarea .dupti eivili incepe prin curte.
Dar.un foe de pusen rnsurn Tatj lumea din curte se repede entre u$a de intrare a Carnereil Fac ea toatn lurnea ii
alerg.-In drum aud un zvon sinistru.
t'au omordt pe Fleval
t
Ma apropii de intrarea Camerei $i vtid un om intins, dat
.
,rm erea Fleva. Dunn figurn mi s'a parut cii erea depdtatul
ral din Giurgiu, Vasile Epurescu. In realitate erea un u$ier..
Nenoroeitul enzuse victima unei erori.
Auzind zgomot mare in curte s'a repezit 'Si el sn vadil ce,
Se petrece. Tocmat atunci Nicolae Fleva urea treptele intrtiref",4
tsi poenetul de pusen rnsunti. 1J$ierul cnzu triznit end-glom`tul II lovise in cap.
Versiunea ce a circulat atunci erea irtnIXtearel,i trebUim
64
eestiunea fortificatiior.
1favorabild. Rusiei.
burt de cartus.'
Alt secretar de legatie anume Lwoff, a fast lovit de sol,
aati en paturi/e puscilor fiindcd intrase in Curtea Mitropoliei
65
opozitia prunise Wn partea regelui asigurarea ca se va ciesparti de Ion Bratianu. Dar regele intelegea sa treaca. puterea
nu vechilor conservatori, mei macar partidului liberal-conser-
nu'l voia din cauza politicei din afara. Cum am spus, daca
ar fi izbucnit razboiul austro-rus, regele dorea s alba un gu-
toata, politica sa si a sfarsit prevestind c ziva caderei regimului liberal este apropiata.
www.dacoromanica.ro
66
Marghiloman, Angelina C. Deshu, Caton Leca, Maria Blaremberg, Maria N. Filipescu, Maria L. Bogdan, Caterina G.
Robescu, Caterina Butculescu, Elena Lascar Catargi, Ana M.
Des liu, Marina G. Alexandrescu, Pauline G. Otetelesanu, Elise
rarti violenta. Un discurs al lui Eugeniu Statescu foarte agresiv la adrese opozitiei, provoaea dese furtuni.
In sedinta de la 19 Martie este un debut in Camera. vorbeste printul Nicolae Bibescu, al doilea fiu al fostului Dom-
vatorii batrani cat si toti liberalii disidenti din coalitie gascan actiunea si tovarisia printului prea cornpromitatome.
Printul Nicolae Bibescu din potrivti, erea liberal,..iar ir
sedinta de la 19 Martie a fticut o profesie de credinti foarte
liberala.
Cuvantarea sa a fost nepartinitoare, a aratat c'd si. guver-
caldtt care contribuie ca la sfarsit, sii fie aplaudat ctk.,entuziasm de intreaga Camera.
Printul Nicolae Bibescu era un bun- orator, el. luptase
In timpul razboiului france-german in randurile ..asmatei
franceze, acurn pentru intaia oarti intrase In parlament.
_ Dar ministerul Bratianu cade si cu el regimul de.12 ani.
Regele n'a voit sa dea guvernul nici unuia din birbatii
politici ai opozitiunei i nici macar lui Petre Carp ; regele
se adreseaza lui Theodor Rosetti, presedinte la Gurtea de
Casatie, care partiseste magistrature.
Ministerul e format repede numai din junimisti.
Teodor Rosetti presedinte si internele, Petre Carp extere
hole, Titu Maiorescu culteIe i instructia, Menelas Ghermani
finantele, printul, Alexanclru Stirbey lucririle publice, generalul Barozzi ritzboiul.
Portofoliul domeniilor nu este ocupat. In cercurile politie
ce se vorbea cii acest portofoliu era tinut vacant spre a fi oferit lui Nicolae Fleva.
La Camera noul minister se prezintl in ziva de 23 Martie. dar declaratia ministerialg e primita cu 0 rgceala de ciliaI
www.dacoromanica.ro
0/ ;
tg. Toata lumea este nemultumitg, intreaga opozipe spumegh In potriva acestui chiul" al regelui
Prefect de politie e numit colonelul Sergiu Voinescu until
dintre cei 12 coloneli cari au determinat darea In judecatli
a colonelulul Maican.
Presa intreagg, afarg de Romdnia Liberif- nu recunoas.
te nest guvern.
Romdnia, organul oficial al partidului liberal-conservaA
tor, spune : Acest minister e un minister personal al M. SRegelui in care opozitia-unitg n'are mei un reprezentant"
Panu in Lupta se ridicti linrotriva acestui minister spunand ca, spre a-I combate, nu e Devoe sd.-1 vezi la lucru. Acast minister este un instrument servil in mainile regeluif
slugi plecate in fata Germaniei, reprezentand despotizmul
cleghizat. $i sfarseste strigand : Jos ministerul palatului".
Nagunea lui Dumitru Bratianu scrie cIt ministerul Teodor Rosati n'a venit pe &dile constatutionale.
Singura Epoca povIttueste rilbdare si asteptarea cu Mere.
dere.
IBA
68
'
69
tuatia. Spre a diviza opozitia, $eful guvernului intra in tratative cu unii din fruntasii ei.
In timpul acesta, prevazand alegerile generale, liberal-1i
Isi strang randurile. Un comitet de actiune e constituit, acosta e compus din : Printul Dimitrie Ghica, Ion C. Bratianu,
general D. Leca, G. Kitu, a Sturza, Eugen Stateseu, P. S Aurelian, M. Ferekide, V. Gheorghian, D. Ciani, C. Nacu, Coco
Demetrescu, $tefan Sendrea i Gogu Cantacuzino.
Dar rascoalele taranesti, in ciuda afirmatiunilor oniciale, 0 a iluziilor naive, se Intind. Ele s'au latit si au cuprins judetele Prahova, R.-Sarat, Buzau, Dambovita, Muscel,
Arges. Spre a potoli miKarea $efii armatei tree hotarit
la represiuni sangeroase. Ziarele Lupta $i Noliunea organul
lui Dumitru Bratianu, incep sa atace guvernul si spun di In
special colonelul Iacob Lahovary a silvarsit mari cruzimi,
cad a dat ordin sa se traga in taranl fr sa se fi facut somatiile legale.
Ziarele conservatoare sunt furioase i lovesc pe Dumitru
Briitianu $i pe Panu.
Dar in ceeace privW,e Lupta, Panu nu era de loc vinovat, vinovatul eram cu. Politica lui Panu era sa menajeze pe
conservatori In veclerea alegerilor, de aceea nu admitea ea
st, fie atacati; eu, care nu aveam asemenea motive, urmam
calea corectitudinei democratice si blamam represiunea sangeroasa". De aci conflictul. Intre Panu si mine au urmat scene
violente, care eau sfarsit cu declaratia mea cii m. retrag dela
ziar. In aceea$ seara. Panu a venit acasa la mine si a implicat
lucrurile.
www.dacoromanica.ro
70
pionul tutulor libertatilor, acum cere politiei sa supraegheze pe eful partidului liberal.
Tot In acelas ziar un dornn din elita conservatoare aflame Al. St. Catargi publica o scrisoare prin care core guvernului sa I tezinte up piocct cte lege prin care sa impute
ziarului Lupta" sil fie vandut cu o 'J2 centima si sa conting
-atata materie, si calitativ sr cantitativ, cat ziarul engtes
Times.
In plus la degradare.
Un atentat contra regelui Carol. A lost intiul atentat
Indreptat In potriva acestuf suveran.
71
'daturi.
www.dacoromanica.ro
12 1401 voturi, lista liberal& 720, lista Fleva 262 si o alta list& in,.
dependent& 109.
Bratianu se largeate.
Io
majoritate.
Pe la mijlocul lui Iunie F .L. Caragiale este numit direr.
tor general al Teatrului National, iar membril in aomitet: V. A.
Ureche, Piltraacu, Dimitrie Rosetti (Max) ai Wachman.
-
cele mai miportante este scandalul de la Eforia Spitalelor ciNile in care este inintleat. dirertorul Fforiei Simeon Miluiilescu, un fost rosetist. fost secretar general al Ministerului de
interne cand Rosetti era titular la acest departament fost prefect de politie in noaptea istorica a lui 11 Martie 1871. and
studentirnea a atacat banchelul Ternianilor ,de la sala SIAtineanu. Simeon Mihailescu dovedit cd furase sume insemnate
a fost depus la Vgriiiesli Roo, osandit cle lustitie
In acelas timp partidul liberal mai suPorta o Perdere
insemnara generalul Dimitrie Leca, presedintele Cameral liberale moare subit la Bacan. Generalul n'avea decal 60 de ani.
Generalul avea o ipsemnati influent& in Moldova.
Generalul Dimitrie Leca comanda batalionul de vaniltori de garda la Palat cnd a fost detronat Voda-Cuza la 11
Februarie 1866. In rizboiul independentei a comandat en
bravura pe cairnpul de badlie.
In 1889 va fi 0 Expozitiune Universal& la Paris, Ronania
participa. Comisar al Romaniei i preaedinte al Comitatulut
*Ate numit printul George Bibescu Un mare comitet urmeaza.
fin fruntea acestui comitet sunt cameni de man. int&i a tarei
ifirecum: Lascar Catargiu, general 1. Ern.. Florescu, George Ver.
..4ec
www.dacoromanica.ro
; 73
nescu, Nic,olae Blaramberg, Em. Protopopescu-Pake, etc., etc.
aceasta spusese $i regelui. De atatea ori repetase : Dati-mi puterea si m. prind ca la cele dinti alegeri am majoritatea". Dar,
ca de atatea ori, Carp exagera.
are in.
Nicu Filipescu In Epoca a scris un articol agresiv in pptriva lui Nicolae Fleva si Gheorghe Panu, articol intitulat :
In contra oamenilor populari".
Fiindca oamenii cei mai populari din blocul opozitionist
erau liberalii, conservatorii intreprind sa-i anihileze, unul
dup altul.
La Bucuresti Pleva fusese redus la alegerile comunale.
La Iasi marele elector Gbeorghe Marzescu, liberal disident
$i omul popular al Ia$ilor, este si el invins in alegerile de
la Comuna.
cu guvernul.
Cnd guvernul junirnist a socotit cu relatiile dintre con-
74
nistrii si mult idintre deputati vin in frac la Camera. Decretul de dizolvare este foarte scurt iar formalitatea citirel
Gogui
Am onoare a v5. comunica cu., in sedinta sa de la 12 Septembrie, Comitetul executiv al partidului liberal-conservator,
cu majoritate, a fost de parere ca, In urma caderei guvernului
Bratianu, scopul coalitiei a fost atins si c, prin urmare, trebuie ca la viitoarele alegeri partidul liberal-conservator sa se
prezinte singur In lupta.
In sedinta sa de la 13 Septembrie, Comitetul central al
partidului, fiind consultat, a confirmat iari, cu majoritate
de yoturi, hotararea Comitetului executiv.
. Primiti, va rog, d-le Bratianu, Incredintarea consideraVei mele clistinse si a stimei mole
L. CATARGI
75
ceata de tigani fubanuita; ceata fu arestata si adusa la pre4ectura politiei, insa fiindca toti tiganii au tagaduit cu in-
daratnicie participarea ler la talharie, au fost biltuti si schingiuji intrtin mod ingroiitor.
Vestea spaimantatoarelor torturi a zguduit tot ormul,
parchetul a intervenit si rezultatul a fast trimiterea calor
trei functionari In fata justitiei.
,
Curtea a osandit pe Dimancea si pe Alexandru Davila
,
fiecare la cte 2000 lei amenda si solidar la 100 lei daune, iar
pe procurorul Paraschivescu l'a achitat.
moralitate.
Procesul escrocheriei cu apa de aur a venit in, fata sectiei a 2-a a tribunalului l',orectional. Sion Gherei i Andronic
au lost ostmditi la cate 2 ani inchisoare si la ate 1000 lei a.menda. Ceilalti acuzati la pedepse mai mici. Un fost comisar
'de politic Theodorini a fost osOndit la 6 luni.
Andronic si Sion Gherei au mai lost ksOndi(i si la 59.400
lei despagubiri catre cei escrocati constituiti Parte civila.
Prefect al politiei Capita lei e numit colonelul Algiu.
Alegerile dau, se intelege, o mare rnajoritate partidului
'
liberal-conservator hist). guvernul nu poate fi Incontat fiindca
partizanii sai sunt foarte pujini.
Caracteristicele acestor alegeri stint :
1) Colectivistii (adica pal tidul liberal condus de Ion Bra-
www.dacoromanica.ro
76
Imediat dung, sfarsitul alegerilor, conservatorii ridica capul si sfideaza guvernul, In conciliabule se hotardste rasturnarea cabinetului care nu se poate rezerna pe rnajoritati nici
In Camera nici in Senat
In fata acestei situatiuni cabinetul e hotarit sa puna
chestiunea de incredere la Senat cu prilejul alegerei presedin-
www.dacoromanica.ro
77
78
La 1876 and partidul conservator, pierduse puterea, alegerile generale n'au adus in Caniera decat un singur Membru al acestui Partid, pe printul Alexandru Stirbey la Craiova; acum cel putin 10 liberali putura intra in Camera Si in
Senat; iar in foarte multe colegii condidatii liberali au cazut
pentru foarte putine voturi.
Daca Ion Bratianu n'ar Ii murit poste 2 ani $i jumatate
si daca si-ar fi pastrat vigoarea mintala, nici odata partidul
liberal n'ar fi stat 8 ani in opozitie.
Un succes al liberalilor era $i alegerea senatoridor universitari : Universitatea din Bucure$ti a ales pe Alexandru 0.
rascu cu 27 voturi contra lui Alexandru Odobescu, candidatul
conseravator care a intrunit 1.7, iar la Ia$i a lost ales iarasi
candidatul liberal Gheorghiu cu 17 voturi contra candidatth,
Dui junimist Culiano care a avut 16.
In mile de 1 Decenibre se Prezinta inaintea Curtei de
Casatie procesul generalului Alexandru Anghelescu, lost mfmistru de razboiu. Dat In judecata dc catre Senat, conform
Degei do responsabilitate ministenala.
acuzatia e sustinutry
de catre comitetul acuzator compus din urmatorii senatori
, din dizolvatul Senat liberal: Polizu-Mic$une$ti,
pre$edinte,
' 'Arapu, Nanu, Grigore
*tefanescu, Budi$teanu, Vergati $i
.
NIeitani membri.
Matei.
167.000. Avocatii ministerului sunt d-nii Vasile Misir $i Vasite Bratianu. Prezideaza prirnul-presedinte C. Skina iar instante e compusa din sectiunile unite ale Casatiei.
Dupd trei zile de dezbateri, Curtea de Casatie, constitui.
1.4 in inalta Curte de justitie, a condamnat pe generaluI AI.
tAnghelescu, la 3 luni inchisoare, 15.000 lei amencla $i 40.000
Del despagubiri civile catre ministerul de razboi, care a fast
ifrustrat cu prilejul rind furnituri de cositor. Mai e condamgiaL la incapacitatea de a primi vreo functiune publica, IaJ
:perderea clrepturilor sale civile, exceptie pentru dreptul de
pensiune. Intaia oara, in Romania, un ministru era osandit
Pentru hotie $i abuzurf.
La 4 Decembrie a murit Elena Otetele$anu nasclitii FiJipescu, marea matroana a Bucurestilor.
Elena Otetelesanu era cea dintai doamna primitoare; generoasZi. miloasa $i memo. Capitalei. Primirile ei. balurile ei.
www.dacoromanica.ro
79
-
putat..
Era aproape de Criteiun. Lascar
www.dacoromanica.ro
80
insemtati.
sau Dru-
Tace leoarcg, dar eu, care sunt langg tine, nu primesc cativa
stropi pe haine ? Numai cativa stropi din mostenirea ta cer
g,i eu, Iancule.
a adriogat rgutgcios:
Asta e spirit bulgriresc.
www.dacoromanica.ro
81
omaniei.
Lui i se datore$te sistematizarea multor cartiere, daram area unui numar de biserici, printre care $i biserica Saxindar.
El a deschis piete. a aliniat strade, a amenajat Ci$megiul,
kinde a introdus fantanele luminoase,a instalat lumina electrier). pe marele bulevarde, la Saseaua Kiseleff, la abator, etc,
El a pus la punct cestiunea filtrelor dela Arcuda. El a daramat Turnul Collei, ceea ce a produs o puternica protestare
din partea arhitectilor. Dar opera lui capitala este prelungirea marelor bulevarde, dintr'o parte dela strada Brezoianu
isana. la Cotroceni, din alt a. parte, dela strada Coltei pana la
obor.
www.dacoromanica.ro
82
cu cai linia dela Op ler, linia dela bertiria Luter, caka Dorabantilor, strada Romana, grddina Ateneului, etc.
Pake Protopopescu a fost un mare reformator din acest
punct de vedre, ceea ce, n'a impiedicat Partidul liberal ca stt-I
combatil cu Indfirjire. Dar acest partid avea o scuz : pe vrerni a aceea prirntiria era agentie electorala.
Pake avea In proiect ruulte lueruri Insemnate intre allele
desfiintarea accizelor comunale i Inlocuirea lor cu o altfel de
laxatie. Dar atat politica cal si moartea 1-au silit sti ptirriseascti
adn inistratia comunalit prematur.
Bukvardul dela strada Coltei la Obor 1-a deschis intr'o
ta:'1888 turnul nu mai era cel dela 1742 and fusese ri-
'Cheat fiindc puternieul cutrernur dela 1818 Ii surpase o insemnatZi. nortiune a varfului.
si I nwia.
Intr'o dimineata, ativa copii veninci ta scoalg pentru Inscriere, au gasit In curte Intins pa jos fara simtire un om tad
par: era tefan Venescu, nepotul directoruluj, fost sergent Iri
armata, liberat de curand.
www.dacoromanica.ro
83
rneaza Venescu, am vazut doi ungureni cari asasinau pe seryitori. La aceasta vedere am scos un strigat de groaza, strigat
care a atras atentiunea asasmilor asupra mea. Cand am vazuf,
ca ucigash se reped dupa mine, am fugrt dealungul odailor
liana ce am gasit o fereastra deschisa si am sant afara...Dar,
sarind rail am cazut pe spate si dupa aceea nu mai stiu ce s'a
Intamplat.
www.dacoromanica.ro
84
Pr ;vire
rezumativ inanoi
vectillor boeri.
Lupta pe care o &idea opozitia liberald Impotriva regimu-
mului nu era lupta intro cloud particle amandoud eonstitutionale care se deosibesc numai prin idei si metode, dar era
lupta intre cloud epoci, intre doud clase, lntre doud lumt
deosebite.
Lasedr Catargiu nu era reactionar dupa cum mci Ion Bratianu nu era revolutionar. Lasciir Catargiu era burghezul Mira:
era si prin fantul profesiei sale, mai mult pornit ciltre tea-
tralicmul politic.
Tutocmai ca i Lasrhr Catargiu, nu s'ar fi codit ca sX
mentina ordinea cu nujloace violente; tiled cu o deosebire3
www.dacoromanica.ro
85
ralul a rostit o cuvitntare in care a spus celor de fat5 c5 opozitia conspirti, si pregdtest4 o revolutie,
ca
aceastri opo-
mai mult reprezentativ si fdr.d convingeri politice. Conservator prin nastere. Prin traditie, prin educatie avea, Insrt,
si 1icniri liberale, ceeace dovedea cd, nu era cu totul neaccesibil noilor idei ale epocei.
spus
Foarte vanitos. foarte DIM de per,oana lui".cum
odatd, in Senat, Eufeniu Stritescu , era castigat in totdeauna
de cdtre cei cari ii adulau- A tost in tot timpul guvernului, de patru ani al lui Lascrir Catargiu, presedinte al Camere!. apol and a simtit c regimul conservator se duce,
si-a Pregritit trecerea alre partidul liberal. Dupd oare:Arf
sovdeli si manevre, a ,i,ntrat in partidul liberal, iar Limp de
aproape 8 ani a fost presedintele Senatului Jiberal.
www.dacoromanica.ro
86
Deodatg. trupele otomane, facand o repede miscare, ne Inchisel% Intr'un cerc de baionete si intinserrt catre noi chiar
cateva tunuri.
87
pele
Din fericire Intelepciunea comandantului otoman nu intarzie sa puna capat unei lupte care n'a fost decal o neintelegere, lupta in care bravii nostri pompieri gasira prilejul sa
faca astfel ea eurajul tor 0' flp arlrnirat rle Nitre dusmanii lor
thiar. El probara, o datil mai mult, cit Romanii n'au degenerat.
A doua zi mi se oferi prefectura politiei pe care o refuza-
89
neavand nici destula incredere in curentele nom care il atrageau de-atatea on ca sa-1 cucereasca, dar si de multe ori
ca sa-1 sperie, a stat pe loc tocmat atunci dud trebuia sa
se misce. Apoi sa nu uitilm, c5, viata politica' st mai ales vitua
vietii reale. Natura cornplet onesta, omul care nu facea con-cesiuni de idei, Putea face Inca st mat putin concestuni din
capitalul convingerilor sale morale. Este destul sa spun ca
Manolache Costache a prezidat uncle din cele mai libere
alegeri din Romania. Dar cu astfel de apucaturi nu puteaz
fi sef de partid in Romania, mai ales la anul 1870.
A fost una din cele mai inter:esante st mat demne figeri
ale politAciarnsmului roman, de aceea n'a lost popular cat a
trait, de aceea nu a Minas popular mci dupa moarte. Istoria
nu inregistreaza nici sentimentele, nici virtutile sufletesti ci
numai faptele.
Ceilalti conservatort: Gheorghe Cantacuzino, generalul
90
cela car] vedeau in zare viitorul de aur cat si cei cari jeleau
trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea hatraneasca, cx
moravurile austere, cu orclinea social& serioasti $i a$ezatil. Aceasta diversitate a componentilor curentului care a rastuTnat
regimul conservator, explicit repedea dezagregare a coalitiei,
o tuna sau douit dupa venirea la carma a cabinetului Ion
Bratianu. Dar, afara do asta, trebuia sa ramare biruitor sufletul chiar al coalitiei, aceea ce era mai puternic $i neperitor,
Partidul liberal, Trig, era cu totul in alta categoric. In afart de talentul de organizatie al sefilor sili, avea la fundament o idee, $i din aceasta idee niiscuse entuziasmul popular.
$i sperantele In acest partid. Ion Bratianu, in special era o
mare sperantl nationala; partizanii, nu numai ca '1 urrnau cu
Incredere, dar II i iubeau. Acest om reprezenta si inspira: inIncrederea, speranta $i devotamentul.
Liberalii intraln scent, cu cativa fruntasi cunoscuti, pre-
www.dacoromanica.ro
91
razleti : Gheorghd Vernescu, Constantin Bosianu, Pake Protopoi.escu, Nicolae Blaramberg. Acestia, insa,
exceptie Wand
pentru Constantin Bosignu, eminentill jurisconsult s'au des-
controversele si problemele politica, Ion Bedlam.' era un psiholog ; el cunostea natUra orneneasca, deci cuno5tea slabiciunile
umului : cupiditatea si vanitatea.
ce/orlalti barbati .popIitici din tara, totusi el nu se simtea sigur pe putere atat timp cat multe inteligente superioare Ii erau protivn ice $i se oragnizau spre a-1 combate.
Una din grijile lui de capetenie era aceea de all dezorganiza adversarii si de a le lua ce aveau mai bun ca material amenese. Cu acest sistem a izbutit sit paralizeze partidul conservator timp de 12 ani i sit impiedic.e defectiunile din pro,
priul sau partid. Numai dare sfarsitul guvernarei sale, pg.,
teri/e fizice slabindu-i a pierdut darul de a fi sirenic.
Inceputul l'a filcut cu Mihail Cogalniceanu In ajunul razboiului din 1877
A doua izbandit a avut-o, dupa.' razboi, cand a cucerit partido/ Centrului, pus sub presidentia lui Beizade Mitica (Dimitrie Ghica) si al crtruia suflet era Vasile Boerescu.
Disidenta conservatoare grupata In jurul acestor doi barbat' devenea primejdioasa, multi conservatcri, se Inscriag
In acest partid si multi liberali nemultumiti Ii Indreptau pri-
92
oua
i_.a Iasi, conul Ghita. Marzescu, injgheba un partid liberal
clisident, compus din 9 profesori univelsitari i secundari. In a-
Bratianu, dimpreuna cu C. A. Rosetti Isi dadura mari silinte spre a-si atrage si pe Alexandru Lahovary, insa cu acesta
nu izbutira.
Incercarea fu facuta cu prilejul proclamarei regatului.
Bratianu propuse lui Lahovari sa intre in guvernul sau pentru ca proclamarea si serbarea incoronarei sa se facti sub un
guvern care sa nu fie numai al unui singur partid. Lahovari,
Intelegand importanta politica a actului, era foarte dispus sa
primeasca, insa intrigile din partidul sau si ambitiunile celor
cari ar fi voit sa fie ei ministri, zadarnicira incercarea.
Regele Carol sfatui pe Bratianu ca sa ftjungl la o astfel de
realizare, dar interesele de partid hothrira intr'altfel.
In fine, eel din urma succes al lui Brarianu fu acela and
rupse pe junimisti din partidul conservator si 'I dethrmina sit
primeasca situatiuni de la guvernul sau.
Cu junimistii incercarea reusi. Petre Carp fu numit ministru la Viena, poetul Vasile Alecsandri la Paris, Titu Maiorescu fu numit membru al Acaderniei. plus ca i se crea o Catedra la facultatea de litere, Theodor Rosetti primi locul de
consilier la Curtea de Casatie. Mai tarziu, la alegerile din 1884
un numr de junimisti, fura alcsi in parlamentEste de observat. c in tot timpul guvernarei sale de 12
ani, Bratianu a urmat o linie de purtare uniforma; s'a silit
sa. atraga In partidul sau toate valorile active care se manilestau; i cu aceasta facea o Indoita lovitura: pe de o parte
Isi imbogatea partidul cu oamenii cei mai insemnati, pe de
alta parte ii dezorganiza sistematic adve,* rii.
Acesta a fost secretul lUngei sale guvernitri.
Chiar i Incercarile de mai mica importanta le-a fratat la
fel. Asa de exemplu partidul democrat-national al lui Beizade
Grigore Sturza. In scurt Limp partidul fu lichidat, beizadeaoa
tfu ales senator, maiorul Alex. Florescu, care era prefectul sau
kle politie, fu reintegrat In armata cu kradul de colonel, avocatul Petre Bors, alt intim al beizadelei, fu ales deputat.
Numai dire starsitul guvernarei, Ion Bratianu pierdu clarul atractiunei, precum am spus si a cazut prin ceea ce 1-a.
Scut s trthasa : a cazirt din cauza necredintei oamenilor.
www.dacoromanica.ro
93
94
Jreilea StAtescu, pe al patrulea Camnineanu I Pe mile O. numese ? Pe care sti-1 satisfac ? Si atunci m'am gandit la tine.
Jpe toti ceilalti. liar cand voiu numi pe Politirnos Lott Isi von
pleca capetele.
Pohtimos era zdpricit. Pe vrernea aceea directia inthisorilor era una din cele mai Inalte functii in stat, de anea Politimos era incantat de ceea ce i se inta.mpla. Si fireste primi.
Cu chiPul acesta toed lumea fu multumitd: politicianii
de la Tarc,oviste ed. au sctipat de Politimos, Politirno, r'
primit o st'lujbti asa de inaltL iar Brtitianu cd a rezolvat asa
de fericit o chestie care putca sa-s provoace nepldceri polihce
Inteun judet.
Aceasta era maniere lui Ion Brtilianu cle a manu oa-
tnei
www.dacoromanica.ro
95
ministru. Rosetti se multurnea cu directiva partidului, el carmuia Partidul din coloanele Rornanului", tar ca pre*edinte
al Camerei, avea o mare autoritate, asa cum n'a mai avut'o
un alt pre*edinte de parlament in Romania.
Atilt de mare era prietenia care lega pe Bratianu Ion de
Rosetti C. A., In cat, la 1877, cand a trebuit sa fie ales pre*edintele Cameral. Ion Bratianu n`a stat la indoialil intro Rosetti si fratele sat) Durnitru.
Durnitru Bratianu a avut o actiune mai *tears& in
parti d.
In alte tAri mai coapte, oamenii sunt numiti iriMPid departamentelor riumai duPa ce au invatat In deAttli tiftt,C, dinainte si au dobandit reputatia specialitttei: L nbt-politicianii sunt adusi la ministere pentru, ca st invete. St itnittits a-
.;
in
tara aDar Ion Campineanu care nia avut vremea
reasta ca st fact nici bine. nici au. n'a putut realiza visul
Slajint tart
www.dacoromanica.ro
90
geniu Statescu".
97
oameni insemnati ai Orli, am vorbit cu Alexandru LahoNary. cu Titu Maiorescu, am vorbit chiar cu regele Carol, dar
Inchee :
Opozitia ne cere ca s. intr6.m in legalitate. Acestei cerinW raspund cu vorbele cu cari marele romancier Alphonse
Karr isi ternmn S. unul din romanele sale: .,Domnii asasini ad
Inceapit r.
Opezitia a perdut dreptul la protectia legilor I Opozitia
este o Nina de asasini! Camera se 7gudue sub clamoarea strigtelor. a protestarilor, a amenintarilor I
Acesta era Eugeniu Sttescu : Un vulcan de patimi clocotind sub o mascd de ghiat'al
La 1876, cnd a intrat pentru intga oar's: in cabinetul lui
ilon BrStianu s'a manifestat ca un liberal convins $i tolerant.
mai aresteze preventiv Pe ziaristi, Ii crease reputatia unui spirit larg. DMA doisprezece ani era autoritarul care cerea resitrictiuni pentru press, iar opozansilor le ridica protectia legilor.
Eugeniu StAtescu a fost una din personalitatile cele mai
Insemnate can au caracterizat regimul liberal dela 1876 la
4888. Dupa cum am spus, dac g. ar fi fost scinSios, nimeni nix
1-ar fi Putut disputa sefia dupa disparita lui Ion BrStianuAni de zile, multi ani in sir, buourestenii vedeau la *osea
7
www.dacoromanica.ro
93
In totdeauna, elnar si in.totul verei invelit cu Mr tartan pe picioare i infasurat cu un fular la gat. Acesta era Eug. State. scu care, In fiecare zi, cand era vremea bung, Venea la Sosea
ca sg. petreaca Maya ore in aerul curat i liber.
Si multumita faPtului ca se ingejea cu stgruinta, a putut
trgi panIt la varsta de 69 ani. A murit in 1906.
Cel d'al doilea liberal care, esit din guvernarea si din
regimul lui Ion ErUianu, a jueat un rol insemnat In tot timpul
acestui regim, a fost Dimitrie Sturza. Mai tarziu, a devenit eful partidului liberal. La timp voi vorbi despre apogeul. carierei acestui om.
Dimitrie Sturza avea, si el, o fire. inchisg. Foarte putin comunicativ, foarte putin simpatic se deosebea, insg, de Eugeniu
Statescu prin o mare putere de munca. 51,.pe lngIt aceasta ayea cultura barbatului de Stat Mutt mai eauiPlecta.
Acest om politic avea orizontal stramt. Fara sa fie o mare
inteligeiAlt, a putut juca, un rol Preponderant in targ prig cultura lui serioasa i prin staruinta la munca.
A debutat in viata publicg ca elev al lui Ion Ghica si al luf
Petra Mavrogheni. Solidele lui cunostinte financiare le avea
'dela acesta din uring.
Ca toti oamenii prea severi sl hotariti in credintele lor.
Sturza trecea drept un habotnic, un inchis la minte si un om
Tau. Mediul nostru flusturatec nu Intelegea calitatile serioase
cari sunt atat de apreciate in tgri precum Anglia, Germania,
Suedia, Olanda, etc. De aceea Sturza n'a fost niciodatg iubit.
Dupg rastunarea lui Lascar Catargiu In 1876, Dumithe
Sturza a fost ales In comisia parlamentara Pentru anchetarea
gestiunii fostilor ministri conservatori. Sturza s'a facut observat ca un propgvaduitor al calor mai mari economii, incat a;
Inspirat repulziune in toate biurourile pe unde a trecut. Intro
altele a flicut un cap de acuzatie sefilor de Servicii fiindel a ggsit multe registre din anii expirati cu numeroase file
alba ramase neintrebuintate. Aceasta insemna ca, din spirit de
risipg, registrele aveau mai multe file decat era nevoie.
De altfel, Dimitrie Sturza nu era un necunascut in lumea
Moliticg;
www.dacoromanica.ro
99
popular.
fi
ct timp a trait-
Acest om a ritmas pita. la sfarsitul zilelor sale revolutionare sectar din vechea scoalti care a dat pe carbonari si pa
www.dacoromanica.ro
100
urma sa:
1) Tara independenta In urma unui razboi victorios si
Inaltata Ia rangul de regat.
2) Armata simtitor maritii.
3) Bucurestiul transfarmat In cetate cat si linia FocsaniGalati Intarita, ambele de pe planunle generalului belgian
Brialmont
4) A infiintat I3anca Nationaln ca bancil de emisiune si
Banca pentru ajutarea comertului.
5) A rascumprat catle ferate dela actionarii In majoritate
germani.
6) Regia tutunurilor a transformat-o In Regia Monopolurilor statului, luand-o din maim actionarilar particular!.
www.dacoromanica.ro
101
Intaiul cabinet conservator, care a urmat lui Ion Brtianu, a fost, Precum am spus. acel prezidat de atre Teodor
Inlet) sedin% precedenta ministrul Al. Marghiloman spusese ca proiectului i so pregilteste o inmormntare de clasa I.
Lascar Catargiu ia amenintarea pentru el ,si adaoga cii o ziegtoare romaneascg. spune: Cine mpg, groa.pa altuia, cade el
intr'insa. Sa lgsgm dar pe ciocli si sii venim la chestiunea portului franc".
Lui Lascar Catargiu raspund: Petre Carp, Gheorghe Verd
nescu i Alexandru_Lahovari; toti atacg pe Catargiu.
Alexandru Lahovary are un cuvant care starneste furtu
'de imp2r_tantst
www.dacoromanica.ro
' 103
1.1 C6 a lost contra rupturei cu Dumitrii Brittianu, 'dam
majoritatea n'a lost cu ekc.
2) C. a lost contra intrKrii d-lor Vernescu, general Menu
4i Alexandru Lahovary in cabinetul Theodor Roeetti, Insal
majoritatea comitetului iargs nu 1-a aprobat.
3) Cti. nu este exact c6, a recomaadat regelui s Insitrcineze
pe d. Theodor Rosetti cu formarea cabinetului, acest sfat 1-a;
dat regelui numai generalul Florescu, presedintele Senatului.
Aceste declaratiuni dovedeau :
1) C6. Lascar Catargiu Intelegea cg. ruptura cu liberalli
lui Dumitru Brtianu 11 16.sau la discretia junimistilor.
2) C6, generalul Florescu nu mai sustinea pe Laster Catargiu din cauza a el insusi dorea s5. fie *ef de guvern.
,
Viitorul va arMa c asa era.
Demisia lui Lascar Catargiu a fost respinel de Camera,'
Ing Catargiu si-a mentinnt=o.
A doua zi Lascar Catargiu este reales presedinte cu 99
voturi contra 37 albe.
Dar a treia zi Ii reinoeste demisiunea care, de astAdath",
e primitg. de Camera cu regret" ??. Ruperea In douN. a par,
tidului liberal-conservator este acum definitivX si ani de zile
In Or framantgrile din partidul conservator vor urma.
La 18 Ianuarie telegraful anuntil o veste care. produce
mare emotiune la Bucure*ti, arhiducele Rudolf al Austriei,
fiul Impiiratului Frantz Iosef *i mostenitor al tronului a murit de apoplexie la Meierling MAIO, Baden.
Intile telegrame astfel au anuntat moarLea. Numai dup6)
catava vrerne a fost cunoscut adevtirul.
De altfel drama dela Meierling este *i astAzi ina acoperi,
to; de mister.
Arhiducele In afar% de motivele die ordin politic, era un.
om care stia sn-si astige toate simpatiile de aceea In Bucuresti a fost o sincera parere d rtiu exprimatI de toate cercurile.
104
Frdmntkile in partidul dela guvern cresc in intensitate ; pre*edmte al Carnerei e ales Constantin Gadisteanu.
Dar aceste fra'intintari incep s5, alba' repercusiune in tarI
si s5. influenteze corpul electoral. La Dmbovita fiind o alegere partial& la colegiul I de Senat este ales Dimitrie Giani, (lib..
,bratienist) cu 75 voturi contra 51 date printului D. *tirbey,
lfratele ministrului de interne. Dar alte dou5. alegeri partiale,
Sire,
Brdtianu *i a mini*trilor din ultimul cabinet liberal. Aceast5 propunere e semnatg, de urmtorii 22 deputati : N.
Blaramberg, Emil Mavrocordat Burghelea, T. Calimaki, I. Gin.;
cu, dr. Sake Stefanescu, Laztir Niculeseu, Gabunea, B. Vlado,
ianu, dr. Atanasescu, G. Sturza, doctor Severeanu, Moise Pa,
cu, Pavlic5. lar5t4anu, George Panu, C. Dobrescu-Arge*, Iacob
Fatu, T. Silion, V. Poenaru, C. Ce*ianu *i G. Em. Lahovary.
In sedinta dela 30 Ianuarie vine in discutia Camerei
aceast5 prepunere. Cel dintai vorbe*te Gheorghe Panu, sustinncl darea in judecatii. Gel de al doilea vorbe*te Titu Maiorescu, ministrul instructiunei, care declar5. c vorbe*te in nu-,
mete san personal. Aceast iritant 5. chestiune provaael mcidente parlamentare menite s. dizolve iarK*i majoritatea si s5L
aducrt pe banes ministeria15, alta. formatiune.
Pe dind vorbea Maiorescu combatncl darea 1i judecattil
se poduce incidentele de care amintim,
www.dacoromanica.ro
105
Dtmie.
Nicolae Blaremberg.
Daed, acest cuvnt mi se adre
seaza. mie, te invit s. Ii retragi imediat.
Titu Maiorescu.
Nu 1-am adresat d-tale.
Dar WA c. Gheorghe Vernescu, ministrul de justitie
tervine violent:
Atunci se adreseaza mie, fiindc i eu am facut parte
din acea comisiune...
Toti adversarii guvernului aplauda frenetic, vazand ca
106
sedinta Camerei dela 16 Februarie, c. fiind la Roman in an'theta, a constatat ca alegerea lui Lascar Veniamin a Lost inIfecta, ari V. G. Mortun s'a slujit de bancle de ungureni beti,
Gheorghe Panu cleclara si el, tot pe onoare, ca fiind la
Roman In ziva alegerii, a constatat ea, totul s'a petrecut in
goerfecta legalitate. Dar Camera conservatoare, speriata de avantul socialistilor, invalideaza alegerea cu 108 voturi contra 34.
Atunci V. G. MOrtun ii prezinta demisiunea din mancla-
www.dacoromanica.ro
-107-Toate aceste obiecte au trecut numai Iz mainile amatorilor din Inalta societate.
Complicatiile In politica interna se succed eu mare re\
peziciune.
dul liberal.
108
scu public& in capul Epocei declaratia ca se retrage dela directia acestei foi fiindea, pe de o parte are admiratie pentru
Alexandru Lahovary iar pe de alta Gheorghe Vernescu nu-i
inspira. decal dispretul.
binet.
www.dacoromanica.ro
109
giu si Alexandru Lahovary declartind, primul ca va urrna politica neutralitatii, cel de al doilea cA va urrna politica de burA
intelegere cu Puterile care au fost pd.n& acum prietenele Romdniei. Apoi adaogA a politica c,abinetului Bratianu n'a fosV
rea in toate privintele.
Aceste declaratiuni insemneazA a regele nu daduse pute.
rea lui Lascar Catargiu p&n& ce nu primise asigurarea c& va
urma politica respectatd. de Ion Brdlianu si d ministerul
Teodor Rosetti-Carp.
opera. cabinetului Teodor Rosetti, in special legea v&rizttrei p&m&nturilor in loturi mici la %rani.
www.dacoromanica.ro
I AO
Proeetul este cu pasiune combritut de dire printul Nieolae Bibescu, Nicolae Blaremberg, Gheorghe Panu ei
Mihail Cogglniceanu. Cogglniceanu intr'un moment Incepe
sg plangg, si conjurg pe deputati sg nu voteze creditul elici
mescu, care, pe vremea aceea, era un cglduros apgrator aI politicei filo-germane. Creditul a fost votat cu HO voturi contra, 51.
La Teatrul Eforiei joaeli in timpul acesta celebra artistg francezg Judie. Truna ei este foarte bung. deoarece nu
are numai actori de umpluturg, ei si multi actori de mana
www.dacoromanica.ro
111
TV-a a scris:
www.dacoromanica.ro
112
destul de mare se ridica pe trapez uncle facea mai multe figuri foarte .primejdioase. Lumea alerga din bate unghiurilO
Capita. lei ca s vada aceasta minune
113
'Acest
iernele, Mane las Ghermani finantele, Alexandra Marghiloman lucrarile publice, Grigore Paucescu, agricultura $i indu,
regelu%
www.dacoromanica.ro
114
Eiffel, 9.017.000.
Cail, 11.765.000.
Anglais, 17.630.000.
I(Partidul- Lascar Catargiu, general Florescu, Gheorghe \Terinescu). Bine Inteles si de liberali.
I. Generalul Manu este zeflemisit pentru c. a.prezentat 10 procte de lege de reform administrativa. Acosta 10 proiecte stint
botezate: decalogul generalului Manu" t asupra lor s'au fa"'put nelncetat tot felul de glume.
Dar cestiunea cea importanta, la ordinea zilei care pasiopeaa toata Jumeposioliti.ca este cesti-unea drei in judecata a
115
Cel
dintAi a combatut raportul Grigore Buicliu junimist, jurisconsuit distins, mai tgrziu consilier la Curtea de Casatie. Apni auj
vorbit urmnorti deputati pentru darea in judecatg : Gheorghe
Panu, Gheorghe Apostoleanu, A. Pesacov, Nicolae Blaram'berg raportorul i Lascar Catargiu. Contra darei in judecatg-:.
(rake Ionescu, Grigore CriQenghi. Petre Carp si Mihail Cogtilniceanu.
Primul ministru general Manu a citit o declaratie din
partea guvernului, cer&nd Camerei sg nu voteze concluziile
raportului.
Dupg 8 zile de discutiune Camera, in sedinta dela 30 Ia-
"dicote,
116
Enef, Strada lenei etc. Nici odatl aceste nume n'au fost de-
tretate si aplicate.
In millocul lunei lui Februarie s'a dat la Mile Eforiei,
balul Societritei Obolul, balul public cel mai autat din Bucuxasti. Cu interes docurnentar dau aci ,,suPeul" pentru care s'a
platit JO lei" de persoand.
MENUUL
Stridii de Ostenda
Gana Pe de icre si sardele a l'anglaise"
Surma de Vestfalia
Limbg 5i una. de Praga
Galantind de pasSre
Salad& de homard cu sos de remuladg
Pateu de vanat
Pateu de foie gras"
Intocmai c
www.dacoromanica.ro
-. 117
rus de orign i acesta, pusese stgpanire pe judetul Tulcea. Numeroase t&lhrii i chiar omoruri erau sgviirsite dar admintstratia era neputincioasa ea sa-1 prInda.
In totd'auna inarmat cu o carabing de precizie i eu mai
multe revolvere, Licinski care era un ioarte bun tintas, spatintintase Dobregea si facea ca seselele sa fie foarte nesigure. In
iarna anului 1890 Dungrea hind Inghetatg, Licinski a 1m Pins
Tie ghiata Dungrei. Mai multi comercianti cari au avut imprudenta sg. treacg Dungrea crezand c Licmski nu va cuteza sg
se aventureze ziva si pe aceastg. cale, au fost victimele Increderei lor.
Alexanclru Davila fast inspector de politic), mai titrziu lost
'director general al Teatrelor, a cerut sg, fie numit subprefeet
In judetul Tulcea fggliduind cg, cel mull intr'o lung, va aduce
legat pe Licinski. Davila a fost numit In postul cerut, dar pe
Licinski nu l'a Prins. Licinski a fost 1mpuscat mat tgrziu de o
Patera.
www.dacoromanica.ro
118
polemicd, violenth. urrneazd, intre zest ziar si ziarul Conservator L'Independance Rournaine, polemica in urma cAreea Take
119
lui care a hotarit fuziunea este respinsa cu 36 voturi contra 14. Panu i Vint.i1 Rosetti demisioneaza din club, dar iiberalii proclama unirea la o 1ntrunire tinuta pe la sfarsitul lui
IVIartie in sato, Ateneului.
acum 71 de ani, iar steltda din fata actualul bulevard al Academiei, *mergea-numai din strada Coltei pang, In strada
'Ikea clemiei.
care o lac doub, laturi ale arterei. Apoi din ceatalta parte buflevardul a ajuns Warta in soseaua Mihai-Bravul, trecand paste
istrada Iancului pe care o absoarbe in intregime.
www.dacoromanica.ro
'
120
'or s'a faiat o pktd wide se anti acum statuia lui C. A. Itosettf.
Apoi latii-ne in tiganie'"; acest cartier in intregime a disIpArut, tot la fel si casa Ulieruui, acela de uncle that& lumea:
cumpara uleiul de in. A dispdr* si biserica Caimata-si alte
lanulte case pima la hotel Atena prin mijlocul caruia a trecut
bulevardul, impartindu-1 In douA. Si de aci a desfiintat toate
sciaarele insalubre din strada Noptei, o strada lunga de 4
anetri, una din cele mai murdare. Dela rondul al doilea, builevardul a bifurcat, o parte spre Obor, cealalta Parte spre bulevardul Iancului.
Inaugurarea s'a facut cateva luni mai tarziu.
Camera a votat, duPd. mune sedinte i lungi discutiuni
legea de organizare a magistraturat, cea dintdi lege care a instituit inamovibilitatea judecdtorilor la Curti le de apel si a
presedintilor de tribunale cu titlul de licentiati sau doctor in
drept.
La art. 101, glumetul deputat de la Mehedinti, Nucsorea .
nu, a cerut ca sa se pund in lege Masuri disciplinare impotriya magistratilor jucateri de cArti. Amendamentul a lost
combalut de ministrul justitiei Teodor Rosetti ca inutil, totusi Camera cu 55 vaturi contra 48 1-a admis cu urmatoarea
redactie: Sant supusi la pedePse disciplinare magistratii care
joaca jocuri de noroc".
Legea a fost votata In total de Camera i apoi de Senat
Tiindca rasPundea la o cerere aproape unanima a opiniei publics pe care o revoltase magistratura obedienta care, fiind
amovibil, statea slugarnica la dispozitia
Pe la sffIrsitul lunei Mai, a murit la mosia sa Mop).
soaia, printul Nicolae Bibescu, cel d'al doilea fiu al Domnitorului George Bibescu, prim efor al Brncovenesei.
Printul Nicolae fusese ofiter In armata franceza, Meuse
campania din Algeria, iar In timpul razboiului franco-german
a fost aghiotant al generalului Troc4u.
Orator de mare putere, cum am mai spus, s'a semnalat in
tamer% prin dau discursuri care i-au atras aprobari generale.
Unul din aceste discursuri a lost rostit sPre a combate fortitficatiile.
Intregirea partidului liberal n'a dat rezultatele asteptate, unirea partidului Ion Bratianu cu acela al lui Dumitru
03ratianu, In lac sa. aducli consecinte, de forta, a provocat in o.Pinia publica un sentiment de nemultumire, de aceea in toate
alegerile partiale liberalii sunt batuti; In special Eugeniu Sta.:4
121
campus din Eugeniu Statescu, Petra Grklisteanu, C. T. Lingorescu si Al. Orascu, *tefan Sihleanu Casier, N. Vabiescu,
13arbu G6,nescu, Ion Bianu.si loan Leca secretari.
Mihail Cogalniceanu, presedintele clubului.
Ziarele pubbca o dare de seam& a situatiunei Teatrului
National in urma stagiunei 1889-4890.
Sub a doua chrectiune a d-lui Grigore Cantacuzino, stagiunea a produs 181.790 lei, de i prevederea bugetar g. era de
118.500. Deci un supra venit de 63.290 lei.
Partea societarilor in buget era de lei 42.000, dar le-a revenit
86.267. In sfarsit fondul de rezerva, s'a urcat de la 19.618 lei, la
34.937 lei.
Piesele jucate au lost : Familia Rantau, Demi-Monde, Tartufe, Vicleniile lui Scapin, Macbeth, Hamlet, Othello, Kean.
Marion Delorme, Petrie, Maitre de Forges, Oedip-rege, Melle
de Belle-Isle, Roger la Honte, Mesalina, Femeile Noastre, Manevrele de Toamn, Stela de Cotnar, Marcela, Ftintana Blauduziei, Prima Scanteie, Cismulita, Noaptea Furtunoas1 NApasta, Pygmalion, Feta mamei Angot, Mascota, Bocacio, Lucia
de Lamermoor, Faust, Marta, Voevodul Tiganilor.
Originar dinteo familie elvetianX, spun unii, dinteo famihe basaraheanh spun altii, Alecsandri a lost cel mai mare
poet uric al Ftoraniei, iar gloria lui cea mai mare este a ti
www.dacoromanica.ro
122
niei. Unii au voit sg.-1 conteste valoarea, altii 1-au asezat, sub
Eminescu, dar nici cei dintl, nici ceilalti nu au dreptate, ciic
Intre eei doi mari poeti ai. neamului nu poate fi comparatie.
Dae6. Eminescu a fost un geniu, nu insemnbazti. ea' Alec-
Tegala.
www.dacoromanica.ro
123
lluj romanesc.
Alegerile comunale au adus frigurile politice in Buou,
reqti ; lupta este foarte crancen5..
ce,
votului i'a artat c'd in alegeri sunt alte elemente care pre-
"domina.
mai buna. Singura patk a lgi Peke. Protopopescu, mai bine zis
www.dacoromanica.ro
Ele
motive.
De si conservatoril s'au prezentat uniti la alegerile coInunale din Bucuresti, situatia lor nu era de loc bunK. In tar6.
Iliberalii au esit Invingatori, In multe orase, iar pc unde au atilt au fnst btnji anroape de limita.
La Bucuresti hartuiala urmeazit fitrit preget, guvernul e
126
ANUL 1891
Anul 1891 incepe riiu pentru guvern i pentru conservatori. La Ploesti sunt alegeri judetone, dar liberalii sunt a-
rivalitgti si de ambitiuni.
Partidul Catargiu-Vernescu propune candidatura lui Dimitrie Cezianu dar guvernul. nu primaste pe acest candidat ci
sustine pe Andrei Popovici, care erea candidatul primarului
Pake Protopopescu. Pake Protopopescu care, pang aci era socotit ca un aghiotant al lui Gheorghe Vernescu este solicitat
,de acesta sh demisioneze din capul comunei si s susting candidatura lui Cezianu, dar primarul refuz4. De aci ruptura doflnitiv intre Vernescu si Protopopescu.
a7m
putine voturi numai multumitl fraudei electorale, numi*/ umplutura, liberalii uniti se afirmau ca o fortg electoraPt considerabilh, iar partidul liberal-conservator; lipsit de
puterea guvernamentala si de concursul puternicului sUu elector Pake Protopopewth grea silit s4 ias4 din luptti.
www.dacoromanica.ro
127
rdurile guvernamentalilor.
Titu Maiorescu, care fusese introdus In minister la departamentul instructiunei publice, prezinta un protect de lege
128
aceea 60 deputati in opozitie erea pentru guvern o grea inTrangere si semnul sigur al vietei scurte.
Gel mar maltratati in alegeri au fost junimistii cari n'au
Ghermani.
Din aceasta Camera nu mai faceau parte Gheorghe Panu,
Take loneseu. Alexanclru Marghiloman sr mci I. C. Bratianu.
Inmormantarea prernatura pe care i'o oficiau acum colegiile electorate i numerosii lui fosti si actuali detractori, nu:
erea meritata. Adversarii politici nu trebuie sa se scoboare mci
()data pan& la adversitate. Micimea, prigonirei nu a putut pune
umbra uitarei pe figura cea mai luminoasa din epoca redesteptarei nationale.
Ion Bratianu, cum am spus, se stingea sub durerile pricinuite de loviturile ingratitudinei, sub loviturile tuturor razbunttrilor coalizate impotriva unei marin cazute, caci miesorimea este nelertatoare pentru cel care este jos dupa ce a fost
multa vreme foarte sus.
Omul care dictase vointa sa. atilt de lunga vreme corpului
electoral, acum nu gasea un colegiu care sa-1 aleaga, nu
gasia nici macar refugiul in acele colegii ale oligarhiei pe
care o proteguise In ultimele vremuri ale domniei sale:
Dar omul eadea, fiindca fiziceste nu mai era vulturul de
alta data. Ne mai fiind soarele zilei de maine, admiratorii si
adoratorii tuturor ras4rituri1or faceau loc gol in jurul sgu,
www.dacoromanica.ro
s - 129 -
Fiindca printul schimbae Inca odata partidul, ii regasirn dn nou alaturi de conseivatori, tot atilt de senin si tot
att de incredintat clt lucreaza pentru binele tarii.
www.dacoromanica.ro
130
az1 pentru Ion Bratianu. Oarnenii zilei, mari sau mici, pot fi in-
Guvernul voind sa facil lui Ion Bratianu funeralii nationale a pus la dispozitia farniliei sums. de 40.000 lei, dar familia a refuzat banii.
131
'
D"'"ni"'"K 12 Mai.
www.dacoromanica.ro
--
132
dmi In Bucure$ti.
Ordinul era ca toata lumea sa astepte sosirea regelui pentru ca sit dea semnalul ospatului. Dar un glumet dote e] sem-
major al partidului liberal s'a intrunit si a ales sef pe Durnitru Brtitianu. Ziva lui Durnitru Sturza txebuia at vie repede.
www.dacoromanica.ro
133
dru Lahorary .nu .erea agreat de majoritate. Alexandru Lain)vary n'a putut patrunde nici macar in Comisia, bugetara, caci
fu batut cu 77 voturi de Dimitrie Cezianu, care a intrunit 79.
.$1 luptele intestine urmeazil.
Liberalii aleg un comitet pentru ridicaraa unei capele la
Florica pe mormantul lui Ion Bratianu si a unei statui la Bucure$ti. Comitetul e pus sub pre-Rdintia lui Mihail Cogalniceanu. Indata dupa publicarea apelului acestui comitet, regale
a h inns o scrisoare lui Cogalniceanu aratand c subscrie sume
tie 25.000 lei.
La Camera, opozitia fiind foarte numeroasa, se produe zilnic frecaturi. Intr'una din $edinte deputatul guvernamental
Cong. Popovici supranurnit Racaciune, love$te pe deputatul liberal Iuniu Leca. In urma protestarilor violente ale opozitiei
Camera a votat o motiune prin care dezaproba faptul.
Porecla Racaciune" iata de uncle venea. Constantin Popevici fusese mai demult $ef al garei Racaciuni din Moldova ;
Inteo zi casa cu bani ii fost pradat $i acuzatia a cazut asupra *efului de gara. Liberalii cunoscand cazul, i'au pus supranumele de Racaciune" care i'a ramas toata k iata.
o nou stire foarte trista vine din Paris, rnarele Mihail
Cogalniceanu a murit in capitala Frantei, uncle se dusese ca sal
fie operat de o peatra Ia ba$ica.
Mihail Cogalniceanu suferea de peatra, mai fusese supus
operatiunilor pe care le infruntase cu succes, de data aceasta
insa, varsta si slabiciunea inimei ingra*ata, nu l'au mai ajutat. Cogalniceanu a murit in tirnpul operatiunei sub clorofoirn.
Cu Coglilniceanu clisparea cel d'al doilea mare barbat de
Stat al Romaniei.
Cogalniceanu a lost cel mai ager, mai inteligent si mai
stralucit orator parlamentar $i orn de guver al Rornaniei. Mai
cult si mai talentat de cat Ion Brabanu, toate cuvantarile si
toate paginile scrise de el pot fi luate si astazi ca model de eloeinta, de factura. Iiterara impecabila, de energie in expresie
si de valoare substantiala.
Nici odata Kogalniceanu, fie in vorba, fie in saris. n'a fost
banal. Mintea lui agera patrundea toate problemele, in vorba
lui la tribuna era In totdeauna ceva eroic *i impunator.
Nurnai aratarea lw Mihail Cogalniceanu la o tribuna par .
lamentara sau la o intrunire publica, area un motiv de entuziasm.si de incredere. Gaud Cogalniceanu infra In actiune
toate sperantele in victoria rena$teau si energiile deveneau
active.
134
Jul Carol 1, tot la fel Cogalniceanu a lost cel mai mare mi.nistru al lui Voda-Cuza.
Lui Cogrdniceanu i se iertau, mai bine zis i se treceau,
figuri oratonce care astazi ar prea ridloole in gura unui.om
politic. A0 de pilda, dac ti. se afla la tribuna Camerel..on In
Intrunirile publice, dupa una din acele operatiuni, chirurgicale de care am vorbit, intrebuinta de obied, o fraza declamatone de elect, precurn
Credeti-ma, donmilce, fiindc a. va vorbe$te un om care
alaltaeri a vazut moartea cu othii.
Sau
Sau :
www.dacoromanica.ro
.135
.
curtenii si doamneie de onoare au fost in eursiune in jude1,u1 Mustel. Au vizitat Rucarul, defileul Dantboricioarei, au
intrat in pestera si au iesit la Pajura. Dar in aceasta callitorie
Aroba casittoria.
www.dacoromanica.ro
136
137
138
alb ea zapada.
Cu moartea Irinei Sutu a disparut si o viziune bucurestea.
nd. A pierit .cea din urma aratare dinteo lume care nu mai
poate rena,..te.
Toata vara intricrile i conspiratiile au sapat ministerul
care la Ineeputul lundNoembrie, a trebuit sa fie din nou rernantat.Dar toga lupta era data inpotriva elementului ver,
nescan pe Care purii conservatori se sileau sa-I excluda
din guvern..Cabinetul a luptat ca s poatA atrage pe Alexandru Laboviri, dar incercarea n'a izbutit; in schimb la ince-,
putul lui Noembrie cabinetul se remaniaza prin intrarea In
minister a lui Nicolae Blarenberg si a lui Alexandru Veri-4
ccanu.
Todd, pre.gd; -chiar ziarele guvernamentale, primeste
a-
www.dacoromanica.ro
130
s& ia presedinpa canmetului. Concentratii striga pretutindeni:
Un $ef, o dilectie, un program !"
In cercurile conservatoare se seunea c generalul 1 10rescu se angajase ca, indata clupa ategeri, sa se retraga dela
presedintia consiliului spre a lasa locul lui Lascar Catargiu ;
acum, Irma, legat cu George Vernegru, nu mai voia sit paraseasca postul.
Cabinetul era remaniat dela I Noembrie, cand in ziva
de 18 plezne$te o bombd: Lascar Catargiu, colonelul Lahovary
si d. Const. Oldnescu demisioneaza din guvern.
Aceste demisiuni fusesera precedate de o serie de intrigi
si operatiuni la alegerea biurourilor. La Senat vernescanii fao
sit cada la vice-presedintie candidatul catargist Budisteanu,
jar drept razbunare la Camera, catargi$tii $i toti conservatorii
provoacd, tot la vicepresedintie, caderea lui Ilariu Isvoranu,
Pake Protopopescu si Corjescu, toti vernescani.
Criza isbucneste. Cand la Camera generalul Florescu anunta demisiunea celor trei mini$Lri conservatori si intrarea
In criza, Nicolae Blaremberg a fost cuprins de o furie mare, s'a
sigatat de banea ministeriala aratand ca nu va pleca de acolo.
Nicolae Blaremberg era .exasperat de faptul ea, dupa ce
luptase timp de 30 de ani ca it aiba un portofoliu, acum trebuia sa cada dupd doudzeci de zile de ministeriat.
Fara indoiala situatia era ridicolii.
Generalul Florescu nu fusebe la inaltimea situatiei. Pe
cand se conspira, se teseau toate intrigile, $i se facea pe feta
planurile pentru rasturnarea guvernului, generalul petrecea.
Pe vrthnea aceea era in Bucuresti o trupa de opera Italianti in care era o stea, primadona Brambila. Generalul Florescu era inamorat de Brainbila iar in camera ei dela hotelul
Boulevard i petrecea zilele. Atunci s'a spus cd, in ziva in
care a izbucnit criza, prin demisiunea color trei ministri conzervatori, generalul a fost cautat in toate partile pentru ca tt
fie pus in curentul evenimentelor. D'abia spre seara s'a aflat
ea se afla la doamna Brambila.
Cand demisiunea color trei rniniE,Ari a lost comunicata
cabinet, fiindert el declarase regelui cit ia raspunderea situatiei. Uzi generalul Florescu nu-si dedea seama de gravitatea
situatiei, nu vedea nirnic. De aceea a batut la toate ui1
a
propus portofolii in dreapta $i in stanga.
La un moment a crezut ca va putea completa cabinetul cu
cativo, vernescani, Intre altii cu Peke Protopopescu, Lepaclatescu $1 altii. Generalul s'a dus cu lista la Berge iar nouii miNustri imbracati in frac si cu toate decoratiile, asteptau Intr`o
9.bind.dela restaurantul Enescu ca srt fie chemati sa depuna
diurapantul. Dar dupa o ora de asteptare, un trimis al generalului le duse vorba ea se pot intoarce,acasa ca salt scoata fra"
curile. Cornbinatia nu reusise.
La 27 Noembrie Lascar Cltargir co prezintii Camerei cu
i
www.dacoromanica.ro
--
'140 --
L.
:valor.
141
Take Ionescu era liberal disiOent. In partidul liberal intelegea c -nu mai poate avea viitor. Cu inteligenta lui patrunziltaare a svt,zut ca sefia este rezervata fiului lut Ion Bratianu,
iar Gegu-Gantacuzino, unul dintre principalii mebrii ai ..oculler, nu-I tubea.
Oculta" era o expresie pusit Ia mocla de Nicolae Fleva pe
niu Carada, Gegu Cantacuzino, Take Protopopescu, insa personagiut reprezentativ al acestei puteri invizibile, .seful. era
Eugeniu Carada.
Apot Take lonescu vrea sa fie ministry.
fle ..si eand venise in tard se afisase ca un om cu idei Inaintate
dovacia faptul ea Mouse campania pentru eligibilicand Alexandru Lahovary i-a propus
tatea magistratilor,
un portofoliu in cabinetul lui Lascar Catargiu, n'a stat mult
timp pe ganduri.
Gaucl sa declarat criza, iar generalul Florescu a fost silit
sa demisioneze, Iiheralii erau siguri ra vor fi chemati sit guverneze. Liberatii fruntasi din toate judetele au alergat la
Bucuresti. Tunp de patru zile cat a durat criza, liberalii au
theme -pe liberal/ si sit pastreze pe conservatori: Intaiul considerent era -moartea lui Ion Bratianu, al doilea reintregirea.
partidului conservator cu elementul junimist.
Rica. ar fi trait Ion Bratianu, nrarele minister al lui Las-
142
tinut c)izolvarea.
ANUL 1892
Finante.
C. Vernescu-Pake.
A. Lahovary-Cantacuzino.
Justitia.
T. Ionescu-Vernestu-C. Boerescu.
Culte.
POny, Holban, T. lonescu.
Razboi.
1. Lahovary, A. Anghelescu.
L. Publice,
Olanescu.
Domenii.
Djuvara.
Externe..
pe rate unul.
Alexandru Djuvara a ajuns mai tarziu ministru al partidului liberal, atunci insa, la 1892, s'a ras destul de-faimoasa
Iui lista.
La inceputul sedintei Camerei dela 22 Mai, primul ministru Lascar Catargiu se scoala si face urmatoarea declara-
tune :
144
Comitetul a fost astfel compus: profesorul Alexandru Orascu, presedinte de onoare, membrii: Gr. T. Bratianu, C. Davidescu, G. Popa, I. Lupulescu, N. R. Davidescu, I. Nenitescu,
oa-
meni ai trii, unul din generatia cea puternia dela 1848, Dumitru Beitianu.'Marele roman avea 74 ani cand a incetat din
yiatd.
Dumitru Bratianu, 16.r5, stt aib. calitAtile combative ale
fratelui Mu mai mic Ion, erea totusi un luptator convins, falcuse studii regulate, iar la 1857 cand s'a reintors in tar& din!
stedindtate unde luptase cu pana pentru ap'grarea drepturilor
Romaniei, a figurat ca deputat in clivanul ad-hoc, uncle a lost
redactorul celor patru puncte pe care s'au intemeiat toate reyendic5irile politice ale Romanilor dup5. aceea.
Bulevardul Academiei, in fata Universitatii si a statuei lui Mihai Viteazul. Lumea se aduna in numar mare. Studentii yin'deau un ziar ocazional portancl titlul : Turda.
La sala Orfeu afluenta erea considerabilk o mare parte a
studentilor a trehuit s. fdmaie in strad 5. din cauza prea marei
multimi din sal5..
Intrunirea s'a deschis sub presedintia lui Alexandru 0rifscu, rectorul Universitatii din Bucuresti care a rostit prima
cuvantare.
Rectorul si-a sfarsit discursul cu aceste vorbe profetice adi esate studentilor :
..Cat despre voi, merge(i pe calea pe care ati intrat, exci
www.dacoromanica.ro
145
la vremea lui.
In aceeasi zi, Duminicg. 14 Iunie, a lost inmormantat
Dumitru Briltianu.
Acasg a vorbit Dimitrie Sturza, in numele partidului H.
beral, iar la cimitir Nicolae Fleva, Nicolae Ionescu In numele
Academiei Romane, George Paladi si doi studenti- Fiindca." suntem In vacanta iar agitatia si framantgrile
'du High-Life.
pschutt !, vlan ! high-life etc. acum are vorbe noui, acum zioal
sic a lumei elegante i aristocrate este: le jour becarre',
www.dacoromanica.ro
146
Mina a 5-a la Grddina cit cat, gradina de peireceri ce a clispa;rut de mult, apoil s'a: angajat sdfler, in trupa Fany Tarclini si
,mai tarziu suflor la Teatrill National din Bucuroti. Intr'o seait un actor neputand Tani la reprczentatie, Iuhan ii luit lOcut
de si nu repetase rola Iata CUM a povestit el Insus acest debut;
la.
Una din ullimele lui scrieri a fost o satira intitulata: In(luenfa morald, indreptata, Impotriva felului in care liberalii
ub Ion Bratianu, au facut alegerile legislative in 1867.
Avem.0 afacbre diplomatica cu Grecia, este litigiul cu o
emostenire a unui supus grecnumit Vanghele Zappa. Guvernul
roman erea de parere ca diferendul se.' fie judecat de tribunaIele romane, iar guvernul grec cerea ca sa fie lichidat pe cale
diplomatica.
Guvernul grec, care .tinea cu orice pret sa intre in posesi-i
Ainea averei defunctului, rupe relatiile diplomatice cu Romania
ta inceputul lui Octombrie i Incredinteaza ministrului Rugiei, d. Fonton, apArarea intereselor supusilor grad,
Care erea fonclul chestiunel Zappa?
Vanghelie Zappa a murit.interzis si a llsat prin testament
alzufructul enormei sale averi {20 milioane) unui nepot, Contstantin Zappa, cu sarcina ca, la .moartea,Sa, sit transmita toata
exerea unei societati grecesti Olympia care avea misiunea de
1,4). Incuraja industria i comertul grec, La moartea lui Consitatin Zappa
de oarece averea erea In pamanturi
guver-
diul roman a socotit cit societatea Olympia, ne fiind recunoscuta In Romania, nu poate mosteni averea. Apoi erea Slcestd*
amea capacitglii streimlor de a poseda Olmant In Romtinia...A,
ceasta nu mite, fi rezolvat4 &cat de care tribunale. uvernulwww.dacoromanica.ro
147
sarbatoriti, dimpreuna cu ei se afla i advoeatul care aparise pe puternicii luptatori romani, Coroianu.
Gheorghe Vernescu le dete un mare banchet de 60 ta,
ei muri la cari au luat parte numerosi fruntasi din toate partidele.
rIngen, sosirea perechei princiare este asteptata in tara. Guvernul numeste o comisiune care sa se ocupe eu organizareat
serbarilor. Aceasta comisiune e compusa din ministrul AL
Marghiloman si Grigore Triandafil prirnarul Capitalei.
Mari serbari fur% proiectate.
biserici din Bucuresti. Prin tragere la sorti cea de-a 32-a digt,
tone s'a celebrat de cake Mitropolitul Primat In biserica Sf..
Sniridon de fata fiind regele i perechea nrinciara. Regina
Elisabeta era tot in strginatate
www.dacoromanica.ro
148
celelatte htserici.
www.dacoromanica.ro
149
fericitir
Toate- doamnele au primit in dar Cate un evantaliu-carnet de 'tildes alb cu portretul regelui, reginei si a perechei
princiare. Qrdinea danturilor era gravate pe una din ramuri.
Primarul a oferit printesei Maria un evantaliu-carnet garnisit cu un inel de aur incrustat cu briliante. Un evantaliu la
fel a fast remis regelui spre a'l trimite reginei in amintirea.
acelei sarbatoriri.
Pentru acest bal primaria a trimis 3000 de invilatiuni.
La jumatatea lunei Februarie a murit la varsta de 73
ani, Maria C. A. Rosetti, vaduva Int C. A. Rosett.
La inceputul lunei Martie a murit de'e boala de inima
Grigore Bratianu presedintele Ligii Culturale.
Defunctul era un bun roman, plin de con vingere pentru
cauza nationala, Intotdeauna dispus pentru jertfe; de aceea
i se incredintase presedintia Ligei pe care o conducea spre
multumirea tuturor.
Intr.%) seara a intrat acasti. la hotelul Bulevard in camera
pe care o ocupa la etajul al 3-lea. Peste noapte pe la ora 4 locataruI de sub camera sa de la etajul al 2-lea, a auzit un zgomot ce s'a prelungit aproape o ora. A doua zi Bratianu a fast
gasit cazut jos din pat, tot astfel si mesuta dc noapte rasturmtg. Ceea ce era o dovacla ca Bratianu a Mout mart sfortari
ca sa ajunga pana la nasturele soneriei spre a cere ajutor. Dar
puterile l-au parasit. Grigore Bratianu n'avea nici 50 de ani.
La Teatrul National joaca ; marea Sarah Bernardt. In
toate serile sala teatrului e plina de toata aristocratia bucuresteena si aihi Iiime ce se Licata de lumea Malta Se spunea
7 st an era ca au fost femei care si-au inotecat casele ca
www.dacoromanica.ro
150
reasta" sefie Incepe opozitia dared, violent& opozitia din sistema Impotriva tuturor proectelor de legi ale guverintlui.
Legi foarte bune, legi necesare consolidarei,statuhii si or'dinei in stat sunt combatute cu inversunare; mai mult, liberalii ameninta, de Cate ori o lege este votata, cum ca la vemrea lor la carma o vor desfiinta. Tote legile sunt astfel lovite
de discredit mai nainte cbiar de a fi votate
plata, in toatri luniea comereiala i muncitoare. Luni de dimineata carutasti, macelarii, precupetii sunt in grev& hale este
Inehisti, In acela$ timp mit de oameni ocupau piata, strada
Bibescu-Voda si curtea Mitropoliei, guvernul nu tuase Mei o
masura pentru ca sit mentie ordinea.
Generalul Manu, presedintele Camerei soseste, multimea
II saint& iar presedintele delegatiei, precum si un delegat din
Ploesti Ii prezinta cate o petitie de protestare; generalul Menu figadueste ca Adunarea deputatilor ti va face datoria ci
va cauta sit nu apese asupra industriei romane.
Dar Imbulzeala In curtea Camerei creste ca $i fierberea,
astfel crt peste putin toate tribunele Camerei sunt tixite de lume, tar usa de intrare este Ca si baricadata deputatii abia
mai puteau strabate.
Dela o fereastra a Camerei Petre Carp. vitzand agitatia
www.dacoromanica.ro
151'
-delegatilor in curte Ii indreapta monoclul, se uit a. la ei razanct si le face cu mane, nasul, mare", Atunci intarjirea rncape sa fie .si Mai tare. Din Camera yin stiri c deputatii au
Inceput diacutia legei.
Fierberea hind in crestere in eurte si Camera ea si bari-f
cadata, fortele politienesti evaCuiaza curtea; in acest moment
incepe o ploaie de pietre asupta detapmentelor de politie si
asupra deputatilor din majontate care soseau la sedinta.
Pe la orele 2-2 jum. sosesc si eu pe cheiul Dambovitei,
Ctici in ora$ se raspandise zvonul ca la Camera e revolutie",
In vremea aceea eram prim redactor al ziarului Likipta".
In fata poduim care duce astazi la b-dul Maria, vad pe V.
G. Mortun,'deriutatfil socialist, 'in picioare intr'o trasura vor'bind multimei. Pe pod caluI mort al unui jandarm, iar din.
tale si din restul pietei pietrele plouau asupra podului si faceau functiuriea until tir d baraj asupra intrarei Dealului
Mitropoliet.
bombardati'si'raniti, trei ofiteri au fost mai mutt sau mai putin foarte seriCks contuzionati.
Fortele 'de politie intervin. Janclarmi calari, sarjeaz a. de
cateva ori spre a curata piata, dar reusesc cu mare greutate.
Multimea se rctrage spre hale, unde se barizadeaza si faa sti..
de pietre asupra stradei Bibescu-Voda, cheiul
cada o
Darnbovitei, dte.
Inconjurat de cativa devotati, de ministrii Alex. Marghtloman si C. Olanescu, aparat la cap de palariile catorva, presedintele corisiliulth si grupul din jurul sau, inainteaza, prin
ploaia de pietre care, aruncate din hale, ajung pang, la biserica. Domnita 'Masa. Una din aceste pietre a gaunt palaria lui
Marghiloman.
anare intrunire de protestare pentru sangele vrrsat la Mitropolie." Dar politia a interzis proprietarilor salilor Dacia"
si Orfeu" Sa le inchirieze din care cauza intrunirea s'a tinuf
an stracla Glernentei 1.5, In curtea caselor Barcanescu uncle
152
153
Dar flagelul inundatiilor a lost general in toga tara, pagubele au lost de multe i multe milioane, poduri intregi au
fost luate, linii ferate distruse si zecimi de ma de oameni
saraciti.
itata ar fi esit din pamant. Un concurs pentru construirea acestei gari pe marele bulevard, In dreptul fostei gradini Zdrafcu e nublicat iar rezultatul e urmatorul
Din 38 concumnti 22 au fost inlaturati fiindca nu ereau Iii
www.dacoromanica.ro
154
el din Paris.
Premiul II, architectului L. Farge al companiei FivesLille.
Krauss secretari; d-nii Balariolu, Fiala, Zdtreand, Luter, Boemales si Leautey membrii asesori.
.
_ 0 telegrama din Paris anunta c generalul Ion Em. Florescu a murit in acel oras in noaptea de Sdrnbata 8 spre Duminica 9 Mai In vdrstd de 75 ani.
Generalul Floreseu fost de mai multe ori ministru, lost
prim ministru, erea la vremea lui un militar de valoare, un
bun organizator si mai pre sus un patriot a cdruia nobild patina a lost intotdea.una intarirea armatei pentru siguranta
(drei.
In sedinta Camerei de la 17
1/Iai
In ziva de 18 Mai Marele COlegiu. a ales rnitropolit primat pe episcopul de Arges Ghenadie Petrescu cu 168 voturi
contra 46 date Mitroplitului.Moldovei
Peste 5 ani Ghenadie petrescu trebuia', s, fieglestituit si
Caterisit in urma unor marl scandaluri de care yorn vorbi Ia
.
timp.
hem
www.dacoromanica.ro
:155
vedere technic.
Chiar astazi, dupt trecere de aproape 40 de ani, duit deschidem, vechea colectie vedem cit ar putea figura alaturi de
cele mai bine technizate ziare bucurestene.
Liberali, desi au Inregistrat o Infrangere cu legea maximului, fac totusz, opozitie drza tutulor proiectelor de legii
prezentate de guvern si votate de parlament. Legea clerului
prelentatt de Take Ionescu i admist de Camere e dezaprobatil cu aeeiasi crncent Impotrivire de Dimitrie Sturdza.
Noul Mitropolit-Primat Ghenadie Petrescu, spre a sarbttort restaurarea Mntstirei dela Curtea de Ages, a oferit tin
mare banchet ministrilor si persoarielor de distinctie fart osehire de partid Intre altii, la acest banchet de 140 tactimuri, a
fast invitat i Dimitrie Sturdza.
Dar seful partidului liberal a refuzat trimitnd Mitropolitului urmittozirea scrisoare:
Biserica ortodoxii mu-Ant fiind In doliu de pe urma loriturei ce i s'a dat de legea care'i dezorganizeazt vechea ei asezare. subsemnatul are onoarea a rtsnunde sit nu poate luat
parte la banchetul la. care a fast poftit de cttre S. S. Mitropob
littil primat, aceastt sarbgtoare fiirul CII totul In dezacord cd
triska situatie creatt bisericer
www.dacoromanica.ro
156
La Sibiu Comitetul partidului national roman tine o intrunire in care se hotardste esirea din pasivitate si inceputul
luptei inpotriva guvernului unguresc. La aceasta luptd aderd
si celelalte na4tazialitati.
Conservaterii sunt, insa, bitnuitori, ei brinuese cum cd. Ro
manii transilviineni inclind catre partidul liberal din Romania; adevarul este ca Dimitrie Sturdza intrd in legaturi foarte
stranse cu ROmanii arcleleni si se prezinta ca si cand dansul ar
conduce attiunea partidului national. Bine inteles doctorul
Ratiu, intervievat de ziarele conservatoare, tagadueste cum
ca ar avea preferinte pentru vre-unul din partidele din Romania.
mani pretutindeni. La. Turda casa doctorului Ratm a fost cornplet devastata, Protopopul Lugosanu gray rdnit, avocatul Vld-
me -- in acela4 timp prezinta publieului un aparat de tiniehea brevetat in care sti se colecteze apa i sit se batd cu alun.
www.dacoromanica.ro
157
Octombrie.
www.dacoromanica.ro
458
Rusi a.
Peles.
Mitropolitul Primat a oficiat singur avand pe el un vesttnant de ceremonie din catifea, aur si diamante de o mare bogritie. In dreapta si In stanga Mitropolitului stau staretii moraistirilor Sinaia si Cernica.
Nasa : Ducesa de Coburg, care a dat rAspunsurile Mitrepolitului. Nasii si nasele principelui mai erau Regele si Regina Romaniei, ducele si ducesa de Saxa Coburg Gotha, Alteta
RegalA principesa mamA de Hohenzollern, marea ducesa* Xenia a Rusiel, fiica mai mare a Tarului, Altetele lor regale
Printul i Printesa Leopold de Hohenzollern.
La Bucuresti reprezentatii teatrale gratuite la Teatrul Nry_.
tional si la Teatrul Liric si iluminatiuni po strade.
Stagiun.ea de iarnA a Teatrului Liric fncepe cu o truprt:
tfranceza de comedii si opereth. Cateva ilitstratiuni pariziene
viitoare fac parte din trupg, dotiA debutante de mare talent'
ilestinate ert oeupe locuri de onoare pe scenele Parisului. suns
anuntate, acestea sunt dornnisoarele Mealy si Monbazon,
tApoi prMtre barbati aVem pe Tauffenberger si pe Chalmin.
www.dacoromanica.ro
1.59
a-
Deschiderea parlamentului este interesanta prin cuvantarea rostita in Senat la Mesagiu de cdtre Dumitru Sturza, o.
'
ful partidului liberal.
Pentru intaia data seful partidului liberal ia pozitie in
chestiunea romanilor de peste Munti : El cere guvernului ca
Sd'intervie dincolo in favoarea acestor Romani si sd spundi
ungurilor cd, daca' Vor urma sa persecute pe romani, regatul
va putea veni cu greu in ajutorul ungurilor cand ar suna
ceasul hotdritor. Sturdza este foarte hotarit, discursul sdu face o aclancd imrpesiune.
maghiar.
Aceasta noud loviturd' data lopOtOrilor rOmarn,din Ungaria sgita iaras spiritele in. BuCureti` iar ,partidul. liberal se
foloseste spre a duce, pe aceasta cestiune, campania de rasturnare impotriva guvernului.
0 mare si veche banqa din Bucure*ti dispare, d. Christofi Zerlenti, directorul bancii cu acest nume, anunta lichi-,
darea.
La sfarsitul lunei Decembre Teatrul National reprezinta pentru prima card, Saul tragedie in 5 acte de Al. Macedenski si Pavelescu. piesa e jucatd de C. Notara, in,rolul titu.
Demetriadi, L Livescu; d-,nele'Aristita Itonlanescu, Ciu.
pagea, etc.
In politcd, avem o sparturd In partidul conservator,
Grigore Paucescu, fruntas al acestui partid, pe care-1 desparte
ostilitatea fdrd crutare de junimisti, a esit din partid si a trecut oficial in disidentd.. Aceastd hotarire a anuntat-o dela tris
buna Camerei.
.
www.dacoromanica.ro
160
Paucescu isi pusese candiclatura la vice-presedintia Camerei, pentru el a votat toti conservatorii anti-junimisti si.
Oat a. opozitia liberala, dar n'a putut Intruni decat 62 voturi
'din 138 votanti.
Anul 1894 va merca Inceputul frecaturilor inauntrul guyernului $i al partidului dela Carina.
ANUL 1894
mare al guvernului.
Junimistii stiu ca. partidul conservator nu va merge mai
&parte cleat legislatura; apoi vor veni la caring liberalii,
klar junimistii nu inteleg sa sufere si $efia unui alt conservator dupa Lascar Catargiu. Petre Carp e hotarit sa puna cu einergie cestiunea sefiei sale. Vom vedea cum, Incepand din
4894, Alexandru Marghiloman va lucre In cele mai multe ju-
cadre noui junimiste. De altfel Alexandru Marghiloman lu;era pentru situatia sa personala cad stia ca, dupa $efia lut
Carp, va veni ziva sefiei sale.
Pe and conservatorii Incepeau sa se mannce sub
ifocul atacurilor liberale, Alexandru Beldiman atacti pe rege si
ldinastia de ate ori avea ocazia. lath' o proba in Adeverul" de
Ra inceputul lunei lanuarie
Balul dat la Curte In seara de una Ianuarie, a Mout un
Easco formidabil. Afara de corpul diplomatic si de lumea ofi-.
ciala, nu era niment, absolut nimeni. Aceasta abstentiune este
ifoarte semnificativa.
161'
rie o Infrunire e couvocafti la sala npacia" :pro a se disenta &supra : Votaila unzversat. Beitaza In armatif of Partedree puiiLLce..
document al vremurifor:
-In'Wsedinta
Cainerei dela 22 fanuarie
deputatul liberal
Constantin Stoicescu interpeleazil pe ministrui de razbot
geueralul Jak. Lanuvary asupra relei start a arinater Ci i asupra agresiunii maioruhn Come si a ofiterilor sat impotnva
hi& Beldirnan, directorui ziarului ,,Adeverut`.
Waspunsui unnistruful a fast atilt de elnie in 61 merit&
ea fie inreenstral pentra ca viitorimea sEr nu piardn- prileja/ Ue
a sti ce felt'de dectaratii putea face un mintstru la anal 1394. *4
cum un parlament le putea aproba.
lal& cuvintele, ministrului:
A. mai varbil d. Staicescu de Un atac al ofiferilor inteo
redactie el ca acesti ofiteir ar ft maltratat pe redactorn si clirectorul ziarului. Ofiterii au avut dreptate cci. acel ziar sfra
perrnis s. insulte pe sefut batationului care e printul moqteMtor.
Acest ziar necontenit insult& armata st pe eefii ei ei regret
cL asemanea scene nu. se produc mai des, cad numai asa vor
fj rnfranti insuitatorii armater.
Aceett ofiteri. departe cte a merita dezaprobarea, merit&
teat& tau& eti au tiut sa apere onoarea armatei si a eetului
ion M mir chiar cEL nu_ eau gdsit sf alti ofiteri sa imiteze
exempla/. acestore.
Au trend de atu.nci at. de ant qi totust mt se pare a aceste vorbe yin din alta lume.
Cuyantarea ministrului a ridicat indignarea publica. frt
toate cereurile nu era &calf a unanima dezaprobare. Tar agitatia pesfe tot *i In cereurite civililor ei in cercurite mihtaritorIn ziarulLupta de sub directia lui Cheorghe Panu, am
seris et semnat urmatarul articol. In cahtatea rnea de prim-re.
s
actor :
De pe banca ministerial& eau spus alaItaert atatea nerozit si atAtea vorbe zmintite in eat e cazul sl intrebarn dac&
tolerarea in fruntea taxa a unor asemenea Gament nu dege*.
nereaza Intenn pericol public.
Ministrul nu s'a marginit.sa ia apararea maiorulut COCea
si a forarasitor ski. ministrut a inOtat afentatul la demni(atea
'de teorie, sustinnd e6 o infamie este singurul mijIcie a/ Ga.
mentlor (mesh de a captita safisfactie in tara noastra.
Discursul d-rut general Lahoyari a filcut G penibila impreie Datoria d-sale era s intervie pentru stingerea iritatiunitor
d-sa trebuia stt faeN ape) Ia judeeata rcee a tuturor. a spunk
www.dacoromanica.ro
11
lfq
cuvinte de Iniratire, sg,desaprobe toate violentele, lie ele-ve4
'
Sfidarea erea neiertatd; in alt tard ar fi avut urrntinIn noaptea in care se danta la palatul regal o sena de
a. 4.
evastat case $i toate acestea timp de vteo 7 ore far& ca autonlatea,sa fi putut interveni. Atacul a inceput la orele 9 seara.
163' --
Dealul Spirei.
La orele 5 din noapte politia se puse in miscare. Prefectul
de politie colonelul Rasty, inspectorii de polite Cretu si Filipache Protopopescu i a:Viva agenti si soldati se dusera drept
la locuinta lui Ionescu Dascalul care se afla acasa. Somat sb
se predea talharul trase cateva focuri de revolver asupra celor,
doi inspectori, apoi sari un gard si se facu nevazut. In urma
sa alerga prefectul de politie cu sabia sdbasa, dar aceasta urmarire, mai mult corniea, ramase fara rezultat.
Aceasta erea banda comandga de talharii Zdrelea, Maruntelul i Dascalul.
Luptele intro poter si politie de o parte si talhari de OM
parte, au urmat mai multe zile imprejurul Capita lei, la Chitilay in padurea apropiata, etc.
Dupla lungi urrnariri i lupte a putut fi prins banditul Ion
Constantin, ins& Gheorghe Maruntelu si Dumitru Zdrelea,
arnbii olteni au scapat.
unii otiteri de valoare din artilerie si din geniu. Masura aceasta a nemulturnit adanc pe tot ofiterii de cavalerie cari
s'au socotit ofensati.
Seful statului major, generalul Falcoianu, a inspirat
www.dacoromanica.ro
164
Aoi ca inspector al ravalenei, in loc sa lie numit no ,enter Um actesia armai, a lost natant generalal Cantili, ofiter din
infanterie, ostas cunoseut pentru severitatea sa, dar i pentru
excentricitatile sale maniere.
Cate lapte reprobabde na .an lost strvarsite de acest ofiter,
energic i capabil de altfel. OdatA, pe rand inspects un betalien de infanterie Ia Tulrea darn nu rea insel i
pnrui
ca un capitan mi e destul de curat- i, spre a se wnvinge, a soon
pe tapitan in feta frontulai si a sad sa-si -Kean cizmele el!
ctorapii.
Fartidul liberal. de indall ce a runoseut nemultumiret
ofitenkr cavaleristi, a rantat si prefite din linieres
15
Jack Lahovary a Toot silit sa demisioneze de la departameinut
razeeiului. Interimatul acestui departament 1-a luat seful. gu.
vernului, Lascar Catargiu.
nator cane invoca marturia unui certificat fals ficut, un Ministru care cere Senatului o. valideze pe nn ales pe temeiul
unui certificat fals pe care-1 marturiseste ca un fapt onorabil,
www.dacoromanica.ro
166,
In sfarsit, In urma tradarei. banditii Zdrelea i Cimpoieru sunut prin*i de-abinelea de ast5. data. Mai intai a lost
prins Zdrelea in satul Scheiu, dupe: aceea, si In urma denuntarei lui Zdrelea, a fost prins Cimpoieru In satul Valea Marp
la o amant5 a lui.
Dela Cluj vine rezultatul procesului Mout mernbrilor din
toti aNizatii a fail de : Vasfliu Ratiu, Vicarul din Fagitras, Nicolae Munteanu, Duma *i Nicolae Roman.
Au fost osanditi: dr. Ratiu 2 ani, dr. Lucaci 5 ani, G. Pop
de Baseei 2 ani, Comsa 3 ani, Bgreeanu 2 ani si jumrdate. Cristi-1 3 luni. Goroianu 2 ani si 3 luni, Barbu 2 luni, dr. Mihail
2 ani $i 6 luni. A. Suciu 1 an si 8 lnui, M. Veliciu 2 ani, Patita
2 ani 6luni, Domide 2 ani, D Roman 8 luni. Apoi solidar au
fost osanditi la 3238 florini cheituelile procesului.
In Bucure*ti, *Urea sandal produce o mare fierbere. Stu'tlentit se agitti si tin o intrunire de nrotestare Duminic5, 15 Mai.,
Pe cand un mare numar de studenti se aflau la Lig% vine
stiree cum ca. oare care membri ai unor societal uncniroa;
www.dacoromanica.ro
167.
a!
portn.
cand faptele, (land dreptate ungurilor $i ridiculizand pe studenti. Aceasta dare de searna antiromaneasca si falsificata in
aeelas timp, a exasperat pe studenti cari, venind a doua zi fa
numax mare la redactia ziarului care era instalat in Pasagiul
Vilacros, s'au cledat la o manifestatie violenta. Cu acest prilej
parte a atelierului tipografic a fost devastat.
In fata atator agitatii si scandaluri de strada% In fata slitbiciunei dovedith a politiei cand cu atacul bandei Zdrelea si
Maruntelu, prefectul de politie colonelul Rasty a lost inlocuit
cu Mihail 'Des liu, secretarul general al mihisterului de interne si omill de incredere al lui Lasear Catargiu.
In ziva de 5 Tunic a lost prins Ia Craiova banditul Miruhtelu, dimpreunthi en alti bahditi anume Gheorghe Popa,
Tumbuluc, NiG11 dela Mischiu $i Mihai Schiopu:
Gheorghe Popa era cel mai voinie dintre banditi, Malt,
masiv,sptitos, el impilrtea celor dinband6 rolurile. Maruntelul era numai un sub-set Au mai fost prinsi cu acest prifej,
Nieu Stan ParVu, eel mai inteligent din bona.% foarte tanar,
si foarte vioiu. 4poi Ilie Dragota, gazda i Ion M54raligg,
bandit eu o figura' hidoasl.
"
Vielenta unora dintre ziarele le 'opozitie nu mai cunoasfe margint, cand citim acum pe unele din ele am putea erede
ea Romania se afla In ajunul unei reVolutii, dar nu era ab.
solut nimic.
In adevgr in uncle ludete titranif instigati se agitati in
eat interventia armatei si a gloantelor fusese necesare, iar
thestiunea demision4rei ofiterilor de cavalerie nu era lila
"
rezolvata.
www.dacoromanica.ro
los
'va incepe lupta craneena inipotiriva ministerului. Ltd Ver.
'nescu se alipise sc. unii corkservatort nemultumiti, precum
Grigore Paucescu, Constantin Boerescu i alti fruntaat a.k
yietci politice, insa Vernescu era belnav si perduse puterea de
aupta pe care o a.vusese pana atunci.
bulevardului Maria si cladirea tnae-baziilor antrepozitelor, bulevardul Coltei i regularea definitiva a alimentarei orasului
cu apa potabilit.
Bulevardul Coltei. care poarta astazi numele Nicolae Filipescu' cat si parte& ce poarta nurnele Lascar Catargiu, este
opera lui Filipescu. Deasemnea i bulevardul Maria si ma-
Alexanlru Baicoianu, Constantin Arlon, Andrei 130130vid, Ateecandru Gr. Ionescu; censori : Petre Mato, Scarlet Varney, AL
,L. Marcovici ; cenzori suplinitori N. Procopiu, Rodrig Manu,
',C. Ghita Ion.
1-69
ronitin".
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
se refugiase.
A doua zi Lascar Catargiu chemA pe Stefknescu-Goang
-preeedintele congresului studentese si-i comunic5 cum cA
slabiciune.
171
Vazilnd ca opinia public& e castigata cauzei, si c partiClul liberal are acum destula "popularitate, Dimitrie Sturza
ataezi guvernul conservator pe ("Ostia nationala.
Pe la sfarsitul lui Septemble partidul liberal convoa.ca
publicul la o intrunire in sale Orfeu, in aceasta reuniune Dimitrie Sturza vorbeste numai de chestia nationala si face
'declaratiuni care produc, in adevar, mare senzatie.
Sturza era cunoscut ca un filo-german de teata convingerea ca si un hotArit anti-rus. Cu toate acestea la sala Orfeu el
a spus :
Rericolul unguresc e mai mare decat cel rusese; impotriva tendintelor rusesti se ridica toattt lumea, pe dad intpotriva planurilor de desnationalizare unguresti nu ne ajutti .
nimeni in Europa".
Si apoi :
Intrarea In Bucursti a Lost solemn I ca1cI fiindcri regina era simpaticrt. 0 multime mare t-a iesit inainte, sIrOsde
erau ticsite. femeile-, mai ales. au aclaniat-o si i'au aruncat
lIori
www.dacoromanica.ro
171
.
lei s'au dat serbtiri can au dust 2 site, s'air prezentat daruri,
an fost iluminatiuni i defilarea trupelar din garnizoana
Rucuresti.
1\15.runtelu.
La aceas% earnpane s'au asocial toti liberalii chiar si gruTut lui Gheorghe Vernescu. Cu acest prifej a intrat in partiVial liberal
scu, etc.
Legea minetor e considaratI cIa liberali a ar ft neconallturienal5 deoareee cola azt 7 din Gondar:4e care ordeal
www.dacoromanica.ro
174
c4 propnetatea e inviolabilL Apoi legea prevedea si mimerea de colonisti sau lucatori streini.
Gheorghe Paladi striga la tribuna : Aceasta nu e o lege
ci o far& de lege. A fost un nebun Carp and a Intocmit aceastit lege, ad s'a transformat Intr'un samsar mizerabil al
streinilor".
Iar Nicolae Fleva adaoga Fac apel la tineri ea pang.
In acelas timp, Alexandru Bddiman, ataca pe regele Carol In ziarul s'au Adeverul cu cea mai nepomenitit vio1entrt.
In Adeverul dela 2 Februarie pe pagina I-a era un titlu mare
In manseta astfel libelat: ,,JOS CAROL I, RUSINEA TRONULUI ROMANIEI".
Dar chestiunea ce se discutg, adica legea minelor, aduce
turburare si In sanul partidului dela carma. Presedintii Senatului si Camerei, Gheorghe Cantacuzinb si general Gheo44.1
ghe Manu, amenintA cu demisiunea data legea nu va fi modificata. Carp, sub staruintele lui Lascar Catargiu, Alexandra
Lahovari i alti fruntasi, consimte s aduca oarecare modifir
egri proectului.
Dar in partidul liberal incep frictiuni ; vechea antipatie
Intre Nicolae Fleva si oculta, adica Intre Fleva si Eugen Carada se redesteapta. Impotriva vointei directiunei partidului,
Fleva lsi pune candidatura la cenzoratul Bancei Nationale,
1I.Alegerea fiind la ordinea zilei, se face in Februarie. Fleva,
lose, combatut de liberali si sustinut de guvern si de conser.
Yatori nu intruneste decat 819 voturi contra 1150 date adversarului sau A. Vericeanu.
Fleva era acuzat, Inch de atunci, cum c6, este In buni termem cu Nicu Filipescu, pnmarul, si c serveste interesele gu-.
yarrnflui Imnotriva intereselor nartidului liberal.
www.dacoromanica.ro
=Tit.
schimb candidatii liberali s'au ales tot cu voturile conservatoare. In adevar pentru candidatii liberali au votat bancherd
conservatori Cerlenti, Halfon si Crisoveloni, cat si Misu Sutu
tumnatul lui Petre Carp.
Argumentul conservatorilor cari au dat toate voturile lor
1ibera1ilor, era acesta : Banca mergand foarte bine sub Carada:
ei ceilalti ar fi a greseala sa li se ia directia din mana.
Uniree.,
Aceasta Societate, infiintata prin staruintele unui politician liberal anume Pana Buescu, era In cele din urma exploatata. cam fara nici un control. pentru profitul personal al catorva. De aci Societatea a devenit o minge care era aruncata.
din mana In mana, dela conservatori la liberali $1 viceversa,
dupe cum erau la putere unii sau ceilalti.
Acum erau la putere conservatorii. deci Societatea ..Untrea" era In stapanirea iui 13oldur Voinescu un avocat si deputat conservator. Cand erau la putere liberalii directar al Societatii era Pana Buescu.
La inceputul lui Martie era Adunarea generala la Uni-.
rea". Dar un mare scandal izbucneste. Cu caleva zile mai
Inainte Boldur-Voinescu irdocuise pe subsecretarul Mielescu
pe care il acuza de incorectitudine. Acest Miclescu a fost implicat mai tarziu in cliestia falsului testament al printului
Grigore- Sturza (Beizadea V:tel) de care voiu vorbi la timp.
Miclescu. vazanduse inlaturat, s'a pus pe lucru, a dobandit concursul unui numar de denutati conservatori. a adunat
un numar de tarani din cateva judete, s'a ocupat curtea societatci dis de dimineata. Cand a .venit directorul Boldur-Voinescu cu ai sai a gasit curtea ocupata si usa de intrare blocata:
asa ca nu a putut intra In local.
Luiduia.
Boldur-Voinescu, vazandu-se, pus in minoritate, s'a dus Ia
vechiul sau adversar Pana Buescu si-i ceru alianta ; dupe oare
care tratative targul fu Incheiat ; Pang Buescu 1st aduna devo.atii liberali, iar coalizatii revenira la sediul Societatei unde
Inc,erc,ara un nou aslat, care insa, fu zadarnic.
Afara In strada lumea petrecea.
Numai dupe interventia politiei si-a parclietulul lumea fu
1745
el Alexandru )(pope].
studenteasea.
Studentii, agitati, fireste, de adversari po1itici, s'au intru-e
nit si au hotarit sa nu asiste la inaugurate sub cuvant caregu.41
www.dacoromanica.ro
177
'
ide and parte regele Carol socoate ch dupd 8 ani de opozitia, '
partidul liberal este in drept sd vin. iardsi la caring.
Eugen Statescu, care a stat neincetat retras din luptele pod
/3itice, este trimis in audientd la rege pentru ca srt-i ceard: pe
de o parte sa nu sanctioneze legea minelor, pe de altit parte
1Indepartarea conservatorilor dela putere.
Regele cere liberalilor ca, mai int"di, s'a renunte la lupta viod
Jena i extralegald, apoi ragrtdueste cit va educe pe liberali li
putere spre iarnd.
Indatrt dupd aceastd audientit partidul liberal nu mai Ind
Irebuinteaza mijloaeele exagerate. nici violenta de limbagiu
In presd nici strada, guvernul apropiat era fagnduit.
Pe and intre cele doug partide de guvernhrndnt se da'
eceastrt lupta surdd, C. Dobrescu-Arges, invatatorul din comuna Musetesti pune la cale infiintarea partidului tro4nese.
Partidul tardnese isi are originea la acea epac6,, iar omuf
care i'a pus bazele este acel invdtdtor:
Dar este interesant de stiut cd acei cari s'au ridicat mai in,
tiu si mai energic in potriva acestui nou partid au fost (oe,.
pnai democratii cei mai inainteti. Tall de exemplu cra.mpee)
rdintr'un articol publicat in ziarul Adeverul cu data de 6 Mai;
In acel ziar, care atunci era aproape cu totul socialist
Articolul era intitulat: Partidul Tdreinese.
/- Tata o chestie a momentului cum am zice, Ia ordinea
lei , dar pe care o cunoaste clesigur puling lume. Da. avern un
goartid tdrdnesc, fundat nd stim and, arganizat stim foarte
bine de eine, si cu niste scopurt pe care le btnuim.
Acest partid a fost inaugurat do atre d. Dobrescu)
rArges etc.
www.dacoromanica.ro
4. 178
6arua nu are nimic de a face. Para &cum euno%eam , particle
Intemeiate pe baze politice, religioase, economice, sau nationale, dar sa avern partide a caror unica diferentiare $5., fie
costumuf sau locuinta, este ceva care se apropie de fenomenaL
Gazeta Tranilor face Inca $i o propaganda reprobabila
'din toate punctele de vedere, ea baga in capul locuitorilor dela
rupt relatiile personale cu Goluchovschy. pe de alta parte a inceput o carnpanie violenta prin Vointa Nationalli impotriva sa.
Toloase politica din aceasta situatie, a legat cele mai stranse raporturi eu Sturza care a inceput sa figureze ostentativ la pran7.urile oficiale dela legatia ruseasca. In acele mornente Sturza a
.179
Inteo afacere necinstiti de bani si daci 'far fi murit prematun partidul tirtinesc ar fi devenit, Inca dela 1895, o mare
putere politica.
La 4 Iulie o $tite el& mare senzatie vine din Bulgaria:
Stambulof, fostul prim-milniStru, mart (le tier a BtOgariei St
quasi-dictator la un Moment, a foot siqasinat nrin lovituri de
hangiar pe stradele Sofiei.
Dobrescu-Arge5 luase pe chitan(5., oare care suz-ori spre a
Xi mijlocitor. tie aci vorecla .,Chitantii",
www.dacoromanica.ro
I 80
sp use :
tirnpul lui. Tribunalul a condamnat pe Bozianu la 5 ani inchisoare si 5 ani interdictie, Stefan iSutu a lost osnclit la o
lunh inchisoare si 100 lei arnencl. Au mai fost condamnati evreii Lindenberg. Herscovici 5i Zeilicovici la 6 luni inchisoare
si 500 lei amendh. Bozianu a mai fost condamnat la 18.802 lei
desphgubiri civile si ceilalti patru solidar la 15.530 lei desphgubiri.
Fapt demn de notat: tefan Sutu erea acela care la 1887
*i 1888 a dus cea mai cranceng campanie Impotriva fratilor,
Maican si a generalului Al. Anglielescu, pe chestia fraudelor,
la ministerul de rrtzboi.
populace.
181
Servichil vapoarelor romane incepe din a.ceastii zi, regale *i regina au asis-tat la sarbatorirea de pe vaporul Meteor,
In partidul conservator, ultimile convulQ.uni se mutfesta : Ura lui Filipescu in contra lui Marghiloman este ma-.
re. La manevrele arrnatei, atilt Marghiloman cat sz Filipeseu
asista calrtri. Cnd Filipescrizari pe Marghiloman dete pinteni calului si se repezi asupra lui cu biciusca riclicata ca sa-1
loveasca. Cineva i-a taiat drumul i 1-a oprit pentru ca un
mare scandal srt nu se petreaca aproape sub ocbii regPlui
In consiliul de ministri re a urmat Lasc-ar Catargiu a nits
chestiunea dizoharei Corpurilor legiuitoare si fecerp.a notiiom
www.dacoromanica.ro
=me
tiz
pe cei trei ministri junimisti cu Gheorghe CantacuzinO, presedintele Senatului, general Manu, presedintele Camerei, si
Grigore Pducescu, conservator desident. Dar cnd generaluli
lui guvern, caci cabinetul nu s'ar putea complecta cu elerneate care sd-i dea viatd.
Lascar Catargiu a 'Times ca si trdznit sub loviturd. Gene,
ralul Manu nu uita ca pierduse presedintia consiliului sub in.
trigile de attinci ale lui Lascar Catargiu si a partizanilor siii
'Apoi tinea minte ca fusese scos din acest guvern spre, a lasa
locul junimi$tilor.
In fine, deoarece si Constantin Olanescu, ministrul de lucrari publice comunicil sefului hotdrirea sa de a demisiona, a-.
cesta intelese, de abia acum, cum cd partida este pierduta pen,
tru el.
Gheorghe Cantacuzino, presedintele Senatului, a dat rege,
lui un rdspuns identic cu al generalului Manu.
In timpul acesta batrdnii censervatori primesc si o grea
loviturd moralrt, tribunalul din Galati a osfindit in afacerea
Brening, pe C. Ressu la 6 luni inchisoare i pe G. Robescu la
3 luni.
Inclata dupa intoarcerea regelui de la manevre, acesta a
convocat Consiliul de ministrii; intre timp Catargiu Meuse incercdri supreme pe ldrigil Carp spre a-1 hotb.'ri sit ramdie in guguvern, i-a oferit un al patrulea portofoliu pentru Const. Arion
dela caderea lui lon Bratianu, conservatorii, de toate nuanWele, au guvernat tara. Piindca, dupe eum liberahi venind la
putere in 1876, au inaugurat o mutt epoca in lstoria politic&
a Wei, tot la fel conservatorii, mai ales din cauza influentei
au dat Wei un nou Capitol istoric.
junimistilor
Apoi sa punem o prime retrospectiva asupra Bucurestiloc
pana la 1895, din toate celelatte puncte de privire.
Regimul conservator vine la carma spre a da tarii o alta
Indrumare care s'o apere de regimul absolutist ce au Insemnat cei din urma ani ai guvernarii liberate, s'o apere de agie, de
necinstea care se incuibase la unele administratiuni, in special
la ministerul de razboi. Tara cerea alegeri libere, onestitate la,
carma si libertati publice fiii restrictiuni.
Dar regimul conservator, in ceeace priveste libertatea alegerilor, nu s'a deosebit de regimul liberal ; alegerile s'au facut
dupa acela$ model, tot de care administratiune, tot co tendin.
la de a da guvernului, nu numai majoritati, ci unanimitati.
Para sa fi degenerat in orgii electorate, este cert ca, si sub
conservatori, alegerile au fost tot atat de putin libere ca si sub
liberali.
1E4
Sergentii deghizati votau de mai multe ori in $ir schimbind la fiecare data haina san cdciula. S'a fricut mutt haz pe
yremuri de incidentul. de la $,coala Clemente. Prezicta magistratul Pompilin Florian, fiul lut Aron Florian.. Un sergent de,
gbizat vine $1 voteaz& en o art& strain.1. Peste ateva minute
'de toate partidele si, tot sub- acest govern, 1ntre and 1892 ai
185
fi la inaltimea vremurilor, tolusi a putut prezida cel mai Insemnat, eel uaai modernist i cel mai fecund minister coraservator.
Sub acest guvern al sgu.s'a intEimplat i incidentul rasenator dela Palatul regal datorit pasiunei printului mestenitor
regele Ferdinand dupa aceea
pentru clioara Elena VL
carescu.
ferneie inteligenta
$i
culla'
www.dacoromanica.ro
1815--
1ST.
Pe cat de categoric, de series $i de rigid era Lattovary, pe
etat de inegal $i de zeflemist era Pare Carp.
Petre Carp era un fantezist. Cuvintele lui de spirit nu se
and
mai pot numkra. Aproape in fiecare sedinta a Camerei
inveselea cu ripostele lui duhlii.
era cleputat, fire$te
Cate deg, era ins& prea crud.
Gand era prim-ministru, mai tarziu, In 1901. $i cand parti,
aul conservator era divizat pe chestia nouilor impozite propu,
se de el insu$i in calitate de ministru al finantelor patentele $i
impozitul comphmentar, fu o sedintO furtunoasO aceea cand
.
cilzu de la putere.
Vorbea Take Ionescu. Cand se scoalg, de odatk, deputatul
Grigore Triandafil $i spune :
Numai in cel din urma' ani ai carierei sale s'a aratat oni
politic cu vointa.
Dar atunci era prea tarziu. Totusi ca titular la domenii in
marele minister al lui Lascar Catargiu s'a distins prin aetivitatea, priceperea si roadele sale.
Menelas Ghermani s'a distins ca ministru de finante. Fr
art alb& o cultura superioara in s aterie, era totusi un specie..
list de valoare fiind bancher. Om practic si inteligent a fost un ul dintre cei mai buni ministri de finante ai
Titu Maiorescu n'a fost in ministerul lui Lascar Catargiu
5i n'a avut nici un rol politic, in acest timp. In partidul conservator a fost ins, un fruntas deosebit, om cu o culturA superioark si orator Mit. pereche.
Constantin Olnescu a ocupat portofoliul lucekrilor publice. S'a distins la acest departament prin competenta si lude-
3ucat roluri active in eel din uring guvern al lui Lascar Ca-
targiu.
Generalul Iacob Lahovary a fost ministrul de rOzboi care a
dotat infanteria cu pu$ca Manlicher. De si trecea drept un orn
foarte inteligent, era Insa, departe de fratele su Alexandru..
In multe chestiuni privitoare la specialitatea sa a vOzut gresit.
www.dacoromanica.ro
Numit, primar avea inaintea sa pilda lui Pak& Protopopescu; de aceea se puse cut ravna la luau si Lisa in urma
numele.
www.dacoromanica.ro
Sub
patina: pa-
-r 189
in iouo inkraln agitau mereu i faceau sange rau guvernului. Li cursui veret au anuntat o _mare intrunire public:a la
Circul Sidoli. Spre a le zadarnici succesul i ca sk atraga cat
mai multa lume, Filipescu a organizat la obor marl lupte giecoromane cu premii. Pentru acest scop a adus doi luptatori
francezi.
Alta data. a Merit una si mai lath. Primkria se afla in Iitigiu pentru un teren cu comandantul regimentului de artileria, colonelul Baranga. Artileristii luaserk Park nici un drept
terenul care era al comunei, si se asezase pe el. Vazand ek
toate interventnle sunt de prisos, Fiipescu hotarste sal scoatk
pe artileristi cu forta ea uzurpatori.
Intfo dimineata, in caPul a vreo 150 de guarzi comtInali,
polilieti ai comunei, sacagii i mkturatori, apare la proprietatea comunei i expulzeaza. pe militari. Acestia se retiag, fireste, in fala numarului, dar paste un sfert de ork cownelul
Baranga apare in fruntea unui ?Aare numar de soldati inarmati si inconjoarti pe Filipescu i armata sa de maturatori.
Nicu Filipescu a trebuit sit capituleze.
Acest om intotdeauna neastamparat, nu putea trai lark
agitatiune. actiune si intriga politick. Despre el a spus odatk
Lascar Catargiu:
Copilul aista are sk ne lack multe boclucuri in partid,
In anul 1892 pkrintele Lucaci so afla in Bucuresta unde lupta pentru marea cauzg nationald. Era in luna Mai. In
190
191-
politici erau numai lumini care pgleau. Forte oarnenilor palitici nu sta. atat in valogea reala a putmtei lor de a crea. cat
In Veloarea pe care oamenii le-o atribue.
Tata de ce oamenil cei mai Populari in domeniul politic
nu sunt acei cari au trecut pe la carmg, ci acei cari aspir g. sa.
ajunga la ea. Oamenii nu rasplgtesc nici odata cu Increderea,
cu iubirea i cu entusiazmul lor pe brirbatii Politici cari au
stivarsit fapte marl, dar acorda toate acestea acelora despre
cari cred cg. le pot savarsi. 5i aceasta fiindcg. o realizare materiala oricat de mgreat g. hu se poate ridica nici odata pantiola
InItimea inchipuiri.
Dacg mai adaogam toate celelalteneajunsurirallivieteiO4-t
cisitudinile politice, greutgtile omului de guverfilasilit.sa
.zeze, nu numai faptele folositoare de ordig germlabWarkanai 3.4
les dorintele fie caruia in parte, dacg tinem seartfa." cl pofteki
individuate,
care sunt subiective deci Mrg caracterul preci.1
ziunei si stabilitatei sunt mai greu de multumit de cat interesele obstesti reprezentate prin formula inchegate, ne putem!
da-seama de ce in general toti barbatii politici ies nepopularil
din guvern, chiar dacg. au fost adusi acold de cea mai entuSia,
stg noniriarifsaa.
www.dacoromanica.ro
192
Sperantele aduc popularitatea contemporanilor, faptele realizate nu aduc decat aprobarea Istoriet. Cauza este pentru cd
Istoria Ware dead judecata, pe cand oamenu au numai sentemente.
Dupa cum Intr`o mare camera luminatd cu electricitate
micsorata, tot astfel s'au stins cele cloud mari genii nationale(
lard ca ochii natiunei si. ft simtit disparitia lor.
Dar sa ma reintorc la evenimentele politico.
Dimitrie Sturza venea la guvern cu o piatra grea de
gat ; era atitudinea sa in chestiunea nationala, era si declarasiile contra Ungariei pe care le Mouse prin Intrunirile publice.
Inainte chiar de a lua puterea regele 1-a instiintat ca. nu
ya putea lua franele de cat cu conditia ca sa facti, declaratiuni
'de retractare multumitoare pentru Budapest& Dimitrie Sturza, spre a nu pierde puterea, s'a plecat.
Adevarul este ca, fiind cunoscute afectiunile sale germs.*
nice, mai multa convingere a pus and a retractat decat and
a atacat.
Duna cum a dezvaluit in urma ziarele conservatoare, retractarile dela Iasi au fost libelate la ministerul de externe din.
Miens. Un secretar, numit Dumba, este acela care a scris textul
scuzelor si le-a trimis lui Sturza la Bucuresti.
Pentru ca retractarea sa fie mai putin observata si sa poatil trace fara a fi relevata Sturza s'a dus la Iasi pentru ca sa;
vorbeasca la o intrunire publica. Ziarele liberate au anuntat ca seful Partidului liberal-national se va duce la Iasi pentru ca s comunice care este prograrnul noului guvern, in rea.
litate se ducea pentru ca s. strecoare, cat mai clandestin, scuzele reclamate de Budapesta.
Sturza a spus la intrunire ca Austnanii partidului liberal
au raspandit stirea ca acest partid ar fi iredentist i ca ar incuraja miscarea Romanilor din Austro-Ungaria, acesta e un.
neadevr ; partidul liberal este in contra unor asemenea miscari
Romania are tot interesul sa stea in bune raporturi cu
monarhia, Homanii si Ungurii trebuie sa traiasca in buna in;etagere ca niste frati iar statul Austro-Ungar, az,a cum este alcatuit, e o necesitate imperioasil caci apara si intresele noastre
care sunt In joc".
Bine Inteles, de indata ce aceste retractari au fost cunoscute, la Bucuresti, Sturza a fost atacat cu mare vehernenta de
opozitie. De altfel atacurile ereau foarte indreptatite, caci a-
www.dacoromanica.ro
193
C.
Dobrescu-Arges
la.
13
www.dacoromanica.ro
194
AWL 1896
Anul 1896 incepe cu o $tire trista, a munt Costica I3obeica frunta$ junimist, fost deputat de Boto$ani. A murit la
'
www.dacoromanica.ro
Olt, cativa tarani sunt batuti *i arestati abuziv de catre autoriUtile locale. taranii se adreseaza cu plangere catre ministrul de
interne care e popular peste tot. Fleva nu trimite dupa obi.
cern, un functionar ca s. ancheteze, ci se duce In persaard
86. cerceteze la fate, locului. Dovedind vinovatia functionarilor
'Playa 1i pedepsote si 1i destitue.
In particlul liberal aceasta procedare neobicinuita revoluAioneaza *i mai mult. pang i *eful guvernului e de parere cd
Fleva a devenit prea personal *i trebue inlaturat.
Deputatul Epurescu dela Giurgiu este indemnat sa fael e
interpelare ministrului de interne. Se prevedea furtuna. In.
, ziva cand interpelarea trebuia dezvoltata Camera gemea de
aume, iar pe dealul Mitropoliei, In curtea Mitropoliei, pe strada
Bibescu Veda multimea in ferbere foia. Marea majoPitatea erea
aimpatica. lui Fleva.
Ioirea lui Fleva din guvern erea acum fapt sigur. Peste
prefectul politiei primise din dun ordin dela primul ministru ca sa nu mai clued raportul ministrului de interne ci
numai sie.
La Camera, *edinta foarte agitata. Inainte ca Iepuresctf
sa-*i desvolte interpelarea un alt deputat Intreaba pe primul
ministru daca, e adevarat zvonul ce circula cum ca. Fleva va
fi scos din guvern ? Vurza raspunde acuzand pe Fleva, cum ca.
aucreaza in valerea 'personalitatii sale aceasta este o stare anarhica., spune Sturza, care nu poate dainui.
196
rusteriala.
Sfar5indu-i cuvantarea Fleva I5i ia ghiozdanul, declara c
se retrage din guvern i trace pe banca deputatilor.
Fire 5te in Camera emotiunea a fost mare.
si.-1
cult, pe care l'am gasit mai toata viata in opozitie, cand control
Riberalilor cand contra conservatorilor. Numai in cabinetuli
generalului Florescu a fost cateva zile ministru.
Indata dupa e5irea lui Fleva din guvern se redeschide
afacerea fraudelor de la primarie de pe vremea primariatuluil
flui N. Filipescu. Andrei Popovici un mare industria5 este ares,
tat dimpreuna cu mai multi functionari.
Dar toaig afacerea area numai o InsceRare nedemna. AiTa
rkirei Popovici, om de o mare onorabilitate, erea mai presils do
astfel de acuzatiuni. De aceea afacerea a fost clasata.
www.dacoromanica.ro
197
aiatele ziare invita pe cetatenii Capitalei sa. ia parte la o intrunire de protestare ce se va tine Duminica 25 Februarie
Ia orele 2 dupa amiaza".
Dar aceasta Intrunire a fost apoi contramandata sub cu,
arant ca masurile de expulzare fusesera retrase.
Dar la Camera a fast o sedinta furtunoasa cand Fleva a
icerut dosarele colilor.din Macedonia.
Barbu Delavrancea insulta pe Fleva spunandu-i ea a. vorbit ca la usa cortului.
Anastase Stolojan ministrul de interne acuza pe c,ei lo
macedoneni ca au cerut prefectului de politie sa le dea cate
www.dacoromanica.ro
198
etrada Alexandri No.10, urmatoarea drama: In aceasta cash locuia o doamna Olga Latescu, tanara, frumoasa i dintr'o
buba familia din Moldova. Din cauza frumusetei ei a naturei
aventuroase a alunecat de timpuriu, apci a venit in Bucuresti.
199
Dungre.
Aceast g. proastg, glumg a Romaniei, push In raport cu obi-
Zgomotul continua.
D. Delavrancea se repede la d. Fleva *i ii strigg: Contsa.
bandistule, ai luat parale pe and ereai ministru
In acest moment scandalul creek la culme.
apostrofeazg.
D. Apostol Ii strigg: ,,Esti un samsar ordinarr.
D. Aurelian (pre*edintele) sung In zadar clopotelul.
Etc., etc.!"
In timpul accsta batranii conservatorl se adunau la clubul
www.dacoromanica.ro
200
mai elegante si frumoase orizontale din Paris, sosita in Bucuteesti in tovarasia unui tanar roman d. C. P. care cheltuia en
ilansa nebuneste si... rernneste.
Principesa Maria, vz'and st6rultoarele priviri ale Prin.,
itului, ceru informatiuni, voia sa stie cine e doamna.
Cand adevarul fu cunoscut, ministrul de interne ii. NJ'
inastase Stolojan fu Insarcinat sa ia masuri pentru expulzareai
iloamnei.
Dupa lungi parlamentari si dup 5. aducerea foitei publice
,Frefectul de polite Paul Sthitescu, izbutete s'a" conving a. pc)
kloamna Irma de Montigny ca sa Place.
D. C. P. a facut, Ina., o impotrivire omerica, a amenintat,
'eu spacla si cu pistolul, 'clan.. a doua zi toata lumea s'a linistie
-' e-i ,0_,dire care intristeaza cercurile intelectuale vine din:
www.dacoromanica.ro
201
pulmonara.
A fast inmormantat la Craiova dar mai tarziu admiratoril
a-au ridicat un bust in gradina Ateneului.
Lupta impotriva lui Dumitru Sturza pe chestia nationa.4
au, urmeaza si se Inteteste.
Dup g. cele petrecute la Congresul Ligii unde comitetul Ii-
,Ligii.
Lupta Impotriva lui Sturza erea dusk mai ales din caual
cL Impotriva dorintei partidului national ardelean i Impoitriva sentimentului public din regale hotarise ca Romania sg!
Tarticipe oficial la serbKriIe Mileniului dela Budapest& Acest mileniu erea serbarea de 1000 de ani dela fondarea stah,tului maghiar.
,.e-.
202
nda: Ferdinand, din lipsa de alta ocupatie, se Indeletniguei slujnicilor 1" Iar pests paging. I
era titlul : Traiasca Republica!".
Procesul de presa pe care il cauta A. V. Beldiman nu a
Geste cu cercetarea
natori cu garnizoana In Bucure$ti. A alum cel dintai la Pitesti Duminica noaptea la ora I $i 35, a plecat din nou la ora
i $1. 45 $i s'a lnapoiat la Bucuresti la ora 1 $i 46, Luni di-,
rnineata.
$f
Ilie Gheorghe.
Iata impresiile lui Ilia Gheorghe:
La Pite$ti i-a venit ram atat din oboseala cat $1 din Ingra.madeala publicului care vrea sa-1 vada.
La intoarcere Marin i-a luat lnainte 10 kilometri. Intro
Carcinov si. Gaeiti somnul f I toropea cu totul. Ca sa se desme.
ticeasca Isi tragea pa!me peste obraz $i la fiecare put isi turna
In 42 ore.
203
bine zis reporterul Insarcinat cu afacerea, neputind gasi fotografia lui *abechi, a inbrebuintat fotografia lui Mircea care,
In adevarr, semana cu acuzatul.
In ziva de 5 Aprilie, s'a judecat procesul.
Autorul substitutiei era reporterul Gabriel Urzica care, In
fata Curtei cu jurati $i-a luat raspunderea. Avocatul sail era
Constantin Mille. Avocatul lui Mircea era Petra Sfetescu.
Mille a cerut suspendarea procesului pan& ce d. Mircea
1$i va prezenta registrele, fiindca se va putea dovedi ca dini
ziva publicarei fotografiei, d. Mircea a vandut mai multe bu4
toae de bare ca mai inainte; deci fotografia, cleparte de a-i fi!
pricinuit daune, i-a adus dinpotriva ca$tig.
Curtea a respins oererea iar Gabriel Urzica a fost achitat,
Un eveniment artistic, la 15 si 18 Martie d douk con-1
cerbe la Ateneu, un mare violonist al viitorului: Bronislawl
Huberman. Evenimentul era marit prin faptul c. Huberman!
n'avea atunci decat 13 ani.
Bucurestenii l'au mai auzit dupa aceea Inca de aouit orl sf
I-au sarrbatorit.
nu colonelul,
acuza si el pe Ghenadie.
cest efor.
www.dacoromanica.ro
204
Valve din presit ajunge, se intelege, pAn A. la palatul regal, iar eforul Nicolae Bibescu ii intetea acuzdrile in contra
lui Ghenadie. Cad, pe ng. chestia cristelnitei, Mitropolitul
era acuzat si de multe alte fapte incorecte.
In ceeace privea cristelnita vina Mitropolitului nu era
prea mare; cdci, deed era exact ca el daduse regelui un object
de arta. pe care-I Inlocuise cu o copie rard, valoare, erea evid
dent cd frustrase biserica, insa nu in folosul sau; el, din pod
triva cheltuise din punga proprie pentru cristelnita de a doua
Mai vinovat in fata Istoriei poate fi regele Carol care n'a restituit obiectul ce apartinea bisericeiDimitrie Sturza, In urma cercetdrilor facute si a sugestii,
br primite dela rege, face struitoare presiuni asupra rnitro
politului spre a-I hotari sd se demit, de bund voe, dar Ghed
nadie nu primeste. 0 luptd surdd si de fiecare zi incepe.
Spre a face si mai mare sila asupra lui Ghenadie, guverd
nul castiga majoritatea Sinoclului. Informat de cele ea s'an
plAmddit, pus in curent cum a majoritatea Sinodului Ii este
ostild, si-i pregateste un vot de blam, Ghenadie refuza a se
prezinte la sedintd. Dar majoritatea veniso hotaritd ca s-1
judece.
ce i se imputd.
205
ceara semnatura.
fin
s.
206
Art. II.
I. P. S. Mitropolit al Moidovei si Sucevei ii
Prea Sfintii episcopi ai Dunarei de Jos si al Argesului sunt
A doua zi Sinodul se Intruneste spre a judeca pe Ghenadie. El este judedat numai pentru delicte canonide, caci pentru cele de drept comun va fi trimis la Casatie.
Patru advocati se prezinta ca sa apere pe mitropolitul pri-mat, acestia sunt : N. Fleva, C. Disescu, D. Nenitescu si Petre
Sfetescu. Dar acesti domni, In urma hotarirei Sinodului de a nu
admite advodati, se retrag somati fiind de directorul politiei.
Procesul Inceput la ora 9 dimineata e terminat peste o
ord.. Sinodul, In majoritate, a condamnat pe mitropolitul pri-
'
-- 207
,Slcintut &nod, cu puterea ce-i este dalli de Domrful nostru
lsus Christos intru duhul sfdnt,
A judecat $i a hotdri t;
Ohe.4.
208
publia
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
initropolit.
In sfarsit se face perelinajul la Caldarusani dar in lini$te
$i fara. mare afluenta. Au plecat din Bucure$ti vreo sutti. de
/4trasuri cu manifestanti, dar taranii n'au participat mai de loc.
lexagerari.
ha itropol itan.
tente.
* Ghena-die, Ing, s'a ImOcat repede cu situatia lui ; acei cart
;ad fost In pelerinaj la Caldarusani l'au gasit vesel, bine dispug
ti rizand cu mare poftli. Acest cinism 11 judecX.
i Fostul mitropolit, fiind un om cu avere destul Cle mare, a
-- 211
coke Playa a cdutat s-1 acapareze atat spre a avea o chestie
tie agitat cat ,si spre 8, se, impune in, viitoarele combinatiuni
guyernamentale. Dar toate silintele sale au fost zadarnice, dupd
cum se va vedea mai departe. Ghenadie erea un mare sirev.,
edata, iar pe Fleva II judecase ca e lipsit de autoritate politica, ori cat de mare Ii era popularitatea fata de strada.
Femeile, ca mai intotdeauna, s'au aratat bisericoase a
gbenadiste. Doamnele din inalta societate au iscalit protesturt
catre rege. Fapt de necrezut, doamna Zoe Sturza, sotia pri-+
.mului ministru, la o nunta din Ina lta societate, a ridicat uri
toast pentru Glienadie. Faptul a facut senzatie enormd.
r5spuns :
'domnisoara nu voia sa, fie a lui sa. nu nai fie a nimnuia. In,
tro zi se Inarmeaza cu o sticld de vitriol si se duce la Sosed
unde $tia cd d-soara se plimba aproape zilnic. In adevdr trasura;
cu doamna $i dloara Stelorian se opreste In fata bufetului. De()data Georgescu sare in trasura $i unge obrazul stang al iubitef
cu un tampon de vatd imbibat cu vitriol.
D-soara Stetorian primind repezi ingrijiri scapil ntmutilatd.
compense :
si!
212
localul Ligei.
in sala
ceta in targ.
In fruntea Petitiunii doamnelor romane, prin care se cero
reintronarea fostului mitropolit, se vede iseglitura doamnei Ion
Ghica, sotia fostului pre*edinte de Consiliu, care, acum, fiind
batran *i bolnav, nu mai pgrgseste mosia sa Ghergani. Mirarea e mare, caci este cunoscut cum ca Dimitrie Sturdza e
elevul politic al lui Ion Ghica. Ion Ghica a explicat unui orn
politica, care s'a dus sa-1 vada si sa cearg, Igmurire, cum cg
Sturdza a sgvar*it. In chestia mitropolitului, o mare gresalg.
care trebuie reparatg.
Din alta parte se zvone*te ca Ghenadie are oarecari documente cu cari tin in mang pe unii barbati politici carom:
le-a dat sume insemnate rand a fost ales mitropolit primat.
Regele, care incepe sg fie acuzat in paturile popularein
urma pitpagandei facuta de politiciani,
acuzat anume ca,
hind catolic, vrea sg compromitg, clerul i biserica ortodoxg,
San straduinti ca scandalul sa ineeteze, dandu-se lui Ghenadie o oarecare satisfactie.
Scancialul dela Liga ia proportii. D. Perieteanu-Buzau,
casierul fostului comitet liberal, chiamg in judecata, la judeeatoria de ocol, pe noul comitet, pentru ca acesta sg evacueze
flocalul Ligii. Acest scandal face cea mai nrata impresiune in.
public. Opinia publica este agitata de o alta chestiune ; Ungurii, in urma congresului interparlamentar dela Bruxelles. hotargsc si On un congres similar i la I3udapesta. Romania
este invitatg, dar V. A. Urechig, presedintele Ligh atunci, a
protestat, declarand ca nu merge la Pesta. Baronul Banffy a cerut, msg., lui Dimitrie Sturza ca Romania ed participe negre*it. Sturza fagadue*te verbal, dar ungurii cer o declaratie
categorica *i un angaiament scris.
Deputatul maghiar Pazmandy este insarcinat sii vie la Bucuresti spre a lua nremierului roman aceasta declaratie. Dar
Sturza se duce la Pesta *i da acolo declaratia.
*i in acelas timp se anunta in chip oficial vizita impgratului Franz Iosef in Romania..
www.dacoromanica.ro
213
vremuri si a pricinuit scandaluri. Unul dintre camatari, numit Jean Avramescu, a fost arestat cu althu, ziva in amiazg
mare, in fata cofetAriei Capsa, de care insusi procurorul Hamangiu.
traub, Zentler i Ciurcu. Locotenentul Sturdza declard a acesti camdtari i-au luat dobanzi de o mie la sutd. Dela I Martie
pang la I Iunie, cand a devenit major, a dat polite de 320.000
lei, pentru cari n'a primit decat 30 de mii lei.
Chestia se complied $i amplificg.
In linie HATA exploatarea. tndrului Radu Vdcdrescu. Aci se
llustreazd cd.rndtarn/ Guttmann.
Guttmann pentru vreo 2-000 de Iei, a luat d-lui Radu Vc
Oneratia cu d_ Radu Vdcdrescu s'a %cut In modul urmdtor D. Vdcdrescu a primit 2.000 lei, pentru cari a dat o polia
rut retinea $i nolita de 20 000 lei. Dung alto trei luni. eimg-
214
ii
215
Irnphratul este Insotit de ciltre baronul de Beck, seful stafului major si maresal. Contele Paar este adjutnntul general al
'0Impgratu1ui.
contelui Goluchowsky.
,
,polonel de rosiori.
www.dacoromanica.ro
216
Wiener Tageblatt, Neues Wiener Journal, Daily Chronicle,Extrablatt, Rotterdam (Airier, Varsavsky Curler, Neue Freie
Presse, Pesti Nap lo, Neues Politisches Volksbatt, Peste Lloyd,'
Neues Peste Journal, Egyeterts, Volkszeitung, De ly Maghia.-.1
rorsag Kosevny, Die Presse, Berliner Tageblatt. Plus un publi,
ciSt francez si Bella Iesensky publicist din Pesta.
tAlexandrescu.
Brigada 2-a cu regimentele 3, 4, -10 calZirasi romandate 'de
.
www.dacoromanica.ro
217
Simultan cu venirea imparatului au venit la Varciorova si un numar de parlamentari italieni, in cap cu deputatul Pandolfi. Guvernul a luat, Insa, masuri, ea acesti parlaentari sn nu !neap/ pe m'ana opozitiei, mai ales cit pant a-
www.dacoromanica.ro
218
mai prind..
Guardul, buimacit 1$i ia pozitia $i strigg: triliti I Iar Vitriol ese linistit din inchisoare.
La ora 12, pe cand la Curtea cu juri se ficeau preggtiri
pentru 1nceperea judeciitei, Georgescu apare in sala $i se a$ea,
zg intr'o bancii. Presedintele 11 vede $i da ordin O. fie arestat,
tAcuzatul rgspunde cg. n'a evadat din inchisoare ci a ie$it nu-1
mai ca sii se prezinte liber Inaintea Curtii.
Cu apropierea deschiderei parlamentului i Inceperei,
sezonului politic activ, chestia Ghenadie muted in faza critica/
$i decisivti.
de 300 care n'a existat nici odatg, $i, In numele acestui comiteti
nadie,,
www.dacoromanica.ro
219
obtine dela Ghenadie deat oarecari subsidii pentru Intretinerea agitatiei. Dar nici attea pante cat a dorit, n'a putut stoar .
ce si nici demisiunea n'a putut-o obtine.
Fleva a fost 1ntotdeauna eel mai ahtiat om politic ca s alungil la un portofoliu. Cand unii 11 povatuiau ca sit pung. mai
-multd moderatie in asalturile sale si s mai astepte, Fleva
-rtispundea :
dit i ile.
Gaud i s'a fdggcluit acestea, Ghenadie si-a fnc-reclintat demisiunea In mginile lui Lased!. Catargiu. S'a pretins pe acea
vreme crt Lascar Catargiu ar fi prornis lui Ghenadie ceva mai
mutt: ca la venirea sa la putere ii va readuce In scaunul miropol Han.
www.dacoromanica.ro
220
221
yarn Aurelian.
Tratativele .Incepurk Prima conditie imperativ 5. a lui Stun,
a si a ocultei fu Inlaturarea definitiv6 a lui Fleva. Cu nici un1
(prat Fleva in guvernul cel nou. Cum caracterul prea personal
al lui Fleva, nu convenea la nimeni $i de teama. ca acesta s5.
mu joace, in noua formatie, rolul de dictator paste capul primu-,
lui ministru, conditia fu primit5. far'a multa greutate. Tribu*
iriul fu sacrifcat definitiv. Toat5. munca si toat5. agitatia i-au
ifost zadarnice. A muncit pentru altii.
A doua conditie a fest ca din noua formatie s5. faca parte
fi unii ministri ai cabinetului Sturza. De altfel chiar Aurelian:
klorea o astfel de combinatie pentru a numai astfel ar fi putut
:avea majoritatea In parlament.
Ministerul eel nou fu compus In mijlocul celei mai marl
Cele cateva luni de guvern Aurelian au Insemnat o parioada de linists In tarn. Desi ministrul de interne Vasile Las.,
ckr era un om foarte energic, totusi sturzistii au spus a doua:
ei dup5. retragerea lui Aurelian c,{5. regale. ar fi zis :
www.dacoromanica.ro
222
ANUL 1897
.1
www.dacoromanica.ro
223
combativa era Emanoil Porumbaru. Acesta, din cauza aparentei lui blajine si cum era mic sk bnbracat dupa ultimul fawn,
purta porecla de ,,pleosnita".
In tar& se constitue Uniunea votului universal. Uniunea tine o serie de intruniri publice prin tard la care vorbese
d-nii Paul Gorgos, V. Cogalniceanu, V. G. Mortun, Ion N6^
dejde, C. Mille, Vintild C. A. Rosati.
Gheorghe Panu isi intruneste partizanii la domiciliul
-sau din str. Romand si propune intrarea gruparei radicale in.
partidul conservator. I. L. Caragiale membru al gruparei sus3ine fuziunea. Dar cum Panu fusese solicitat si de juniMisti
ca sit intre in partidul lui Petre Carp, hotarirea lui Panu decide sciziunea din partidul conservator. Junimistii inceteaza
orice colaborare cu vechii conservatori sub cuvantul ca partidul acestora a abdicat dela ideile conservatoare de vreme ce
s'a putut coaliza cu radicalii lui Panu.
In Bucuresti lupta intre oculta liberala si sturzistii im.,
potriva cabinetului Aurelian-Lascar, e din zi in zi, mai cramAnna, caderea cabinetului Aurelian e chestie numai de sap,
tdmani.
In Orient focul incepe sa se vadd. In Creta rascoala greeilor ia proportii, razboiul turco-grec se apropie.
Cantareata Elena Teoclorini da la Teatrul National in
seara de 31 Ianuarie o reprezentatie cu opera ,,Gioconda" in
Intregul ei. Pentru intaia card aceasta opera era reprezentatd
In Bucuresti intreaga.
Societatea Presei se intruneste in adunare generala.
A Este interesant a se cunoaste proportiile acestei societ4 si ve.1titurile ei pe vremuri. Venitul balului mascat dat la 18 Iaizmarie la Teatrul National este cle 5000 lei, suma insemnatd
;
pc vremea aceea.
Au lost admisi noui membri : pictorul N. Vermout si publicistii: Pepin Mirto, I. Elian, Alexandrescu-Dorna, Emill
.Conduratu Grigore Conduratu si A. Obedenaru, poetul.
Razboiul turco-grec a izbucnit la inceputul 10, Febtuarid
,1897. Armata greaca primeste decretul de mabilitdrei Intailq
contigente se imbarca la Pireu spre a ocuptI.Creta. Aeeste gra.
ive evenimente decid clespre caderea cabirietillial Aurelian
'Si
224
225
I si II erau goale.
Imparatul Wilhelm anuntase clorinta de a vizita Romania de 10 Mai, dar in fata gravelor evenimente din Orient
De ce?!...
Pe cand agitatiile pe clic-stia Chenadie urmau de o pc,trivit cu luptele inclarjite intre cele douii particle de guvernaTiara, evreit, profita de prilej spre a incepe o agitatie pe chesttia lor cunascutti
mai ales aceia cari faceau
In luna Noembrie 1897 evreii
pornesc agitatia In poparte din grupul evreilot ptimanteni
itriva unui proect de lege depus de catre ministrul de .rrtzboiu
iyiciul militar.
www.dacoromanica.ro
226
yoni spune mai mult ceva mai departe cand procesul, in lung
11artie 1898, a veni in fata Curtii cu jun.
Fiindca aceste turburari,
precurn e uor de inteles 0
,rfau izuuenit lam provocare pornita dela lumea political.
Ministru de interne era atunci Mihail Ferikidi ale carui
sentimerte anti-evree*ti erau cunoscute, iar in opozitie erea
Nicelae Filipescu care impartasea acelea*i simtiri. Miscarea a,
fost atunci organizatil de Filipescu cu agentii sai *i ai partidului conservator. Deci Filipescu a organizat manifestatia iai
,ministrul de interne, care *tia c. manifestatia se va produce, af,
lasat sa se faca, pentru ca. apoi sa o reprime molatec si ma6
P.rzi u.
QScU
www.dacoromanica.ro
-- 427
Tribunalul era coirpus din : P. Florian, pre$euinte, Ale4
xandrescu i Skina, iudecatori. Procuror Hamangiu.
Advoatii aptutrii sunt : Mihail Corium., C. Dissescu, Gheor-,
ghe Panu, Barbu Delavrancea, Gil. Mortun si Gernescu. Partea
Icivila are mocati pe Vasile Misir, G. Danielopol $1 Petra Gra.klisteanu.
228
Constantin Caireti facea parte din generatia celor dintai eleu macedo ruinfini adu*i ca sa studieze la Bueure$ti.
Camarad admu abil, om plm de inima si foarte bun roman.
Caireti desi nu avea un volum prea mare al vocei, lotus, avandi
un simt muzical deusebit $i o mare patima artistica, a figurat
cu mull succes ea bariton la reprezentatiile Operei romane de,
curand infiintata.
Caireti a murit de tuberculoza pulmonara la Viena
liT
luni Inchisoare.
La Paris cu prilejul dcsbaterdor acestui proces s'au produs
numeroase dezordini $i fierberea a fost foarte mare in tob
timpul.
220
nu erea ait
Funded Gogu Cantacuzino in caleulele oeunei
ceva decat omul destinat ca si pregateasca terenul pentru sefia
lui Ionel Bratianu,
Ceea ce se petrecea in partidul liberal se petrecea sub o alta
Infatisare si in partidul conservator. Impartirea conservatoridor in vechi conservatori i junimisti, pe langti ambitiunea lui
Petre Carp de a lua $efia Intregului partid era, insa, i celalt
motiv : grija pentru sefia viitoare.
0 lung& perioada din viata noastra publica in care s ar fi
putut face multa lucrare folositoare pentru tarii, a fost cheltuita in luptele sterile pentru intaietati : portofoliile si. $efia partidului.
partidul conservator multi tineri au luptat in potriva Iui Petre Carp, de si ii recunosteau superioritatea asupra celorlaltf
fruntasi. Teama nu le era de Petre Carp, dar de urmasul sau
care era Alexandru Marghiloman.
Cat timp a trait Alexandru Lahovari aeeasta teanalt era mai
cuzino care vedea cu ingrijorare cum atatea elemente de valoare parasesc partidul.
In adeva'r, dela 1887 pana la 1898, limp de 11 ani, partidut
liberal $i gruparea ocultei pierluse un puternic manunchiu de
oamern de valoare ; Take lonescu, C. G. Dissescu, C. C. Anion, Barbu Delavrancea, Vasile Lasar, Emil Costinescu, P.
S. Aurelian, Em. Porumbaru, Mihail Cornea, Coco Demetrescu-Iasi, N. Fleva, G. D. Paladi, Gheorghe Marzescu, etc. eto,
In fata acestei situatii intunente culla eugeta sa aduca inilreptare situatiei atragand alte elemente razlete.
In aceste imprejurari se nascu icleea atragerei in partidul
iiberal a corifeilor fosti socialisti cari purtau numele de tineri
generosf
Tinerii socialisti, cari au intrat in partidul liberal se nu4
meau : Ion Nadejde, V. G. Mortun, Al. Radovici, dr. G. Rack),
:mi. G. Diamandi,_4-rul L Cantacuzino $i in& cativa de prin
oraseIe din tail.
.
www.dacoromanica.ro
2(.1
In scurt timp acestia au Putut atrage In partidul conservaotor un numar insemnat de valori: Nicrilae Fleva, Gh. Panu,
C. G. Dissescu, Barbu Delavrancea, desi celelalte trei partide
au pus In actiune totul spre a-i avea. Este drept s adaog cum
cit toate aceste cuceriri nu s'au datorit numai talentului iii
simpatiei recrutorilor, dar foarte mutt convingerii recrutatiloc
cum ca : pe de o parte ministerul Sturza nu inai avea decat
putine luni de trait, pe de OM parte certitudinea c& dupa ministerul Sturza, nu va pulea veni nici gruparea drapelista,
nici gruparea junimistri. Lasear Catargiu era omul indicat,
Ina de pe timpul chestiel Ghenadie, ca art ia succesiunea lui
Dimitrie Sturza.
Viitorul a argtat corn c. afara" de Gheorghe Panu, care
a lost pacalit
celIali trei au fost rasplatiti Playa $i Dissescu
au primit cate un portofoliu in cabinetul Ch. Cantacuzino,
iar Barbu Delavrancea a fost numit prirnar al Capitalei.
Primariatul acesta a fost cel mai sters moment din cartea
publica a strrtlucitului scriitor.
In luna Martie 1898 lncepe Inaintea Curtii cu jurati,
juclecarea procesului unui numar de inculpati, flindeil in
www.dacoromanica.ro
231
Noembrie anul din urnitt s'au dedat la mandestattunt anti:Ben-Ate si vioiene impotriva populatiei evree, fapt despre care
Arn vorbit.
www.dacoromanica.ro
232
,,In nuniele tau personal poti face tot ce-ti place, dar nsf
dreptul sa faci solidar particlul cu tine.
Pant acum nu-mi esti Inca sef pentru ca sa fiu obligat st
nit supui la thi cc faci".
Adevarul este ca masele au spart atunci intunirea evre-
iasca.
www.dacoromanica.ro
233
Chestia evreiasca vine in discutia Camerei printeo interpelare adresata guvernului de Care deputatul.C. Politimos
la care se asociaz i deputatul C. Popovici.
de la autoritati, guvernul va lua masuri spre a se pune staviii raului, cad evreii suet in adevar, un pericol national.
gtr. Cogglniceanu, Const. Esarcu, G. Dem. Teoclorescu, N. FleMincu arhitectul, Perieteanu-Buzau, Sefendache, C. Gri,
gorescu-Ploesti, etc. etc.
234
bucnirea ostilitatilor.
Inaintea tribunalului a venit, in fine, procksul camatacilcir despre care am vorbit mai de mult.
In acest proces a pleclat multi dintre avocatii de valoare,
.
ri
,.
2.35
0* teIegramb: din Budapesta anunta. c Rota spantoia se am la o departare de cinci ore de New-Arork si cti se asteaptA.
bombardarea acestui ora$.
Congresul american voteaza in ziva de 14 Aprilie declara.,
rea formala de razboiu care, pana aci, se Mem fara. Indeplinirea acestei formalitati.
In ziva de 15 Aprilie se descopera adevarul asupra unei grave erori judiciare faptuita in anul 1892.
In 1892 carciumarul Gherciu si sotia sa Anica din str. Foior 50, au fost uci$i noaptea $i jefuiti. Dupa cercetarile facute
asa dupa cum se fac multe cereetari au fost osancliti Gheorghe Croitoru, omul de.incredere al lui Gherciu, Ion Vaca siY
theorghe Radea. Toti la Cate 6 ani de munca silnica, desi nui
erau impotriva lor decal presumtiuni.
De inima rea, $tiindu-se nevinovat, Croitoru a murit in
Ocria. Dar tocmai cand se apropia star$itul calor 6 ani de sil.,',
nicie, o femeie anume Maria, din razbunare pe amantul ei
Mihai Gheorghe care a parasit-o, a denuntat cum ca acestal
impreuna cu alti doi sunt autorii ctrimei din Foisor.
Inspectorul de politie theorghe Otuescu luand chestiuneal
In mana, puse la punct intreaga afacere, aresta pe cei doi com-'
plici ai lui Mihai Gheorghe ca si pe acesta, $i astfel bietul Ions
Vaca, fu liberat cand mai avea cdteva luni do facut pana
.terminarea osandei. Gaud a fost liberat era numai o ruina.1
afar de tnult ii zdrunginase si pe el suferinta osandei nedrepte.
Tot astfel si Gheorghe Badea.
11.6zboiul spano-american a produs scumpirea grului'
pe.piata mondiaIa, de aceet. brutarii din Bucuresti au cerut.
Prirnariat sa le perrnita urcarca p'retului caci altfel se vor pune In greva. Primaria a luat masuri ca, in cazul acesta sa fa .
price painea I rnanutanta comunalti.
Stirikeneadevarralz cu privire la razboiul, spano-ameritan se ingiultesc, Viena $i I3udapesta sunt oficine de astfel de
tiri de cele mai multe on tenctentioase.
Q telegrama din Viena anunta ca Rusia si Franta isi vorl
manifesta nemultumirea in contra Angliei pentru purtarea ei
neleala fata de Spania. i telegrama auEtriaca declara ca o conIlagratie europeana arnminta. Diplornatia austro-germana ur
Tharea racirea raporturilor intre Anglia de o parte Franta sit
fRusia de alta parte.
Spre a se vedea ce proportie, avea razboiul de atunci fatal
Alta :
www.dacoromanica.ro
236
eerios. Fabrici de pulbere care sar, ia1r guvernul anuntd. ca, din
la 1914 !...
Telegramele alarrnante erau multe. 0 telegrame din Viena anunta vestea copilgreascri cum ci o canoniera austriacri.
plecand din Fhime pentru Manila, a conflagratie europeamrt
este de temut.
Dar rizhoitil acesta nu era serios din nici un punct de ve-,
dere. Nurnai concluzia a fost serioasd, fiinded Spania a pierclut Cuba si Havana.
In Adeviirul dela 23 Aprilie am scris sub titlul : RasLoral Naval, urmaoarele randuri :
Oamenii ipestesugtdui asteptau cu mare nerdbdare riizboiul naval dintre americani si spanioli.
Curiozitatea era legitimil. Cad, de cand cu inventarea
rasei, de cand cu inventarea vaselor si a tunurilor colosale, d
cnd cu invntia torpilelor i a tuturor celorlalte instrumento
237
Piali$ti va fi inselata Inca odata. Precum razboiul.naval dinfltre China si ,Japonia n'a putut furmza oestule inchcii concluWatoare, gratie sIbbiciunei militare a chinezilor, de asemenea
1i de astg data neputinta spaniolilor face imposibilh o judecala
In lupta dela Manila, americani au pus in liMe vapoarele lor moderne, enormele cuirasate cat $j crucisetoarele cu
wad de otel Irma spanielii reau adus in lupta. decat tot vechile
or plutitoare din lemn, care reamintesc, de sigur, un alt de,
'zastru maritim al spaniolilor, lupta dela Trafalgar.
Bataba dela Manila n'a Putut lumina problema decat boarle slab. S'a putut dovedi cat de man i fulgeratoare puteri locuesc in pantecile uriasilor imbracati in otel, dar inch nu s'a
klemonstrat ce este si ce ar putea fi o lupta crancena intro
-- 238
biserica.
www.dacoromanica.ro
239
,
tru ca sa raspunda.
Dupd cum ii era obiceiul Sturza rilspunde scurt dar ntt
eispunde la intrebare. El declara c. patriotisrnul KM este cu-
www.dacoromanica.ro
240
VLASICI
UN ORDIN ANTERIOR
www.dacoromanica.ro
241
2;16,
ce e mai mult, in contra art, din lege XXX din 4833 para-i
'graf 72, Il primesc la el $i chiar urgenteazd. Din cauza acea
'sta s'a vaut necesitat a interveni la guvernul regesc romdrit
pe cale diplomaticii in chestia subventiei, o nold afirmativd
cu indicarea sumei".
In urma publiarei acestor acte citite in Camera'. de care
www.dacoromanica.ro
16:
242:
tor la drepturi (Facultatea de drept) ; tare crezand a lupt6totrii cu arma legei vor putea scoate drepturile natiunii mele",
Campeni, U Dcceintrie ;CA
Gum te chiamg?
Dar m5. Intrebati zadarnic, fiindci eu n'am copii.
Cum te chiamg ? repetil institutorul rtistit.
Grigorescu.
I Si mai cum ?
-,-
Nicolae Grigorescu,
Ce meserie ai?
Nicolae ririgorescu. picto
Zi mai bine, Nicolae Grigoresaf nebunuir
243
www.dacoromanica.ro
244
bin voturite canuidatului batran conservator, 35 .au (recut la candidatul liberal si 30 la candidatul junimist.
Este documentar acest rezultat atat In ce se atinge despre
puterea de inriurire a guvernului asupra sufragiului restrams,
cat i despre soliditatea, principiilor alegatorilor.
SI mai spun cateva cuvinte despre razboiul spano-american.
Daca deschizi ziarele din 1898 al credo ca spaniolii bateau zilnic Pe americani.
Titlurile, deasupra telegramelor tiparite cu Mere grase,
eran de acestea : Atac american respins. Mare victorie spaplea. Ofensiva americana a dat gre$, etc., etc.
Care era cauza acestei falsificari a adevarului ? Cauza era:
c. tooate depealle publicate In ziarele noastre soseau de la
Wiena si dela Budapesta, iar ungurii i austriacii tineau cly
'spaniolii contra americanilor. Aceasta era nu o politica de
imPatie cordiala ci o politica de interes.
In adevar, alianta austro-germana recruta pe continent
Wftea.
continental ?
Ce departe erau austro-germanii de a banui cu egg. putere
economico-militara se vor arunca Statele-Unite In balanta
-unui viitor razboiu L..
Toata ferberea pe chestia tradarei nationale inceteazt
ca prin farmec. Venind tuna Iunie. oarnenii politici se gandesc
ca prin farmec. Venind luna lunie, oamenii politici se gfindesc
mai mult la petrecerile vacantei decat la marile interese natio-
www.dacoromanica.ro
245
puterniciei sale.
Ion Bratianu era argesean, asa ca jucletul acesta 11 consiclera ca un tier' electoral propriu.
Dobrescu-Arges, impotriva vointei sale exprese, a lost totusi ales deputat al colegiului al 3-lea de Arges. In Camera,
'Ion Bratiann insusi, de pe banca ministeriala, in calitate de
prim ministru, a cerut Carnerei invalidarea, ceeace, bine inteles, a obtinut foarte usor.
Dar la a doua alegere .i cu toate presiunile administrative,
Dobrescu fu ales din nou. *i tot la fel a lost ales desi cornbatut de toate guvernelein auroaoe toate Camerele, Dana la
anul 1898.
www.dacoromanica.ro
246.
siT
47
toatd poiitia comunald i a Statului, plus cordoane i deta$amente puternice de sergenti de ora*, janclarmi cdldri si jandarmi pede*tri, flevitii third repecte pu*i pe goand. Nicotae
Vleva incoltit sari in trdsura veteranilor pompieri, apoi fir
iilit s sard jos. Agentii guvernamentati II urmdrird i amemintard secios, tribunui i*i gdsi scaparca in trdsura inspectorului de politic Mi*u Cantoniari si a ctipitanului de jandarmi
pecte*tri Maioricd Brezoianu.
as48.
Aci au vorbit mai multi oficiali, insd discursul care a starnit mai multd, emotie *i mare alarrnd in tabdra guvernului, a!
248
yari, Menelas Ghenuani, Take Ionescu, AL Marghiloman, Nicu Filipesch, etc. etc.
Lupta scrutinului de 1 Noembrie a lost foarte darzit. Au
Sost btittii, au fost capete sparte, a lost o adevarata. teroare desiftisurata. Dace; alegerile ar Ti fost libere, lista conservatoare
trecea cu mare majoritate la colegiul I.
Rezultatul votului dovedeste mai bine de cat 'nate. vor-.
bele acest adevtir. Iatd cifrele :
La sectia i la Primarie culoarea de Rosus.
Lista conservatoare 206 voturi.
Lista guvernamentald 158 voturi.
La seetia H Clemente., galben.
Lista conservatoare 248 voturi.
Lista guvernamentalO 153 voturi.
La sectia III Tunari, galben.
Lista conservatoare -197 voturi.
Lsita guvernamentala 252 voturi.
www.dacoromanica.ro
249
randurl:
www.dacoromanica.ro
250
COROANELE FUNERARE
hologic.?
www.dacoromanica.ro
----
251
Rusiei ca sa-i lamureasca. D. de Fonton, stiind ca la defilaTea dela 10 Mai fusese invitat personalul agentiei bulgare in
ioja diplomatilor, le-a ra'spuns ca pot figura cu acestia. Ins
lin incident izbucneste.
Putin inainte de aparitia regelui un aghiotant regal col.
nelul Georgescu ia de o parte pe d. Fonton, si-i face o comur
inicare. Acesta, dupa ce se invarteste putin prin sea, se aproi
pie de secretaruii bulgari, si, avand aerul c glumeste cu ei
The comunica cum ca trebue sa, schimbe grupul. Bulgarii,
(vexati, parasesc imediat balul.
Acum motivul acestui procedeu.
Dupa sarbatoarea dela 10 Mai, ministrul Turciei a pro,
tiestat pe langa guvernul roman pentru situatia data. bulgari[Ion Bulgaria fiind un stat tributar al Turciei,
astfel a argumentat reprezentantul ei
nu poate fi reprezentatrt decat
prin Ttircia. In fata acestui protest guvernul roman a trebukt
schimbe atitudinea.
Dar Bulgaria s'a simtit ofensata si un incident gray era.
pe punctul de a se produce.
A treia zi, regele Carol a trimis pe un aghiotant la Agenutia bulgara spre a-si exprima regretele, iar seful guvernului
a telegrafiat d-lui Ghica-Brigadieru, consulul Romaniei la Sospre a exprima printului Ferdinand si guvernului bulgar aceleasi regEete.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA
Romdnilor,
25,1
trgiasch" Romania!
Consiliul ministrillor
Moldova:
Dimitrie Ghica, Al. Plagino, lancu Gr. Ghica, M. adleanu, C. Niculescu, Scarlat Falcoianu.
Acelora care se vor fi mirand c documentul proclamdrii
254
In cele din urma trei luni au fost puse la cale tot felul de
Combinatiuni, cea mai serioasa fiind alcatuirea unui cabinet
In frunte cu Eugeniu Statescu ; dar nici aceasta nu izbuti.
and orice speranta de refacere a partidului liberal fu.
pierduta, cand o parte dintre liberali se hotarara, pentru rasturnarea regimului, o lupta Inelarjita incepu.
Agitatia In contra guvernului reincepe cu chestia nationa-.
la, Lucian Bolca$, studentul roman din Oradea-Mare, cel per.
ItsLcutat de unguri i scos din $cojil soseste In Capita% si este
www.dacoromanica.ro
255
pe toatd lumea se rdspandeste in Capita lg. Se anuntd, cd accebleratul de Iasi a deraiat intre statiile Ciurea si Barnova, c. sunt
35 de morti, eh' printre gray rdniti e and, si Teoc lor Rosetti,
4runtas junimist sifost Prim-ministru etc. etc. Adevdrul e cunoscut peste doug zile. Au fost 15 rgniti. Doi morti un doma
Kanner si un fochist. Riinitii Teodor Rosetti, P. Poni fost mlnistru, Doctorul Pilescu, mai tarziu deputat de Constanta, e
mai serios rdnit avand fracturi la ambele picioare.
Fapt sethnificativ 'din domeniul presimtirilor, Inainte ca
D. Teodor Rosetti s'a" piece sotia sa a avut ciudata presimtire
a, unei nenorociri, si a rugat pe sotul d-sale sd-si amane plecat
rea, dar Teodor Rosetti a filcut mare haz si a plgcat. Coincidenta, aceastd bung prieten& a ocultismului, a dat dreptate
d-nei Rosetti.
Lupta politic& impotriva cabinetului Sturza intrg in fazg clecisivd. Si tot chestia nationald e la bazA.
0 loviturd se produce. La Budapesta apare o brosurd a baronului Banffy, fostul sef al guvernului Ungar, prin care lau-
.3n8 Mei"
www.dacoromanica.ro
256
*i mai departe :
,,Decorarea lui Ieszensky a intampinat multa vreme dificultati dar baronul Banffy persistand in cererea sa, regele Ca.
rol a dat dovada. de o inaltg Intelepciune si a decorat pe Ieszensky, dand astfel a intelege ca agitaturii transilvaneni n'au
sa astepte nici un ajutordela Romania oficiala".
Et., etc.
'Aceasta demisiune produce o imediata destindere a situa' Tiunei. Ins'a alte complicatiuni intervin chiar de a doua zi.Una
din aceste complicatiuni este moartea lui Lascar Catargiu, seul partidului conservator.
Pe cand In Partidul liberal frb.'mant5,rile erau duse la a.:
ipogeuk In familia -conservatoare se faceau tratative de !rad
Olicare Intre vechii conservatori $1 junimisti.
Convingerea c5. regimul liberal va trebui s caila cat de
turand lndemna pe conservatori s5 ia pozitie si sa. se pre-
257
Petre Carp sfarsise prin a recunoaste $efia lui Lasar Catargin cat si intaetatea lui de aceea primea sa figureze inteun,
www.dacoromanica.ro
258-
259
yatoare.
Speranta unei impacari cu junimistii nu era Inca pierduta, ba unii conservatori mai intelepti o doreau fiindca
ereau incredintati ca vechiul partid conservator nu va pu-
tea guverna singur. Pentru acest motiv Gheorghe Cantacuzino n'a fost ales .$ef" ci nurnai piezident al comitetului executiv. Locul de sef al partidului ramases vacant spre a adement.
aSlat clespre alegerea de la clubul conservator a incetat tratarile cu conservatorii $i s'a simtit jicnit. Razboiul cu conservatorii era declarat.
A doua zi dupa moartea lui Lascar Gatargiu atilt Gheorghe
Cantacuzino cat si Petre Carp fura chemati de regele Carol,
care starui pentru impacare. Cu toate silintele regelui irnpacarea nu fu facuta.
Atunci s'au propus mai multe solutii, printre acestea $1 solutia ca unul din sefi sit ia sefia partidului lar celalt sefia gu-.
vernului ; insa nici o staruinta nu izbuti. Petre Carp era boarte darz in cererile sale.
Cr iza se prelungi 13 zile, aceasta a fost cea mai lunga cria
de guvern din Gate tin minte.
Vazand ca nu e cu putinta sa impace pe conservatori care
sd-i dea un guvern tare, regele se intoarse catre liberali spas
consti-
www.dacoromanica.ro
260
eu !
261
262
www.dacoromanica.ro
h-
263
www.dacoromanica.ro
264
mita
De altfel miscarea antisemita incepe sa se intincla, turbu.rani antisemite izbucnesc la Galati, Braila, etc., etc.
Alegerile pentru parlament se fac in aceeas atmosfera.
ca in totdeauna. Guvernul este aliat cu junimistii in cateva
tiudete, dar in cea mai mare Parte lupta singur. Rezultatul
yictoria stralucita a guvernului.
Doua vesti deosebite, una trista, alta vesell.
Vestea trista este aceea a batranul profesor Stefan Miall'ilescu, a fost gitsit mort In gradina Cismegiului. Stefan
Mihaileseu, unul dintre cei mai eminenti profesori secunbald, scriitor i conferentiar distins, a fondat, dimpreuna cu
D. Aug. Laurian ziarul Romania Liberli. In ultimul timp
Ifrumoasa lui inteligenta cazuse. Intr`o burial dimineata din
luna Iunie 1899 si-a tras un glonte in cap.
Vestea vesela a prinderea lui Ion Pipa vestitul asasin al
parciumarilor. -Ion Pipa a fost prins dupa ce a fast ranit de
catre soldatul frunta* Mogosanu, care, facand parte dinteo
patruld, l'a recunoscut pe strada. Totusi la operatie s'a constatat ca glontele era de revolver nu de arma Manlicher. Areasta ar fi dovada cum ca i sergentii de oras au tras in el
pe cand ii goneau.
Ion Pipa era de fel din satul Corbeanca de langa Tecuci:
rA mrturisit el a ueis 3 carciumari.
In Slatina izbucnise o gravl raseoala Viraneasel. Primele stiri area ca armata adusa din Craiova a trebuit sg.
Eustie o lupta erancenl cu taranii infuriati. Mai 11101 a lost
lupta. cu baionetele dintr'o parte si cu ciomerele din alta .
ttpoi s'au tras salve care au omorit mai multa lume.
Adevarul asupra acestei misclri este urmaturul:
Candidat la colegiul al III-lea de Camera, ca indepen-,
bent, era tin domn Bogdan-Pitesti, om inteligent dar lipsit
le ork2 scrupul. Foarte activ a facut o puternica propaganda,
juznd de toate miiloecele dernagogice si necrutand nici o
inanoperl. Dandu-se drept fiul natural al lui \Todd Cuza, a
Sug_egtiouat pe tarani pang a-i pune in stare de revoltii.
www.dacoromanica.ro
- 265
La Bucuregi e "agitatie mare. Dar, ca in totoeauna brdiq
266
sal
--- 201
educe in tail d-nii Asachi $i Babes, si altul prin care expuneam lucrarile a doi chimisti romani.
Nu am lost in redactia d-voastra decal o singura data penthi a protesta contra unor murdarii ce ati publicat pe socoteala
mea luand ca tema spiritismul, care nu poate fi inteles de
oameni fS.rS. cinste si Third. Dumnezeu.
In oras mare haz. Doctorul Istrati, adeptul lui B. P. ilasera cunoscut ca spiritist. Faptul ca a luat apararea spiritismului In calitate de ministru si ca a trimis o telegram's'.
in asemenea termeni unui ziar, a fost desanrobat hi cercurile
politico uncle s'a facut mare haz.
ir
,deu
www.dacoromanica.ro
268
amici.
aux Came lies, dar a apgrut in fata dnei sgli aproape goala.
Ne aflam intr'un an de mare crizti, si preturile erau mari. Dar,
ce puternicg, impresie a produs asupra pirtinilor sPectatori.
Jocul ei, cu totul deosebit de al Sarei Bernhardt, era natura insgsi. Iu final, dupg ce a cetit scrisoarea lui Armand, $i
arid apare Armand, nici o vorbg. Cade in bratele lui mutt
pierduta incat toata Bala e sguduit de emotiune, de durere
gi de min.'.
Eleonora Duse a fost o mare artista a Italiei.
Noul guvern conservator are de luptat, dela inceput cii
rnari greuttiti. Mai intai are de luptat cu toate celblalte partide
nuante cari au combiltut pe Dimtrie Sturza, in plus partiClul sturzist. Conservatorii singuri, ajutati de tribunul Nico'ae
Fleva. nu sunt destul de puternici ca sa ting piept tuturor. Cu
itotul altll tgrie ar fi avut guvernul dad i junimi$tii ar fi fos,
lasociati.
-
e$it o porecla. Opozitia Pa botezat Kindergarten" si asa, a rg.,__As pang' $i-a dat sufletul.
www.dacoromanica.ro
ua. 269 -aituatIa fina'nclara este foarte grea, liugefuf anunta clY
un mare deficit ler seceta ne mai pomenit de grea, amenintli/
sa devie o catastrofa. In cercurile guvernamentale se vorbeste
de un lmprumut In strainatate, Mudd, alt mijloc de echilibrat
bugetul nu era,
Apoi Inc.p intrigile si frecaturiIe,chiar_fn sAnnl partial
www.dacoromanica.ro
270
Omu Zvi, Natiunea, Adeverul, Lumea Nova, Democratia Soeiald, Munca, Timpul. Tara, Epoca, Moftul Romdn, si director
Cand la criderea liberalilor, au venit conservatorii la putere, el a fost unul din staruitorii cei mai puternici pe lama
Nicol le Fleva spre a-I hotari sa intre In guvern. Intrand FIev
In guvern, Toni BacalLasa a fost admis pe lista candidatilor
www.dacoromanica.ro
271
Lumea politic . este in fierbere ; Intre ulversete rracTiuni liberale au inceput tratative de impacare. Mama regelui
Carol este aci.
Vazand ca guvernul conservator este incapabil de a resolva sau macar de a educe usurare crizei ce bantuie tare.
,regele a chemat pe Dimitrie Sturza si Ia instiintat ca trebuie
sa fie gate pentru oriee imprejurare. Insa, spre a lua puterea.
c'd west ziar este opera lui Nicolae Filiposcu care incepe a trage
isforile in culise pentru o anropiere de junimisti.
In sfarsit guvernul da..o satisfactie lui Gheorghe Panu,
ll numeste presedinte al consiliului de administratie al cailot
nferate In locul lui Falcoianu.
Guvernul roman In urma cererei regelui Carol, a hoNi.rit s trimita o misiune militara in Transvaal, care s ur-,
ranareasca operatiile militare pe campul englez.
Dar guvernul engkz a refuzat s admita misiunea, Th terImeni plini de politeta englezii au aratat motivele. Totusi re.
gele Carol, cel care avusese ideea, s'a aratat foarte mahnit.
Guvernul. destul de Impovarat degriiii nevoi. nrimeste
o poua lovitur4 in crqtet : este afacerea 'Rather,
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
--- 273
seama
ANUL 1900
www.dacoromanica.ro
274
dusmania !litre acesti doi cpameni. Ziarul Adevrul" ia apararea lui Take Ionescu si de acuma devine un adversar permanent al lui Filipescu pe care Ii atacA zilnic.
Chestiunea scoalelor din Brasov, chestie care a pa-
Un eveniment politic se petrece : aproape Intreg stat'-pmajorul partidului socialist compus din : V. G. Mortun, IonT1
Nadejde, Al. Radovici, G. Diamandi 5i altii au trecut in par._
itidul liberal.
.
La sate o taranime nestiutoare -de drepturile 5i libertatile?
ce le are, in stare Inca de vasalitate fata de proprietari 5i de'
anaratul aclministrativ. Lipsa unui proletariat inteleetual.
www.dacoromanica.ro
275
,
tase
www.dacoromanica.ro
; 276 0
P.76ti-plillid -da-glivernarnant care sx-re (Tree TRIM/ nap per
,csonale.
1.
Will prezumptiv.
i Mai Intaiu s'a pus la cale hanchetul dela sala Edison despre
Ceara am mai vorbit.
i
Initiativa acestui banchet, dat spre a slgvi pe Dimitrie
laturza a doua 21. dupg ce fusese rgsturnat sub acuzatia del
litdare, a luat o un fast socialist. doctorul Radovici in frunteid
ryk-4:
i
Dimitrie Sturza a Wales si a fost convins. Astfel tinerifl
..
.generasi." au intrat in partidul liberal.
,1
Pe cand partidul liberal se democratiza Ia suprafaci Iry
' hipul acesta, in partidul conservator se producea o miscue inli
ens invers : Gheorghe Panu jertfit, lug. atitudine ostilg fat& de
artid si anuntg hotarerea sa de a se retrage.
Mai ales faptul cg i s'a preferit cl. Gradisteamr, un Vann*
arg suprafatg politicg atunci. l'a Incredintat crt in partidut
onservator nu mai are nici o simpatie. De altfel, drept consotie guvernul li oferea, doar. locul de avocat al statului in'
procesul Hallier, adicg, 15 mii lei.
:
Insg, in actiunea sa Panu nu mai era urmat "de cgtre In-,
it,reg partidul radical. Alexandru Bgdgrgir, seful real al raKlicalilor dela Iasi, recunostea Ina, de formg $i din condescenrdentg, sefia lui Panu, de rapt insa, era inteles cu Take Ionescit
esi stgruia pentru ca seful radicalilor sg nu facg ruptura:
Etuptura nu s'a tricut. Panu a prirnit insarcinarea de avocat
th1 statului in procesul Hallier. dar acest act de sllibiciune a:
tontribuit ca sg nu facg parte nici din viitorul guvern censeriyator, preziclat de catre Petre Carp.
Dacri ar fi avut curajul mIcar atunci, sg refuze oferta conrvatorilor britrni, dacg, ar fi esit din partid si ar fi trecut
I
273
din Anglia cu atht fortele bure se topesc si nu mai pot fi Inlocuite cu alta rezerve.
Burii pierd puternica pozitiune de la Colenso, iar cetatea
Ladysmith, asediata de la Inceputul campaniei, este despresu-,
rata. Numirea mare$alului Roberts In fruntea armatelor engleze a contribuit mult la aeest rezultat.
La 15 Februarie generalul bur Cronye, unul dintre ce
mai valoro$i comandanti bud, capituleaza fara conditiuni cu
,Intreaga sa armata in numar de 4 mii oameni, 4 tunuri de
'calibru mare, 9 tunuri de calibru mai mic si doua tunuri
Maxim.
279
-r
yernul convoaca muele colegiu prin surprindere spre a impiedeca campania lui Ghenaclie'tare ar. fi dorit sa candideze.
In ziva votului o altereatie violenta se produce in Camera!
'intro Nieu Filipescu *i ion Lahovary, ministrul de externe dire
cauza convuegrei atat de grabite a colegiului. Filipescu ester
do altfel, foarte needjit fiindcg guvernul4,1combate fati* candic1aura lui Ca list care este candidatul agreat de el personal. Fid
aipeseu cere ea guvernul sa nu se amestece, O. nu faca presiuni *i sa lase alegerea liber5.
In Camera fierberea e mare. Amicii Iui Filipescu strigg
Calist I Calist I Calist! Iar amieii lui Take Ionescu raspund
afiri m I Safirim 1 Safirim 1
nul holgar a trimis celui roman o notg prin care acuza Roj
mania c, In loc sa. se a*tepte solutia de la tratativele diplomatice, a procedat necivilizat, intrebuintand forta brutala cu
care au fost goniti soldatu bulgari.
Bulgarii someara Romania ea s. evacueze insula *i dupg
aceea si so trateze diferendul.
Din Paris vine *Urea ca Theatre Francais "(Comedia
franceei), a eazut prada flacarilor. Arhsta Dudley a lost scoas,
jumatate asfixiatbi. Artista lienriot a lost carbonizaat
www.dacoromanica.ro
ZBO
www.dacoromanica.ro
281
:cuvintele.
d.
,troman sa dea Iui Hallier, drept clespalgubiri, suma de 6 milioane 223 mii lei.
Duna pronuntarea hotgrirei, toga agitatia politica cade de
*) Faso.cla localitate in Rept, pe care francezii au fast siliti
s'a paraseasca' in 1883 sub injonetitunea Angliei.
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
va
284
285
,etc.
,
tar 5inilord
ijmoresas,ree dun=
www.dacoromanica.ro
286
nationalista a chmez.ilor.
Ernigrarea evreilor reincepe. Din to-ate ora$ele tarei e,
.migreaza evreii in masa. Se anunta c guvernul roman aorda evreilor calatoria RTatuita papa la Rotterdam; evreii yin
3n mase mari la ministerul de lucrari publice cerand sa ii
be acorde bilete.
tul lunei Iunie, de o data cu inloarcerea regelui din strainatate. 1ste acum afara do orice indoiala cum ca cabinetul Cantacuzino na mai poate merge inainte. Dar nu se $tie Inca co
ya urma.
Impacarea sturzistilor cu drapelistii da de gandit conservatorilor cari Incep tratative pentru impacarea cu junimi$tii.
Gheorghe Cantacuzino nu este ostil retragerei dela guvern cu
conditia ca sa ramate $ef al partidului. Pe aceasta baza se trateaza. Insa unul dintre frunta$ii batranilor conservatori, ge,
neralul Manu, se Impotriveste hotarit impacarei, deoarece Intelege ca sub noul guvern nu va avea nici o situatie.
Este sigur ca Petre Carp va veni la putere, Insa nu cu partidul junImist pur ci In urma unei combinatiuni cu conservatorii batrani.
Take Ionescu este foarte necajit si anunta ca. va combate
viitorul guvern, deoarece combinatia a fost pusa la cale de c.re Nicu Filipescu, prin manopere ascunse, fara ca sa-1 puie
in curent cu intriga urzita.
Tratativele au fost duse de Nicu Filipescu cu Titu Maioreseu. Cand acesti doi fruntasi s'au inteles, au fost oarecari greutati spre a fi co4vins si Oheorghe Cantacuzino, seful guvernului,
www.dacoromanica.ro
287
de
mai multe ori ministru, era un barbat cult cu idei consen a.toare. ln timpul rdzboiulut dela 1877-78 a fost singurul om
politic care a avut curajul s scrie public, cum cit este in ink,-
In adev6r de indatlt ce formarea cabinetului CarP fu anuntatA, generalul Manu trimise lui Ghporghe Cantacuzino urmatoarea demisiune dela presidentia clubului :
vator, dorind a-mi pristra absoluta mea libertate de actiune po,Ilitica, am onoare a depune mandatul meu de presedinte at
Clubului Conservator.
Voiu observa si judeca cu impartialitate desvoltarea ulte,
rioari a evenimentelor politice in stInul partidului.
V6. rog sA exprimati multumirile mele domnilor membri
General Manu
www.dacoromanica.ro
288
,care se serbeaza fuziunea. Gheorghe Cantacuzino da un manifest catre partizani prin care li invita sa recunoasca actull
ifuziunei.
t.
Dupa ce vorbesc Gh. Cantacuzino $1 Carp, sala cere sa vorbe asca si Take Ionescu. Acksta spune ca se bucura de arnan-
rganic In sufletul fruntasilor, ambitiunile tuturor erau neasurate, asa ca nimic trainic nu se putea cladi cu generatia
aeeasta.
289
www.dacoromanica.ro
290 -fl
gele Carol se ImpAcase cu fostul sef al raUicalilor. i iat5, elfin;
Problema arzatoare de actualitate era'criza financiarg. Dad, in tot timpul dela venirea conservatorilor la canna s'ar fi
consacrat studiului acestei probleme i da d. ar fi kasit, prim
Mound i geniu, aceea ce nimeni nu gasise pang atunti, omull
is'ar fi impus, fie conservatorilor, fie lui Petre Carp. Dar Panul
sa marginit a se retrage intr`o supgrare pashik lara actiune
politick asteptand mereu ca s5. i se ofere o situatie pe care, in-,
teligenta lui patrunzatoare ar fi trebuit sa.' Inteleaga, c'd nimenii1
flU i-o va oferi.
"
'Intrebau ce va c4i din acel cap pc care mufti il credeau genial. Dar guvernul Carp a fost atunci o mare deceptie.
Petre Carp, care lasase sa se creada cum ca, numai- s5. i se
dea puterea si va face minuni, n'a fost in stare sa' fad. nici tutcar atat cat cabinetut precedent.
Dusmanii sag din partid : general .Manu, si mai ales, Take
Tonescu, TI pandeau pentru ca la cel dinti serun de slabiciune
sa-1 atace.
291
Cea dintai dovadd cum cd Take Ionescu nu spunea adevdirul, e faptul c. refuzase s. intre in guvern. Take lonescu nu
lorittascu.
tol
dup5, el.
Am lntrebat pe rege dac5 m5, autoriz5, s coinunic lui Take Ionescu aceste euvinte-
Am luat imediat trenul si am venit la Bucuresti. Cea dinVal grijd. mi-a fost s md due direct acasd la Take Ionescu.
Minded a* fi fost fericit sa pot contribui. In grava criz 5. prin
292 .
IMarghiloman niciodata.
Vrea sa zica" reclami panasul acum imediat ?
vrea t
Da, te autorizez I
Am pIecat intelegan:d ca. Take este furios din cauza
293
imPune ca sef al partidului. Aceasta notita pornita dela 13uciapeRta din cercurile lui Take lonescu, facea parte dintr'o se,
rie de alto incereari menite sa pregateasca opinia public& 0.
partidul conservator cu lovitura ce se punea la cale
Cand Take Ionescu a spus ,,omului politic" cum ca cu
Carp ar primi sa lucreze, dar nu si cu Margbiloman, el nu ayet. In vedere &cat sefia partidului conservator. Take Ionescui
stia cum ca Marghiloman este desemnat de Petra Carp ea
ed-1 urmeze la sefie ; deci Intarirea gmernului 5i a partidului
sub sefia lui Carp insemna sefia de maine a d-lui Marghilo,
man; deci ruinarea sperantelor sale.
Take Ionescu intelegea cum cb," un alt moment mai bun
'decal eel actual nu ar mai fi putut gasi pentru realizarea pla.nurilor sale ; In adevar, din cauza absentei junimistilor din
guvern i din partid el ramanea personajul eel mai lnsemnat
cel mai activ. cel mai muncitor ; afar& de asta se bucura de(
lncrederea marei majoritali din Camera. si din Senat. 0 ase-i
menea situatie unica nu trebuia pierduta.
Pentru atingerea scopului sail, Take Ionescu a trebuit s5
sondeze Palatul. Trebuia stiut data regele vede cu ochi buni
Inaltarea sa in fruntea partidului. Prin persoane din jurul regelui castigate cauzei sale, cat i prin eoncursul oarecaroil
membri ai corpulu/ diplomatic, chestia a fost adusa la curios,
tinta regelui. Asa se explica de ce regele a spus barbatului
Politic de care vorbim mai sus:
Stiu care e supairarea d-lui Take Ionescu, e suparat ea
nu-1 Insarcinez Pe d-sa cu formarea guvernului.
Dar aceasta Incercare a lui Take Ionescu a fost o arma
cu dou 5. taisuri, fiinda. a grabit venirea lui Petre Carp la;
putere. $i iatli cum:
Din cercurile palatiste s'au fkut indiscretiuni pan'a ce Nicu
Filipescu a fost pus In curent. Imecliat a Inceput actiunew
pentru castigarea lui Gheorghe Cantacuzino In favoarea unuii
guvern Carp.
Maya saptarnani c1up. constituirea cabinetului Carp, in5.1
aflam masa la Nicu Filipescu. Din una in alta i-am cerut
Ilimpezeasea o nedumerire : Cum s'a putut obtine cu atata usu,
lint& renuntarea lui Iorgu Cantacuzino la sefia guvernului sil
cum s'a facut ca. Iorgu Cantacuzino a lasat sa, se fad, o
tura Para ea macar sa spuna o singura vorba lui Take Ionescue
cu care era in cele mai bune raporturi ?
Tata lamuririle pe care mi le-a dat Filipescu.
Cantacuzino nu a lost castigat deloc cu usurinta pentru,
solutia adoptata. Iti poti Inchipui ca nu era usor sa-1 hotarsti'
sa renunte la Presi den tia consiliului, (Wick' la puterea reala. Dall
tat 5. ce s a Intampiat : intr.() zi am aflat din c.ercuri de-ale Pala-,
294
trealizat.
strainittate.
295
13opoare.
www.dacoromanica.ro
296
macedonean.
Ziarele aduc stiri ce maresc agitatia. Se anunta ca la SOfia
revolutionarii macedoneni au avut un banchet la careSarafoff, inchinand in clubul Grajdanski, a preamarit pe ucigasul
lui Mihaileanu. Vin *Uri ca Romanii can locuesc in Sofia nu
mai au curajul s iasa din casa, fiind zilnio terorizati. tir
sigure spun ca Romanii sunt supu$1 $i la contributiuni bnesti de catre comitetele revolutionare bulgare. Se cifreaza la
OO mii lei sumele sustrase Romanilor pe aceastA cale.
297
Apoi afacerea se cowlick' prin descoperirile filcute de instnictla cum cA revolutionarii bulgari corhplotau sa ucid si po
regale Carol.
1-alurne. Defunctul
detuI Dorohoi.
- t
0.877-78, copilul rb,sfAtat al Butureatilor. Avitnd intreprindeirea grAdinei de yarn Union Suisse', astnzi ,,Hotel Simplon";
-atragea atata lume in cat sute de persoane se intorceau in fiel
care seara, fiinden nu mai gaseau nici un scaun.
Mai econom, mai putin om de petrecere, mai putin boem
i generos, ar fi fncut avere.
1,
deliciile bucureatenilor.
298
Situatia noastr nu e buns. din punct de vedere militer, Imi spuse generalul Lahovary.
Bulgarii cari, prin spionii lor, sunt foarte bine informati,
ptiu cA n'avem de loc munitiuni ; n'avem munitiuni nij
rnkar pentru o saPtilm'ana.
Dad. ar trebui s intram in rSzhoi am fi siliti s luptani
numai cu baioneta.
Afar& de aceasta artileria noastrg, nu este In stare s6. figureze intr'o lupta. Mai toate gurile de tun au ghiventurile
stricate astfel crt, nici In cazul In care am poseda munitiuni
pu am avea ce face cu ele.
Avem pusti bune dar nu avem cartme. Am dat ordine
urgent, ca pirotechnia s fabrice, zi 1 noapte, en mai multe
cartuse spre a pustea salve macar aparentele.
Vinovatul eel mai mare in aceasta privint este Sturza
J
299
itudentesc.
www.dacoromanica.ro
300
exerciviuue mot. in Dobrogea soseau zilnic regimente -de inianterie si artilerie, se transportau munitiuni si provizium.
ciuk, generalul Drandarevsky, comandantul diviziei locale, tinea trupelor discursuri razboinice i spunea in public a.., in
(lona sap-Omani va bea caleaua la cofethria Capsa. Numele
q ui Drandarevsky devenise popular la Bucuresti si obiectul
icelor mai multe zeflemele. Un glumet a trimis generalului
In adevhr in protoco1l-11 celui din urmh Imprumut contractat de Romania pe pietele strhine, se spunea ch. pang la:
etingerea acestuia, Romania nu se va mai putea Imprumuta
Idecat pentru trebuintele aphrhrei nationale si in caz de ralzA
boi. Or Roania avand mare nevoie de bani, profith de comi
Elictul cu Bulgaria spre a sustine c statul bulgar vrea sh aLace Romania. Era un prilej bine venit spre a putea obtine
din afarh banii de care avea nevoie.
Ceeace este exact e ch asa9inatul lui Mihhileanu servea
Ie minune guvernului atat in tarh cat si in strinatate. In)
Lard. toath atentiunea fiind indreptath asupra zonflicutului col
Bulgaria nimeni nu se mai ocupa de guvern si de situatia
In afarti, un guvern pe care opinia public Ii sustinea cui
atata thrie In fata principatului vecin, nu putea fi ru vhzut.
Apoi, agitatia pe chestia antisemitismului Incetase ca
prin farmer:.
De unde panii in ziva asasinattlui o Parte a presei preLenta Romania in ajun de a fi teatrul unor milceluri antie-
Vreiesi, de unde se annunta precis a la zi i orh hothrith populatia evree va fi atacath in togta tara, de odath, thcere absoLull. Chestia emigrarei si a pogromurilor a fost
cu totul
www.dacoromanica.ro
301
voalue conflictul. Conchtiile fuziondrei au fost nepractice 11inded crease in capul partidului cloud torte : seful partidului
*i aldturi pe sefu' guvernulm.
sci.
de
impozitul complimentar
4) Un impozit asupra tuicei;
5) Economii In buget de mai multe milioane.
De indatd. ce conflictul cu Bulgaria s'a calmat si a esit del&
ordinea zilei, rnultumitd mai ales. intervenliei energice a
Germaniei guvernul s'a vilzut fat Ir fatit Cu greutiitile in-
Nicu Filipescu fu insdrcinat s lucreze in campul acestora din urrnd spre a dejuf a intrigile lor. tiar succesul sdu
Tu
cii
3Q2
Doiciu era foarte vizitat. Apoi doua orchestre de lautari una condusk' de Matache Padureanu i alta de Christac.he Gioia% a-
trageau admiratori. Din anul acela lautarii romani dobandira popularitate la Paris si era tiganilor muzicanti incepu.
www.dacoromanica.ro
- 303
In comuna Buda, se face o Inclerare, jandarmii trag CU
riloantele si trei tarani sunt omoriti. Subprefectul Dumitriu
Moare, In Invalmaseala, hind cardiac.
Agitatia tuicarilor si celorlalti tarani din judetele de
anunte creste si se Intinde. Din judetul 11..-Sarat agitatia trace
rot] iva lcgei este viui
!.n judetul Buzau, uncle propaganth.
pondusa. In comuna Pascov din judetul Buzau izbucnestal
eascoala sangeroasa. Colonelul Cocea trimis cu armata ca sal,
ff.estabileasca ordinea este gray lovit. Trupa trage si un Walk
*ads mort, iar alti doi sunt gray raniti.
Agitatia nu Poate fi potolita usor. Dar iata si un inci-.
vilent hazliu:
Un perceptor venit la Pascov ca sa uranareasca, este
tprins de tarani. Vazand primejdia de moarte eel ameninta.,
,el striga taranilor :
Dar ce vreti cu mine, oameni buni ? fiindca eu sunt
it iarist 1 ? Am venit aci numai ca sa va ascult plangerile 0.
,
4.
www.dacoromanica.ro
304
de-,1
www.dacoromanica.ro
305
la guvern
Istatului
www.dacoromanica.ro
20?
306
Dar Eugeniu
fdatoririle sale ca
cu drept cuvlint
tid, cA e datoare
piedice intrarea
Ilara de aceasta,
sut5 la 30 la sutd, ;
3) Emisiunea sti fie facut5, pe 1850 lei.
APOi s'a hotarit ca, intro trate, s5. figureze $1 cele din
14.800.000 lei.
Gheorghe Cantacuzino.
Aceste proiecte prevedeau impozite noui $1 urctiri de impozite, precurn : 1) Funciarul, 2) Patentele, 3) impozitul asu-
ai
307
d. Vasile Misir.
Cu toata criza ce bantuia nemilos, doi mari artisti In4
vista hebdomadara.
Carp li spune ca a venit la Berlin numai In chestii familiare ; cat despre conflictul cu Bulgaria adaugIt cIt acesta nut
e Inca rezolvat, i ca. Romania va inchide granitele dinspre
(Bulgaria &ea aceasta nu va lua masuri suficiente spre al
epri omorurile pe teritoriul Romaniei.
Calatoria lui Carp la Berlin este comentata in cercurile
308
se afla in ajun 1e a reinoi conventiunea comercialt cu Germania. Afara de aceasta diplomatia ruseasca isi dedea acurn
silinta ca sg. raceascg. raporturile Romaniei cu imperiul german, fapt pentru care cauta st." castige simpatrile oamenilor,
politici dela noi.
Tocmai carrel Carp era la Viena, d. Fonton, ministrul
rumbaru
Vintila Bratianu,
ANUL 1901
Frnntei.
309
sat
310
cAn
farg. temeiu.
311
A doua zi la Camera este o mare de capete. Stanklu-se ca. in aceasta sedinta se va holari soarta guvernului,
aoate tribunele gem de lume. In incinta Camerei, nu mai in-,
cape om. Sunt 149 deputati prezenti, plus atitti inalti dem-
'
nitari, ziari*ti etc.
'din vechiul local al Camerei--4
In sala pasilor pierduti
corifeii liberali discuta In palcuri. Vad aci pe Take ProtopoVescu, Manolache Culoglu si atiiti altii cu figuri vesele.
Nicu Filipescu, foarte ablitutu se apropie de mine si 'mi
spune:
si se urea la fotoliul prezidential spre a deschide $edinta. Eperrarea in Camera este foarte mare.
Seful guvernului are cuvantul.
'In mijlocul taceret mormantale el sPune:
-- ,,Stiti bine cit. In urma demisiunei cabinetului acurn
zece zile M. S. Regele a invitat guvernul de a-si retrage de4
inisia, in speranta ca o intelegere se va stabili cu comitetul delegatilor. Aceasta speranta a lost iluzorie. Aa, dar, am onoa*.
Pei a ruga Camera sa puie, cu o ora mai curand, cepat nouei
'situatiuni daunatoare partidului si intereselor celor mai vi.1
tale ale tarei".
Irnediat ia cuvlintul d. C. Motu, actual ministru al palaA
lulu; regal $i prieten personal al lui Filipescu care, dupa ate*
tsva cuvinte de larnurire, depune o motiune de Incredere In
guvern.
www.dacoromanica.ro
312
tiune prin care Camera ruga guvernul $i comitetul delegatilor ea sa aduca cat mai curand legile in dezbatere.
Nien Filipescu e atat de enervat si de iraseibil di tine cel
mai dezordonat diseurs din intreaga-i cariera.
Aplauzele numeroase eu care a fost aeoperit discursul luI
Wake lonescu. i-a desvaluit situatia Camerei, a Inteles ea gu.
vernul e perdut. Si acest adevar l'a facut sii piarda
Filipescu respinge motiunea hu Paltineanu $i face apel la
majoritate ea sa voteze motiunea d-lui Motu.
nici o tranzactre.
--- 313
,tuti, pe and liberalii es inbiland. A doua zi la Camera, setiful guvernului face urmatoarea declaratie:
Dimitrie Sturza pre$edinte, ministru de externe si ad-interim la ra.'zboi ;. P. S. Aurelian la interne ; Vasile Missir la
domenii ; C. Stoicescu la justitie ; G. Palade la finance; Spiru
.Haret la instructie si Ionel Bratianu la lucrari publice.
Consiliul comunal al Capitalei este dizolvat $i inlocuit
cu o comisie interimara compusa, din corifei ai -partidului.
1PreSedinte Emil Costinescu, vicepreseclinte I. G Bibicescu,
imembri Vasile Lascr, Alecu Constantinescu, Gh. Assan,
4.Anton Vanicu si Epaminonda Ciocanelli.
Am aratat, cat mai amanuntit, fazele luptei din sanul
tpartidului conservator. cat si fizionom'a sedintei, In adevar
tistorice dela 12 Fbruarie 1901, In care ministerul Carp a fost
4zius In minoritate. Dar cateva lamuriri sunt acum necesare.
Cititorul a r'dmas, fireste, sub impresia a prabusirea
iregimului conservator a fost datorita Incapatanarei lui Carp,
`ta., pe cand adversarii sai i-au Mout toate concesiunile $i i-au
kpropus too:Le solutille impaciuitoare, el a names intransigent
*voind sa cedeze nici o iota din ceeace hotarise. lug aceasta impresie fireasca este datorita dibaciei cu care partida
,Gantacuziuo-Take Ionescu prezentase dezbaterea.
Sa vedem, Insa, ce era in culls& A$a atitudinea lui Carp
va fi desavarsit explicata.
Cateva zile mai Inainte 'de sedinta -dela 12 Februaria
batranii conservatori Cilieorghe Cantkuainch genera Manu.
I
www.dacoromanica.ro
314 -;
Ion Lahovary, Take Tonescu, etc., hotarfse ca sa dea vet de
blarn guvernului. Dar, pentru ca votul acesta sa poata fi dat,
trebua ca mai inainte reprezentantii partidului conservator zi
315
ii dorea caderea.
Dar cum sa-1 rastoarne fdra, nici un moldy constitutional Z.
regimului liberal.
www.dacoromanica.ro
TABLA OE MATERIE
Chestia Cumulului functiilor publice.
Partidul socia
list se infiinteaza in Romania.
Ziarul Drepturile Omului.
Agitarea cestiunei evree.
Moartea lui C. A. Rosetti.
Ex
Anul 1885
Razboiul Sarbo-Bulgar,
www.dacoromanica.ro
Arestarea 1111
318
Rscoalele trAnesti.
ConPrimul si singurul atentat inpotriva
damnarea fratilor Maican.
Regelui Carol.
Gresul kti Fleva la alegerile Comunale din Budescompune.
Conservatorii
Moartea Generalului Dimitrie Leca.
ruresti.
Teodor Rosetti.
bokt Generalul A. Anghelescu.
Menelas Gherman introduce etelonul de aur.
Teatrului National.
Caragiali diFio-
Capita lei.
Anul 1889.
dentia Camerei.
Moartea Vioristului Ludovic Wiest.
Lahovary.
i Alexandru
Darea in juCaderea Cabi-
--
mitet.
- poate intra In parlament. - Moartea lui Ion Brtianu. datiunea Carol I. - Serb Arlie gubiliare pentru 25 ani de domnie ai regelui Carol. Dumitru Brtianu, sef al partidului liberal.
- Moartea
- Itti- Mihail Coaniceanu. -- Idila Princepelui FerLascar CatargiuCarp.
Anul 1892. - Congresul Sectiilor
Dumitru Brtianu. - Agitatiile pe chestia national5. - Moartea
artistilor dramatici Grigore Manolescu si Stefan Iulian. Plecarea reginei ElisaD-soara Elena VacArescu.
dinand.
beta din tarN.
Congresul studentilor universitari la Bucuresti.
Caderea abinetului General Florescu.
Marcie Minister
Ligei Culturale.
- Parintele
Moartea liii
www.dacoromanica.ro
319
Printul mostenitor si printesa Maria casltoriti infra in
Sarah Bernard in Bucuresti. Dumitru Sturza seful partidului liberal. Agitatia pe Legea MaxiMica rgscoal din plata halelor.
inului.
Inundatiile din.
Moartea lui Pake Protopopescu.
MoarteasGeneBucuresti.
neralului Ion Em. Florescu.
Ghenadie Petrescu ales MitroAtentatul contra lui Al. Beldiman directorul
polit Primat.
Dumitru
Cresterea flotei romane.
gAdeveruluh.
Holera.
Sturza i Romnii de peste munti.
Agitatea politica cu
Anul 1894.
Banda Zdrelea si Mdruntelu.
Agitatia nationalistg.
demisiunea ofiterilor de Cavalerie.
Osndirea la Cluj a PSrintelui Lucaci, Dr. Ratiu, Pop de Basesfx
Anul 1893.
tart
Serbarile csStoriei.
Apa potabila in
Nicolae Filipescu primar al Capita lei.
Expozitia Cooperatorilor. Corr
Partidul liberal si
gresul studentilor si agitatia din Capitals.
Intoarcerea Reginei Elisabeta in'
opozitia in chestia nationalS.
Campania liberarilor contra Legei Mine for.
farL
Liberalii se retrag din
Celebra Societate Unirea".
Anul 1895.
Dumitru Sturza rusofil.
parlament.
Partidul tirnesc.
Inangurarea
Lupta lui Filipescu contra lui Al. Marghiloman.
OttCaderea Cabinetului Catargiu.
podului peste Dunre.
etc.
BucurestiBanca Agricoll
Scuzele
vernul liberal cu D. Sturza in cap, 0 privire inapoi.
lui Sturm.
Doi oameni de spirit : Costia BobeicI i Misu Cornea.
Anul 1896.
Sciziunea
Nicolae Fleva scos din ministerul lui Sturza.
Aventura Olga Lgescu.
P5rintele Lucaci.
Dr. Ratiu
Politica de partid la Liga Cut/
Rusia ataca Romnia.
SerbSrite Mile.
Scandalul de la balul Obolului.
turaig.
Manifestatii anti-ungare la Bucucuresti
niului unguresc.
Marea Chestie Ghenadie. Caterisirea i scoaterea cu forta
arinata a lui Ghenadie Petrescu din Palatul Mitropolitan.
Fleva conduce agitatia. Scandalurile de la Liga Culturali
Sosirea Impratului Franz Iosef in
Afacerea Camtarilor.
Caderea Cabinetului Sturza pe chestia Ghenadie
Bucuresti.
Noul Cabinet P. S. Aurelian.
Desfiintarea partidului radical, Pann cu majoritatea par.
Anul 1897.
Caderea cabinetului.
tidului trece. in partidul conservator.
Aurelian si revenirea lui Sturza ii runtea guvernului. Un scan-
Magul Sar
Un
Peladan in Bucuresti.
Luptele din partidul liberal.
RSzboiul Spano-American.
proces al antisemitilor la jurati.
Dumitrie
Campania Drapelistilor contra lui Dumitrie Sturza.
Sturza cauzat de tradare nationalg.
Ofensarea marelui pictor
www.dacoromanica.ro
din 1900.
Rascoala tuicarilor.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
C.BACALBASA
curestil
alicicaala
VOL 3 - 19011910
edifia
2.1=r
'to
.....
A0
Ol
It
111
If
I1
IT
11 .
14"
1,3
r:
1.
i"
_1,
761 11
:Figf API
11
0111-
girAl
$.
-1
3..
:":
7"
www.dacoromanica.ro
11
CONSTANTIN BACALBASA
BUCURESTII
DE ALTA DATA
1901-1910
VOL. III
EDITIA II
liti'
- BUCUREUI
EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL" S. A_
www.dacoromanica.ro
ANUL 1901
seceta cu una din cele mai grele situati financiare; apoi rascoala dela Slatina cu impuscarea taranilor; afacerea Hellier
La 24 Februarie s'a dat un banchet in onoarea lui Caragiale spre a i se sarbtori 25 ani de activitate literark Au
luat parte numerasi artist, literati, ziaristi i alt intelectuali.
www.dacoromanica.ro
Dar guvernul liberal mai fu aj atat si de lipsa unei opozitiuni serioage fiindca giuja de capetenie a conservatorilor si a
Take Ionescu este neobosit pentru ca sa atraga pe unii dintre conservatorii ramasi langa Petro Carp. Cel dintai pe care
izbuteste sa-1 atraga este generalul Lahovari care in ziva de 12
F'ebruarie la Camera, era furios pen tru c Petre Carp hotarise
ea ministri sa nu ia parte la vot.
Asta este o prostie I striga generalul, rosu de manie.
Generalul Lahovari, desi om inteligent, avea un fel de inteligenta usuratica, tar cat despre caracter era departe de a
avea statornicia fratelui sari Alexandru. Generalul Lahovari
avea porniri impulsive, avanturi de inima, dar putea fi o jucarie in mama unui om mai inteligent. De aceea nu i-a trebuit
mult lui Take Ionescu ca sai-1 scoata din partidul lui Carp.
Pretextul a fost gsit in hotarirea lui Carp de a primi candidaturile oficdale oferite partidului sau de Dimitrie Sturza.
Take Ionescu simtea ca familia Lahovari nu va putea la,mane mult timp impartita si c, ori Ion va atrage pe Jak, ori
Jak va aduce la el pe Ion; spre a evita o surprindere a facut tot
ce era de facut ca sa-1 ia pe general.
Generalul era vanitos, de aceea cand Take Ionescu i-a pro-
www.dacoromanica.ro
argumentase generalului e in partidul lui Carp nu va putea ajunge niciodata la sefie, caci Marghiloman 11 stai in cale, pe cand in partidul lui Cantacuzino
nimenea nu-i va taia drumul. Si astfel farsa a fost jucata.
Lovitura era destul de dureroasa pentru partidul carpist
si pentru Nicolae Filipescu, in special.
Carp, spre a se rathuna pe batrani, facu greseala sa primeasca candidaturile oficiale ale guvernului. Liberalli, spre a
intretine diviziunea intre conservatori, inlesni intrarea catorva
junimisti in Parlament.
Cu chipul acesta lasau sa se creada c. partidul lui Carp,
hind oficial reprezentat in Parlament va veni la putere dupa
guvernul Sturza. De aci o lupta inversunat intre amandoua
ramurile conservatoare care se sfarsi prin infrangerea lui Carp.
Dar acesta, indignat de procedarea lui Cantacuzino-Take
Ionescu fata de el, nu mai calcula urmarile, ci prins de mania
lui ca i cle sfaturile celor din apropiere, facu cartelul.
In timpul acesta, guvernul pregatea alegerile tot dupa vechiul model al candidaturtilor oficiale, iar Dirnitrie Sturza alcatuia bugetul intemeiat pe mari economii.
In noaptea de 26 spre 27 Februarie o crima care a facut
mult sgomot s'a savarsit in str. Icoanei Nr. 15.
La orele 10 jum. comisarul Becarian dela sectia 9-a fu incunostiintat ca o doamna Iarcu, rucla a generalul Iarca, fusese asasinata de catre doi tineri din societatea zisa blind",
tinerii Candiano-Popescu, fiul generalului aghiotant al regelui i Vladoianu, fiul unui fost cassier al politiei Capitalei.
Asasinata era vacluva, fiica unui vechiu profesor Iarcu,
www.dacoromanica.ro
Peste cateva zile, la mijlocul lunei lui Aprilie 1901, Gheorghe Marzescu a murit.
Defunctul era profesor la facultatea de drept din Iasi, om
politic cu vaza. i eful unei insernnate grupari politice din
localitate. Era cunoscut ca cel mai puternic elector al Moldovei.
Anul 1901 trece far& incidente insemnate, iar guvernul
nu are opozitie. Chiar cele mai violente ziare sunt sUite s, fie
calme. Primar al Capitalei este ales Procopie Dumitrescu, un
batran liberal lipsit de orice activitate, ins4 un orn bogat i cu
trecere in patura burgheziei comerciale.
In ziva de 5 Mai 1901 a murit la varsta de 68 ani un adevarat tip al Bucurestilor, batranul Grigore Eliad zis si Carciumarescu.
roasa.
Lipsit de avere i cu totul incult dar inteligent si mai pre-
Invatat gramatica ?
Foarte usor, raspunde Carciumalrescu. Citesc si cancl
www.dacoromanica.ro
incep s obosesc pui virgula, daca obosesc mai mult pui punct
ei virgula.; iar cand ma hiec pui punct.
Urmand norocul particlului liberal a ajuns ca s fie antreprenorul cheiului portului Braila de unde s'a ales cu un lung
London !
www.dacoromanica.ro
Trin aceasta convtntie Banca acorda statului un imprumult de 15 milioane lei si primeste prelungirea privilegului
ei pe Inca 10 arii pana la 1920.
Junimistii in special, combat conventia cu putere. La adunarea actionarilor a combatut conventia Teodor Ros,etti, frun-
tas junimist.
Cum am spus anul 1901 trece in liniste, fad OA mei un
fapt mai deosebit.
In fata opozitiei conservatoare care se sfasie zilnic, partidul liberal profit& de binefacerile puterei. Guvernul prezinta
proectele sale de legi pentru ameliorarea crizei financiare, remediul sau fiind economiile bugetare, economiile la toate departamentele, economii la armat, reduceri de salarii si desfiintari de functuni.
Se intelege ca o astfel de politica va ridica lepecie multe
nemultumiri in taxa si va a limenta carnoaniile opozitiel. Dar
pana atunci mai va.
Deocamdata in parlarnent n'au putut intra decat gre-o 3-1
janimisti : Petre Carp, Marghilornan i ali vre-o doi, iar corifeii celuilalt partid conservator au cazut toti in alegeri. Nici
seful Gheorghe Cantacuzino, nicj Take Ionoscu n'au putut fi
alesi.
10
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
Aceasta conventdune militara secret, care a primit un caracter definitiv cu ocazia vizitei generalului Beck la Sinaia, va
11 publicatal in mod oficial de catre suveranii ambelor tari in.
www.dacoromanica.ro
12
ziva in care regele Serbiei, printul Bulgariei i printul Muntenegrului se vor duce la Petersburg spre a constitui, sub patronajul tarului, confederatiunea baicanica".
Aceasta stire a produs o adanca senzatie la Viena, Budapesta i Bucuresti.
In timpul acesta vizita marelui duce Alexandru Mihailovici in Orient este viu comentata.
Mare le duce s'a oprit si in portul Constanta uncle i s'a dat
dere, si cu un minunat sinit juridic. Mai tarziu sub Ion Bratianu a fost atras in partidul liberal, de prestigiul acestui barbat de stat, apoi s'a reintors in partidul conservator atras de
Take Ionescu.
0 viata intemperanta a impiedecat pe acest om cu o inteli-
www.dacoromanica.ro
13
director.
www.dacoromanica.ro
14
Studentii au pornit pe jos la gara, dela donuciliul lui Tocilescu, purtand dou drapele : unul romanesc i altul grecesc.
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
unul dintre acuzati este fiul unui om care e inscris printre eroii dela 1877, atrage o lume nesfarsita. Numarul doamnelor
este foarte mare, multe din ele au venit, ca la spectacol, cu
lorgnete i binocluri ca sa. poata vedea pe amid dramei.
laze nebunia. De altfel iata o parte din raspunsurile lui Candiano la intrebarile presedintclui.
-- Ma rev, plangi vreo data ?
Foarte greu.
Cand ai plans ?
Doar cand a murit Verdi.
Ma aflam la matusa mea. Am plans ca un opi1 i am fost
bolnav o saptamana
De ce ?
Mi-am adus aminte de Aida, de Lucia.
Itd placeau ?
Da.
www.dacoromanica.ro
17
Ce
Religia osmana. Osmanul e mult mai logic de cat crestinul. Uite-te la Christos (arata la tablou). ade acolo ca o
barz. Ne inchmam 1a cloud bete, la icoane. Osman se inchina
la luna. Cred c e mult mai logic asa.
Avocatul Comsa, anartorul lui Vlacloianu. intreaba, :
Admit Candiano ca Vladoianu a fost autorul intelectual, ca el a fost capul i dumneata mana ?
Admit ca daca eu a fi pmantul si in acest pamant
s'ar arunca samanta, ar rodi stricnina, !
B. Delavrancea: Ai mai cunoscut pe Iulia Iarcu ?
Da, de doua ori mai de mult i mi-a lsat o impresie
de desgust.
Sunt ascultati ca expert meclicii : dr. Obreja, dr. Marinescu, dr. Ramniceanu, dr. Nanu-Muscel, dr. Demostene, dr.
Stamatiu, dr. Codreanu. Ca intotdeauna parerile oamenilor de
stiinta sunt impartite sau atat de vagi i supuse controversei
ein cat nu cuurind acel element al preciziunei capabil de a determina convingerea.
pi
Marinescu. Dr. Obreja, sustine cum cd Candiano sufera de degenerare ereditara atat dela ambii parint cat i colateral.
D-rul Marinescu respinge aceasta parere pentru motivul c6.
nu exista documentele utilizabile pozitive.
Procesul a durat 4 sedinte i s'a sfarsit cu condamnarea
lui Candiano la 10 ani recluziune si 1 leu despagubiri civile.
Vladoianu a fost achitat.
diano raspunde :
Nimic. Am meritat pedeapsa, va multumesc. Declar Ca
nu fac recurs.
www.dacoromanica.ro
18
lentului.
Dupa, intaia ju.mAtate a lunei Noembrie moare V. A. Ure-
chia, profesor de istoria romanilor la uniVersitatea din Bum rest, academician, conferentiar al Ateneului. Roman, autor
dramatic.
www.dacoromanica.ro
19
Dar nu se stie din ce motive, principesa rnostenitoare Maria a cerut ca d. Beyens ministrul Belgiei s nu fie invitat la
masa.
Fiindc5, pranzul i receptia erau date in onoarea printilor
www.dacoromanica.ro
20
legiul II de Camera cu 129 voturi contra candidatului conservator Dimitrie Moruzd care a intrunit 108 voturi.
Dimitrie Moruzi, supranumit Kneazul, era singurul candidat al opozitiei care avea sorti de izbanda.
Afacerea: Caion-Caragiale ravine la ordinea zilei. Caragiale adreseaza presedintelui Curtei cu juri urmatoarea petitiune :
www.dacoromanica.ro
21
.consecintele.
www.dacoromanica.ro
22
Carp din cauza linsel sale de activitate si a ciudatei conceptii despre viata de partid, pierdea terenul cu toate cA se
afla in parlament tolerat de cAtre liberali.
De altfel In partidul lui Petre Carp nici nu era unitate de
www.dacoromanica.ro
23
Panu scrisese articolul sail din Saptamana cu prilejul jubileului de 25 aM al artistului C. Nottara.
www.dacoromanica.ro
24
rea ostilittei lui Ione! Bratianu impotriva ministrului de finante. I. Brtianu avea o veche animozitate impotriva lui Palade si cduta un bun prilej ca sd-1 alunge din guvern
Aceast crizd dd curaj opozitiei conservatoare, care incepe
o actiune mai energicd in toat tara. Deocamdatd criza ministeriald este aplanatd, Dimitrie Sturza a luat departamentul finantelor, iar Ione! Bratianu interimatul externelor in locul lui
Sturza.
curAnd un al dailea ministru, C. Stoicescu, titulariil dela justitie, incepe s fie sdpat spre a fi silit M demisioneze. Dar asupra acestora voi vorbi mai departe.
In ziva de 29 Ianuarie se serbeazd centenarul lui I. Heliade Rdcluleseu.
Comitetul serbdrei este constituit din M. Ferichide, preseclinte, general Tell, Em. Porumbaru, D. Laurian, Constantin
Boerescu si M. Sihleanu.
La ora 2 a fost solemnitatea in fata stafuei lui Heliade pe
bulevardul Academiei, uncle au vorbit: Grigore Tocilescu, in
locul presedintelui M. Ferechide, care tocmai atunci a plecat
la vandtoare, d. Adamescu, seeretarul general al rninisterului
de instructie, Procopie Demetrescu, primarul Capita lei, si un
student. Apoi poeth Obedenaru i Polihroniadi au citit versuri
de ocazie.
uncle s'a jucat Raz,van i Vidra, de Hasdeu, apoi Aristita Romanescu a spus Zburtitorul lui Heliade.
La urma, Aristita Romanescu si Constantin Nottara au
spus o hnprovizatie in versuri de Haralamb Lecca.
Improvizatia incepe astfel
www.dacoromanica.ro
25
Lui Ilie Popescu, crescut de copil de mitropolit i fost secretar intim al acestuia, 5000 lei.
Servitorior sai Alexandru, Agapi i Sofronie Popa cate
1000 lei.
riala. 0 parte a deputatilor liberali nemultumitd se aduna regulat Inteun salon la hotel du Boulevard, unde, adunati cu G.
Palade, discuta asupra situatiei critice din sanul partidului.
Acesti nemultumiti sunt numiti bulevardistr, iar actiunea lor
va provoca o remaniere a cabinetului.
Pe la jumatatea lunei Februarie miscarea meseriasilor
cari cer o noua lege a meseriilor, ia un caracter violent. In
ziva de 12 Februarie o intrunire publica este urmata de o manifestatie de strad.
Multimea de mai multe mii de oameni, printre cari multi
nemeseriasi
www.dacoromanica.ro
26
Legea meserillor a fost cea dintal lege organicd care reglementa chestia. Aceast lege a trait pnd. In Februarie 1912,
adied timp de 10 ani, and a fost inlocuit cu legea d-lui Nenitescu din cabinetul Carp.
Procesul meseriasilor arestati la 12 Februarie a venit re-
Ba ls si Ferichide.
putind.
www.dacoromanica.ro
27
a fost ales cu 1844 voturi contra 1216 date candiclatului conservator Iancu Bratescu. Fiind peste 3300 votanti, candidatul
guvernului a esit cu greutate. Ceea ce a fost o dovada cum
Ca, in opinia publica, situatia guvernului era foarte subreda.
Un mare incendiu izbucneste in strada Smardan. Hotelul Concordia, proprietatea maiorului Fa:nut-a, a luat foc i a
ars in mare parte. A lost unul din marile incendii ale Bucurestilor.
La inceputul lui Aprilie moare Constantin Campineanu, consilier la Curtea de Apel, fratele lui Ion Campineanu,
fost mindstru i guvernator al Ranch Nationale, fiul marelui
loan Campineanu, luptatorul pentru redestebtarea neamului.
Constantin Campineanu era o fire foarte originala, foarte
independent si foarte onest.
cam maniac.
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
de apropiata cadere a lui Sturza, spune ca diviziunea conservatorilor nu-i va impiedica s ia raspunderea situatiei fiindcd
plecarea lui Sturza va insemna sfOrsitul regimului liberal.
www.dacoromanica.ro
30
de guvern cum Ca, spre a se evita probabilele contramanifestaiduni, e bine ca Bernard Lazare sa renunte la conferinta
si sa plece din Bucuresti.
a printului Gheorghe Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei Gheorghe Bibescu sub care a izbucnit revolutia dela
1848.
www.dacoromanica.ro
31
Intors i stabilit in tara, din cauza unui incident de familia, a intrat in viata politica si a jucat un oarecare rol ca fruntas al partidului conservator. Un moment s'a bainuit chiar ca
fate opera de pretendent la tron, ceeace nu putea conveni conducatorilor partidului. Din aceasta cauza a parasit campul politicei, spre a se consacra studiului i scrisului.
Un scandal judiciar izbucneste.
13. Calor trei Iii ai d-nei Eliza Catargi cate 20.000 lei.
14. D-lui Al. Sc. Miclescu 75 miii lei si un loc viran la
soseaua Kiseleff.
Si alte cateva legate mai mici.
Acest testament a fost imediat atacat in fals de catre printesa Raluca, care era frustata de suma de 600.000 lei ce-i era
lasata prin testamentul dintai.
clescu.
www.dacoromanica.ro
32
In cazul cand Take Ionescu va refuza, Ii maga s nurneasca loctiitor pe avocatul C. Disescu.
o alta dispozitie din acest testament era aceea care anula
donatiunea de 300.000 lei facuta d-nei Elisa Catargi, sub forma
de zestre ipotecata in mosia Dracsani, proprietatea printului.
Aparitia acestui de al doilea testament, cat si declaratia
in fals a printesei, au provocat un mare scandal in societate si
un lung proces. Asupra desfasurarei peripetiilor acestei afaceri
www.dacoromanica.ro
33
I. Bratianu, exterriele.
C. I. Stoicascu, lucrdrile publice.
Spiru Haret, instructia.
Acum va incepe lupta cadrelor noui impotriva vechilor
cadre, iar cel dintaiu ministru ochit va fi Constantin Stoicescu
pe care-1 va ataca la Ploesti Alexandru Radovici, un fost socialist, spre a-i lua sefia locala a partidului liberal.
Cu cat se va apropia mai mult de sefie Ionel Bratianu cu
atat cadrele noui, adica fostii socialisti, vor deveni mai agresivi.
Telegrama din Metz anunta sosirea capitanului Miron Costin in cea mai bund stare, tot asemenea i iapa pe care a cdlrit-o.
Cititordi isi vor fi amintind despre senzationalele escrocherii profasate de catre doi indivizi : Sion Gherei si Andronic,
omul cu apa de aur. In urma procesului deschis, Andronic a
fost condamnat iar dupd consumarea pedepsei s'a stabilit in
Ungaria.
www.dacoromanica.ro
34
cu 3.000 lei.
elitei moldovene, face valva. Nicu Catargiu este arestat ca cornplice in falsificarea testamentului dimpreuna cu avocatul Barozzi, tatal eminentului violonist Socrat Barozzi.
Manclatul este confirmat si ambii sunt depusi la Vacaresti.
www.dacoromanica.ro
35
lrezi materiale.
it declarat c. va imita imediat ori care iscalitura fara ca autorul sa recunoasca semnatura sa pusa alaturi de semnAtura
imitata.
www.dacoromanica.ro
36
mare, in cat cele doul partide din opozitie se bateau, care niai
www.dacoromanica.ro
37
Lasa, Ii spun eu, are sd fie bine. Esti activ si inteligent, afard de asta Cantacuzino tine mult te aibd, deal
afavea nici o grijd.
In aclevr, seful partidului recomandd pe noul menabru al
partidului generalului Lahovary, seful Capitalei. Iar acesta,
constatAnd repede ca amicul Jean Tehas
caci astfel supranumiau zeflemistii pe D-1 Florescu
are stord, l'a numit sef
a1 coloarei de Albastru.
murit.
Au fost banueli. S'a bdnuit cd, spre a-i zmulge acest secret, instructorii l'au supus la -an tratament crud, poate claiar
l'au i torturat. La autopsie ins medical legist a constatat hemoragia cerebrald.
Judecdtor de instructie era atunci d. Stelian Popescu, ac-
ascun% dar ca'i pare ru c nu-i poate lasa copiilor sai, o fan.,
un bdiat.
Articolul avea toate inftisdrile unuia din acele articole
www.dacoromanica.ro
38
gradinei Icoanei.
rata i o anecdota asupra 114 Filipescu.
ii esi inainte i cu un ton foarte rece 0 solemn, Ii daclu instructiuni asupra locului unde trebue sa se aseze. Balaceanu, enervat de aceast lect,ie, Ii raspunse, in limba franceza :
Monsieur, vous tes trop cassant pour un homme quit
www.dacoromanica.ro
39
functionar.
D-le inspector ! D-le mspector !...
Functionarul se intoarse i intreba pentru ce e chemat.
Ati uitat sa mai cautati undeva, ii striga, Balaceanu.
Unde, domnule, intreba. vamesul.
Dans le fond de ma culotte.
(In fundul pantalonilor).
Imediat scandal. Numai dupa ce Balaceanu dovedi, cu ac-
Apoi neta adaoga : Aproape nimeni nu'i oprit sa emigreze in Statele Unite, afara de cei cu totul lipsiti de mij-
nici o deosebire de religie, a fost salutat cu multumire de America. Romania, in decursul vremei, a facut iluzorii o mare parte din conditiile esentialmente juste ale acestui tratat.
Evreii romani sunt exclusi dela functiile de Stat, cariera
de oameni de stiinta, agricultori i raid nu pot semana Omantul ca simpli muncitori. Ei sunt opriti sa locuiasca la sate. In
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
L'Indepenclance Roumaine, ziar liberal, zice ca acum barbatAilor de Stat americani le ramane sa impace Nota cu doe-.
trina lui Monroe ; de altfel Nota nu .va avea nici un ecou.
Ziarul Patriotul" al carui director si proprietar eram, acuza pe Sturza si'l cere s apere tara impotriva scandaloasei
interventiuni americane care ne atinge pe toti.
Sistemul evreesc era neschimbat, de cate ori evreii sufereau cate o neplacere in tara, intot'deauna se adresau streinaWei spre a face presiune asupra Romaniei. Toata presa evree
din strainatate e contra Romaniei.
La 16 Septeml3rie anul 1902 marele romancier francez
Emile Zola, atat de celebru de pe urm.a afacerei Dreyfus, a
murit asfixiat cu gazul de luminat al camerei unde dormea.
In acelasi camera se afla sotia romancierului si un catel.
D-na Zola si catelul au scapat cu viata.
D-na Zola a declarat ca desteptandu-se noaptea cu marl
dureri de cap a rugat pe sotul ei sa deschida fereastra. Zola
se scula, fAcu inconjurul patului apoi cazu jos, pe cand ea a
lesinat i n'a mai putut da alarma.
Emile Zola era nascut la 1340 ; tatal sau era un inginer
italian. Cariera si-a inceput-o ca functionar comercial in libraria Hachette.
Face senzatie un discurs rostit de Dimitrie Sturza, ministrul de rdzboi, la fortul Stefanesti, pe care s'a dus sa-1 viziteze. Acolo primul ministru a declarat c Romania n'are nici
100.000 oameni pregatiti i ca, in timpul conflictului cu Bulgaria n'am fl fost in stare sa intram in campanie. Cu acel prilcj
Sturza a propovaduit economiile in armata spunand ca decat
o mare ostire nepregatita, neechipata i rau format& este destul sa avem una numai de 100.000 oameni, insa bine pregatita.
Acest discurs a starnit, numai dect. o furtuna.
In calitate de director al ziarului Patriotul" am luat un
interview generalului Lahovary.
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
In tot timpul donmiei lui Carol I, cele doua partide de guvernamant, cel liberal si eel conservator, ii inchipuiau ca dan
dovad de mare patriotism clack in parlament, nu discutau
nici odata bugetal ministerului de razboiu.
Cifrele acestui minister erau, intotdeauna votate in bloc,
tara platea dar tara n'a stiut nlici odata care ii sunt puterile
militare organizate.
Cele ce se petreceau in vecinatate erau lucruri straine
pentru ele.
Acea.sta politica s'a razbunat foarte dureros la 1916.
In ziva de 26 Septembrie au sosit in Bucuresti un numar de 17 studenti italieni, in cap cu presedintele lor Giglio
Toos. Acestia sunt membria. societatei italiene Corda Fratres".
Primirea in gara de Nord a fost foarte entusiasta. S'au impartit vre-o 2000 bilete de peron. Au asistat peste 20 de societati cu drapelele, I un foarte numeros public.
Erau anuntati 60 student& ins& la Congresul tinut la Venetia de catre studentii italieni, student& filosemiti au declarat
ca ref uza s vie in Romania.
Jacchia, seful filosemitilor i presedintele Congresului, a
parasit grupul celor 17 cu majoritatea congresistion
Studentii italieni an fost obiectul unor foarte calduroase
manifestatii de simpatie in tot timpul sederei lor in Bucurestsi_
S'a dat un banchet la cercul italian.
Totusi micul numar de studentli italieni, ramasi atat de
putini tocmai din cauza chestiei evreesti, a racit in parte, entuziasmul cordial.
www.dacoromanica.ro
44
vernata de oameni streini de adevaratele interese ale tarei. Romania trebuie sa-i schimbe politica. Ideea panromana asteapta realizarea dela Vest nu dela Est. Dela un razboiu cu Rusia
nu poate astepta o marire teritoriala, dovada putinul timp cat
a putut stpani eele trei judete chin Basarabia.
La inceputul lui Noembrie se fac alegeri generale pentru comun6.1. La colegiul I guvernul biruie in majoritate, dar
cateva consilii nu pot fi alese cad se declara balotaj din cauz
ca sunt peste tot trei liste in prezenta : liberala, junimista si
conservatoare.
www.dacoromanica.ro
45
merei de comer i atunci consilier comunal. Saita a candidat pentru postul de prim ajutor de primar dar n'a intrunit
decat 6 voturi din 31 votanti. Aceasta cadere l'a adus in capul
politiei.
Iancu Saita a fost unul dintre cei mai buni prefecti des-
lung. Era un ziarist de rasa, a luptat intotdauna pentru intrunirea ziaristilor in Asociatii de presa, a fost tin aparator
clduros al liberttei presei.
spune
ANUL 1903
Anul 1903 aduce o stire de senzatie : ziarul La Rounianie organul partidului conservator de sub sefia lui Gheorghe
Cantacuzino, dar sub directa conducere a lui Take Ionescu,
pubhca un articol in care atrage atentia astipra situatiei turbure din Balcani. Articolul strue asupra pretentiei unora dintre tarile balcance de a-si maxi teritoriul, adaogand el aceasta
nu s'ar putea face frd ca Romania 0, primeascd compensatitan.
Bine inteles articolul vorbeste de Bulgaria si aminteste c
Romania nu are o granit strategica la Sud.
Nu trebue sa, uitain cd, de cand cu asasinarea lui Mihaileanu, in Romania se nascuse curentul antibulgar in toate strile sociale. Toti Romanii vedeau in Bulgaria dusmanul zilel
apropiate iarin Bucuresti se profita de toate imprejurdrile
pentru ca sd nand', manifestatiuni antibulgare. i cu toate acestea, guvernele cate s'au succedat la carma, timp de 15 ani
desi cunosteau, nu numai tendintele politicei bulgare, dar incd
www.dacoromanica.ro
46
pi
www.dacoromanica.ro
47
tianu este ales cu 197 voturi contra 170 date candidatilor junimist si cantacuzinist.
In schimb Gheorghe Cantacuzino este ales senator la
Muscel si Take Ionescu deputat la Romanati.
In celelalte cinci colegii, balotagii din cauza ca, cele doua
fractiuni conservatoare au liste deosebite.
Guvernul a pierdut situatia in taxa, aceasta este acu.m
vazut.
si
Ca o manifestatiune in contra ministrului de interne, acesti nemultumiti au lucrat in alegerile partiale contra candidaturilor guvernamentale.
Framantarile in partid vor continua de acurn i vor slabi
neincetat guvernul pana in iarna anului 1904, cand cabinetul
Sturza se va prabusi.
oamenilor de valoare.
Revolta impotriva reforrnelor aduse de Vasile Lascar nu
era revolta impotriva legilor autoritare pe cari le prezenta, in
vechiu liberal din garda lui C. A. Roseti si Ion C. Bratianu, seful multa vreme al liberalilor din Prahova, timp de 26 ani directorul ziarului Democratul. A fost o minte deschisa ideilor
democratice i o natura onesta i independenta. A murit la 76
ani.
www.dacoromanica.ro
48
vrasia altor bancheri, a savarsit santagii pe langa casele debanca din Berlin.
Dar sa asteptam dezvoltarea anchetei.
Pana atunci sa vedem ce face parlamentul.
Parlamentul voteaza doul legi importante, doua reforme de mult vreme asteptate in tall.. Intaia reforma este :
desflintarea accizelor comunale, adica a taxelor de barierk a
doua : reforma politiei Statului.
Accizele sunt desflintate deodata cu barierile. Reforma
ministrului de finante Emil Costinescu este urmatoarea :
Statul incaseazk prin functionarii si, taxele cuvenite comunelor asupra axticolelor de consumatiune. Cu aceste taxe
formeaza un fond spedial, din care imparte tuturor comunelor
cota ce li se cuvine. Acest regim dureaza pana azi.
Vasile Lascar prezinta proiectul de ref orma a politiei,
care provoaca nemultumiri mari, atat in parlament, cat si in
lumea personalului politienesc. Totusi, legea e foarte buna, si
la timp venitA. Impotriva ei protesteaza interesatii adica oamenti cari traiau din abuzurile regimului in vigoare.
Prin aceast ref orma se impun conditiunile de admisibilitate in politie, viitorii comisari nu vor mai fi decat titrati,
adica licentiatd i doctori in drept ; vechii practicanti, cari au
stagiul, vor putea ramane, dar a1i oameni far& titluri nu vor
mai putea fi numitt.
Aceasta reforrnk care a intampinat atunci o violenta irnpotrivire din partea vechilor cadre liberale, doritoare de a
www.dacoromanica.ro
49
In dimineata zilei de 1 Februarie 1903 o crim e descoperit in casa cu No. 9 din stir. Teatrului. 0 domana, Urdreanu,
veni sa. vada pe proprietara casei, d-na Agapia Strachinescu,
o vacluva octogenara si de o rara sgarcenie.
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
tile patronilor.
De altfel Rosetti, rtici pe cAnd tria, desi lupta pentru popor, nu era un om popular.
www.dacoromanica.ro
52
Partidul liberal la guvern se vede sildt s schimbe a, dar chestiunea nationala era acum in toate sufletele. Iar partidele de guvern, rand pe rad, dup cum erau sau nu in opozitie, agitau chestia, nu numai fata de
Ungurd, dar i impotriva guvernului roman, care era tinut
sa fie cumpatat.
Astfel cabinetul Sturza n'a avut Media mai mare in
titudinea
cursul guvernarei sale de asta data, ca aceasta afacere a Romanilor de peste munti.
Un incident nicant: Ziarul The World din New-York
public& sttrea ca Miss Paulina Astor, fiica celui mai bogat
American
filindc are o avere de 200 milioane dolari
este curtenita de catre doi europeni cu- situatiuni Inalte.
Intaiul este Domnitorul Bulgariei, cel d'al doilea este Ionel
Bratianu. Ziarul american scrie:
Printul Ferdinand ocupa tronulBulgariei. El nu refuza,
sa primeasca alaturi de dansul pe fiica lui Astor ca mama
vitrega a copiilor sai, spre a beneficia de milioanele ei. Reputatia lui nu e ins4 din cele mai .bune: a facut multe escapade si e de 50 de ani.
Tonel (?) Bratianu e tan:dr, viguros. barbatesc. E in genere admis cd va fi seful particlului liberal. E de 35 de ant Elr
nu poate oferi d-$oarei Astor nici Coroandt nici titlu. mai ales
cd dupa un an sau doi, printul Ferdinand va fi rege.
D-soara Astor std la Bucuresti unde d. Bratianu o incon:Nara cu atentia sa. D-soara Astor e tovaragt nedespartita a
printesei mostenitoare. E in termeni amicali i cu regele Carol..
D. Brdtianu e mireistrul favorit al regelui.
www.dacoromanica.ro
53
dul conservator, mai ales, profit& de prilej, profit& si de agitatiile studentesti spre a impresiona masa electoral.
In sfarsit alegerile generale judetene. care se fac cu aceleasi liste ca i alegerile pentru Camera, insemneaz a. o infrAngere decisiv& pentru guvern la Colegiul I. Din 30 de judet,e, ltstele guvernamentale nu sunt alese cleat 13. iar in 17.
se declar balotagiu. La Bucuresti balotagiul este nentru toti
btai si rniri.
www.dacoromanica.ro
54
Ion C. Bratianu.
Pompa cu care se face aceasta inaugurare intrece cu mult,
asa se spune: dar la 1903 era Inca targul asa cum l'am apucat dar cu preturile cele mici de care nici nu ne mai aducem aminte astazi.
Lume mult a fost la Mosi la 21 Mai. ziva sfintilor Con-
50 vagoane peste cele obicinuite. Au circulat in total 716 vagoane. Numarul pasagerilor, a fost socotit la peste 110.000 dus
si intors. Dac se adauga toti cei veniti pe jos sau cu trsurile,
evident ca aproape 200.000 oameni au vizitat targul in ziva
aceea.
www.dacoromanica.ro
55
Si cu cat de putin se multumea lumea ! Dulapul (scranciobul) cel mare, unde fiecare client platea 10 bani
o moned& necunoscuta azi
a castigat intro singura zi, suma
enormA (?) de 1000 lei ! ? !...
Apoi la Eliade a fost invazie, s'a chefuit toat& ziva pang.
Ce meserie ai dumneata ?
Sunt samsar, Maj estate.
Ah ! samsar, vrea sg, zica dumneata castigi bani multi I
Si trecu Inainte.
Un caz Inteadevar extraordinar pentru moravurile
noastre si mai ales pentru oamenii cari au fost actorii acestei
drame. Doi studenti de la drept : Manolescu si Rascanu, in
urma unei violente certe, au esit pe teren. Cauza, o rivalitate
amoroasa. Studentul Manolescu a fost gray ranit In regiunea
Mime!.
a fglcut senzatie.
Gheorghe Palade, fostul ministru de finante, este atacat
de ziarele conservatoare In ehestia tragerilor false de la mlnisterul de finante. Atat conservatorii cat si junirnistii sustin
c& intaile trageri false s'au facut pe cand Palade era ministru
de finante. Fat& cu aceste atacuri Palade pleaca la Barlad
si convoac& o intrunire publica sore a se apara. In ziva de 25
Mai 1903 Intrunirea se tine si Palade rostest,e un lung discurs
timp de trei ore. Seam partizanii Ii of er& un banchet in gradina public& a orasului. Dupg, ce au vorbit caitziva oratori
Palade s'a sculat sa le raspunda, dar nu-si rosti bine cuvantarea i dam gramada.
Gheorghe Palade Ii sfarsea tocmai discursul cu fraze adresate tinerimei. El tocmai spunea ca, tinerii liberali sa/ aiba de
la batMnii liberaili, drept talisman onestitatea politica.
Tocmai cand pronunta cuvantul talisman", gura i se contract& si deodata cazu in nesimtire.
www.dacoromanica.ro
56
mai tarziu.
pi apoi doua tapte triste au urmat imediat. D'abia a murit
subit Pa lade. ca un mare incendiu izbucni pe strada principala.,
iar la ora 5 se simti i un cutremur de pamant. Pentru cabalisti
Carada.
1V1inistrul de finante Emil Costinescu, cumnatul lui Tataranu, este delegat sa fac a. demersuri pe lama acesta spre a-1
hotar1 sa rainan in functiune macar pana ce va depune raportul anehetei; dar Tataranu refuza.
Aceast chestiune contribue inult la zdruncinarea guvernuaui, dar, in realitate, guvernul nu este vinovat fiindca s'au
www.dacoromanica.ro
57
reateriali.
Nemulttunirile impetriva guvernuhri cresc si din cauza
felului de a administra al lui Vasile Lascdr, ministrul de interne, si al prefectului de politie Iancu Saita.
Vasile Lascar s'a pus cu ravnai la lucru ca sa purifice si
sa formeze administratia, ins cu aceasta 'dotal:ire a trebuit
la loveasca in multe deprinderi rele si in multe drepturi castigate in acest domeniu. Toti rad naravitd se ridica impotriva rni-
tea nu pot tine deschis &cat panN la o anumit ord, lautarilor nu le mai este ertat s cante noaptea intreaga; negusto-
rilor le interzice sa, ocupe trotuarele cu niarfurile ce* debiteaza; vaxizatorilor ambulanti nu le mai permite sd plimbe mien
descoperiti pe cobilite, reprima o multime de obiceiuri salbailee.
curentul opozitionist.
www.dacoromanica.ro
58,
in partidele opozante; asa creste 4 se urnfla valul de nemultumire care va coplesi in curand guvernul all va sili sa se
retraga.
trat In linie.
Ivirea partidului conservator, zis amstitutional, de sub
sefia lui Petre Carp, a inzecit goana dupa recrutarea partizanilor.
Amatorii de functiuni publice ca si aceia cari visau Situatiuni politice Inalte, discutiuni parlamentare i altele la
fel, au ineeput sa se inmulteasca, ingrijitor. Cand mai tarziu,
se va infiinta i partddul democrat sub sefia lui Take Ionescu,
va fi apogeul In dezastru.
Dar nu Petre Carp personal era autorul acestei recrudescente de competitie politica; Carp clinpotriva n'avea nici stima,
nici incredere in manoperile electorale. Visator lipsit cu desavarsire de talentele cerute organizatorului 4 electorului, el credea numai in sprijinul regelui pe care nu l'a avut nicodata
intreg.
Partidul carpist avea, Salsa, doi puternici electori: unul era
Nicolae Filipescu, cellalt era Alexandru Marghioman. Cu o
deosebire de nuanta, pe cand Filipeseu era primejdiosul electoral in opozitie, Marghiloman era de ternut cand se afla la
guvern.
www.dacoromanica.ro
69
au urmat: Nicolae i Nicadem Lunievita fratii reginei, generalul Tintar Marcovici preseciintele consiliului de ministri, generalul Pavlovici ministrul de rEtzbat, generalul Lazar Petrovici
aghiotantul regal al regelui colonel Naumovici, al doilea
aghiotant, capitanul Milicovici i locotenent Gogovici ofiteri de
ordonanta. Gray raniti au fost Velimir Teodorovici fost ministru i colonelul Dimitrie Nicolici comandantul diviziei Dunarei.
Pe la orele 2 noaptea, un inEemnat grup de ()uteri au patrons cu f orta in palatul regal dupa ce au ucis, on au prins pe
oamenii de pazd.
Imediat, ofiterii conjurati au proclamat rege pe Petru Caragheorghevici, incoronare aclamata de trupe prin toate cazarmile.
Ultimele ordine au fost date de colonelul Masin, cumnatul reginei. La ora 11 jurn. toate scctiile politienesti, conacul si
cazarma jandarmilor, au fost inconjurate de trupe. La un
semn al nostru, capitanul Lyuba Costici deschise cele doua
www.dacoromanica.ro
60
porti despre Vest, pe cand eu fortam poarta dela Est si am patruns In conac cu part din regimentul 6 de infanterie. Garda
palatului a opus o impotrivire desnAdajduita, dar a lost rapusa ; in lupta au cazut 6 mort si 20 rkniti.
Usa de intrare la vechiul conac fiind inchisa, a fost sparta
cu dinamitA, ; cu acest prilej a murit lt.-colonel Naumovici, aghiotantul regelui care venea sa deschicla pe dinauntru. Deci,
nu este adevarat ca a fost ucis de rege".
Locotenentul-colonel Misici urmeaza :
www.dacoromanica.ro
61
fiter de cavalerie, apoi, esind din armata, a ocupat locul de cronicar la ziarul francez timp de 24 ani.
www.dacoromanica.ro
62
C;auza era ca. afacerea, nu numai a pasionat mult opinia publica, dar i pentru ca foarte insemnate interese de tot felul erau
In joc.
In ziva de 1 Iu lie 1903 a fost inaugurat pe piata Lucaci,
in fata liceului Matei Basarab. bustul lui August Treboniu Laurian, fost nrofesor de filosofie la liceul Sf. Sava inainte de anul
1848.
0 telegrama din Paris anunta, moartea lui Bernard Lazare, autorul Cart.ei : O eroare judiciara" cu privire la osandirea lui Dreyfus. Bernard Lazare
n'au uitat cititorii este
acela care, venind in Romania sa ancheteze personal cauzele
emigrarei evreilor, a fost primit cu entusiasm de populatia
evree.
www.dacoromanica.ro
63
generali ai nostri.
Arhitectul Socolescu este achitat de Curtea cu jurati de
invinuirea ca,
dat foc imobilului in care locuia spre a incasa prima asigurarei.
Duminica. 12 Octombrie se face alegerea nouluri consiliu
de disciplina at advocatrilor.
Decan este ales M. Antonescu cu 241 voturi contra d-lui G.
Danielopolu care intruneste 91.
Cu intrarea In toamna, miscarea politica activa reincepe.
De odata cu campania de rastumare a guvernului dusa de eonservatori, se a-firma o nou miscare de nemultumire in partidul
de la guvern. De asta data ministrul justitiei Eugen Sttescu,
demisioneaza.
www.dacoromanica.ro
64
beraria La
Fara sa fi fost o cladire artistic& totusi aceste ziduri reprezentau o etoca istorica, un trecut trait al tarei noastre, de
www.dacoromanica.ro
65
ot
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
Mai tarziu unele din aceste doamne au harazit pe principesa cu o porecla. Fiindca. locuia la palatul dela Cotroceni au
botezat-o : Mita Cotroceanca.
Principesa a facut mult haz de vorba si nu s'a suparat.
La inceputul lui Ianuarie 1904 scriitorul francez Catulle
Mendes a tinut la Ateneu o conferinta asupra istoriei poeziei
franceze in secolul al 19-lea.
Sala Ateneului era plina pana la ultimul loc. A doua conf erinta a fost asupra subiectului : Personalitatea lui Wagner".
In lumea advocatilor o chestiune noua agita spiritele.
Consiliul de disciplina al baroului a luat hotazarea ca, dela 1
Ianuarie 1903 II-tuna/id, toti advocatii 0, fie obligati a ourta
roba in fata instantelor.
Monitorul Oficial" din 30 Decembrie 1903 a publicat urrnatoarea deciziune a consiliului de disciplina.
Avand in vedere ca conform decretului publicat la 29 Decembrie 1864 avocatii sunt obligati ca si magistratii de a purta
uniforma cand sunt in sedinta.
Avand in vedere ca Wspozitiunile acestui decret au fost
consacrate prin art. 88 procedura civila din 1865. care au fost
mentinute la modificarea facuta in 1900.
www.dacoromanica.ro
68
Avand in vedere ca caracterul obligatoriu al uniformei prevazuta de decretul din 1864 a lost recunoscut de ministerui justitiei att in 1869 prin raportul No. 7138 din 21 Iunie cat i in
1900 cu ocaziunea desbaterilor asupra Procedurei civile iii
Senat.
Pentru aceste motive Consiliul decide ca, de la 1 Februarie
1904. advocatii vor fi obligati a purta uniforma prevazuta prin
art. 2 al decretului din 29 Decembrie 1864 cand se vor prezenta
in sedinta : la tribunalul Ilfov, la Curtea de Apel din Bucuresti
si la Inalta Curte de Casatiune, fie pentru a ra.spunde la apel.
fie pentru a pleda".
Aceasta masura foarte bunk precum am spus, a produs agitatiune; un numar de advocati s'au impotrivit sa se supuna
sub cuvant ea( masura ar fi medievala fl.. catolica. Adevarul,
!ma. era altul : unii avocati se codeau ca s cheltuiasca, altii
erau animati de acel spirit de impotrivire Incapatanata i sistematica, pe care unii il pun in toate imprejurarile.
Roba a fost aplicata atunci. insa. n'a trecut mult si a cazut
in desuetudine.
La 15 Ianuarie s'au facut 5 alegeri partda1e la colegiul 1
de Camera i Senat : Tutova, Vaslui, Tecuci, Mge i Teleorman. Guvernul este batut pe toata linia. La Vaslui e ales junimistul Delavrancea i la Tecuci conservatorul Ion Lahovari ; in
celelalte trei judete balotagiu. Guvernul este cu desavarOre ruinat, opinia publica 11 respinge pretutindeni. Daca n'ar avea
puterea guvernamentalk, candidatii s n'ar putea intruni decal un numar foarte neinsemnat de voturi.
www.dacoromanica.ro
69
-Coreea.
www.dacoromanica.ro
70
Constantin Nacu. Toti batranii liberali cer capul lui Va.-Ale Las
se primeasca coneurenta cu tunurile Erhardt si cu tunurile franceze care sunt superioare. 0 lupta crancena, polemica prin pres.
si dnternel6zi In parlament.
Rezultatul acestei campanii a fost : 1) Comisiunile militare
au cerut sa se faca oarecaxe modificari tunului Krupp, ceeace
fanariot.
La 29 Aprilie un mare incendiu a izbucnit la Palatul
functionarilor din Plata Vietoriei. Mai toti locatarii au suferit
pagube marl, dar cel mal greu incercat a fost pictorul Verona.
In acel dezastru pictorul a pierdut 180 de panze.
o multime de docmente istroice, costume, arme adunate
pentru un mare tablou intitulat Venirea lui Mahomet in tiara",
totul a pierit. Au pierit adbumuri scumpe covare de Persia, armuri, draperii orientale, in sfarsit tot cea ce face distinctia unui
atelier artistic. Dar faptul tot atat de tragic pentru pictor era ca
polita asiguratoare de 56.000 lei ce o platea societatii de asigurare, neglijase sa o plateascat de eateva luni.
Artdstul a ramas zdrobit de durere in fata acestui dezastru.
www.dacoromanica.ro
71
tilor" si multe alte carti. A peris multe cronici literare i articole prin ziare, a tradus piese de teatru atat singur !..;at si in colaborare cu Alexandru Odobescu. Activitatea lui a fost mare, ca
scrhtor, profesor i conferentiar.
Cand a murit era profesor la liceul Matei Basarab.
Desi foarte activ. n'a avut idei originale. de aceea n'a lasat
urme mai adanci.
La 1 Iu lie a venit vestea mortii lui Krueger, fostul preseclinte f ar noroc al republicei Transvaal din Africa de Sud.
Situatia guvernului fiind critica, se fac incercari, atat din
www.dacoromanica.ro
72
vernului, dar i unitatea partidului, fruntasii din toate nuantele full convocati la o consfatuire la Senat. Erau de fata toti
membrii zuvernului au Dimitrie Sturza in cap. Mai multi frimtasi au vorbit. Apoi lua cuvantul batranul P. S. Aurelian. Dupa
de varietati cantaretele sa nu fie platite si nici o taxa de intrare sa nu plafrasca vizitatorii : antreprenorul afacerei se
www.dacoromanica.ro
73
Restaurantul Parlamentarilor
Aceasta Academie fun ctiona cu lucatori de biliard adusi
dela Paris, cari faceau partida prin bila rosie i cu prinsori.
Cei mai cunoscuti lucatori erau Dede, Drouet. Murtra, Feiler, etc.
Fiindca aceast Academie atragea multi amatori i castga surne bune, n'a trecut mult i s'au infiintat i altele : una
sub hotel Bristol, unde a fost mai tarziu un cinernatograf, una
la hotel de France si mai traziu alta in curtea hotelului Oteteleanu (Frascati) Insa, dupa o glorie de vreo doi-trei ani, Academiile acestea au clegenerat, n'au mai produs castiguri si au
disparut definitiv
Viata bucuresteana a Cunoscut i sportul bicicletei. Intre
anii 1880 si 1895, timp cam de 15 ani, sportul bicicletei a fost
cultivat cu destul pasiune. De dimineata la sosea intalneai
mult lume din societatea de sus, cloamne i domni, cari faceau hicicleta. Indata s'au infiintat cateva scoli de bicicleta
printre care, aceea a lui I. Dumitrescu ne bulevardul Elisabeta.
pe un Wc viran unde s'a c1dit acurn Palace-hotel, cat si scoala
lui P. Antonescu pe soseaua Basarab.
BiciclLtil cei mai tari au lost: un domn Zisa. anoi Miliaescu-Gherasi, Mitica Vladoianu, Alois Pucher etc. Iancu Kalin-
www.dacoromanica.ro
74
Herbstrau.
www.dacoromanica.ro
75
La 22 Mai s'a dat la palatui Cotroceni o se:Tata in beneficiul societtei Materna, organizata, sub auspiciile principesei
Maria.
www.dacoromanica.ro
76
un dejun de gala la Castelul Pales, iar primul ministru si ministru de razboi D. Studza a primit In persoana defileul batalionului de vanatori. La Bucuresti ofiteril germani au fost primiti cu mult atentiune i ii s'a oferit un pranz de gala la
Cercul Mllitar.
gied monopolurilor, Domeniile Coroanei, Inchisorilor, Otto liarnisch, Iuliu Saxon, Geiser, Salm, LOwenbach, principele Bran-
www.dacoromanica.ro
77
Incepe apoi defilarea. DAM armata, apoi studentii Aniversitari, scolile secundare i elevi in bluze albastre ai scoalei de
meserii.
Studentul Ratiu fhnd prezentat lui Dumitra Sturza, primul ministru, acesta l'a felicitat pentru cuvantarea rostit, dar
l'a i mustrat in_acelas timp. Sturza i-a spus :
Sileste-te sa deprinzi graiul sirnplu i frumos al t,aranului care e cel curat romanesc, atunci cluvantarile dumitale
vor fi mai frumoase".
Cortegiul a defilat si pe calea Victorlei.
La 13 Iulie o drama se petrece in cafeneaua Macedonia
cu Lntrarea prin strada Paris, situata in imobilul epitropiei
Nifon.
De mai multa vreme o vrajba mare framanta colonia romanilor-macedoneni. Acestia erau acum desPartiti in doua tabere,.
una cu Lazarescu-Lecanta, alta cu fratdi Papahagi pi alth.
www.dacoromanica.ro
78
Lazarescu protesteaza dar toti se reped asupra lui si'l znopesc cu bastoanele. Razbit si incovoiat sub lovituri, el scoate
revolverul si trage la intamplare in gramada ; glontul nimereste pe cel mai inofensiv, pe Ilie Papahagi.
Vazand cadavrul camaradului lor, unul trage cu revolverul asupra lui Lecanta. Acesta fu lovit antroape de ochiul stang,
alte duoa gloante ii lovesc la piept in dreapta i in stanga, apoi
o lovitura de cutit sau de sis la buza si la piept.
Dupa primele cercetaxi Nusi Tuliu declara c el este acela
care a tias asupra lui Lecanta cand a vazut cadavrul lui Papahagi.
www.dacoromanica.ro
'7 9
earl 2 generail si 21.552 soldati, WM 233 tunuri. In bani pierderile suferite costau 57 milioane ruble.
Pe la sfarsitul lunei Septernbrie 1904 moare Pana Buescu, membru al partidului liberal, deputat al colegiului II de
Illov, fost sef politic al culoarei de galben, fost profesor de chimie a scoala dela Herastrau, in urma inginer hotarnic. Impreuna cu marele orator Nicolae Ionescu a condus ziaru1 Buna Credinta.
ani munca silnica, pentru un omor savarsit in calea SerbanVoda, se prezinta in fats. Curtei ca recurent. El era aparat de
avocatii Iancu Brtescu si Al. Sontu. Curtea era astfel compus : presedinte Buicliu, membri Ec.onomu, Duca, Kivu, Iulian
si *is/mu.
Foarte mult lume venise sa aUda rezultatul, fiindca asupra cazului lui Maracineanu era controversa, nici un fapt material nevenind s confirme verd!ctul.
Dupa pledoarii Curtea se retrage dar peste un sfert de ora
aduce sentinta : recursul era respins.
Maracineanu se opreste un minut, rade sarcastic, apoi se
repede, da. la o parte pe cei doi soldatd ce-1 pazeau, smulge arma
din mana unuia S o arunca in mijlocul said. Apoi scoate un
revolver si trage mai multe focuri asupra judecatorilor. 0 panica neinchipuita cuprimie pe toti, i toti fug care incotro.
Maracineanu, cu revolverul in mama alearga prin sala si
trage, intra in camera procurorului general Statescu, 11 vede
si trage asupra lui. Dar acesta se ascunde repede sub pupitru.
Maracineanu strabate Palatul de justitie cu revolverul in
mana, ese din palat urmat de public si sare inteo birje strigand
birjarului .0. mane. Acesta raspunde ca are musteriu. Maraci-
www.dacoromanica.ro
80
In dreptul bisericei Domnita Balasa un proprietar D. Popescu si un locotenent din infanterie sar in trasura i cauta
sa opreasca. pe Maracineanu. Acesta, fiind de o fortA herculana,
loveste cu putere pe antagonistii sai cari, totusi, rezista curagios. InsMrsit apar portarelul Mircea Pilat si un jandarm care, lovind pe Maracineanu cu baioneta, II da, jos.
Publicul, adunat in mare numar, s'a repezit atunci asupra eondamnatului snopindu-1 cu bastoanele care cadeau mai
mult asupra celor earl l'au arestat. Cu mare greutate a putut fi
aparat de furia
In urma acestui fapt Curtea de Casatie, constituita in
Curte criminala, a judecat pe Mracineanu i l'a osandit la
munca silnica pe viata. Maracineanu a fost aparat de d. C.
Disescu.
Mare nationalist, a fost seful unui partid liberal din Moldova numit Fractiunea libera i independenta". Toata viata
a fost liberal mai mult contra lui Ion Bratianu de cat ala-
turi de et
Ministru de externe in ajunul razboiului dela 1877, atituclinea lui nu a convenit lui Ion Brtianu care l'a inlocuit cu
Mihaiil Kogalniceanu. Alaturi de Dumitru Bratianu a combatut pe Ion Bratianu.
Acum era bttran iar varsta 11 tinea cleparte de activitatea
politica.
La 4 Octombrie 1904 se prezinta in fata Curtei cu jurati procesul macedoneamtlui Nusi Tuliu omoratorul celuilalt
macedonean Lazarescu Lecanta.
Curtea este prezidata de d. Stambulescu asistat de d-nii
i Robescu judecatori. Procuror d. Vercesca.
Nusi Tuliu e aparat de Al. Djuvara si Delavrancea. Pe banca apararei se mai aseaza : Petre Graclisteanu, Take Ionescu,
Constantin Cernescu sa Constantin Disescu.
Juriul este compus din : N. Olmazu, Daniel Patrulius, Ion
Bal
www.dacoromanica.ro
81
C.
www.dacoromanica.ro
82
ziva aceea Take Ionescu a fost fata de mine de o temperaturd foarte scazuta.
Dar si eu am vazut limpede in jocul sau : Take Ionescu Ii
nal nu avea absolut nici un partizan. Afara de d. J. Th. Florescu, eful coloarei de albastru. care nu era takist. ci cantacuzinist, tot,i ceilalti sefi de colon cat i aproape toti ceilalti candidati pentni locurile de deputati si de senatori, erau takisti.
Take Ionescu a combatut sistematic pe toti candidatii cari
nu-i erau devotati personal, aceasta s'a vazut mai bine cand
au venit conservatorii la guvern peste trei luni.
Pe langa celelalte motive de slbiciune ale guvernului,
iata ca isbucnesc i numeroase rascoale trnesti partiale prin
unele judete din Moldova marginase cu Rusia. In Rusia, cu doi
ani mai inainte, au fost rd.scoale taranesti foarte sangeroase, a-
www.dacoromanica.ro
83
fine, si-a cerut intreaga parte din avere spre a o face danie
scoalei.
Directia institutului este acuzata pentru nerespectarea legilor Wei O a reglementelor scolare : a) ca n'a cerut autorizarea impusa de lege, spre a functiona ; b) c5, are un profesor cie
religie care nu este nici ortodox nici doctor In teologie ; c) ca
se predau In *coal& numal cursuri in limba franceza ; ci) ca
scoala nu functioneaza conform legilor Wei ; e) c in Institut
se gseau 4 profesori neautorizati de minister ; f) ca In institut se face propaganda catolica, etc., etc.
www.dacoromanica.ro
84
In clesbatere profesorul Teodoru, care indeplinea rolul procurorului, acuza pe calugarite cum ca dispretuiesc pe rege
regina, dovadd e faptul ca in convorbirea particulara, ii nurneau in deradere : Monsieur et madame Charles".
Trebue sa spuriem ca aceste calugarite erau mai toate
franceze.
Pe langa profesorul Xenopolu, acela care inamtea guvernu-
Haret i amenintarea lui de a esi din guvern, a fost silit a aprobe Inchiderea provizorie a tutulor scoalelor congregatiunei
www.dacoromanica.ro
85
dat medalia de aur urmatoarelor herghelii : 1) Fratii Seceleanu; 2) Cantacuzdno-Pascanu; 3) Primariei Capitalei; 4) Domeniului Coroaneri; 5) D. Apostolu; 6) C. Miclescu si A. Pariano.
Pe la jumatatea lunei Octombrie 1904 s'a inaugurat spitalul pentru tuberculosi in strada Vrilor din campul Filaretului. Au vorbit D. Sturza prim rninistru, C. F. Robescu primarul
Capitalei, dr. Petrini-Galati si dr. I. Radovici.
La 26 Octombrie moare generalul Ion Algiu.
Generalul Algiu era un militar distins, a luat parte de doua
cletronat pe Cuza. Dimpotriva cand a aflat, a doua zi, ca VodaCuza a lost detronat, a isbucnit in hohote de plans.
Cand dupa razboiul din 1866 a parasit armata italiana, regele Victor Emanuel a scris principelui Carol o scrisoare in
care spunea, intre altele : Fericitd fara a cdreia armatd posedd ofiferi de valoarea rnaiorului Algiu".
Algiu a compus cel dintai Anuar militar in calitate de redactor la Monitorul Oastei". La 1 Decembrie 1877 a fost Maintat colonel pe campul de bataie si a intrat In Plevna cu cele
dintai trupe
Parasind armata a intrat in nartidul conservator si de doua
cri a fost prefect al politiei Capitalei.
Generalul Algiu a murit la varsta de 70 ani de un atac subit de inima.
La 1 Noembrie Curtea cu jurati prezidat de consilierul
C. Damboviceanu, incepe judecarea procesului doctorului Iacobsohn din Ploesti.
www.dacoromanica.ro
86
nu e nicd un periOol?
kSomeinescu.
Vino de vezi; hai cu mine si ai sa constatti
www.dacoromanica.ro
83
cut, ce.. (o
muzical..."
intentia thr de a demisiona daca Sturza nu va sacrifica imediat pe Lascar. Ionel Bratianu nu se arata la Camera, facand
astfel o demonstratiune tacuta. In toate cercurile politice Caderea guvernului e privita ca foarte apropiatai.
Adevaratul plan al ocultei nu era plecarea partidului liberal dela putere, din potriva, dar oculta voda ca partidul
liberal ramanancl la putere i prezidand viitoarele alegeri generale, sa aiba un ministru de interne devotat ei. Toata chestia
mente sigure.
In sfarsit criza incepe. Presedintele Camerei M. Ferechide
si vice-presedintele D. Protopopescu demisioneaza. In locul lui
Ferichide este ales presedinte $tefan endrea cu 70 voturi.
Sturza reclama dela Camera o motiune de incredere si toti
liberalii, chiar i ocultdstii i-o voteaza.
www.dacoromanica.ro
88
parerea sa, ministerul s rnearga inainte cu cele doua interimate, fall Lascar ca si fan. Ionel Bratianu. El garanteaza c
in aceste conditii va ra mane la putere i va prezida alegerile
generale.
www.dacoromanica.ro
89
tor atat parlarnentarii ocultisti cat i tineri generosi s'au adunat in localul ziarului L'Independance Roumaine" spre a se
consfatui. Acolo au venit, brat la brat, Ionel Bratianu i Vasile Lasear unde au fost prirnii cu aplauze entusiaste.
schinabarei
proclamat.
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
spre a-i consulta de forma, insa el lua numai avizul secretarului su Basset si al experientei sale. De cele mai multe ori
ragazul de trei zile era numai o simpl formalitate znenita s
i ra.1/1b.sesem
www.dacoromanica.ro
92
ori batuse guvernul ori dovedise rnarea superioritate a partddului conservator asupra partidului junimist. Si acest barbat politic care dispretuia vointa colegiilor electorale numindu-le strada" si care cerea puterea de la atotputernicia regelui, cu cativa ani tn urma, esise din partidul conservator al
lui Lascar Catargiu i fondase partidul Constitutional i ziarul Constitutionalul?!?
Cludat fel de-a intelege constitutionalisrnul
ralui om atat de cult si de inteligent!
din
partea
11 va chema la guvern.
Dar regele Carol nu credea in seriozitatea sefului junimi-tilor. Urmatoarea anecdota va dovedi ce spun.
Regele Carol avea pentru exercitiile sale fizice, o instalatie dP tamplarie inteo cas din dosul Palatului. Acolo se ducea
aproape in toate zilele, ca sa se recreeze. In capul tamplariei
se afla un german. un om dult, un meserias apreape artist adus
din Germania.
Tocmai in ziva in care, inainte de amiaz5.., regele dAduse
puterea lui Gheorghe Cantacuzino, una din cocotele cele mai
nostime ale Bucurestilor se afla in camera tamplarului. TAmplarul petrecea. In momentele cele. mai placute regele is" face
aparitial...
Thrnplarul, z5.pacit, n'a avut cleat timpul ca sA traga per-
www.dacoromanica.ro
93
clelele patului
fiindca in fata patului era uri rand de perdele
groase
i primi pe M. S.
ft doua zi unul din fruntasii nostri politici s'a dus sa viziteze pe frumoasa curtezana. Din vorba in vorba ea ii povesti
si ceea ce auzise dupa perdeaua tamplarului.
Fruntasul politic era din partidul lui Carp. Bine inteles el
s'a grabit s comunice sefului sau povestirea curtezanei.
ANUL 1905
Liberalii ataca inovatiunea pe motiv cd este neconstitutionala si declara cum ca o vor dasfiinta ca.nd vor veni la
putere.
In parlament nu fac discutie ci se rnarginesc a citi in Camera, prin glasua lui Ione! Bratianu, o declaratiune in sensul
celor aratate aci.
Un conflict se iveste intre cdpitanul Alexandru Sturza
si ofiterii regimentului 10 artilerie Capitanul Sturza, fiul sefului partidului liberal, venea din Germania
unde Ii Meuse
studdile si stagiul militar
cu aere de superioritate, care a displacut din intaiul moment tuturor ofiterilor romani.
Capitanul Sturza avea obiceiul s eritice in public pe ofiterii romani, clrora le nega capacitatea sicu drept cuvant de
altfel
cerea reforme insemnate in armata romana, far de
care forta noastra militara nu ar avea nici o valoare.
Acest conflict s'a prelungit multa vreme. Mai intai a provocat demisiunea din armata a colonelului Zahareanu, apoi
www.dacoromanica.ro
94
scuzele ca.pitanului Sturza prin care retracta termenii ofensatori pentru ofiteri, cuprinsi inteo scrisoare a sa. Apoi capitanul Sturza, anuntand o conferinta. la un regiment de infanterie, a Lost invitat sa, nu vie la acest .regiment, intrucat nu-i
apartine
Conflictul a ad.us un duel intre capitanul Zizi Cantacuzino, astazi generalul Cantacuzino-Granicerul, duel din care
canitanul Sturza a oit cu o usoara rana.
Trebuia sa, spun, pentru stabilirea adevarului istoric, cum
ca cea mai mare parte a criticilor capitanului Sturza erau intemeiate. De altfel, in razbodul de la 1916 s'a vazut cat de ga,u-
nosi eram. Ins capitanul Sturza a inscitit criticile sale cu atitudini antipatice. Lipsit de tact, a inteles sa ofenseze i sa
umileasca intreg corpul ofiteresc, ceeace nu i se putea tolera.
Conflictul a venit, deci, nu de la cele ce spunea, ci de felul in care le spunea.
La sfarsitul lui Decembrie 1904 cetatea Port-Arthur fusese luata de japonezi, apoi telegraful aduce stirea ingrozitoarei infrangeri a rusilor in batlia naval& din Exbremul Orient.
Aceasta se intampla, in Mai 1905.
Formidabila infrangere a flotei ruse face o mare impresiune in toate cercurile din tail.
Chestiunea aceasta a cpncesionarei petrolului este inceputul racelei dintre Gheorghe Cantacuzino si Take Ionescu.
Take Ionescu este partizanul concesiunei, iar Gheorghe Cantacuzino este cu totul ostil parerei de a se instraina, chiar sub
ori si ce forma, pamantul Wei
Societatea Deutsche Bank" e acuzata c are tendinta de
a acapara toate terenurile petrolifere. Irceputul 1-a facut cu
Steaua Romanr, Care, cumpara mereu noui terenuri, doi a-
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
da intelesul.
romani
Din totalul terenurilor petrolifere ale statului Societatea ii rezerva dreptul de a- si alege dupa socotinta : 30 mii hectare. Societatea va plat statului roman in numerar o redeventa de opt
la suta asupra totalitatei productiunei anuale a petrolului brut.
Redeventa va fi orientata, de pretul petrolului la locul de proeluctiune. Statul roman Isi crezerva clreptul de a percepe rede-
yenta si in natura. Statul Ii mai rezerva un anume procentagiu asupra excedentului-beneficiu dela o suma calculata inainto. Societatea se angaja sa-si mareasca, pe cat posibil, productiunea, instaland in cei dhitai sase ani cel putin 20 sonde
www.dacoromanica.ro
98
tului sustinut de Take Ionescu se datoreste nu d-lui Cantacuzino, ci regelui. Dar d-sa mai adauga ca i respingerea
www.dacoromanica.ro
99
pierde imediat sena partiduiui a fost silit sa-si schimbe atitudinea, dupa cum altdata pi-o schimbase in chestia nationala.
Iat adevrul asupra agitatiei pe chestia petrolului.
Se hotaraste in timpul acesta facerea unei expozitii
generale in Bucuresti. in anua viitor 1906. spre a se comemora
40 ani de domnie ai regelul Carol. D-rul Istrati este numit
comisar general.
www.dacoromanica.ro
100
trifle, geniul civil si militar, arhtectura, mecanica i electricitatea mijloacelor de transport, armata, insti actiunea si educaViunea, instrumentele i procedeurile generale ale literilor.
stiintelor i artelor, artele frumoase, higiena, asistenta public&
si econmia socialk cultul. trecutulul
Pentru alegerea locului unde va fi instalata aceasta expo-
Intre
ales $1
dealurile
fost Soseaua Kiseleff, In prelungire, dar ministrul a fost impresionat de pitorescul dealului Filaretului.
Duminica 11 Iurne s'a inaugurat In squarul Ateneului
bustul poetului Traian Demetrescu.
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
In sfdrsit, toti oamenii de pe Potemkin i de pe torpilonil 257 se predau ca dezertoni liberi, iar cele (loud vase rusesti sunt predate autoritdtdior romdne.
Dar cdteva ore dupd predare, escadra rus a Marei Negro
a intrat in portul Constanta, spre a lua cele cloud vase revol tate. In publicul din Bucuresti emotia e mare. Cdci actul escadrei rusesti e calificat un act de violentd si de ofens.
Guvernul explied, ins faptele.
Generalul Lahovary, ministrul de externe, arat ed imethat dupd predarea echipagiilor revoltate, din ordinul regelui
Carol s'a telegrafiat la Petersburg curn cd Romania tine vasele rusesti predate, la clispozitia guvernului imperial. Escadra,
rusd a intrat, dar, in apele romne autorizat si cu respectarea
tuturor regulelor internationale.
Abia s'a terminat emotiunea pricinuita de cazul Potemkin" si o alt afacere incepe s alarmeze opinia publica.
Este vorba de persecutiile indreptate de greci in contra romanilor din Macedonia.
chestiune.
Pe la sfrsitul lunei Iunie sosesc in Bucuresti 1500 bulgari, toti tineri membri ai Societdtilor de gimnastica din Bulgaria.
bunt. venire
Serbarea s'a fcut, adicd bulgarii au putut executa productiile lor foarte frumoase in mijlocul unui public nedisciplinat care nu Voia s stea dincolo de funiile puse pe alee.
Au fost gheonteli si scandal eu po1iia pand ce, In stirsit, s'a
putut face oarecare ordine.
A treia zi dupd sosirea bulgarilor s'a anuntat un concert la Ateneu, care, ins4 nu s'a tinut, fiindc nici la ora
www.dacoromanica.ro
103
presduni.
www.dacoromanica.ro
104
noscut motivul.
Tot In scrisorile lasate sotiei marturiseste ca aceasta co pill 1-a scos din sninti, ca. 1-a facut sa-si uite de nevasta pe
care o iubia atat de mult, si-i cere ertare. Nevasta lui, tiganca si ea, era spadatoreasa la scoala veterinara.
www.dacoromanica.ro
105
Take Ionescu
pi
crii cu
Vazand apropiindu-se o noua explozie in partidul conservator, liberalii incep s-si stranga4 randurile i sa se re-
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
pi
tratati de atre actualul director; 2) a directorul cala le-gea and nu consulta cornisia financiara, i consultativa la
tara a jucat pe scena teatrului Lyric si dupa fiecare reprezentatie publicui Ii facea ovatiuni si-1 conducea in urale
pana acasa. Cu toate acestea, Davila, in urma memoriului
dat de artist si a consfatuirei avuta cu ministrul instructiel,
a declarat a are toata stima pentru artist, Ca purtarea sa
fata de clansii e datorit temperamentului su prea viu, fagadueste c pe viitor va consulta comisia financiar i anunta, c a respins demisia d-lui C. Nottara, care nu poate fi inlocuit la Teatrul National
www.dacoromanica.ro
108
teuna din aceste intruniri se redacteaza, o ofert a. a unui numar de capitalisti romani cari se ofer sa, ia asupra lor concesiunea iluminatului.
Conditiile ofertai sunt urmatoarele :
zoaia. La orele 6 s'a deschis ventilul, iar la 6 jumatate calatorii au pus piciorul pe pamant.
Balonul s'au urcat pana la o inaltime de 2500 metri.
Duminica 11 Decembrie a fost adunarea generala a
Sindicatului Ziaristilor. Este linteresant de vazut care erau
pe atunci proportiile acestui sindicat.
Au participat la sedinta 36 membri, iar bugetul a lost incheiat, la venituri i cheltueli, cu cifra de 9025 lei.
Adunarea a luat cunostinta de cedarea de care primarie a terenului pe care s'a inltat in urm Palatul Sindic.atului
www.dacoromanica.ro
109
sta in instant/
Generalul Lahovary, ministrul de externe, este de parere
ca acest clrept poate fi retras, pe arid jurisconsultul Constantin Disescu e de parere contrarie.
Spre a paraliza o actilme de partid pe aceasta chestie societatea Olympicele" a avut grija s angajeze un avocat influent din partidul conservator # altul din partidul liberal.
In contra lui Constantin Boerescu s'a deslntuit o mare
furtuna in Senat; la deschiderea sesiunei ordinare, majoritatea
nu mai voia sa-1 aleaga. Numai cu mare greutate si dupa staruintele primului ministru, Boerescu a fost reales.
La 30 Decembrie 1905 moare Eugeniu Statescu, personagiul cel mai important din partidul liberal, alaturi de Dimitrie
Sturza.
Statescu a murit la varsta de 69 ani.
Avocat de mama thtia, jurisconsult ascultat i cu mare au-
www.dacoromanica.ro
110
iorescu, chtar cu regele, dar pp de nici unul nu m'am simtit intimiclat cum m'am simtit de cdte ori am vorbit cu Stettescu".
saran.
ANUL 1906
www.dacoromanica.ro
111
Societatea Patris" din Bucuresti era pusa, sub directia unui comitet compus din: Chiriacos Stavropulos presedinte, Ianis Chialuris vice-presedinte, Iacobos Cocaliados easier. Alexandros Munitos secretar, Const. Ziropulos, C. Constantinopulius,
Zisos Papadopulos consilieri.
Unele ziare public& zilnie acte i articole ce probeaza ca
grecii au organizat in Romania o vasta conspiratie spre a acapara si tot comertul de cereale si mare parte a vietii economice.
Agitatia cuprinde cercurile parlamentare, incat guvernul este
silit sa procedeze rnai eficace. Un consiliu de ministri hotarste
expulzarea din Romania a unui numar de greci.
Sunt expulzati Chr. Pappa, P. Haitas, Const. Chichiopulos,
dr. Miliaresis, L. Cirilianos, Ianopoulos Pete Spandonidi, doctor
Cecikas, Valsamachi i bancherul Crissoveloni.
Expulzarea acestuia din urma s'a facut cu mare greutate
si impotriva vointei generalului Lahovary, ministrul de externe.
_ La Camera un mare scandal izbucneste intre Nicu FHApescu i ministrul de justitie Badarau.
Se votau impamantenirile. Ministrul de justitie sustinea
Impamantenirea unui evreu, cand deodata Filipescu, la o observare a lui Badarau ca este in numb% Camera, se repede dela
locul sau strigand
www.dacoromanica.ro
- 112
Minti, punga0.11e !
pe Nistor Cincu i Vactor Ionescu, Nicu Filipescu constitue martori pe Horia Rosetti Const. Isvoranu..
faza. acuta.
Mai intai relatiunile Intre Dimitrie Sturza, directorul Creditului, *i Take Protopopescu, sub-directorul, se Inraesc cumplit. Take Protopopescu este silit sa demisioneze
Ministrul de finante Take Ionescu numeste o anchet cornpusa din d. N. P. Copaceanu, comisarul guvernului, 0 Andricu, seful contabilittii generale a statului. Ancheta nu poate
descoperi fraude precise, dar conchide ca : pentru un mare
numar de operatiuni nu exista aprobarea consildului de administratie i c. faptele denota o mare confuziune in administratia i contabilitatea Creditului".
In urrna acestor constatari, parchetul este sesizat sa-si f a-
www.dacoromanica.ro
143
mati. cu procuri, au Lost convocati la diferite intruniri. Niciodata o alegere la Creditul Rural n'a deslantuit atata pasiune.
A doua zi de climineat, strada, curtea Creditului si peronul cu scara sunt ocupate de alegatori, cei mai multi membri
agenti ai partidului liberal.
Po litia este in mare numar, siruri lungi de sergenti de oras ocupal str. Paris si str. Coltei. La orele 10, Dirnitrie Sturm
deschide usa principala i alegatorid intra in grupuri de Cate
10. De prisos a spune ca toti acestia sunt liberali.
Localul Creditului este complet ased.iat. Conflictele intre
liberali i conservatori sunt numeroase. Reporterid ziarelor de
abia pot patrunde pe ferestre.
Cu mare greutate, d'abia la ora 1 s'a putut deschide sedinta. Presedinte a fost proclamat Stefan Greceanu, presedintele
consiliului de administratie, dar d-rul Stoicescu i Grigore Golescu din partea Sandi Agrdcole, ca scrutatori. Secretari d-nii
G. Mumuianu si Emil Lazarescu.
din alegatori.
In tot timpul acesta, scandalul e Inspaimnttor. Nirnenea nu poate vorbi. Majoritatea din sal& este a libera1ilor Si
manifestatiile ei predomina.
Ferbinteala devine foarte mare.
Vol. III.
www.dacoromanica.ro
114
ruzi, in fruntea unui mare numar de sergent1 de oras. Liberalii Ii primesc cu huidueli feroce, agitatda in sala -este de nedescris. Protestarile i vociferarile curg din toate partile.
intesate de public si de armata, iarasi au fast batai, iarasi politia a trebuit sa intervie, pana ce, in sfarsit candidatib conservatori S'au retras.
Adevarul asupra retragerii este constatarea facuta c marea majoritate a voturilor era de partea liberalo-junirnistilor.
Inainte de alegere, Take Ionescu sondase pe liberali, propunandu-le o combinatie : sa nu mai fie lupta la Credit si s
se aleaga, de comun acord, cate dob membri din fiecare partid. Conservatorii propuneau pe d-nii Bratasanu si Grigore
Cantacuzino. Dar liberalii, constienti ea au mare majoritate a
voturilor, au refuzat.
Incercarea conservatorilor de a pune mna pe Creditul Rural n'a lzbutit.
In seara de Luni 13 Martie societatea Obolul organizase
la Teatrul National o reprezentatie filarmonica. Trebuia sa
se joace, cu diletanti din societatea bucuresteana, cateva piese
in limba franceza.
Impotriva acestui obiceiu de a se juCa in limba franceza
se facea de mai multa vreme o propaganda vie printre studenti; unul din propagatorii cei mai aprigi era d. Nicolae Iorga, pe atunci un nationalist si xenofob inflacarat.
La ora 6 d. a., inainte de reprezentatie d. Iorga si-a desvoltat o conferint4 In sala din str. Campineanu No. 12. D. Iorga a relevat faptul el clasele societatii romanesti nu dau dovezi de solidaritate, proba reprezentatia in limba franceza de
la Teatrul National.
Studentii surescitati au esit dela intrunire si s'au dus la
Teatrul National. Voind sa patrunda inauntru au fost impiedicati. De aci in colo ineepe un mare scandal care tine cateva
zile.
www.dacoromanica.ro
115
re parte din studenti si din public se refugiase la Cooperativa", de acolo incepura pietrele s loveasca in jandarmi. Doi
jandarmi sunt scost din randuri cu capetele sparte.
Triipa este enervata sq. nu mai poate sta In loc. Atunci se
cla orclin sa, fie evacuata, cafeneaua. Trupa porneste ca o tromba, asupra cafenelei. Geamurfle cad in uruituri sgomotoase, iar
Din spre Capsa apar rosiorii tar din spre Teatru gonesc
jandarmii cItlItri. Prinsi Intre cele doua trupe, barbati, femei,
copii nu mai stiu unde sa se adaposteasca unii intra prin
ganguri, altii se strecoara cum pot pe langa case ; momentul
este tragic.
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
Aurel C. Ionescu, dispruse e adevdrat, din rAndurile studentilor, ins& in ziva urmatoare colonelul recrutor- din judetul
Do lj, telegrafiazd cd Aurel Ionescu s'a prezentat la recrutare.
Dupd aceastd noapte studentii au ocupat Piata Teatrului
si calea Victoriei. Intre bulevard si Palatul regal timp de trei
zile, circulatia cu trasurile se fazea cu mare greutate iar agitatia a urmat cu toate manifestrile cunoscute: intruniri publice, discursuri la statuia lui Mihai Viteazul, procesii pe stracid, etc.
care dispretuia limba roman& Aceastd clasa de sus a dispretun In totdeauna limba neamulul. A vorbit and bulgAreste,
and greceste, and frantuzeste numai In limba rorridnului nu
i-a venit s vorbeasa. Asa Intelegem de ce Ion Vaarescu a.
lsat drept testament politic versurile :
Urmasilor mei Wiedresti
Las voud nzostenire,
Cresterea Umbel romdnesti
$La patriei iubire.
Astzi pare& s'a facut o imbundt&tire, democratizarea institutiilor a redat limbei romane o parte din drepturile ei in
aceastd Ord.
Dragostea pentru limba franceza era pentru societatea de
sus o adevrata boalk a nu vorbi bine romdneste era in acest
mediu, un lucru sic, a nu voibi bine frantuzeste era o mare
rusine.
Suntem singurul popor pe lume care posed& o clasa conducaoare instrdinatd cu totul prin limbd. Daca sentimentele
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
termediara. Cu oameni ca Gheorghe Cantacuzino, general Manu sau Dimitrie Sturza nici oda ta nu s'ar fi putut incerca loviturile atat de indraznete dela 1913 si 1916.
Ins, alma de Ior el Bratianu, nici unul din barbatii frun-
tasi ai gruparei din vrma n'a putut da tarei tot rodul gandirei
si autoritatei lor si nici unul n'a putut ajunge s aiba. aureola
autoritatei pe care o da numai varsta crescuta in tovarsia
meritului. Unii au murit prematur
precum Vasile Lascar,
Gogu Cantacuzino, Take Ionescu. Nicolae Filipescu,
altii
precum Alexandru Marghiloman
au fost impiedicatd de evenimente.
nescu, in urma, si nu departe Nicu Filipescu i Alexandru Marghiloman pe aceiasi linie, apoi Ionel Bratianu ridicandu-se atunci spre a revendica in numele tatalui sau
fiindca merite
nu avea inca
locul dintaiu in partidul liberal.
Din punctul de vedere al vietei sociale, Bucurestiul se
modifica cu incetul sau, mai bine zis, foarte incet.
Totusi, pe nesimtite, au disprut aproape toate petrecerile
pi
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
0 figura obicinuita era baronul de Herz, unchiul scriitorului cu acelas nume, ginere lui Beizadea Mita Ghica, fost of-ter in armata austriaca. Aproape in toate diminetdle U gaseai
la tera.sa lui Capsa, picior paste picior la o masa, ochind femeile
si pierzandu-si vremea.
Din oamenii politici au fost mai ales doi cari faceau in cof ataxia si in eaf eneaua Capa lungi statiuni, inconjurati de ziaesti si alti cunoscutd politiciani. Acestia erau : Anastase Stolojan dintre libera1i 1 Nicolae Filipescu dintre conservatorl.
www.dacoromanica.ro
123
un pranz ceva mai mult. Vara cel mai cautat restaurant pentru
toata lumea zisa buna" era Enescu din dosul palatului regal.
Motivul acestei oreferinte era gradinita din fata. In acest restaurant, se dejuna putin, insa. seara gradina i sala restaurantului erau atar de pline, In cat nu se mai gaseau locuri.
Afar din oras nu mai existau, cum am spus, toate vechile
graclini si localuri de petreceri ale tineretei mele.
Numai Vila Regal& se mai mentinea. Gradina Fronescu
incepe sa fie cunoscuta si s atraa lumea ; tot la fel, dar, cu
mai putin succes, o alta gradina. din fata zisa la Ene". Insa,
gradina la moda este aciurn Flora"
Administrata de catre niste german! de origina este ingrijita, mancarea e bun si nu tocmai scumpa.
Bucurestiul
daca, privim cu 50 de a,ti, in unna
s'a
transformat, fait, sa ne dam seama. Prerturile sunt Inca ieftine,
www.dacoromanica.ro
124
tice.
Asa, pe vremuri, am fost spectator al luptelor literare intre Junimea din Ia.si i literagi din Bucuresti.
Apoi intre B. P. Hasdeu, adept al arhaismului in limn pi
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
pura in el.
ori contra lui Ion Bratianu, iar Peste campul literilor se a.seaza
cu incetul, un val care porunceste ochilor sa{ nu mai vada is
www.dacoromanica.ro
127
rian. Orasul intreg era luminat cu petrol, iar in casele particulare luminatul se facea la fel plus pentru mai mare lux
manteta.
Apoi Capita la nu avea Dambovita rectificata cu cheiurile de
astazi. Dambovita era joas, la nivelul stradei; sacagiii aveau
un numar de vaduri pe unde intrau direct in garla si se aprovizionau cu apa pe care o vindeau apoi in oras.
Aceasta apa se limpezea in doua feluri: pentru gatit bucatele, spalatul vaselor, spalatul rufelor i toate celelalte trebuinte menajere, se intrebuinta apa dintr'o putina mai mare
www.dacoromanica.ro
128
nu, etc.. erau igrasioase. Apa garlei fhnd foarte sus ca nivel,
infiltratiile se faceau cu usurinta, pivnitele erau de obicei
umede, iar cand veneau ploi mari dela munte, Dambovita se
revarsa i inunda tot cartierul. Atunci toate stradele de care
am vorbit si gradina Cimgiu1ui stateau sub apa zile numeroase pana ce apele se retrageau.
Ultima mare revarsare a Dambovitei a fost sub domnia lui
Vocla Cuza la 1861. De aceasta, inundatie este legata i o legenda.
Vod Cuza, desi insurat cu domnita Elena, sora lui Theodor Rosetti, fost prim-ministru, nu avea copii; avea Ins& doi
www.dacoromanica.ro
129
inundate.
providentei
11 adopta.
erau copiii
spuneau gurile rele sau bune
Obrenovicioael, rod al amorului ei pentru Cuzai Vocia, iar
aparitia copiilor In luntre Intru intampinarea lui Vocla fuCopili
calea Victoriei dela Teatrul National pana la gradina Ateneului (fasta graclina Episcopiei),
dorinta a regelui Carol
pentru ca In fata palatului regal zgomotul trasarilor sa fie
inabusit
i In strada Lipscani.
Piatra cubic& domina in stradele centrale, piatra In bolovani pe cele1alte strade.
In 36 de ani incontestabil Bucurestiul a fcut cativa pa.si
www.dacoromanica.ro
130
Tribunalul a condamnat pe cAtiva dihtre arestati la pedepSe variind intre 15 zile si 3 zile inchisoare, pe altdi la 50
lei amenda. Un numar de arestati a fost achitat.
Totusi agitatia studenteasca Oontiuna.
La o intrunire publica tAnuta in sala Dacia" asista din lojd
Nicu Fiipescu, inconjurat de prietenii sai politici: C. Hiotu,
actual ministru al Palatuhli regal, printul Al. Calimachi, Dristorian. etc. Iar dela tribun au vorbdt Barbu Delavrancea si N.
Iorga. Trebue sa spun e6i d. Iorga era, pe vrernea aceea, inscris
In clubul junimist.
Aceasta intrunire fusese convocat nu de studenti ci de
oamenii de litere.
Ba.tranul istoric B. P. Hascleu a trimis dela Campina d-lui
A. C. Cuza urmatoarea telegrama pe care a citit-o in intrunire
d. N. Iorga
Iubiti colegi, fapta studentilor a lost un frumos i cutevdrat avant trances. Francesit ar fi tdcut intocntai. Felicit, insd,
nu pe studenti cari si-au indeplinit o datorie sacret, dar felicit
pe floarea profesorimii curat romaneascd din care fac qi nu voi
inceta de a face parte".
Au mai trimis telegrame de felicitare Si adeziune: Lupu
Costache din Barlad. Becescu-Silvan din Ploesti, C. Barcan,
din Dragasani, Scarlat C. Moiscu, din gara Barbatesti, Nicu
www.dacoromanica.ro
131
Ganea, din Iasi, sublocotenentul Vulcovici, din Craiova, cavaler de Flondor din Bucovina, Aurel Sulutiu din Transilvania, I. Bratescu-Voinesti din Targoviste, I. A. Basarabescu din
Ploesti, Elena Farago-Fatma, Matilda Poni, G. Orleanu, profesorii si elevii din Braila, Stroe Beloescu i Romniceanu din
Bar lad, N. P. Romanescu din Craiova, etc.
D. Iorga atacase pe Gradisteanu liindca, in calitate de presedinte al Ligii nu-si indeplineste datoria in chestia nationala,
iar Petre Gradisteanu ii raspunde printr'un lung rechizitoriu
punandu-L in contradictdune cu scrisul Si eonferintele tinute
mai inainte. Intre altele Gradisteanu aminteste cd tatal d-lui
Iorga ar fi murit de o boala mintala i ca pe bunicul d-lui Iorga
din Botosani, Ii numeau Constantin Iorga Buzatu. Nicolae Iorga
raspunde printr'o telegrama prin care nrofesorul trimite avoca-
www.dacoromanica.ro
132
dapesta.
Ziarele adversare junimiptilor, Intre care Adevdrul, atacau
pe Rilipescu pe care Il acuzau de inconsecvent. In adevr
www.dacoromanica.ro
133
austro-unguri din Capitala si a lui Petre Gradisteanu in numele Ligli Culturale, a raspuns primarul Vienei
Am venit aci indemnat de marile simpatii pe care le nutresc pentru poporul roman.
Sunt de pdrere cd Austria si Romdnia au impreund de deslegat mari probleme de inaltd civilizatie.
Cdnd Romdnia i Austria vor lucra impreund vor fi o mare
putere cdreia nici unul din inamici, ori de unde ar veni el, nu-i
vor putea face vre-un rdu.
Am venit in Romdnia spre a cunoaqte acest popor pentru
'care nutresc de multi ani cele mai man simpatii.
Va multumesc, d-le primar, dv. 0 celorlalti cari au venit
spre a ma intampinc
Va multumesc, Inca odatd pentru aceastd primire priete',leased care md onoreazd foarte mult si la care nu m'am agteptat.
Trdiascd poporuZ roman !
www.dacoromanica.ro
134
Suprimarea numelui doctorului Lueger a fost un act regretabil. Oricat de austriac a lost el, cu toate c Romania s'a
razboit contra Austriei, simpatiile d-rului Lueger pentru Romania au fost reale.
Francezii s'au razboit de atatea ori cu germanii i austriacii, dar niciodata nu s'au gandit ca sA suprime din Paris stradele Meyerbeer, Vienne, etc.
fost dat unei mici stradele ce leaga str. Berthelot cu str. Stirbei-Vocla.
www.dacoromanica.ro
135
asupra
Bucuretsilor.
Atunci partizanii abtinerei au inceput actiunea de acaparare a partidului carpist pentru ideia abtinerei.
SA povestim cele petrecute in cele trei culise politice.
spunea nimic.
Daca ar fi Lost aniversarea de 50 de ani era altceva. 0 jumAtate de secol putea fi o data demna de comemorat.
mai ales carDar partidele de opozitie s'au alarmat. Ele
pitil si-au zis cA, daca Expozitia i toata injghebarea pus5.
la cale de guvern reusesc, in acest caz partidul cantacuzinist se
intreste, si, mai ales, se intAreste Take Ionescu rAmas singur
viitor sef al partidului.
Nicu Filipescu era cel mai d5rz adversar al lui Take Ione-
www.dacoromanica.ro
136
La inaugurarea Expozitiei a asitat intregul carp diplomatic, afar& de ministrul Turciei, Kiazirn Bey. Acest ambasador
s'a abtinut din cauza ea in Expozitie figura si bateria de La
Calafat, aceea care a tras primul tan in razboiul de la 1877.
Ceremonia s'a desfasurat in chipul urmator : Dupa serviciul divin oficiat de amandoi mitropoliti si toti episcopli, au
varbit in online : Ion Lahovary, ministrul domeniilor ; dr. C.
Istrati, comisarul general al Expozitiei, si la sfarsit regale, care
a raspuns.
Pe cand vorbea doctoral Istrati principele Carol, fiul mostenitorului tronului, a avut un usor lesin din cauza caldurei si a
uniformei ce purta. Generalul dr. Teodori, medical palatulut
i-a dat sa miroasb, eter.
www.dacoromanica.ro
137
Dar &ft nu uitdm sd adresdm prinosul nostru de recunostintd beirbatilor de stat can au condus poporul roman pe a-
ceastd cale rodnicd, desfelfurand. de asemenea, pe terenul economic, falnica deviza a coroanei de ate] : PRIN NOI INpINE".
Aceste randuri spun, fara putinta de tagada, cum cd formula a fost ernisa mai intaiu de- regele Carol, ca a lost si este
deviza Coroanei de otel, iar nici de cum, precurn se crede astazi,
o formula sau un eres al partidului liberal.
Discursului regal i-a urmat semnarea actului comeniorativ
de catre rege si de familia regala, de mitropolitd i episcopi,
de ministri, etc.
Apoi regele i cu cei din urma sa au vizitat Palatul Artelor i celelalte pavilicane.
liberalii 31 unlmiptii
Am spus c partidele din cpozitie
au boicotat Expozitia, dar i ungunii s'au asociat acestui boicot.
Ziarul .,Braso Hirlap" din Brasov a publicat un articol intitu-
www.dacoromanica.ro
138
Pe la sfarpitul lunei Iunie criza ministeriala, latenta izbucnepte. Fiii lui Gheorghe Cantacuzino iau pozitie in contra lui
Badarau, pe cancl, din alt parte, trateaza cu Nicu Filipescu
reimpacare cu partidul junimist. Se lucreazai, cu alte cuvinte,
la revenirea catre anul 1900, cand iarap Take Ionescu a fost
jertfit in folosul lui Petre Carp pi al partidnlui sau.
Timp de o luna de zile Baciarau este atacat cu cea mai
mare violenta, punandu-i-se in sarcina acte rusinoase ; in
sfarpit, pe la jumtatea lui Iunie, ministrul justitiei este silit sa
demisioneze, iar in locu-i e numit Dimitrie Greceanu, un fruntap conservator din Iasi. Dimitrie Greceanu a fost omorat dupa
1918, in atentatul cu bombe savarpit la Senat.
Aceasta remaniere inseamna infrangerea lui Take Ionescu
ca si inceputul marei lupte care va duce in mai plitin de un an,
pe de o parte la caderea dela guvern a conservatorilor, la fuziunea cu junimiptii pi la proclamarea lui Carp ca pef al partidului conservator, iar pe de alta la fundarea partidului conservator-democrat.
Epind BacMI-5x din minister, Take Ionescu ramane izolat,
caci toti ceilaltd miniptri apartin clasei boerepti. Insup d. Midesi de alt a. parte,
hail ITradescu, care nu trece drept boer
sustine cum ca are hrisoave Ca scoboara din Mihai Viteazul
este cantacuzinist.
Prin deznodamantul acesta, firepte, influenta politica a lui
Take Ionescu scade considerabil.
Presa laturalnica a lui Take Ionescu considera lovitura ca
un succes al junimiptilor, intru cat junimiptii au de:..larat ca
www.dacoromanica.ro
139
bilonului :
www.dacoromanica.ro
140
a j utorari grabnice.
Aceasta stire aprinde din nou spiritele mai ales pe maceclonenii aflatd in Bueuresti, asa ca doua. zile mai tarziu, pe bulevardul Academiei, pe trotuarul din f ata berariei Cosman, astzi Mircea, un 'Omar ma.cedonean, anume Pandele Magiara. udde, cu un foc de revolver, pe grecul Nicolachi Paraschidis.
Acest Parasehidis era cunoscut ca unul dintre cei mai primejdiosi propagandisti greci i dusman al revendicarilor aromnilor. Atentatorul, tanr de 19 ani, a declarat ea este in Bucuresti de 14 zile, unde a venit inadins ca sa omoare pe Paraschidis
www.dacoromanica.ro
141
deschis de corul de 100 persoane, din Resita-Montana, Boc4neni 51 Bozovicenii din Cacova, din Beiu.5, corul Hilaria, corul
din Cotei, corul din Oravita romank corul eirmonia, corul din
San Miclau al lugojenilor.
La sfar0t, toate impreuna cu cele 800 voci, au cantat Hai
www.dacoromanica.ro
142
si spuse :
www.dacoromanica.ro
143
conservator.
Stirile venite din Rusia sunt iarsi foarte grave. revolutia izbucnise In deosebite puncte. Tarul Nicolae daduse
poporului o constitutie si un parlament. Astfel intaia Dumb, este
www.dacoromanica.ro
- 144
aleasa. Dar functionarea ei este grea fiindca in Dum predomina elementul inaintat.
Imparalteasa i calugarul Rasputin, proorocul ei, combatDuma. lor li se asociaza camarile, asa Ca triumful este al reactiunei. Duma este dizolvata i o a doua duma este chemata pe
baza unui sufragiu mai re.strans. La auzu1 disoilvarei primei adunari parlamentare poporul incepe s se miste asa ca guvernul este silit sa intrebuinteze violenta i teroarea. Flacarile revolutiunei lucesc din nou.
Dar aceste flacari se intind departe i se apropie de granitele Romaniei. In curand, mai repecie decat cred toti la noi;
a doua zi dupa nesfarsitele petreceri din Parcul Carol. tranii
se vor revolta Incepand dela granita Rusiei. Samanta aruncata
acolo, a fost adusa de furtuna razvratirei si a rodit aici. Peste
zece ani cea mai puternica revolutiune va izhucni in marele
imperiu si, peste tot atati ani, tranimea romaneasca va fi improprietarita.
Dar Bucurestiul de altadata, aclica Bucurestiul dela 1906
era nepasator de toate sti nu presimtea viitorul. Aci la noi unit
petreceau pe campia Filaretului, iar allii Ii pierdeau vreme si
energie in intrigi meschine, pentru suprematia politica.
pi in timpul acesta flacara ciestea sub cenuse.
- La 15 Septembrie 1906 au aparut si au fost puse in vanzare marcile postale jubilare ale Expozigunei. Aceste marci,
care au fost vandute publicului numai timp de 3 zile, au aparut
intr'o serie de 14 va1ori dela 3 bani 'Dana la 3 lei. Seria total&
a costat 9 lei 50 bani. Au fost tiparite numai 15 mii bucati, In
doll& culori, cu vederi din Expozitie
www.dacoromanica.ro
145
10
www.dacoromanica.ro
146
aceea ca, pe cand grecii luptau contra Turciei, aromanii sustineau pe turd. Dar aceasta atitudine era dictata de UR interes
fortat: aromanii fiind atacati cu furie de greci i amenintati
cu desnationalizarea, erau siliti sa./ se rezime pe turd spre a nu
pieri.
Cu venirea macedonenior, toti roman!! subjugati au venit sa viziteze Expozitia, afara de basarabeni.
Singuri basarabenii, supust regimului salbatic al rusilor,
nu puteau manifesta dragostea lor pentru statul roman.
In ziva de 9 Septembrie s'a Intamplat o tragedie la Casa
de depuneri 1 consemnatiuni. Ian Vladoianu unul dintre cei
mai destoinici g cinstiti functionari, fost, multa vrerne, director general al Regiei monopolurilor statului, era acum director
general al Casei de depuneri. Fiind bolnav de inima, boala f
cuse atat de mari progrese incat nu mai era speranta de yindecare.
In ziva de 9 Septembrie, fiind prins de un acces de anghina pectorala, a esit din camera cerand aer, apoi s'a aruncat de pe balustrada etajulUi intaiu pe podeala de marmura a
holului.
www.dacoromanica.ro
147
caruia. se dadeau math asalturi. In fine pe la sfasitul lui Octombrie d. Vldescu este inlocuit cu d. Disescu. Take Ionescu
si-a luat revansa, situatda lui In guvern si in partid e Intlreste din nou.
In noaptea de 24 spre 25 Octombrie moare Dimitrie August Lauthan.
Take Laurian a fost o figura bucuresteank o fala a Ino podoaba a presei. Fiu al lui August Treboniu Laurian, el a ocupat postul de profesor de filozofie
al liceului Sf. Sava. LicentAat In litere dela Bucuresti si doctor in filosofie dela Bruxelles, s'a nascut in Bucuresti, la
anul 1846. A niurit, deci, tanar Inca, de o dubla pneumonie, la
vatamantului,
60 ani.
www.dacoromanica.ro
148
instructie, a fost deputat al Capita lei, a fondat foaia Transacfiuni Literare si, impreuna cu profesorul Stefan Mihailescu,
ziarul Romdnia Liberd.
A lost presedintele celei de a doll& Societti a prese
Laurian n'a avut in vi9.l 6. rasplata meritelor, culturei, inteligentei si a talentului sail. A fost unul dintre acei oameni
ingrati.
un ardelean plin
Fiu al lui August Treboniu Laurian,
de patriotism, dascal distins i profesor de limba romanl al
Take Laurian era unul dintre cei mai strAluregelui Carol,
eiti oameni ai epocei lui.
Intelectual fin, foarte cult, om de spirit si scriitor de elita,
a ddrijat cel dintai ziar politic cotielian independent, scris cu
toast& ingrijirea. Romdnia Liberec,
unde s'a perindat, debutnd, toat pleiada marilor scriitori de mai tarziu : Stefan Mihailescu, Barbu Delavrancea, Al. Vlahuti, Duiliu Zamfirescu,
a fort nu numai un ziar politic, dar i ziarul inteetc., etc.,
lectual.
La Clubul Tinerimei, Take Laurian stralucia prin verva lui
Intotdeaama vie
La 4 Noembrie s'a Mut la Expozitie, in Arenele Romane,
solemnitatea imprtirei premiilor la expozanti.- Solemnitatea
a inceput cu inmul jubilar, opera maestrului Gheorghe Eneseu.
Inmul a fost cantat de o fanfara compulsA din elernentele cele
,
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
tate din Berlin, doctcrul Norden, care n'a aprobat diagnoza lui
Ortner.
Diagnoza celui dintai era. : Arterioscleroza cardioartriti-
a" iar diagnoza lui Norden : Catar al stomacului cu multiple mid ulceratii",
Cat a stat dootorul Norden in Bucuresti, jumtate Capital& s'a inscris ca s&-1 consulte. Savantul german a trebuit
riei Cosman, bulevardul Academiei, pe grecul Paraschides. Acuzatul a fost aparat de advocata Petre Grdisteanu i Radu Ro-
Mr& conditiuni, v&zand, pe de alt& parte, c& Take Ionescu lucreaz& ca, in ziva cand sena va fi vacantl, sefia s-i revie lui,
apoi suferind i influenta fiilor s&i, cart pledeaz& pentru reIntregirea partidului cu elementul junimist, ajunge la concluzia s& cedeze sefia lui Petre Carp.
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
un rost.
Apoi, cu prilejul acestui congres, multi liberali, unii foarte
vechi in partid, alii mad noui dar oameni de valoare, au fost
exclusi din organizatie. Daca partidul n'ar fi fost foarte aprone de putere nu i-ar fi permis ca s excluda membri si
mai ales, membri din cadre. Un partid in opozitie are tot interesul ca sa atraga lume cat mai mult.
putere de munca l vastele sale cunostinte in materie financiara.. ocupa un loc de frunte in ministerul roman i e, in tot
cazul, unul dintre aced cu cari trebuie contat in. viitor. El face
parte dintre acei romdni cari sunt convinsi cd Romdnia, intro-
www.dacoromanica.ro
153
tinand relatiuni vii cu Germania, isi apdra cdt mai bina pro-
priile interese.
VOSSISCHE ZEITUNG : Sub au,spiciile lui Take lonescu
s'au desvoltat intreprinderile germane de petrol din .Romdnia
nistrii sad sa aiba absolut mana libera. Mai voia ca toti oamenii politici din tara s tie ca deasupra votintei sale nu
m.ai este alta. Un intim al regehu Carol a spus odatb,
Regele Carol nu aclmite ca min4trii i guvernele sd-i
tie impuse fie ori de uncle : nici de particle, nici de stradd, nici
de cei din afard.
Take Ionescu, insa in lupta pe care trebuia s'o sustie
spre a se urea pana la sefia partidului, a judecat cg, o favoare
exceptionala a Imparatului Wilhelm va face o mare impresie
tn tara si va aduce in jurul su pe cei mai multi politiciani ca
si pe toti cei cari traesc din binefacerile bugetare.
Regelui nu i-a placut gestul ; de aceea
pe lang bltele
n'a vcit niciodata sa. dea puterea intreaga lui Take Ionescu.
Berlinul insa, care voia s alba oameni politici siguri In
tinea s-1
Romania
in vederea evenimentelor viitoare
alba pe Take Ionescu care, dupa rapoartele lui Kiderlen-Waechter, era omul politic cu cel mai mare viitor In tara noastra.
Insusi regele Carol spusese, odata, fata de mai multa lunie
si fat& de ministrii straini r.
www.dacoromanica.ro
154
lui conservator.
Se alcatuepte o comdsiune care sit piece la Paris spre a
trata incheierea unei conventiuni comerciale. Prim delegat este
politice.
Bucureptiul este in sarbatoare artistica. Marele pi neintrecutul violondst Kubelik concerteaza la Ateneu. In Sonata
Kreutzer l Legenda din Wienda,wsky, Kubelik a repurtat suecese triumfale
Cum se schimba vremurile pi preturile ! Astazi la 1929
zdarele fagaduesc cate 10.000 lei premiu pentru o poezie,
dar
www.dacoromanica.ro
155
Partidul liberal anunta ea incepe campania de rsturnare impotriva guvernului. 0 intrunire public& este hotarat9i
fiinda in totdeauna, in cel din urm 20 de ani, campaniile de
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
nisti sau junimisti ; de aceea lucrarea pentru fuzionarea tuturor conservatorilor Incepe cu struintA.
Cele din urma evenirnente parlamentare l victoril takiste.
nmnirea d-lui Disescu la departamentul instructiei, cat si alegerea presedintelui i vicepresedintelui Camerei, toti takisti
au lasat cantacuzinistilor impresia ea sunt In minoritate pi ca.
Lunt la discretia lui Take Ionescu. Inferioritatea lor era, dernonstrata.
Ionescu nu Indraznea.
Desi uns dela Berlin, Ii era teama. Pe regele Carol 11 stia
ca-i este ostil, fiindca odata spusese intimilor
Neamtul nu md vrea, dar 'am sd-i silesc mdna.
Regale Carol fusese informat despre vorbele acestea si nu
nita. Batranii conservator!, ca i junimistii, se foloseau de indiscretiile lui Take Ionescu i lucrau In umbra atat la palat,
cat si In snul partidului.
Take Ionescu, cu toate marile lui calitati intelectuale, avea
dou marl lipsuri, mai ales pentru un om politic : era fricos
pi vorbea prea mult. N'avea indrazneala loviturilor mari i nu-si
putea tine limba. Acest din urma cusur i-a facut in viata politica mit rau. Cat despre lipsa de curaj, nurnai adestei infirmitati se datoreste faptul Ca, desi era barbatul politic cel mai
talentat, cel mai activ i cel cu mai multe cunostint,e In strainatate, n'a putut nici odata ajunge unde dorea.
Cu toata sov6lia1a lui Take Ionescu
caci nu se Irnpotriyea categoric takistii hotArasc s puie piicorul In prag i sa
cueereasel presedintia Camerei.cht si locul de vice-presedinte.
Daca Cantacuzino se va opune, s dea lovitura cu forta i sa
treaca paste el.
Cantaeuzinistii sunt pusi In curent. Curn fuziunea cu Junimistii nu era Inca facuta fiindca tratativele erau deabia Ineepute
ei s'au temut de o Infrangere In Camera ; de aceea
seful a cedat la. toate cererile lui Take Ionescu. Ins& cu aceasta,
hotararea lui Cantacuzino de a se impaca cu junimistii deveni
definitiva.
Negociatorii i-au pus Inainte viitorul urmasilor sal., au facut apel la isentimentele lui de tata. I s'a spus ca. daca Take
Ionescu va ajunge sef al partidului, fiii sal, earl au luptat, Impotriva lui cu atata hotarare. vor fi anihilati ; dimpotriva daca
va lua Petre Carp sefia, este sigur ca, dupa Alexandru Mar-
www.dacoromanica.ro
159
Take Ionescu.
Rscoalele t.1..ranesti, care au isbucnit peste cateva elle,
dela evenimentele pe care le povestesc, au grabit soluta crizei
din sanul partidului conservator.
lea, asa ca nu mai putea avea capul linitit pentruca sa. ingrijeasca si de trebile tarii.
Pe cand in Bucuresti se petreceau aceste fapte, tar
partidul liberal se pregatea s ia puterea, din Bulgaria vine
vestea asasinarii primului ministru Petcov. Acest asasinat
faptut pe strad pe cand primul ministru era insotit de alti
era in legatura cu agitatiile politice i balcanice
minietri,
care pregateau evenimentele viitoare. De aceea la Bucuresti
asa.sinatul a produs emote.
Capitala Romaniei incepe sa sufere mai serios de pe
urrna Expozitiunei din Parcul Carol: scumpetea traiului.
In ziare apar primele articole purtand titlul: Traiul se
scumpeste. Acest neajuns insa nu impiedic lumea sa petreaca,
iar numerosi artisti straini s dea reprezentatiuni.
www.dacoromanica.ro
160
lua auzul.
Pe cand framantarile politice ocupau atentda si activitatea tuturor politieianilor, o stire de o mare gravitate cade
ca un traznet: taranii din nordul Moldovei s'au rasculat.
Ralccoalele pornese cu un caracter antisemit pe la sfarsi-
d'a doua din tart ca Intindere. Cea mai mare era Jigalia din
Proprietarul mosiei era pencipele Mihai Sturza, mosia era arendata lui Mochi Fischer si administrata de catre fratele acestuia, Abram.
www.dacoromanica.ro
161
Take Ionescu, de cand isi pusese In gand sa. ia sena partidului conservator, lucra nu vumai In parlament, dar i in
toata tara ca sa-si atraga partizani, astfel ca, in rnomentul acela, de a Cantacuzino era sef al partidului, sef al guvernului
si ministru de interne, majoritatea prefectilor erau takisti.
modul de
a opera al Wanilor, era identic cu felul In care au operat taranii rusi rd.sculati cativa ani mai inainte. Adevarul este ca
vreo cativa studenti romani, veniti din Basarabia, au fost dovediti printre instigatori. Patru dintre acestia au *lost arestati
la Targul Frumos.
La Bucuresti oamenii politici din opozitie se agita Presa
VoL III.
17
www.dacoromanica.ro
162
La Bucuresti, politicianii au perdut capul. La Camera circula, tot soiul de stiri exagerate si se fac tot felul de propuneri.
Comisiunea bugetara. a Camerei a hotarit s numeasca o
comisiune nermanenta care sa lucreze cu guvernul la legile agrare urgente.
In Camera se agita formarea unui guvern de coalitilune,
compus din fruntasi ai tuturor partidelor, care sa ainisteasca
tara i sa realizeze reformele agrare.
www.dacoromanica.ro
163
ameninta toate orasele. Taranii, dupa ce au devastat TargulFrumos, sant acum la bariera Iasilor.
La Botosani taranii vor sa patrunda in oras, dar supt opriti
de armata. Tarandi ataca cu pietre, lemne i revolvere. Trupa
raspunde l patru tarani cad morti.
Camera trece de urgenta in sectiuni, alege un raportor si
voteaza, in cateva clipe, proiectul de lege pentru concentrarea
xezervistilor.
La Senat interpeleaza Dimitrie Sturza, seful liberalilor. Acesta arata ca in Moldova cloua familii: Fischer si luster au
acaparat cele mai mari mod, pe care au impus taranilor cele
mai neomenoase con clitiuni de munca'.
a tras in tarani uncle au cazut 14 morti. La Iasi taranii au patruns cu forta in oras. Pretutindeni evreii stau baricadati prin
-case si tin prvliile inchise.
La Cucuteni, unde majoritatea populatiei este ungureasca,
.s'a intamplat o ciocnire cu taranii romani. Trupa intervenind,
au cazut 30 ungureni raniti i patru morti.
La Bacau o noua ciocnire cu armata, uncle au cAzut mai
multi morti.
In sfarsit rascoalele au trecut in Muntenia, si se apropie
de Capita la. Acum toata aumea *Pa pierdut capul. Guverna-mentalii sunt cu totul aiuriii i nu mai stiu la ce solutie O. se
cpreasca.
Guvernatorul Bucovinei telegrafiaza la Bucuresti c cete
marl de tarani bucovineni, cuprinsi de agitatie, vor s treaca
in Moldova spre a da ajutor taranilor rsculati.
www.dacoromanica.ro
164
grafic la Bucuresti.
ca falimentul a =at.
Ce se intamplase?
Erau gagistii, coristii i muzicantii din trupa Operei defuncte, cari, nefiind platitt de impresaT, isi cereau acum dreptul.
Acestia aratau ca Davila le datoreaza 6000 lei si c acum nici
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
oameni
www.dacoromanica.ro
168
nu a produs o prea mare impresie, cad gesturile oamenilor politici sunt considerate In Romania nurnai drept manifestatiuni
de oportunitate.
Numai discursul lui Petre Carp, care a luat fatis apararea
marei proprietati, a facut vdiva In randurile proprietarilor
arendasilor. Trebuie sa mai spun ca. graba conservatorilor pro-
www.dacoromanica.ro
169
Dar pe cnd in parlament se petrec soene de duioas& infr&tdre intre partide, ziarul oficios al guvernului Vointa Natdonal" public& un articol foarte violent impotriva fostului
guvern conservator. Senatdrii protesteaz cu vehement-a.
Imediat dup cderea dela putere, Gheorghe Cantacuzino convoaca majorittdle la Senat. Vin senatorili i putini
deputati.
Cantacuzino prevede liberalilor o scurt& guvernare i o
reverdre a conservatorilor intriti i cu mai mult prestigiu. Comunica, cum c5, a propus lui Sturza un minister de coalitie a
tuturor partidelor, insa Sturza a refuzat sub cuvant, ca un asemenea guvern ar fi cdzut prada neintelegerilor.
Arat..1../ apoi c& a propus i lui Carp colaborarea; Carp a
primit ; insk prea tarziu.
Refuzul lui Sturza avea, insk o alt& cauz& destul de binecuvantat : avea fagaduiala regelui de a veni singur la putere. Cum ar fi primit deci o aituatde secundair& de vreme ce
era sigur e& peste trei zile va fi primul rninistru al trei ?
Situatia devenind tot mai grava, portofoliul rzboiului este
incredintat generalului Averescu. Represiunea incepe cu o vtigoare extraorclinark Unele sate rAsculate sunt bombardate cu
artilerie.
Se constat c& in capul rascoalelor se all& preoti i invtatori ; acestia aunt of iteriii OrAnimii. La ministerul de interne yin rapoarte c& printre Wand cAzuti se gkesc multi preoti
si invAtatori. Taranii lupt cu tot felul de manopere.
cate doi
asa se raporteaza oficial la Camera
La Olt
cameni cal&ri merg in capul rasculatilor in haine Wariest, avand pe piept portretele regelui i reginei, sunt 1flCfl cu o esarp& tricolor& si poarta cate un steag.
Lang& calareti merg doi tarani, unul cu o tinichea cu vopsea rosie, altul cu vopsea neagrk Conacurilor unse cu rosu li se
d& foc, cele unse cu negru sunt d&tarnate.
La Camera unii deputati acuzA pe Take Ionescu cum o& a
provocat venirea liberalilor. Take Ionescu, cum se iveste lit
www.dacoromanica.ro
170
incinta, este inconjurat i i se cere sa dea explicata. Take Ionescu e foarte iritat. El raspunde :
Nu v pot spune nimic acum, dar va pot declara ca nu
mai era de suferit. De un an de zile un membru al opozitiei era
In guvern.
sa-ni
tor la toate legile guvernului, caruia i-a dat cel mai cald concurs. A doua zi la Senat, Sturza se duce la d. Disescu, ii multurneste i ii spune :
Mi-ai platit pe Watzman !
Ce era Watzman ?
Alpinist pasionat, Dirnitrie Sturza se afla, in vara anului
1897 pe culmea alpina Watzman cu d. Disescu. Acesta faca.nci
o miscare gresit, era sa cada in prapastie, dar Sturza II prinse
repede cu vigoare si-I aduse inapoi.
In cursul represiunilor trei sate au foe, distruse cu tunurile. Acestea sunt : Hudivoaia, Vieru i Stanesti din Vlasca.
Stanesti este un loc istoric cu amintiri din timpul lui Mihai Viteazul. Aai, dupa o lupta data intre armatele romane si
tatare, a urmat un duel intre hatmanul tatarilor si comandantul romanilor Stroe Buzescu.
Compania pe care o comanda capitanul Mares la Stanesti
a fost degradata si stearsa din controalele armatei fiindca a
lasat ca ofiterii s fie atacati si gray loviti. Capitanul Mares
n'a murit pe loc, cum se spusese, dar a ramas in stare grav5.
In Bucuresti starea spiritelor e in surescitare.
Pasta refuza sa transporte scrisorile de valoare pentru Ol.
tenia.
www.dacoromanica.ro
171
rie, aduce multi tarani legati cot la cot cu funii. Se vad multi
mosnegi cu
bile albe.
Cateva sate sunt bombardate si in Do 1j, printre care marele sat Ban lest.
La Stnest taranii au folosit telefonul. Dupd. uciderea locotenentului Nitulescu i ranirea grava a capitanului Mares,
taranii s'au dus la primarie sa audal la teief on ordinele date de
autoritat. In adevar. au auzit onlinele date ca comunele Stanest, Hudivoaia i Vieru s fie bombardate. Indata s'a dat alarma i locuitorii s'au ref ugiat in catunele Ghizdaru si Balanu.
A doua zi sateanul Stoica Iorga s'a dus calare la Giurgia
ca sa afle cand sosesc tunurile. Repede s'a intors si a vestit
lumea.
Satul Stnesti a fest bombardat cateva ore, astfel ca absolut teate casele au fost distruse, afara de scoala i biserica.
In sat nu mai erau decat cloud./ femei batrane care s'au refugiat in tinda bisericei.
Gheorghe Panu publica in Seiptdmna sa un articol asupra
rascoalelor intitulat InvatOminte". Panu scrie :
;
educatie.
Ca consecintd a icleii'de mai sus, am lcisat rolul de educatori. pe care era clatoria noastrii sd-1 avem, agitatorilor de
meserie, en,ergumenilor i derbedeilor.
Iatd adevdrul".
www.dacoromanica.ro
172
Cu toate acestea Bucurestii petrec. Desi suntem in r&s-coale si in postul Pastalui ziarele public& anunciul teatrului Edison cum a in fiecare Duminick si Joi este bal rnascat !...
Carp a primit presedintia si a spus proprietarilor c datoria lor este .0, fac politica in acele momenta, aclic& sa dea
indicatAii cum o se rezolve chestiunea taraneasca. Carp, spune
presa takistk s'a pus in fruntea partidului marilor proprietari
fondnd astfel un nou partid.
Desi Take Ionescu sfatuise partizanii s& nu fac deocamdata politick tocmai contrariul se intamplk Al. Badarau, de
indat cc a ajuns la Iasi, a luat initiativa unei calatOrki prin
orasele din Moldova pentru formarca de comitete.
La Bucuresti, cantacuzinistii, pusi in curent, raspand. Un
comunicat aprut in ziarul Conservatorul" desaprob& actiunea
www.dacoromanica.ro
173
Un conservator intransigent care in totdeauna a fost adversarul fuziunel, este generalul Manu. El declar ea daca seface fuziunea cu junirni.tii, se va retrage din politda activa._
Take Ionescu este si el ostil fuziunei, dar simuleaza si nu,
declara nirnic. Cand cu eateva zile in mina., a spus la Camera
ea, de un an de zile, un membru al opozitiei era si lucra in
guvern, a voit s faca aluzie la Nicu Filipescu care influenta
pe minitrii cantacuzinisti i punea lui Take Ionescu toate betele In roate..
Greutatea era dinspre Cantacuzino, care trebuia hotarat,
nintd, subsemnatii ne-am inteles sit facem concentrarea conservatoare menitd a apdra interesele superioare ale tdrii, periclitate prin propaganda socialistd care a zdruncinat temeliileordinei sociale".
P. P. CARP
nati : P. Carp, Gheorghe Cantaeuzino, Titu Maioreseu, Ion Lahovary, Take Ionescu, Alexandru Marghilornan i Nicu Flupescu.
www.dacoromanica.ro
174
a trimis o scrisoare lui Gheorghe Cantacuzino prin care ii fdcea cunoscut c nu va intreprincle himic impotriva actului consumat, va ra,mdne numai, de aci inainte, spectator pasty in politica.
Al. Marghiloman si Take Ionescu sunt insaircinati sit lucreze la organizarea noului partid in toate judetele.
S vedem acum care este situatia in tail.. Rscoalele
au fost potolite, dar ceiace a urmat a fost cu mult mai groaznic decat ceiace a Lost in toiul revoltei.
In timoul culminant al rdscoalelor, unii tdrani au sdvarsit
cruzimi neinchipuite. La multe mosii au prins p proprietari.
pe arendasi sau pe aamenii lor de serviciu i i-au batut 51
schingiuit ingrozitor. ADOi au dat foe conacurilor, magaziilor
www.dacoromanica.ro
175
au foist denuntati, prinsi i impuscati. Era destul ca un arendas sau un functional' de pe vre-o mosie sa alba pica pe un
cm
i sa-1 denunte pentru ca acesta sa fie prins i executat
surnar fait nici o judecata.
Cancl taranii erau prinsi in grupuri mari erau ineonjurati,
www.dacoromanica.ro
176
politica V de
Primiti, etc
General G. Manu
Conservatorii se intrunesc si numesc comitetul lor electoral campus din: G. Cantacuzinc, Take Ionescu, Al. Marghi-
www.dacoromanica.ro
177
rzboiului din 1877-1878, a calaborat la mai multe ziare Iranceze i romane. Cand a murit era directorul ziarului takist
La Roumanie.
Frederic Dame a colaborat si la un dictionar, si a dirijat Un
In aceste alegeri, aproape n'a fost lupta, de oarece candidatii opozitiei cari au fost alesi, au lost toti in cartel cu
guvernul, adica au fost tolerati de guvern care nu le-a prezentat contra candidgi. Guvernul a lasat sa iasa numai pe fruntasii de maim Intaia ai opozitiei, toti ceilalti au fost cornbatuti
si n'au putut patrunde in Camere.
Daca de obiceiu alegerile s'au facut intotdeauna in Romania cu presiunile administratiei, de randul acesta s'au facut Si
cu complicitatea opozitiei.
zanti i rnai restrans ca la Senat, anume: Petro Carp, Al. Marghiloman, Take Ionescu, Nicolae Filipescu i inca cativa.
Luptele politice nu sunt darze catava vreme fiindca partidele se sucotesc legate inca nrin pactul dela 13 Martie, cand,
Vol. III.
12
www.dacoromanica.ro
178
0 slaba satisfactie entru Gheorghe Panu, omul eminent care n'a putut ajunge ministru intfo tard cu atat de pu-
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
Villavechia.
www.dacoromanica.ro
181
10 Septembrie, 2 sedinte.
11 Septembrie 2 sedinte.
In timpul vizitei dela Constanta, 30 de membri ad congresului au vizitat regiunea. petrolifera dela Bacau.
Lucrarile congresului de petrol urmeaza in cea mai depli-na ordine.
www.dacoromanica.ro
182
un .
Cu toate laudele arnabide adresate de congresisti organizatorilor congresului, acestia au rmas foarte nemultumiti din
cauza ca. cea mai mare parte a zilelor a fost consacrata sarbatorilor i banchetelor, unde congresistii erau datori s vie in
frac.
www.dacoromanica.ro
183
Unul dintre congresisti a spus chiar: Am vend la conpresul fracurilor. S'au finut 70 de conferinfe tratdnd despre
chestiunile cele mai interesante, dar cine le-a putut discuta in
termenul atilt de scurt ce ni s'a acordat?".
Pentru discutarea atator chestiuni de cea mai mare impartanta, cari au atras pe cei mai de seam& savanti si specialist din lumea intreaga, n'au fost consacrate decat 3 zile;
toate celelalte au fost ocupate cu excursii, banchete si alte
petreceri.
ar 11 trebuit un numar mai mare de sedinte g mai putine petreceri. Apoi ar fi trebuit tin numar de sedinte plenare in care
tot congresistii s fi putut participa la discutiile urmate numaJi falt de membrii sectiunilor.
Din desbaterile congresului i expunerile oficiale, s'a cumunicat cum ea la acea epee& erau investite in petrolurile
romanesti urmtoarele capitaluri: german 74 milioane, francez 31 milioane, olandez 22 milioane, roman 16 mllioane, italian 15 milioane, american 12 milioane, belgian 5 rnilioakle, englez 3 milicane, celelalte diverse rani imvreund 6 milioane lumatate.
www.dacoromanica.ro
184
Urn alt banchet, cel din parcul Carol, s'a semnalat prin
ginalitatea menuului. Iata-1:
ot-
MENU
Sigroine d'origine animale a restes d'Epior15.'
Dysoclilsiefer a injection d'asphalte et d'owkerite.
Paloeoniscus bone de .salse de Policiore.
Tranches de trepan bouilli mouillees de naphte espagn01
fonge dans un gres veil a huile lourde.
Nummulites au lampant 150 gr.
Anticlinal Neoarcheophetise, a coeur de tuf dacitique,.
Couches bigarees, froises. taillees, broyees a traces de pc..
trole et d'eaux accides.
Vaseline polychroique sous o
Schiste menillitique.
Derive.; lacts d'origine animale.
Origine de toutes les essences non petrolifres
Ragnons et concretions sucrees.
Extrait de lignite
Distille de Bighead.
Gazoline de Drum'
Petroleum de Campeni 200 m. de profendeur et ambre Ii-
quide de DrdMani.
riteiu rouge de Dcalu Mare.
www.dacoromanica.ro
185
Pactul incheiat intre partide nu dureaza mull; luptele de la un partid la altul reincep.
Un motiv de insprire a relatiunior i un semnal al izbucnirei ostilittilor II d ministrul instructiunei Spiru Haret
care loveste in mune drepturi castigate ale unora dintre profesori.
Acesti profesori cum si toti profesorii conservatori convoac& un Congres de protestare in Bucuresti.
La 28 August s'a intrunit acest congres al corpului didactic
la Cercul profesorilor secundari din calea Vietoriei.
Comitetul congresului e compus astfel:
Sabba Stefanescu si C. R. Motru profesori universitari:
N. Ionescu, I. Otescu, N. Locusteanu, G. Mcolaevici si Badea Mangaru profnsori secundari ;
D. Cecrcpide si I. Ciocarlie. institutori.
Acost congres nu si-a putut indeuilin.i sconul pentru care
fusese convocat. Congresistii s'au imparRt in doua tabere;
conservatori si liberali, si tot timpul cat a tinut sediota, a fost
un scandal si un tumult ingrozitor.
La un moment dat, profesorul Christu Negoescu spline ca
asa cum se manifest& prof(9Qorii fac impresia ca aunt cetatenil inclignati de la 1888.
Personahtatile, vociferarile, tumultul dureaz& doua ore.
www.dacoromanica.ro
186
Ceeace ma surprinde, inset, fi mai mult, este c in opototi oamenii politici imbratiseazd cauza magistraturei:
zitze
iar cdnct yiii la guvern. toti sunt la fel, toti cloresc o magistraturd docild,
o magistraturd care sift asculte de cuvdntul lor.
S nu se uite. insa ci44 magistratura este a treia putere
in Stat, a ea formeaza fundamentul tarei si c va veni o zi in
care ea va reclama drepturile 5i locul
Nu fac personalitati ci acestea sunt numai constatOtri pe
fiindcd n'-au inteles sci-0 facd datoria asa cum au cerut guvernantii. Ei n'au. voit sd se plece la ordinele prelectului.
Si pe cand acesti constiinciosi rnagistratii au fost rnutatd
acolo unde ministru stia ca, ei n'au s primeasca, prefectul stet
neclintit la locul lui, desi acest prefect merita de mutt sd fie
trimis inaintea instantelor respective..
Am lost cel dintdi care am sustinut cd procurorul general trebuie sd fie delegat dintre rnembrii inamovibili ai Curtei.
Dar acum vdd cd m'am in?elat. Procurorul general luat
dintre membrii Curtei are ealea de inaintare deschisd, de aceea i0 pleacd capul la comancla politicianilor...
Am vazut i ministri cari in timpul ministerului lor profeseaza avocatura desi la bard apar alti avocati.
Anul acesta am avut mult de lucru cu alegerile. Macar
daca prezenta noastra ar fi garantie pentru secretul votuluii
La Buzdu
toate buletinele le-am gsit insemnate. In Capitald am vdzut alti oameni decdt adevdratii posesori ai cdrtilor de alegdtori.
Cred c aceasta s'ar putea re3nectia din introducerea colegiului unic i prin alturarea fotografiei la cartea de alegator".
www.dacoromanica.ro
187
Imediat dupa rostirea acestei cuvantari s'a svonit ca. Toma Stelian ministru de justitie va lua masuri contra lui Scanlat Popescu. .,tirea a produs aprindere la Palatul de justitie
si printre avocati. Acestia s'au miscat si au prezentat d-lui
prim presedinte o adresa de felicitare semnata de 150 membri ai baroulul.
Ministerul justitiei s'a adresat Curtei de Casatie ca sa se
intruneasca in sectiuni unite si sa opineze ce pedeapsa sa fie
aplicata inaltului magistrat. Curtea de Casatie se intruneste
(tar trimite rnini.strului raspunsul c Malta Curte poate da hotriri dar nu avize, aceasta neintrand In caderile ei.
Ministrul, care, la un moment, era hotarit s aplice IuI
Scarlat Popescu avertismentul, cand a vazut care este sirnimantul public, n'a mai stdruit.
0 cornisiune parlamentara lucreaza la alcatuirea proectelor de legi
cu privire la tarani si rascoale.
La intrunirea Comisiei, Dimitrie Sturza anunta c. guvernul va depune urmatoarele proecte de legi.
1) Invoelile agricole; 2) Casa rurald; 3) Monopolul carciumilor la sate; 4) Asociatiile tdrdnesti ; 5) Reorganizarea
judecdtoriilor de ocoale ; 6) Legea contra trusturilor arenddsesti; 7) Legea pentru arenddrile la tarani ; 8) Lege petrsc
mostenirile teirdnesti; 9) Crearea de biurouri pentru muncil0
agricole; 10) Lege pentru clespeigubirea devastatilor.
Apoi: a) Revizuirea legei administrative; b) Reorganizarea
jandarraeriei; c) 0 lege pentru pdmdnturile petrolifere.
Dupa o lupta crancen, cu Misu Antonescu fostul decan. Const. Disescu este ales decan al advocatilor din Ilfov.
In Bucuresti se ra.spandeste o stire senzationala: colo
nelul Exarcu aghiotantul printului Ferdinand, a fost glsit molt
in baie.
www.dacoromanica.ro
188
Au fost de fatd: D. Sturza si I. Bratianu din partea g-uvernului; Scarlat Ferichidi, C. Petrescu, G. Liciu, C. Damboviceanu i Ciru Economu din partea Curtii de Casatie; B6,1teanu din partea Curtii de compturi si tog fruntasii partidului
conservator.
www.dacoromanica.ro
189
Cinematograful Oeser.
$tefan Constantinescu luptator roman i d-ra Eliza Calter luptatoare austriaca, d. Pompiliu Zaharescu luptator roman si
Dora von Guinton luptatoare germana".
4) La Eforie: Cinematograful Pathe Freres.
ANUL 1908
www.dacoromanica.ro
190
lubiti tovareiqi,
Timp relativ
www.dacoromanica.ro
191
Ia abnegatie pi
sacrificii.
In acelas timp, la clubul conservator lupta intre conservatori si takisti incepe sa se pronunte.
Petre Carp, suo influenta lui Marghiloman i Filipescu,
convoaca in adunare generala pe membrii clubului central,
spre a modifica art 5 si 6 din statutele clubului.
Adunarea se tine pe cand lipsea din tan. Take Ionescu.
Petre Carp, seful partidului, mune c a convocat adunarea
spre a pune statutele clubului in acord cu conditiile in care
sa fcut fuziunea intre conservatori i junimisti. Una dim
www.dacoromanica.ro
192
mAnarea aclunrii, de oarece convocArile au fost fAcate neregulat. Apoi d-sa este de pArere cA, spre a crea o directiune
unia, seful partidului sA fie si presedinte al clubului.
In mijlocul zgomotudui si al invectivelor din ambele tabele, conservatori i takisti, se alege comitetul clubului, comtot in baza actului fuziunei
din jumAtate junipus
misti
i jumAtate conservatori. Presedintele Gneorghe Can-
adversarilor takisti.
In comitet stint alesi: C. OlAnescu, general Costescu Paul
Teodoru, M. Des liu, Al. G. Flore.scu, M. Dobrescu, M. Antonescu, dr. N. Tornescu, Toma CarnaxAsescu, N. Cerchez. I. Lahovary, p. Negulescu, Al. Obedenaru, N. Lahovary, Sabba tefAnescu, Rosetti BAlnescu, Virgil Arlon, Paul Greceanu, dr.
Leonta si Petre Sfetescu.
De notat CA din 21 membri ai comitetului nurnai doi
Toma CAmarlsetscu si Virgil Aron
erau takisti.
0 chestiune arzAtoare vine la ordinea zilei ; se rAspAndeste zvonul cum CA guvernul, prin mijlocirea d-lui gene-
www.dacoromanica.ro
193
al tarei romanesti si G. Adrian, ministrul ostasesc al Moldovei, au facut propunere dui Vocla Cuza spre a insarcina consiliul superior de Stat ca s faca un project pentru infiintarea
la Bucuresti a unui vdrseitor de tunuri".
Cuza a aprobat propunerea i consiliul de Stat a redactat proiectul. Chetuielile au fost supartate : de Tara Romaneasca. 3-5 si de Moldova 2-5.
La 1 Februarie 1861 Arsenalul a inceput sa se organizeze.
In cercunile politica s'a spus cum ca guvernul a renuntat la concesionarea Arsenalului armatei catre Krupp. Impotrivirea hotarit a cercurilor nationaliste, mai ales a celor cari
asteptau ziva reintregirei neamului, a determinat zadarnicirea
proectului.
Krupp propunea s. i se dea concesia Arsenalului si a pulberNriei armatei pe termen de 75 ani, s instaleze toate maVol. 111.
13
www.dacoromanica.ro
194
inile trebuincioase
tunurilor,
ruitralierelor, munitiunilor, etc., modelele armelor sa constitue patente speciale pe care Krupp a nu le poata vinde afara
fdra, autorizarea Romaniei, Arsenalul din Bucuresti sa aiba
dreptul a print si comenzile tarilor vecine.
Genera lua Averescu, ministrul de rdzboiu, sustinea conce-
clucea lips& de toate, ceeace era un adevar. Genera lul Averescu spunea ca niceri Arsenailele nu sunt proprietatea Statului. Afara de Arsenalul dela Toulon in Franta si alte putine,
Ideea, Inst, n'a putut razbi, asa ca, oferta lui Krupp a lost
respins.
D-1 Iorga este foarte violent in interpelare, acuzd, pe Davila de o neregulata Intrebuintare a fondului teatrului, -c a
distrthuit la Craciun sume de bani, unor actori favoriti, ea, n'a
dat socotellle serbarilor organdzate de d-sa in arenele romane
din Parcul Carol, etc. In urma acestei interpelari, Davila este
inlocuit i in locul sau este numit Pompiliu Eliad.
www.dacoromanica.ro
195
din majeritate
Aceasta a fost intaia lege care a dat o grea lovitur exploatarei In mare a clasei taranesti, de eatre arendasi, cal mat
multi streini. Rapertor al legei a fost d-1 I. G. Duca.
La inceputul lunei Aprilie Academia Romand. a tinut
seclint pentru alegerea a 3 membri in locul decedatilor B. P.
Ilasdeu, Iosif Vulcan si D. C. Olaneseu (Ascanio). Au fost alesi
In locul lor : N. Gane, Duiliu Zamfirescu si Andreiu Barseanu.
Doctorul Rakovsky a facut recurs la Curtea de Casgie
In contra hotararei Cosiliu1ui Comunal al comun.ei Gherengir din Dobrogea care l'a sters din listele electorale, pe motiv
ca nu e cetatean roman. D-rul Rakovsky a fost aparat de a-
www.dacoromanica.ro
196
vocatii Petre Gradisteanu, Mitescu i Beht din Constanta. Primaria a fost reprezentata prin advocatul Al. Djuvara viitor ministru.
Curtea a respins recursul d-rului Rakovsky.
Se creeaza. cel d'al 9-lea minister, acela al agriculturei.
Lupta e mare in jurul acestui nou departament.
Ionel Bratianu sustine pe Al. Djuvara, iar Dimitrie Sturza,
primul ministru, pe Vasile Misir. Neputandu-se ajunge la intelegere interimatul noului departament este dat lui Anton
Carp miniftru domeniilor.
La 7 Aprilie a fast inmormantat generalul Nicolae Haralambie, senator liberal, fast locotenent domnesc, impreund
cu Lascar Catargiu i generalul N. Golescu dupd abdicarea
domnitorului Al. I. Cuza. Au vorbit la inmormdatare : d-I general Coandd din partea armatei, Dimitrie Sturza din.partea
guvernului si Coatescu Comdneanu, vice-presedinte al Senatului din partea Senatului.
Generalul Haralambie a fost apdrat, in discursurile rostite,
de acuzatia ce i s'a adus cum cd pi-a cdlcat jurdmiintul de milltar si a contribuit la detronarea lui Cuza. Iat culisele afacerei.
Nicolae Haralambie era la 1866, colonel, comandant al regimentului de artilerie din garnizoana Bucuresti.
Cuza avea mare simpatie pentru el, de aceea avea si mare
www.dacoromanica.ro
197
c rupturd pe motive mici, precum infrangerea de la o alegere fara importanta ci ruptura pe un mare motiv de idei.
vestitorul unui mare evc,niment. Asupra celor petrecute la clubul conservator a spus
www.dacoromanica.ro
198
Ruptura din partidul conservator a fost ajutata de liberali printr'o actiune ocult. Liberalii, care se temeau de concurenta unui partid conservator foarte puternic prin unire
mai ales prin valoarea etator fruntasi culti, talentati si cu. treeere in fata opiniei publice, au incurajat pe Take Ionescu sa
slabeasca partidul conservator parasindu-1. I s'a dat atunci
pe sub mama
asigurarea cum ca in ziva retragerei partidului
liberal, seful ace.stui partid Ii va recomanda regelui ca succeBor. Dar in curand liberalii au vazut cu surprindere cum ca.
s'au inselat in socoteli de oarece succesele lui Take Ionescu
depaseau cu mult prevederile tuturor.
Inscrierile in partidul lui Take Ionescu se faceau in
toate judetele pe picior mare. In Bucuresti adeziunile nu mai
www.dacoromanica.ro
199
Daca cei mai de jos erau naivi can credeau intr'un viitor
stralucit pentru toata lumea, ceilalti erau ademenitd d strdlucite perspective personale. In toata lumea agentii propagandist fagacluiau tot ce di se cerea.
Mai ales unul dintre sefii de colan trecuse mare wester in
arta de a zapaci pe naivi cu promisiuni anrite. Spre pilda :
Insotit de secretarul sau pleca in turneu de propaganda si
ademenire prin coloarea sa. In prealabil avusese grija SO, capete
darint, etc.
Ajuns la locudnta unui modest laptar sau altui rnahalagiu
cu. totul inferior ca inteligenta, intra in vorba si-i anunta ca
partidul democrat, de indata ce Take Ionescu va ajunge la
putere, va croi un mare bulevard prin partea lacului; pentru
acest scop va trebui sa expropnieze i casa cetateanului.
Cat ceri, cetatene, pe casa dumitale?
Cetateanul era incult i prost ins& plin de cupiditate si
siretenie. Dupa ce ii apnea cuvenita scarpinatura in cap, se
gandea catva, si raspundea:
De. dornnule, cam, mea nu o am de vanzare si locul e
mare, e la pozitie... Dar, ()lac& o fi s'o vnd, n'o dau mai jos de
5000 lei
www.dacoromanica.ro
200
Dar seful culoarei era Inca si mai siret. Cand auzea de 5000
Cum, ceta,tene, cinci mii lei ? ! 0 casa ca asta, cu gradina, cu curte cu pozitie la bulevard, numai 5000 lei ? !... Asta
nu se mate.
Noi nu vrem sa nrofitam de bunatatea i cle cinstea dumitale ! Take Ionescu, care este Dumnezeul nostru, nu vrea
sa insele poporul !... Casele d-tale, cetatene, fac mult mai mult.
Anoi adresandu-se secretarului :
Domnule secretar, inseamn te rog.
Secretarul scotea carnetul i creionul i incepea sa scrie.
...Inseamna: casa din strada cutare, No cutare, proprietatea d-lui Nita Cotoiu se va ex-propria pentru suma de
zece mii.
fiindca operatia se repeta, cu oarecare varietate de preturi i spetk in toate culorile, mai ales la periferia orasului.
partidul democrat deveni repede cel mai tare partid in colegiul
II-lea de Ilfov. De altfel in toata tara era la fel.
Nu se poate tgaclui ca baza noului partid era mare), personalitate a lui Take Ionescu. Cultura, talentul stralucit, activitatea si mladierea lui politica, unite cu o dibacie remaraabag., i-au putut atrage din intaia zi concursul grabit al atator
oameni cari 2redeau in puterea magica a ornului acestuia, cat
Si in marele sap viitor. Cum ca Take Ionescu va deveni sefu1
celui mai puternic partid si va guverna tara cum va voi, nu
mad lasa loc la indoiala pentru rimeni.
www.dacoromanica.ro
201
Dar cladirea era pe nisip, celel'alte cloud, partide simtindu-6e de-o potriva amenintate, pu.sera piciorul in prag iar regale Carol nu vrea sa iasa. din traditie. El nu dunostea decal
cele doua, partide clasice.
Dar riu numai manoperile electorilor au adu.s apa la moara
lui Take Ionescu, au adus-o i aspiratiile populare. Lumea noua
as fi cerut cetatenia franceza. Pentru a dovedi contrariul declar c autoritatile franceze au vroit chiar s. ie seama de ,serviciul militar pe care l'am facut in Romania ca i cand 1-asi fi
facut in Franta. Autoritatile au raspuns deci, cereril mele de
incetatenire cu admisiune de domicil. Eu n'am volt sa ma dedlar multumit si prima mea cerere de incetatenire in Franta
a ramas cu chipul acesta, fara rezultat.
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
Curtea e prezidata de d-1 consilier Vidrascu. Apararea e reprezentata prin d-nii Constantin Disescu. Radu Rosetti i un
al treilea avocat.
Dupa dezbateri i pledoaxii cari au durat mai multe zile,
doctorul este achitat.
Statuia lui Vasile Lascar este inaugurata pe strada cu
acelas nume chiar in fata casei untie a locuit defunctul.
Un mare scandal ofiterese isbucneste din cauza maiorului Sturza, fiul primului ministru.
Dupa cum am mai spus maiorul Sturza Alexandru ii facuse studiile militare in Germania. Cand a venit in tara, ai si-a
luat scrviciu in armata roniana, a fost nepracut surprins de
regulile, obiceiurile si celelalte moravuri din armata noastra.
Cine poate spune c arniata romana putea prinii comparatia cu
armata germana, cea dintai din lume ca organizatie, instructie, disciplind si pregatire de razboiu ? Maziorul Sturza a la.sat
sd-i scape toate neplacerile si dezaprobarile fait destul tact si
aci conflictul.
Foarte multi ofiteri romni, avand puternice simpatii fran-
ceze nu mistuiau pe Sturza si din cauza culturii, alurei si intregei lui aparente prusace. Sturza luand-o cam de sus cu ofiterii nostri pe care-i considera ca fiindu-i cu totul inferiori, un
scandal isbucni iar criza dura multa vreme.
O serie de dueluri urrnara.
O intalnire cu sabia intre el si im cdpitan din infanterie
atrage Ilui Sturza o rana foarte serioasa la obraz. Urmara
dueluri cu ali ofiteri i numai cu mare greutate acest lung
conflict putu fi aplanat.
Sturza a ramas, pe semne, cu rani in suflet claca ranile
corporale i is'au cicatrizat. In razboiul pentru intregirea neamului a savaxsit un mizerabil act de tradare, dezertand la inamic i complotand tot timpul ca sa conrupa pe ofiteri, fie in
Moldova, dupa evacuarea Munteniei, fie in lagarele de prizonieri.
www.dacoromanica.ro
204
Ideea lui Bratianu a fost cea buna pen tru partidul sau.
Daca s'ar fi incaptanat a tine partidul in cadrul ingust de
pana atunci, daca nu ar fi Impins cu hotarare particlul in va-
lurile democratiei care incepeau sa, sape zagazurile, partidul liberal al fi lsat locul intth, ca partid inaintat, partidului conservator-democrat. Dar Bratianu a avut curajul si simt ill situatiei.
Fireste, interesul partidului dicta aceasta conversiune mai
mult, poate, decat convingerile democrate ale viitorului sef.
Insa un om politic i, mai ales un sef de partid nu trebue s
205
ne Illov. despre care ne vom ocupa mai departe, vor fi hotaratoare pentru izbucnirea fatisa 9 crizei.
Doi oameni de o reala valoare politica -- Take IonePzat pi
Ionel Bratianu
s,unt acurn fata in fata : Cel d'al doilea stie
sa profite de imprejurari FA de noroc, cel dintaiu, de% um cu
un talent covarsitor, Ilasa sa-i scape din Marta o situa tie cum
n'a mai avut-o un alt om politic in Romania.
Lipsa de dibaaie sau lipsa de noroc ?...
AfIandu-ne in toiul vacantelor, s ne abat,em putin de
la faptele politice care ne
preocupat pana acum i sa cercetam celelalte fapte ale vietei sociale.
Societatea bucuresteank Le Monde" precum se spune in
cilasa de sus, este emationata : intre doi cunoscuti sportsmeni,
Mihail Marghiloman (Misu), fratele mai mic al lui Alexandru
Marghiloman % G. N. Negroponte, se intampla o cearta violenta
cu intrebuintare de cuvinte foarte jicnitoare. Duelul este refugiul obligator. Intalnirea se face in ziva de 1 Iulie in gradina Societatii de tir. Martoiii dui Marghiloman sunt Mihail (Mist') Cantacuzino i loan Mitilineu, martorii d-lui Negroponte
dr. Toma Ionescu si capitan Gh. Peret. Arma aleasa, spada.
Cum in joc erau persoane din elita sociala, politia a fost
7oftita s intervie. De% localui Societatii de tir era tin local
particular unde politia nu putea patrunde, totusi clupa a treia
repriza, care n'a dat nici un rezultat, agentii politienesti au
patruns in gradina si au declarat c5, nu mai pot permite urmarea duelului. Irnediat lupta a incetat, iar adversarii s'au impacat pe teren.
asa toata lumea a fost multumita.
0 sinucidere in conditiuni originale.
www.dacoromanica.ro
206
27 de ani.
0 bomba isbucneste in lumea politic& : este vorba de o
declaratie fdeuta de cAtre Petre Carp la Viena unui redactor al
lui Pester Lloyd.
Indata valv a mare, mai ales ziarele lui Take Ionescu ataca. violent pe seful partidului conservator pentru acest cu-
vant : Hecuba.
Dar ea-4 stiau in tara ce este Hecuba si ce inseamn vorba
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
Inca o victorde electorala pentru partidul lui Take Ionescu. La Constanta se face alegerea intregului consiliu comunal. La intaiul scrutin este aleasa lista lui Take Ionescu avand
in cap pe loan Banescu, cu 337 voturi contra 278 date listei iiberale. Conservatorii carpisti n'au putut prezenta lista
Cu Inceputul lunei Octombrie tiri1e alarmante se intetesc. Corespondentdi speciali al unor ziare trimit telegrame
in care se spune c. acum este varba ca rzboiul turco-bulgar
s dzbucneasca imediat.
www.dacoromanica.ro
209
Paris, 4 Octombrie.
Ziarului Le Temps i se comunicb.
in mod oficial din Constantinopol : In toata Turcia. s'a dat ordin general de mobilizare urgenta. Corpul de armata din Anatolia, care fusese cn desavarsire distrus in ultirnele razboaie
ale Turciei, e gata sa lupte. Razboiul intre Turcia si Bulgaria
e absolut sigur i e chestie cle cdteva ore.
Azi au fost trimise spre granite. bulgara 74 care
Salonic.
cu munItii. In cursul zilelor urmatcare se vor trimite mici
transporturi cu munitii. Corpul III de armat4 a primit ordin
sa fie gate de Vlecare.
Ziarului Frankfurter Zeitung i se telegraFrankfurt,
fiaza din Sofia: Comertul stagneaza cu desavarsire, totul se
pregateste de razboiu, situatla devine din ce in ce mai critick ministrul de irazboiu pldnueste chemarea tuturor rezervistilor sub drapel".
Evident ca atat proclatnarea independentei Bulgaria') cat
5i anexarea la Austro-Ungaria a Bosniei i Hertegovinei erau
fapte menite sa. turbure adanc Orientul i, e tot atat de
evident ca. in caz de conflict Romania trebuia sa. ia o atitudine.
Cum, insal, nici Rasia, nici Planta, nici Anglia, nu erau atunci
progatite sa sustie un razboiu impotriva Austro-Ungariel i a
Germanici diplomatia a putut amana conflictul din Balcani
'Ana in 1912, iar marele razboiu mondial pan la 1914.
Suntem, dar, foarte aproape de marile razboaie i transformart .
Voda era oratorul cel mai ascultat al opozitiei Impotriva guVol. lii.
14
www.dacoromanica.ro
210
transporturi de trupe spre granita, la Bucuresti takitll, liberaldi i conservatorii se pregateau pe caDete pentru alegerea
partiala a calor 3 deputati ai Colegiului II de Ilfov.
Spre a-si maid sansele de succes, Take Ionescu hotaraste
pe Nicolae Fleva, ministru Romaniei, aa Roma, ca sa denusiorneze si s candideze in fruntea listei takiste.
Fleva, temperament foarte activ i ambitios, primeste. El
demisioneaz din diplomatie cu urmatoarea scrisoare:
Interesele superioare i familiare impiedecandu-ma a continua sarcina de ministru plenipotentiar, rog prezentati demisia mea irevocabila, M. S. Rage lui, transmitandu-i profunda mea recunostinta pentru increderea ce mi-a aratat".
N. FLEVA
www.dacoromanica.ro
211
cortegiului.
Desi n'au putut obtine majoritatea takistii jubileaza zgcrmotos pe cand liberalii sant consternati. cad nu numai
takistii i-au batut dar i vechii conservatori. Candidatii lor,
desil sunt la guvern si au toate administratia in mama, ies cei
din urma.
Acum criza care de Inuit mocnea in partidua liberal, izbucneste. Un strigat de desperare rMuna In partid. Infrangerea din Bucuresti, venita dupa infrangeri peste infrangeri. este
decisiva, lilberalil inteleg ca, daca nu ver lua masuri energice
sunt in primejdie de a-si pierde partidul. i in situatia aceasta aproape desperata, salvarea este gasita In. sacrificarea
lui Dimitrie Sturza care este acuzat ca., prin slbiciunea lui,
duce partidul la peire.
www.dacoromanica.ro
212
parlament erau apocaliptice i Teligioase. Cita intotdeauns peevanghelisti i propovaduia pacea i infratirea; spre a putea
Ajungand la addnci batranete dup o via td. intreag consacratd, timp de peste o jumatate de veac scutupei noastre patrii, am depasit limita pe care de mult mi-o hotdrasem pentru
a ma retrage din activitatea publica si simt c puterile nu-mi
M. V. mi-a Incredintat-o.
In momentul de a ma, retrage exprim din adancul inimei
dorinta ca opera desdvarsita sub inalta conaucere a M. V. 0, fie
continuat cu aceeas trie de convialgere si cu aceeas abnegatiune patriotica, ce ne-a insufletit pe noi.
Cat voiu mai trdi nu voiu inceta sa. ma. rog atotputernicului ca sa ocroteasca zilele M. V. si a intregei familii regale
www.dacoromanica.ro
213
Manifestatia trecu in mijlocul indiferentei generale, deoarece curentul ostil guvernului era facut.
Sefia lui Bratianu nu convenea lui Take Ionescu care ar
fi preferit pe Emil Costinescu; insa atat Emil Costinescu cat
si M. Ferichicli, c cei mai batraniii fruntasi, refuzard demnitatea i recomandark pe Bratianu. Presa aui Take Ionescu ataca a doua zi cu vehement& pe noul sef. Alegerea era, insa.,
www.dacoromanica.ro
214
Asupra partiduflui liberail infrangerea avu un efect dureros si din acel moment reorganizarea partidulut liberal cu un
nou program fu hotarata.
In partid alegerea lui Bratianu in loc s. aduca hoists
Intelegeau
ai vechilor cadre
duni. erau numiti acestia,
ca ziva. lor din urma a sosit. Si, inteadevar, acum trebuda sa
inceapa primenirea personalului conducator in toata tam
Dumitru Sturza fu internat Inteo casa de sdnatate In
Franta.
Bolnav pan atunci, totusi se putea mentine, insa presiuPile facute asupra lui spre a se retrage de la intaietatea guver-
Anul 1909 incepe cu o situatie cu totul nou a. in politica dinautru : In fruntea partidului liberal si a guvernului
un alt set Ia alegerile din Bucuresti, candidatii partidului conservator-democrat sunt alesi catesi trei impotriva guvernului
si a celorlalte doua particle.
Este adevarat c5, din aproape cinci mii votanti, candidatii takisti n'au putut obtine decat, de aa maximum 1300 voturi
la 1100 si ceva. Faptul material ins& era ca, la balotagiu i la
majoritate relativa catesi trei candidatii lui Take Ionescu
triumfau.
Numirea lui Ionel Bratianu ca prim-ministru dO, prilej
presei takiste s'A atace pe foul sef al guvernului pe un motiv
de forma: de unde procedura constanta a regelui Carol era
de a-si alege singur pe intaiul sau sfetnic, clandu-i apoi insarcinarea de a forma cabinetul, de astadata consiliul de ministri
a favait regelui un raport prin care recomanda pe Ionel Bratianu, iar regele a aprobat raportul.
www.dacoromanica.ro
215
Facd bunul Durnnezeu ca oclihna s va restabileascd sdnettatea spre a ne folosi si de aci incolo de bogata d-voastrei experienta si mai cu seamd de acea neclintitd crectintd care ea1
lost indreptarul nesoviiitor in lunga d-voastrd viatd.
Primeste dar, scumpul meu domnule Sturm, aceste calde
urdri drept cea mai sincerd meirturie a parerilor mele de reiu
4 ca un semn al sentimentelor de vie afectiune si recunOtinte4
ce ti le voiu pdstra in totdeauna.
CAROL"
Cat de zadarnice si de putin trainice sunt aceste laude adresate de cei mari celor mai mici si cat de putina Inraurire
au ele asupra mersului fatal al vremuritor si al evenirnentelor,
ne spune uitarea definitiva care a acoperit memoria lui Dumitru Sturza chiar din ziva intai dupa retragerea sa din capul
partidului liberal si al guvernul0. i, cu toate acestea, DumItru
Sturza a lost un om de elitaffoarte cult, foarte muncitor si
foarte aciErin viata politica.
Dumitru Sturza, mai mult decat toti ceilalta barbati fruntasi ai tarii, mai mult decat Cogalniceanu, Ion Bratianu, C.
Rosetti, Ion Ghica, Lascar Catargiu, Petre Carp, etc., era de-
www.dacoromanica.ro
216
za a cautat corespondenta Domnitorului, pe care si-a apropiat-o in intregime. Intre hartiile acestea, se afla i intreaga
Marghiloman.
eirculau de cateva luni in tara, cum ca primejdia unui r&zboiu in Balcani este apropiata. Dar, pentru atunci, primejdia
a fost amanata cu trei ani : razbolul n'a izbucnit decat in 1912.
www.dacoromanica.ro
217
i trimis inaintea
tradator de tara.
In noaptea de 24 Ianuarie a murit subit mitropolitul
lost prim-ministru cand Dumitru Sturza a fost silit sa se retraga din cauza afacerii Ghenadie.
www.dacoromanica.ro
218
ca ,.Delavrancea n'a fost nici la inltimea trecutului sau literar, nici la aceea a marelui subiect ce i 1-a oferit Istoria celei mai glorioase epoci de vitejie si intelepciune rornaneasca".
Aceasta este si astazi soarta oamenilor de mare talent, in
taxa romaneasca.
La inceputul lunei Februarie congresul se intruneste spre
a alege pe cei doi mitropotiti: primatul murise iar mitoropolitul
Moldovei fusese silit sa dernisioneze.
Mitropolit primat a foist ales Atanasie, episcopul RamnicUlui
Nouilui Severin, iar mitropolit al Moldovei fu ales episcopul
Pimen.
0 voce.
neasca. ?
tefan Pop.
Aceasta n'o mate tagadui nimeni care cunoaste Istoria.
Duna multe dialoguri si mare zgomot presedintele declara
Bucaresti.
Dupa ce d. Maniu mai rosteste cateva cuvinte, presedintele
ii retrage cuvantul.
La sfarsitul lune! Februarie, Alexandra Marghiloraan,
fruntas al partidului carDist, adreseaza o intrepelare asupra
neregulilor dela .ministerul de razboi. Interpelarea era indreptata impotriva generalului Averescu.
De ce tocmai un membi a al partidului carpist a facut interpelarea ? Fiindca generalul Averescu era banuit i chiar
acuzat ca., pe sub mama, lucreaza in intelegere cu Take Ionescu
In consiliul de ministri.
Cronica soptea curn Ca interpelarea era facuta cu apro-
www.dacoromanica.ro
219
barea primului ministru care, convins de dublul joc al generalulud, voia sd-1 debarce. Ir;s Ii trebuia un motiv. Motivul
a fost gasit: un membru Insemnat al opozitiei sd-1 interpeleze
#supra nereguaatei gestiuni a ministerului de rdzboi.
Soaptele erau cunoscute de Marghiloman, de aceea acesta
si-a Inceput cuvantarea cu declaratia, cd numai simtul datoriei
l'a impins s anunte interpelarea, iar nici decum. cd ar fi o
lntelegere in dosul ei.
nul Mud ineheiat de cdtre un senator. Pe aceeas nota, interpelatorul urmeazd ardtdnd c. administratia ministerului de rdzboi este o administratilune necinstitd.
Generalul Averescu a rdspuns frd, s. satisfacd, din toate
ceeace, de altfel, era adepunctele de vedere. D-sa a spus
cd a nrmat sistemul pe care l'a gasit si care a avut
vdrat
fiinl d. sub tor4 minitrii anteriori.
Primul ministru a pardsit atunci pe generalul Averescu.
A declarat cd la ministerul de rzboi
ca i in alte administratii de altfel,
sunt nereguli i misund samsarii, ca
va. lua masuri pentru purificarea moravurilor.
In urma ace.stei interpeldri si mai ales in urma discursului primului ministru, generalul Averescu a fost invitat sd-si
dea demisia; ins& generalul a refuzat si a declarat ca nu va
comunicat :
www.dacoromanica.ro
220
celor alesi
ca Teodor Rosetti castigase dela un scrutin la altul 115 voturi, legitimau acuzatia. Moraliceste, situatia lui Teodor Rosetti era salvata., deoarece tot el avusese cel mai mare nurnar
de voturi la intaiul scrutin.
Bratianu, tinand seama si de clorinta regelui, voia s dea
partidului carpist o victorie care sa-1 recornancle la succesiune. Batut si in Bucuresti, dupa, ce fusese batut de atatea cut, ar
ii fost greu ca regele ts cheme la carma, pe Carp inaintea lui
Take Ionescu, dar o victorie carpista in primul colegiu din
Capita la talrii avea o mare importanta. Si in adevar numai
biruinta dela 1909 la colegiul I de Senat din Ef ov a deslegat
mainile regelui.
Oandidatul carpist a facut nurneroase vizite electorale insotit de Nicu Filipescu. Filipescu, ca vechi elector, cunostea
www.dacoromanica.ro
221
coroul electoral din Bucuresti. Cand Filipescu spunea alegatorului c Teodor Rosetti este fratele Elenei Doa,mna, deci
cumnatul lui Vocla Cuza, alegatorul se pleca respectuos i fagaduia votul timediat. Filipescu mi-a povestit multe cazuri .in
care alegatori hotarati a vota pentru candidatul takist sau
pentru candidatul liberal, au declarat ca vor vota pe Teodor
Rosetti canct au aflat cd este curnnatul lui Voda.. Cuza.
Popoarele au de multe on asemenea gratitudim care ononeaza pe om.
Partidul takist victorios in toate alegerile partiale ca.& timp
era sef a,1 guvernului Dimdtrie Sturza, perde ailegerile parVale dupd plecarea lui Sturza. Intamplare sau rezultat al unei
www.dacoromanica.ro
222
cetat din viata Domnita Elena Cuza, fosta sotie a lui Voda
Cuza.
Costache Rosetti. venind intr'un suflet sa-rni spuna cele petrecute la Elegant", cad! 11 rugasem de cu vrerne stl asteptam
neputand A dorm.
Ghici eine s'a ales ? imi zise el.
Nu pot... spune-mi tu in graba.
Bucura-te.
M. bucur. dar sa nu fie Mihalache orki Grigore Sturza.
Dar. haide odata, spune-mi !
Tu te-ai ales.
Ce vorba e asta ? Nu te pricep ! Dar pentru numele lui
Dunmezeu spune-mi odata eine e, nu ma fierbe asa ?
Ia, eine O. se aleaga ? Pe Cuza l'au ales. i s'au jurat
cu totiii de au semnat actul l s'au dus sal ia dela teatru ca
sa-i vesteasca alegerea.
www.dacoromanica.ro
223
zis oftand :
Fi-va oare bine de noi ? Fi-vom oare la inaltimea nevoilor si ale neamului ?
Peste 19 zile s'a flcut i alegerea din Bucuresti i astfel
s'a infaptuit unirea".
toarele:
pe armata sa legata prin juramnt. Si apoi, ca sa. ajunga cineva la Marine Voastre, doar va trebui sa treac mai intaiu
paste corpul meu.
www.dacoromanica.ro
224
tului ; toate sunt pline de soldati si ofiteri. Mi s'a ref uzat mice
lamurire. Usa Altetei Voastre este pzit de trupe i un ofitecr
st in dreptul ei.
Atunci ma imbracat repede, lasai copiii in grija Florentinei
si desehizand cu curaj usa, am vroit s trec. Dar fui oprita.
Trupele stateau clg o parte si de alta a coridoarelor i soldatii
imi barara drumul.
In laturi, le strigai eu, voiu sa tree la Domnitor.
Nu se poate, imi raspunsera ei.
Si cu toate astea nu ma poate impiedeca cnimeni sa sa
nu vad pe Donmitor, repetai eu, trebuie sa tree.
Un capitan, care pana atunci ezita sa se apropie de mine,
inainta, i cu un aer Unitit imi spuse :
Maria Ta, in zadar incercati, nu se poate trace inainte.
Si apoi e si inutil. caci fastul Domnitor nu mai e in palat.
cuvantul de fastul
. Atunci am auzit pentru prima oara
Domnitor". Capitanul, daca nu ma insel, era Pilat. IVIi se paru
ca tot parnantul se invarteste cu mine.
Imi reculesei puterile. Cerui sa mi se aduca colonelul Pisoski. Intre dou garde, aghiotantul nalatului sosi.
Ce s'a intarnplat? ii intreb.
Nu stiu mimic, raspunse Pisaski.
Trec in odaie, i cad zctrobita, deschid ferestrele palatului
si vazand grupuri de soldati in mute, ii intreb :
Unde este domnitorul vostru.?
L'au dus, nu mai este aci, mi se raspunse.
Se face ziva i nici o stire de nicilient.
Dun cateva ore, o trasura inchisa ma astepta la scara palatului. Ma urcai Cu cei doi mph i pe cand voiam s cotesc
spre Cotroceni colonelul Solomon (comanclantul regimentului
de cavalerie) opri trasura si-mi zise :
Snune Mariei sale ca armata nu se solidarizeaza. conjuratiei si c. un cuvant asteapta. dela Domnitorul ei pentru a-I
remtrona"
www.dacoromanica.ro
225
se plimba nervos dintr'un colt intr'altul al odaiei si era linbracat civil. Cum il vazui izbucnii in lacrimi. Figura lui ayes
paliditatea rnortei. Dar el ii stapani emotia i revolta i maint
si bland.
Ah, ce suras, par'c t acum m. inghiatA. Se apropie de copii si-i rnangaie.
Fii linitit. imi zise el. Vom pleca din tar a. 01 vom trai
departe i linistiti. S'a savarsit ceea ce eu doream de mult, insa
Asupra celor petrecute in camera lui Cuza in noaptea detronarii nici un cuvant.
Acum eine a fost baiatul de pravMie care a intrat in palat
spre a vesti pe Domnitor ? Acesta a fost un domn Dogarescu
care pe atunci, era scriitor la Trompeta Carpatilor", ziarul lui
Cezar Boliac.
mai tarziu
Maria Ta.
Vol III.
www.dacoromanica.ro
226
Prefectul politiei, d. Emil Petrescu ; un escadron de jandarmi calari ; trasura cu regina i krornprintul in fata principele Ferdinand ; trsura cu principele Carol Anton 0 principele Carol al Romaniei ; un escadron de jandarmi. Apoi trasurile cu Celelalte persoane de distinctie. Regele Carol a primit
pe Kronprint In capul scarei la palat.
In ziva de 8 Aprilie a fost serbata aniversarea de 70 ani
a regelui Carol. Serbarea a fost facuta in ceraul intim. al familiei Hohenzollern, de aceea nu au fost de fata, i ali suverani.
Faptul c Imparatul Germ.aniei a trimis pe insus mostenitorul tronulul ca s felicite pe rege, a avut 0 urn alt incteles :
acela ca Ymparatul care mai de mult. era in raceala cu Regele
Romaniei, a voit s semneze impaicaciunea. De aceea kronprintul a venit insotit de o stralucita sulta. precum generalul Von
Schenk, generalul baron Marschall. colonelul Hainecius, colonelul von Kodern Oppen, locot.-coloneil Behr, d. Sommer.
A doua zi s'a oficiat un serviciu divin la mitropolie, a fost
o receptie In palatul mitropolitului primat, o defilaxe de trupe
pe bulevardul Maria sub comanda d-lui general Coandl.
www.dacoromanica.ro
227
In fata regelui : regina care are in dreapta pe principele german, principele Ferdinand, Ionel Brtianu, general von Marschall, M. Ferichide, colonel von Oppen, gen. Vartiadi, Vinti15.
Brttanu. comanclant Gracosky, locot.-colonel Magheru, maior
Berindei.
In stdnga : principele Carol Anton de Hohenzollern, d-na
Baranga, general G. Manu, col. Heinecius, principele Carol. Emil Costinescu, col. dr. Wiedermann, I. Kaltinderu, gen. Crliniceanu, Emil Petrescu. colonel Baranga, maior Stratilescu si capitan Manu.
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
dat loc la o nasionata polemica in lumea literataor nostri. Aceasta cu atat mai mult cu cat Zamfirescu a tratat foarte rau
pe Vasile Alecsandri.
Rolul durnitale, d-le Zamfirescu, este de a produce ldsdndu-ne noud, publicului, grija de a aprecia valoarea acestor 23r0ductii.
- Vizita Kronprintului german este urmata, la scurta distanta, de vizita arhiducelui Ferdinand, mostenitorul tronului
Austro-Ungariel.
www.dacoromanica.ro
231
legatiune.
Studentii universitari, Liga culturala, romanii ardeleni stabiliti in regat aveau delegatille lor.
La Sinaia simpatia pentru arhiduce era insotita de ob mare
animozitate in contra ungurilor. Studentii veniti din Bucuresti
rapeau drapelele unguresti pe unde le intalneau.
Un comerciant ungur a arborat numai drapelul ungurese,
mai multii comercianti climprejur 1-au somat sa arboreze 01
drapelele roman i austriac : dupa ce ungurul s'a executat i
s'a pretins s dea jos steagul unguresc. Cu mare greutate politia a putut biniti spiritele
La Bucuresti, insufletirea era mare in cercurile studentesti
si in cercurile politico. Ca in totdeauna. pe langa vestile exacte,
circulau In public tot felul de zvonuri de fantezie. S spunea,
din ureche in ureche, cum ca. arhiducele vine cu planuri mari,
ca vine sa trateze cu Romanii, pentru ziva cea mare care se
apropie. o alianta bazata pe intregirea regatului cu Ardealul.
Arhiducele
asa se spunea
fiind un hotarat dusman
al ungurilor, vrea s. micsoreze pe acestia, clandu-le douti. loviturd. : pe de o parte sa acorde Oroatilor libertaki autonome, pe
de ah,a parte sa treaca Ardealul la Romania.
Leganati de asemenea soapte, Romanii asteptau acum. pe
arhiducele Ferdinand ea pe cel mai bun prieten al lor.
www.dacoromanica.ro
232
cele, care noseda colahul _Carol I" cel mai Malt ordin romanese, n'a fost decorat.
Mil de tarani fura adusi in costume de sarbatoare, fiindca
acestei primiri regele Carol tinea sa-i dea un caracter exelusiv
popular. Baza acested) receptiuni era : mare si frateasoa prietenie cu Austria, ostilitate fata de Ungaria.
Duplicitatea politiceii de pe vremuri era demna de notat.
In horele ponulare intinse sub brazii seculari, se prindeau
pr1incipesa Maria
regina de astazi
principesa BHsabeta,
principele Carol, pana si mica, principesa Maria. astazi regina
SerWei.
Cum aceste indiscretiuni nu puteau' veni decat dela membrii delegatiunei, acestia s'au grbit chiar a doua zi s publice
prial ziare o declaratie, in care afirmau ca, din partea legatiunei austro-ungare au intampinat o primire foarte bine vo
itoare, iar in audienta, n'a urmat alta convorbire decal manifestatia sentimentelor omagiale ale rornanilor.
Dar nimeni n'a lost inselat.
Un incident la Sinaia care face senzatie : sapte unguri cari
se aflau de fata. cand Athiducele a qntrat in Castelul Peles,
n'au voit sa, se descopere and muzica a intonat imnul impe1) Nicolae Mircea este nefericitut comerciant care s'a sinucis,
www.dacoromanica.ro
233
rial austro-ungar. Mai multi romani transilvaneni, cari se aflau de fata, i-au somat sa se desconere si de aci o oarecare
a gitatie.
Ziarul Pester Lloyd dAn Budapesta a osandit purtarea ungurilor declarand ca au meritat ofensa ce ii s'a facut de catre
Romani.
faptul c6.4 fratii nostri din regat au nrimit astfel pe motenitonil nostru. Dinastieismul nostru este in deobste cunoscut. Cad .
numai in dinastie mai putem spera pentru imbunatatirea soartei noastre politice. Dar trebue s marturisesc ca clinasticismul
nostril se indreapta astazi in deosebi catre arhiducele mostenibor. In el ne-am pus noi sperantele i de-aceea nu putem decat
s ne bucuram and vedern ea i se rata simpatii atat de calduroase.
crederea.
www.dacoromanica.ro
234
O clelegatie a romdnilor transilvdneni stabiliti in Romania a cerut o audientd A. S. I. R., printul de coroand al AustroUngariei.
D-nii I. Scurtu si Mircea s'au prezentat mai intdiu la reseclinta de yard spre a inmdna cererea lor impreund cu textul
adresei ce vor sd prezinte arhiducelui Francisc Ferdinand.
Ddnsii au fost primiti de d. Ugron, secretarul Legatiei, care
este ungur si care a cdutat sd pue tot felul de piedici.
In urma unui nou clemers pe lcingd printul Schvenburg,
s'a dat curs cererei de audientd.
A. S I. si R. a primit delegatia in moclul cel mai cdlduros
0 a spus cd she cdt suferd romdnii transilvdneni.
www.dacoromanica.ro
235
Imediat dui* publicarea nctitei din Epoca, o noua fiertare a inceput printre ungurii din tara, iar ziarele publicara
stirea ca politia de sigurantd, a primit informatiuni sigure
Oricare ar Ii fost adevarull, e fapt art ca ungurii au jubilat and au aflat ca dusmanul lor a fost suprimat.
Poliii1e, frisk luasera Masuri de paza intinsa atat In R.omania 3 at Si dincolo de granita in Arcleal.
sese spre a speria ursii cari se apropiau in fiecare sear& de locuinta sa.
Vizita Arhiduceluri fu si ea un bun prilej pentru ca cele
doua tabere conservatoare sa se ia la harta.
Presa lui Take Ionescu acuza pe carpisti cum. a s'au abtinut de la Eerbrile si dela banchetele de la Sinaia.
Ziarelle carpiste raspund violent afirmand c fruntasii
earpisti nu s'au abtinut told, dovada e faptul a Ion Lahovari
www.dacoromanica.ro
236
Se apropia scadenta liberalilor iar cele doll& particle conservatoare se incercau care mad de care, a se puie bine cu palatul pentru ziva deschiclerei succesiunei.
S'au schimbat, oare, vremurile i moravurile??
In ziva de 9 Iu lie a incetat din viat. batrAnul ziarist
Grigore Ventura.
La inmormntare au vorbit: Ion Popescu in numele Sindicatului ziariti1or, iar eu am vorbit in numele ziarului Conservatorul.
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
238
intregului Sinod.
Apoi Gherasim, depurand memoriu pe masa presedintelui,
www.dacoromanica.ro
239
rupta i motorul i-a plesnit, d. Cam'arasescu de la AutomobilClub ainunta ca zborul se va face, poate, peste doua zile.
Zborul s'a facut Duminica 18 Octombrie.
Fiind i Duminica, peste 100.000 oameni au alergat din
toate unghiurile Capita lei, din centru ca si din toate periferiile.
ca s. vada pe omul care zboarti.
N'a ramas in Bucuresti tramvai, camion, cabrioleta, brisca,
cruta, nhici cel mai neinsemnat vehicul, care s nu fie intrebu-
zborul de iuteala.
www.dacoromanica.ro
210
In ziva de 20 Octombrie, Aurel Vlaicu a facut la Parcul Filaret, experiente cu aeroplanul sau in fata d-lui AI. Cotescu, direetorul cailor ferate.
www.dacoromanica.ro
241
Secretarul general all ministerului de inlstructie sub ministeriatul lui Gheorghe Cantili pe vremea guvernarii lui Ion Bratianu, s'a deosebit prin spiritul sau de disciplin& i severitate
la munca. Cand s'a Infiintat Banca National& a fost ales, de
catre actionari, director la serviciul contabilitatii. Toti contabildi romni esiti la scolile comerciale au fost elevii acestui bun
roman si mare muncitor.
Agtatia socialistilor In contra primului ministru are o
incheiere care putea s fie tragica: In seara de 8 Decembrie,
un anume Gh. Stoenescu, urm&rind pe Brtianu pe strada
Coltei, a tras asupra-i pe la spate, trei gloante de revolver.
Martorii au povestit astf el atentatul :
D. Brtianu venea singur i pe jos acasa, cAnd, In dreptul
strigat :
Pune-ti mana pe el; hotul m'a omorat...
Apoi venindu-i rat'. s'a prim cu mMnile de felinar.
Buletinul medical semnat de d-rii Stoicescu, Buicliu, Leonte, G. Cantacuzino, I. Cantacuzino qi C. Angelescu spunea :
strada dela etajul al 2-lea. In stare gray& a fost dus la spitalul Brancovenesc.
16
www.dacoromanica.ro
242
La intaiul scrutin, canclidatii intrunesc: D. Moruzi condidatul takist 1565 voturi, M. Desliu candidatul carpist 1454,
Ion Cesdrescu candidatul guvernului 808. 8e declarl balotaj.
Plata, cu acest dezastru electoral liberali declara Ca trebue
s se ia msuri energire contra agitatorilor.
Omul cu mane, de fier, in partidul liberal este socotit tot
Mihail Ferikidi, de aceia o remaniere se face. Brtianu pkraseste portofoliul internelor, iar Ferikicli e nurnit ministru de
interne si presedintele de Consiliu provizoriu pana la insntosirea lui Brtianu.
Presedinte al Camerei este ales Vasile Misir, iar vicepresedinte in locul lui Misir, Alexandru Radovici.
Mari violente incep in Bucuresti.
Batai, amendntari cu dueluri, insulte, intruniri violente.
manifestatii de strad, totul este pus in miscare.
La ziarul Adeveirul" se face o manifestatie oriti15.. Pe de o
parte, un numar de stuclenti yin in fata redactiei i arunca
cu pietre in geamuri. pe de alt parte, o alt manifestatie
popularr
snrijinita de politie bine inteles
se ded la violente si mai mari.
In mijlocul acestei atmosfere se face alegerea de balotagiu
la colegiul II de Camera de Ilfov. Lupta se cl`, nunlai intre cei
doi candidati ai opozitiei deoarece candidatul liberal, vzand
neputinta de a invinge, s'a retras din lupta. Rezultatul acestui
Ecrutin a fost : Dimitrie Moruzi candidatul takist 1680 voturi,
Mihail Desliu canclidatul carpist 1655 voturi. Cu 25 voturi mai
mult takistii au triumfat !
manoperele
Caderea atAt de zdrobitoare a candidatului liberal se datora, intre altele, si faptului c aproape intreaga politie, in
loc s. lucreze pentru guvern, a lucrat pentru kneazul Moruzi.
directorul
prefecturei, capitanul de jandarmi, etc. Pe calea Victortiei intafineai adagea sirul de OAR doua sau trei tra.suri; in frunte
www.dacoromanica.ro
243
decat 125. Castigul amandorora era de la alegatorii card votasera la intalul ecrutin, pentru Ion Cesarescu.
Takistii au pretins atunci ca, la al doilea scratin, liberalii
au dat concurs lui Des liu spre a invinge pe candidatul bor.
Adevarul era acesta, insa: daca pentru Des liu au votat unii liberali, altii au votat pentru Moruzi. Politia inpotriva ordinului primit, a sustinut pe Morazi.
Aceasta alegere a dat loc unui incident tragico-comic.
Dupa vechea lege electorala adegatorii colegiului II de Camera votau in 10 sectiuni. DUO.' despuerea scrutinului, in
ziva balotaplului, delegatii partidului veneau la club cu rezultatul dobandit.
Casa Vanicu, calea
Pe la crele 10, sala olubului carpist
incepu s& se umple de lume. De odata se aud urale
Victoriei
si aclamatii, venea rezultatul dela una din sectii, rezultatul favorabil lui Desliu.
Dupa o orb, nu mai puteai circula in salile clubului conservator. Venise rezultaul dela noud sectii din zece. In toate aceste
9 sectii DeViu avusese majoritatea; in acel moment candidatul
carpist intrecea en 45 voturi pe candidatul takist.
Bucuria era aproape de delir. Voci numeroase cereau s se
ilumineze balconul Clubului, ordine rasunau ca O. vie numai
de cat muzica. Repede intendentul clubului apare cu o lung&
www.dacoromanica.ro
244
mare spirit de disciplink de solidaritate si de lealitate In partid, ceeace este dovada simtullui moral in politica.
Dar Desliu avusese votul unui mare nurnar de carciumari.
Filipescu, cu simtul sau electoral, a Inteles repede cat folos
www.dacoromanica.ro
nic sprijinit de catre seful sau, primarul Vintila Bratianu -foarte sever si acesta a pornit, in 1ntreaga Capitala, i, far&
consideratie daca comerciantul era liberal sau conservator, o
curd:tire sistem.atica.
www.dacoromanica.ro
246
perate ale electorilor partidului, cari aratau primejdia pentru partid de a'si aliena pe carciumari, fara, a asculta de striatele atator carciumari cari erau membri vechi ai partidului
iar unii din ei chiar puternici agenti electorali, el si-a urmat
cu perseverenta calea trasa. In scurt vreme, situatia, din
punctul de vedere santiar, se schimbd. Toate localurile incetara, de a fi laboratorii de necuratenii, grdtarele pline de
jeg i grasimi, necuratate cu anii, disparura. Pretutindeni,
prin galantare branzeturile, carnurile, fructele, fura acoperite
cu tifoane.
Fireste, doctorul Botescu, pe langa, cinstea lui exemplara
ca,ci intr'un mediu in care erau atatia oameni vertsatili, el reavea in ajutoruR
zista victorios la toate ispitele coruptiunii
www.dacoromanica.ro
247
:Li lost repede, ori impiedecat de a-si face datoria, ori maturac
de la primarie.
Face cinste partidului liberal, ca
desi in pericol de a de-
Liberalii au inceput luerarea lor de partid, dar n'au urmarit-o cu energie i neste toata tara. Apoi a venit razboiul, care
i-a labatut de la aceasta preocupare. In 1920, in urrna alegerilor carl au dat un parlament Vixanist, m'am intalnit la
Banca Nationall cu Ion Bibieescu. Venind vorba despre acest
eveniment politic, care era considerat ea o minune neprevazut de nimeni, Bibicescu mi-a spus
A cui e vina ? Eu le-am spus dumnealor (liberalii) de
mutt, cd trebue sa- se scoboare la tard fi sd se organizeze aco/o.
Dar dumnealor n'au facut nimic si au ldsat a/tora sa le ia locul. Au pornit de ta ideia gresitd cd la tard, cdnd esti la putere,
administratia 4 politia fac alegerile"
Liberalii au avut la 1910 presimtirea viitoruilui, dar n'au
stiut proceda.
Despre conservatori, nici sa nu mai vorbim, fiindca, in a-
www.dacoromanica.ro
248
tidului intre rurali, etc. Asemenea lucrui erau privite ca sugestiuni anarhice. Vorbesc, bine inteles de seri. In sanul partidului, insa, era un alt curent care thcepea sa se ridice, marele
vant al clernocratiei incepea sa destepte multe constiinti adormite si vechea intocmire troznea pe batranele ei temelii.
Socialitii, cari pana aci erau organizabi in sinclicate, isi
schimbara infatisarea: vazand mdsurile drastice luate de guvern impotriva acestor organizatii muncitoresti, le transf ormail in partid. Particlul socialist e fondat.
La Iasi, iari o alegere partiald ; e vacant un loc la colegiul II de Senat. Lupta este foarte crancena in presa bucuresteana si la Iasi.
La intadul scrutin, candidatul takist Gheorghe Lascar
vine in cap cu 216 voturi; candidatul libera7 dr. Manicatide,
intruneste 155; candidatul carpist dr. Meisner, vine ultimul
cu 138. La al doilea scrutin este ales Gheorghe Lascar, cu 225
voturi, contra Manicatide 191 si Meisner 88.
Aceasta noua izbanda electorala a taltstilor, produce in Bucuresti o mare enervare. Chestia succesiunii la guvern intra
!Inca si mai mult in haos.
Conflictul Si2zodal, aetica conflictul dintre episcopul de
www.dacoromanica.ro
249
Mitropolitul primat a rugat pe Safirin sa.-% retraga afurisenia, fagaduind ca Sinodul va interveni pentru modificarea
legii, insa actasta mai tarziu, dupa ce legea va fi aplicata si se
va vedea ce Tezultate da.
Episcopul Nifon al Dunarei de jos a sustinut cu totui parerile ministrului Haret si a cerut ca toti sa starue ca Safirin
sa-si retraga afurisenia.
Episcopul de Roman sustine afurisenia contra calor doi mitropoliti si a episcopului de Husi, cleclarand Ca, daca e vorba
sa. cedeze fortei, e gata de judecata.
Ministrul Haret a facut o declaratie In sensul cleclaratiilor
mitropolitului primat, fagaduind ca. va mbdifica. legea, dar
Un nide incident.
Teatrul Davila Tepeta piesa Seara cea de pomind de Leopold Kampf, tradusa din Eimba rusa. In piesa, sunt scene considerate ca hind de natura a da motive de agitare muncitoribor. Fiindca in epoca aceea erau marl agitatiuni muncitoresti
In Bucuresti, ministru de interne d. Ferechide, a chemat la
minister pe Al. Davila si 1-a instiintat Ca nu poate autoriza
reprezentarea piesei. Deoarece Compania Meuse cheltueli cu
montarrea, ministerul a dat despagubiri.
Maurul si-a facut datoria.
Bratianul Insanaltosindu-se, Ii reia portofoliul internelor.
Misir demisioneaza de la presedintia Camerei, iar Ferichide
este reales presedinte.
La 12 Februarie a murat Eugeniu Carada, la locuinta sa
din strada Pitar Mosu, actuala casa a doctorului Teohari.
Eugeniu Canada a fost o mare personalitate.
A fost intimul lui Ion Bratianu-tatail si era considerat ca
set al ocultei. I se spunea 1 Erninenta Cenusie.
www.dacoromanica.ro
250
Postul de auvernator ar fi trebuit sa-1 obtie printr'un decret cu sernnatura regala iar Carada nu era. de loc prietenul
regelui Carol.
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
252
d. Rosental nefiind
jicnitoare pentru el. Atunci Arlon
prezent liii instant
a declarat cd are un mare dispret pentru adversa.rul sdu. Martorii d-lui Rosental erau Barbu Delavrancea si I. Boambd iar martorii lui Arion Al. Marghiloman i C. Hiotu. D. Rosental a trimis martorii lul Anion. Dar
martorii au incheiat un proces-verbal de impacaciune de oarece d. Rosental a declarat c& nici odat& n'a rostit cuvinte ofenstoare nentru Arlon iar martorii lui Arlon au declarat ca, In
In urma unei notite ofensatoare pentru Leon Ghica, publicatd in Epoca, acesta, a trimes mattori Epocei. Nicu Filipescu
gent. Era tatl doctorului Skupievski si al altui fiu care a imbrtisat cariera diplomatic& in Polonia.
Generalul Averescu, in militate de ministru de rdsboiu,
fusese ales senator de Tecuci. Acum era inspector al cavaleriei. Guvernul i-a cerut s se clemit din mandatul de senator
sau sa. fie Inlocuit la inspectorul cavaleriei.
Generalul i-a. dat dernisia din Senat care i-ia fost primitd
cu 36 voturi contra 28.
Mare agitatie politic& in jurul clesfiinfdrei Contenciosului aclministrativ.
Take Ionescu.
In parlament desbateri violente i edinte furtunoase. Le-
www.dacoromanica.ro
253
sub care traia industria nationala. Prin legea de la 1887 industriile se bucurau timp de 15 ani de unnatoarele avantaje :
1) Scutirea de orice impozit cdtre stat, judet, qi comund;
2) Scutirea de orice taxe vamale pentru masini, pdr-ti de
masini si accesorii fie cd servesc 7a prima instalatic sate,
ulterior ;
www.dacoromanica.ro
254
Dupa aceasta declaratie, Titu Madorescu aeclara ca, in numele Senatului universitar ia act cu placere de declaratia
ministrului.
Maiorescu raspunde cum ca, in contra proectului ministrului C. Disescu, fost ministru al instructiei, tot la Dacia s'au
intrunit profesorii junimisti cu cei diberali, atunci In opozitie,
www.dacoromanica.ro
255
asa Ca, in fiecare zi fruntasii conservatori ataca violent guvernul. De la o vreme, carpistii au in Camera atitudine mult
mai energica decal takistii.
Simptomatic este ea presa takista alaturi de presa carpista,
ataca numai guvernul, dar pe carpisti rtu-i mai ataca.
In ziva inehideTei sesiunei parlamentului s'a petrecut
un incident hazliu.
Primul ministru citeste Mesagiul de inchidere, %poi multumeste deputatilor pentru concursul (lat. Imediat se urea la
tribuna Petru Carp si spune razand :
La toamnet nu ne mai veclem!
Primull ministru ia la brat De Carp si amandoi revin, la
tribuna.
Primul ministru se adreseaza Camerei:
Este un mijloc ca set ceidem de acord. sd-mi ldsatz mic
cele serioase iar d-lui Carp restul...
Si Camera se inchide pe aceasta gluma.
Din Londra se anunta moartea regelui Eduard VII,.
rascut la 1841, a murit deci la varsta de 69 de anl.
sincer.
Palitica lui a impins Anglia sa intre in razboiu impotriva
Eduard VII.
Succesele electorale ale takistilor nu mai contenesc, iar
www.dacoromanica.ro
256
Regele a spus lui Maiorescu cum cal Bratianu, in fata marilor greutati, a neputintei de a mai trece broectele de legi ale
ministridor cat si a numeroaselor infrangeri electorale, este hotarat sa se retraga la sfarsitu1 anului spre a reorganiza partidud. Conservatorii s inceteze deci campania. de rsturnare care
nu mai are E cop. Regele a adaogat cum ca, va chema la carma
pe Petre Carp, aceasta fiind i parerea sefulur partiduluf
liberal.
cC
spus:
Peste sase luni suntem la putere. Are sa. fie greu. Incepe
I.
www.dacoromanica.ro
257
Safirin a parasit sedinta Sinodului dupai ce a depus un memoriu cu toate acuzatiile sale.
Dupa plecarea, Episcopului, a fost o mare deslAntuire de
acuzari din partea mitropolitului.
Un numar de preoti adreseaza Sinodului petitiuni in care
sunt aduse tot felul de acuzari mitropolitului primat. Sinodul
trimite un ultim avertisment Episcopului Safirin i suspenda
pe toti preotii acuzatori.
Dar incercarea n'a dat alt rezultat decat s confirme drepratea pasivistilor.
In adevar, desi au luptat puternic, Romanii au iesit batuti
pe intreaga linie.
DIA cele mai insemnate rezultate in acele comitate unde
majoritatea fart, contestatie era a Romanilor. (SI nu uitm
ca., la enoca aceia, in Ungaria se vota pe fata) :
CERCUL ILEANDRA-MARE presedintele clubului parlamentar roman Teodor Mihali a lost proclamat ales neavand
contra candidat ;
FAGARAS: Dr. Serban, roman ales dupa o luptn, crancena;
SIRIA: D. St. C. Pop, ales far& contra candidat;
CHISINAU: Balotaj, Octavian Goga 873 de voturi, ceilalti
doi candidati unguri 1007 si 339 de voturi ;
CEICA: Alesul este vicarul Mangra, roman, dar trecut in
partidul guvernamentail
NASAUD: Ales I. Ciocdu, roman guvernamental contra
1428 ;
Vol. III
17
www.dacoromanica.ro
258
'794 voturi ;
VINTUL DE JOS : D. luliu Maniu cade pentru 38 voturi ;
www.dacoromanica.ro
259
Gheorghe Panu scrie ea guvernul roman a lacut o gresalk aceea de a fi trimis vapoarele romane la Pireu mai
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
261
In loc s li se cerceteze reclamatiile au fost trimisi in judecata Consistoriului. Dupa a judecata care a durat 3 sedinrte,
amandoi preatii au fast caterisiti.
Partidul conservator pregatindu-se Ca s. ia puterea,
da o mare atentiune chestiunei electorale, fiindca, partidul
pentru obtinerea brevetului i supunea exercitiul acestui comert la sanctiuni foarte severe. Legea flu avea atat
caracterul unei masuri fiscale cat al unei masuri cu caracter
higenic si social. Era fcuta spre a pune stavila, alcoolizarei
populatiunei.
colegiul al 2-lea de Ilfov erau aproape sau peste 1000 carciumarl alegatori.
Des liu fu insarcinat sa organizeze un cornitet de carciusi propaganda incepu in
ceeace el facu cu succes
mari
toata Capita la.
www.dacoromanica.ro
262
ales proectele de legi, pe care viitorul guvern conservator trebuia s le realizeze. Membrii acestui cerc au si un numar de
conferintse Cla sala Dacia". Mie mi-a revenit sa tin, conferinta
pe chestia legei carciumilor.
Convingerea mea era, insa, Ca% legea era foarte bine venit
la sate, unde carciumritul lua zilnic o dezveltare prirnejclioasa; tot ce castiga taranul mergea in tejgheaua carciumarului,
iar plugarul era otravit, incetul cu incetul, cu bauturile debitate.
Conferinta fu anuntata cu sgomot, dar takistii o sabotau,
raspandind printre carciumari stirea ca seful partidului nu o
aproba. Membrii din comitetul de rezistenta al carciumarilor,
mai ales aceia cari nu erau conservatori, au venit la Desliu ai
i-au cerut ca seful partidului sa se rosteasca categoric. A fost
un moment greu.
S'au facut pe langa Caro staruinte marl, glasul lui Filipescu n'a avut nici o trecere, deabia Marghiloman care era
elector si cunostea valoarea contingentului de voturi a carciumarilor, 1-a putut hotari ea 0, auterizeze o declaratiune in doi
peal.
www.dacoromanica.ro
263
salew.ensiuni cu aeroplanul Om. In ziare apar notite entuziaste. Vialcu s'a ridicat pana la 150 metri si a putut merge cu
www.dacoromanica.ro
264
guvernului
sef de cabinet.
A demasionat spre a fi ales deputat ta anul 1884 in Camera
de revizuire.
A combatut, alaturi de C. A. Rosetti, dispozitile restrictive
pentru presa Si dupa aceea a trecut hotaSrat in opozite.
La Iasi a facut ins sa apara Lupta, ziar de vehement:a polemic, apoi a trecut cu Lupta la Bucuresti care In curand de-
veni ziarul politic, cel mai citit din tara. Dernn de notat e
faptul c cel mai puternic tiraj 1-a atins presa politica, cand,
..Lupta" a tras in 10.700 exemplare.
Panu avea o frumoasa cultura., era o minte agera, un talent original i o mare putere de atractie. Era unul din acei
oameni pe earl americanii Ii numese: oameni magnetici.
SI cu toate acestea n'a avut noroc In viata.
www.dacoromanica.ro
265
tmdnald : Scipteimdna .
Palatul de-justifier--
www.dacoromanica.ro
266
bugetul.
Guvernul Bratianu demisioneaza
www.dacoromanica.ro
267
A4a, junimistii aveau 4 portofolli: Carp, Maiorescu, Marghiloman i Anion; cantacuzinistii 2: M. Cantacuzino i Nenitescu; Filipescu 2 : el si Delavrancea, apoi vechii conservatori
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
PAG.
tumiri si agitatie.
Agitatia avocatilor pe chestia
obligativittei robei". Izbucnirea razboiului rusojaponez.
Aetivitatea lui Ion Saita ea prefect al politiei.
Bucurestiul de anal:lath: Cafeul santant. Academiile de biliard, bicicleta, birjarul muscal, gradinile
22
45
270
PAG.
care a dispArut.
Expozitia agricol a marilor proprietari.
400 ani de la moartea lui tefan cel mare.
66
93
rian.
Cursele automobil-clubului
www.dacoromanica.ro
110
271
PAG.
152
CasalKrupp vrea
sa acapareze Arsenalul armatei noastre.
Moartea
Amintiri asupra detronarei
generalului Haralambie.
Take Ionescu
Greva avocatilor.
lui Cuza-Vod.
formeaz& partidul conservator-democrat. Marile victorii electorale ale lui Take Ionescu. Scandalurile
ofiteresti provocate de catre maiorul Sturza. Temeri
de un razboi austro-sarb.
Nicolae Fleva intra in par-
189
cialista.
Actiunea d-rului Racovski. Aparitia aviatorului roman Aurel Vlaicu. Atentatul in contra primului ministru Ion I. Bratianu. Alegerea lui Dimitrie
Moruzi deputat de Bucuresti
ANUL 1910. Raziile doctorului Botescu. Moartea lui Eugeniu
Carada
Alegerile legislative in Ungaria. Infrangerea electoral& a Romanilor.
Vaporul romEn Imparataul Traian", atacat de greci in portul Pireu. Legea ministrului Costinescu impotriva Carciumarilor. Retrager a cabinetului
Moartea lui Gheorghe Panu.
214
245
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
C.BACALBASA
immo
`
BucureStli
alladaala
vol.4._ 1910.1914
111.111111-
_edifia Z ---
NM lave
In1111=".
Milli I
1111111.....
11111101111111M.
Illillies....
Minima...,
Mil
'ft:,r
1.1191111111.1-...-
iii 8 M
IF.111118...
V.
1=8.2411ii;;;;;;;.
NB.
NI
,
....
0,1
1111.
II
---MIME
Who.
"aiignSrd
Wilitr.......amilicol.....;.
MI..
11111
A,,..._
..
-:-011111
."-"-".:1:12!!!M
-,'N,....44,,,,,:4,-
NOVI
..ei,altall
.4
.....--.. \
IWI
'Z''''''S
- ;,,,.
11111.11311a.a........
11111M1111110 a .....
11111
...ItimmlIMICHOUr_"*""."0.11111.14.=
---!- .e.
no
11111.
INN" .1111.111111
str.ziimu,
1.1.1.0.7....,..1
MICA r
2;-:;;;:::::7411111.1111111
'...twee111111
-;-..=111111
voila
men
Maim
......
.....suok
f31
161.0161 -
701%
etz:v?
I r.
1
-7.111a r
Ide
e
aSzsinzn,
www.dacoromanica.ro
Ittve7V,VE/**
CONSTANTIN BACALBASA
BUCURESTII
DE ALTA DATA
1910-1914
VOL. IV
- EDITIA II
INCHEIAT CU 8 CREIONARI:
NICOLAE FLEVA
ION I. C. BRATIANU
TAKE IONESCU
I. L. CARAGIALE
BARBU DELAVRANCEA.
TITU MAIORESCU
GHEORGBE PANU
NICOLAE FILIPESCU
BUCUREUI
EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL" S. A.
www.dacoromanica.ro
ANIJL 1810 *)
www.dacoromanica.ro
vdlat.a Gheorghe Panu, acela care a fost eel mai mare ziarist
al Wei dap& moartea lui C. A. Rosetti.
Gheorghe Panu 'a murit dupa ce a suferit rnulta, vreme
de miocardit i astericzcleroza, boala, complicata apoi eu. un
.cancer al intestinului
Panu a debutat ca distoric. Frind distins de Maiorescu 91
www.dacoromanica.ro
--
tul c eel mai puternic tiraj 1-a atins prom politica, atunci
cand Lupta" s'a tras an 10.700 exemplare.
Panu avea o frumoasa cultura, era o minte agera, un talent original i avea o mare putere de atractie. Era unul din
acei oarneni pe cari americanii it numese: oameni magnetici.
Si eu toate acestea n'a avut noroc in viata.
Ravna lui cea mare era sa. ajunga ministru, inst, de-aeurmezisul acestui om atat de superior s'au pus si atati dasmani
implicabili ca si un nu/nal' de intamplari nenorocite. Afara de
asta Panu insus a fost dusmanul sass.
Intr'e zi a fondat partidul radical ; vzand insa, ea partinu-1 duce prea repede la guvern, 1-a desfiintat
si s'a inseris in. partidul conservator. Apoi, desamagit g
dul
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Takistii fac, insa i gresala ca urmeaza in contra lui Bratianu si a fratilor sai o campanie clarza, pe tema moralitatei ;
fratii Bratianu sunt acuzati Ca trafica i traesc din afaceri necinstite ; era evident ca seful guvernului nu putea decal &A
recomande regelui ca succesor pe seful partidului conservator.
Trei zile Inainte de Craciun, Ionel Bratianu Ii intruneste
majoritatile parlamentare si le comunica
spre marea tnisteta a acestora
c guvernul i partiduil liberal se vor retrage
de la carma.
Unii parlamentari liberali au.intervenit, cerand ca partidul sa. nu se retraga i sa prezideze alegerile generale, dar I.
Bratianu a raspuns:
Atunci cand partidul liberal a decis sa se retraga de
Ia guvern, a facut-o pentruca nu vedea lipsuri in randurile acellor cu care intrase in thc.
Dup5, ce ne-am consfatuit, am socotit, ca o chestiune de
Inalta politica, conditiunea ca retragerea noastr sa se faca
in asa chip incat chiar adversarii nartidului nostru sa a.siste
la aceasta retragere nu numai cu un siintimant de respect, dar
cu frica.
Guvernul il pot /ua altii, dar.puterea ne reimdne noud".
www.dacoromanica.ro
cioare cu dispret in adevar suveran (I?) vointa atat de staruitor exprimat& a corpului electoral.
In alte cercuri politice se afirma ins, ca Regele a dat puterea lui Petre Carp, nu ca un zernn de favoare, dar spre a-i
dovedi ca nu poate guverna.
Regele Carol nu avea simpatie pentru Carp, din cauza, ca
www.dacoromanica.ro
acesta, desi monarhist convins, era batoa 'Astra fata de suveran atitudini independente si nu se pleca la sarutari de maim
precum ii obicinuise Dimitrie Sturza si cum facea chiar si
nici la alte
Alexandru Lahovary, fruntasul conservator,
lingusitorii. Regele nu-1 agrea.
www.dacoromanica.ro
10
Petra Carp si fruntasii conservator! ii pun acum nadejdea, in masina administratiei, pe de o parte, intr'un program
cat mai popular pe de alta.
1Drogramul apare dupa lungi cliscutiuni in sanul cabinetului si dupa neincetate obiectiuni ale lui Ion Lahovary, ministruil domeniilor, un conservator foarte indoctrinat.
Programul cuprindea un numar de masuri cu caracter
popular care, pentru un hotarat conservator, aveau chiar caracterul demagogiei.
Iat punctele principale :
1) 0 lege a meseriilor care s. cuprinda trei parti distincte:
a) asigurarile meseriasilor i muncitorilor pentru boala, dnvaliditate i batranete, b) creciitul rauncitoresc si al meseriasilor,
c) breslele i pregatirea pentru mestesug.
www.dacoromanica.ro
11
De a doua zi dupa ce prograrnul a fost cunoscut, candidatii au si inceput in toata tara campania electorala., anuntand lumei scaderea birurilor.
Campania electorala a fost de o mare violenta i hotrire,
fiindca partidul lui Take Ionescu era foarte tare din punctul
de vedere electoral, iar partidul conservator doved.',se din opozitie Ca e foarte subred. Ministrul de interne este Alexandru
Marghiloman, care in aceste alegeri atat de covarsitor de grele,
a dat dovada c e un puternic organizator i un extraordinar elector.
www.dacoromanica.ro
12
N. Cosacescu.
www.dacoromanica.ro
13
La colegiul de Ilfov sunt alesi toti 5 candidati guvernanientali : Al. Marghiloman, N. Filipescu, Dimitrie Dobrescu, D.
Soimescu, si Virgil Arion.
La aceste alegeri in care lista guvernamentala a trecut intrunind intre 2400 si 2200 voturi, a candidat 4 d-rul Rakowski,
candidat al partidului socialist, intrunind 320 voturi.
www.dacoromanica.ro
14
Aceste alegerd, in care presiunea guvernamentall s'a exercitat cu mult& putere, au dat maxi majoritati cabinetului
Carp.
Marghiloman s'a aratat strasnic elector, clan tot Marghiloman va contrfflui la grabnica cadere a cabinetului. Chestia
tramvaelor comunale a dat, in mod prematur, guvernul de
rapa.
www.dacoromanica.ro
15
Un croitor parizian a pus la moda rochia Dantalon, lar agentli sal in Bucuresti, ca si in alte orase ale tarei, au imbracat femei-manechinuri pe care le-au insarclaiat sa circule pe
stradele principale. Ella reclaim. Dar publicul bucurestean
n'a voit sa admit& tnoda cea noua,
ca pretutindeni de altfal
iar bietele manechinuri au lost fugarite pe strazi, i, daca erau
ajunse, erau maltratate, iar pantalonii sfasiati.
lini amintesc de o scena, destul de comica petrecuta pe
Plata Teatrului. 0 femeie destul de tanara i frumusica apare
intr'un superb costum ; pantalonul tinea locul rocinei. Deodata o miscare se face in public si huiduelile izbucnesc. Femeea trece parca n'ar fi fost vorba de ea! Insa valurile multimei ineep sa spumege. Derbedei se adun repede la auzul
huiduelilor i femeea este inconjurata. Vaz'and pericolul, manechinul iulieste pasul, dar cativa trecatori mai aprinsi si mai
indignati impotriva noului costum, se reped. asupra'ei. Aproape
sa fie sfasiata. Cu mare greutate dntra intr'un gang unde, ajutata de ca;tiva domni, dispare.
altoit !...
Aceasta vorba a cutreerat mahalalele Capitalei cel putin un
an de zile. A fost, poate, singurul mare succes al piesei lul Rostand.
www.dacoromanica.ro
16
La Camera si Senat incepe discutda Mesagiului. La Camera imi fac debutul la tribuna. Presa takista ma ignoreaza,
familiile aliate, au
clurerea etc.
www.dacoromanica.ro
17
Studiile militare le-a facut in Prusia. Venit in tara a intrat in armata, unde a ramas pana da gradul de colonel.
Retras in viata civila, a intrat in politica., ca membru al
partidului conservator. A fost primsT al Capita lei, unde a lasat cele mai bune amintiri. Sub guvernul lui Lascar Catargiu
dela 1871, a facut o buna administratie edilitara, de care s'a
vorbit mult timp.
La 1877 a fost chemat in activitate i s'a dat, comanda
unei divizii, dar n'a tinut-o mult. In urma infrangerii rusilor
la Reyna, fuind solicitat de comandamentul rusesc ca s treac Dunarea cu divizia sa spre a opri inaintarea tureilor victo2
Vol. VI.
www.dacoromanica.ro
18
decat atunci cand va primi ordin dela sefii saa directd. Aceasta
atitucline corecta. i-a atras disgiatia. Rusii cerand satisfactie
pentru ceeace considerau o insubordonanta, generalul a lost
desarcinat de comandto
www.dacoromanica.ro
19
recari boale venerice. Episcopul Rornanului spune ca, in aceasta stare, Prim.atul a tarnosit bisetrica din comuna Turburea,
judetul Gorj, pe cand era Episcop al Ramnicului. Astfel si-a
calcat juramantul curMeniei.
Apoi i alte dovezi, intre dare aceea c s'a facut vinovat
de mai mune plagieri. Intre acestea Etica evolufionistcr.
Ziarele publica in facsimile scrisoarea Primatului prin care
cere d-lui Chiricescu, amic i profesor la facultatea de teologie, ca sa-i aduca medicamente contra boalelor veneriee. Scandalu1 . se mai cornplica i cu faptul ca d. Chiricescu, caruia Mitropolitul se incredintase ca unui bun prieten, 1-a tradat, denuntandu-i scrisoarea.
In 'Lama judec*ei, Sinodul hotarste sa se ceara demisia
ambilor prelatd. : si a Mitrapolitului primat, i a Episcopului de
Roman.
www.dacoromanica.ro
20
vre de important. Tema acestor manevre a fost: trupe Mamice au trecut Dunarea pe la Giurgiu, ocupand creasta inal-
i inainteaza pe hula
Sosit la Palat, trupa de garda, adica un batalion de vanatori, a facut mai multe evolutiuni, apoi, prin semnalizari,
s'a transmis urmatoarea telegrama:
Conzandantul batalionului 8 de vdniitori, cdtre generalul de armata Conte Nogi:
Batalionul 8 mfintitori, care face garcla de onoare a M. S.
Regelui la Sinaia, salutd cu calmiratinne pe eroul dela PortArtur i pe intreaga misiune a bravei armate japoneze.
Comanclantvl batalionului,
Colonel Petala
www.dacoromanica.ro
21
cunoscut pentru iuteala ametitoare cu care conducea; de aeeea, putini erau aceia cari consdniteau s stea alaturi de el
in automobil.
Leon Leonida este initiatorul fundarei Automobil-Clubului roman ; el a organizat intaiele curse de automobil si el este
www.dacoromanica.ro
22
In gradina Ambasadori, de pe strada Academiei (actualul teatru Carabas), s'a infintat un Skating. Este locul
de intalnire al mondenilor.
Ziva, la ore anumite, yin doamnele din pocietatea de sus,
faxa amestecul cocatelor ; seara i noaptea tarziu vine toata
lumea, cea mai frurnoasa atractie third femeile, adica femeile
din elasa usoard i accesibila.
La inceput, lume mult, animatie, serbari cu premii si
www.dacoromanica.ro
23
sportsman emerit,
se distinge acurn ca aviator, dup d. ce s'a distins ca conducator de autornobil. Face zboruri numeroass cu un aparat Bleriot, apoi sboara eu un avion spedial al cl-sale, numit Rata",
care se deosebeste mult de aparatul francezului.
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
silinte mari ca arrnata sa fie inzestrat cu toate cele trebuincioase, frisk pe de o parte regele Carol spunea c arinata e
foarte buna, si nu mai are nevoe de nitmic, ia pe de alta, Petre Carp, in calitate de ministru al finantelor, refuza ireditele, sub cuvant ca nici finantele tarii nu ingadue, nici pretentilde lui Filipescu nu sunt reale.
Atat de general& era aceasta orbire, ca insesi ziare de opozitie aiirmau ca armata roman:), este minunata.
Sub titlul Cum a iesit armata noastra din manevre" ziarul
Adevrul", ziar de opozittie, chiar cu simpatii pentru Take
Ionescu i adversar personal al lui Nicu Filipescu, publica la
3 Octombrie un articol din care reproducem randurile urrnatoare:
die-
www.dacoromanica.ro
26
Aliancta, careia suntem alaturati, incepe insa s se clatine. Rzboiui italo-turc, adica razboiul Intre doi partizani ai triplicei,
este simptomatic.
Pall-Mall spune ca procedarea Italiei este egara cu aceea
Pe cand accste simptome ingrijitoare pentru pacea lumei se produceau in Apus, Rusia Incepea campania ei pregatitoare pentru marele rzboi ce avea sa izbucneasca peste mai
putin de 3 luni.
Escadra rusa de la Sevastopol face un raid pe Marea Neagra., pe coastele Asiei Minore, viziteaza Varna, Burgas, si Constanit.a. Praful de pusca Ii Imprastie mirosul.
Cu toate acestea la Bucuresti lumea traia intr'o dulce
beatitudine. Eram deputat si ziarist, stam in contact cu oameni politici de frunte, dar odata n'am auzit macar o banulala
c razboiul ar fi atat de aproape. Politica extern& era a rege-
www.dacoromanica.ro
27
recucerirea
www.dacoromanica.ro
28
4. Ca, pentru a iesi din actuala stare de lucruri, este posibii s. se recurga, fie la o lege interpretativa, a celei din 14
Aprilie 1909, fire la o lege care ar abroga-o.
Facut la Paris, la 5 Octombrie 1911.
In urma consiliul comunal se intruneste i aproba nouile
statute.
www.dacoromanica.ro
29
Sedintele Sinodului, prezidate de catre Mitropolitul Pimen al Moldovei, pasioneaza, foarte mult. Martorii yin sa afirme tot felul de lucruri scandaloase, legaturile Primatului
cu o serie de femei, printre care cu o doamna Olimpia Vasilescu. Aceasta doamna, fosta sotie a unui preot, a nascut un
copil despre care Primatul afirma ca a rnurit in spitalul Filantropia de ulcer sifilitic.
Scene le furtunoase i scanclalul continua. Prirnatul, foarte
enervat, prelungWe sedintele sau le inmulteste cerand numeroase amanari. ceeace indispune pe membrii Sinodului.
www.dacoromanica.ro
30
La una din sedinte, Primatul cere ca ministerul de instructie si culte C. ATion sa, nu mai asiste la. sedintele Sinodului, de
mire ce canoanele II oprese
Enisconul Nif on al Dunarii de jos declara Ca fat& cu sis-
Minhistriji intervine spre a protesta. Nu admite ca un episcop al tarei sa fie acuzat in Sinod C e in Intelegere cu
dusmanii bisericei.
Bine inteles nu voiu da aci intreaga desfasurare a procesului caci ar fi prea lung. Voiu spune numat ca opinia publi-
c este adanc emotionata de toata aceasta afacere care pateaza biserica din cauza faptelor nesocotite, iar unele imorale
ale sefilor ei.
Mitropolitul Primat face o lunga aparare iar Episcopul de
Prifnatul este achitat de cele trei acuzatilmi ce i s'au adus de catre Episcopul de Roman: Erezie, plagiat i fapte imorale.
Dupa ascultarea sentintei, Primatul raspunde doua cuvinte: Vrt multumesc!". Si paraseste sala.
Episcopul Safirin este depus din scaun i ramane simplu
arhiereu, pentru tomatoarele motive :
1) A adus acuzatiuni calomnioase Mitropolitului Primat.
www.dacoromanica.ro
31
Aceasta sentinta a fost urmata de o mare agitatie, ziarele th opozitie o blameaza, intruniri de protestare sunt organizate in contra Sentintei-infame" cum o numese unii.
Agitatia ameninta sa ereasca, iar scandalul din biseriea sa nu
fie terminat prin judecata fcuta.
Episcopwl de Roman declar c nu se va supune sentintei, trimite regelui o protestare, cerandu-i dreptate si se duce
in eparhie.
De-abia ajuns, este somat de catre prefectul Anton Anion
ca s pardseasca palatul episcopal. Safirin ref uza,, i deelara
a nu va ceda de eat fortei.
Prefectul, care era insotit de politai, raspunde :
Ei bine, iata, intrebuintez forta.
Nu voiu ceda cleat in fata procurorului.
La ora 1 si jumatate, dupa ce SafIrin a pranzit, prefectul
a revenit insotit de procuror. Safirin s'a impotrivit din nou,
insa, in cele din urma a capitulat.
A plecat, dup5.1 ce a imnanat prefectului un scurt protest.
Esind, a binecuvantat zidurile palatului cu vorbele :
Dumnezeu sa aibd in sfanta lui paza eparhia mea si
intreaga tar& romaneasea.
Pe cand se petrecea aceasta seen& la Roman, Mitropoli-tul Primat demisiona la Bucuresti. Titu Maiorescu, presedinte
de Consilliu ad-interim, duoea Regelui la Sinaia demisia Primatului.
In urma tratativelor urmate se facuse 0 tranzaatie admisa, de Primat. Sinodul s '1 achite de toate acuzarile ce i s'au
www.dacoromanica.ro
32
De aceea in ziva in care i s'a citit sentinta de achitare, Atanasie Mirortescu nu a manifestat nici o bucurile, dar a ramas
abatut si a raspuns un scurt
Va multumesc.
Asa s'a incheiat cel mai rusinos scandal ce a bantuit biserica romaneasca.
Totusi in afara% agitatia mai urmeaza catva timp cu violente articole in ziarele de opozitie, cu intruniri de protestare
etc.
tinta a fost cunoscuta, agitatia in toata tara a inceput, .incurajata., fireste, de opozitie.
www.dacoromanica.ro
33
Dar, in urma multor staruinte i altor mijloace de convingere (?) guvernul a obtinut adeziunea Sinoclului.
Lisa mai era o chestie. Guvernul se intreba: oare se va tine
Primatul de angajament? Oare, ()data. absolvit, Li va mai prezinta demisiunea ? Intrebarea era gingasa. In. asemenea situa-
Ea a ramas in mainile lui Titu Maiorescu, ministrul de externe, spre a fi realizata la timp.
Aceast demisie trebuia prezentata, cum am spus, zece
zile dupd sentinta de achitare, MO, a fost prezentata mai Inainte. A Lost prezentata din cauza fierbftrei produsa in tub.
de sentinta data fara convingere de Sinoci i desaprobata de
toata dumea. In special guvernul se temea de actiunea ce
se pregatea s intreprinda fostul Episcop Safirin si care ar fi
putut deveni Inca si mai Ora de rasturnari ca afacerea Ghenadie.
Palatul monumental a fest inaugurat fiind de fata i reprezentanti ai Camerelor de Cornell din Cluj si Brasov, precum si din ora,sele bulgare: Burgas, Varna, Filipopoli i Rusciuk; deasemenea a asistat i casierul Canierei de Comert din
Paris.
Au roistit cuvantari d. Hagi Teodoraki presedintele Camerei de Comert din Bucuresti, bancherul Mauriciu Blank presediintele Comitetului bursei, D. Nenitescu, ministrul Comertului.
La afarsit regele.
Cu prilejul incorondrei regelui George al Angliei, mirninsterul de externe din Londra a cerut guvernului roman sa
fie delegati la festivitati si 2 ziaristi romani! S'a specificat ca
www.dacoromanica.ro
34
s pe vremea aceea, m'a delegat in calitate de ziarist si deputat, clelegand i pe Gheorghe Ranetti.
Spesele de calatorie si intretinere la Londra au fost oferite
de catre ministerul de externe in suma de 2500 lei de cap.
In ziva. de 30 Mai s'a tanut la Sotseaua Kiseleff lritiul
concurs hipic in Romania sub presedintia de onoare a Printului mostenitor Ferdinand.
Principe le 0, Principesa Maria au fost primiti de (.5Are
Petre Carp ministrul presedinte si N. Filipescu ministrul de
razboiu.
www.dacoromanica.ro
35
Profesorul Chiricescu a fost exclus definitiv din invatamant. Comisia de judecat adaogase ila sentinta o cerere de
suspendare a pedepsei, dar ministerul s'a opus.
Desi ziarele din opozitie Ii iau apararea toti )amenii cu
sentimentul onoarei osandesc, cu drept cuvant, atacul de f elorile al profesorului.
Pe cand nu se terminase Inca icandalul bisericesc, izbucne*te un alt scandal, un scandal ce va avea mari rezultate politice fiindc a. va agita tara timp de um an si jumatate,
va atrage justitia In luptele politice i va pricinui aderea
guvernului.
www.dacoromanica.ro
36
cu partidul de la guvern.
vede
desi avocat al vechei societati,
Take Ionescu
prilejul de a face ram guvernului si in curand ii vom vedea
alaturi de partidul liberal ducand lupta de rsturnare impotriva guvernului.
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
nistru de interne, prezinta un proiect de lege care desfiinteaza vechea Societate de tramvae i infiinteaza ailta noua.
exaspereaza pe liberaIi cari hotatasc sa impingl lupta cu cea
fliai neinfranta ostilitate.
Intaiul act de razboiu este retragerea opozitiei de la discutia Mesajului.
Guvernul nu stia nimic, sefii opozitiei convenisera in
toata taina aceasta lovitura, de aceea cand I. Bratianu a citit
In Senat declaratia de retragere, guvernul a ramas uluit.
I. Bratianu a citit urrnatoare declaratie:
In numele opozitiei din Senat aducem Coroanei expresiunea sentimentelor noastre de respect, dubire qi oredintd.
Declardm cu nu vont lua parte la discutiunea rdspunsului
la Mesal.
Traditia parlamentard a fdcut din desbaterile reispunsului la MeSagiu, nu numai o cercetare a situatiei si a politicei generale a guvernelor, dar i o expunere a principiilor .51
idealunflor partidelor.
www.dacoromanica.ro
i de a
39
dezbatere, sd dea situatiunei politice de azi, nici chiar in, aparentd, caracterul unei etuatit normale".
Carp a laspims innediat ca opozitia a fcut o mare greseald, inveninand relatiile intre partide, !ark nici un motiv,
$i tocmai atunci and evenirnentele din afara se lutes?, eu atata
gravitate.
www.dacoromanica.ro
40
reprezentatie a jucat:
Deputatul din Bombignac", in care si-a desvluit inca odat
genialele lui mijloace de interpretare
Un amanunt, Regele Carol nu se ducea. aproape nici odata la teatru, chiar la reprezentatiile celor mai marl actori
De data aceasta s'au pus in scena toate trucurile mestesugului. Un om mascat pe care cei mai tari luptatori nu-1 puteau tranti, cat si un luptator roman, cu fata deschisa, care
nu era altul de cat cunoscutul de bucuresteni, Mitica Dona.
Pentru atragerea publicului de naivi s'a anuntat o lupt
caracteristica intre Mite& Dana si luptatorul german Abs
Paul care a declarat ca, daca in seara urmatoare, nu va putea tranti pe Dona in 30 de minute, se va declara invins i va
pierde si 100 lei.
incordata a publicului, care Ii inchipue ca lupta e, in adevar, serioasa. Dela a 25-a minuta Paul Abs face pe violentul
ei pe enervatul, iar numerosi spectatori stau cu ceasornicele
www.dacoromanica.ro
41
Fiindc Disescu a afirmat c& nu toti minitrii aproba acest orocedeu, dar 1-au iscalit din spirit cle solidaritate
Dar v asigur ca chiar dac& asi r&mane singur in chestia aceasta, f5at, partid, fara majoritate, sunt convins c& colastiinta public& imi va da dreptate. Voi fi biruitor cu sau fart.
majoritate".
In ziva de 10 Decembrie inceo la Camera dezbaterile
asupra proiectului de lege al meseriilor, prezentat de catre ministrul D. Nenitescu.
Acea.st& lege
care, cu oarecare modcificari, este legea
azi in vigoare
cuprindca trei pArti: 1) creglementarea meseriilor, 2) asiguxarile pentru caz de boar& si invaliditate pi
pensionarea pentru batranete, boal& i accidente de munc&,
3) credatuil muncitoresc.
www.dacoromanica.ro
42
ma, va desfiinta acele parti din lege care nu-i convin. Intre
altele Mortun spune c. varsta de 65 ani pentru trecerea la
pensie, e prea mare pentru lucrator i meserias. 0 alta obiectiune este aceea c pentru boala n'ar trebui sa fie lsati a
eontribui numai lucratorti. Apoi urmeaza declaratia ca opozitia nu va lua parte la discutia legii.
Sistemul nenorocit al discreditrei legilor mai inainte chiar
www.dacoromanica.ro
43
A doua zi, Take Ionescu la Camera si I. Bratianu la Senat au citit o declaratie identica prin care anuntau retragerea definitiva a opozitiei din parlament.
Retragerea era motivata de aducerea legii trarnvaelor care
neSocotea principiul separa.tiunei puterilor t desfiinteaza neatarnarea puterei judecatoresti.
Aceasta fraza facea aluzie la faptul ca opozitia pretindea
cum ca numai tribunalele ar fi putut pronunta disolvarea Societatii de tranwaie.
De indata ce opozitia s'a retras din amancloua Adunarile,
o violenta actiune extraparlamentara incepu.
www.dacoromanica.ro
44
--
in raporturile cu regele. Ii sustinea parerile in contra regelui, le sustinea cu aere de independenta, nu primea sa lucreze
de cat conform convingerilor sale, cu alte cuvinte, dorea ca
regele s se plece inaintea lui. in loc ca el sa se plece inaintea regelui. Foarte nobil caracter, dar foarta nepotrivit pentru un om de guvern, mai ales cand acest om nu avea in dosul
su un partid prea mare si prea popular si atunci cand regele
era un om, batran cu cincizeci de ani de domnie i cu o autoritate necontestata de nimeni in tara.
Cand Carp s'a dus la rege cu proiectul de lege al nouei
Societati comunale de tramvaie. regele 1-a sfatuit sa nu prezinte proiectul, dar Petre Car) a mers inainte.
pi, dupa aceea, nu odata Carp esia de la Palat spumegand sau amarrat, simtind din ostilitatea hotarita a regelui ca
nu mai are mate zile de stat in capul guvernului.
In timpul acesta nici criza bisericeasca nu este rezolvata, cad taxa nu are un Mitropolit Primat.
Dupa consfatuiri lung!, arhiereid se pun de acord ca s
aleaga Primat pe Gherasie Timus, episcopul de Arges, insa
acesta moare subit la metocul Episcopiei din Curtea bisericei
Antim. Atunci veclerile se intore catre Episcopul Konon Ara-
www.dacoromanica.ro
45
mescu Donici. Acosta, insa, ref uza scaunul, spun:and ca Mitropolia se cuvine Episcopului Ghenadie, cel care a fost deposedat pe nedrept. In cele din urma, frisk tot Konon a fost ales
Mitropolit Primat.
In urma cererei ce am facut in Camera., de la tribuna,
ca guvernul sa permit& intrarea doctorului Rakowski in tara,
guvernul acorda. aceasta permisiune.
Trebue sa. adaog cum ca mai era si un alt interes ca aceasta libertate sa fie acordata : era situatia politica ce impunea guvernului sa opuie maselor takisto-liberale, alte mase
organizate.
Acordand d-rului Rakoski dreptul de a intra In tara, partidul socialist se ridica cu masele lui de lucratori, in Contra
pavtidului liberal.
ANUL 1912
turnare printr'o mare intrunire publica in sala Bailor Eforiei. A fost una din cele mai grandioase intruniri pe care le-a
vazut Capita la.
Amandoua partidele, pe langa toti partizanii din Bumrest, au adus nurneroase delegatiuni din celelalte judete. Din
ajun strazile erau peste pline de lume venita din afara, toate
trenurile varsau mu i mii de delegati, cari nu mai puteau
www.dacoromanica.ro
46
Jandarmii pedestal au intervenit, s'au tras focuiri de revolver, eau facut arestri, publicul a fo3t fugrit, cateva ore
stracla a fost ocunata de aceasta miscare.
Opozitia dorise ca scandalul s fie cat mai mare, pentru
ca regele O. fie impres:onart. Fiindca, fruntasii opozitiei stiau
ca iregele Oarol iubea linistea i nu tinea mult vreme la putere guvernele care nu erau in. stare sa i-o dea.
Inda ta, dupa aceast intrunire, Take Ienescu gi I. Bratianu solicit regelui o audient, spre a protesta in potriva
felului in care guvernul a imprastiat manifestatia, cat i in
contra guvernului insus, care nu reprezinta vointa tarn.
Regele Carol reincepe staruintele sale pentru a reintregi
partidul conservator, sfatuind iaras un cabinet, in care sa intre Take Ionescu i partizanii sM; regele starue pentru aceasta
combinatie, singura dupa Parerea sa, care ar fi putut aduce
Consiliul de ministri se intrunest3 de urgenta. Chestiunea
ministerului de concentrare, sfatuit de rege, este pusa in discutie. In mod sfios, Maiorescu spune ca ar trebui sa se tie
seaana de parerea regelui, fata, de care nu s'ar putea guverna.
Carp, care intelegea ca un asgmenea guvern nu ar putea
fi Injghebat sub presedintia sa, s'a imnotrivit categoric. Maiorescu, care, la randul sa,U, intelegea ca un astfel de cabinet
nu s'ar putea realiza decat sub presedintia sa, era de parerea
regelui. Dar toti cellalli minitrl, unii din ura sau ostilitate
www.dacoromanica.ro
47
Drept rdspuns la agitatia takisto-liberald, guvernul, in special Alexandru Marghiloman, organizeb.a contra-agitatia. De
pe sub mand
astddat conservatori si socialist merg
mama in man&
nuarie.
www.dacoromanica.ro
48
vine la tribuna
el
spun e:
www.dacoromanica.ro
49
Consiliul
www.dacoromanica.ro
50
Dar ziarele opozitiei atac acum pe Nicu Filipescu, numindu-1 asa.stin", fiindca in calitate de ministru de razboi a
dat ordin trupelor sa impra.stie cu forta pe manifestantii chemati de opozitie la intrunirea dela 8 Ianuarie. Atunci Filipescu, luand act si de comuniicatul publicat de ziarele opozitici
In urma audientei d-dui Ferikidi la rege, ii inainteaza acestuia
demisiun ea.
www.dacoromanica.ro
51
Dar regele cu cuvinte magulitoare, respinge demisia i roaga pe Filipescu s 'Amin& in fruntea ministerului de razboi,
spre a umple lijsurile armatei.
Din aceast parte o oarecare liniste intervine.
Nicolae Fleva tine intrunirea anuntata la sala Dacia". Retragerea lui din partidul lui Take Ionescu este aproape facuta. Fleva isi incepe astfel discursul :
Pentru a treia oar& am ramas singur, fiindca au fost cu
mine adevarul l dreptatea".
Pe cand inaintea tribunalului se judeca mereu procecelei comunale,
sul intentat vechei societati de tramvaie,
in Parlament se discuta si se voteaza legile fagaduite prin
program. Astfel, vin in desbatere legea pentru reinfiintarea
Contenciosului administrativ, desfiintata de liberali i legea
incurajarei industriei. Legea meseriilor a fost votaa si promulgatak. Punerea ei in aplicare se va face cu incepere dela 12
-Februarie.
www.dacoromanica.ro
52
ghiloman i s'a facut atunci o situatie din cele mai rieplacute, din care ministrul de interne a esit, totus, indemn, fiindca
era un om inteligent i cu rnult tact.
La inceputul lui Februarie, sectia II-a a tribunalului.
Ilfov, se pronunta In procesul tramvaielor. Adica, asupra incidentului riclicat de Societatea Comunala, tribunalul a declarat
ea legea prin care se anuleaza Societatea Comunal infiintata
sub liberali, este neconstitutionala.
Hotarirea e data cu majoritate de 2 contra 1. Presedintele
N. Algiu i judecatorul, d. Bossie, fiind de aceasta parere, iar
d. judecator Ion G. Manu hind de parere ca legea e constitutionala.
Considerentul de neconstitutionalitate este astfel formulat:
Considerand ca, astfel fiind, legiuitorul s'a substituit comi-
www.dacoromanica.ro
53
Considerand etc.
www.dacoromanica.ro
54
,Strengarul din Paris, iar pe greceste: O Catergarzs ton Parisios", publicul greoesc vede cu mirare c In aocul actoruhn
titular grec, care se lmbolnavise, apare Hagiescu. i a jucat
in limba greaca atAt de bine, atat de mai bine ca actorul titular, incat a cules furtunoase tplauze.
De altfel era un vesel carnarad.
Pe la jum&tatea lui Februarie, pe cand opozitia duce
cu violent& campania de rsturnare prin Intruniri publice in
toat& Cara, Petre Carp aduce proiectul de lege al descentralizrei administrative.
Acest proied, scum) inirnei sale", precum a declarat
Gestiunea ministerelor de interne. finante, instructie public& si lucr&ri publice se descentralizeaza astfel.
La ministerul de interne se descentralizlaz& administra'Oa judeteanl l comimalk afar& de comunele Bucuresti, Iai
pi Craiova care rmtmea sub regimul legei din 1094.
www.dacoromanica.ro
55
La ministerul lucrdrilor publice se descentralizeaza constructia i intretinerea tutulor soselelor si a dependintelor lor,
desfiintandu-se actuala directiune de studii i lucrari noui.
Pentru aplicarea principiului descentralizarei I,ara era impartita in 6 circumscriptii regionaile:
1) Circumscriptia Do lj cu sediul resedintei la Craiova se
compunea din judetele Mehedinti; Do lj, Gorj, Vaicea i Romanati.
2) Circumscriptia. Ilfov cu rusedinta la Bucuresti, cornpus6.1 din judetele Ilfov, Vlasca, Muscel, Arges, Teleorman.
Acestui Mitropolit soarta Ii rezerva un trist sfarsit. Ramas in Bucuresti sub ocupgiunea inamicului dela 1916 la
1918, a fost invinuit de purtare anti-romaneasca, rnotiv pentru care a fost silit s parseasca scaunul.
www.dacoromanica.ro
56
administrativ, vo-
Precum au putut vedea cititorii cu acest nenorocit contencios se joaca cea mai ridicoila farsa: fieeare guvern conservator Ii infiinteaza i fiecare guvern liberal il desfiinteaza.
Intrebarea este: uncle se va sfarsi concurenta?
Alta, viata public& nu mai e in Bucurest decat conflictul dintre guvern si opozitie pe chestiunea tramvaielor;
deznoclamantul e asteptat in fieeare zi.
Petrache Carp a pierciut siguranta i veselia; in sohimb
e ,agresiv; vechiul zeflemist a disprut de cand regele ii manif esta fatis ostilitate.
www.dacoromanica.ro
57
poetul Jean
Richepin si doamna sosesc in Capita la. Poetul tine cateva conferinte la Ateneu, iar la institutul Pompilian, Cercul Analelor
11 sarbatorese cu o serata artistica i literara.
Oarecare agitatie produce si proiectul de lege prezentat de catre ministrul Ion Lahovari pentru exproprierea de catre Stat a bunurilor de man.), moarta.
Opozitia cea mai darza vine din partea Epitropiilor i Eforiilor bisericesti i spitalicesti.
Eforii sustin ca pioii donatori cand si-au lasat bunurile
spitalelor au facut-o pentru ca s se foloseasca de ele, in mod
larg i gratuit, omenirea suferinda Prin expropriere dorinta do-
www.dacoromanica.ro
dar in a-
58
.r I
sistenta.
_ In timpul acesta ministrul de interne prezinta parlamentului proectul de lege pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor.
La Senat raportor este d. Alexandra Catargiu iar la Camera sunt ales eu de catre Comitetul delega.tilor.
www.dacoromanica.ro
59
torilor am luat cuvantul si am spus: Din initiativa parlarnentara s'a depus un proiect de lege menit sa loveasca in toate
acapar&rile. Proiectul intarzie in sectii, este ins& un punct din
acest project care reclarna o solutie urgenta; este vorba de acapararea caselor de locuit. S'a instituit in Capital& un cartel
al cumparatorilor cari au pus mama, nu numai pe casele eistente dar i pe cele in constructie; din cauza asta chiriasii au
inceput sa se agite cu putere. Rog, dar, pe d. prtn-ministru
sa admita, ca sa se aduca In desbateri proiectit din initiativ&
parlamentara.
Seful guvernului rfisnunse imediat; d-sa spune ca chestiunea e una din cele mai delicate si nici in strdinatate nu s'a
putut rezolva bine. In America a fost rezolvata inteun fel, in
Anglia In altfel.
La noi, politica se amesteca in toate, in lucruri In care n'ar
trebui s se amestece. E greu din aceasta cauza sa se modifice articolul respectiv din Codul civil. Chestiunea estr, in
studiu.
Pana la un punct, unele cartele i trusturi sunt necesare ;
in multe cazuri, insa, ele au ajuns mijloace de spoliatiune. Care
e limita intre permis i nepermis, e greu de precizat. W de
ce nu ma pot angaja sa va dau o solutie urgenta.
De altfel ar trebui ca solutiile de acest fel sa nu porneas?6,
din initiativa parlamentara.
Pentru a vedea uncle e buba, trebue o ancheta strasnica,
serioasa. Fata, insa, de curentul din tart nu putem sta nepasatori. Ca trebuie o sohitdune, e drept i o recunoaste. Cei nerabdatori sa mai astepte, si d-sa va veni cu solutia.
Chestia era, Ina., grava. Samsarii i profitorii, pe langa
aproape toate casele marl pe care le aveau in specula, de indata ce vecleau o casa in constructie se duceau la proprietar
si o inchiriau inca de rosu, inca de cand d'abia numai temelia
era zidita. Si, fiindca, dadeau preturi marl, nivelul tuturor chi-
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
morala, n'a avut nici in trecut nici in viitor, multe care sal
semene.
Moravurile parlamentare de Ora atunci erau. josnice, indigenatele se votau cu plata cei caxi vroiau sa fie siguri de suc-
ces treceau mai intai, prin cabinetele celor cativa parlamentaxi cunoscuti ca primesc bani pentru ca s fie pronagandistii
candidatului platitor. Intru cat ma priveste imi amintesc doua
cazuri.
saptamani a fost indigenat multumita buna vointei lui Constantin Olnescu., presedintele Camerei, care, cle cate ori ii
ceream o favoare, mi-o acorda fiindcal stia ca e lucru cinstit.
Doctorul, dupa ce a fest impamantenit, s'a dus la clubul liberal si a rostit un discurs plin de incantare, spunand ca gratie
mie a fost facut roman MIA sl coste nici un ban.
Alt data., se prezinta tot un medic evreu, acesta din orasul
Bacau, recomandat de catre prefectul Cantill, (laza nu ma.
insealla memoria.
www.dacoromanica.ro
62
d. Cant li, insa nici propaganda nu41 voiu face, nici nu voi
starui sa fii pus la ordinea zilei i iata de ce: Propunerea pe care
care ar
Pentru a nu parasi pe Alexandru Marghiloman,
Carp s'a pus de-acurmezisul 0 al Regelui,
fi esit micsorat.
si al partidului liberal, si al partidului takist, 0 al justitiei. Rezultatul a fost un dezastru, sfarsitul carierei sale politice i ca-
www.dacoromanica.ro
63
Deputatii guvernamentali care tree runt huiduiti. Ministrul Marghiloman, care e bestia neagra a liberalilor, soseste
in automobil impreuna cu fratele sau Misu i nepotul su PiQ
Ferikidi. Aparitia ministrului dezlantueste furtuna. Acura toata multimea adunata pe deal se misca febril. Maltimea se repede asapra trsurei i o loveste cu numeroase bastoane. Cu
mare greutate lurnea este irrpTastiata i linistea restabilita.
Dar agitatia in spirite este mare, la Camera nixneni nu mai
are iinima la, lueru. caci a sosit ziva in care Curtea de casatie se
va pronunta pi va rezolva conflictul.
Retragerea lui Carp este acuma pus pe fata la ordinea
zilei.
www.dacoromanica.ro
84
Se vorbeste inca, de un guvern Maioreseu care sa lichideze problema tramvaidlor. La o intrunire tnuta. in casa liii
Maiorescu, Nicu Filipescu a propus ca trei ministri sa, demisiospre a se pusi el s'a oferit a demisiona cel dintai
neze
tea forma un minister de tranzactie.
Se mai pune in circulate i un minister Take Ionescu.
Procesul a durat 3 zile. Au pledat avocati Rozental, Petre Misir, Em. Porumboru, Misu Antonescu i Take Ionescu,
iar hotarirea a fost respingerea recursului ministerului de interne si declaratia ca tribunalele pot judeca constitutionalitatea legilor.
Aceast sentint n'a surprins pe multi fiindca, era cunos-cut aproape sentimentul majoritatei consilierilor.
www.dacoromanica.ro
65
-1-
In lagarul guvernamental. consternatie i presnntirea caderei de la putere; in lagarul opozitionist, explozie de bueurie
In toate prtile se vanturd stirea cd guvernul Carp a demisionat i c un guvern Take Ionescu va veni imediat.
pe chestia tramvaielor pentru ca s aibd in opozitie o platforma de lupt impotriva liberalilor. Cu partidul intreg si cu
alte elemente, precum Nicolae Fleva i ajutat de socialisti,
Carp era incredintat c va lupta cu mari izbanzi, prezentan5
Vol. IV.
www.dacoromanica.ro
66
du-se ca apa.rator al moralitalei ultragiate. El prevedea o reIntoarcere ila carma peste cel mult doi ani. Ins, Intaia panditie era ca partidul s ramaie bloc In jurul Am. Din nenorocire pentru Carp, partidul conservator si de data aceasta a
Lost mai prejos de situatie si de Indatorirea moral. Perspectiva a Inca cateva luni de dulceti ale puterei 1-a mladiat i 1-a
Impins la un act de felonie.
Esind dela Rege, Carp este Intrebat cu ce rezultat ese,
Insa seful guvernului decifaxa, ca situatia e neschimbata. Reporterii au conchis cum ca Carp nu .si-a dat demisia. In reaMate demisionase, dar Regele nu lua.se nici o hotrare.
Regele era, in realitate l foart,e obosit l foarte enervat
# bolnav. In ultima luna, opozitia abuzase de dreptul audience!. Toata lumea, delegati din toate judetele, fruntasii, purtar
torii de matiuni etc., cerea zilnic audiente la Rege l cereau
staruitor inlocuirea guvernului. Pentru toate aceste motive,
Regele nu mai stia In cotro s dea cu capul. Era o nebunie de
struinte care crea o situatiune necunoscuta pana atunci.
In partidul dela guvern erau doua curente : unul cel mai
curat, cel mai mandru, cal mai dernn care sta nedeslipit da
Carp, era pentru retragerea Intregului partid In opozitie. Celalt, poate cel mai numeros, dar reprezentat prin elementele
mai venale, statuia pentru o noua combinatie minIsteriala care
sa prelungeasca cat mai mult sederea la putere.
Petre Carp, ori care va fi judecata Istoriei asupra atitudinei
sale din timpul marelui razboi, a fost un caracter. Nici ociata,
sub nici un cuvant, sub nici un pretext politic, pentru nimic in
lume nu ar fi savarsit un act de fellonie. Din fruntea guvernului dela 1910 a cazut In picioare, intreg, cu toata onaarea pentru el.
Acum Incep zilele lui tragice !
Carp simtind i fiind si bine informat ca partidul nu
mai sta Intreg alaturi de el, Incredintat c mizeria slabiciunilor omenesti a intrat In multe piepturi i Ca unii din cei mai
de aproape prieteni sunt gata s9,-1 parkseasc, convoaca la
ministerul de externe majoritatile paailamentare. Am venit
multi in seara aceea, fiindca; se simtea ca lucruri grave vor fi
spuse.
www.dacoromanica.ro
67
stie ca
Eu plec, dar partidul sa ramble la putere. Dadi interesele tarei si ale partidului cer acea.sta, nu v ult.* la, mine,
la cel care a cazut. Treceti peste cadavrul meu i mergeti
inainte.
In multi ochi luceau lacrami.
Atunci tocanai soseste si Maiorescu. Parc& ar fi intrat un
strain intr'o casa in care cativa prieteni isi spun lucruri tainice. Un curent rece trecu de data in aceasta atmasfera pe care
o incalzise emotiunea nobiluiui invins.
Dar in acest mediu alcatuit din oameni cal* la scoala fatarniciei politice, impresiile de acest fel nu tin mult. Pentru
ca sentimentalismul s prinda l sad domine, trebuie un auditor
din oameni naivi i lmpli, un auditor din oameni din popor
care shut, cred i reactioneaza in totdeauna sub sbuciumul sufletese. Afar& de e.sta, lui Carp ii lipseau doua insusiri intaia
organica, era lipsa talentului de a tart masele dupa cuvantul
In! inflacarat ; a doua, tineretea.
Carp era prea batran Ca sa mai poata desvalui oamenilor
perspective de viitor.
Doua sau trei zile dupa aceasta seara de mistere sufletesti,
www.dacoromanica.ro
68
si ad-interim instructia, Ion Lahovary domeniile, general Argetoianu razboiul, Mihail Cantacuzino justitia, D Nenitescu
industria, Ermil Pangrati lacrarile publice.
Toata lumea simte ca acesta este un minister de tranzitie.
un simplu minister de vacanta, fiindca nimeni nu-si poate inchipui un guvern conservator fara Marghiloman i Filipescu.
Take Ionescu incearca o deceptie, fiindca avea man l. speronte ca va fi chemat el sa formeze cabinetul. Cand i se anunta formarea cabinetului Maiorescu, raspunde :
Acest minister ma face sa scot un mare hohot de ras.
De indata ce noul minister se prezinta la Carnerk se face
propunerea ca deputtatii sa mearga in corpore ca sa viziteze
pe Carp.
Carp primea, intotdeauna
om abatut care simtea ca, la varsta lui, ii jucase cea din urma
carte.
Acest lucru Ii simteau i partizanii, fiindcd din toat'a acea
www.dacoromanica.ro
69
numeroasa majoritate parlamentard, d'abia dacd ne-am reglsit vre-o 30 sau 35 In casa lui Petre Carp.
Card am esit, dupd o jumtate de ord, am avut impresia
ca es din casa unui om pe care soarta 1-a irwins definitiv.
Numirea rninisterului Maiorescu produce si deceptie
si incla,rjire in partidul conservator-democrat. Take Ionescu
este furios si hotrit sa combat cu mai mind trie noul
guvern.
Take lonescu, care era aproape sigur c regele Ii va insaxcina cu formarea noului minister, Ii convoacd de urgentd
partizanii pentru luptd. Cdnd s'a constituit cabinetul Maiorescu, qef al dernoaratilor era la Sinaia, insd afifind evenimentill a venit repede in Bucuresti si a trimis organizatiilor din
toara tara urmatoarea telegramd:
Intrunirea de Duminica, va avea loc cu toata schimbarea
de guvern. Cdderea guvernului Carp e un prim. succes al luptei opozitiei-unite pentru dreptate i adevr. Munca noastrd
devotamentul d-voastrd ne sunt incd necesare spre .a desdvdrsi pedeapsa vinovatilor, a readuce ordinea in stat si a reda
vietel politice un caracter moral".
Liberalii n'ar fi vrut sa aducd si in contra cabinetului Maiorescu aceeas luptd inddrjitd ca si in contra cabinetului Carp,
insa angajamentele ce-i legau de Take Ionescu 1-au silit s
clued lupta inainte.
S'ar crede, fir este, Ca o prapastie despartea acum cele
cloud fractiuni ale partidului conservator; adevdrul era, ins,
ea, pe cdnd trdmbitele sunau mai tare a luptd, tratativele de
hnpacare incepeau; dar peste capul lui Petre Carp si al lui
Nicu Filipescu, bineinteles.
Situatia lui Petre Carp devenea, de altfel, destul da gingas, fiincled rdmasese sef de partid fard guvern adied, Un
sef reprezenbativ, fard putere, fard aqiune asupra guvernului. Era vddit, c. nici sefia partidului conservator nu o va putea tine prea multa vreme
www.dacoromanica.ro
70
Acum, pe langa celelalte mizerii ale partidului conservator, lupta intre Nicu Filipescu i Alexandru Marghiloman,
pentru pregatirea viitoarei sefii a partidului incepe rnai dara. Trebuie isa spun, pentru respectul adevarulut, ca aceast t
era mai putin preocuparea lui Filipescu de cat a celor din jurul
sau.
Din culise se Mime ca., sub sugestia staruitoare a irtimilor sai, Filipescu statuise ca In noul cabinet a intre cat mai
multi partizani ai sad ; In randul intaiu reocmandase pe d. C.
Hiotu, mai tarziu ministru al palatului, Insa s'a Impotrivit C.
Anion, sub cuva.nt c drepturi mai marl are fratele au Virgil.
Ca se lucra, Inca de atunci, pentru ea dupa, sefia lui Carp
sa vie sefia dui Filipescu, lucru cert Imi amintesc c Inteuna
din acele zile am esit dela Camera in trasura lui Misu Desliu.
Desliu, care era unul din aghiotanti lui Filipescu, Imi arata
multa prietenie si-ml cerea parerea de multe ori. i eu treceam drept filipescan, dar filipescanismul meu se reducea la
o adevarata l sincera afectiune pentru acest Gm de inima.
In intrigile de anticam.era nu m'am amestecat, Ins, niciodata, i Intotdeauna am evitat de a Ilia parte da., conspiratiile
si micile lovituri Impotriva lui Marghiloman. Firea mea cam
dintr'o bucata g franca se opunea la aceste intrigi i ambi-
www.dacoromanica.ro
71
Cu francheta mea de intotd'auna, cu toata simpatia adanca ce aveam pentru Filipescu Si, in ciucla fgaduelilor ce
mi se trec.use pe sub nas despre un apropiat viitor stralucit,
am raspuns:
Nu cred sa fie acum momentul lui Filipescu. In interesul lui ehiar nu trebue s afiseze scum aceast dorinta. Sunt
altii la rand in partid. Eu ered ea mai intaiu trebue s vie Maiorescu sau Ion Labovary.
A6ersar din instinct al arivismului, nu mi-au placut niciodata, dupa cum nu-rni plac nici astazi, oamenil earl vor sa
se inalte ca1cand peste drepturile i peste randul altora.
Bine inteles, Des liu a raportat unde trebuia raspunsul meu;
de aceea, pentru mai mult timp, Filipescu s'a purtat rece fata
de mine.
Comerciantii de bauturi spirtoase jubileaza: guvernul
hotraste ca negustorii de yin i bere sa poata. vinde i bauturi
spirtoase. Acest clrept le fusese refuzat de catre precedentul
guvern liberal.
www.dacoromanica.ro
'12
Se spunea ca genelalul Argetoianu a primit la Cralova telegrama care-i anunta intrarea in minister. Neincrezator, a ras-
E. Pangrati, suparat ca nu fusese numit ministru in Cabinetul Carp, suparat, mai ales, ca-i fusese preferat la departamentul instructiei C. Anion, care nu era profesor, a votat
negru la toate preiectele de legi, chiar si la cele fara nici o inseannatate.
0 stire foarte dureroasa pentru lumea artelo: si pentru tara: marele actor Petre Liciu moare la varsta atat de tanara de 41 ani. Lipiu era si vice-presedinte al Ligii culturale.
www.dacoromanica.ro
'73
Evenimentele politice din nauntru lasa loc pentru cateva zile interesului desteptat in opinia publica de dou a. evenimente din afara: intaiul este naufragiul vaporului Titanic, al
doilea bombardarea Dardanelelor de catre flow, italiand
Titanic era cel mai mare vas din lume: lungime 2U0 metri,
latime 28. Pe car& cele mai mari vapoare au trei etaje, Titanic avea 6. Continea preumblari, basinuri de loot, locuri de
tenis, insfarsit eel mai mare confort i toate cele mai man .
inventiuni tehnice. Constructia lui costase 58 miloane marci.
Plecat din Soudiampton cu 1380 de calatori, s'a ciocnit cu
un ghetar aproape de Capul Race la 41 grade longitudine, si
50 datitudine. A semnalat clezaQtrul printr'o scurta telegrama:
in ajutor i-s venit vapolul Virginia, care a putut salva un mare
numar de pasageri, 250 din acestia au murit pa, coverta vasului Salvator.
Printre morti se aflau si 2 americani cari vizita se Romania: colonelul Astor, un oaspe al Palatului reaal i scriltorul
Steari, un mare filoroman i apostol al pacei. Un insemnat
numar de miliarclari americani era pe vapor, dar mot unul nu
o scapat. Doamna Astor, tanara sotie a colonelului, a fast
salvata.
Vasul avea 200 marinari dintre cari nici unul n'a salpat,
in cap cu capitanul. Tot echipajul si-a facut cu bravuril datoria. Vaporul facea int5ia sa calatorie. Nu s'a scufundat la
locul ciocnirei, ci la 50 kilometri mai departe, acolo unde marea are 6.000 metri adancime.
De altfel, toate stirile sosite si date presei au venit cu ia-
tarziere si in chip gresit san incomplet. Cu acest prilej Marconi a lost acuzat ct instalatiile sale telegrafice fara rir erau
clef ectuoace.
www.dacoromanica.ro
74
piindu-se de Peninsula balcanica, ameninta cu izbucnirea unui razboi in care eram ameninjati a fi tarati.
Prefectul de politie, d. I. Mitilineu, voeste s. introduca
la trasurile de pig& taxatoare, dar birjarii intrunitd se impotrivesc in unanimitate. In acelas timp, birjarii se agita neincetat ca s li se acorde urcarea taxelor care nu mai erau rentabile. In adevar la 1912 era Inca in vigoare o veche taxatie, de
cel putin 30 de ani, care statornicea cursa in oras la 1 leu,
cursa la gar& la 2 lei, ora in oras 2 lei. Traiul scumpindu-se,
aceste taxe nu mai erau remuneratorii pentru birjari.
Am spus mai sus cum ca sub guvernul Carp s'au acordat drepturi politice dobrogenilor. Pentru inscrierea celor in
drept In listele electorale, s'au creat prin lege comisiuni. Comisiunea din Constanta a admis inscrierea in liste a doctorului Rakovski, recunoscandu-i cu aceasta calitatea de cetdtean roman.
Evenimentele exterioare precipitandu-se, tar razboiul
oriental cu toate urmarile lui amenintand, Franta incepe s
trimita misionari in rlle pe care vrea sa le atraga in sfera
ei de actiune. In Romania trimite pe Paul Deschanel, fost
presedinte al Camerei.
Paul Deschanel si doamna au sosit in Bucuresti prin gara
Evenimentele politice din afar precipitandu-se, diplomatii intelegeau cum ca se pregaJtesc evenimente de mare importanta. Unii din ei erau chiar directorii acestor evenimente.
De aceea cele doua grupari marl, Tripla Alianta dintr'o parte
Si Intelegerea din cealalta, se sileau acuma ca sa dobandeasca
cat mai multi aliati.
Romania era legata de Tripla Atlanta, aceasta se stia. Re-
gele Carol Conducea politica din afara a regatului, iar convingerile Iui filo-germane erau cunoscute; cat timp regele
Carol ar 11 stat pe tronul Romaniei. niciodata Romania nu ar
www.dacoromanica.ro
75
fi luat arrnele impotriva al1ai1or Austro-Germani. Franta trimitea acum emisari can sa, convinga, pe oamenii politici din
toate partidele ca, in caz de razboi, sa, mentie Romania in neutralitate cel putin.
D. Paul Deschanel n'a venit, insa, cu nici o Insreinare
oficiald vaizut, de aceea nu i s'a fcut nici primire, nici nu I
www.dacoromanica.ro
76
APEL
Napastuitii si obijduitii Capita lei, loviti de hraparetii si
jefuitorii de antrepremri de case si proprietarii de locuinte
mici, sunt convocati la marea intrunire de protestare care va
avea loc Duminica 15 Apri lie corent, la orele 9 dlmineata, in
Acest manifest ca i campania erau opera partidului socialist, lar d. Cristescu, care trebuia sa vorbeasca, era ci. George Cristescu, plapumar de profesie, mai tarziu fruntas al par-tidului comunist.
www.dacoromanica.ro
77
aceea a acapararei caselor de locuit, o sernnalasem in Camera dela tribuna. Atunci, seful guvernului Petre Carpr
raspuns cum ca ethestiunea fiind foarte importanta nu poate
fi rezolvata decat in urma unui studiu serios.
0 alta agitatde, aceasta atatata de partidele din opozitie, o fac unii meseriasi i lucrtori in potriva legei mesesi
riilor.
Legea meseriilor intrase in vigoare pe ziva de 12 Februarie prin numirea unui Consiliu de administratie, compus din
12 membri pe termen de 7 ani. Aceste 12 persoaine erau :
C. Krupenski, d-nd N. Tomescu, profesorul universitar G.
Mironescu, Marin Alexandrescu avocat, N. G. Iahovici, D. Matac, G. Sco4escu, I. Katz, doi meseriasi: Ghita Stanescu si
Georgescu, Mihail Rahtivan i autorul acestor rancturi.
Consiliul, in urma cererei minisli ului de industrie, a numit presedinte pe Const. Krupenski, iar pe d-rul Tomescu si
G. Mironescu membri in Consiliul executiv de trei prevazut
de lege.
precum lit
www.dacoromanica.ro
78
Noua lege a meseriior nu desfiinta mutualitatea ci o reglernenta adica o lsa sa traiasca pe o baza uniform& prescris de lege, iar gestiunea era supusa controlului riguros al
Casei Centrale a meserillor.
Unele din aceste Societati aveau mu i mii de membri inscrisi, acordau, pentru ochii lumei i pentru ca s ademeneasca
pe naivi, ajutoare de Inzestrare i altele la fel, dar grosul f ondurilor mergea In buzunarele presedintelui. casierului si a celorlalti membri din consiliul de administratie. De aceea, la
multe din aceste Societati
precum era mai ales la societatea
Varfului cu Dor"
ni cAirei presedinte era un fel de sef al
grajdurilor regale, adunlrile generale se petreceau In mijlocul
celui mai scabros scandal; de multe ori numai politia potolea
si raspandea Intrunirea.
0 drama infioratoare In Bucuresti. Eroul este un tanar, Nicu Filipovici, care In 1924 trebuia sa fie iarasi un erou .
www.dacoromanica.ro
79
rim decat s. faca lumea ras de noi. Murim daca toata lumea
rade de noi.
Asa murim cu totii 7 frati si 2 surori, mama, tatia, bunica
SI o sorb. a tatiei.
www.dacoromanica.ro
10
Care era intelesul acesti uri impotriva lumei, vorba copilului ea vardisth pazese casa" cat si motival clramei."
Familia Filipovici era din Piatia-Neamt. Nicu Filipovici a
adus-o intreaga in Bucuresti si, spre a o sustine, a deschis
un birou de comision care a trebuit s lichideze. Atunci a Ima ginat o mare intreprindere de mistificare. A inchiriat pe
3.000 lei anual casa dill Popa-Rusu. proprietatea maiorului
Ionescu zs Pa leata si a luat credit de la Casa Portc.ix si
Fix, rnobila in valoare de 25.000 lei. Apoi atragea in casa amatori de afaceri, le recomanda pe tatal sau Ca ar fi casierul
intreprinderei, i cerea fiecaruia un depozit de 5.000 lei. Dar
afacerea n'a reusit. In realitate Nicu Filipovici nu avea nici o
pricepere special.
www.dacoromanica.ro
81
Cand a venit scacienta ratelor la mobila i altele, na putut plat nimic. Pentru hrana familiei si a sa era dator la carciumar, Mean, macelar, laptar, etc. De multe ori familia se
culca seara fara s fi mama nici macar paine.
Apoi a Inceput sa vanda din mobilele neplatite, iar altele
le-a depus amanet. Creditorul afland s'a adresat Justitiei care
a pus paza la poarta pentru ca restul lucrurilor sa, nu fie in:2tr
Iata, dar, cum. s'a petrecut drama si cum cei doi frati
Filipovici, Nicu i Iorgu, apar ca niste monstri.
La masa s'a
luat hotararea ea toti s se sinucida. Nicu i Iorgu aprobara
du& nu cumva chiar unul din ei nu a dat ideea. Aceasta. nu
s'a putut sti. Dar pe cand acesti fii denaturati 1i Imping parintii i fratii la moarte spre a scapa fireste, de grija Intretinerei lor
dansii iau hotarirea sa se sustraga sacrificiului.
Pretexteaza ca sunt urmariti de politie, de aceea nu se vor
putea Intoaroe acasa spre a se sinucide, i declara ca se vor
sinucide In gradina Cimigiului. Sarmanii cei de acasa cred
orbeste, dupa cum au crezut in totdeauna spusele lui Nicu.
Ceva mai Inuit, toata familia are un cult pentru acest tanar chipes, in totdeauna, elegant, fanfaron, grandoman, lawdards, purtand capul sus. De altfel Nicu Filipovici este inteligent, insa incapabil de vreo afacere serioas i lipsit de shut
moral. Intre alte hartii gasite la el, s'a aflat i copia unei serison trimis unei doamne batrane, dar bogata, d-na Boranescu
din atr. Campineanu, careia 11 cerea 30.000 lei si o IntMnire.
Nicu Filipovici, ajuns la aman, voia sa-si fructifice avantajele
fizice.
www.dacoromanica.ro
82
Filipovici este un exemplar cunoscut dinteo speta lipsit& de muna originalitate. Amator de bun trai si de lux, amator de imbogatire fara multa mune& dar numai prin norocul vreunei lovituri fericite, lipsit de echilibru moral i aproape un inconstient.
Dar fr a Filipovici care era un degenerat, caracteristic
a fost ca omul acesta i fapta lui monstruoas au gasit sprijin in presa. Unii au gasit cu cale s justifice toata gama de
escrocherii i gesturi criminale, pant, i partea ce a avut la sinuciderea In masa la tutulor membrilor familiei. prin, lipsa de
ncroc a acestui Omar care parea unor ca este o inteligenta et
un talent.
Pe chestia Filipovici au fost polemici in presa.
Aceast drama n'a putut face ca interesul vizitei primarului Parisului s. scada.
Desi in mod precis marele public nu putea tl motivul
adevat:at al acestei vizite facuta, oarecum cu aparat, totus
sinztul popular vorbea. Era In aer aCest mare eveniment
mondial care In toanina aceluiasi an trebuia sa izbucneasca,
In Balcani, iar peste 2 ani In intreaga Europa.
Italienii faceau inceputul pentru marea tristeta a Berlinullui, iar la Viena crestea in putere nartidul acelora cari ce-
0 renrezentatie de gala s'a dat la Teatrul National, in onoarea d-lui Felix Roussel.
www.dacoromanica.ro
83
Acest vot a ramas doar un simplu deziderat, fiindca Barbu Catargiu n'are nici 'Ana azi statue si e foarte problematic daca o va avea vreodata.
In partid Gheorghe Cantacuzino urmeaza indicatille regelui i starue pentru reintregirea partidului, insa Petre Carp
www.dacoromanica.ro
84
Corvin Petrescu: o panza mare si un portret mic: Maternitate si Sdrutul 0 mama. Camil Ressu: Inmormantare si 2
portrete. D. Biju, D. Harlescu, Serafim Dimitrie, Voinescu,
Teisanu, Timpeanu, D. Teodorescu Sion, Bulgaras Petre, Troteanu P., Weylis Jean, Mihailescu Dumitru.
Apoi d-nele Louise Ragusska, Virginia Tornescu, d-na Protopopescu Maria, d-na Iordanescu Eugenia, d-ra Ade la Jean,
Grigorescu Viorica.
www.dacoromanica.ro
85
In urma acestei neizbanzi, Take Ioneseu publla urmatorull comunicat esit din intrunirea eomitetului executiv al
partidului:
Comitetul executiv al partidului conservator-democrat
s'a intrunit azi Duminica, 6 Mai, [la ora 3, la d. Take Ionescu.
Comitetul a luat act ca incercarile de a realiza o cooperare a fortelor conservatoare nu au reusit.
Comitetul a decis ca lupta opozitiei conservator-democrate fn contra regimului actual O. continue cu aceias energie i impreuna cu opozitia national-liberala".
Dar acest comunicat nu spunea tot adevarul. Adevarul era
ca reintregirea partidului sau colabararea cu Take Ionescu fusese amanata. pana la taamna. i iata de ce:
Din epoca aceea a inceput rivalitatea dintre Carp si Maiorescu, care trebuia sa due& la cea mai crancen vrajmasie.
Carp nu intelegea coneentrarea decat facuta de el si sub
sefia sa, insa Maiorescu avea ambitia s'o realizeze dansul. De
aceea Maiorescu a tratat singur peste capul lui Carp, luand
numai avizul regelui.
0 intrunire intima de fruntasi conservatori este convocata, in casa lui Paul Greceanu, deput,at de Prahova, i acolo
Maiorescu anunta ca a facut Impace.rea cu Take Ionescu, eta
s'a inteles cu el asupra tuturor punctelor l ca i-a cedat ministerul de interne ea compcnsatie pentru desfiintarea organiza-
www.dacoromanica.ro
86
Aceasta, rupere de legaturi Intre cei doi fruntasi ai partidului conservator, rupere de relatiuni politice si de veche
prietenie, era hotaritoare pentru impacarea lui Take Ionescu;
aceasta impacare nu mai putea Intarzia.
Titu Maioraseu nu mai avea acum alt. orientare cleat
dorinta de a complace regelui. Batranul profesor i om politic
prinsese momentul ca sa intre In bunele gratii ale Suveranusi nu voia sa-i scape din mama.
Evenimentele Insemnate se pregateau in orientul Europei,
najuri sau alte mamfestari patriotice, la Ateneu a lost sandtorire. Iata prograznul:
Doina Prutului, cantata de d. Catanescu.
D-ra Getta Kernbach dela Teatrul National a declarnat
Doina de Eminescu, iar d. Livescu Sentinela de Vasile Alecsandri.
www.dacoromanica.ro
87
Dragu i altii.
Prezicleaza. d. Toma Dragu care O. cuvantul mai intai d-lui
Zamfir Arbore.
In contra sentintei tribunalului Ilfov, sectla II, au facut apel i ministerul de interne i societatea com.unala de
tramvaie. Curtea agraveaza inca si mai mult situatia ministerului in folosul companiei. Oblig pe minister sa plateasca
societatii suma de 492.600 lei cu titlul de daune, plus una mie
lei cheltueli de judecata. Respinge ca nefondat apelul ministerului de interne.
Sernnati: L E. Dobrescu, St. Urlateanu, Aristid Alexandrescu, Al. Negrescu, N. C. Schina.
www.dacoromanica.ro
88
Barbu Delavrancea, prieten intim al defunctului, a plecat si el la Berlin. Tot la fel Dobrogeanu-Gherea l poetul Al.
Vlahuta.
In Bucuresti soseste alta stire dureroasa: Inteun accident de automobil Intamplat Intre Circea i Pielesti, in Do lj,
au murit Chi lot, un scriitor francez, venit In Romania pentru
ca sa Intretie propaganda In favoarea Frantei, Nae Oroveanu,
frunta takist din Craiova 1 avocatul Petroianu din Craiova,
Au fost gray raniti, senatorul George Tarnoveanu i d-na Oroveanu.
La 20 Iunie, aviatia romana are intaia ei victima. Locotenentul Gheorghe Caranda a cazut ou aparatul pe campul
dela Cotroceni si a murit pe loc.
Locutenentul Caranda pilota un aparat Farman. Dar aparatul avea defecte, pe care Caranda nu le-a tinut In seama..
Dupa moarte, locotenentul a fost decorat cu ..Virtutea MiMara".
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
In adevar, in tot timpul celor doi ani din urma vrajmasia cea mare fusese, nu intre conservatori i liberali, ci intre
takisti si Iiberali. Ziarele din amandoua partidele erau zilnic
pline de cele mai atroce injurii asa ca se formase o mentalitate special& in amandoua taberile: alegatorul takist avea
groaza cand auzea de liberali, dupa cum alergatorul liberal
avea oroare cand auzea de takisti.
Eraan candidat la colegiul ul II-lea de Ilfov si, in tot timpul campaniei electorale, m'am ocupat foarte putin de program si de alte lucruri
de Eigur mult mai importante dar
dar m'am conMat actiune asupra dispozitiei alegAtorului
sacrat temei practice, am exploatat ura de moarte dintre takisti i liberali.
Daca numirea guvernului Carp era privita ca o sfidare
pentru opozitde i o mare nedreptate pentru partidul lui Take Ionescu, in schimb cartelul liberalo-takist n'a surprins mai
dupa
www.dacoromanica.ro
91
In tirnpul discutdunilor, cand vestej earn cartelul liberalotakist, agentii stilati trebuiau sa strige invariabil:
Rusine lor! Jos cu ei!... La Morgal... Etc., etc.
Dar nu era tocmai asa de usor sa vorbesti in aceste intruniri; mai inainte de a lua cuvantul agentii ne puneau in curent asupra elementului care popula sala. Daca in sala erau
adusi aciolo O. fie convertiti (!) de oratori
mai ales takisti
www.dacoromanica.ro
92
Din cauza aCestei manevre, am avut la sectia dela 'MIAearl mai multe voturi decat colegii mei de lista.
Ziva faceam vizitele eilectorale pe jos in tovarasia unui agent. Agentul imi spunea mai dinainte daca alegatorul la care
intram era liberal, takist, conservator sau indiferent.
Takistului Ii spuneam fin totd'auna:
Cum vei putea dumneata sa votezi pe candidatii liberalilor, cari pana( ieri au schingiuit tara. Te stiu om de convingeri si nu caut sa te intorc dela datoria d-tale. Voteaza pe
candidatii partidului dumitale daca vrei, dar in locul liberalibr voteaza 5 dintre candidatii nostri.
Invers tifneam acelas logos liberalului.
Cu chipul acesta am rupt sute de voturi natal takisto-
www.dacoromanica.ro
93
liberale. Cad indarjeala era Inca mare intre cele doua tabere,
atat de dusmane Ora ieri. Mai cu seama am Intalnit takisti
fanatici cari declarau :
Pe ai nostri Ii voiu vota In contra or caret presiuni: dar
pe liberali s mi se usuce mana daca voi vota pe vre-unul".
Unii alegatori erau mai interesati de cat alii. Asa de
exemplu cand am avut o intrunire cu laptarii din. culoarea
de Negru a trebuit ca intrunirea sa fie agapa. Intr'o sala lung& i ingust erau doua randuri de rnese la care erau asezati
vre-o 80 de laptagii. Pe masa: saiam, cascaval, paine, vin si
sifon.
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
Spre a intoarce vizita d-lui Felix Roussel,d. Matache Dobrescu, primarul Capita lei, iusotit de o delegatiune s'a dus la
Paris. Acum presedinte al Consiliului comunal nu mai e d.
Roussel ci d. Galli. Renrezentantii orasului Bucuresti s'au bucurat de o foarte frumoasa i cordial primire.
Reintors la Bucuresti, d. Dobrescu convoaca Consiliul cornunal i relateaza primirea stralucita ce a avut
In aceiasi sedinta se hotaraste darimarea localului prima
riei. Primarul arata c. planul d-lui architect Antonescu, pentru
noul local, plan care a primit aprobarea, a fost depus.
-
In Balcani situatia se Inraeste. Italienii reincep bombardarea Dardanelelor, turcii Inchid stramtoarea. Popoarele din
Peninsula balcanica incep s fiarba. ..Agentia Romanr anunta
www.dacoromanica.ro
97
Contele Berchtold a facut o propunere fata de framanitarile din Peninsula.. Dansul a propus ca Marile Puteri sa intervina in Turcia spre a pacifica Albania si Macedonia. Presa austriaca spune ca. nu ar fi vorba de o interventie lithara.. ci numai de una diplomatica..
Propunerea contelui Berchtold e viu discutata pretutindeni, insa Franca i Rusia, ca i Turcia, de altfel, nu. o primesc
favorabil.
Diplomatda europeana, simte Ca. un ceas gray se apropie.
Italia, cu agresiunea ei in contra Turciei, a pus focal la pulbere si acum toate statele balcanice incep sa se miste. De altfel,
toate aceste state se pregateau de ani de zile spre a sari asupra Turciei. Rusia era la alatele bor.
Razboiul balcanic incene
Mai intai dd. semnalul Muntenegrul. Familia regala a Mun-
tenegrului fiind inrudita cu familia regala italiana Lce o demonstratie impotriva Turciei, mobilizand putinele ei orte
ameninta sa intervie in Albania.
Apoi este Bulgaria. In Bulgaria fierberea incepe sa, creascal.
Guvernul bullgarsub cuvant ca face manevre de toanma. conccntreaza dela incenutul lui Septembrie, 50.000 oameni langa
Sumla. Aceasta concentrare de forte provoaca, mare neliniste
pretutindeni. dar mai cu seama in Romania. 0 parte a nresei
incepe sa semnaleze pericolul bulgar; unele ziare vorbesc chiar
de posibilitatea unei interventii militare a Romaniei in conflict.
Regele Carol, presimtind Ca situatia poate deveni grava, din
ceas in ceas i inarmat cu informatiile pe care le are din strainatate, chiama pe Maiorescu, i repeta dorinta ca partidul
conservator O. fie reintregit. Maiorescu ajunsese aproape la
intelegere cu Take Ionesscu; toata grija o avea nurnai din
partea lui Carp si a lui Filipescu, cari se impotriveau. Grija cea
7
VoL IV.
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
Fga de aceste interventi i presiuni, In ziva de 15 Septerrtbrie manevrele dobrogene sunt contramandate sub cuvant ca
apele Dunarei venind prea marl nu s'ar mai putea executa tema
trecerei Dunarei. Manevrele se vor executa totus intre Bucuresti
si Predeal.
In legatura cu aceste manevre un incident duireros aruna
jalea In tara si In special in lagrul trupelor concentrate. Salupa Trotus" se scufunda. pe Dunre, In noaptea de 16 Septembrie, fiind lovita de atre vaporul unguresc de pasageri Szecheny Istvan".
Salupa mergea cu luminile stinse, and deodata. a fost lovita la mijloc de atre vaporul unguresc. salupa se intorcea de
la Harsova cu aprovizionare i ofiterii batalionului de pioneri.
Au pierit In valuri unii din cei mai buni ofiteri specialist ai
nostri, anume : colonelul Stoenescu Lascar, maiorul Grigoratie
Gheorghe, capitanii Bancila Stefan, Popescu Anastase, Nicuaescu P. Ioan, medicul locotenent Zlatescu, subloct. chemat
temporal, Calinescu loan i sub-locot. In rezerva, Vartan I. inginer, medicul sub-locot. Paianu si 8 soldati. Au fost salvati :
locc,t. Petrescu Anastase, sub-locot. Iacovache N.. plutonierii
Sava Gh. i Gaicu Nicolae, plutonierul pilot Simon Ef timie pi
sergentul Herescu Nicolae.
www.dacoromanica.ro
100
Legatiunea bulgara din Bucuresti public& urm&torul comunicat : Mobilizarea general& a armatei bulgare fiind decretat&
supusii bulgari din rezerva armatei bulgare precum i tinerii de
19 ani impliniti, aunt invitald a pleca imediat in Bulgaria".
Legaitiunea Serbiei chiam de asemenea pe toti supusii
www.dacoromanica.ro
101
Pe cand Capita la e in fierbere din cauza editiilor ziarelor ce apar neincetat cu stiri Iin cele mai nelinistitoare, Maintea Curtei de Apel, sectia II-a, se infatiseaza procesul comunei
Bucuresti cu Societatea tramvaelor. Un nou advocat al comunei
este Matei Cantacuzino, profesor la facultatea de dreg& din
Iasi i unul dintre cei mai apreciati juristi.
Dupa deschiderea sedintei, svocatii Comunei recuza pe doi
dintre judecatori, pe d-nii D. Dobrescu i Stefan Urlateanu, dar
Curtea respinge recuzarea. Atunci Matet Cantacuzino, in numele sau si al celorlalti avocati ai Comunei: d-nii Nicolae neva,
Petre Missir i Rosenthal, depune declaratia c5 de oarece recu-
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
Tarul Ferdinand al Bulgariei adreseaza, un manifest poporului bulgar in care aminteste cum ca Bulgaria a fost odata
sub protectia Rusilor. DA& fraza din manifest :
Tari pe aceste simpatii, valorosii soldati bulgari sa-si aduca
aminte de actele eroice ale parintilor l stramosilor lor si de
vitejia protectorilor lot, liberatorii rusi, i s zboare din victorie
In victorie".
La Bucuresti face o foarte urita impresie actul de ingratitudine al tarului bulgar. Pomenind de protectoratul rusesc si de
luptele rusilor pentru liberarea Bulgariei, nu are nici un cuvant
pentru armata roman& care la Plevna 31-a varsat sangeie pentru liberarea Bulgariei cat si pentru salvarea prestigiului armatei rusesti.
Aceasta dovada de neprietenie mareste, Inca, sentimentul
ostil al Romanilor cari simt ce i-ar astepta din partea unei Bulgarii mai puternice.
Izbucnirea rzboiului general In Balcani grabeste concentrarea conservatoare.
Take Ionescu, Intre alte conditiuni puse, prezinta I pe
aceea ca Petre Carp sa faca declaratii care A. permit& reluarea
bunelor raporturi cu partidul liberal. Se cerea deci lui Carp re-
www.dacoromanica.ro
104
nu pot triumf a, Petre Carp se demite dela sefia partidului conservator si trimite ziarelor partidului textul demisiei sale.
Zn&ceala este general& ir4 partid.
Theodor Rosetti, ministrul de finante. spre a grbi solutionarea crizei, demisioneaz& din guvern ; pe de alta parte Nicu
Filipeseu se declard ostil concentrarei f&r& Petre Carp.
Criza sefiei din partidul conservator compile& situatia. Vazand ca, nu sa poate realiza concentrarea, se ventileaza. ideea unui cabinet liberal, zvon care pune exasperare in fandurile conservatoare.
Intransigenta. lui Carp si faptul c& niajoritatea partidului e
solidar& cu el, contribue ca sortii concentrarei s& seada. Situatia se arat inc& si mai turbure cand ziarul J.4a Roumanie",
organ al lui Take Ionescu, public& urmatorul comunicat :
Publieul, primind cu prea mult& usurint& toaite tirile ce
i se dau, ne vedem nevoiti a-a preveni, cu privire la cele relative
la incerearile unei intelegeri intre partidud conservator-democrat si partidul conservator.
Dificultatile pe care le intampina aceste incercAri sunt astfel ea, in acest moment, e mai probabil ca nimic nu va putea
izbuti".
Ziarele lui Take Ionescu anuntau, in acelas thnp, c& regimul conservator va trebui s& plece si c& Ionel Bratianu va fi
chemat s formeze auvernul.
Dar in partidul conservator fierberea e mare. Se anunt& Oa,
daca regele va acorda lui Bratianu misiunea de a forma cabinetul, conservatorii se vor deda la mari agitatiuni, nu vor intra in parlament si vor stobori in stracia. La extremitate vor
putea admite un minister sub nresedintia lui Emil Costinescu.
Ins un minister Braitianu niciodat&.
Concentrarea conservatoare e p&rasita definitiv. Refuzul
lui Petre Carp de a o patrona si demisia sa dela sefia partidului
conservator, au omorit reintregirea partidului. Acum e prezentat& alta formula care s zadarniceasea venirea unui guvern
liberal. Se propune un guvern de colaborare intre conservatori
si conservatorii democrati sub presedintia lui Titu Maiorescu.
Colaborarea reuseste. Ministerul este astf el compus : Titu
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
seam& ca seful sau ramanea pe dinafara. Pe Carp aceast deceptie 1-a durut mai mult decat celelalte infrangeri politico.
Camerele sunt dizolvate irnediat. Alegerile sunt fixate
dela 8 la 18 Noembrie. Noul parlament se va deschide la 26
Noembrie.
www.dacoromanica.ro
107
Filipescu nu spunea o vorba goala, nu era o bravada, Filipescu era in stare sa raspunda astfel.
In realitate trei sferturi din partidul conservator erau nemultumite de colaborare.
0 telegrama din New-York anung c dupa o lupta, electorala crancena, a fost ales presedinte al Stateilor-Unite Woodrow Wilson. Acest om, reales presedinte a doua, oara in 1915,
www.dacoromanica.ro
108
la Teatrul National. Repertoriul era compus in mare majoritate din piese traduse din toate literaturile straine ; rare ori
Ole o pies& romaneasca aparea pe scena, de cele mai multe
ori cu un succes mediocru.
Un numar de scriitori incep lupta. Pe de o parte piesele
originale se inmultnisc, pe de alt parte o campanie hotarata
se face pentru ca, Teatrul National, cel putin, sa fie o scena
nationala, in tot intelesul cuvantului. Irina clintre acei, cari
au luptat mai hotarat pentru aceasta cucerire a fost fratele
meu Ion Bacalbasa, fost pana in luna din urma director general al Teatrului National din Bucurasti.
Pe la sfrsitul lui Octombrie se joaca o premiera originald Visul lui Ali", poema fantastica in 8 icoane i in yensuri de Mimes, Demetriad.
o feerie,
Aceasta pies,
n'a avut un prea mare succes. Luat din lumea orientala si a basmelor din O mie
una de nopti", subiectul n'a interesat, desi piesa era frumos
versificata i cu oarecare fast push In scena.
Mircea Demetriad era fiul unui bun actor Costache Demetriad. In colaborare cu fratele meu Ion mai scrisese o piesa,
luata tot din lumea orientului mai apropiat : Fratii Asan".
Teatrul National se gasea atunci in epoca incercarilor sfiicioase, spre a pasi dela regimul pieselor traduse la epoca Dieselor originale.
www.dacoromanica.ro
109
0 noua catastrola pe Dunare emptioneaza cu drept cuvant publicul din Bucuresti. Salupa Teleorman" a trupei de
graniceri s'a seufundat pornind spre Ostrov cu 40 graniceri,
spre a schimba garnizoana din acel punct. S'au inecat 45 lament Vasul G'a inecat la 150 metri de mal si la distanta de
300 metri de podul dela Cernavoda. Apa era acolo adanca de
8 metri.
sunt oprite, nu atat de armata turca, cat de diplornatie. Marile Puteri intervin.
Visul tarului bulgar Ferdinand este a intre vietorios in
Constantinopol i s fie uns tar al Bulgariei niari in catedrala
Sfintei Sofil, dar Rusia nu poate primi acest deznodamant. Desi a ineurajat si a ajutat .statele baleanice ea s& infranga Turcia, Marea Rusie nu. poate admite, ca eel dintai suveran crestin
care sa puma piciorul in Constantinopolul cucerit dela turci
dupa patni secole i jumatate, A. fie un mic print bulgar.
Si Rusia avea visul ei, Rusia, care de dou secole lupta
www.dacoromanica.ro
110
Perfidia diplomatiei rusesti nu are, Ina., influent& asupra Regelui Carol, ai carei ochi 0 al caruia suflet sunt atintiti asupra Berlinului.
Pe cand Europa fierbe de griji si de nedumeriri, pe cand
in unele ziare apar articole care poarta titlul. : Pericolul unui
razboi european", in Bucuresti campania electoral& este in toi.
Ministerul de colaborare merge foaxte greu, intre conservatori Si takisti nu este hici o simpatie, cele doua partide in
colaborare stau alatun ca doi caini dusmani cari isi arata tot
timpul coltii.
Petre Carp, Tarna.s pe din afara, nici nu vrea sa auda de
candidatura i sta retras sub cortul s&u. De fapt el nu mai
e seful partidului, fiindca nu mai are nici o actiune asupra
lui. Acea.sta situatie 11 umileste i II indarjeste impotriva acelor partizani cari i-au creat aceasta umilinta.
Campania electoral& e far& violente, dar dusmanoasa. Intre liberal! i takisti e duke, ostilitatea e mai mare intre conservatori i takisti cari in multe judete se sapa.
Candidaturile au fost 1mpartite pe din doua : Liberalior,
dupa staruintele lui Take Ionescu, ii s'au acordat an numar
de locuri in Camera, si &mat, ceeace nu i-a impiedecat sa candideze deosebit in toat& tara. In unele judete unii takisti au
votat pentru candidatii liberali in contra conservatorilor, astfel c la urma au intrat in Camera mai multi partizani ai lui
Take Ionescu decat comervatori.
Filipescu, care este tinut in curent cu tot ce se petrece,
spumega.
Ziaxul Adevrul", care se inspira dela Take Ionescu, anunta ca Filipescu e cu totul nernultumit de situatie i c va
iesi in curand din minister spre a laza locul lui C. C. Arlon.
A doua zi Epoca", organul liii Filipescu, releva stirea Si
nu contesta. Epoca" spune, ca Filipescu a intrat numai provizoriu in guvern, a a intrat spre a face hatarul lui Maiorescu i ca nu va Tamane cleat atat tirnp cat Maiorescu 11 vs.
sili s stea.
Binednteles frecaturile dintre cele dou fractiuni cresc.
www.dacoromanica.ro
111
Fiipescu a sarit in sus. Pe de-o parte Saftoiu era agreatul sau, pe de alta parte era informat c oamenii din noul comitet lucrau in contra candidatului sustinut de el la colegiul
al treilea,, d. Hortopan. Irnediat, far& multa gandire, a scris
telegrama pe peticul de hartie pe care rni 1-a pus in mana.
Telegrama suna cam astfel. Randul intai insa, este autentic :
Am citit si am ras.
De ce razi, ma Intreba.
Bineinteles n'ai sa tnimit4 aceasta telegraraa desohis !
Da de ce nu ? Da de ce nu ?... Si se uita furios i vanat
la mine.
Am Inteles ca e de prisos s mai stand. Cine putea concepe ca un ministru sa trimeata o telegrama deschisAJ conceput& in acei termeni injuriosi ?
Dar Nicu Filipescu era unic In felul sari.
Alegerile colegiului I pentru Camera dau urmatorul rezultat : 32 conservatocri, 25 dernocrati si 17 liberali.
www.dacoromanica.ro
112
bu Paltineanu, takisti ; I. Mittlineu si Virgil Anion, conservatori. lar d. C. Hiotu, al 3-lea candidat conservator, cade in balotaj cu candidatul independent Ionel Fake Protopopescu, pentru ca la al doilea scrutin sa cad& definitiv.
La colegiul al 2-lea sunt alesi 38 democrat& 13 conservatori si 12 liberali.
In Capitala sunt alesi N. Fleva, independent, apoi I. Th.
Florescu, Victor Ionescu, D. Comsa, Emil Socee si G. Stroeseu
takisti, Constantin Bacalbasa, N. Lahovari i Gheorghe Desliu,
conservatori.
Generalul austriac este primit de regele Carol intr'o audienta care dureaza 2 ore. Cu acest prilej remite Regelui o
scrisoare autografa a imparatului Frantz Iosef.
Generalul a depus carti de vizit la toti ministrii, la seful
statului major, general Averescu, si la comandantul corpului
www.dacoromanica.ro
113
Dar, sub presiunea Marilor Puteri, un armistitiu se incheie intre beligeranti. In conditiile armistitiului se spune Ca
Presedintele Camerei bulgare, cl. Daneff, soseste in Bucuresti. La gara de Nord este prirnit de catre personalul legatiei
bulgare.
Am sous ca Romania e, pentru moment, arbitrul situatiunei. Pe eland toate statele balcanice sunt cu fortele militare
sleite in unna crancenului razboi care a condus deocarndata
la armistitiu, Romania sta cu anna la picior i asteapta. D.
Daneff este delegatul Bulgariei la canferinta de pace dela Londra i, inainte de a se duce In Anglia, a venit la Bucuresti spre
a cunoaste vederile Romaniei. Fiindca Romania a declarat
cum ca, daca nu a intervenit cu armele in razboi, asta nu insem.neaz& c& va ramane neplsatoare la incheerea pacei. Romania a facut chiar Cunoscute pretentiile sale, ea cere crectiVol. IV.
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
1/5
v multurnesc din suflet pentru magulitoarea manifestatie ce-mi faceti, poate prea magulitoare. Am fost cu constiinta impacata ea in totdeauna mi-am facut datoria si a-ai
dori ca sarnanta aruncat. de mine, mai de vreme sau mai tarziu, sa prinda i s. produca roade. Doren ca i d-voastra s
www.dacoromanica.ro
116
'
www.dacoromanica.ro
117
care trupele ruse 0 romane, m.'au aclamat liii momentul intalnirei mele cu Osrnan Pa 4a, lAnga podul dela. Vid.
Marele-duce a adus regelui Carol, din partea anUui Nicolae Michailovici, de a va transmite, in numele meu, bastonul
Domnule i Frate,
Dorind s aduc omagiu inaltator virtutei militare a Majesttei Voastre, precum i sa intaresc memoria glorioasei con-
fraternitati de arme a tarilor noastre, atunci cand armata romana sub inalta conducere a Majestatei Voastre, s'a acopenit de stralucire in neuitatul an 1877, v'aan numit, la 17 Septembrie a. c., Marep,1 al armatei mele.
Insa'rcinAnd pe prea iubitul meu unchiu, marele-duce Ni7
colae Michailovici, de a va transmite, in nurnele meu bastonul
de maresa1, in chiar ziva aniversarii memorabile a luarii Plevnei, Imi place sa. ndajduesc c Majestatea Voastrb, va binevoi sa vada in acest act o noua dovada a simtemintelar mele
neschimbatoare pentru Majestatea Voastra.
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
Camera in urma discursurilor rostite de catre Titu Maiorescu, Take Ionescu si Jean Miclescu, cumnatul lui Petre Carp,
respinge demisia cu unanimitate mai putin votul lui Miclescu.
La 17 Decembrie a murit alt fruntas al tarn : Spiru Haret, Lost ministru de instructie In cabinetul liberal si profesor
de maternatici la facultatea de stiinte din Bucuresti.
Opera lui Haret a fost insemnata in domeniul invataman tului: el a fast inniatorul activitatei extrascolare a invatatohilor, impingand catre desvortarea Bancilor populare in fruntea
careia s. stea invatatorii si preotii.
Spiru Haret a murit de cancer al intestinelor, boala case
s'a declarat numai cu 10 zile inainte de moarte. Spiru Haret
se nascuse la Iasi in 1851, era doctor in matematici si stzintele
fizico-chimice dela Paris, a fost inspector al invatamantului,
profesor la scoala de poduri gi osele, etc. A avut o insemnata
activitatte stiintifica si a scris opere insemnate imprirnate in
limba franceza.
La inmorznantare, care a fost foarte hnpunatoare, au vorbit Ionel Bratianu, dr. Istrati, I. G. Duca, G. Adamescu, Saba
Stefanescu. Principele Ferdinand a Lost Ia inmormantare Si
www.dacoromanica.ro
120
Funeraliile au fost in.adevar nationale prin numerosul public, care a fost de fata.
0 Tina moarte care emortioneaza cercurile bucurestene,
este aceea a lui Kiderlen-Waechter, ministru de externe al
Germaniei, fost ministru la Bucuresti. El a murit subit.
Desi regele Carol se afl in culmea autoritatii sale,
desi el conduce, aproape in mcd absolut, politica din afara,
desi strinatatea Ii crede ea e singurul care dispune de soarta
trii, cad toate partidele i toti oamenii politici i se apleaca
fait. s carteasca, totusi un vant de nemultumire incepe sa
sufle in contra regelui.
Petre Carp, vzand cat de serioas este situatia internationalai, se hotarise sa iasa din pasivitate i sa ia parte la viata
parlamentara; insa o stire urata se raspandeste: regele Carol,
pentru o misiune politica in strdinatate, a ales pe un om in
afara de lumea politic, pe un strain, pe Seculitz, directorul
Bancei de asigurare Dacia-Romania.
Cand Petre Carp afla, se revolt& si-i trirnite demisia din
parlament presedintelui Camerei. Faptul acesta a fost determinantul din ultima era al retragerei sale din Camera.
Nicu Filipescu e revoltat si el; cu mare greutate Titu Maiorescu izbuteste sa-1 retie in minister; cazul Seculitz 11 scoate
din rabdari si.-1 impinge tot mai mult catre Petre Carp.
Titu Maiorescu, din potriva, face tot ce place regelui i are
drept calauza politica: sa-1 rnultumeasca i s. nu-i ias din
voie.
Pe vrernea aceea, conduceara organul oficios al partidului, Conservatorul. Intr'o zi ma aflam in cabinetul de hicu
al primului ministru, din str. Dimitrie Sturm. Venind vorba
despre rege, Maiorescu imi spuse:
www.dacoromanica.ro
121
Fapt dernn de notat, care subliniaza psihologia unora dintre politicianii conservatori, este urmatorul :
Dela anul 1888, Alexandru Marghiloman era ornul politic
favorit al lui Petre Carp. Pe Alexandru Marghiloman ii pregatea Carp pentru sefie, pe Alexandru Marghiloman ii socotea
ei capul cel mai bine echilibrat, i cel mai bun prieten al sau.
Din cauza acestei preferinte, devenita publica, in particlul
conservator nu mai era armonie. Daca sefia lui Carp nu o mai
contesta nimeni, in schimb viitearea sefie a lui Marghileman
starnea furtuni. Nici Take Ionescu nici Filipescu nu puteau
concepe intaietatea lui Marghiloman asupra bor. De aceea,
daca. chiar sefia lui Carp intampina adversari, acestia nu eraa
adversarii sefiei actuale, ci adversarii sefiei viitoare.
www.dacoromanica.ro
122
dispret.
Marghilornan era foarte elegant, se imbrdca numai la Paris si la Londra, unde avea croitorii lui, albiturile Ii erau spalate tot in aceste orase de unde Ii soseau odat pe lund; pantalonul ii era Intotdeauna calcat i cu dunga, la spate pdiru-i era
pieptanat cu cdrare. La o intrunire publick din Craiova, pe
cand partidul junimist era in opozitde, Filipescu a biciuit pe
Marghilornan cu aceste vorbe:
Pretuiesc mai mult cdciula turcdneascd a unui cioban
din munW. Muscelului, deca,t dunga dela pantalonii lui Marghiloman si cdrarea lui dela ceafd".
Marghiloman era urn si dusmnit in felul acesta, nu pentru dunga dela pantaloni si cdrarea dela eeafd, ci pentru cd
prietenia lui Carp fdcea din el pe viitorul sef al partidului conservator.
opera lui Marghiloman, dar dupd trei luni Marghilornan revine in guvern aldturi de Take Ionescu. Carp ramne frisk nu
numai pe din afara, dar i f aid nici o autoritate asupra
partiduiui. Iar cnd Carp se declard potrivnic cabinetului de
concentrare cu Take Ionescu si sub presedintia lui Maiorescu, Marghiloman intrd in acest cabinet si rmne In acest
cabinet.
www.dacoromanica.ro
123
Se spune ca guvernul german, foatte nemultumit de purtarea lui Take Ionescu, ar fi comunicat faptul regelui Carol;
acesta chiama pe Maiorescu si-i cere sa recherne pe Take Io-
rescu in tail.
Maiorescu s'a aflat, atunci, Inteo foarte gingas pozitie.
A rechenn bruse pe Take Ionescu, Insemna a-1 supara si
a desface colaborarea. Colaborarea desfacut. era triumful yederilor lui Carp si caderea guvernului.
Oricare alta consideratitme cadea in fata obiectivului principal ad lui Maiorescu, care dorea sa ramaie in fruntea guvernului.
www.dacoromanica.ro
diplomatice
ale
124
Take Ionescu a simtit lovitum i n'a uitat s'o spue regelui Carol. Un fapt, de care vom vorbi mai departe, va arata
ca sef Ui conservatorilor-democrati a plecat dela Londra foarte
nemultumit.
www.dacoromanica.ro
125
torul 'strati, takist, este ales primar pana se va rezolva definittiV procesul tramvaielor cornunale; mai taxziu va fi primar
Grigore Cantacuzino, impus de tatl salt, presedintele Senatului.
ferinta dela Londra, intrunita pentru incheierea pacei in Peninsula Balcanica, nu facea nici un pas inainte; la Ceatalgea armatele turco-bulgare stateau fata in fata asteptand pacea sau razboiul; cererile Romamei privitoare la rectificarea
granitei Rornaniei nu aveau multi sorti sa fie satisfacute; la
Bucuresti, In lumea dela guvern, era habsul.
Petre Carp ia pozitie in chestia rectificarei granitei, cerand ca guvernul s sustie cu tarie revendicarile integrale, car3
cuprindeau i cesinnea cetatii Siiistra. Aceasta va fi platforma
pe care Carp va declara razboi guvernului; pe aceasta platf orma Nicu Filipescu va sparge bomba cu care ameninta baraca
guvernamentala", adica va demisiona zgomotos din cabinet.
In acel moment Filipescu era nedumerit. Pus Intre ostilitate fatti de Marghiloman i ostilitate pentru Take Ioneocu,
trebuia sa aleaga; dar Marghiloman parasind pe Carp, iar Carp
ne mai fiind de f apt sef al partidului conservator, nu mai era
un pericol imediat. Omul primejdios devenise acurn Take Ionescu. Tot ce se va petrece de aci Inainte in sanul partidului si
sanul guvernului, va fi provocat de doua mari rivalitati: rivalitatca Carp-Maiorescu i rivalitatea Take Ionescu-Filipescu.
Acas6. la Nicu Filipescu se tineau conciliabule. Intimii lui
cari latelegeau ca intarirea hid Take Ionescu ar insemna prabusirea multor sperante i ridicarea la onoruri si la situatiuni
a gard.ei lui Take Ionescu, Impingeau neincetat pe Filipcscu
ca s6i iasa din guvern i sa dea cu piciorul baracei. Convingerea acestora era ca., In ziva in care Filinescu ar esi din guvern,
acesta n'ar mai putea trai nici 24 de ore.
Rivalitatea i dusmania cresteau astfel, zilinic, intre factorii guvernamentali.
Chiar In timpul campaniei electorale dusmania se manifestase. Tot felul de incidente hazlii au presarat campania.
www.dacoromanica.ro
126
Junimistii s'au impus fiinda un lung sir de ani s'au distins i pain o cultura superioara, dar i prin lipsa aicelor mici
www.dacoromanica.ro
127
ANUL 1913
www.dacoromanica.ro
128
Pe cand la Londra delegagi discuta fara spor, la Constantinopole isbucneste revolutia i guvernul e rasturnat de grupul Junilor Turci. Sef al guvernului e numit generalul Mahmud
efket Pasa, comandantul diviziei dela Saionic. Fierberea se
i armatei tamest de pe front, iar la Ceatalgea Nazim-Pasa, cornandantul suprem al armatei, este Impuscat de
catre un ofiter partizan al lui Enver bey.
Lovitura a lost organizata de catre Talaat bey si Enver
bey; cel dintaiu fu numit ministru de interne 0 cel de al doilea
sef al statului major.
La Bucuresti chestiunea tratativelor cu Bulgaria intra,
Intr'o faza de mare agitage; pe deoparte Petre Carp anunta
o campanie vehementa pe aceasta chestie, pe de alta, parte
Nicolae Filipescu ameninta cu retragerea din guvern. Amandoi reclama o politica energica, fao, de Bulgaria neputandu-se
comunic
www.dacoromanica.ro
129
Acest comunicat voia s spuna ca intelegerea era deplina in consiliul de ministri, dar adevarul era cu totul contrariu.
La 16 Ianuarie Ion Gradisteanu i Nicolae Iorga interpeleaza guvernul, osandind taraganirea tratativelor cu Bulgaria,
iar Virgil Arlon prezinta o motdune in acelas sens.
In discursul sau de raspuns, primul ministru Titu Maiorescu declar Ca guvernul ii ia toata raspunderea.
La Indeputul lunei Februarie a murit Alexandru Djuvara, frunta ai partidului liberal, fost ministru de industrie
si de externe. Alexandru Djuvara era un distins orator, om
de talent si de o find inteligenta. Nascut la 1853, a murit la
varsta de 55 ani.
Pe cand toate intamplarile politice din afard si dinauntru marasc agitatia in tara. sazboiul reincepe in Balcani;
atat la Ceatalgea cat si la Bu lair se dau batalii crancene.
Dar iata, ca o stire senzationala atrage acum toate atentiunile: un capitan din artilerie, anume Rodrig Goliescu, este
arestat sub invinuirea de spionaj.
Originar polonez, numele sau adevarat fiind Dobynsky,
canitanul Goliescu, fiind de mai mult timp banuit si urmarit,
a fost arestat tocmai cand vrea sa comunice agentilor unei
Puteri straine oarecare planuri furate dela statul-major. Planurile, ins. ar fi fost false. Pretul tradarei era 1 milion lei rsa
a circulat atunci vestea.
Arestarea s'a facut pe strada Stirbey Voda. Cand agentii
de politde 1-au invitat sa-i urmeze, Goliesdu a tras sabia impotrivindu-se. dar sub tevile revolverelor s'a supus.
Atacerea a facut mult zgomot atunci. Prins asunra fantuhdi, Goliescu n'a putut tgadui. el a marturisit. Ins a de.21a-
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
Pe la sfarsitul lunei Martie a murit Gheorghe Cantacuzino, lost sef al partidului conservator, presedintele Senatului.
Gheorghe Cantacuzino, unul clintre cei mai mari proprietari rurali, atat de bogat !neat era supranumit Nababul", se nascuse In Bucuresti la anul 1837; a murit, deci. la
varsta de 76 ani.
Om cu constitutie viguroasa, Cantacuzino ar mai fi putut trai daca nu ar fi contractat 0 pneumonia consecutiva unei raceli.
In timpul agoniei a pronuntat foarte des cuvantul Silistra", ceeace arata, care era preocuparea principai a omului
care dovedise i In alte imprejurari, ca e bun roman.
Gheorghe Cantacuzino, intors in tara, dupa studiile facute la Paris, a intrat in magistratura, MO., in urma loviturei
de Stat dela 2 Mai 1864, a clemisionat motivat.
Funeraliile i-au fost foarte impunatoare, jar afluenta publicului, atat in urma carului mortuar, cat i pe trotuare, Nina
la cimitir, a fost enorma.
Cu Gheorghe Cantacuzino a disparut eel mai aratos reprezentant al vechei clase boeresti.
Cuvantari au rostit Titu Maiorescu in numele guvernului, loan Lahovary, Barbu Delavrancea, Dimitrie Greceanu si
C. Cantacuzino-Pascanu.
www.dacoromanica.ro
132
In sfarsit, telegraful aduce stirea ca diplomatii intruniti la Petersburg au dat satisfactie Romanici acordandu-i Silistra cu o rectificare de teritoriu pe intreaga granita.
Lupta n'a fost usoara.
Din capul locului si mai multe zile in sir, Germania, Austria si Italia au sustinut punctul de vedere romanesc, pe cand.
Rusia, Anglia si Franta nu ne acordau decal o rectificare de
granita cu Medgidia Tabia i o fasie de namant, de la Dundre
la Mare.
www.dacoromanica.ro
133
dea ca o victorie pe o chestiune atat de insemnata, ar fi consolidat situatia lui Take Ionescu in guvern, asa c partidul con.-
servator ar fi fost in curand dominat de seful partidului democrat. Ministerul Maiorescu trebuia, prin urmare. discreditat mai inainte de a-si fi adjudecat o mare izbanda politica.
Dar in Filinescu vorbea i marele su suflet roma/lase.
Petre Carp nu se putea invoi Cu punerea sa pe un plan
obscur. Mari le evenimente dela ordinea zilei, care trebuiau
s pund in marea lumina a politicii mondiale, pe cei din fruntea guvernului Romaniei, ar fi pus In evidenta pe Titu Maiorescu i pe Take Ionescu, iar persoana sa ar fi ramas cu totul
necunoscuta.
Cum putea, oare, Petre Carp. sa consimta la anibilarea sa
si la glorificarea celor can Ii pusesera, in umbra?
De aci atacurile impotriva guvernului care nu avea nici o
yin& daca diplomatii dela conferinta din Petersburg nu au dat
Romaniei tot ceeace reclaana, tocmai acum, opozitia din tara.
Nicu Filipescu ameninta cu esirea din guvern, iar in partidul conservator sciziunea sufleteasca era facuta. Deaceea
ziarele aduceau, zilnic, .versiuni asupra unei probabile schimbari de guvern.
Mai Intaiu s'a vorbit de un cabinet Carp, care ar fi respins protocolul dela Petersburg. ATKA s'a ventilat stirea unui
minister liberal, pus sub presedintia lui Bratianu, sau sub presedintia lui Emil Costinescu
Apoi emisarii carpisti i filipescani incepura s intruneasca
pe parlamentarii conservatori la agape, organizate in restaurantul Enescu. Aci se sana cu incetul guvernul.
La inceputul lunei lui Aprilie, Nicu Fiipescu 1i O. demisia din guvern. Aceasta era bombe cu care partizanii lui
Filipescu amenintau de cateva saptmani.
Aceasta, demisiune, venita dupa moartea lui Gheorghe
Cantacuzino, a adus noui curente de dezordine In sanul partidului conservator. Era vazut c criza care fierbea, nu putea
lasa cabinetului Maiorescu-Take Ionescu decat putin timp
de viata.
www.dacoromanica.ro
134
guvernul pentru politica din afara, si Camera pentru afacerile" care. spunea el, s'ar fi facand de catre unii membri ai
majoritatei. Intr'un interview acordat ziarului Evenimentul"
din Iasi spune:
Cine asista la o sedinta a. Camerelor are impresiunea
de a fi fost Intr'un stabiliment de cleptomani".
Constantin Arlon inlocueste pe Nicu Filipescu la departamentul domeniior.
Guvernul merge dar inainte, caci demisia lui Filinescu,
despre care se credea c va provoca o criza de guvern, n'a
adus nici o schimbare. Conservatorii erau prea dornici de putere pentru ca sa dea cu piciorul baracei.
Pe cand Take Ionescu, ministru de interne, raspundea
unei interpelati a lui .Nicolae Fleva, un foc de pistol rasuna
din tribuna publica. Emotie mare, fireste.
Eram la cativa pasi de Take Ionescu, caci local meu in
Camera nu era departe de banca. ministeriala. Urmaream discursul i priveam pe ministru. Cand a pleznit lovitura, instantaneu Take Ionescu a cazut pe fotoliul sau palid ca de
ceara.
www.dacoromanica.ro
135
In prirnul moment s'a crezut ca un atentat fusese indreptat Impotriva sa, dar Tau peste mult s'a lamurit Intamplarea.
Un 'Omar roman macedonean de 23 ani anume Hinciu NA-
stase a voit s faca o demonstratie, spre a atrage atentiunea lumei politice asupra chestiunei macedenene. Dupa ce a
tras focul orb din revolverul su far& gloante, Hinciu a strigat:
Voim sa se aucI i glasul macedonenilor".
Apoi arunca in Camera un plic avand ca adresa cuvintele:
Singurei i adevaratei suveranitati nationale".
www.dacoromanica.ro
136
In fata acestei convoc5tri, guvernul publica in ziarele Conservatorta" i La Politique" un comunicat in care se spune ca
cei 4 ministri conservatori din cabinet : Titu Maiorescu, Al.
Marghiloman, M. Cantacuzino si C. Arlon nu vor asista la con-
Congresul s'a tinut in saloanele clubului conservator ; dintre fruntasi au participat Constantin Olanescu, Nicu Filipescu,
Dimitrie Greceanu, M. Seulescu, M. Vladescu, etc.
Petre Carp a fault un aspru rechizitoriu guvernului. Apoi
a declarat c va ramane In capul partidului conservator daca :
1. Se va respinge Protocolul de la Petersburg care da Ro-
www.dacoromanica.ro
137
vator Paul Greceanu a interpelat guvernul asunr2 declaratiilor facute de Petre Carp, la congresul deaa clubul conservator.
Dupa raspunsul lui Maiorescu, Paul Greceanu a prezentat o
motiune de Incredere in guvern ; lns motiunea nu se marginea aci, dar acorda i un vot de blam lui petre Carp, ca sef
al partidului conservator.
Camera a votat motiunea atat de ridicolk cu 85 voturi
aproape jumatatea
contra 15 si 17 abtineri, iar 79 deputati
au lipsit dela vot.
Camerei,
Au votat contra deputatii liberali si independentii N. Fleva
si Ion Gradisteanu. S'au abtinut 17 conservatori anume : Victor Baranga, Blaridu, Desliu, dr. Giani, Emil Juvara, Emil Miclescu, Timoleon Pizani, Aurel Solacolu, autorul acestor randuri, etc.
www.dacoromanica.ro
138
A fost o zi aproape istoriica, bogata. In impresiuni 0. invataminte politice. In calitate de deputat am fost de fata. Au
participat trei ministri conservatori : Al. Marghiioman, C. Arion i Misu Cantacuzino, a lipsit primul ministru, a lipsit si
Ion Lahovari prwdintele clubului.
Petre Carp a cerut parlamentarilor sa vateze in contra ratificarii protocolului. Apoi a apostrofat vehement p3 Alexandru
Marghiloman, pentru atitudinea lui lipsita de lealitate. Atunci
Marghiloman, emotionat i congestionat, a raspuns ceva cu
vocea inecata de lacrimi. Iar Petre Carp a ripostat :
Lacrimi de crocodil !...
Dupa aceea au vorbit i ali oratori : Nicu Filipescu, Mihail Cantacuzino, Virgil Arlon, C. Arlon, Theodor Rosetti, Al.
Marghiloman.
Carp, vazand a nu se poate bizui pe un prea mare numar de semnaturi, a amanat dupa cerere.
Aceasta edinta a fost o trista zi de rafuiala intre membrii partidului conservator. Mai ales Marghiloman a avut sat
Petre Carp a Inteles situatia. Canci a constatat ca parlamentarii conservatori refuza s. semneze a si tras concluzia.
www.dacoromanica.ro
139
A trecut in biroul lui Olanescu si a semnat urmatoarea demisiune dela sefia partidului conservator cu care s'a dus direct la locuinta lui Ion Lahovari, presedintele clubului conservator, unde a depus-o.
lath documentul :
Domnule Presedinte,
Din diferite consfatuirice am avut cu reprezentantii partidului conservator din Came A. si din Senat, am constatat in-
tre dansii si mine o adanea. deosebire de vederi atat in politica interna cat si in cea externa.
In asemenea conditiuni actiunea unui partid politic pierole
orice coheziuue i e o datorie patriotica de a sfabili o unitate de vederi intre sef i partid. Aceasta. datorie o indeplinesc
astrui reinoind demisiunea mea data, acum opt luni i va rog
sa binevoiti a convoca comitetul partidului pentru a proceda
la alegerea unui nou sef.
Primiti etc.
P. CARP
Dezbaterile parlarnentare asupra protocolului dela Petersburg Meer/ la Senat unde, conform Constitutiei, sedintele
sunt secrete. Cel dintaiu ia cuvantul Titu Maiorescu, care face
intreaga expunere a chestiunei intr'un lung discurs.
Dupa. primul ministiru, a vorbit Take Ionescu asupra tratativelor dela Londra la care a luat parte.
Al trcilea a vorbit Ionel Bratianu, seful partidulai liberal.
D-sa, dupa ce a criticat actiunea guvernului i metodele
lui, a cledlarat ca nu e bine ca parlamentul sa refuze aprobarea ceruta de guvern. Bine inteles aceasta nu insemneaza ca
Romania trebuie O. se multameasca numai cu Si listra. Romania nu trebuie sa se aleaga numai cu atat
pentru siguranta
ei
din conflictul balcanic.
In sfarsit Senatul voteaza urmatoarea motiune in sedinta
public& :
,,Senatul luand cunostinta de protocolul seirmat la St. Petersburg. de reprezentantii celor sase mari puteri, autoriza gu-
www.dacoromanica.ro
140
Siistra.
De altfel, la gasirea acestei formule, care nu prejudeca viitoarele revendicari ale Romaniel, au contribuit doi factori :
intai. asigurarea data Romaniei cum ca,, in eurand, aliatii balcanici se vor incaera, deci Romania va avea sa-si spue cuvantul ; al doilea factor : indarjita opozitie a lui Carp-FiliDeseu.
Protocolua vine in discutia Camerei si tot in sedinta secret& Intaiul vorbeste primul ministru, apoi un insemnat numar de deputati, pro si contra.
D-1 N. Iorga, nou intrat in parlament, a conlbatut protocolul dar nu pentru a se acorda prea putin dar pentru ca. se
acorda. prea mult, d-sa este potrivnic luarii de pamant care nu
este al nostru, caei asa facand, ne vom crea un dusinhn ireductibil peste Dunare. D-sa declara ca nu face aceast declaratie
din dragoste pentru bulgari.
In ajunul votului dat de Camera asupra protocolului, am
fost chemat de Maioreseu, caci aveam indoita calitate de deputat si redactor la ziarele Conservatorul" si. Epoca". Maiorescu m'a chemat spre a ma ruga sa votez protocolul.
Atunci i-am spus :
Inteleg ca Romania sa primeasca o parte din terito-
www.dacoromanica.ro
141
Ai dreptate, dar ultimul cuvant nu este spus in aceasta. chestiune. Am stiri precise ca, intre cei 3 aliati balcanici,
va izbucni foarte curand cearta pentru prada i atunci trenul
Romaniei va sosi.
Fac i eu ce facea Dimitrie Sturza, Ii tai notite interesante din ziarele streine pe care i le aciuc a doua zi, ii dau
informatiuni i Ii cer intotdeaima sfatul I Regele e foarte simtitor la asemenea atentiunr ; pe urma pe mine nu ma costa
nimic. Lui ii face placere i partidul castiga".
Isi sfarsit Protocolul este votat si de Camera. Impotriva au
votat numai 12 deputati.
In ziva votarei s'au petrecut In mcinta mai multe scandaluri, intre altele un violent schimb de vorbe intre deputatii
Virgil Arlon deputat carpist i Stelian Popescu deputat takist.
Apoi, imediat dup votarea protocolului, Theodor Rosetti
a demisionat dela presicientia Senatului, iar Nicolae Filipescu
si Virgil Anion au demisionat din Camera.
Duelul Stelian Popescu-Arion are (loc. S'au batut cu. pistolul ; martorii d-lui Stelian Popescu au fost d-nii Mihail Sipsomo i I. Gr. Pancescu, martorii &Jul Arlon, d-nii capitan Le-
www.dacoromanica.ro
142
Dar trenul Romaniei de care mi-a vorbit Maiorescu incepe sa se miste. Aliali balcanici, neputandu-se intelege la
impartirea caltigului, se incaera, de oarece Bulgaria vrea sa
ia parte cea mai mare. Lupta nu mai putea fi inlaturata.
Serbia merge alaturi de Grecia. La Salonic se dau lupte
indarjite intre greci i bulgari, apoi lupte tot atat de sangeroase intre bulgari i sarbi. Aceasta este opera diplomatiei austro-ungare care nu poate tolera o mare putere militara slava
la granitele sale.
De indata ce tunul a inceput s bubue peste Dunare, agitatia incepe si la noi in tara ; pe de o parte partidul Carp-Filipescu, pe de alta parte liberalii rtdici tonul si car mobilizarea armatei spre a trece Dunarea.
In Bucuresti, agitatia, ajutata de guvern, trece in strada,
cu concursul partidului liberal. 0 mare manifestatie se face
in fata palatului regal 1, sub presiunea stradei, regale Carol
semneaza decretul de mobilizare
Serbia. Romania, dar, nu trebuia sa intervie impotriva Bulgariei. Dar Take Ionescu lucra sub inspiratiunea Frantei si a Rusiei i cerea tocmai contrariul.
care era inteles cu liberalii -- a
De aceea Take Ionescu
cerut mobilizarea general i trecerea in Bulgaria.
s'a impotrivit,
care urma sfaturile regelui
Maiorescu
si alaturi de el Marghiloman 1 Misu Cantacu.zino. Take Ionescu Irma, a declarat formal a, daca nu se decreteaza de urgenta, mobilizarea si nu se realizeaz a. un minister national cu participarea liberalilor, se retrage a doua zi din guvern. LiberalLil
cari trebuiau sa intre in cabinet erau Ionel Bratianu la razboi,
Emil Costinescu si Al. Constantinescu.
www.dacoromanica.ro
143
Pe cand frictiunile urmau Inca intre ministri, Take lonescu, cu cancursul liberalilor si al filipescanilor, organizeaz& o
demonstratie populara de strad, care ajunge sub ferestrele
palatului regal.
Multimea era enorrna. Numeroase pancarte purtau inscriptiuni razboinice i strigatele : Mobilizare !" esiau din mii de
piepturi.
Regele, impresionat, chfama pe Maiorescu la palat, iar Ma-
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
Armata romana. mobilizat in pripa, sub cateva gesturi impulsive si mai inult pentru motive de politica, internal, nu avea
pregatirea necesara pentru o astfel de campanie in stil mare.
ACtele de indisciplina i greutatea functionrii ruajelor au contribuit ca trupele romanesti s alba., peste putin, o situateie
destul de trista. Alimentarea. se facea greu, ajutoarele .anitare
d'abia soseau i tarziu, serviciile auxiliare, in general funciionau foarte defectuos. Apoi se declara holera.
La Bucuresti situatia adevarata. n'a fost cunoscuta, niciodata ; adevarul era, insa, ca., dad. de glont si de sabie aproape
n'a murit roman in Bulgaria, in schimb de boale au murit cu
miile.
vol. Iv.
www.dacoromanica.ro
146
narea lor.
Si lit de Imprejurari i amenintat cu infrangerea militara,
regale Ferdinand trebui s concedieze guvernul Danef si chema
la putere pe Rados layoff.
Sambata, 6 Iu lie, Bucurestii sunt In paroxismul veseliei, ediiile speciale ale ziarelor publicau comunicatele oficiale care
vestesc cum ca, divizia I-a de cavalerie romana a facut prizoniera o brigada de infanterie bulgara din a 9-a divizie, de asemenea a capturat si 12 tunuri.
Aceasta a fost predarea dela Ferclinandovo.
Bine-inteles, la Bucuresti s'a dat acestui f apt de arme o
importanta exagerata, fiindca de fapt nu a fost lupta. Obositi
de un atat de lung razbol si obligati acum sa, se bat& si contra
fostilor allati, soldatii bulgari au refuzat sa se mai bata si s'au
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
nistru de externe, a deschis conferinta in calitate de presedinte. Dansul a propus tuturor beligerantilor o suspensiune
de arme pe termen de 5 zile.
A luat cuvantul apoi Venizelos, delegatul Greciei, care
a multumit lui Maiorescu, in numele aliailor, pentru primirea ce ii s'a facut la Bucuresti. A declarat, totodata, c se
asociaz la suspendarea ostilitatilor propuse de Maiorescu.
Delegatul bulgar, Toncef, a cleclarat ca este partizanul
incheierei cat mai repede a pacei intr'un oras cum e Bucurestii, uncle a domnit totdeauna un spirit europenesc pe care
va trebui sa-1 faca cu tatii a birui in dezbaterile ce vor urma.
Delegatii militari au fost insarcinati apoi ca sa comunice tuturor cartierelor generale armistitiul general de 5 zile,
cu incepere dela 18 Iulie.
La aceasta sedinta au participat urmatorii delegati :
Din partea Romaniei : Titu Maiorescu, Take Ionescu,
Alexandru Marghiloman i Const. Disescu. Delegati militari
generalul Coanda 1 colonelul Cristescu.
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
In seainta urmatoare s'a ales Comisiunea pentru redactarea tratatului de pace. Comisiunea a fast compusa din : Titu
Maiorescu, Spalaicovici, Politis, Radeff i Malanovici.
La ora 10 dimineata, 21 lovituri de tun anunta, bucurestenilor ca tratatul de pace va fi semnat. Totd delegatii sosesc
pe rand aa ministerul de externe imbracati in ha:ne de ceremonie iar ofiterii in mare tinuta.
Dupa discursurile de rigoare rostite de catre delegat1,
acestia s'au dus in corpore la Mitropolie uncle s'a of iciat un
Te-Deum.
Este de observat ea., afara de Romania, ale carei pretentiuni n'au fost exagerate fiindca nu aveau caracterul cucerirei,
toate celelalte clelegatiuni erau numai pe jurnatate satisfacute.
Cauza era fireasca.: fiecare tar& nadajduia sa. se marea.sca. considerabil in paguba celorlalte, ceeace ar fi fost cu
totul imposibil.
Bulgaria, fireste, iesea cea mai sfasiata din tratative. Ea
care clusese greul razboiului impotriva Turciei, ea care avusese
www.dacoromanica.ro
151
Noua frontiera va pleca dela Dunare inainte de Turtucaia spre a sfarsi la Marea Neagra la sud de Ekkrene.
Intre aceste doua puncte extreme linia de frontiera va
urma traseul indicat pe hrti 1/100.000 si 1/200.000 ale statului major roman si dup5, descrierea exacta la prezentul articol.
www.dacoromanica.ro
152
seul nouei frontierre, va impArti proprietati1e 1 celelalte bunuri etc. In caz de dezacord, un arbitru luat dintr'o tara
arnica va decide".
si,
A doua zi un banchet oficial fu dat la mirdsterul de externe. Au asistat toti delegatii, inclusiv cei bulgari, exceptie
fAcand d. Venizelos retinut In cu de o indispozitie.
Dau, pentru memorie, numele asistentilor.
www.dacoromanica.ro
153
i all lui
Nicola Pasici.
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
>,e
Din acest moment Romania se impune Europei ca putere morala, tot asa cum se impune ca putere rnilitara".
Dar si englezii au lost siliti s aduca laude Romaniei.
Corespondentul ziarului D ailly Telegraph", capitan
Batinne, un specialist, a scris: Factorul decisiv in pacificarea
Balcanului a fost interventia Rornaniei, caki ei i se datoreste
de fapt ca Bulgaria s'a vazut silit s depue armele. Planul
intrarei in Bulgaria a fOst pregatit cu multa sagacitate si executat cu repeziciune i preciziune".
Ca dovada de viitejia romaneasca, capitanul Batinne po-
www.dacoromanica.ro
156
Liberalii atacau pe tema celor doua, mari reforme anuntate, iar Petre Carp si Nicu Filipescu pe tema colaborarii dintre conservatori 1 takisti.
Petre Carp anunta chiar ca va incepe campania ae rasturnare, cerOnd conservatorilor s desfaca colaborarea. Nicu
Filipescu isi manifesta hotarirea de a urma pe Carp. i astfel,
departe ca marea victorie repurtata de guvenn in chestiunea
tratatului de pace s-1 Intareasca, slabiciunea lui aparu evidenta.
Take Ionescu pierduse multi partizani din cauza cola ba-
www.dacoromanica.ro
157
0, de. temut. Eata de partizanii nesatisfacuti, victoria diplornatica l puterea -moral& castigat de seful lor nu reprezentau o mare valoare. Conservatorii card cunosteau deperditia
de forte electorale ale partidului democrat, proclamau acum
nevoia de a desface coilaborarea.
Acei conservatori cari impingeau la ruptura se maguleau, insa., cu speranta Ca, dupd desfacerea casniciei cu taklatii, regele va insarcina tot pe un conservator cu formarea
guvernalui. Intniganli, cari aveau interes ca familia comervatoare sa plece dela putere, sopteau la urechile conservatoare cum ea regele nu asteapta de cat desfacerea colabord-
Argumentul era bine gasit, iar multi conservatori au orezut povestea Adevarul era, frisk ca regele Carol voia sa adue& pe liberali, dar nu avea motivul. Un guvern care avusese un atat de mare succes cu rasunet in toata.lumea nu putea fi concediat a doua zi, fara un motiv serios. Desfacerea
colabotrrii ar fi fost motivul, iar regele Carol 11 astepta cu
nerabdare ; unii afirrnau chiar ca regele insusi incurajase
raspandirea zvonului i ca singura lui dorinta este sa alunge
pe Take Ionescu din guvern, spre a insela pe conservatori
a-i ispiti sa denunte colaborarea.
Peste putin farsa va fi fost jueata,
Pe cand la Bucuresti se trageau aceste sfori, un zvon
sinistru se raspandesta: marele aviator roman Aurel Vlaicu,
incercand s treaca, Carpatii in zbor cu aeroplanul, care era
inventia sa, s'a prabusit.
Aurel Vlaicu a plecat un ziva de Sambta 31 August spre
a trece Carpatii cu aeroplanul. La ora 4 a fost vagut deasupra
Ploestilor, la o inaltime de 400 sau 450 rnetri, unde a executat
mai multe virajuri de cea mai mare indrazneala
Intre Cmpina i satul Banesti, cativa. tarani 1-au vazut
www.dacoromanica.ro
158
Caderea nu a fost datorita defectuozitatii motorului, gasit in stare normala, ci numai virajurilor exagerate, fiindca
Vlaicu era un virtuos au virajului primejdios i abuza de curajul i competenta lui.
Deasupra Baicoiului a voit sa atenizeze, caci a simtit ne-
Un moment a lost vorba ca marele aviator sa tie inrnormantat in Ardeal, ins& tatal sau, Neica Dumitru", Wan din
Bintinti, a cerut sa fie ingropat la Bucuresti. in Capita la ta.rii pe care a sluiit-o.
Corpul lui Aurel Vlaicu a lost denus in biserica Sf. Gheorghe, anoi inmormantat la cimitirul Serban-Voda.
Vlaicu a fost o glorie national
Consiliul comunal s'a intrunit chiar a doua zi si a hotarit ca stnada Taranilor sa poarte pe viitor numele de Aurel
Vlaicu".
politica
re-
incene.
www.dacoromanica.ro
159
II
dat, Al. Iliescu dela Olt, Krupensky din Iasi, Mihai Ferikidi.
In urma s'a votat o m.otiune prin care Congresul aproba
reformele prezentate de Bratianu.
La 8 Noembrie, s'a pus, cu solemnitate, piatra funda-
www.dacoromanica.ro
160
Din partea Serbiei au fast numiti 2 ingineri, iar din partea Romaniei, Gheorghe Panait, secretarul general al ministerultd de lucrari publice si Al. Cotescu, directorui general al
cailor f crate.
Dir partea ministerului de razboi au lost nurniti: general Valeanu, secretarul general al ministerului de razboiu, colonelul Cristescu, subseful marelui stat-major, i colanelul
Ref erendaru.
Odata cu deschiderea parlamentului, criza din guvern izbucneste. Atat conservatorii cat i takistii ajung la
convingerea cum ca desfacerea colaborarii se impune
Mai sunt unii cari Incearca evitarea desnodamantului,
luptand pentru fuziunea celor doua partide din guvern. In
fruntea acestora sta Theodor Rosetti, presedintele Senatului.
Zadarnica Incercare. Caderea conservatorilor i ridicarea la
guvenn a liberalilor este lucru hotrit Intre rege, Take Ionescu si Ionel Bratianu.
Cele dou partide din guvern Incep s. laca pregatire de
plecare.
www.dacoromanica.ro
161
Parlamentarii conservatori se adunai in casa lui Ion Lahovary spre a discuta a.supra situatiei. Cu acest prilej, se ocuna de programul libeirail i voteaza cu totii impotriva expro-
La sfarsitul lunei Decembrie, a murit unul dintre oamenii de frimte ai Romaniei, jurist de valoare, fost consilier
la Curtea de casatie, administratorul domeniilor Coroanei:
Ion Kalinderu.
Ion Kalinderu a rasat In, casa lui din strada Renasterei,
muzeul pe care ii administreaza acum pictorul Steriadi.
La sfarsitul anului a disprut una din cele mai originale si mai populare figuri bucurestene, avocatul Iancu
Bratescu. Bucurestenii 11 cunosteau mai bine sub numele de
Nenea Iancu".Iancu BrAtescu era un intemperant, mare adorater al
zeului Bachus, chefurile sale fenomenale erau de pomina,
nopti si zile in sir petrecea cu lutari. cu femei. cu prietenii
lui cei mai de aproape pe care-i poreclise damblagii". Damblagiul era omul atins de infirmitatea adoratiunei pentru
bautura si de care nu se putea dezbara.
Pe de alta parte Iancu Bratescu era un om foarte bun si
darnic; fiind avocat pleda adesea gratuit pentru oamenii tick
avere, de uncle i marea lui popularitate.
Fireste, fiind pasionat i pentru politic., i avand apoi sl
functiunea de sef al culoarei de verde In partidul aui Take Tonescu, darniciile lui aveau si un substrat de interes electoral.
Cariera politica si-a Inceput-o ca liberal, sediul ei-I avea
In culoarea de verde, strada Popa Tatu, iar seful sau direct
si imediat era Grigore Serurie.
vol. Iv.
11
www.dacoromanica.ro
162
A doua zi dupa sarbatoarea anului nou, Titu Maiorescu a prezentat regelui demisia cabinetului.
Criza era virtual deschisa, Inca dela deschiderea pad amentului ; unii credeau chiar c rninistrul va pleca inainte de
saxbatori.
www.dacoromanica.ro
163
fiind
www.dacoromanica.ro
164
Alegerile dau o insemnata majeritate guvernului. La colegiul I de Ilfov guvernul nu poate aua de cat 2 locuri din 5
fiind. 3 balotagii. La colegiul 2 nu poate lua de cat 2 locuri
din 9 fiind 7 balotagii.
Partidul conservator unit se releva, ca eel mai tare caci,
fiind in opozitie, se apropie de candidatii guvernului, iar
democratii-conservatori
afard de personalitatea superioara a lui Take Ionescu, au pierdut terenua. 0 pierdere mare
pentru partidul lor a fost trecerea eleetorului I. Th. Florescu,
seful culoarei de Albastru, in partidul liberal.
Iata o comparatie intre primii 3 candidati ai celor 3 partide in lupta cu colegiile 1 si 2 din Efov.
La colegiul I liberalii, I. G. Saita 988 v., Emil Petires3u
921, M. rerekide 799.
Conservatorii: N. Filipescu 749. Al. Marghiloman 731, C.
C. Arlon 632.
Takistii: Take Ionescu 622, C. Disescu 293, D. Moruzi 261.
I. Th.
www.dacoromanica.ro
165
o lovitura. Cativa profesori universitari, nemultumiti i neputand admite respingerea revizuirii Constftutiei si a reformelor propuse de liberali, s'au retras motivat i cu scrisoare
colectiva din partidull conservator. Acestia au lost d-nii E.
Pangrati, Em. A. Antonescu, Stavri Predescu, dr. Proca, P.
P. Negulescu, L. G. Longinescu si C. Utica.
Afacerea face senzatie si tine afisul in presa timp indelungat, de oarece s'a dovedit c atentatorul a fost un oarecare roman basarabean, numit Catarau, avand complice
pe um alt roman sau rus basarabean Timotei Chin lov.
Acest Chirilov, avand un fizic foarte frumos, a pozat in
atelierele catorva pictord. Cele doua statui din fundul parcului Carol, lucrate de sculptorii Storck i Paciurea, sunt modelate dupa, puternica structura muschiulara, a lui Chirilov.
www.dacoromanica.ro
166
datorit niciodata.
Aceste vorbe, aclaoga Carp, au fost spuse de Titu Maiorescu lui Nicu Filipescu, Inteo loj la Rasca. Dack Maiorescu
rostindu-le, a comis o ingratitudine fata. de Catargiu, aceasta Insemneaza ca fat& de mine a comis pe a doua.
Carp raspunde i unei afirmatiuni a ministrului Alecu
Constantinescu, care a afirmat, ca legea improprietaririi votat& sub conservatori, a fost red.actata de Alexandru Laho-
Asociatia
ge-
neral a presei au dat un mare banchet d-lui dr. C. Angelescu, ministrul de lucrari publice, pentru felul larg in care
a rezoavat chestiunea biletelor de liber parcurs pe cane ferate, ale ziaristilor.
Banchetul a fost dat in sala hotelului Bulevard.
La dreapta si la stanga ministrului a stat Al. Ciurcu, presedintele Asociatiei generale a presei si Ion Procopiu, pre.sedintele Sinclicatului ziaristilor, in fata ministrului, autorul acestor
randuri, care a prezidat banchetul.
Au participat la banchet ziaristii : Rubin, Em. Fagure. Ion
Nadejde, Al. Mavrodi, Scarlat Lahovary, Dumitrescu Campina,
Ion Popescu, T Pizani, Jonsohn, Demetreveu, Rosenthal, Popescu-Dutu, M. Mora, V.Mora.,I. Nicolau, Al. Tisescu, Durand, Barbu Voinescu, N. Georgescu, A. Ranetti, Oristodorescu, Botan,
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
Intaiul act de curtenire fu trimiterea bastonului de maresal regelui Carol; aft doilea, aceast
Interventia Romaniei in Bulgaria si dovada facuta a puterei sale militare impresionase pe rusi. In ziva de 1 Iunie Tarul
www.dacoromanica.ro
171
Tamil este insotit de Tarina, Tareviciul 1 doua marl clucese, fiicele sale.
La debarcader, primarul Constantei prezinta Tarului painea cu sarea traditionala pe o tav de aur daruita Constantei
de rege. Tava poarta inscriptia : Romania-Constanta
1
Iunie 1914".
www.dacoromanica.ro
172
A urmat decernarea decoratiilor si a darurilor. Lui Ion Lahovary, Al. Marghiloman 0. Take Ionescu. cari aveau Sf. Ana"
www.dacoromanica.ro
173
partidului s'a intrunit la club. loan Lahovary citeste textul demiisei lui Maiorescu.
Pentru ca alegerea sa aib infatisarea unui act esit din armonie si intelegerea tuturor. acela care a propus alegerea lui
Marghiloman a fest Mihail Desliu, aghiotantul cel mai devotat
al lui Filinescu.
Apoi au vorbit pe rand: Dimitrie Greceanu din partea Iasilor, Gheorghe Stirbey in numele Craiovei, Constantin Anion
si chiar Nicu Filipescu, toti recomandand sena lui Marghiloman.
www.dacoromanica.ro
174
eful guver-
nului, Ion Bratianu, trece mai malt catre curentul cel d'al
doilea. Parerile sale triumfa pana in cele din urnia.
Pe and taxa era preocupata de discutia constitutionalk
in Albania, pe tronul careia se afla principele de Wied, ruda reginei Elisabeta a Romaniei, isbucneste revolutia. Dupa lupte
crancene, revolutia birue i principele de Wied este silit sa
fuga.
www.dacoromanica.ro
175
De acum evenimentele se vor desfasura cu iuteala de fulger 0 marea conflagratie nu va Intarzia mai mult de o luna.
La sfarsitul lunei Iunie un numar de conservatori au
plecat la Tibanesti, mosia dui Petre Carp din judetul Vaslui,
spre a-i duce urriri de viata lung& i omagiu de atImiratie, cu
prilejul aniversarei sale de 17 ani.
www.dacoromanica.ro
176
Unul dintre cei de fata facand oare care zeflemele pe socoteala ziaristilar de fata, Carp a vorbit.
Ce,'nu ti plac
? Se vede ca nu stii despre dansii
ceea ce e scris prin carti, ca sunt a patra putere in Stat. Afl,
insa, ca unui ziarist i se cere: minte, inima, talent si cultura.
Cam mult, intrerupse cel'lalt.
Iar Carp ii rdspunde
Vezi, dar, ce greu ti-ar fi s fii gazetar.
La ora 11 dejunul. Unii propun sa se mnance in picioare,
Carp este pentru aceasta idee spre a dovedi c. e inca viguros;
dar tinerii protesteaza i cer scaune. Carp se snpuse.
Cel dintaiu tomt, il tine Niculae Filipescu. Este foarte instructiv, de aceea 11 dau ad intreg.
Domnule Carp. Am magulitoarea insarcinare de a-id
marturisi sentimentele noastre de admiratie. Te rog s primesti
acest omagiu ca unul ce nu poate adaoga nimic la munele
pentru d-ta nimic pentru noi, insa. mult.
d-tale
E cazul de a zice: nirnic nu lipseste gloriei tale, numai tu
lipsesti gloriei noastre.
Intrat de viu in nemurire dupa ce ai gustat farmecul
toata amaraciunea gloriei, ne mai avand nimic de invidiat nu
pot de cat sa 11 urez sa traesti ca pilda i ca 1ecie ani indelungati".
Cata zadalrnicie sl ct ironie In toate aceste fraze si pa-tinie politice. Cate-va duni mai tarziu Carp si Fiipescu se aflau
In cloul tabere dusmane fat& de razboiul mondial si chestia nationala romana. Iar omul care la 1914 era decretat de Filipi!scu
www.dacoromanica.ro
177
Carp a raspuns cu un toast de protocol f&r& nimic insemnat, nici ca stil nici ca gandire. Era toastul omului sfartit
caruia i se aduceau laudele obicinuite pentru cei disparuti.
Astfel de sbzbatori, or cat de magulitoare ar fi pentru cei
carom se adireseaza, seaman& cu Inmormantarile.
In urma atentatului de la Serajevo o mare agitatie incepe In Serbia, ziarele unguresti anunt& ca. Serbia a mobilizat
70.000 soldati la granita Austro-Ungariei.
Intre Romania si Bulgaria relatiunile sunt cat se poate de
dusmanoase. Granicerii bulgari Impusc& Inteo zi pe un granicer roman, peste cateva zile granicerii romani ucid 5 graniceri
bulgari, adic& pe toti oamenii pichetului.
Pe toata frontiera dobrogeana urmeaz& atacuri i focuri de
pusc& schimbate. La pichetul 25 alti 2 soldati bulgari sunt ucisi
pe cand asaltau pichetul romanesc. Aceste frictiuni produc
Vol. IV.
www.dacoromanica.ro
178
armata g din celelalte servicii ale Statului pe cei eari fac propaganda contra monarhiei, va primi ca agenti ai acestei monarhii s intre in Serbia spre a indeplini toate aceste indatexiri etc., etc. In sfarsit pentru ca umilinta ea fie deplina, s'a impus Serbiei ca, pe ziva de 26 Iunie, Serbia s raspunda printr'o
Nota al careea continut era redactat de ministerul de externe
la Viena si inserat In Nota trimisa Serbiei.
Aceasta Not este privita pretutindeni ca o declaratie de
razboi, la Bucuresti paxerrea cercurilor politice este el Rusia
cnu va putea tolera executarea Notei i va interveni cu armele.
Evenimentele se precipita. Telegramele anunta ca artileria
si cavaleria sax135. Mainteaza catre frontiera.
o Not care, parand neindestulatoarre la Viena, relatiile diplomatice intre Austro-Ungaria si Serbia se declara. rupte.
Razboiul este acum de neinlaturat.
Rusia intervine in conflict si trimite Vienei o Nota in care
II cere sa prelungeasca termenul dat Serbiei spre a raspunde.
Aceasta Nota e comunicata i Romaniei. In ofarsit Austro-Ungaria trimite Serbiei declaratia de razboi oficiala.
In Rusia mobilizarea partial& este decretata; bursa e inchisa pe cand in Germania e decretata starea de razbal.
La Paris spiritele incep sti fie foarte agitate, Planta simte
c momentul eel mare se apropie.
In ziva de 19 Iu lie marele orator socialist Jean Jaures, acela
www.dacoromanica.ro
179
Regele era de parere ca Romania sa stea alaturi de Puterile Centrale i s& intre imediat in razboi.
Seful guvernului, insa, cat si Take Ionescu nu erau de aceast& parere. Ramanea Marghiloman seful partidului Conservator.
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
stria :
www.dacoromanica.ro
182
ziasm. El spunea c a vazut minuni, o armata franceza numeroask bine echipata 1 plinA. de insufletire pentru lupta, Pascaa Toncescu striga el Romania trebue s intre imediat in lupta
sa treacA muntii.
Fiipescu nu spunca nimic, tacea i asculta far sa fie convins. Entuziasmul juvenil al lui Toncescu nu'l incalzea de loc.
In timpul convorbirei intreb :
Dar Bulgaria ce va face claca vom Intra in Transilvania?
Atunci Filipeseu paraseste, pentru intaia card., tacerea si
spune textual.
Da, de asta ma tem i eu!
si
In ceasurile acelea Filipescu nu era Inca convins ca Romania trebuie sa intre in lupt alaturi de Franta, de Rusia
de Anglia.
www.dacoromanica.ro
183
consiliului
www.dacoromanica.ro
184
german plin cu marinari germani a trecut prin tar4 cu destinatie pentru marina militar a Turciei.
Fat& cu alarmarea opiniei publice si interventla reprezentantilor Angliei, Frantei i Rusiei guvernul a clat un co-
rusii
Cand s'a fcut dovada cum ca formidabila armata Germana nu este invincibil, cand ostirile germane care pana, atunci mergeau din victorie In victorie, sunt oprite in loc, btute Si respinse peste raul Marna, cei cari erau neutrali 'Ana
atunci incep sa ceara cu glas tare intrarea Romaniei in actiune.
Dar regele Carol se Impotriveste.
www.dacoromanica.ro
185
Presiunile asupra Romaniei sunt mari din doua pii, imparatul Austriei face apeluri desperate la vechiul sau arnic
regale Carol ca sa-i vie in ajutor, regele Carol cere, la randul
sau, ca sa-si respecte angajamentele luate fata de imparat.
Insa aceleasi staruinte le fac acum si reprezentantii Intelegerei.
Fata de dispozitia. opiniei publice, a lumei politice i armatei, acuma Germania cere Romaniei ca sa, ramaie neutra.
Fiindca Germania s'a incredintat cum ca pe cooperarea activa
a Romaniei 'nu se mai poate bizui, cere de acum ca, cel putin,
Romania s ramaie in neutralitate.
Un nou ministru german la Bucuresti, d. Von den Busche
este trimis in Romania.
Regele, intelegand si el ca arrnata romana nu va mai putea lupta alaturi de unguri. devine partizanul neutralitatei.
Dar si in partidele politice a intrat neintelegerea. La liberali Emil Costinescu este partizanul intrarei in razboi si cat
mai curand ; dar Ion Bratianu se impotriveste, pe de o parte
fiindca armata este nepregatita, pe de alta parte fiindca propunerile rusesti nu-1 multumesc. In adevar rusii fiind acum
singuri biruitori pe frontul austro-ungar tin tonul sus si au
pretent.ii marl. Pe langa presiunile facute asupra anglo-francezilor ca sa le asigure Constantmopolul, nici romanilor nu vor
s le asigure intreaga Bucovina; Cernautii l cu o parte a
Bucovinei, II cer peritru amen.
La conservatori dihonia e mare, Nicu Filipescu, cere convocarea comitetului executiv al partidului si acolo propune o
motiune prin care partidul reclam intrarea imediata In razboi.
www.dacoromanica.ro
186
Fiindca nu concep lumea fara Franta, Franta fara Paris, Parisul fara Luvru i far& Gioconda".
Dar motiunea lui Filipescu nu a fost pus& la vot, fiindca.
tocmai atunci veni vestea c regele va conveca Consiliul de
Coroana.
Alexandru Marghiloman seful partidului conservator fusese cAstigat de rege pentru ideea neutralitatei.
Regele, intelege ca Romania nu mai poate trai in Iimitele sale actuate insa; nu e astazi momentul expansiunet
sale catre Apus, astazi trebuie sa luam Basarabia, fiindca primejdia cea mare pentru Europa ca i pentru Romania e
Rusia.
spuse:
www.dacoromanica.ro
187
Data regret ceva este ca; n'am murit inainte de inceperea acestui razboi.
Aceste cuvinte spun indestul si cu o tragic& elocinta cat
I-a costat pe Carol I pierderea autoritatei sale cat si neputinta
de a-si tine fgaduiala data imparatilor Austriei i Germaniei
de a le veni in ajutor la ceasul primejdiei.
Regele Carol era atins mortal In inim& si nu se mai pu-.
tea reculege. De altfel, intocmai ca in tragediile teatrale nu-
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
198
Dupa cum am aratat pe vremea lui Manolache Costa che
Epureanu (22 Dec. 1870 11 Maertie 1871) a aparut intr'un ziar
din strainatate o scrisoare pe care Domnitorul b scrisese unui
prieten al sau din Geimania numit Ambron, scrisoare care a
facut mult zgomot la epoca aceea.
Scrisoarea Domnitorului catre Arnbron fusese publicata
Rezultatul fu c o motiune de devotament pentru principe fu votata. Cu toate voturile mai putin 6 deputati cari au
votat contra.
Afara de putini conservatori toata opiinia publica era protivnica Domnitorului, ins& Germania biruise.
www.dacoromanica.ro
190
toarce In patria
Astfel regele Carol si-a inaugurat Domnia cu mari deceptii si a sfarsit la fel. Dupa patru ani de carmuire agitata.
scria ca regret& cum a nu este Inteles de partide, dupa 48 de
ani a spus lui Take Ionescu, cum c rggreta ca n'a murit mai
Inainte de a se vedea silit sa stea cu mainile la piept atunci
cand Germania se afla in primejdie.
$i la 1871 si la 1914, Carol de Hohenzollern s'a aflat in
conflict cu opinia public& romaneasca, dar aceasta numai din
cauza, Ca dragostea lui pentru patria germana a rmas nestinsa.
Negresit regele Carol a iubit Romania dar a avut intotdeauna doul natrii. Cat timp interesele Romaniei n'au fost In
dezacord cu interesele Germaniei toate au mers de minune,
cand, Ins, Intre interesele Romniei s interesele Germaniei
s'a ivit diverginta, regele n'a avut taria de suflet ca sa, aleaga.
www.dacoromanica.ro
191
cere ca cenusele mele sa; ramana in mijlocul iubitilor mei bucuresteni, atunCi inmormantarea la Curtea de Arges va fi provizorie Dana ce se va, cladi un Mausoleu pe o inaltime imprejurul orasului uncle se poate deschide un bulevard. Ma gardesc la inaltimea uncle se gaseste astazi un pavilion al Insti-'
tutului Geografic militar".
Urmeaza grija pentru regina Elisabeta, sotia, careia II flasa,
venitul mosiilor Brosteni, Sinaia, Predeal i Manastirea, venituri ce se ridicau, atunci, la aproape 400.000 lei. Si'i mai las,
ca resedinta de vara, Castelul Poles.
Isi exprima speranta ca anartamentele palatului din Calea Victoriei, unde locuia regina Elisabeta, ii vor fi lasate mai
departe.
Restul averei 11 ts mastenitorului sau la tron, i nepotibor. Plus un numar de legate.
Regele Carol a murit la Sinaia In Castelul Pe les In ziva
www.dacoromanica.ro
192
Romaniei in razbai. Vorba : Intram or nu intram ?" era acum la ordinea zilei i ajunsese chiar motiv de zeflemea.
www.dacoromanica.ro
193
13
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
Dela conservatori : Lascar Catargiu, general Ion Em. Flor escu, Manolache Costache Epureanu, Petre Mavrogheni,
Gheorghe Costaforu, genenalul Tell, Alexandru Lahovary, generalul Gheorghe Manu.
De la liberali: Ion si Dumitru Bratianu, C. A. Rosetti, Mihail Cogalniceanu, generalul Magheru, Ion Gbica, Nicolae
Ionescu, Gheorghe Chitu, Eugen Statescu, Anastase Stolojan,
Ion Canipineanu, Dimitrie Sturza, fratii Golesti, colonelul Ha-.
ralambie.
www.dacoromanica.ro
196
Anoi mai sunt Inca muati care traesc. din aceia can au jucat roluri de mana inti sau de mama a doua In cursul anilor
dela 1915 si pan.1 In anul 1932 and scriu aceste randuri.
Descrierea nepartinitoare a unei epoci de mari zbuciumuri politice, j povestirea unor evenimente care au Inca ascunzisuri,
partida ei, ai interventiilor repetate ale Intelegeri de a ne arunca In foc impotriva puterilor centrale.
Nicu Filipescu era neobosit in lupta dar era bolnav, snatatea 11 parasea vazand cu ochii 1 boala Ii tara, zi cu zi,
spre mormant.
www.dacoromanica.ro
197
sal partizani, cer intotdeauna ca partidul A, se declare partizanul intrarei In razboiu contra Austro-Ungariei.
Si lit de Filipescu, si de prietenii sat Marghtloman este somat sa convoace pe reprezentantii tutulor organizatiilor conservatoare din tar pentru ca O. se rosteasa pentru sau contra
politicei sefului care era Marghiloman.
Acesta face convocIrile. Dar, bine inteles, majoritatea si-o
asigurase. Congresul se tine in sala Liedertafel i d deplinrt
aprobare sefului.
Ruptura In partidul conservator urmeaz imediat.
Trebuia, lns, zmuls de (langai Marghiloman fruntasul Ion
Lahovary. Filipescu, care ar fi trebuit ales sef, propune sa se
acorde, sefia lui Lahovary. Acesta primeste i ruptura e proclamat sub sefia lui Ion Lahovary.
www.dacoromanica.ro
198
patru reprezentatii au fost date in beneficiul Societatii Familia Luptatorilor". Caci se apropia ceasul cand aceste familii
trebuiau sa fie numeroase.
Din aceastal Revista reproduc aci cupletul intitulat : Gazeta Rimata"' in care, pe de o parte se oglindeste; in oare
www.dacoromanica.ro
199
Painea e f6ra,
Mina.,
Cost ? at un annsar
Carnea e trei lei un chil
De and e primar Emil,
La Stat nu mai este peste
Un pol chilu pretueste.
Pestele e lucru rar
Ii vezi doar pe trotuar.
Lignitul te ameteste.
Untdeletnnul te trAsneste.
Ceap nu mai e fin piata.
Tara este fax& ata,
Ca 0, pltesti o chine,
Trebue sA. vinzi o mosie.
www.dacoromanica.ro
200
Tu muncesti pe nemancate,
Sluga vrea cafea cu lapte,
Rochiile stint scurtate,
Ghetele se 'nehid la spate.
Doamnele port cisme vara.
lama las pulpa-afarA.
Dar politica 'n ce hal ?...
Balamucu-i general.
Pe la graniti e viA.sie
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
OPT OAMENI
Inainte de a inchide acest volum, cel din urma al lucrarei
www.dacoromanica.ro
204
muritoare. Noi oamenii suntem siIii sa recunoastem Ca oamenii sunt muritori, dar pretindem Ca nascocirile lor pot fi
neperitoare. Iata antiteza.
Adevarut este, insa, Ca totul este peritor in universul nostru: creatori, oameni l opere. Dumnezeii chiar sunt pentru
unii tot atat de vremelnici ea si cel din urma dintre insufletiti,
atat numai cA prineipiul relativitatei in timp domina, vastul
domeniu al vietii si al trainlciei. Unii traim mai mult si altai mai
putin. Dupa cum in ordinea zoologica, un peste traeste mai
www.dacoromanica.ro
205
In pinant.
Apoi este varsta: spre a Insemna mult In istoria unui
popor omufl politic nu trebuie s. traiascO nici prea putin nici
prea mult. In politic& eine traeste prea putin nu se poate folosi
de binefacerile experientei. lar experienta nu este numai, cum
pot crede unii, o folosint& a faptelor altora, dar m.ai ales,
este o ImbogOtire a mintei cu un element de prefacere. Prin
urmare experienta nu este numai o mai mare inmagazinare de
cunostinte, dar este o renovare.
La fiecare popas al varstei aceiasi minte are o prezentare
deosebita; de aceia multi oameni foarte 1nteligeni, deloc yenali i foarte onesti ganditori, Ii schimba, parerile asupra fap-
www.dacoromanica.ro
206
primejdie mai mare cleat o pusca descarcat& chiar cand desc&rearea a ann.
Am avut oameni politici cari purtau numele de domnul
minciuna". Am cunoscut i eu pe unul destul de su.s pus. Mintea atat de grosolan in cat toata lumea vedea c& minte. Un
astfel de mincinos este mai mult, un oni. sincer; Ii marturiseste minciuna. Dar ornul de stat, care este dator s nu-si vulgarizeze intimitatea, are datoria de a domina mai ales prin
superiaritatea discretiunei, c&ci discretiunea nu este numai un
imperativ de bun& crestetre, dar este si o virtute politica.
Apoi in politica nu trebuie s tra,esti nici prea mult. Pe
Fang& slabirea facult&tilor fizice, b&tranetea este gadele sperantei. Cand oamenii mu mai spelt, in tine i, mai ales. de la
tine, cariera ta e la apus.
Aceste cateva cuvinte le-am sous pentru c 1i vor gsi
aplicatia mtai departe in tra.saturile portretelor ce urmeaza.
Cele opt", creioane sunt oranduite in ordine alfabetica.
S'a nu uit s& spun ca. In aceste portrete nartea anecdotica
are un loc de frunte.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IONEL I. C. BRATIANU
Sunt oameni care se impun evenimentelor, sunt alii pe
dintre
acestia din urma.
El n'a fost dintre acei cari, din multimea anonima, rasar
deodata si se disting prin calitti extraordinare. Nici mare
scriitor, nici mare orator, nici om de stiinta considerabil; nici
unul din aceste daruri nu l'a ridicat pana acolo unde a ajuns.
Eg cu toate acestea, in mediul In care s'a aflat i In mijlocul
evenimentelor in care s'a gasit, a fost cel d'intaiu.
www.dacoromanica.ro
208
izbucneau
Eram presedintele Sindicatului ziaristilor cand s'a Intrunit conferinta dela Genova prezidat& de Lloyd George. Ionel Bratianu m'a numit In comisia ziaristilor compusa. din d.
Berkoyitz de la L'Independance Roumaine", Olimp loan de la
Viitorul" i, fireste subsemnatul, dar personal nu-I cunosteam. Care a fost motivul acestei numiri?
Cu un an sau dot mai Inainte, un prieten, actualul consul general de la Salonic, Constantin Cretu, mi-a adus o invitatie la dejun din partea maestruaui Constantin Disescu.
Ne-am Intalnit Intr'un restaurant si acolo Disescu, Imi prepuse din partea lui Ionel Brtianu, sa intru In nartidul liberal. Partidul liberal trebuia sa vie peste putin la putere, si a
venit peste patru luni. Disescu, din partea lui Ionel Bratianu,
Imi oferea un loc in parlament si Inca altceva. Atunci eram
redactor la Adevdrul".
Am refuzat propunerea spunand lui Disescu:
Spune-i, te rog, d-lui Bratianu ca ma simt foarte onorat de propunerea d-sale, Ina, am fost membru al partidului
www.dacoromanica.ro
209
14
www.dacoromanica.ro
210
daca
cel francofil.
www.dacoromanica.ro
L L. CARAGIALE
www.dacoromanica.ro
I.
L. CARAGIALE
www.dacoromanica.ro
212
erau: B. P.
Zamfirescu, etc.
Caragiale. era afiliat Junimei" din Iasi, deci era un junimist literar. Piesa lui Scrisoarea pierduta" a scris'o inspirat
de viata din Iasi, in urma noptior petrecute la vestita BoltaRece-. Panu pretindea chiar ca multe din cuvintele de spirit
din pies, precum: Sa avem falitii nostri", La orele 12 trecute fix", Daca e anonim iscalesc Si eu", etc., erau culese din
gura veselilor tovarsi
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
supus.
Impresionat de autoritatea si de prestigiul literar l corifeilor Junimei" a devenit junimist. Mai tarziu, sup/rat pe junimist pentru tot felul de motive, a devenit un mare admirator
al lui Ion Bratianu. E de notat c devenise bratienist tocmai
atunci cand cregimul lui Bratianu degenerase. Caragiale admi-
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
Tu al mare dreptate, ma lancule, dar uite cum e chestia. S zicem ca amandoi trecem pe podul Mogosoaiei l ca de
Atat i-a trebuit lui Caragiale. A inceput s planga cu lacrhni ca un copil. M'a rugat s nu-1 las singur, l'am urcat inteo birja i l'am dus acasa. Alcoolul i tabagismul exasperau
nervii acestui impresionabil.
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
BARBU DELAVRANCEA
www.dacoromanica.ro
BARBU DELAVRANCEA
L-am cuncscut intaia oara, pe cand eram incal student,
in casa lui Gheorghe Ionescu, mai tarziu Ionescu-Gion, din
strada Lucaci. Pe vremea aceea se numea numai Barbu Stefnescu.
www.dacoromanica.ro
220
In ziva cnd 1-am intalnit bentru intdia oard, a vorbit aproape numai el. Si vdd Mc& degetele zgarcite spre a imita
Ii
imbdtandu-se de frazele care Inca de pe atunci Ii erau frumoase. Rua un artist care facea politice.
Dupa. ce a plecat,
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
iubea sipotul izvoarelor, iubea tainele naturei romnestd, iubea viata natural i national cu toata poezia, cu tot farmecul, cu toate lipsurile i neajunsurile ei.
Inteo zi de Paste treceam cu el, lra t la brat, pe Bulevardul Carol I-iu i intalnim un grup de tarani transilvaneni
imbracati de sarbatoare In panzeturi albe ca zapada, cu flori
la palarii Si chiuind a veselie. Deodatd Barbu Delavrancea se
ridica. I-am simtit smucitura, 1-am vazut inaltndu-se pe picioare 1 cu glasul tare striga: Bravo baeti! Petreceti romaneste cu voe buna !" i apoi mie : Uite, md., ce frumosi i ce
voiuici sunt romnasii nostri!".
M'am uitat in ochii lui umezi i 1-am vazut transfigurat.
Tot ce era national 11 atragea i U fermeca. Iubea panzele lui Grigorescu fiindca marele pictor zugravea natura
pe Oran. lubea scoartele, cusaturile Si olaria romaneasca.
lubea Istoria neamului, dovada ultima lui trilogie dramatica.
*i ce bun camarad, si cat erau de senine, de dulci si de
regretate ceasurile petrecute in tovarasia lui.
Fire de artist, cu toate slbiciunile cmenesti, dar toate
poetizate; din gura acestui plebeian niciodata o trivilitate,
vesel, cu inult humor, aruncand cu usurinta vorbele de duh!
Inteo zi,
e de mult acum
cram pe terasa cazinoului
de la Constanta. Barbu juca obicinuita partida de table eu
generalua Cantili. Generalul era alb coliliu, Barbu incepea s
carunteasca. La sfarsit, generalul, care pierduse partida, vede
pe cutia tablelor un fir de par alb, care flutura si-i spune lui
Delavrancea:
www.dacoromanica.ro
223
Pentru a fi un mare om politic ii lipseau eateva insusiri neaparate: n'avea sufletul input. Era un orn de perfecta
lealitate, un carnarad de o perfecta 'fauna credinta si un naiv.
Sufletul iui era prea senin.
Dupa cum trilogia dramatic& i-a incheiat cariera literara,
tot asemenea cariera. politica. a culminat-o in campania. pentru
intrarea in razboi.
De astdata si-a pus tot sufletul in miscare. Dar si cand
facea politica poetul si omul fanteziei artistica isi reclamau
drepturile.
La o adimare a comitetului intregit al partidului conservator, pe cand se discuta, sub sefia lui Marghiloman, daca Romania trebue ori nu trebue sa intre in razboi alturi de aliati,
www.dacoromanica.ro
224
Ramnea-va opera literara a lui Barbu Delavrancea? Putea-vor foile scrise de el, sa strabata in desisurile viitorului
sa-1 nemureasca j s cinsteasca epoca in care a trait? Tata
intrebari carora numai viitorul le va putea raspunde.
Ceeace este, insa, i in consi-dinta mea si a tutulor contemparanilor cari au citit si au inteles pe Delavrancea, e Ca
paginile lui sunt unele dintre cele mai maestre din cate s'au
scris in epoca noastra.
www.dacoromanica.ro
k,
www.dacoromanica.ro
NICOLAE FILIPESCU
In vara anului 1884 ma intAlnesc pe calea Victoriel, prin
dreptul coletAriel Riegler cu repauzatul Grigore Alexandrescu
Cafegi-basa insotit de un tAnr blond, cu ochi albastri, frumos
cu irnfAisarea foarte simpaticA.
Grigore Alexandrescu imi spuse:
SA v prezint unul altuia. Sunteti doi oameni de inimA
cu
temperament
de luptatori. E bine sA VA cunoasteti fiindei
o sa va intAlniti de multe ori in viata.
Tnrul acesta era Nicu Filipescu.
In toanma anului 1884, grill:nil intellectualilor socialisti din
Bucuresti: Paul Scorteanu, dr. Spiroiu, A. Radovici, V. G. Mortun, C. A. Filitis, Const. Mille, Emil Frunzescu 8i cu mine, am
fAcut sa apara ziarul Drepturile omului". In toamna lui 1885
apAru ziarul Epoca" i Nicu Filipescu veni sa, ma gaseasck:
El Imi propuse colaborarea la noul ziar conservator fiindca
tocmai atunci Drepturile omului" dispareau din lipsA de
fonduri.
15
www.dacoromanica.ro
226
Sa nu se creada cum ca Nicu Filipescu era vre-un conservator fanatic si habotnic; de loc. Educatia lui si-o facute pe
maini liberale i in Elvetia. Total sau era un spirit liberal M-1
Incredintase, pentru educatiunea politica, lui Ion Campineanu si Nlcolae Blaremberg; dar tanarul reintors in tara, se aseza In mediul conservator unde 11 atrageau, ant colegii de
stuclii cat M legaturile de familie. Afar& de asta, reghnul liberal fiind atunci In declin In Romania, nu mai putea exercita
nici o atractie asupra firei sale nedisciplinate si combative.
Filipescu era, mai presus de orice, un pugilist politic. Ceea
ce-1 pasiona era lupta, iar a,sezarea lui in partidul conservator
a fost numai o Intamplare.
Epoca" condusa, de Filipescu, deveni un organ de agitatie. Cand, mai tarziu, un oarecare Alexandrescu, atenta la viata lui Ion Bratianu In strada Vnei, o ceata de batauM supranurniti pe atunci cetateni indignati"
venira la Epoca"
si devastara localul redactiei spargand toate geamurile.
Cu acest atentat popularitatea ziarului crescu.
Dupa cateva duni, vanzatorii de ziare instigati de politie,
refuza sa mai debiteze Epoca". Atunci Nicu Filipescu, dim-
www.dacoromanica.ro
227
coada alaturi de George Panu, deputat si el. Pe ambele dealuri ale Mitropoliei si jos pe stradele Bibescu-Vodd lume cu
miile Sub clopotnita un pluton de vanatori pazea intrarea.
S'a facut o impinstura i m'ain pomenit in curte. Cand
ma intorc vac' pe Nicu Filipescu, care prinsese pusca unui soldat din vanatori si se lupta cu el.
Agitatia era la culme. Peste cateva minute un foc de pusca
rasuna. Alerg s vad ce este. In vestibulul camerei zacea
mort un usier lovit din clopotnita de un glonte tras de sergentul major de sergenti din strada anume Silaghi, Mont ce fusese
rezervat,
asa s'a spus
lui Nicolae Fleva.
In ziva aceea fura arestati si dust la V5lcaresti Nicolae Fleva, Nicolae Filipescu i altii.
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
Filipescu lupt din toate puterile pentru rasturnarea cabinetului Cantacuzino i alcatuirea cabinetului Carp in care in-
www.dacoromanica.ro
231
gura.
Dar vine rzboiul mondial !
www.dacoromanica.ro
232
fr
actiune.
www.dacoromanica.ro
233
Tunurile noastre au Mut minuni. Bulgarii au fost secerati g au ramas acktati ea ciorchinii pe sarmele ghimpate.
Dar and i s'a adus stirea dezastrului a izbucnit in lacrimi si a exelamat
S'a dus idealul nostru national !Ce rusine ? O. ne bata
Bulgarii !...
www.dacoromanica.ro
NICOLAE FLEVA
www.dacoromanica.ro
NICOLAE FLEVA
in Apri lie
In primavara anului 1875
se faceau aleguile generale pentru Camera,. La guvern era ministerul Lascar
Catargiu care dainuia de la Martie 1871.
Campania electorald fu deschisa, printr'o intrwnire publica
tinirta la sala Bossel. Aceast. intrunire public& a lost mai mult
o conferinta, fiindca in seara aceea n'a,vorbit decat un singur
orator : Nicolae Fleva.
Sala, populata mai mult de tineret din scoli a facut tribunului o primire din cele mai entusiaste. Am iesit de acolo
incamtat de verva colorata, i energick a oratorului.
www.dacoromanica.ro
236
din Ploesti cari proclamar republica in 1870. In calitate de aparator al acuzatilor s'a afirmat ca orator popular si ca un liberal hotarat.
Incepand cu intruinirea de la gala Bossel numele lui Fleva
ajunge la suprafata, el este oratorul cel mai iubit al intrunirilor populare, el este rsatatul intrunirilor publice, el tribunua i agitatorul.
Desi opozitdunea coalizata hnpotriva lui Lascar Catargiu
numa,ra, multi oameni de valoare, desi partidul liberal avea in
raindualle sale multi tineri de talent 0 culti, totusi nici unul
nu-si putea face un nume popular. Tinerele valori ale partiduWI liberal: Eugen Statescu, Ion Campineanu, Mihail Ferekidi
altii ramaneau cunoscuti numai in cercuri restranse. Singur
nurnele lui Em. Protopopescu-Pake ii sta oarecum alaturi.
Fleva devine marele agitator.
In alegerile din primavara anului 1875 s'au intamplat marl
agitatiuni in Bucuresti. La alegerile colegiului al 3-lea
pe
vremea aceea se vota pe 4 colegii
vestitii pe atunci batusi
ai guvernului Ilie Geambasul i Temelie Tram& Ii fac aparitia
la o carciumas din strada Serban-Voda
in apropierea vechiului local al Primariei. 0 //Aware se produce in imensa multime care era adunata in jurul localului de vot. Multimea navaleste In carciuzna si ambii batausi sunt stalciti. Ilie Geambasul
este omorat ye loc iar Temelie Tranca
care era un colos, a
zacut Inca o luna, In spitalu1 Co ltka inainte de a muri.
Acest omor a provocat arestacrea lui Fleva acuzat de atatare
la rascoala.
Popularitatea lui Fleva creste irnens. tirile cele mai fantastice circula. Intr'o seara, imi amintesc, ne-am adunat vre-o
50 de tineri
toti militantii de atunci, in saloanele redactiei
Alegdtorului Liber instalat in Casa Sltineanu actualul hotel
Capsa. Venisem toti inarmati cu revolvere, pumnale sau boxuri.
Eu, care n'aveam alta arm& cumparasem un box.
Din cinci in cinci minute veneau stafete Cu tot felul de
stiri alarmante.
Scopul intrunirii noastre era sa mergem in aceeasi noapte
la Vacaresti spre a libera pe Fleva. Fleva trebuia liberat pentru
ea, se stia sigur (?) c va fi asasinat in tem.nita.
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
238
dinta c tot functionarii fura; de aceea a instalat, jos la intrare, o cutie pe care pusese sa se lipeasca, o fa.sie de hartie cu
postulant, a doua zi primarul a gasit in cutie peste 200 denunturi. Fieeare postulant denunta pe slujbasul pe a cbzui
functie pusese ochiul. i astf el mai tot slujbasii erau denuntati
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
la Bucuresti uncle i se face una din cele mai grandiease primiri. Erau In Bueuresti 3 locuri vacante la cdlegiul al doila
de Camera. Candidatdi partidului democrat erau Nicolae Fleva,
Barbu Paltineanu si J. Th. Florescu, candidatii partidului liberal Hagi Tudorachi, Cesarescu i d-rul Buicliu, candidatii
partidului conservator M. Desliu, D. Dobrescu i doetorul Leon-
Pentru cea din urma. mit a fost ales deputat al Capitalei in Camerele de revizuire, de forma ca indepmdent dar de
fapt sustinut de partidul conservator, in special de Nicolae Filipescu, care intotdeauna a avut o mare slabiciune pentru tri-
Acest temperament extraordinar, exemplar original la epoca lui, plin de activitate politica n'a lsat urme despre trecerea lui pe pamant. Totusi nu se poate tagadui ca emanciparea poLlitica, a maselor bueurestene se datoreste, In foarte mare
parte, lui Nicolae Fleva.
Fara prea multa culturd, fr idei hotaxite, fara putere
de organizare Fleva agita numai prin farmecul persoanei sale,
www.dacoromanica.ro
241
Ion Brdtianu, atunci cand F1ea il combated mai inversunat, l'a acuzat c l'a umplut de favoruri si tot nu e multumit.
Atunci l'a numit Butoi fra. fund!".
Delavrancea pc cand era liberal si redactor la Voinfa
Nationald", l'a atacat cu vio1enta Si l'a poreclit: Cleone ccl
faM de rusine!".
Vol. IV.
16
www.dacoromanica.ro
242
neva cu mai mult cultura ar fi. Lost un mare om politic al Wei. Dar asa cum l'am cunascut el totusi a fost un
exemplar extraordinar, caruia uopulatia Capita lei. de la 1875
la 1900. ii datoreste educatia politica.
Ce a ramas ae pe urma acestei mari popularitti care a
fost zgomotoasa aproape o jumatate de veac? Nimic. Mai putin decat nimic.
www.dacoromanica.ro
TARE IONESCU
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU
Fiecare om are personalitatea lui deosebita.
De si natura ne-a facut pe toti la fel nu exista asemamare intre om i om. Ce minmata este aceasta maestrie a
naturei, care printre atatea milioane de oameni n'a facut doua
figuri la fel!
Take Ionescu, om. ca toti oamenii, a fost, o fiinta exceptionala pe care au desprins-o toti aceia cari au fest in atingere
cu dansul.
Inca de pe bancile scoalei a dat dovada marei sale originalitati i puterii de stapanire asupra celorlalti. Geniul sau
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
245
terea numerica a tutulor celorlalte partide. Fumul care orbise i se inaltase, acum se risipise.
Glasul sau era ascultat in marile cercuri ale conducatorilor omenirei, In randul marilor barbati de stat ai Puterilor
aliate era apreciat la valoarea lui adevarata.. Imi amintese c
la Londra fiind, in timpul expozitiunei de la Wembley, un distins om politic, Irlandezul O'Conoor, presedintele de vanta al
Camerei comunelor i presedinte al Asociatiuni ziaristilor englezi, mi-a spus :
Pazerea mea este ca Take Ionescu a fost cel mai mare
om politic al Europei de astazi.
Ca toti oamenii de mare geniu, nurnele sau ramane legat
de fapte : el a contribuit puternic la fapta cea mare roma.nea sea...
Vrbul lui ori cat de ispititor. si or cat popularul l'a botezat gur de aur" nu-i puteau crea nemurirea. Fiindea,
telul de a vorbi poate crea popularitatea. Numai ceea ce spune
oratorul, ramane, iar nu felul cum spune. Data, marii orator!
Demostene si Cicerone au ramas, nu glasul lor sirenic i-a tre cut Istoriei, dar antelepciunea celor spuse
Imi amintesc ca am fost coleg de generatie cu omul acesta, bacalaureatul l'am luat in aceiasi sesiune in luna Mai
1876. Dar anii au trecut si a trecut i omul.
5.
0 mareata sii;u
a.oe i-a fost inaltata pe un bulevard ad Bu.
Gloria vietei eterne s'a grabit sa.-1 atinga mai repede cleat
favorurile vietei traite.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
Titu Maiorescu este unul dintre aceia pe cari i-am cunoscut
de departe, numai din viata publica. D'abia catre sfarsitul ca-
rierei sale, hind prim-ministru, am avut raporturi mai de aproape. Insa despre Maiorescu se poate scrie mult chiar faza
sa-1 fi cimoscut personal.
Maiocrescu intra in viata publica a Romaniei ca un intrus.
Un asemenea om foarte cult. foarte talentat Si foarte convins de toate ceeace sustdnea, era menit s intampine cea mai
dusmanoas primire.
.De aceea, Maiorescu, a pus in contra lui, Inca dela intaiele
manifestari publice, aproape pe toata lumea. Fractiunea
www.dacoromanica.ro
248
Ionescu si cu aproape intreaga belferinie moldoveneasca, partidul liberal din Muntenia, clanul literar din Bucuresti cu B.
P. Hasdeu, Petre Gradisteanu, poetul Zamfirescu l toti cei
dimprejur ; tot liberalismul politic, si Mosofic i-au sarit In cap.
ci era si un creator ; poporul roman lui ii datoreaza. purificarea limbei si a ortografiei, fonetismul este opera lui Malorescu.
www.dacoromanica.ro
249
www.dacoromanica.ro
250
La alegerile generale din 18M, Ion Bratianu alege in parlament 15 juninlisti, printre earl : Petre Carp, Titu Maiorescu,
Teodor Rosetti, Vasile Pogo:, D. A. Laurian, Jack Negruti,
,
pasul fatai in politica, lui Petre Carp, dar In Camera discursurile lui Maiorescu faceau din sedinta o adevarata sarbatoare.
Incetul cu incetul, Maiorescu se pune In planul al doilea
si las& lui Carp toata intaietatea poaitica i conducerea graparei junirniste. Cine stie uncle ar fi mers acest grup politic
daca in locul lui Carp atat de intransigent in toate, ar fi fost
sef Maiorescu, omul cumpatat, cumpanit, una din mintile
cele mai ordon ate si un temperament foarte conciliant, Dar
Maiorescu, eclipsandu-se de buna voie, pierduse, prin urmare,
si prestigiul autoritatei conducatoare i ramsese numai ilustrul
filosof, literat si orator, care traia acum din gloria operei savarsite.
www.dacoromanica.ro
251
Carp pregatea pentru sefia partidului pe Alexandru Marghiloman, dar Maiorescu ii intoarse privirea cdtre Nicolae Filipescu
Raporturile intre Maiorescu i Filipescu deveniseta. foarte
dulci. Inteo zi mai multi partizani au venit sd-1 viziteze si
aceist prilej Maiorescu souse celor cari ii cereau sfaturi l indicatiuni
Grupati-vd in jurul lui Filipescu, acolo e viitorul.
Maiorescu si-a indeplinit cu succes insrcinarea de prim
ministru. De altfel facea tot ce putea ca 0, fie plIcut regelui
Cu prilejul discutdrei in parlament a Protocolului de la Petersburg, a rostit in Camera si in Senat cateva discursuri magistrale; toat5, lumea, prieteni i advers.ari, au ramas incantati
atunci de elocventa, verva, puterea de argumentare si tineretea
acestui om care trecuse de 70 de ani.
Dacd Maiorescu ar fi mutit atunci ce bine ar fi fost pentru
el. Ar fi murit incarcat de glorie; dar soarta a voit altfel.
Ales sef al partidului in lecul lui Carp n'a putut tine acest
post onorific decat putine luni, i l'a cedat lui Marghiloman
A venit rdzboiul mondial si nroblema pusd Romaniei; de
astadat mintea limpede a lui Maiorescu n'a mai vazut limpecte.
guvern neutru, dar simpatic Germaniei, poate chiar un guvern care sd ducd Romania in rdzboi aldturi de Germania
Este sigur cd, Maiorescu era in,contra intrarei Romaniel in
rdzboi aldturi de Intelegere. Ceva mai mult, fdcea propaganda
www.dacoromanica.ro
252
straine, venind la cofetaria Causa sore a vorbi cu general Mustafa, prefectul de pantie.
Era flume multa i deprimata, inauntru i iat ca. apare Titu
Maiorescu cu plaria in mama, venind din spre restaurant.
Bine inteles senzatie. Imediat versiunea ca Malorescu. a
format guvernul. In realitate venise numai sa roage pe prefec-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CHEORGHE PANU
Prin anul 1884 un nume incepe sa circule prin randurile
tineretului democrat din Bucuresti, era numele lui Gheorghe
Panu.
0.
sa aduca Lupta".
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
Cum este cu putint ea Panu s fugd ? Cum este cu putint& sa, nu ramand ca sa-si facd osanda ? Cum este cu put1nt6.
www.dacoromanica.ro
256
ce s'a reintors in tart,. Lefteriu pretindea ca din calua sfatului ce-i dadusem ca s. raman in tara, se sfiise ea sa-mi
marturisea.sca hotarirea lui de a fugi. Afar% de asta se temea
O. nu fac totul s.pre a-1 intoarce din hotarire.
Plecarea lui Panu din tura i revolta impotriva legilor Wei,
au fost hotariteare pentru cariera lui politica. De altfel. slabiciunea lui i-a pricinuit i alte neajunsuri.
Dela Paris a scris regulat. dar mai ales studii de idei. Neputand fi in curentul faptelor zilei si neavand putinta de a Ii
la zi cu articolele, a inaugurat in presa roman& cilul artienlelor de doctrina, neglijand partea polemicei, pentru care nu
mai era in destul de inarmat.
Alegerile din 1888, cari au lost ultimele ale lui Ion Bratianu, 1-au trimis in parlament. Opozitia unita a cucerit atunci
aproane 55 locuri in Camera.
ceeace era enorm nentru vremurile acelea
iar Panu. aCaturi de Miltiadi Toni, wn liberal
dizident nuanta Marzescu, fu ales la colegiul al dolea de Iasi.
Rezultatul acestor alegeri. cari au determinat caderea regimului de 12 ani al liberalilor, fu datorit in mare parte nolemicei extraordinare a omului care nu trebuia sa se folmeasca
In
Daca ziarul Epuca a dat serninalul luptei energice imuotriva guvernului liberal, Panu cu Lupta lui a dat luptei caracterul sfortarei tuturor pentru razturnare Fiindca Panu nefiind
inregimentat in nici un partid nu avea impotrivVri preven
tiunile acelora carom nu le placea ascendentul pe care il do
bandea, din zi in zi Epoca conservatoare.
www.dacoromanica.ro
257
151
toate aceste sedirnte s6, fie tot ce se poate inchipui mai agreabil.
Una din marile voluptati ale lui Panu era sa bage intrigi inocente" intre prieteni, s azmute pe unii contra altora, iar
el sa, faca mare haz pe socoteala tuturor. De altfel rar om mai
simpatic in intimitate, dupa cum larsi om mai dezagreabil in
aceiasi intimitate, and II apucau crizele nervoaise.
Dupl intoarcerea. de la Paris, a infiintat partidul radical
care, insa, nu i-a aegitimat sperantele.
Repede deziluzionat 1i sacrifica partidul si se inscrise in
partidul conservator. Dar nici ad nu era ceea ce i se fitgaduise.
Cand partidul conservator vine la putere Panu nu este numit
ministru. Atunci s'a spus ea regele Carol 1-a refuzat spunand.
VoI. IV.
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
PAG.
Ma-
www.dacoromanica.ro
260
PAG.
0 telegrama a
www.dacoromanica.ro
45
261
PAG.
127
Un banchet
al presei pentru doctorul Angelescu, ministrul lucrarilor
publice.
Camera voteaza revizuirea Constitutiei.
Candidatura lui Const. Mille in Bucuresti. Meschinariile conservatorilor in alegerile pentru Constituanta.
Vizita Tarului Nicolae la Constanta. Alex. Marghi-
162
www.dacoromanica.ro
262
PAG.
OPT OAMENI
gos
Ionel I. C. Brtianu
I. L. Caragiale
Barbu Delavrancea
207
211
219
225
235
243
Nicolae Filipescu
Nicolae Fleva
Take Ionescu
Titu Maiorescu
Gheorghe Panu
247
253
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI
EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL" S. A.
4362, C. 1936.
www.dacoromanica.ro
%04,