STELIAN TANASE

ELENA VUULIE

DINASTIA

I
tfr
 CT]PRINS

CAROL r............... ................. S

CAPITOLUL INfil - DesciIecatuI...........................................7
CAPITOLUL DOI - Crizadinastici..... .............14
CAPITOLUL TREI - Crizaorientali...................;...... ............24
CAPITOLUL PATRU - Coroana de O1eI...............................35
CAPITOLUL CINCI - Afaceri de familie..............................45
CAPITOLUL $ASE - Rominia Felix...................................... 54
CAPITOLUT $APTE - Consiliu de Coroani........................ 6 1
CAPITOLUL UNU - Urcarea pe tron........ .......75
CAPITOLUL DOI - Marele Rizboi ..................78
CAPITOLUL TREI - O poveste de iubire.............................. 87
CAPITOLUL PATRU - focuri interzise ............94
CAPITOLUL CINCI - Rominia Mare....,............................ 00 1

CAPITOLUL $ASE - Glorie qi amlriciuni.......................... 1 10

CAPITOLUL $APTE - Sfirgitul unui mare rege.................118

FERDTNAND I ........... .........73

CAPITOLUL INTII - Urcarea pe tron ................................... 75
CAPITOLUL DOI - Marele Ri2boi......... ..........78
CAPITOLUL TREI - O poveste de iubire...........,..................87
CAPITOLUL PATRU - |ocuri interzise ............94
CAPITOLUL CINCI - Rominia Mare................................. 100

2t9
 STELIAN TANASE. ELENA VIJULIE

CAPITOLUL $ASE - Glorie qi amiriciune ......................... 1 10

CAPITOLUL $APTE - Sfirqitul unui mare rege .................118

CAPITOLUL INTII - Restaurafia.........................................125

CAPITOLUL DOI - Omul providen$al ........131

CAPITOLUL TREI - Nori negri deasupra Europei............137

CAPITOLUL PATRU - Dictatura regali.............................. 150
CAPITOLUL CINCI - SffrEit de domnie.. ......162

MII{AI I............... ...............171

CAPITOLUL iNTiI -Din nou re9e....................................... 173
CAPITOLUL DOI - Stalingrad gi dup[............................... 180
CAPITOLUL TREI - Yalta sint eu ...................188
CAPITOLUT PATRU - Abdicarea ...................202
CAPITOLUL CINCI - Un exil flri speran1e.......................2L4

Bibliografie generali "........2L7

220
 cAPrToLuL ixrir
Desc5lecatul

Conservatorii gi liberalii deopotrivihotirisc sI il detroneze

pe Alexandru Ioan Cuza. Motivul mandatul siu se apropia de
sfirgit gi exista pericolul ca Puterile garante si cearl desfacerea
Unirii din 1859. Ne amintim cL decizia Franfei, Rusiei,
Turciei, Angliei, Austriei era ci Unirea trebuia inftptuiti cu
doi domni gi doui capitale. Numai manevrele iscusite ale
politicienilor romini au adus pe tron aceeagi persoand in Jara
Romdneasci gi in Moldova: colonelul Alexandru Ioan Cuza.
Odati cu incheierea mandatului siu in 1866, nu se qtia ce
atitudine vor lua Puterile garante.
Ideeaunui domn striin, rud[ cumarile monarhii europene,
circula mai demult, inciL de pe wemea Divanurilor ad-hoc.
Sosise momentul si fie folositi pentru consolidarea tinirului
stat romAn. Detronarea lui Cuza din noaptea de 10/11
februarie 1866 a avut drept acest lucru1. Pentru a fi siguri
cI lucrurile se vor petrece a$a cum au convenit complotigtii,
Ion C. Britianu pleacl inci din noiembrie 1865 incognito
in Occident (la Paris) ca si oblin6 sprijinul impiratului
' Eleodor Focqeneanr,Istoria Constitulionald a Romd.niei 1859 - 1991,8uc.,
Ed. Humanitas, 1992, p. 19
 STELIAN IANESB . ELENA VIJULIE.

Napoleon al III-lea in ideea unui principe striin pe tronul de

la Bucureqti. Complotul pentru detronarea lui Cuza era deja
urzit la acea dati. La detronarea lui Cuza, ln noaptea 10/11 fe-
bruarie, o Locotenenfl Domneasci ii ia locul gi il proclami pe
contele Filip de Flandra drept domn. O siptimini mai tirziu,
Filip de Flandra refuzi oferta.
Lucrurile se complici. Principatele Unite trec prin clipe
dificile. Daci Franla, Anglia, Italia sustin pistrarea unirii din
1859, Rusia, Austria gi Turcia refszd.Ion C. Brltianu, plecat
din {ari, se gindegte la un alt principe, de data asta german,
Carol de Hohenzollern-sigmarlngen, inrudit atit cu regele
Prusiei, cit 9i cu impiratul Fran{ei. In ziua in care Filip de
Flandra trimite refuzul siu la Bucuregti, de Vinerea Patimilor,
Ion C. Britianu se afli deja la Dtisseldorf.
Ion C. Britianu cere audienfi la principele Carol Anton de
Hohenzollern-Sigmaringen, guvernator militar al provinciei
Rinului gi Westfaliei. ii explici de ce a venit. La 31 martie,
dimineala, intr-o audien[i care fine trei ore, BriLtianu, ln
numele Locotenenlei Domnegti gi cu avizul lmpiratului
Napoleon al III-lea, spune ci doreEte si-l propuni poporului
romin ca domn pe al doilea fiu al principelui. Britianu
nu se agteapti si il intilneasci gi pe cel ciruia i se oferea
coroana. Din fericire, Carol se afla la Diisseldorf, intr-un scurt
concediu, venit pentru siptlmina mare a Paqtelui (catolic).
Normal, ar fi trebuit si se afle la Berlin, unde servea ca
locotenent al Regimentului 2 gardi. Mai ales, sPune prinlul,
cd ne pregdtim de rdzboi. Austria gi Prusia erau in pragul unui
conflict armat. In aceeaqi zi,la ora Ease, Britianu il revede
pentru doui ceasuri pe prinf. Ii ofere coroana Principatelor
Unite. Carol, un tlnflr de 27 de ani (Britianu are atunci 45,
niscut in 1821), nu refuzi propunerea, dar cere si se consulte
mai lntii cu regele Prusiei, Wilhelm, geful Casei Hohenzollern.
Carol pleaci la Berlin, iar aici discuti cu regele Wilhelm gi
cancelarul Bismark. Este avansat cipitan al Regimentului 2
 Carol I

gardi. Ion C. Britianu pleaci la Paris si negocieze la Curtea

impiratului Napoleon. Tot la Paris se desfrgoari in acel
timp conferinfa Puterilor garante ln legituri cu situa[ia din
Principate. Dezbinarea dintre puterile euroPene a salvat
atunci situa{ia Unirii.
Locotenenfa Domneasci hotirigte si organizeze w
plebiscit care si arate clar voinla fnrii. La 8 aprilie, rezultatul
plebiscitului, la care se prezinti cetifenii cu drept de vot, este:
685 969 voturi pentru qi 224 impotrivi. Cinci milioane de
romini se pronunli astfel pentru Carol, domn al Principatelor
romine. Conferinfa de la Paris continui si recomande
desfacerea Unirii gi alegerea a doi domni piminteni. Regele
Prusiei se pregitegte de rizboi cu Austria gi nu wea si
contrarieze Rusia, deci nu se pronunfi favorabil. Dar Carol,
dupi o intrevedere cu cancelarul Bismark, s-a decis s[ accepte.
Politicienii romini se folosesc de tactica faptului implinit.
Cum au ficut gi in 1859, ca ocazia Unirii. De altfel, acelaqi
lucru sugereazi gi Bismark. Berlinul nu poate sprijini pe faf[
aducerea unui Hohenzollern pe tronul de la Bucuregti, dar ar
accepta situafia.daci ea s-ar produce. Totul depinde acum de
hotirirea prinfului Carol. Conferinfa de la Paris se blocheazi
Ei risci si compromiti Unirea prin prelungirea provizoratului.
Ion C. Britianu, insofit de Ion Biliceanu, agentul nostru
diplomatic la Paris, se afli la Dtisseldorf. Ei ii prezinti lui
Carol hotirirea rominilor de a sfida Puterile garante ostile.
Cei doi emisari afld decizia principelui Carol - el accepti
propunerea - gi hotirisc si porneasci spre Bucuregti.
Patru zile mai tirziu, principele Carol pleaci in cel mai
mare secret spre Rominia. E o zi ploioasi. La 10.00 iEi ia adio
de la rude. Schimbi uniforma militari cu haine civile. Traseul
cu trenul il duce la Bonn. Dimineali ajunge, prin Meinz gi
Darmstadt, la Freiburg. Pulin dupi prlnz ajunge in Elve{ia,
la Ziirich. Vremea e tot proast6. Ploui torenfial gi e frig.
Carol cilltoregte incognito, ferindu-se si nu fie recunoscut.

g"
 STELIAN TANESN. ELENA VIJULIE

Rezultatul plebiscitului li este deja cunoscut. Scrisorile gi

mesajele de felicitare care sosesc risci siL avertizeze insi
autoriti{ile austriece. Bagajele lui Carol au fost curifate de
monogramele care ar fi deconspirat vamegilor gi poliligtilor
adevirata identitate a prinlului. La Zirich i se elibereazi
un pa$aport pe numele Karl Hettingen, negustor ce merge
la Odesa. Cilitoria cu trenul continui, prin Augsburg,
Miinchen. Pentru a nu da de blnuit, Carol sti lntr-un vagon
clasa a doua, separat de insofitori. La Salzburg, unde se afli
granifa dintre Bavaria gi Austria, are loc controlul bagajelor gi
documentelor. Trenul, dup[ o cilitorie de noapte, sosegte la
Viena dimineali. Gara e plini de trupe. Rnzboiul este iminent.
Daci cineva l-ar deconspira, Carol ar fi flcut prizonier pentru
ci este ofi1er prusac. Ar putea fi chiar mai r[u, daci ar fi luat
drept spion. Traverseazi Viena intr-o birji, pentru a prinde
legitura de Pesta din alti gar[. Pericolul de a fi recunoscut
este mare.
Trenul opreqte Ia Bratislava (Pressburg) gi aici gara e plini
de trupe. La Pesta trenul ajunge Ia ora cinci dupi-arriazi.
DupI inci o cilitorie de noapte, in zori, trenul intri ln
gara din Timigoara, pe atunci un ora$ austriac. Ca peste tot,
peroanele sint pline de militari. La ora noui, trenul ajunge
la Baziag, ultima garia acestei periculoase cilitorii. Carol a
cllitorit la clasa a doua, in civil, cu ochelari fumurii pe nas,
ascuns in spatele unui ziar pentru a nu fi recunoscut. Din
cauza transporturilor de trupe, trebuie si agtepte un vapor
care il va duce mai departe pe Dunire. Cursele regulate au
fost rechizilionate de armati. Agteptarea se prelungegte doui
zie. in Principate nu existi cii ferate gi trenuri. Este primul
contact cu noua lui [ari. Pini atunci locuieqte intr-un hotel
mic Ai mizer. Are doui zile timp si scrie scrisori, si se plimbe
pe malul Dunirii, si vadi micul orag. Dar mai ales si iqi puni
gindurile in ordine.

10
 Carol I

in memoriile sale, Carol lqi amintegte cele doui zl.Je pe-

trecute in agteptarea vaporului de la Belgrad. ,,Seara, intreaga
societate cini in odaia care servea de restaurant gi unde se
adunari func[ionarii din Baziag, incepind si discute politici.
Se vorbi Ei despre alegerea prinfului Carol de Hohenzollern
la tronul RomAniei qi mulli se exprimari in chip foarte pufin
plicut despre acest eveniment <Noul prin{ va ajunge tot atit
de imposibil ca gi Cuzu. <N-o si treaci mult gi o s6-l goneasci
romdnii Ei pe acestalr", gi altele asemenea. Unul citi intr-o
gazetd ci turcii ar fi nivilit qi ci s-ar fi dat citeva lupte. Carol
ascultd toate acestea Dumnezeu gtie cu ce ginduri. Vaporul
mult agteptat, in sfirqit, trase la chei. Sosi pe neagteptate de
la Pesta, cu trenul, venit de la Paris, gi Ion C. Britianu. Cei
doi vor cdl[tori pe acelagi vapor spre fari. Principele s-a
instalat, ca de obicei, la clasa a doua. Aici, ,,intre saci gi lini de
bagaje", ii scrie o scrisoare impiratului Franz Josef, la Viena,
asigurindu-l ci doregte relafii prietenegti. Tocmai iegea de pe
teritoriul imperiului habsburgic. La Orgova, vaporul ajunge
dupi trei ore Ei jumitate lungi de cllitorie prin mireiul peisaj
al Porlilor de Fier. in aceeagi zi soseEte la Turnu Severin. E
Duminica Rusaliilor.l
Prinful Carol ii spune cipitanului ci e negustor gi merge
la Odesa, dar coboari si se plimbe citeva minute. Abia dupi
ce pasagerul de la clasa a doua face cifiva pagi, comandantul
vasului inlelege pe cine transportase: ,,Pe Dumnezeul meu
daci ista nu a fost prinpl de Hohenzollern!" Prefectului,
nedumerit de insofitorul siu, Ion C. Britianu ii spune:
,,Saluti-l pe Domnitorul Romdniei!" Mu$imea curioasi
priveqte. E duminici dupi-amiazi, lumea a iegit la plimbare
fdri si blnuiasci ce se intimpli. Ion C. Britianu telegrafiaz|
la Bucuregti ci au ajuns cu bine. De teama unei expedilii
turcegti la nord de Dunire - la Rusciuk erau masate trupe sub
I Memoriile Regelui Carol I al Romhniel De un martor ocular,vol. l, Buc.,
Ed. Machiavelli, 199 4, p. 25

l1
 STELIAN rANeSg. ELENA VIIULIE

comanda lui Omer Paga -, se cere prudenfi. Constantinopolul

nu agreeazl ideea unui prinf striin pe tronul de la Bucuregti.
Turcii doresc desfacerea Unirii. Pericolele nu s-au sfirgit.
intr-un pogtalion tras de opt cai, prinful Carol pornegte spre
capitala noii sale Fri. E deja opt seara. Spre patru dimineafa
au ajuns la fiu. La ora gase sint la Craiova, unde il aqteapti
populalia. Carol rispunde aclamaliilor cu o scurti alocufiune
din clteva cuvinte. Se formeazi un cortegiu, cu dorobanfi gi
trisuri ale oriqenilor. Populafia entuziasti arunci flori. Pe o
vreme frurhoasi, cortegiul ajunge la Slatina. Carol trece Oltul
cu podul plutitor. Mu[imi pe ambele maluri aclam6. Inainte
de inserat, Carol este primit de locuitorii Pitegtiului. [irani,
tirgovefi, militari, arcuri de triumf ridicate de autoritifi.
De la BucureEti au venit Ion Ghica, ministrul de Externe, gi
generalul Golescu, membru al Locotenenfei Domnegti. Mai
tlrziu vine gi Dimitrie Sturdza.
Carol lnnopteazil la Golegti. Primul decret care i se di
la semnat este grafierea mitropolitului Moldovei, Calinic
Miclescu, care condusese dupi detronarea lui Cuza o miqcare
separatistl in Moldova. A doua zi dimineafi la ora opt, cor-
tegiul pleaci spre Bucuregti. Ultima zi a cilitoriei atinge
traseul Gieqti-Titu-Bucuregti. O escorti cilare il insofegte. La
Ciocinegti, pe moEia boierului Dimitrie Ghica, domnitorul
Carol schimbl finuta de cilltorie cu una oficiali, imbraci
fracul pentru a-gi face intrarea in Bucuregti. Pe la doui post-
meridian se vid turlele Bucuregtiului. Solemnitatea are
loc la Blneasa, in apropierea castelului neterminat al lui
Bibescu. Primarul Dimitrie Britianu, fratele lui Ion C.
Britianu, il intimpini pe noul domn. Sint 30 000 de oameni
adunali la Bineasa. Semn bun, incepe ploaia. Prima dupi trei
luni de secetl. Carol impreuni cu generalul Golescu gi Ion
Ghica, intr-o trisuri cu gase cai, pornesc spre ora$. Este urmat
de multe oficialit{i civile gi militare. Un regiment de ulani
merge in frunte. Convoiul o ia pe $oseaua Kiseleff, apoi pe

t2
 Carol I

Podul Mogo$oaiei, unde casele sint decorate cu flori Ei covoare.

E nevoie de un ceas 9i jumitate pentru a traversa oragul pini
Ia Dealul Mitropoliei. Se aud salve de tun, urale, clopotele
oragului bitind. Mitropolitul Nifon, in veqminte de aur,
inconjurat de preofi in odnjdii str[lucitoare, il intimpini. Carol
siruti Biblia. in biserici se afli minigtri, alte oficialitifi. Are
Ioc un Te Deum. Apoi cortegiul trece in Camera Deputa[ilor,
aflati chiar lingi Mitropolie. Pregedintele Camerei, Costache
Epureanu, il intimpini. Tlibunele sint pline de lume care
aclami neintrerupt. Colonelul Nicolae Haralamb, membru
al Locotenenfei Domnegti, citegte formula jurimintului: ,,Jur
a pdzi legile Romdniei; de a menfine drepturile sale Ei
integritatea teritoriului". Carol spune pe romA.negte ,,)ur".
Apoi fine un scurt discurs.
Dupi incheierea ceremoniei, convoiul traverseazi oragul
in sens invers, spre Palat, fosta Casi Golescu, unde fusese
gizduit gi Alexandru Ioan Cuza. Aici se aduni membrii
guvernului provizoriu. La ora gase, are loc un prinz pentru
oficialitili. Seara, domnitorul Carol face o scurti plimbare
prin centrul oragului. La ora 22.00, Locotenenfa gi Guvernul
se string la Palat pentru a-gi oferi demisiile gi a permite
domnitorului si formeze primul guvern. Incepe o noui epoc6.

13
 CAPITOLUL DOI
Criza dinasticl

in 1866, la 10 mai, Carol era un tinir de 27 de ani abia

implinili. Se niscuse in 1839, Ia 20 aprilie. Pirinlii sii: prinlul
Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen gi fosephina de
Baden. Era al doilea fiu, dupi primul niscut al familiei,
Leopold, cu patru ani mai mare. Dupi Carol s-au niscut
Anton, in 1841, Frederich Eugen in 1843 gi Marie Luise in
1845. Chiar in anul in care devine domn al Principatelor
Unite, 1866, in familie se petrece o tragedie. Anton este ri-
nit grav in lupta dintre austrieci qi prusaci de la K6niggritz
gi moare. Avea}S de ani.
Prinful a sosit incognito la Bucuregti. Aducerea sa pe
tron a fost rodul unei manevre indriznele, derulati in mare
secret. Firele complotului duc la impiratul Napoleon al III-lea
al Franfei gi la Otto von Bismark, cancelarul Prusiei. Dar
este pus la cale la Bucuregti de politicieni ca Ion C. Britianu,
C.A. Rosetti,liberali, gi Lascir Catargiu, conservator. Firegte,
inrudirea domnitorului cu familii monarhice din Europa a
fost un argument calre a cintirit greu. Marea intrebare era:
vor recunoagte Puterile garante Unirea? Austria gi Rusia
se consideri ingelate gi nu sint de acord. Ele cer revenirea
la situalia din 1859 - doui capitale, doi domnitori, nu un

t4
 Carol I

singur domnitor gi pe deasupra Si principe strein. Turcia

maseazi trupe la sudul Dunirii. Situafia e critici. Noul regim
are nevoie si se lntireasci pe plan intern. Dupi doui luni,
textul noii Constitufii este gata. Carol urci din nou Dealul
Mitropoliei gi depune jurimintul. A fost una dintre cele
mai democratice Constitufii din Europa. Principatele Unite
devin o monarhie constitufionali. Libertatea presei gi a viefii
politice era garantati.
Politica faptului implinit a jucat gi de data asta un rol.
RomAnii gi-au conferit o Constitulie frri si consulte Puterile
garante. Agen[ii diplomatici romini duc negocieri intense la
Paris, Londra, Viena, Sankt Petersburg qi Berlin.
Pe aceasti hilrti, capitala Imperiului otoman e un punct
fierbinte. Sultanul infelegea si igi exercite suzeranitatea in
vechile condilii, indiferent de schimbarea care se produsese la
Bucuregti. Domnitorul Carol hotirigte sI meargi la Istanbul.
In octombrie 1866 el face prima sa cilitorie ca domnitor al
Pricipatelor Unite dincolo de granile. Drumul a inceput cu
trisura pini la Giurgiu, apoi cu un vas pe Dunire gi a continut
cu trenul, gi iar cu trisura, pini la Varna. De aici Carol Ei suita
sa se imbarci pe un iaht trimis de sultan, drumul continui
pe Marea Neagri pini la Istanbul, unde ajunge la 12 oc-
tombrie. Este gizduit in Palatul Beyilerbeyi de pe firmul
llosforului. La Istanbul este primit de doui ori de sultanul
Abdul Aziz Ei se intilneEte cu minigtrii, cu gefii misiunilor
diplomatice. Bosforul gi oragul aflat intre Orient gi Occident
l-au impresionat. $ederea la Istanbul a atenuat o parte
din tensiuni. Apartenenfa lui Carol la o famile monarhici
curopeani qi tactul siu in relaliile cu oficialii otomani au dat
roz.ultate. Carol este recunoscut ca domn ereditar. Cilitoria
n durat doui siptimini, intre 9 gi 21 octombrie, gi a fost
un succes diplomatic. La intoarcere Carol nota c[ ,yizita a
costat 20 000 de galbeni (24 000 de franci)'i deoarece prinful

15
 STELIAN TANEST. ELENA VIJULIE

a trebuit si faci demnitarilor daruri prefioase gi si imparti

pretutindeni - la orice vizitd - bacaiguri insemnate...
lntors la Bucuregti, domnitorul este preocupat de linigtea
supuEilor sii, intr-o fari cu o viafi politici agitati. Guvernele
se succed, crizeLe la fel, minigtrii demisioneazl'ugor. Cele
doui grupiri - liberali gi conservatoare - sint abia la inceput.
Primul guvern, instalat chiar la l0 mai 1866, dirijat de Lascdr
Catargiu, se destrami repede. ii urmeazd altele cu aceeagi
soarti. in primii cinci ani de domnie au existat cinci guverne,
iar parlamentul a fost dizolvat de gase ori.

Constitulia lui Carol I

Constitu$a adoptatd la 29 iunie/ 1.1 iulie 1866 a

reprezentat o adeviratd declaralie de independenld.
Jara se numea inci oficial ,,Principatele Dunirene ale
Moldaviei gi Valahiei"
Cu toate acestea, Constitutia lui Carol I insistd asu-
pra pdstririi Unirii de la 1.859 gi exdude orice referire
adt la inalta Poartd, cit qi la Puterile Garante. in primul
articol al legii fundamentale se stipuleazd:,,Principatele
Unite Rom6ne constitue un singur Stat indivizibil, sub
denumirea RomAnia". Iar in capitolul II, art.82-8& cele
care reglementeazd, succesiunea la troru nu exist6 nicio
trimitere la vreo instanli din afara firii. Constitulia
specifica foarte limpede cd,,puterile constitulionale ale
Domnului sint ereditare, in linie cobodtoare directd qi
legitimi" de la Carol I de Hohenzollem gi ci, in lipsa
. de ;,coboritori in linie blrbiteasci", se va apela la
rudele domnitorului. Era menlionatd gi situalia in care
nici familia de la Sigmaringen n-ar fi putut oferi un
moqtenitor. in acest caz tronul era declarat vacant, iar

t6