INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE

PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN
CONSTRUCŢII

DECIZIE Nr. 131

din 5 septembrie 1977

PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PENTRU APLICAREA

TAPETELOR", INDICATIV C.4-77

Avînd în vedere referatul Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii nr. 5353 din 2
septembrie 1977,
In temeiul Decretului nr. 170/1976 pentru înfiinţarea şi organizarea Institutului central de
cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, se emite următoarea

DECIZIE:

1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru aplicarea tapetelor" avînd indicativul C.4-77.

2. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul
Construcţiilor.
La aceeaşi dată încetează valabilitatea „Instrucţiunilor tehnice pentru aplicarea tapetelor",
indicativ C.4-70, aprobate cu ordinul MC. Ind. nr. 179 N/1970.

DIRECTOR GENERAL,
Ing. VALERIU CRISTESCU
 INSTRUCŢIUNI TEHNICE Indicativ C.4-77
PENTRU APLICAREA TAPETELOR Înlocuieşte : C.4-70

1. PREVEDERI GENERALE
Obiect

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc condiţiile şi modul de folosire a tapetelor pe

bază de polimeri pe suport de hârtie.
Domeniul de folosire

1.2. Tapetele din polimeri pe suport de hîrtie se folosesc la construcţii de locuinţe şi social-
culturale, pentru tapetarea suprafeţelor interioare ale pereţilor, încăperilor cu umiditate relativă a
aerului de cel mult 60%, ca de exemplu: încăperi de locuit, holuri, vestibuluri, birouri, culoare,
săli de conferinţe, săli de aşteptare, magazine, restaurante etc, precum şi la construcţii industriale
în încăperi cu aceeaşi destinaţie.
1.3. Nu se admite aplicarea tapetelor pe suport de hîrtie în încăperi cu umiditate relativă a
aerului mai mare de 60% ca: băi, duşuri, bucătării, spălătorii sau alte încăperi cu condiţii
similare.
1.4. Tapetele pe suport de hîrtie se aplică pe:
a) pereţi din zidărie de cărămidă tencuită şi drişcuită fin sau tencuită şi gletuită cu glet de
ipsos, de var-ipsos sau cu pasta GIPAC;
b) pereţi din zidărie din blocuri mici, fîşii sau panouri de beton celular autoclavizat,
neteziţi prin tencuire sau gletuire în conformitate cu prevederile din prescripţiile tehnice ale
materialelor.
c) pereţi din beton turnat în cofraje de inventar cu faţa plană şi netedă (panouri prefabricate
sau pereţi din beton monolit) cu pori pînă la 5 mm sau avînd faţa netezită cu glet preparat dintr-o
pastă adecvată pentru acest tip de pereţi.

Elaborate de: Aprobat de I.C.C.P.D.C. CU DECIZIA NR 131 DIN 5

INSTITUTUL DE SEPTEMBRIE 1977
PROIECTARE PENTRU
CONSTRUCŢII -INCERC

2. MATERIALE

2. 1. Tapete pe bază de polimeri pe suport de hîrtie, conform STAS 8341/1-75.

a) Tapetele se fabrică în trei tipuri:
— tapete tip T.R. (tapete în relief);
— tapete tip T.C.M. (tapete calandrate monocolor);
— tapete tip T.C.P. (tapete calandrate policolor).
b) Tapetele se produc în culorile şi modelele indicate în pale-tarul producătorului. Cu
acordul părţilor se pot produce şi în orice altă culoare.
c) Tapetele sînt acoperite cu o peliculă formată dintr-o pastă specială pe bază de PVC
pentru tapetele tip TCM si TCP si respectiv PVC şi PVA pentru tapetul TR.
d) Tapetele tip TR sînt permeabile la vapori de apă; tapetele tip TCM şi TCP sînt bariere
de vapori.
e) Tapetele tip TR sînt semilavabile iar tapetele tip TCM şi TCP sînt lavabile.
f) Tapetele trebuie să corespundă condiţiilor de calitate din STAS 8341/1-75.
 2. 2. Hîrtie suport pentru tapete lavabile pe bază de polimeri, conform STAS 8839-72.
2. 3. Făină de grîu, conform STAS 877-68.
2. 4. Clei de oase, conform STAS 88-73.
2. 5. Apă pentru mortare şi betoane, conform STAS 790-73.
2. 6. Ipsos pentru construcţii, conform STAS 545/1-75.
2. 7. Hîrtie de şlefuit, conform STAS 1581-61.
2. 8. Fenol, tehnic, conform STAS 6555-71.
2. 9. Carbatox, conform MICh-NID nr. 3419-67.
2.10. Lindatox 20 —concentrat emulsionabil, conform MICh NID nr. 1222-58.
2.11. Sipci ornamentale sculptate prin frezare şi dăltuire, conform MEFMC - NII nr. 3450-
76.

2.12. Şipci ornamentale sculptate prin dăltuîre, conform MEFMC - NII nr. 3451-76.
2.13. Profile din PVC, conform MEFMC – NII nr. 943-73.
2.14. Glicerina tehnică, conform STAS 193-67.
2.15. Carboximetilceluloză, conform MICh - NID nr. 4702-71

3. CONDIŢII DE RECEPŢIE, TRANSPORT SI DEPOZITARE

A TAPETELOR

Recepţie

3.1. Recepţia tapetelor pe suport de hîrtie se va face conform prevederilor din STAS
8341/1-75, şi în special a celor din anexa 1 la prezentele instrucţiuni tehnice.

Transport şi depozitare
3.2. Transportul se va face în conteinere închise tip CFR sau în lăzi, în autocamioane
acoperite.
Aruncarea sulurilor la manipulare este interzisă.
3.3. Depozitarea tapetelor şi a hîrtiei de ziar se va face în magazii închise, protejate
împotriva agenţilor atmosferici, acţiunii directe a razelor solare şi a umidităţii.
Depozitarea se va face în locuri ferite de orice sursă de incendiu. Sulurile de hîrtie tapet se
vor depozita în picioare pe un singur rînd. Făina de grîu (livrată în saci) şi cleiul de oase (livrat în
plăci sau în vrac), carboximetilceluloză livrată în saci şi glicerina livrată în sticle sau bidoane se
vor depozita în locuri ferite de umezeală, căldură şi acţiunea rozătoarelor.

4. CONDIŢII PENTRU ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR, CONDIŢII PENTRU EXECUTAREA

LUCRĂRILOR ŞI ELEMENTE DE PROIECTARE

4.1. Lucrările de tapetare vor fi începute după ce lucrările de finisaj (reparaţii la tencuială,
gleturi, montarea tîmplăriei şi a geamurilor, zugrăvirea tavanelor, vopsitorii, pardoseli turnate de
orice natură etc.) au fost complet terminate.
De asemenea, vor fi terminate şi în stare de funcţionare instalaţiile electrice, sanitare şi cele
de încălzire.
Executarea straturilor de circulaţie la pardoselile de parchet sau din polimeri precum şi
executarea straturilor suport uscate la pardoselile de parchet se pot face atît înainte cît şi după
montarea tapetelor.
 4.2. Temperatura în încăperi va fi de minimum +15°C, iar umiditatea relativă a aerului de
maximum 60%, pentru a se asigura o bună aderenţă a tapetelor de stratul suport şi o lucrabilitate
optimă a cleiurilor şi a fîşiilor de tapet în timpul aplicării.
4.3. Umiditatea în procente a stratului suport nu va fi mai mare decît umiditatea de regim a
suprafeţei ce se tapetează:
— 2,5...3% la pereţii din beton sau la cei din zidărie tencuiţi, sau la cei gletuiţi cu glet de
var;
— 8% la pereţii gletuiţi cu glet de ipsos;
— 8% la pereţii alcătuiţi din elemente b.c.a.
Măsurarea umidităţii se va face cu unul din aparatele tip Higromette, Feutron sau Karl
Weiss, etalonate pentru fiecare tip de perete.
La pereţii din beton sau din zidărie tencuită se poate considera că stratul suport este
suficient de uscat, după circa 2 luni de la turnarea betonului, în cazul pereţilor de beton monolit
sau prefabricat, sau de la terminarea lucrărilor de tencuire a pereţilor din zidărie dacă timpul este
uscat, iar temperatura aerului este mai mare de +20°C. O verificare practică se poate face cu o
soluţie de fenolftaleină în alcool, în concentraţie de 1% care se pensulează pe o porţiune de circa
2 X 5 cm de pe suprafaţa suport; dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau în roz
intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 2,5...3%.
La pereţii din elemente b.c.a se poate considera atinsă umiditatea de regim, după un an de
la montarea şi darea în exploatare a încăperilor respective sau la finisarea construcţiilor noi dacă
elementele b.c.a au fost păstrate în depozite tampon la producător pînă la atingerea umidităţii
admisibile pentru finisare (de regim) şi transportate acoperite pînă la şantier.
4.4. La alcătuirea şi proiectarea pereţilor de soluţii de finisaje pe pereţi, se va ţine seama de
condiţiile din anexa 1, privind caracterizarea din punct de vedere al permeabilităţii la vapori a
capetelor. Aplicarea diferitelor soluţii de finisaje pe faţa interioară şi exterioară a pereţilor
exteriori sau pe faţa din încăperile uscate şi pe faţa din încăperile umede * ) a pereţilor interiori
despărţitori, se va face astfel încît să se evite acumularea de umezeală, provenită din condensul
vaporilor în interiorul pereţilor respectivi sau din umiditatea iniţială mare la pereţii din elemente
b.c.a (> 8%)

5. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR. ŞI A CLEIURILOR

Pregătirea suprafeţelor pentru tapetare

5.1. Inainte de aplicarea tapetelor, pereţii din beton sau din zidărie, tencuiţi sau gletuiţi, se
vor verifica în ceea ce priveşte starea suprafeţei lor.
Pereţii trebuie să fie plini şi netezi, fără crăpături, adîncituri sau bavuri şi uscaţi
corespunzător pct. 4.3.
Abaterile de la verticală ale tencuielii pereţilor nu vor depăşi 1 mm/m şi maxim 3 mm pe
toată înălţimea încăperilor pînă la 3,5 m şi 5 mm la cele mai înalte.
Neregularităţi ale suprafeţelor (la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime) se admit cel
mult două în orice direcţie, avînd adîncimea sau înălţimea pînă la 3 mm, în cazul tencuielilor
drişcuite şi pînă la 2 mm, în cazul tencuielilor gletuite.
5.2. Suprafaţa pereţilor se va pregăti de către tapetar prin curăţarea stropilor de mortar şi
zugrăveală care au căzut pe pereţi la finisarea tavanului şi prin şpacluirea cu pastă de ipsos a
micilor defecte locale. Suprafeţele reparate se vor şlefui cu hîrtie de şlefuit, iar praful rezultat din
şlefuire se va îndepărta cu o bidinea curată şi uscată.

*
Prin încăperi uscate respectiv umede se înţeleg încăperile cu umiditate relativă a aerului mai mică de 60%,
respectiv mai mare de 60%
 Pregătirea cleiurilor

5.3. Pereţii gletuiţi şi pregătiţi conform pct. 5.2. se vor amorsa cu o soluţie de clei de oase,
iar hîrtia de ziar şi tapetele se vor lipi succesiv cu unul din cleiurile următoare:
— clei format dintr-un amestec de clei de oase şi făină, la care se adaugă un insecticid
(lindatex 20 sau carbotox) şi după caz un fungicid;
— clei, preparat pe bază de carboximetilceluloză. Prepararea cleiurilor se va face conform
anexei 2.

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR

Trasarea suprafeţelor
6.1. Inainte de începerea lucrărilor de tapetare, în încăperea respectivă se va trasa la
înălţimea prescrisă (de beneficiar sau proiectant) o linie orizontală de reper pînă la care pereţii se
vor pregăti şi acoperi cu tapete; suprafaţa de la linia de reper pînă la tavan se va zugrăvi în tonul
tavanului.
In cazul în care se aplică tapetul pînă la muchia de intersecţie a tavanului cu pereţii,
trasarea liniei orizontale de reper nu mai este necesară.

Amorsarea suprafeţelor de tapetat

6.2. Inainte de aplicarea hîrtiei de ziar, se va face amorsarea suprafeţelor pereţilor, prin
aplicarea cu bidineaua a unui strat de soluţie de clei de oase preparată ca la pct. 1 din anexa 2;
soluţia se va aplica caldă la temperatura de 40...50°C, pentru a se obţine o bună impregnare a
suprafeţei; în cazul folosirii cleiului pe bază de carboximetilceluloză (CMC), amorsa se va aplica
cu această soluţie, preparată ca la pct. 3 din anexa 2.

Aplicarea hârtiei de ziar

6.3. Aplicarea hîrtiei de ziar se va face într-un strat, după ce stratul de amorsare s-a uscat
(la 24 ore de la aplicarea acestuia).
6.4. Hîrtia de ziar (livrată în coli sau suluri), în care caz se va tăia în fîşii egale cu circa 1/3
din înălţimea peretelui) se va aşeza pe masa de lucru în topuri şi se va unge pe o faţă cu clei de
făină (sau CMC), folosind o bidinea sau o pensulă lată.
Tăierea şi ungerea hîrtiei de ziar cu cleiul de făină (sau CMC) se va face în camera unde se
execută tapetarea, pe mese demontabile (planşete de lemn sprijinite pe capre).
Se recomandă ca tăblia mesei să aibă dimensiuni de circa 0,90 X 1,5 m.
6.5. După ungere, fîşiile de hîrtie se vor îndoi în două, cu partea unsă spre interior. Se vor
pregăti astfel 2...4 fîşii de hîrtie de ziar, care apoi se vor desface şi se vor aplica cu partea unsă pe
perete.
Aplicarea fâşiilor se va face începînd de sus în jos şi de la un colţ al camerei, folosind scări
simple sau duble.
Fâşiile de hârtie de ziar nu se vor suprapune, ci se vor lipi alăturat, fără distanţă între ele.
După aplicarea hârtiei de ziar pe perete, fîşia de hîrtie se va netezi cu peria. Netezirea se va
face de la mijlocul fîşiei spre margini, pentru înlăturarea completă a bulelor de aer rămase sub
hârtie.
6.6. La pereţii de beton, în cazul cînd este necesar a se corecta planitatea pe zone izolate,
se vor aplica două straturi de hîrtie de ziar; al doilea strat se va aplica după ce primul s-a uscat. O
soluţie îmbunătăţită este aplicarea unui glet de netezire şi a unui strat de hârtie.
 6.7. Rosturile dintre fîşiile de ziar care au o deschidere de 1...2 mm se vor şpaclui cu pastă
de ipsos, în cazul cînd este necesară netezirea anumitor zone ale rosturilor dintre fîşii, şi se vor
netezi cu hîrtie de şlefuit, după uscarea pastei. Peste deschiderea de 2 mm, se va ridica hîrtia de
ziar şi se va lipi din nou cu muchiile alăturate.
6.8. Şlefuirea se va face şi pe porţiunile unde, după aplicarea hîrtiei de ziar, au apărut
asperităţi datorită unor granule de nisip, stropi de mortar sau cocoloaşe de clei nedesfăcute
complet.
Praful rezultat din şlefuire se va îndepărta cu o bidinea curată şi uscată.

Aplicarea tapetelor
6.9. Inainte de aplicarea tapetelor, se va verifica la colţurile camerelor verticalitatea
muchiilor pereţilor şi se vor trasa pe fiecare perete, cu o sfoară unsă cu cretă sau cu pigmenţi
minerali, linii verticale de reper, pentru lipirea corectă a fîşiilor de tapet.
6.10. Hîrtia de tapet se va tăia din suluri în fîşii de lungime egală cu înălţimea peretelui sau
a porţiunii de perete care se va acoperi cu tapet. Marginile eventual rupte se îndreaptă cu o
foarfecă lungă.
Fâşiile astfel pregătite se vor aşeza pe masa de lucru, în teancuri cu faţa nevopsită în sus.
6.11. Aplicarea cleiului de făină sau CMC pe fîşiile de tapet se va face în modul următor:
— se va întinde cleiul (cu o bidinea sau o pensulă lată) pe o jumătate din lungimea fâşiei;
— partea pe care s-a aplicat cleiul se va îndoi în două, cu faţa unsă spre interior, evitîndu-
se suprapunerea peste jumătatea neunsă şi formarea de cute;
— se va proceda la fel şi cu cealaltă jumătate din lungimea fîşiei de tapet;
— fâşia de tapet, se va mai îndoi o dată, suprapunîndu-se cele două jumătăţi deja îndoite
şi se va aşeza timp de 5...10 minute pe o suprafaţă curată şi uscată, pentru ca astfel cleiul să
poată pătrunde în hârtie.
6.12. După ce s-au pregătit 4 sau 5 fîşii de tapet, ele se vor aplica pe perete, de pe scări
duble.
Pentru tapetele grele (peste 200 g/m2) se va aplica un strat de clei şi pe suprafaţa hîrtiei de
ziar aplicată în prealabil pe perete. Aplicarea tapetului se va face după ce stratul de clei s-a
zvîntat astfel ca să nu se mai umezească degetul, însă să mai aibă suficientă putere de lipire.
Prima fâşie de tapet se va lipi după una din cele două linii verticale de reper trasate pe
acelaşi perete, cu capătul potrivit pe linia orizontală de reper.
Fâşiile următoare de tapet se vor aplica cu marginile cap la cap (datorită modelelor în relief
în care se fabrică şi a peliculelor de polimeri aplicate pînă la marginea tapetului, nu se pot monta
cu marginile suprapuse).
6.13. In cazul cînd colţul camerei nu este vertical, locul rămas între linia verticală de reper
şi linia colţului se va completa prin croirea corespunzătoare a ultimei fîşii de tapet.
6.14. In jurul străpungerilor prin suprafaţa tapetată (ţevi de radiatoare, doze electrice etc),
tapetul va fi tăiat după dimensiunile ţevilor care îl străpung sau a golului, astfel ca să se lipească
exact pe conturul ţevii sau al golului; decuparea pe măsura golului se va face, după caz, înainte
sau după lipirea tapetului; în cazul golurilor, acestea vor fi mascate de capacele
întrerupătoarelor,, prizelor etc.
6.15. Aplicarea pe perete a fîşiilor de tapete se va executa de către doi tapetari; unul, urcat
pe o scară dublă, dezdoaie o jumătate din fîşia de tapet şi îi potriveşte capătul pe linia orizontală
de reper; celălalt tapetar dezdoaie şi întinde, de-a lungul liniei verticale de reper sau a marginii
verticale a fîşiei de tapet alăturate, cealaltă jumătate a fîşiei de tapet, aplicîndu-o pe perete pînă la
nivelul pardoselii.
6.16. Tapetul se va netezi cu ajutorul unei perii late, de sus în jos şi de la mijlocul fîşiei
înspre margini, pentru a se obţine o bună lipire prin eliminarea eventualelor bule de aer;
marginile fâşiilor se vor şterge cu o cîrpă moale curată şi uscată, pentru înlăturarea eventualului
exces de clei.
6.17. După terminarea lipirii tapetului în întreaga cameră, se vor aplica baghete de lemn
sau material plastic, la partea superioară a pereţilor, după linia orizontală de reper. Aplicarea
baghetelor se va face prin lipire, pe pereţi de beton sau prin batere în ţinte, (lemn) pe pereţi
tencuiţi sau pe pereţi din elemente de beton celular l autoclavizat.
6.18. Uneltele şi sculele folosite la executarea lucrărilor de tapetare sînt enumerate în anexa
3.
7. ÎNTREŢINEREA TAPETELOR

7.1. Intreţinerea tapetelor semilavabile tip TR şi a celor lavabile tip TCM şi TCP, se va face
prin ştergerea de praf cu perii sau cîrpe moi, curate şi uscate.
7.2. Eventualele pete sau zone înnegrite, în funcţie de natura şi mărimea lor, se pot curăţa
cu guma de şters sau cu o cîrpă moale umezită cu apă caldă şi săpun sau detergenţi.
Tapetul nu se va lăsa umed ci se va şterge imediat cu o cîrpă moale şi uscată. La tapetele
semilavabile nu se va freca insistent pe acelaşi loc.

8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

8.1. La recepţia lucrărilor de tapetare, se va controla aspectul general al tapetului aplicat, în

ceea ce priveşte uniformitatea culorii şi corespondenţa acestuia cu proiectul, verticalitatea
fîşiilor, execuţia îngrijită a rosturilor şi aderenţa fîşiilor de tapet pe stratul suport.
8.2. Suprafaţa tapetului nu trebuie să prezinte pungi de aer, pete de murdărie sau fîşii care
să fie de altă culoare. Tapetul trebuie să fie bine întins şi bine lipit.
8.3. Lipirea fîşiilor cap la cap trebuie să se facă astfel încît linia de demarcaţie să nu poată
fi observată decît pînă la cel mult 3 m distanţă.
8.4. La colţurile intrînde sau ieşinde ale pereţilor încăperii, rosturile verticale dintre fîşii
trebuie să fie realizate chiar pe colţul respectiv.
8.5. Nu se admit suprafeţe neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri supărătoare ale
desenului sau exfolieri pe lîngă pervazuri, întrerupătoare, prize etc.

9. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PCI

9.1. La executarea lucrărilor de tapetare se vor avea în vedere prevederile din:

— Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul
Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi nr. 60/1975;
— Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj), aprobate de MC Ind. cu ordinul nr.
7N/1970;
— Norme PCI în vigoare.
De asemenea, se vor lua următoarele măsuri:
— introducerea insecticidelor în cleiul de făină se va face numai după terminarea fierberii
acestuia, stingerea focului şi luarea de pe foc a vaselor în care a fost fiert cleiul;
— vasele în care se păstrează insecticidele vor fi ţinute departe de orice sursă de foc,
scîntei etc.;
— ambalajele în care se păstrează insecticidele inflamabile (Lindatox 20 şi Carbatox) se
vor închide bine cu capacele, după fiecare folosire;
— în zona în care se lucrează la montarea tapetelor, sînt interzise: fumatul, lucrările
la care se foloseşte focul, încălzirea cu flacără, cuplarea sau decuplarea circuitelor electrice etc.
 ANEXA 1

PERMEABILITATEA LA VAPORI A TAPETELOR

Rezistenţa la trecerea vaporilor de apă:

- Tapete tip TR monocolore — 5 m2 hmmHg/g; .
- Tapete tip TR policolore - 13 ... 15 m2 hmmHg/g;
- Tapete tip TCM - 60 ... 110 m 2 hmmHg/g;
- Tapete tip TCP - 60... 85 m2 hmmHg/g.
Aceste valori sînt obţinute la încercările de laborator pe probe mici şi folosesc numai la
determinarea caracteristicilor şi verificarea calitativă a materialelor respective.
Valorile reale ale permeabilităţii la vaporii de apă, în condiţii de exploatare a
construcţiilor, pot fi luate în calcul la proiectarea higrotermică a elementelor de
construcţii şi a barierelor de vapori, ca fiind mai mici de la 1,5 X 10 ori decât valorile
obţinute conform STAS 6472/3,4-73 pe cale de laborator.
 ANEXA 2
1. Prepararea soluţiei de clei de oase pentru amorsa

Plăcile de clei se sparg în bucăţi (cleiul în granule se va folosi ca atare) şi se introduc într-
un vas cu apă rece, unde se vor lăsa să se înmoaie timp de 24 ore. La 1 kg clei de oase se vor
adăuga 5 litri apă. După înmuierea cleiului, amestecul se va fierbe pînă la desfacerea completă a
bucăţilor de clei. Inainte de folosire, soluţia obţinută se va strecura prin sitele nr. 0315 sau nr. 25
cu 377 sau 600 ochiuri pe cm2. Soluţia se va folosi caldă (40°C ... 50°C). In cazul cînd au rămas
neconsumate cantităţi care s-au răcit, la continuarea lucrărilor soluţia se va încălzi din nou cu un
adaos redus de apă.

2. Prepararea cleiului de făină, pentru lipirea hîrtiei de ziar şi a tapetului

Făina se cerne prin site nr. 0315 sau nr. 25.

Se fierbe apa în cantitate de 4...5 litri pentru 1 kg făină. Se toarnă circa 1/3 din cantitatea de
apă clocotită într-un vas şi apoi treptat se varsă făină amestecîndu-se continuu; se adaugă restul
de apă clocotită, amestecîndu-se bine în continuare şi lăsîndu-se apoi timp de 24 ore la înmuiat.
Vasul în care se fierbe cleiul de făină trebuie să fie astfel ales încît amestecul să nu umple
complet vasul, pentru uşurinţa de amestecare.
A doua zi amestecul se fierbe pînă la completa desfacere a cocoloaşelor. Cleiul se strecoară
apoi prin sitele nr. 0315 sau nr. 25, trecîndu-se într-un alt vas curat. După răcire cleiul trebuie să
aibă consistenţa astfel încît să permită să fie întins uşor cu bidineaua, în strat uniform. Cleiul de
făină preparat se amestecă cu 2...4% soluţie de clei de oase preparată ca la punctul 1 (0,200...
...0,400 l soluţie la o găleată de 10l clei de făină), după care se consideră bun pentru a fi folosit la
aplicarea hîrtiei de ziar şi a tapetelor.
Cleiul de făină se va pregăti într-o cantitate care să fie consumată în cel mult trei zile de la
preparare.
In cazul când se foloseşte cleiul de făină la un interval mai mare de 3 zile de la preparare,
pentru a împiedica apariţia mucegaiului în vasul cu clei, se va adăuga în compoziţia sa, după
răcire, o cantitate de fungicid — 25 g acid fenic la o găleată de 10l clei (0,25% fungicid). Pentru
păstrarea proprietăţilor de lipire, se recomandă.să nu se prepare o cantitate mai mare de clei de
făină, decît necesarul pentru 5—6 zile de lucru. Pentru protecţia împotriva insectelor se va
adăuga în cleiul de făină o cantitate de 0,5 l insecticid de tipul „Lindatox 20" sau „Carbatox" la
10 l clei de făină. Insecticidele respective fiind produse inflamabile nu se vor adăuga în clei decît
numai după răcirea acestuia, spre a nu da naştere la accidente.
Fierberea cleiului de oase şi a cleiului de făină se va face în vase de tablă galvanizată,
departe de obiecte sau materiale inflamabile şi cu luarea măsurilor de pază contra incendiilor.

3. Prepararea cleiului pe bază de carboximetilceluloză, pentru lipirei hîrtiei de ziar şi a

tapetului.

Se amestecă carboximetilceluloză (CMC) pulbere, cu glicerina, in proporţie de 15 CMC la

6 kg glicerina, după care se adaugă treptat 110— 115 kg apă rece. Apa se toarnă prin amestecare,
la început cîte 10 kg, pînă la 50—60 kg.
După circa 8—10 ore, se reia amestecarea cu restul cantităţii de apă, în acelaşi mod,
turnînd cîte 10 kg de apă, urmat de amestecare pînă la omogenizarea pastei.
 In caz că se cere o fluiditate mai mare se poate adăuga apă. Amestecarea se poate face
manual, în găleţi, pentru cantităţi mici de adeziv sau mecanizat în malaxoare, pentru cantităţi
mari.
Modul de preparare a cleiului pe bază de carboximetilceluloză este dat conform
tehnologiei indicată de colectivul autorilor propunerii de invenţie nr. 19698/1973.
 ANEXA 3

SCULE ŞI DISPOZITIVE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE

TAPETARE
— Foarfecă lungă;
— Perii dreptunghiulare late cu păru! scurt şi moale;
— Bidinele;
— Pensule late;
— Fir cu plumb;
— Metru;
— Scară dublă;
— Şpaclu;
— Găleţi din tablă galvanizată;
— Site nr. 0315 sau nr. 0,25;
— Masă sau planşetă pe capre;
— Sfoară.