Cap1.

EVALUAREA PRODUCTIEI DE EXECUTAT

In acest capitol se vor anaaliza etapele de lucru prin raportare la proiectul de executie
●ETAPA 1 consta in determinarea cantitatilor de pamant necesare unui tronson de drum,
utilizand profilul longitudinal si profilele transversale caracteristice din proiectul de executie. In
figura 3 se prezinta un exemplu de profil longitudinal, din care se extrag inaltimea profilelor
caracteristice si distantele medii aplicabile:

Aplicarea unui proiect tehnic pe teren presupune şi realizarea unui proiect tehnologic care
conţine variante de execuţie aferente unui grup de utilaje de lucru specializate în realizarea
succesivǎ a operaţiilor necesare execuţiei. Astfel, constructorul, pe baza proiectului tehnic
atribuit, îşi stabileşte modul de lucru, timpul, manopera şi utilajele necesare realizǎrii lucrǎrii,
care fac obiectul proiectului tehnologic.

Succesiunea activitǎţilor întocmirii proiectului tehnologic, pentru lucrǎri de terasament,

este urmǎtoarea:
Se analizeazǎ proiectul tehnic:
•Plan de situaţie
 •Profil longitudinal

LT – linia terenului
LR – linia roşie
hd – înǎlţime debleu
hr – înǎlţime rambleu

•Profile transversale caracteristice

Pichet i Pichet i+1

hd hr

DEBLEU RAMBLEU

Fig 3.
 Urmeaza analiza profilelor transversal caracteristice, functie de latimea platformei caii si
pantele taluzurilor, din care se poate determina suprafata fiecarui profil in parte (Fig.3).
Cantitatile de pamant necesare a se executa dupa operatia tehnologica de pichetare pe
teren si de defrisare a terenului vegetal se determina conform tabelului de calcul al volumelor de
terasamente:
B/2

h4 h3 2
d

h1
h2 1

d d
V  S1  S 2  V1  V2
2 2

●ETAPA 2 , consta in realizarea graficului miscarii pamantului in lungul caii (Epura

Lalanne), figura 4:
Fig 4
 ●ETAPA 3 Cu Epura Lalanne si Tabloul de Calcul al Volumelor de terasamente se trece
la calculul Tabloului Miscarii Pamantului in lungul drumului, de unde rezulta practice in functie
de distanta de transport a pamantului sapat in lungul drumului, tipul de utilaj specializat care
trebuie programat.
Se va calcula in continuare norma de lucru şi necesarul de utilaje pe baza epurei
LALANNE (mişcarea pǎmântului) şi a tabelului de volume de terasamente.

●ETAPA 4

In continuare se prezinta un exemplu de calcul, preluat din Ghidul de Tehnologia

Lucrarilor de Constructii pentru uzul studentilor:
 Alegerea utilajelor necesare la executia terasamentului s-a facut in functie de distanta de
transport rezultata din tabelul miscarii pamantului dar si in functie de inaltimea
rambleelor,respectiv adancimea debleului,astfel :
 Realizare sapatura-excavator cuva inversa JCB, avand capacitatea cupei de 2mc
 Buldozer avand productivitatea de 30mc/h
 Realizare umplutura-autogreder Caterpillar cu o productivitate de 600mp/h
 Compactare cilindru compactor Bomag cu latimea de 2.30m si greutatea de 20t, cu o
productivitate de 400mp/h.

Realizarea sapaturii cu excavatorul si transport cu autobasculanta .

Dupa alegerea excavatorului se calculeaza timpul de manevrare al cupei,rezultand un ciclu de
sapare de 40 secunde. Se calculeaza durata de incarcare a unei autobasculante – 20 minute.
Se calculeaza numarul necesar de autobasculante pentru efectuarea transportului tinand cont
de timpul de incarcare,viteza medie de transport,timpul de descarcare,timpul de manevrare si
distanta de transport.Astfel rezulta urmatoarele date :
Lucrari de sapatura
Tc=40sec – timpul unui ciclu de sapare
c=2.02m3 – capacitatea cupei
Vs=552.60m3 – volum sapatura
𝑉𝑠∗𝑇𝑐
Ts=2∗3600 = 3.07 ore - Timp saparea pentru 1 excavator
Tehnologia de lucru cu buldozerul
 Caracteristici tehnice:
-Adancimea de sapare a
lamei: 0,20 m;
-Latimea lamei: 2,50 m;
-Productivitate maxima: la
30m...35 mc/h;

Shema de lucru cu buldozerul

Vs2 Vu
lu=2.05m
Vs1 1:
1
h

hu
hs

distanta de transport = 50m

ls=2.44m

Parametrii de calcul in sectorul de sapatura cu buldozerul

L=lungime sector; A= ampriza profilului transversal; P=latimea platformei
drumului; H=grosimea stratului sapat
Durata ciclului de lucru este în funcţie de schema tehnologică de lucru şi are în cele mai generale
cazuri următoarea expresie:
Tc  t s  tt  td  t g  t f  t0 (sec)
în care:
ts - timpul de săpare;
tt - timpul de transport prin împingere a pământului;
td - timpul de depozitare;
tg
- timpul de revenire la poziţia de începere a săpării;
ti - timpi de întoarcere sau schimbare a sensului de deplasare;
t0 - timp pierdut în cadrul ciclului.

t
Calculul timpilor t s , tt , t d şi g se face pe baza distanţelor parcurse şi a vitezelor de deplasare
corespunzătoare.
Lungimea de săpare se determină în funcţie de grosimea stratului săpat şi volumul prismei de
pământ din faţă lamei cu relaţia:
Vp h2
Ls  
l  hs  kh 2hs  kh  tg
în care:
hs - este adâncimea de săpare, în m;
kh - coeficient de neuniformitate a grosimii stratului.

NTu = 3,80 ore/100mc (Indicator de Norme de Deviz 1981-Terasamente-TSC20A)

K = coeficient de lucru=0,80
Kf = coeficient de timp pierdut = 0,80
Qorez = numarul de ore pe care le realizeaza masina pe zi = 10 ore

 Transportul pamantului se va realiza cu autobasculanta :

 Excesul de pamant rezultat se duce intr-un depozit de pamant prestabilit, sau daca apare
un necesar de pamant de umplutura se va procura dintr-o groapa de imprumut. Pentru
 aceasta faza de productie se va organiza un ciclu de transport cu autobasculante, pe baza
principiului stabilit la cursul de Tehnologia Lucrarilor de Constructii, dupa cum urmeaza
(EXEMPLU, Fig.5):

 ◄=----------V2-----------◄=-----------V2-----------◄=--------V2---------◄=-
 INCARCA N-1 autobsculante
DESCARCA
 ------V1--●►-------V1-----●►------v1------●◄-------V1-----●►>>>>>>>>>

 Fig.5
 Calculul ciclului de transport se face pe criteriul în care în timp ce o basculantă se află la
încărcat N–1 basculante se găsesc pe traseul de transport, parte dintre ele încărcate iar
celelalte descărcate.
2L
( N  1) * t i   td  tm
 v
 unde:
 - timpul de încărcare a unei autobasculante;
 - timpul de descărcare a unei autobasculante, în secunde;
 - timpul de manevră, 15-20 secunde;
 - distanţa medie de transport;
 - viteza medie de transport, m/s;
 Viteza depinde de caracteristicile autovehiculelor dar şi de starea drumului.
 Timpul de încărcare depinde de tipul utilajului care sapă şi încarcă, iar timpul de
descărcare de tipul autobasculantei.
Vbena = 18 m3
Tc = 40 secunde
𝑉𝑏𝑒𝑛𝑎∗𝑇𝑐
= 12 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒 - timp incarcare
60
autobasculanta :
Numar transporturi pentru o
autobasculanta
𝑉𝑠
= 30.7
𝑉𝑏𝑒𝑛𝑎
Numar transporturi pentru doua
autobasculante :
𝑉𝑠
= 15.35
2 ∗ 𝑉𝑏𝑒𝑛𝑎

Pentru a transporta intreaga cantitate de pamant sunt necesare 16 transporturi pentru

fiecare din cele 2 autobasculante.

Ciclu incarcare-transport-descarcare pentru o autobasculanta :

Tab = 20 min
T2ab = 20*16 = 320 minute
320
= 5 𝑜𝑟𝑒 𝑠𝑖 20 𝑚𝑖𝑛
60

Se cunosc:
N = 21
G p  12tone  120kN
Tonajul autobasculantei:
Durata unui ciclu de lucru cu excavatorul: te  2 min

Lungimea traseului: Lt  20  N / 2  20  21/ 2  30.5km

Viteza de deplasare a autobasculantei încărcate: v1  15km / h
Viteza de deplasare a autobasculantei descărcate: v2  30km / h

Se cere:
- Numărul de autobasculante într-un ciclu de transport;
-Numărul total de cicluri de transport necesar pentru a transporta un metru liniar
de secţiune transversală.
Rezolvare:
Gp Gp 120
p  Vab    6.67
Vab  p 18
unde greutatea specifică a pământului se ia 18 kN/m3 şi rezultă volumul de pământ încărcat de
6,67 m3. Ştiind că volumul de pământ încărcat în cupa excavatorului este de 1,33 m3, rezultă
numărul de cicluri de încărcare cu excavatorul a unei basculante:
Vab 6.67
nci    5cicluri
Vc excavator 1.33
Timpul de încărcare a autobasculantei:
ti ab  nci * te  5 * 2  10 minute
Durata totală a unui ciclu de transport:
Tctr  ti ab  t1  tdescab  t2
unde:
ti ab = timpul de încărcare a basculantei;
t1 = este timpul de transport basculantă încărcată, care parcurge lungimea traseului Lt cu
viteza v1:
L L 30.5
v1  t t1  t   2.033ore
t1 v1 15 , aprox. 120 minute
t2 = este timpul parcurs de basculantă descărcată, care parcurge lungimea traseului Lt cu
viteza v2:
L L 30.5
v2  t t2  t   1.01ore
t2 v2 30 , aprox. 60 minute
Durata totală a ciclului de transport pentru o basculantă este:
 Tc _ tr  10  120  60  2  192
minute
Numărul total de autobasculante necesare, astfel încât excavatorul să lucreze cu productivitate
maximă (fără oprire în 8 ore de lucru /schimb):
T 192
N ab  c _ tr  1   1  20.2
ti _ ab 10
, rezultă 21 cicluri autobasculante
Volumul de pământ în [mc] transportat de cele 21 de basculante din ciclul de transport este de:

Vc _ tr  N ab * Vab  21 * 6.67  139.86m

b) Considerând că la 1 m de traseu, la care se cunoaşte volumul săpat de Vs = 42,39 mc, sunt

necesare 42,39 mc : 6,67 mc/basculantă = 7 basculante, numărul de cicluri de transport este:

Vs 42.39
nc _ tr    0.303
Vc _ tr 139.86
, deci un ciclu de transport
A rezultat 1 ciclu, deoarece numărul de basculante necesare pentru transportul volumului
prestabilit este mai mic de 21 de basculante care fac parte dintr-un ciclu complet, la care
excavatorul ar lucra continuu la productivitatea maximă.

Lucrari de umplutura
Realizarea nivelarii:
Se imparte umplutura in fasii cu grosimea de 20 cm. Se determina o suprafata totala pe care
se va lucra cu autogrederul. Stiindu-se productivitatea autogrederului se va determina timpul de
realizare a umpluturii, 1 zile.

 Pentru nivelare-profilare se utilizeaza autogrederul:

Ls = 310 m – Lungimea sectorului
Pa = 600m2/h – Productivitatea
autogrederului
Su = 310*7 = 2170 m2 – Suprafata de
umplutura
𝑆𝑢
N = 𝑃𝑎 = 3.62 𝑜𝑟𝑒
  Umectarea straturilor succesive se va realiza cu autocisterna :
Pac = 400 m2/h – Productivitate autocisterna
Atingerea umiditatii optime de compactare se face utilizand o autocisterna. Avand o
norma a autocisternei de 400m2/h pentru a atinge umiditatea optima de compactare, durata
aferenta acestei activitati este :
𝑆𝑢
= 5.43 𝑜𝑟𝑒
𝑃𝑎𝑐

 Compactarea straturilor de pamant se va realiza cu un compactor cu fata lisa:

Pc = 400 m2/h – Productivitatea cilindrului
compactor
lc = 2.13 m – Latimea cilindrului
l = 7.00 m – Latimea drumului
𝑆𝑢+𝐿𝑠∗0.3𝑚
Nc = = 6.65 𝑜𝑟𝑒
𝑃𝑐

Cap.2 ANALIZA SCHEMEI TEHNOLOGICE DE LUCRU (ETAPA

5)
In aceasta etapa de studiu a VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE pentru lucrarile
de terasamente evaluate in capitolul 1, se incepe cu elaborarea SCHEMEI TEHNOLOGICE DE
LUCRU la un ciclu de lucru pentru fiecare utilaj in parte, care ar fi necesar executiei.

Se prefigureaza ciclul tehnologic pentru lucrarile de terasamente:

SĂPĂTURĂ TRANSPORT UMPLUTURĂ

Se programeazǎ utilajele de lucru:

 UTILAJE UTILAJE CARE UTILAJE CARE
TRANSPORTĂ NIVELEAZĂ
CARE SAPĂ

UTILAJE
BULDOZER
AUTOBASCULANTĂ BULDOZER
CARE
EXCAVATOR DUMPER AUTOGREDER
ÎNCARCĂ
AUTOSCREPER AUTOSCREPER

AUTOÎNCĂRCĂTOR

EXCAVATOR

●In ETAPA 5, se stabileste SCHEMA TEHNOLOGICA DE LUCRU (conform

principiului invatat la cursul de Tehnologia Lucrarilor de Constructii). Se concepe schema
tehnologicǎ pe operaţii distincte conform paragrafelor ce urmeazǎ.
 Figura 6.a
Scheme ale lucrărilor de terasamente – execuţia lucrărilor de săpătură
 Figura 6.b
Scheme ale lucrărilor de terasamente – execuţia lucrărilor de umplutură

In ETAPA 6, se evaluiaza productivitatea fiecarui utilaj programat la executie si se

determina VARIANTA OPTIMA DE MECANIZARE, in vederea stabilirii GRAFICULUI DE
EXECUTIE