CAPITOLUL 8

HALDAREA STERILULUI ȘI DEPOZITAREA

SUBSTANȚEI MINERALE UTILE

8.1. HALDAREA STERILULUI

Haldele sunt construcții inginerești care se realizează pe baza unor documentații

tehnico-economice legal aprobate și reprezintă acumulări de roci sterile obținute prin
descopertarea complexului productiv.
După amplasarea în raport cu perimetrul exploatării la zi, pot fi halde interioare și
halde exterioare.

Fig.8.1. Amplasarea haldelor:

a – interioară; b, c – exterioară.

Haldele interioare sunt amplasate în spațiul rămas liber după extragerea copertei și a
substanței minerale utile, iar haldele exterioare sunt amplasate în afara perimetrului de
exploatare la zi.

133
 Sterilul rezultat prin descopertare este bine să fie lăsat în spațiul exploatat, formând
halde interioare, care sunt mult mai economice decât haldele exterioare.
Mașinile și instalațiile de format halde se plasează fie în fronturile de lucru de la
descopertă, fie în halde, direct pe materialul deversat. Amplasarea mașinilor de format halde
în fronturile de lucru de la descopertă poate fi întâlnită numai în cazul haldelor interioare.
Depunnerea sterilului se face de cele mai multe ori într-o treaptă, însă atunci când
suprafețele de haldat sunt limitate depunerea se face în două sau mai multe trepte.
La transportul sterilului la haldă pe cale ferată, roca descărcată din vagoane se
nivelează cu ajutorul buldozerelor.
Pentru o extensiune laterală cât mai mare a haldei sunt utilizate excavatoarele cu o
cupă, excavatoarele cu cupe multiple sau transbordoare cu braț în consolă, care pot deversa
materialul la distanțe de zeci de metri.

Fig.8.2. Formarea haldelor cu excavatoare lopată mecanică.

Înălțimea inițială și finală a haldei este dată de relațiile:

hinitial = h1 + h2 [m]
h1 = h3 + h4 [m]
h final = hinitial − h3 [m]
în care: h1 este înălțimea maximă de descărcare a excavatorului, m;
h2 – înălțimea subtreptei pe care vehiculează excavatorul, m;
134
 h3 – supraînălțimea treptei de haldă, m;
h4 – înălțimea finală a subtreptei realizată de excavator, m.
Pasul de mutare al liniei de cale ferată la folosirea excavatoarelor lopată mecanică
poate fi calculat astfel:
2 2
 L C 
  +   = Rex
2
 
2  
2
2
C  L
= Rex −  
2
2 2
2
C C  L
C= + = Rex
2
−   + Rds = Rex
2
− (0 ,5 L)2 + Rds [m]
2 2 2

Fig.8.3. Construirea haldelor cu buldozere.

135
 În multe situații materialul descărcat din vagoane este împins și nivelat în haldă cu
ajutorul buldozerelor (fig.8.3).
Excavatorul de haldă cu mai multe cupe (fig.8.4) are o ramă specială pentru susținerea
și dirijarea lanțului port-cupe și un mecanism de încărcare. Rama lanțului și cupelor este
scurtă, iar toba din capăt are diametru mare. Șanțul se sapă cu excavatorul de-a lungul
întregului front de deversare.

Fig.8.4. Formarea haldei cu excavatorul cu acțiune continuă:

a – excavator de haldă cu un singur mecanism de încărcare-descărcare; b – schema de calcul
a capacității de haldare.

La folosirea acestor utilaje treapta de haldă construită prin descărcare inferioară poate
ajunge la o înălțime de 40 până la 60 m, iar treapta construită prin descărcare superioară
ajunge la înălțimi de 20 până la 30 m.

Fig.8.5. Construirea haldelor interioare cu utilajul de la excavarea descopertei.

Construirea haldelor interioare se face fie direct cu utilajul mecanic care lucrează la
excavarea copertei (fig.8.5), fie prin extindere cu ajutorul excavatoarelor de haldă cu mai
multe cupe sau a transbordoarelor cu braț în consolă (abzețere) de la nivelul bordurii

136
superioare inițiale, când materialul este transportat pe cale ferată sau cu transportoare așezate
pe sol (fig.8.6).

Fig.8.6. Construirea haldelor cu ajutorul mașinilor de haldat

(transbordoare cu braț în consolă):
1, 2, 3, ... ordinea depunerii materialului.

Înălțimea totală a haldei pentru depozitarea întregului volum de steril rezultat de la

descopertare va fi:
1
H h = K a hd Ld [m]
Lh
În condițiile de limită, înălțimea treptei înaintașe de haldă, respectiv nivelul de
vehiculare al transbordorului cu braț în consolă, h1, va fi:
137
 1
h1 = H h − h = K a hd Ld − h [m]
Lh
În ce privește aspectul tehnologic, în toate cazurile când înălțimea descopertei și
dimensiunile constructive ale utilajului permit, înălțimea primei trepte de haldă este egală cu
înălțimea treptei pe care vehiculează excavatorul principal de la descopertare, aceasta pentru
ca transportoarele nestaționare de la descopertă și haldă și respectiv transportoarele
semistaționare de legătură să fie montate la același nivel.
Depunerea materialului în haldă se poate face atât sub nivelul de vehiculare cât și
deasupra acestui nivel, înălțimea totală a haldei fiind în funcție de geometria mașinii de haldat
(fig.8.7).

Fig.8.7. Mașină de haldat dotată cu trei transportoare.

Capacitatea haldei sau a unui sector al acesteia reprezintă volumul de rocă ce poate fi
depozitat în unitatea de timp.
Pasul de formare a haldei la transportul feroviar sau cu transportoare așezate pe sol
este egal cu distanța C între poziția anterioară a liniei sau a transportorului nestaționar și cea
nouă.
Volumul haldei la un pas de formare a ei va fi:
V = h L C [m3]
unde: h este înălțimea treptei de haldă, m;
L – lungimea sectorului frontului de lucru al haldei, m;
C – pasul de formare a haldei.
Capacitatea specifică a pasului de formare a haldei:
V ′ = h l C [m3]
Pasul de formare a haldei se stabilește ca diferență între lungimea brațului de format
halde a și distanța de siguranță b între poziția axei mașinii și bordura treptei de haldă:
C = a − b [m]
unde b=1-2 m în cazul folosirii plugurilor de haldă și 10-30 m în cazul folosirii
excavatoarelor grele.
Numărul trenurilor care se pot descărca la un pas de formare a haldei este:

138
 h LC K
N= [trenuri]
nq
Timpul de lucru al sectorului de haldă care corespunde unui pas de deplasare poate fi
exprimat cu relația:
t = t1 N + t 2 + t 3 [h]
în care: t1 reprezintă timpul de sosire al trenului încărcat de la punctul cel mai apropiat de
încrucișare la sectorul de descărcare, de descărcare a lui și apoi revenirea la
punctul de încrucișare fără încărcătură, ore;
t2 – durata de lucru a mașinii de format halde, ore;
t3 – durata mutării laterale a liniilor în noua poziție, ore.
Timpul t’ de lucru al sectorului de haldă corespunzător unui tren va fi:
t +t
t ′ = t1 + 2 3 [h]
N
Numărul teoretic m al trenurilor pe care îl poate primi un sector de haldă în 24 de ore
se poate determina cu relația:
T
m= [trenuri]
t′
Dacă în 24 de ore trebuie descărcate în haldă N’ trenuri, numărul minim M de sectoare
de haldă va fi:
N′
M= f [sectoare]
m
unde f=1,25-1,50 este un coeficient de rezervă care ține seama de neuniformitatea de execuție
a operațiilor de haldă.
Dezvoltarea haldelor din exploatările la zi poate fi paralelă, în evantai sau curbilinie
(fig.8.8).

Fig.8.8. Scheme de dezvoltare a unei halde:

a – paralelă; b – în evantai; c – curbilinie; x și y – puncte fixe ale haldei;
R – raza de curbură a liniei ferate; L – lungimea sectorului de haldare;
l – distanța de la punctul de încrucișare la sectorul de haldare.

139
 De obicei sterilul se depozitează în haldă într-o singură treaptă, dar pe suprafețe mai
înguste apare necesitatea ca acesta să fie depozitat în două sau chiar mai multe trepte (fig.8.9).

Fig.8.9. Construirea haldei în trepte.

În cazul transportului auto halda se formează din sterilul depozitat în straturi subțiri
care se succed în înălțime. Acestea se formează prin descărcarea sterilului direct din cutia
autobasculantelor, care se nivelează apoi treptat cu ajutorul buldozerelor (fig.8.10).

Fig.8.10. Haldarea în cazul transportului auto și nivelarea cu buldozere.

În cazul extragerii rocilor prin hidromecanizare sau a extragerii mecanice și

transportului hidraulic al descopertei, depunerea materialului steril se face în hidrohalde.
Acestea se dispun, de regulă, la o distanță cât mai mică de fronturile de lucru și la aceeași cotă
de nivel sau mai jos.
Depunerea pulpei în hidrohaldă se poate efectua după următoarele scheme: scurgerea
pulpei într-un curent concentrat; scurgerea pulpei din conductă prin orificii efectuate de-a
lungul acesteia (depunerea inelară) și folosirea concomitentă a scurgerii concentrate și a celei
inelare.

140
 La scurgerea în curent concentrat, pe locul de cădere a pulpei se formează întâi un con
îngust, care atingând cel mai apropiat dig se transformă apoi într-o plajă de aluvionare cu o
ușoară înclinare spre interior (fig.8.11, a).

Fig.8.11. Depunerea pulpei în hidrohaldă:

a – depunerea pulpei prin curent concentrat (1 – dig; 2 – puț colector de apă; 3 – con de
depunere); b – depunerea pulpei prin procedeul inelar (1 – conductă de pulpă; 2 – puț colector
de apă; 3 – orificii de scurgere; 4 – depunere).

La depunerea pulpei prin procedeul inelar, conducta de pulpă se așază pe întregul

perimetru al digurilor înconjurătoare, iar dezvoltarea haldei are loc de la limitele ei spre
mijloc (fig.8.11, b).

8.2. DEPOZITAREA SUBSTANȚELOR MINERALE UTILE

Deoarece producția are în cele mai multe cazuri caracter continuu, se impune existența
unui depozit în care materialele sunt stocate înainte de a fi expediate beneficiarului.
După modul în care sunt construite, depozitele pot fi:
• depozite închise (buncăre și silozuri);
• depozite deschise sau descoperite.
După destinație, depozitele pot fi:
• depozite de încărcare, al căror scop îl reprezintă înmagazinarea unor cantități
suficient de mari de materiale;
• depozite accidentale sau de vârf, destinate înmagazinării materialelor ce nu mai
încap în depozitele de încărcare;
• depozite de rezervă sau de stocaj, în care substanțele minerale utile sunt
înmagazinate pentru a fi păstrate pe o durată mai scurtă sau mai îndelungată de
timp.
Depozitele închise sunt utilizate în cazul carierelor de agregate minerale (nisip,
pietriș, balast, criblură, piatră spartă mărunt etc.) și în cazul carierelor de minereuri.
Buncărele sunt construcții fixe din lemn sau metal (fig.8.12).
141
 Fig.8.12. Scheme de buncăre:
1 – unilateral; 2 – bilateral; 3 – cu descărcare centrală; 4 – cu fund cutat; 5 – cu descărcare
centrală și laterală (prin pereți); 6 – cu fund plan; 7 – tip siloz; 8 – cu fund parabolic;
9 – cu fund conic; 10 – cu fund și gura de încărcare conice.

Silozurile se construiesc în stații fixe și servesc la depozitarea și omogenizarea

materialelor granulare fine în vederea expedierii acestora.

Fig.8.13. Scheme de descărcare a silozurilor prin amplasarea gurilor de descărcare

deasupra și sub vasele de transport:
a – descărcare gravitațională (pe jgheab); b, c – descărcare cu ajutorul
benzilor transportoare.

Depozitele descoperite au o mare capacitate de depozitare și sunt folosite atât pentru

agregate minerale cât și pentru minereuri și cărbune.

142
 În cazul depozitelor mari, pentru utilajele combinate de depunere și încărcare sunt
folosite două variante constructive (fig.8.14).

Fig.8.14. Variante constructive pentru utilajul de depunere-încărcare din depozite:

1 – călăreț de bandă; 2 – utilajul de încărcare-descărcare; 3 – bandă de transport reversibilă;
4 – rotor reversibil; 5 – cale ferată; 6 – bandă magistrală; 7 – depozit de cărbune.

143