101.

Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a motorului este:

a) Forta de inertie a maselor in miscarea de rotatie;

b) Forta de inertie a maselor in miscarea de translatie;
c) Forta de presiune a gazelor;
d) Rezulatanta dintre fortele de la b) si c).

102. Rigiditatea tirantului este:

a) Proportionala cu lungimea sa si invers proportionala cu aria sectiunii transversale;

b) Proportionala cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala cu
lungimea sa;
c) Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care este
confectionat;
d) Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care este
confectionat si cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala cu
lungimea sa.

103. Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA 40/48, care prezinta:

a) Sistem de injectie cu patru injectoare, supapa de evacuare montata central in

chiulasa, camasa avand practicate ferestre de baleiaj;
b) Patru supape: doua de admisie si doua de evacuare;
c) Patru prezoane de monatre pe blocul cilindrilor, injector central si ferestre de
admisie si evacuare practicate la partea inferioara a camasii;
d) Robinet de purja si patru supape: doua de admisie si doua de evacuare.
104. Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA 40/48, care prezinta:

a) Un asa-numit fund dublu, propice racirii supapelor si injectorului;

b) Geometrie identica pentru locasurile supapelor de admisie si a celor de evacuare;
c) Fiabilitate sporita la functionarea pe combustibil marin greu prin racirea speciala
a scaunelor supapelor;
d) Toate cele de mai sus.
105. Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA 40/48, care prezinta:

a) Etansare buna prin intermediul formei simetrice a sediilor supapelor si locasurilor

corespunzatoare, ca si prin simetria curgerii apei de racire;
b) Racire efectiva simpla a fundului chiulasei datorita trecerii radiale a agentului de
racire in jurul insertiilor sediilor de supapa;
c) Siguranta sporita prin utilizarea a cate doua arcuri de supapa concentrice;
d) Toate cele de mai sus.
 106. Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer
RND90. Precizati care dintre pozitiile urmatoare sunt corecte:

a) 1-camasa; 2-prezoane prindere camasa de bloc; 3-bloc; 4-spatiu pentru ungator; 5-

spatiu superior de racire din bloc;
b) 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 7-canal de legatura intre 5 si
8; 8-spatiu inferior de racire din bloc; 9-garnituri de etansare din cauciuc (pe
partea de apa); 10-canal central de scapare a gazelor;
c) 11-garnitura de etansare din cupru pe partea de gaze; 12-traseu de admisie spre
ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare; 14-orificii si canale de ungere; 15-inel al
spatiului de racire;
d) Toate cele de mai sus.
 107. Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer
RND90. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte:

a) 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie spre

ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare;
b) 6-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 12- traseu de evacuare dinspre
ferestrele de evacuare; 13-brau de etansare;
c) 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie spre
ferestrele de baleiaj; 13- canal central de scapare a gazelor;
d) Nici una dintre cele de mai sus.
 108. Consideram camasa supusa la incovoiare datorita fortei normale maxime N max (fig.
CC 37), care actioneaza la distanta a de extremitatea inferioara a camasii, l fiind lungimea
acesteia; tensiunea maxima de incovoiere este:
 ab
N max
i max l
4
De Di4
a)
De

ab
N max
i max l
De4 Di4
b) 16 De

l
N max
i max ab 4
De Di4
c) 16 De

De4 Di4
16 De
i max
ab
N max
d) l

109. Figura CC 38 ilustreaza schema de calcul pentru solicitarea de incovoiere a blocului

coloanelor. Cu notatiile din figura si cu metiunea ca reprezinta modulul de rezistenta al sectiunii
xx, tensiunea maxima de ncovoiere este data de relatia:

N max l
i xx
a) abWxx
Wxx ab
i xx
b) l N max
N max ab
i xx
c) l Wxx
N max al
i xx
d) bWxx
 110. In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri de carter pentru motoare semirapide.
Astfel, structura din figura CC 39,a are particularitatile:

a) Blocul cilindrilor si carterul dintr-o bucata; rama de fundatie este eliminata si

inlocuita printr-o cutie de tabla subtire, in care se colecteaza uleiul;
b) Carterul serveste si la fixarea cu suruburi a motorului pe fundatie;
c) Constructia se foloseste pentru motoare mici si usoare;
d) Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

111. Constructia din figura CC 39,b este caracterizata prin:

a) Executia dintr-o bucata a placii de fundatie si a carterului, blocul cilindrilor fiind

insurubat pe fata superioara a carterului;
 b) Turnarea placii si a carterului, precum si prelucrarea locasurilor pentru cuzinetii
lagarelor arborelui cotit intampina greutati;
c) Constructia se utilizeaza la motoarele navale in constructii usoare, in care carterul
si placa de fundatie se realizeaza din elemente de otel turnate, sudate intre ele si
imbracate tot prin sudura cu table;
d) Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

112. In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindrilor se caracterizeaza prin urmatoarele

elemente:

a) Sunt executati dintr-o singura bucata;

b) Aceasta este separata de placa de fundatie printr-un plan orizontal, la nivelul
arborelui cotit;
c) Se foloseste pentru motoare cu pistoane de 200-500 mm diametru;
d) Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

113. O executie utilizata pentru motoare semirapide de putere mai mare.a blocului, carterului si
placii de fundatie din piese distincte este reprezentata in figura CC 39,d,caracterizata prin
urmatoarele elemente:
 a) Placa de fundatie are forma asemanatoare cu cea din figura CC 39,c, carterul este
format dintr-o serie de suporti prinsi cu suruburi pe placa de fundatie deasupra
fiecarui cuzinet al lagarelor de pat si, pe fata superioara, la blocul cilindrilor;
b) Intreaga carcasa se poate asemana cu o grinda formata din doua talpi: placa de
fundatie si blocul cilindrilor, legate intre ele prin montanti in planul cuzinetilor
lagarelor palier;
c) Pe ambele fete laterale ale carcasei sunt prevazute capace de vizitare, pentru
inspectarea articulatiilor mecanismelor motoare;
d) Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

114. O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul
cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care:

a) 1-blocul coloanelor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare;

5,8,20-capace de vizitare; 6 blocul cilindrilor;
b) 1-blocul cilindrilor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-
capace de vizitare; 6-blocul coloanelor;
c) 1-blocul cilindrilor; 2-blocul coloanelor; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 tirant;
d) 1-tirant; 2-blocul cilindrilor; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-
capace de vizitare; 6-blocul coloanelor.
 115. O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu
blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care:

a) 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-brat arbore cotit; 10-rama de fundatie;
11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-cuzinet de pat; 13-supapa de siguranta
carter;
b) 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet de pat; 10-supapa de siguranta
carter; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13- rama de
fundatie;
c) 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-
stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta
carter;
d) 7-stif blocare piulita strangere tirant; 9-cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-
suruburi capac superior lagar de pat; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta
carter.
 116. O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu
blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care:

a) 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe

directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe
directie radiala;
b) 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-opritor al deplasarii axiale
a patinei; 18-laina ghidare patina pe directie axiala; 19-laina ghidare patina pe
directie radiala;
c) 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe
directie radiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe
directie axiala;
d) 14-stift fixare glisiera; 15-scut metalic; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe
directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe
directie radiala.
117. In figura CC 41:

a) 4- tirant; 5- bolt pentru strangerea piulitei;

b) 1-blocul de cilindri; 3- baia de ulei;
c) 2- blocul coloanelor; 8- dispozitiv hidraulic pentru strangerea prezoanelor de
chiulasa;
d) 2-placa de baza ; 7- dispozitiv hidraulic pentru alungirea tirantilor.
118. In figura CC 42:

a) 2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 3-flansa longitudinala;

b) 2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 5-gauri pentru tiranti;
c) 2- cricuri pentru fixarea capacului lagarului palier; 5-gauri pentru tiranti;
d) 1-coloana; 6-perete transversal al blocului coloanelor.

119. In figura CC 43:

a) presetupa tijei pistonului; 8- boltul capului de cruce;

b) 4- clapeti pe refulare; 5-pistonul pompei de baleiaj;
c) 1-ferestre de evacuare; 3- colector de gaze;
d) 8-capul bielei; 9-tija bielei.
120. In figura CC 44:

a) 9-compresor de aer; 13-cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor;

b) 10- capul pistonului; 3- cama de injectie;
c) 10- capul pistonului; 14-capul bielei;
d) 8-capul bielei; 9-tija bielei.
121. In figura CC 45:

a) 2- pozitia pistonului de rezerva; 3- tija pompei de injectie;

b) 4- cama supapai de admisie;
c) 5-presetupa tijei pistonului; 7- piciorul bielei;
d) 1-culbutor; 6- tija bielei.
122. In figura CC 46:

a) 2- pozitia pistonului de rezerva; 3- tija pompei de injectie;

b) 4- cama supapai de admisie;
c) 5-presetupa tijei pistonului; 7- piciorul bielei;
d) 1-culbutor; 6- tija bielei.
123. In figura CC 47:

a) Clapet rotitor pe baleiaj; 9-ferestre de baleiaj;

b) 10-tija pistonului; 11- cama pentru supapa de evacuare; 14-colector de gaze;
c) 8-boltul capului de cruce; 9-cama supapei de admisie;
d) Blocul coloanelor; 3- laina de compresie; 13-supapa de lansare.
124. In figura CC 48:

a) 3- canal pentru racirea pistonulu; 6-glisiera;

b) 5- canal de ungere bolt cap de cruce; 7-colector apa de racire pistoane;
c) Colector de aer; 4- presetupa tijei pistonului;
 d) 1-colector de gaze; 2- colector de aer; 7- ditribuitor de apa racire cilindri.

125. In figura CC 49:

a) Racirea aerului de baleiaj si supraalimentare in doua trepte;

b) 1-turbina cu gaze; 7- tija bielei; pompa de baleiaj cu simplu efect;
 c) 3- colector de gaze; 9- pistonul disc al pompei de baleiaj; 6- glisiera;
d) Sistem de baleiaj si supraalimentare in serie; 2- compresor de aer pentru instalatia
de racire pistoane.

126. Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand:

a) Axa cilindrului nu este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit;

b) Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit;
c) Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi
de 45 grd cu aceasta;
 d) Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi
de 180 grd cu aceasta.

127. Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

a) Normal axat;
b) Normal dezaxat;
c) Ambele variante anterioare si cu cap de cruce;
d) Ambele variante anterioare si cu piston flotant.

128. Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

a) Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in V;

b) Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in stea;
c) Cu mecanism normal si cap de cruce;
d) Cu mecanism normal si piston flotant.

129. In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:

a) 1-manivela; 2-bielete; 3-biela principala;

b) 1-manivela; 2-biela principala; 3-bielete;
c) 1-piston; 2-biela principala; 3-bielete;
d) 1-piston; 2-bielete; 3-biela principala.
 130. Figura DIN 3 este specifica:

a) Motoarelor in V;
b) Motoarelor in stea;
c) Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit;
d) Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti.

131. Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza prin
existenta:

a) Pistoanelor opuse in fiecare cilindru;

b) Pistoanelor de tip flotant in fiecare cilindru;
c) Bielei principale si bieletelor;
d) Ambele raspunsuri de la b) si c).
132. In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:

a) Cu piston flotant;
b) Cu piston flotant si excentricitate (mecanism normal dezaxat);
c) Cu piston flotant fara excentricitate (mecanism normal);
d) Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism normal).

133. Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin:

a) Existenta cate unei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent;

b) Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent;
c) Existenta a cate doua manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in contracurent;
d) Existenta a cate trei biele pentru fiecare cilindru si baleiaj in bucla.

134. Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului motor sunt:

a) Regim stabilizat de functionare a motorului;

b) Viteza unghiulara constanta a arborelui cotit;
 c) Ambele ipoteze de la a) si b);
d) Ambele ipoteze de la a) si b), dar numai pentru mecanismul motor normal.

135. Pozitia manivelei la un moment dat este dat de unghiul de rotatie , corelat cu
timpul n care acest spatiu unghiular este parcurs t si viteza unghiular a arborelui cotit prin
relatia:

a) t ;

b) / t ;
c) t / ;
d) d / d t .

136. Notnd cu poziia manivelei la un moment dat, cu t timpul n care este parcurs
acest spatiu unghiular si cu viteza unghiular a arborelui cotit, atunci aceasta din urm este
dat de relatia:

const.
a) t ;
d
const.
b) dt ;
d
const .
c) dt ;

const .
d) t

137. In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se compune

din:

a) Acceleratia normala (centripeta);

b) Acceleratia normala (centrifuga);
c) Acceleratie normala si unghiulara;
d) Acceleratii nule (indiferent de tipul acestora).

138. Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston:

a) De la axa de rotatia la punctul mort interior;

b) De la axa de rotatia la punctul mort exterior;
c) De la punctul mort interior la cel exterior;
d) De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la cel mai de
jos.
 139. Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este distanta
parcursa de piston:

a) De la axa de rotatia la pozitia sa momentana;

b) De la punctul mort interior la pozitia sa momentana;
c) De la punctul mort exterior la pozitia sa momentana;
d) De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la pozitia sa
momentana.

140. Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor normal este:

a) din cursa pistonului;

b) dublul cursei pistonului;
c) din cursa pistonului;
d) Egala cu cursa pistonului.

141. Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si

biele secundare este:

a) 1/2 din cursa pistonului;

b) Dublul cursei pistonului;
c) din cursa pistonului;
d) Egala cu cursa pistonului.

142. Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si

biele secundare este:

a) Nula, obtinuta la punctele moarte;

b) Egala cu 1/2 din cursa pistonului;
c) Egala cu cursa pistonului;
d) Nula, obtinuta atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grade RAC.

143. Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grade RAC, pistonul a efectuat:

a) O cursa intreaga;
b) 1/2 din cursa;
c) Dubul cursei pistonului;
d) Mai mult de 1/2 din cursa pistonului.

144. Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grade RAC, pistonul a efectuat mai mult de 1/2
din cursa pistonului, datorita:

a) Articularii prin cap de cruce a pistonului de biela;

 b) Lungimii finite a bielei;
c) Lungimii infinite a bielei;
d) Observatia este valabila numai pentru mecanisme normale.

145. Notand cu R / L , coeficientul de alungire a bielei, pozitiile unghiulare ale

manivelei pentru care viteza pistonului nregistreaza valori extreme (maxim si minim) sunt:

1 1 82
w p extr1 arccos
4

a) w p extr 2 2 w p extr1 ;

1 1 82
w p extr1 arccos
4
2
b) w p extr 2 w p extr1
;
1 1 82
w p extr1 arccos
4

c) w p extr 2 2 w p extr1 ;
1 1 82
w p extr1 arccos
4

d) w p extr 2 2 w p extr1 .

146. Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care viteza este
maxima/minima se stabileste atunci cand:

a) Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalte;

b) Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare;
c) Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare maxima;
d) Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare minima.

147. Viteza medie a pistonulei este:

a) Direct proportionala cu cursa pistonului;

b) Invers proportionala cu cursa pistonului;
c) Invers proportionala cu cursa pistonului;
d) Direct proportionala cu cursa pistonului si cu turatia motorului.

148. Acceleratia pistonului este nula acolo unde:

a) Viteza pistonului este maxima;

 b) Viteza pistonului este minima;
c) Viteza pistonului este nula;
d) Independenta de viteza pistonului.

149. Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este:

a) Maxima;
b) Minima;
c) Indiferenta de valoarea vitezei;
d) Extrema (maxima sau minima).

150. Valoarea coeficientul de alungire a bielei pentru care acceleratia pistonului

nregistreaza o valoare de minim suplimentara este:

a) 1/ 4 ;
b) 1/ 4 ;

c) 1/ 4 ;
d) 1/ 2 .

151. Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii:

a) Pistonul la punctul mort interior;

b) Pistonul la punctul mort exterior;
c) Pistonul la punctele moarte;
d) Pistonul la din cursa.

152. Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema pentru:

a) Forta de presiune a gazelor;

b) Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;
c) Forta de inertie a maselor in miscare de translatie;
d) Momentul motor.

153. Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:

a) Plan-paralela;
b) Alternativa;
c) Circular uniforma;
d) Circular accelerata.

154. Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia mecanismului motor:

 a) La punctele moarte;
b) Pentru care viteza este maxima;
c) Pentru care viteza este nula;
d) Pentru care biela este perpendiculara pe manivela.

155. Viteza unghiulara medie si viteza medie a pistonului sunt:

Notatii: nrot/ min - turatia; S[m] - cursa pistonului.

S 2n
; w pm
a) 30 S 60 ;
n Sn
; w pm
b) 30 30 ;
S 2n
; w pm
c) 30 S 30 ;
n Sn
; w pm
d) 60 30 .

w pmed
156. Raportul dintre i wmed este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

w pmed D

a) m ed ;
w pmed S

b) m ed ;

w pmed D

c) m ed 2 ;
w pmed S

d) m ed 2 .

157. Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat
este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

x p R 1 cos 1 1 2 sin 2

1
;
a)

x p R 1 cos

1
2

1 1 2 sin 2
b) ;


x p R 1 cos 1 1 2 sin 2

1


c) ;

R 1 cos 1
1
xp 1 2 sin 2
d)
.

158. Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si

axat este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

x p R 1 cos 1 cos 2
a) 4 ;

x p R 1 cos 1 cos 3
b) 4 .

x p R 1 cos 1 cos 2
c) 4 ;

x p R 1 cos 1 cos 3
d) 4 .

159. Distanta dintre axa boltului capului de cruce si axa palierului se determina:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

cos
d R
a) cos ;
sin
d R
b) sin ;

cos
d R
c) cos ;
cos
d R
d) cot g .

160. Viteza aproximativa a pistonului este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

 2
w p S sin + sin 2
a) ;

w p R sin + sin 2
b) 2 ;
w p Rsin + sin 2
c) ;

w p R sin - sin 2
d) 2 .

161. Pentru un motor naval semirapid, cu principalele dimensiuni S - cursa pistonului, L -

lungimea bielei si n -turaia, sa se determine unghiul de manivela pentru care biela este
aproximativ perpendicular pe manivel:

2
1 1 8S
L2
wp arccos ;
max 4S

L
a)
2
1 1 2S
L2
wp arccos ;
max 2S

L
b)

2
1 1 2S
L2
wp arcsin ;
max 2S

L
c)
2
1 1 2S
L2
wp arccos ;
max 2S

L
d)

162. Acceleratia aproximativa a pistonului este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

a p R 2 cos cos 2
a) ;
a p R 2 sin sin 3
b) ;
 c)
a p R 2 cos cos 2 ;

d)
a p R 2 sin sin 2 .

163. Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi reprezinta:

a) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului;

b) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa
bielei raportata la picior;
c) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa
bielei raportata la cap;
d) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si
capul de cruce.

164. Viteza unghiulara medie se determina cu relatia:

a) = n / 120;
b) = n / 60;
c) = n / 30;
d) = n / 90.

165. Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta:

a) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului;

b) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei
raportata la picior;
c) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei
raportata la cap;
d) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul
de cruce.

166. Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de fortele de inertie a
maselor n miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale, acestea sunt:

a) Forta centrifuga de inertie a masei manetonului este Frm m m R , iar a unui brat
2

Frb' mb ' 2 ;

b) Forta centrifug de inertie a masei bratului Frm m m R , iar a manetonului

2

Frb' mb ' 2 ;

c) Forta centrifuga de inertie a ntregii manivele este Frm m m R , iar a unui brat
2

Frb' mb ' 2 ;
 d) Forta centrifuga de inertie a intregii manivele este Frm m m R , iar a
2

manetonului Frb' mb ' .

2

167. n figura DIN 7 este prezentata incarcarea manivelei cu forte centrifuge de inertie.
Pentru cea aferenta bratului, se calculeaza masa fictiva raportata la maneton, cu relatia
urmatoare, tinnd cont de pozitia centrului de mas al bratului , de raza de manivel R si de
masa reala a bratului mb ' :

R
m b ' m mb '
a) ;

mb 'm mb '
b) R;

c) mb'm 1.5 mb' ;

d) mb 'm 0.5 mb ' .

F
168. Deoarece forta de presiune a gazelor p si fortele de inertie ale maselor n miscare
alternativa Fa actioneaza n lungul axei cilindrului, ele se vor compune vectorial si modulul va fi
dat de suma algebrica a celor dou forte, generand o forta rezultanta F, aplicata de piston n
articulatie, dat de relatia:
 F F p Fa
a) ;
F F p Fa
b) ;
F F p Fa
c) ;
F F p Fa
d) .

169. Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi este data de:

a) Masa grupului piston;

b) Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;
c) Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;
d) Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston.

170. Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de:

a) Masa grupului piston;

b) Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;
c) Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;
d) Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston.

171. Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:

a) Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea din lungul sau;

b) Forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton;
c) Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si complementare;
d) Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.

172. Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre forta
din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta
rezultanta este nula, inseamna ca:

a) Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxima;
b) Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minima;
c) Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nula;
d) Prima forta este nula.

173. Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in proportiile

aproximative:

a) 25% la picior si 75% la cap;

b) 75% la picior si 25% la cap;
 c) 100% la cap;
d) 25% la picior, 25% in tija si 50% la cap.

174.