Temă de proiectare

1. SĂ SE PROIECTEZE INSTALAŢIA DE BALAST A UNEI NAVE RO-RO CU

CAPACITATEA DE 13320 TDW.
1.1 Instalaţia de balast se utilizează pentru corectarea poziţiei centrului de
masă al navei prin ambarcarea, transportarea şi evacuarea peste bord a balastului
lichid.
Instalaţiei de balast i se impun următoarele cerinţe:
- să asigure corectarea poziţiei centrului de masă al navei, conform necesitaţilor
impuse de stabilitatea navei, în timp util.
- să umple complet tancurile atât pentru nava cu asieta dreaptă cât şi pentru
înclinări îndelungate, transversale de maximum 15 şi longitudinală de maximum 5.
- să funcţioneze astfel încât sa fie excluse posibilităţile inundării arbitrare a navei,
degradarea de către apă a mărfurilor sau pătrunderea apei în combustibil.
- să nu polueze acvatoriile cu apă amestecată cu reziduuri petroliere sau alte
produse prevăzute în convenţiile internaţionale.
- să răspundă cerinţelor impuse de registrele de clasificare la construirea navelor
şi echipamentelor lor, în vederea prevenirii poluării cu hidrocarburi ca şi regulilor
internaţionale privind poluarea, cum ar fi MAROL din 1973 cu protocolul din 1978.
- să dispună de mijloace de acţionare locala şi de la distanţă a pompelor.
- să fie executate din materiale rezistente la acţiunea apei de mare.
- să aibă cât mai puţine armături de manevră şi fitinguri demontabile.
Instalaţia de balastare a navei deplasează centrul de greutate al navei, pentru a o
duce la asieta dorită, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit
din apă de mare. În acest scop instalaţia de balast dispune de tancuri de balast unite
prin tubulaturi prin care apa este deplasată cu pompe de balast.
Prin descărcarea mărfurilor, înălţimea metacentrica a navei se reduce, înrăutăţind
stabilitatea. Pentru a asigura stabilitatea suficientă în condiţiile de navigaţie pe mare
liberă, în tancurile de balast se ambarcă apă de mare de greutate B, care se adaugă
deplasamentului navei goale g.
1.2 Se consideră cunoscute dimensiunile navei şi lungimile magaziilor.

L=195.4 [ m ] - lungimea navei;

B=30.0 [ m ] - lăţimea navei;
D=18.15 [ m ] - înălţimea de construcţie;
d=7.4 [ m ] - pescajul navei;

2. CALCULUL INSTALAŢIEI DE BALAST

2.1. Generalităţi

Problemele la care răspunde calculul sunt similare instalaţiei de santina:

- dimensionarea tubulaturii;
- alegerea pompelor.
Registrele de clasificare dau valori minime pentru diametrul tubulaturilor si pentru
debitele pompelor. Diametrul interior al ramificaţiilor tubulaturii la balast pentru fiecare
tanc se determina cu formula:
 1
3
d  18 V

[ mm ] unde V [ m3 ] reprezintă volumul tancului de balast.

Cantitatea de balast ambarcată B0 se determină cu ajutorul formulei:
B = ( 0,2..0,3 )∆, pentru nave ce transporta mărfuri uscate;
B = ( 0,3..0,5 ). pentru tancuri petroliere;
în care:
B - cantitatea de balast lichid;
 - deplasamentul navei goale.

  1.025  0.735  B  L  d  1.025  0.735  185  26  7.4

  2,687  10 4 [t]
B  0.2    0.22  2,687  10 4  5.375  10 3
B  5375 [t]

O instalaţie specifică navelor RO-RO sunt tancurile de „Heeling” care se scad din
balast.
Acestea au o capacitate de 1600m3 ce se adaugă la cantitatea de balast, unde un
singur tanc ar trebui sa fie plin iar cantitatea de apă se mută dintr-un bord în celălalt
funcţie de înclinarea transversală a navei pentru corectarea asietei în plan transversal.
Aceste tancuri se umplu de obicei cu apă tehnică pentru prevenirea deteriorării
pompelor, şi evitarea depunerilor în tancuri.
Astfel tancurile de balast vor conţine

B0=5375-855=4520 [t]

2.2 Calculul instalaţiei de balast

Problemele la care răspunde calculul instalaţiei sunt:

- dimensionarea tubulaturii;
- alegerea pompelor.
Registrul Naval Român impune valori minime pentru diametrul tubulaturilor şi pentru
debitul pompelor. Diametrul interior al tubulaturii magistralei trebuie să fie cel puţin egal
cu cel mai mare diametru al ramificaţiilor.
Un parametru important în calculul instalaţiei de balast este debitul pompelor de balast,
care se calculează cu formula:
Vtot 4520
Q (m 3 / h) Q  282.5 (m 3 / h)
n T 28
în care avem:
Vtot = 4520 [t] (volumul total al tancurilor de balast ale navei, în m 3);
n = 2 (numărul de pompe ale instalaţiei de balast);
T = 8 (timpul de balastare - debalastare în ore).
 Se alege pentru deservirea instalaţiei de balast un număr de două pompe, iar
timpul de balastare - debalastare 8 ore.

Volumul tancurilor de balast:

Tk Vol UM
pv 800 m3
1 410 m3
2 410 m3
3 410 m3
4 410 m3
5 410 m3
6 410 m3
7 350 m3
8 350 m3
pp 560 m3
Total 4520 m3

V pv  800.m 3
V max  V pv

1 1

d ma x  18  V max
3
 18  800 3
 167.097 mm
d ma g  0.25 m

1 1
d1  18  V1  18  410  133.721 mm
3 3

d ram  0.20 m
1 1
d pp  18  V1  18  560  148.366 mm
3 3

d pp  0.20 m
dmag = diametrul magistralei de balast
Diametre STAS ale tubulaturii:
0.020 0.032 0.040 0.050 0.065 0.080 0.100
0.125 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350 0.400
0.500 0.600 0.800 1.000
După ce s-au stabilit valorile diametrelor tubulaturii, acestea s-au standardizat la
valoarea imediat superioară .

2.3 Determinarea debitului minim al pompei de balast

Registrul Naval Roman recomandă determinarea debitului pompei de balast ţinând
seama de asigurarea unei viteze cuprinse între 2 m/s şi 2,5 m/s, cu diametrul tubulaturii
calculat pentru tancul de balast cu volum maxim. Debitul minim trebuie să depăşească
sau sa fie egal cu debitul calculat anterior pentru volumul maxim de balast.

Vmin=2,5 [ m/s ]
    d ram  2  Vmin 3.14   0.2  2.5
 3600  282.7  m 3 / h
2
Qmin   3600 
2  nr pompe 22

Qmin=282.7 [ m3 /h ]

2.4 Calculul hidraulic al instalaţiei de balast

Calculul hidraulic se face alegând pentru aspiraţia pompei cazul cel mai
nefavorabil .
În majoritatea cazurilor, situaţia cea mai dezavantajoasă de funcţionare pentru pompa
de balast , este aceea când pompa aspiră din tancul de balast cel mai din prova şi
refulează în tancul cel mai ridicat (forpic) .
v  1.01510 6 [m/s2] - vâscozitatea cinematică a apei

g=9.8 [m/s2]

Suprafaţa interioară a conductelor se va considera curată, de rugozitate relativă:

  0.15
Numărul Reynolds:
V d
Re  min 7

2  0.20
Re   4.926  10 5
1.015  10 6
Re  4.926  10 5
Coeficientul pierderilor liniare:

0.25
  0.11  10
3  68 
  
 d7 Re 

0.15 68
  0.11  (10 3   ) 0.25  0.019
0.20 4.926  10 5

λ=0.019

Coeficientul pierderilor locale sunt:

 sorb  0.3  cot uri  2.9  ramificatie  0.41
 valvula  3.1  casete  2.3

2.4.1 Instalaţia de balast cu conducte magistrale

a) Calculul pierderilor de sarcină pe aspiraţie
- tronsonul 1-2

l12=1.2+1 l12=2.2 [m]

Coeficienţii pierderilor locale sunt:
 sorb  0.3  cot uri  2.9  ramificati e  0.41
 valvula  3.1  casete  2.3

Constanta hidrodinamică corespunzătoare acestui tronson este:

 l12  8
S12       sorb   valvula   coturi  
 d7  g   2 d 74
 2.2  8
S12   0.021   0.3  3.1  2.9  
 9.8  3.14  0.2
4
 0.20
S12  336.473

- tronsonul 1’-2
d8=d7
l1’2=1.2+7.5=8.7 l1’2=8.7 [m]

 l1'2  8
S1'2       sorb   valvula   coturi  
 d8  g  2 d 84
 8.7  8
S1' 2   0.019   0.3  3.1  2.9  
 9.8  3.14  0.2
2
 0.2
S1' 2  368.376

Cele două tronsoane fiind cuplate în paralel avem relaţia:

S.12 S.1'2
S.11'2 
 S.12  S.1'2 2
336.473  368.376 1.239  10 5
S11' 2    87.971
 336.473  368.376  2
(37.536) 2
S11' 2  87.971

Pierderea de sarcină pe cele două tronsoane este dată de formula:

2
 Q.min  2
h .11'2  S.11'2   h11'2  87.971   282.743   87.971  6.69  10 3  0.543 m
 3600   3600 

h11' 2  0.543 m

- tronsonul 2-3

l23=1 m
 l.23  8
S.23      2 .ramificatie   .casete   .valvula  2  .coturi  
 .magd  g   d.mag4
2

 1  8
S 23   0.019   2  0.41  2.3  3.1  2  2.9    256.12
 9.8  3.14  0.25
2 4
 0.25
S 23  12.096  21.174  256.12

2
 Q.min   282.743 
2
h .23  S.23   h23  256.12     1.58 m
 3600   3600 

- pierderea de sarcina este:

ha=h23+h11’2 ha=1.58+0.543=2.123 [m]

Dacă se ţine cont de componenta geodezică a sarcinii:

za=1.2+0.7=1.9 [m]

hta=ha+za hta=2.123+1.9=4.023 [m]

b) Calculul pierderilor de sarcină pe refulare

- tronsonul 3-4
l34=99+1.2+9=109.2 [m]
 l.34  8
S.34       .sorb  2  .valvula  3  .coturi   .casete   .ramificatie 
 d.7  g  2 d .mag4
 109.2 [m]  8
S 34   0.019   0.3  2  3.1  3  2.9  0.41   598.759
 9.8  3.14  0.25
2 4
 0.2
S 34  28.278  21.174  598.759

z.r  11.4  0.6

zr=12 [m]

- pierderea de sarcină pe refulare este:

2
 Q.min   282.743 
2
h .r  S.34   hr  598.759   3
  598.759  6.169  10  3.693
 3600   3600 

hr=3.693 [m]

Dacă se ţine cont de componenta geodezică a sarcinii:

h .tr  h .23  z.r htr  h23  z r  1.58  12  13.58 m
htr=13.58 [m]

c) Calculul pierderilor totale de sarcină pe aspiraţie:

ht=hta+htr ht  4.023  13.58  17.602 [m]
S a  S 23  S11' 2  256.12  87.971  344.091
Sa=344.091

2.5 Alegerea pompei

a) Calcul tabelar pentru diferite valori ale caracteristicii de refulare, aspiraţie,
caracteristica totală a instalaţiei de balast.
Qmin=0 , 20 , ….360

2
Q 
hta  Qmin   Sa   min   za
 3600 

2
Q 
htr  Qmin   S34   min   zr
 3600 

h .t Q.min  h .ta Q.min  h .tr Q.min

Qmin hta htr ht

0 1.900 12.00 13.900
20 1.911 12.018 13.929
40 1.942 12.074 14.016
60 1.996 12.166 14.162
80 2.070 12.296 14.366
100 2.166 12.462 14.628
120 2.282 12.665 14.948
140 2.420 12.906 15.326
160 2.580 13.183 15.762
180 2.760 13.497 16.257
200 2.962 13.848 16.810
220 3.185 14.236 17.421
240 3.429 14.661 18.090
260 3.695 15.123 18.818
280 3.982 15.622 19.604
300 4.290 16.158 20.448
320 4.619 16.731 21.350
340 4.969 17.341 22.310
360 5.341 17.988 23.329
 g) Graficul caracteristicii de refulare, aspiraţie, caracteristica totală a instalaţiei de
balast.

h [m]
40
38
36
34
32
30
28
26

  24
hta Q min
22
htr Qmin
20
ht Q min 18
16
14
12
10
8
6
4
2

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320 340 360
Qmin

[Qm3 /h ]

Se alege pompa care să realizeze Qmin şi h .

Din catalogul de pompe am ales pompa AN-150-125-315 cu următoarele caracteristici :
- debitul Q=300 [ m3/h ]
- sarcina H=25 [ m ]
- turaţia n=1450 [ rot/min ]
- puterea P=30 [ kW ]
- randamentul 70 %
- Ø 319

[Qm3 /h ]
Timpul de umplere a tancului de balast de volum maxim se determină împărţind acest
volum în porţiuni de volume Vi . Se stabilesc sarcinile geodezice ale centrului de
greutate ale fiecărui volum Vi (i =1-9) .
V1=50 [m3] , V2=100 [m3] , V3=100 [m3] , V4=100 [m3] , V5=50 [m3]
V6=100 [m3] , V7=150 [m3] , V8=150 [m3] , V9=200 [m3]
Z1=8 [m] , Z2=6.2 [m] , Z3=5 [m] , Z4=3.8 [m] , Z5=2.4 [m]
Z6=1.2 [m] , Z7=0 [m] , Z8= 1.6 [m] , Z9=2.8 [m]
Având caracteristica pompei şi caracteristica totala a instalaţiei , se trasează şi
caracteristicile corespunzătoare sarcini Zi pentru fiecare volum umplut Vi.
h [ m ] 40
38
36
34
32
30
28
26
24
22
 
ht Q min 20

18
16
14
12
10
8
6
4
2

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320 340 360
Qmin [ m3Q/h ]

Din diagramă rezultă Qi:

Q1=325 [m3/h], Q2=318 [m3/h], Q3=318 [m3/h], Q4=312 [m3/h],

Q5=310 [m3/h], Q6=305 [m3/h], Q7=300 [m3/h], Q8=295 [m3/h],
Q9=290 [m3/h].

V
Timpii de umplere a volumelor respective se determină cu relaţia   Q