SISTEMUL DE GUVERNARE

Genere
Elemente componente
Organe active si pasive
Schema bloc a instalatiei
Actionarea instalatiei de guvernare

Universitatea Ovidius Constanta,FIMIM

Asan Elvis,SEN III

Generalitati
Pentru efectuarea navigatiei in conditii de siguranta, nava

trebuie sa fiemanevrabilasi sa aibao buna stabilitate de drum.

MANEVRABILITATEA este proprietatea navei in miscare de a
efectuaschimbari rapide de directie cu ajutorul instalatiei de
guvernare.
STABILITATEA DE DRUM este proprietatea navei in miscare de a
se mentine timp indelungat pe o anumita directie.
GUVERNAREA este calitatea navei de a se deplasa pe o
anumita traiectorie (dreapta, curba) impusa.
Guvernarea navei depinde de o serie de factori cum sunt:
-mijloacele de guvernare folosite
-formele geometrice ale carenei (zona pupa)
-rapoartele intre dimensiunile principale (L CWL/ B si B / T)
-numarul, pozitia si sensul de rotatie a propulsorului
-conditiile hidro-meteorologice in care se naviga (apa, aer,
vant, valuri)

Generalitati
Fiecare nava, cu exceptia barjelor purtate, trebuie sa aiba o

instalatie de guvernare robusta si sigura, care sa asigure

manevrabilitatea si stabilitatea de drum. Asemenea instalatii pot
fi: carma cu profil hidrodinamic, instalatie cu ajutaje orientabile si
alte instalatii aprobate de catre Registrul Naval Roman.
Instalatia principala de guvernare trebuie sa asigure manevra de
trecere a carmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la
350dintr-un bord la 350in celalalt bord, cu nava la pescaj maxim
si la viteza maxima de serviciu.
In aceleasi conditii trebuie sa se asigure manevra de trecere a
carmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse, de la 35 0dintrun bord la 350in celalalt bord intr-un timp care sa nu depaseasca
28 secunde. Instalatia auxiliara de guvernare trebuie sa asigure
manevra de trecere a carmei sau a ajutajului orientabil, complet
imerse de la 150intr-un bord la 150in celalalt bord intr-un timp
care sa nu depaseasca 60 secunde cu nava la pescajul maxim si
la viteza de mars maxima de serviciu sau la viteza de 7 Nd, in
functie de valoarea care este mai mare.

Elemente componente
Instalatia de guvernare este compusa din:
-carma
-sistem de transmisie
-Servomotor
-timona
Timona este o roata din lemn sau din metal prevazuta cu
cavile, cu ajutorul carora se manevreaza. La navele mari,
prevazute cu pilot automat, pot fi inlocuite cu o maneta.
Sistemul de transmisie la servomotor poate fi mecanic,
hidraulic sau electric. Acesta face legatura dintre
servomotor si comanda (timona).
Servomotoarele sunt instalate la pupa navei, uneori in
compartimentul masini sau separat. De obicei navele mari
au doua servomotoare care pot lucra independent.
Miscarea servomotorului se transmit la eche, care este
asezata in acelasi plan cu carma sau perpendicular pe ea.

Elemente componente
Trotele la acest dispozitiv, trotele pleaca de la un tambur cate una din fiecare

bord, pana la eche, unde se leaga la un inel. In drum catre tambur si eche,
trotele sunt trecute prin raiuri de metal. Lungimea trotelor fiind constanta pentru
ca si tensiunea sa fie constanta, suma distantelor de la raiuri la capatul echei
trebuie sa fie constanta, deci capul echei ar trebui sa descrie o elipsa. Aceasta
conditie nu o poate indeplini dispozitivul decat in cazul cand s-ar consimtii la o
inclinare exagerata a trotelor in raport cu echea, iar elipsa descrisa ar fi foarte
turtita.
Lantul GALL este asemanator cu trotele, dar miscarea servomotorului se
transmite unui lant GALL care misca caruciorul mobil.
Tije miscarea servomotorului se transmite prin 2 tije cu capetele fixate la eche.
Celelalte capete sunt legate printr-o traversa paralela cu echea, care primeste
miscarea servomotorului.
Sistemul HARDFIELD este asemanator cu cel precedent, dar miscarea
servomotorului se transmite printr-un surub fara sfarsit unei roti dintate pe al
carui ax se gaseste o alta roata dintata excentrica, care se angreneaza cu un
sector de raza variabila (dintat). Raza rotii excentrice si a sectorului sistemului
este calculata astfel ca bratul de parghie care actioneaza echea sa coincida cu
unghiul de carma.
Axiometrele aparate asezate in timonerie si care indica unghiul de carma si
corespunde cu indicatorul din camera carmei.
Carma piesa de baza a instalatiei de guvernare, dispusa la pupa si cu ajutorul
careia se realizeaza efectiv mentinerea sau schimbarea directiei de deplasare a
navei.

Mijloace de guvernare
a)Principale: sunt obligatorii pentru toate tipurile de

nave
1)Instalatii principale de carma:

- carme clasice sau active amplasate inapoia sau (uneori)

in fata propulsoarelor navei (aceste instalatii sunt
eficiente numai pe timpul miscarii navei cu viteze
suficient de mari).

Mijloace de guvernare
2)Instalatii principale cu carma-propulsor (de

propulsie orientabila):

-elicele (propulsoarele)
navei avand atasate
duze orientabile care
prin rotire modifica
directia jetului de apa
-propulsoarele cu
aripioare, etc

b)Auxiliare: actiunea lor este independenta de

functionarea propulsoarelor propriu-zise; sunt utilizate la

nave cu viteze mici sau nule.
1)Instalatii auxiliare din carme active de regula aceste
instalatii sunt cu elice in duza; sunt actionate electric sau
electro-hidraulic.

Mijloace de guvernare
2)Instalatii auxiliare de carma-propulsor:
- tunele hidrodinamice transversale (aici se produc jeturi de

apa prin functionarea unor elice cu pale (fixe sau orientabile),

pompe cu paleti, pompe centrifuge)
- coloane rotitoare cu elice
- propulsoare cu aripioare (VOITH SCHNEIDER)
Observatie:Instalatiile principale si auxiliare de carmapropulsor impreuna cu instalatiile auxiliare din carmele active,
sunt denumite MIJLOACE DE GUVERNARE ACTIVA.
4. Carma
Definitie:Apendicele amplasat in jetul de apa al propulsorului
sau in siajul carenei, avand forma de aripa profilata sau
neprofilata hidro-dinamic, cu posibilitati de rotire in jurul unei
axe verticale si care asigura guvernarea navei se numeste
CARMA.

Mijloace de guvernare

Partile componente ale carmei sunt: pana sau safranul carmei si axul
carmei.
Pana este construita dintr-un cadru metalic imbracat pe ambele parti
cu tabla (partea din apa se numeste safran) si creeaza forta
hidrodinamica portanta.
Axul carmei organul de rotire al penei carmei si de transmitere a fortei
hidrodinamice portante asupra navei. Intra in corpul navei printr-un
orificiu (prevazut cu sistem de etansare) numitetambreusi se continua in
compartimentul carmei unde este fixat cu doua tije ce sunt actionate de
servomotoare.

Organe de guvernare activa

Organele de guvernare activa realizeaza forta laterala necesara

guvernarii, prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc

direct i special pentru guvernare. Solutiile constructive cele mai
ntalnite sunt: sistem cu carma activa,sistem cu jeturile transversale,
sistem cu propulsor Voith - Schneider. Sistemul de guvernare cu
carma activa este un profil simetric fata de coarda sa, nclinabil n
jurul unui ax vertical, plasat n P.D al navei, n pupa acesteia, profil la
al carui bord de fuga este atasat un propulsor suplimentar a carui
mpingere este orientabila odata cu safranul carmei.

Carma activa
Unghiul de rotire poate ajunge pn la aproape 30.

Organe de guvernare activa

Forta de guvernare la carma activa

Momentul de giraie n acest caz va fi dat de:

Mg=Mc+Ms
unde: Mc - momentul crmei; Ms - momentul datorat forei
suplimentare de guvernare .
Pentru situaia cnd v=0:

Ceea ce arata ca in cazul crmei active aceasta realizeaz momentul de

giraie nenul indiferent de viteza navei. Sistemul de guvernare cu jeturi
transversale este reprezentat de instalaiile care dispun de un tunel
transversal plasat n extremitile navei (sau numai n prova) n care este
montat un motor axial. Dac viteza de circulaie a apei prin tunel este v =
ct. iar debitul masic este:

Organe de guvernare activa

Conform legii impulsului, fora reactiv a jetului hidraulic este:

Sistemul de guvernare cu jeturi transversale

Organe de guvernare activa

Diferena de presiune dintre seciunile de intrare i ieire din

tunelul transversal este tocmai presiunea dinamic a

curentului:
asfel nct traciunea elicei este:
deci la tunelurile transversale drepte traciunea elicei este
jumtate din fora reactiv a jetului. Momentul de giraie al
instalaiei este:
unde l este distana de la centrul de greutate al navei la tunelul
transversal

Organe de guvernare activa

Sistemul de guvernare cu propulsor Voith - Schneider

Sistemul de guvernare cu propulsor Voith Schneider

Organe de guvernare activa

Sisteme de guvernare-propulsie de tip POD/ AZIPOD
Propulsoarele azimutale realizeaz mpingere maxim n
orice direcie. Indiferent de viteza navei aceast mpingere
si poate modifica direcia funcie de necesitile manevrrii
navei. Elicele propulsoarelor azimutale nu funcioneaz doar
n curent axial, ci si n curent oblic, asigurnd navei o
capacitate manevriera deosebita chiar si la viteze mici ale
navei, acolo unde sistemele clasice cu crma au performante
slabe.

Sisteme de guvernare-propulsie cu elice

conta-rotative

Organe de guvernare activa

Propulsor azimutal cu elice contra-rotative, mbin dou concepte:

pe de o parte conceptul elicelor contra-rotative, care mparte

puterea de propulsie pe dou discuri active, iar pe de alt parte pe
cel al sistemului azimutal, care asigur printre altele
manevrabilitatea navei. n cazul propulsoarelor azimutale
retractabile, avantajele oferite de reducerea de gabarit sunt
suplimentate de mpingere maxim dezvoltat n orice directie,
ntrucat propulsorul are capacitatea de a se roti cu 360. Elicea
amplasat ntr-o duz Kort, poate fi retras ntr-un tunel amplasat n
corpul navei, propulsorul acionnd ca un propulsor transversal Bowthruster.

Organe de guvernare activa

Sisteme de guvernare-propulsie de tip POD i AZIPOD:

1 - partea submers a sistemului POD; 2 - rcitor de aer; 3 ventilatoare de aer; 4 - motor hidraulic; 5- unitate de putere;
6 - rcirea sistemului hidraulic; 7- corpul navei.
Sistemul de propulsie de tip AZIPOD (Azimuthing Podded
Drive),a lrgit gama de puteri utilizate. Acest concept
presupune montarea unui motor electric ntr-un corp
hidrodinamic (bulb pod) plasat sub nav. Energia electric
produs la bordul navei este transferat motorului electric de
curent alternativ care transmite direct momentul de rotaie
propulsorului de tip elice.

Organe de guvernare pasiva

Fora lateral necesar guvernrii navei pentru traiectoria

dorit se realizeaz cu ajutorul organelor de guvernare. n

funcie de modul de obinere a acestor fore, se deosebesc
dou tipuri de organe de guvernare: organe de guvernare
pasiv, organe de guvernare activ. Organele de guvernare
pasiv realizeaz fora lateral necesar guvernrii, folosind
curentul de ap antrenat de nav n deplasare. Cele mai
reprezentative sunt instalaiile de guvernare, care utilizeaz
ca organ de lucru crma. Rotirea acesteia n raport cu bordul
creeaz o asimetrie a scurgerii n jurul corpului care va duce
la micarea pupei.

Organe de guvernare pasiva

Tipuri de crme: a- crm necompensat; b- crm compensat; c- crm

semi-compensat; d, e- crm semi-compensat (suspendat).

Crma este organul clasic de guvernare, simplu constructiv i uor manevrat.
La alegerea crmei trebuie s se in cont de: destinaia navei i de forma
extremitii pupa a navei. Dup poziia axului crmei acestea pot fi: crme
necompensate, la care pana crmei este amplasat n pupa axului crmei (se
utilizeaz la ambarcaiuni, unele nave fluviale i sprgtoare de ghea); crme
semicompensate, la care axul crmei este situat la o distan de muchia de
atac cuprins ntre din grosimea profilului si din lungimea lui (se folosesc
la navele mari cu 2 sau 4 arbori); crme compensate, care constituie cel mai
rspndit tip de crm, al cror ax se afl la o distan de muchia de atac
egal cu pna la 1/3 din lungimea profilului. Dup poziia modul de
susinere: crme susinute de lagre sus i jos; crme semisuspendate, care au
un lagr sus i altul aproximativ la mijlocul nlimii crmei; crme suspendate,
care au un lagr sus. Dup forma profilului: crme plate, formate dintr-o
singur tabl sau din dou table consolidate cu nervuri orizontale - se folosesc
foarte rar i numai la ambarcaiuni sau nave mici destinate navigaiei
interioare; crme hidrodinamice - la aceste tipuri seciunile orizontale prin
crm au forma unor profiluri hidrodinamice simetrice - se folosesc la toate
navele maritime moderne.

Organe de guvernare pasiva

Forele care acioneaz asupra penei crmei
Se consider o crm cu un profil hidrodinamic, izolat de

nav i complet scufundat, care se deplaseaz cu viteza v

fa de ap. Cnd crma este nclinat cu unghiul de band
, scurgerea fluidului pe cele dou fee ale crmei se face cu
viteze diferite i deci se produc presiuni diferite pe feele
crmei. Din aceast cauz asupra crmei va aciona o for P
care este rezultanta presiunilor pe cele dou fee ale crmei,
for care este aplicat n punctul O numit centru de
presiune. Fora P se descompune n: Py - portana profilului;
Px - rezistena la naintare a profilului; sau Pn - componenta
normal; Pt - componenta tangenial.
Astfel se determina:

Organe de guvernare pasiva

Forele care acioneaz asupra penei

crmei

iar momentul fa de axul crmei este :

n expresiile de mai sus este densitatea apei iar vr este viteza cu care
curentul de ap ntlnete crma.

Organe de guvernare pasiva

Un alt ansamblu de elemente utilizate n instalaia de guvernare ca

organ de guvernare pasiv l reprezint sistemul de crme speciale;

folosit la navele cu vitez i pescaje mici cu cerine de
manevrabilitate mari. Acest sistem utilizeaz efectul jetului dat de
elicele proprii i se monteaz la navele cu una sau dou elice.
Sistemul const n montarea unor crme care dirijeaz fluxul
curentului de ap, flux ce poate fi dirijat pn la un unghi apropiat
de 90. Tot pentru utilizarea jetului creat de elice se pot folosi
duzele, care pot fi cu sau fr stabilizator, stabilizatorul fiind cel
care mrete devierea jetului de ap i realizeaz fore de
mpingere mari pentru pescaje mici.

Sistemul pasiv de guvernare cu crme

speciale

Schematizarea instalatiei de
guvernare

Instalaiile de guvernare din dotarea navelor au rolul de a asigura

respectarea drumului impus navei prin aplicarea la comanda a unor

momente verticale de rotire care acioneaz simultan cu fora axiala de
propulsie, fig.3.1.14. O instalaiile de guvernare este formata dintr-un
element de comanda (timona), o transmisie de comanda, o maina de
fora si unul sau mai multe elemente de execuie-organele de guvernare
(crmele). Condiiile generale impuse instalaiei de guvernare sunt:
-sa asigure fora laterala necesara giratiei navei si sa menin valoarea ei pana la
urmtoarea comanda;
-valoarea forei laterale trebuie sa fie obinuta intr-un anumit timp impus;
la organul de comanda trebuie sa fie asigurat controlul elementului de
execuie(unghiul de crma);
-in transmisia de fora trebuie prevzuta posibilitatea limitrii forei laterale pentru a
nu distruge organele transmisiei;
-sa aib sigurana mare de funcionare realizata si prin existenta actionarii de
avarie.

Schematizarea instalatiei de
guvernare

Functionarea complexului sistem de propulsie - sistem

de guvernare

Schema bloc a instalaiei de guvernare

Dup modul de executare a comenzii date de la timon, instalaiile de
guvernare se pot realiza cu comand n circuit deschis sau cu legtur
invers. n fig. 1 este prezentat schema bloc a unei instalaii de
guvernare n circuit deschis. Instalaia este format din urmtoarele
elemente: 1 - timona de comand; 2 - transmisia de comand; 3 - maina
de crm; 4 - transmisia de for, 5 - element de execuie; 6 - transmisia
de control.

Schematizarea instalatiei de
guvernare
Fig 1

Fig 2

Timonierul poate comanda doar intrarea n funciune a

mainii de crma 3 urmrind la axiometrul 7 unghiul de
bandare al crmei. Cnd aceasta a realizat unghiul dorit,
timonierul trebuie s anuleze comanda dat iniial, oprind
funcionarea mainii de crm.
Necesitatea urmririi permanente a axiometrului micoreaz
eficiena conducerii instalaiei de guvernare, timonierului
reducndu-i-se mult posibilitile de a urmrii evoluia navei
n giraie. n fig.2 este prezentat schema bloc a instalaiei
de guvernare cu comand n circuit nchis, format din: 1 timona de comand; 2 - elementul comparator; 3 - maina
de crm; 4 - organul de execuie; 5 - transmisia de
comand; 6 - transmisia de for; 7 - legtura

Schematizarea instalatiei de guvernare

invers; 8 - transmisia de control; 9 - axiometrul. Prin transmisia de

comand 5, care poate fi mecanic, hidraulic sau electric,

timonierul comand unghiul de bandare. Prin rotirea timonei la
unghiul dorit, aceast mrime de intrare , este pstrat n forma ei
iniial sau este transformat ntr-o alt mrime mecanic,
electric, sau hidraulic cu care va opera elementul comparator 2.
La acelai element comparator este racordat i legtura invers 7,
care transmite informaia de poziie a unghiului de bandare a
crmei, care constituie mrimea de ieire e, pe care legtura
invers trebuie s o furnizeze ntr-o form de energie de aceeai
natur pentru a putea calcula diferena i - e. Elementul
comparator 2 permite transmiterea comenzii spre maina de crm
3 att timp ct i - e 0, anulnd-o atunci cnd s-a ajuns la i e = 0. Crma se oprete la unghiul de bandare comandat i fr
intervenia suplimentar a timonierului. Instalaia de guvernare cu
comand n circuit deschis se utilizeaz ca mijloc principal pentru
ambarcaiuni i nave fr instalaie de propulsie.

Schematizarea instalatiei de guvernare

Schema mainii de crm cu hidromotor liniar
Aceste maini de crm sunt realizate cu ajutorul unor perechi de

hidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care

acioneaz asupra echei de crma prin intermediul unor pietre de
culisa, figura 3

Fig. 3 Maina de crm cu hidromotor liniar

Schematizarea instalatiei de guvernare

Elementele componente ale mainii de crm sunt: 1 - piston; 2 -

cilindru; 3 - eche; 4 - piatra de culis; 5 - pompa cu debit variabil; 6

- electromotor de acionare; 7 - bara de comand; 8 - crma; 9 conducte hidrostatice; 10 - bara legturii inverse; 11 - tija de
comand a pompei; c - element de comand.
Schema mainii de crm cu servomotor oscilant
n compunerea mainilor de crma cu hidromotor oscilant intra un
hidromotor cu 2...4 perechi de palei rigizi, ncastrai pe rotor i
stator, fig. 4

Fig 4

Schematizarea instalatiei de guvernare

Fig. 4,Maina de crma cu servomotor oscilant i cu debit variabil
1 - hidromotor oscilant; 2- pompa de debit variabil cu pistonase radiale; 3 -

pompa liniara de reacie;4- pompa liniara a transmisiei de comand;5 transmisie mecanic de comand cu cremalier; 6 - hidromotor liniar al
transmisiei de comand; 7 timona. Schema de principiu a instalaiei de
guvernare cu hidromotor oscilant cu pomp cu debit variabil este prezentat n
figura 3.1.18. Circuitul de comand este format din elementele: timon 7, roata
dinat i cremaliera de comand 5, hidromotorul de comand al pompei 4.
Acionnd asupra timonei 7 micarea unghiular se transmite la roata dinat ,
ce acioneaz cremaliera 5, legat direct cu pistonaele 4. Pistonaele 4 ridic
presiunea n una din ramurile de comand i realizeaz excentricitatea pompei
cu debit variabil 2. n acest caz pompa cu debit variabil 2 debiteaz ulei n una
din ramurile de for producnd presiune pe o parte a paleilor rotorului ce este
solidar cu axul crmei, iar din cealalt parte aspir pompa i n acest fel
acioneaz echea i crma, echea acionnd asupra pistonaelor de reacie 3.
Pistonaele de reacie prin deplasare creeaz presiune i reduc excentricitatea
pompei, astfel c popa nu mai debiteaz i maina de crm se oprete, crma
rmnnd bandat. Pentru bandarea crmei n cellalt sens este suficient s
rotim timona n cellalt sens i procesul se repet dar pe alte circuite.

Actionarea instalatiei de guvernare

Structura instalaiei de guvernare este prezentata in fig.5

Fig. 5 Structura instalaiei de

guvernare: 1- transmisia masinii de crm;
2- dispozitiv de cuplare a axului inferior cu
pana crmei; 3- pana crmei; 4- axul
crmei. In functie de mrimea momentului
Max, necesar la arborele crmei, actionarea
instalatiilor de guvernare poate fi manuala,
elctromecanica sau electrohidraulica.
Instalaia de guvernare cu actionare
manuala (IGAM) Este caracterizata de lipsa
transmisiei de comanda si a masinii de
crma. Intre timona si carma exista doar o
transmisie de forta, care poate fi mecanica,
prin trote, lanturi sau elemente rigide
(parghii si tije) sau hidrostatica cu
hidromotor actionat direct de la timona.
Datorita simplitatii sale, aceasta actionare
este utilizata si ca sistem de avarie pentru
guvernarea navelor mari.

Actionarea instalatiei de guvernare

Instalaia de guvernare cu actionare electromecanica (IGAEM)
In cazul acestei variante se folosesc electromotoare de curent

continuu sau alternative. Raportul total de transmisie al instalatiei

este i=20004000. Datorita maselor si gabaritelor mai reduse,
simplitatii constructive si exploatarii mai facile este preferata
actionarea in curent alternativ.

Fig 6

Fig 6 Masina de crm cu actionare

electromecanic: 1- acionare manual
(acionare de avarie); 2- echea; 3transmie cu roat dinat; 4- sector dinat
conductor; 5 - motor electric; 6 - arc; 7 axul crmei; 8 - pana crmei; 9, 10 transmie melc-roat melcat. Transmisiile
de comanda sunt electrice, iar legatura
inversa se realizeaza cu traductoare
unghiulare electrice-selsine. La capete de
cursa sunt dotate cu limitatori electrici,
care actioneaza cu (2 3) inaintea celor
mecanice, intrerupand alimentarea
electromotorului de actionare. Transmisiile

Actionarea instalatiei de
guvernarea
Instalatia de guvernare cu actionare electrohidrostatica (IGAEH)

Fig 7

Fig.7 Masina de
crm cu actionare
electrohidraulic a
- schema de
actionare hidraulica a
masinii de carma cu
telemotor; b - motorul
hidraulic (cilindru
hidraulic); 1 conexiunea la
reeaua de la bord; 2
- cablu de conectare;
3 - tanc de rezerva
(pentru agentul
hidraulic); 4- pompa
volumica; 5 - 6 sistem indicator; 7 receptor telemotor; 8
- electromotor; 9motor hidraulic; 10 -

Actionarea instalatiei de guvernare

Are avantajele instalatiilor electrice: simplitatea constructiva, gabarit redus, se

automatizeaza usor si spre deosebire de instalatiile electrice, nu au statii

automate pentru comanda electromotorului de actionare, functioneaza
silentios, transmit momente mult mai mari (5002500 kN m) decat
instalatiile electrice (10400 kN m) Actionarea hidrostatica a instalatiei se
realizeaza cu: hidromotoare liniare, orizontale sau vertical; hidromotoare
oscilante. In schema de actionare se utilizeaza pompe hidrostatice cu
pistonase axiale sau radiale, cu debit variabil, antrenate de electromotoare de
curent alternativ. Conditii impuse masinii de carma. Puterea si momentul de
actionare al masinii de carma Masina de carma are rolul de a realiza momentul
necesar de actionare a carmei conform comenzilor primite de la timona.
Masina de carma trebuie sa satisfaca cerintele:
- pornirea masinii de carma sa se faca cu ajutorul timonei indiferent de pozitia
carmei
- sa fie reversibila pentru a permite deplasarea carmei in ambele borduri
- carma sa se roteasca in acelasi sens cu timona
- la oprirea timonei sa se opreasca masina carmei si implicit deplasarea carmei
- in pozitiile extreme masina de carma sa se opreasca imediat
- masina de carma sa poata fi comandata din mai multe locuri, sa functioneze
silentios si sa aiba siguranta mare in functionare.

Momentul la arborele masinii de carma, Mm, este:

Actionarea instalatiei de guvernare

unde: i este raportul de transmitere intre arborele carmei si

arborele masinii de carma;este randamentul total al transmisiei.

Stiind ca:

Puterea necesar la arborele carmei,

Nax este:

BIBLIOGRAFIE

1. ABB, 2010. The CRP Azipod Propulsion Concept. www.abb.com/marine. ABB Process Industries
Management Ltd.
2. Amorriei, M., 2002. Tendine actuale n propulsia navelor moderne. Performane ale sistemelor de
propulsive tip Pods si Azipod. Universitatea Transilvania din Brasov. Catedra Design de Produs si
Robotica. Simpozionul national cu participare international PRoiectarea ASIstata de Calculator,
PRASIC'02. Vol. I - Mecanisme si Tribologie, 7-8 Noiembrie, Brasov, Romnia. ISBN 973-635-064-9.
3. Fedyaevsky, K. and Sobolev, G., 1964. Control and Stability in Ship Design. State Union
Shipbuilding, Leningrad.
4. House, D.J., 2004. Seamanship Techniques 3rd Edition for: Shipboard & Maritime Operations.
Elsevier Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0
7506 6315 4.
5. Ioni, I.C., Apostolache, J., 1986. Instalaii navale de bord, Construcie i exploatare. Editura
Tehnic, Bucureti, 1986.
6. McGeorge, H., D., 2002. Marine Auxilary Machinery. Elsevier Science, Linacre House, Jordan Hill,
Oxford OX2 8DP, Wildwood Avenue, Woburn, MA 01801-2041, ISBN 0 7506 4398 6.
7. Perez, T., 2005. Ship Motion Control. Course Keeping and Roll Stabilisation using Rudders and Fins.
ISBN 1-85233-959-4. Springer Verlag, 1st ed. 2005
8. Taylor, D., A., 1996. Introduction to Marine Engineering. Elsevier Butterworth Heinemann Linacre
House, Jordan Hill, Oxford 0X2 80F 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, 1996.
9. Tupper, E.C., 2004. Introduction to Naval Architecture: Formerly Muckle's Naval Architecture. Fourth
Edition. Elsevier, London, 2004.
10. http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/INSTALATIA-DE-GUVERNARE81319.php