VITALITATEA NAVEI

Vitalitatea navei reprezinta capacitatea acesteia de a-si mentine caracteristicile

tehnice, de exploatare si proprietatile nautice in conditii de avarie( gaura de apa).
Pentru asigurarea vitalitatii, nava dispune de instalatii, dispozitive si obiecte de
inventar, destinate sa asigure prevenirea, combaterea si limitarea avariilor precum si efectele
acestora.
VITALITATEA CORPULUI NAVEI
In timpul navigatiei, datorita unor erori umane sau a altor cauze, corpul navei poate fi
avariat. Avaria corpului navei, creeaza posibilitatea patrunderii apei in interior si deci
reducerea flotabilitatii navei si micsorarea stabilitatii acesteia.
Pentru limitarea efectelor acestor avarii se iau masuri constructive si se doteaza nava
cu un inventar de avarie corespunzator pe care echipajul terbuie sa-l foloseasca in mod
adecvat.
Prevenirea avariilor la corp se face prin respectarea permanenta a regulilor de
incarcare- descarcare si navigatie. In prezent prin crearea unor aparate de navigate foarte
perfectionate s-au redus simtitor avariile produse de coliziuni si esuari, o pondere mai mare o
detin avriile produse datorita incendiilor. Prevenirea si combaterea incendiilor se realizeaza prin
masuri constructive si prin dotarea navei cu un inventar de stins incendii, cu dispozitive si
mecanisme aferente specifice. Dar un rol major in producerea cat si in eliminarea incendiilor il
are echipajul navei.
VITALITATEA MIJLOACELOR TEHNICE
Avaria mijloacelor tehnice de care dispune nava, si in special instalatiei de propulsie,
poate pune nava in situatii foarte periculoase. De aceea, se asigura dotarea ei in masura in care
este rational si posibil cu mijloace tehince de rezerva.
Tinind seama de rolul si caracteristicile funtionale alea unor instalatii, se asigura dublarea
reciproc funtionala a acestora in scopul preluarii totale sau partiale a functiunilor instalatiei
avariate cu instalatia care o dubleaza.
Echipajul, trebuie sa acorde o permanenta atentie lucrarilor de intertinere si reparatie a
mijloacelor de care dispune nava, pentru a le mentine in funtionare la parametrii tehnici
corespunzatori.
VITALITATEA ECHIPAJULUI
Prin vitalitatea exchipajului se intelege capacitatea acestuia de a-si asigura existenta in
conditii de avarie a navei sau de pierdere a acesteia, in scopul prevenirii si combaterii pierderii
de vieti omenesti.
In conditiile obisnuite de exploatare, echipajul navei, prin respectarea regulamentului
serviciului la bord si a normelor de tehnici a securitatii muncii, are asigurate, prin insasi
caonceptia de proiectare si exploatare, conditii optime de activitate.
La bord sunt prevazute echipamente speciale care sa permita desfasurarea activitatilor de
depistare, eliminare sau limitare a avariilor, conditii de maxima siguranta. Daca avaria nu poate
fi eliminata si se dispune abandonarea navei, aceasta dispune de instalatii si echipamente care sa
permita salvarea echipajului si supravietuirea acestuia in perioada de timp necesara pana la
salvarea lui de catre alte nave.

MIJLOACE NECESARE
ASIGURARII VITALITATII NAVEI
Exista doua categorii de mijloace de vitalitate:
I. MIJLOACE PASIVE - asigura vitalitatea navei prin insasi dispunerea si
caracteristicile lor constructive si functionale si asupra carora echipajul nu intervine in procesul
eliminarii sau limitarii avariei. Ele se adopta functie de necesitati inca din fazele de proiectare si
constructie a navei. Dintre acestea, amintim:
a) Asigurarea nescufundabilitatii navei prin compartimentare
Normele registrelor internationale prevad reglementari speciale pentru
compartimentarea navei in zona pupa si prova, acolo unde frecventa avariilor la corp este foarte
mare.
Ex: - se monteaza in pupa si prova navei, pereti transversali etansi de coliziune;
- un altul se monteaza in prova C.M-ului
- ceilalti pereti transversali etansi se amplaseaza conform reglementarilor.
b) Amplasarea mecanismelor pentru asigurarea vitalitatii navei
Pe nava mecanismele trebuie sa fie astfel amplasate, incat in cazul aparitiei unei avarii, sa
poata permite eliminarea apei din compartimentul inundat si evacuarea oamenilor din acest
compartiment.Deoarece avaria se poate produce chiar in C.M., o parte din dispozitivele si
mecanismele de avarie trebuie montate in alte incaperi special destinate lor ( camera cirmei, in
prova, in pupa sau la jumatatea lungimii navei), in locurile cele mai putin expuse unei eventuale
avarii. Prin amplasarea masinilor si mecanismelor tebuie sa fie asigurate treceri spre caile de
evacuare din incaperile respective. C.M-ul, tunelul liniilor de arbori, etc terbuie sa aiba cel putin
doua posibilitati de evacuare care sa asigure iesirea pe punte spre barcile de salvare
Deschiderile tebuie sa aiba usi care sa poata fi actionate din ambele parti iar numarul
deshiderilor din peretii etansi sa fie redus la minim.
Numarul deshiderilor din bordaje care asigura funtionarea masiniloor si instalatiilor
trebuie redus la minim, ele terbuie sa fie prevazute daca este necesar cu mijloace eficace de
inchidere, dispuse astfel incat sa elimine introducerea apei pe nava.
c) Protectia constructiva contra incendiilor
Prin protectia constructiva contra incendiilor se realizeaza protejarea eficienta a
compartimentelor si limitarea raspandirii focului. Conform Conventiei Internationale
pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare (SOLAS), reglementarile in privinta protectiei contra
incendiilor sunt :
- separarea de restul navei a incaperilor de locuit, prin compartimentari avand o
rezistenta termica si mecanica corespunzatoare;
- localizarea si stingerea incendiului in locul unde el a luat nastere;
- protectia cailor de evacuare sau de acces pentru combaterea incendiilor;
- utilizarea restransa a materialelor combustibile;
- posibilitatea utilizarii rapide a mijloacelor de combatere a incendiilor;
- reducerea posibilitatii de aprindere a vaporilor care apartin marfii inflamabile.
I I. MIJLOACE ACTIVE - asigura vitalitatea navei prin insasi utilizarea lor conform
carcateristicilor functionale, de catre echipajul navei. Ele fac parte din dotarea navei si sunt
folosite de echipaj functie de necesitati si scopul pentru care au fost construite.
Dintre acestea amintim:

a) Instalatii pentru asigurarea vitalitatii navei

1. Instalatia de satina
Trebuie astfel executata incat sa excluda posibilitatea patrunderii apei din exterior sau
dintr-un compartiment in altul, utilizand pompe autoamorsabile. Trebuie sa asigure drenarea
C.M-ului direct de la pompa, odata cu executarea drenarii altor compartimente. Pe toate navele
autopropulsate terbuie prevazuta drenarea cu avarie a C.M-ului. Sorburile instalatiei de santina
tebuie sa fie in numar suficient pentru asigurarea drenarii in orice situatie de asieta si inclinare
transversala.
2. Instalatia de balast
Instalatia de balast are drept scop asigurarea asietei navei astfel incat cu ajutorul
acesteia se poate realiza balastarea navei (incarcarea partiala sau totala a tancurilor de
balast in scopul asigurarii unui pescaj sau asiete cerute in anumite conditii de navigatie),
debalastarea (golirea totala sau partiala a tancurilor de balast in scopul asigurarii unui pescaj sau
asiete cerute in anumite conditii de navigatie) si transferul de balast intre tancuri, pentru
aceleasi obiective amintite mai sus. De regula, aceste instalatii sunt deservite de pompe
centrifuge care sunt capabile sa asigure debite foarte mari.
3. Instalatii pentru protectia contra incendiului
Pe langa mijloacele pasive care asigura protectia constructiva, nava este dotata cu un
complex de instalatii si echipamente destinate detectarii, avertizarii si stingerii incendiilor.
Complexitatea acestora difera de la nava la nava, functie de capacitatea si destinatia acestora.
- Instalatii folosite pentru stingerea incendiilor cu apa, utilizate pentru stingerea
incendiilor altele decat cele de natura electrica:

cu sprinklere
cu pulverizare a apei
cu perdele de apa
cu stropire cu apa
cu jet de apa

-Instalatii de stingere cu spuma (spuma mecanica, chimica, aerospuma), utilizate

pentru stingerea incendiilor produse de materialele combustibile existente la nave.
-Instalatii de stingere cu abur utilizate la navele care dispun de acest agent si care
sunt folosite in cazul stingerii unor incendii izbucnite in tancurile de combustibil, ulei sau
reziduuri.
-Instalatii de stingere cu CO2 utilizeaza un numar de butelii incarcate cu dioxid de
carbon lichid. Instalatia se utilizeaza in cazuri extreme si numai atunci cand amploarea
incendiului este atat de mare incat pune in pericol siguranta navei. Este de vorba de incendii in
spatii inchise sau spatii care pot fi izolate cum ar fi compartimentul masini, caldari, centrale
electrice, tancuri de combustibil.

GAURI DE APA
Gaurile de apa sunt sparturile provocate in corpul navei ca urmare a diverselor avarii.
Clasificarea gaurilor de apa se face dupa mai multe criterii:
- Dupa provenienta
- produse in urma coliziunii cu alta nava;
- cauzate de esuari;
- provocate de coliziunea cu corpuri straine care plutesc la suprafata apei sau
in imersiune;
- provocate de coliziunea cu obiecte de pe fundul apei (epave, stanci, etc);
- provocate de defectiuni aparute in structura corpului navei;
- provocate in urma unor explozii la nava;
- provocate de defectiuni ale tubulaturilor instalatiilor care comunica cu
exteriorul.
- Dupa dimensiuni
-gauri de apa mici cu suprafata
< 0,05m 2
-gauri de apa mijlocii cu suprafata
< 0,2m2
-gauri de apa mari cu suprafata
< 2m2
-gauri de apa foarte mari cu suprafata > 2m2
- Dupa pozitia gaurii in raport cu suprafata apei
- gauri de apa dispuse sub linia de plutire ( pe bordaj sau pe fundul navei);
- gauri de apa dispuse in zona liniei de plutire;
- gauri de apa dispuse deasupra zonei liniei de plutire.
- Dupa aspect:
-gauri de apa cu aspect neregulat si margini deformate;
-gauri de apa cu aspect regulat si margini netede.

Masuri pentru combaterea si prevenirea gaurilor de apa

Prevenirea efectului gaurilor de apa incepe inca din faza de proiectare si constructie a
navei, cand se prevede impartirea corpului navei in cit mai multe compartimente, despartite
prin pereti transversali etansi si rezistenti, astfel incat nava sa fie capabila sa pluteasca si sa
navige cu unul sau doua din compartimentele sale inundate. Din aceasta cauza navele se
construiesc cu compartimente etanse cat mai mici, pentru ca eventuala lor inundare sa nu
influenteze prea mult flotabilitatea acesteia.
Principalele masuri care se iau la bord pentru combaterea gaurilor de apa sunt:
- stabilirea cu precizie a locurilor pe unde se infiltreaza apa in interiorul
comaprtimentelor ;
- impiedicarea raspandirii apei in interiorul navei ;
- astuparea gaurilor de apa si evacuarea apei din compartimentele inundate;
- redresarea navei inclinate si aducerea navei pe chila dreapta.

Materiale si dispozitive utilizate pentru combaterea avariilor la corp

Pentru limitarea efectelor avariilor produse corpului navei se iau masuri constructive si
se doteaza nava cu un inventar de avarie corespunzator, pe care echipajul terbuie sa-l
foloseasca in mod adecvat.
Inventarul de avarie- reprezinta multitudinea de materiale, dispozitive si truse care sunt
folosite pentru astuparea gaurilor de apa.
Inventarul va fi pastrat in Posturile de avarie care pot fi in incaperi speciale, chesoane sau
locuri situate deasupra puntii peretilor etansi. Pe nava exista cel putin doua posturi de avarie
dintre care unul in apropierea C.M-ului.
Pe nava se vor respecta urmatoarele:
-mijloacele nu trebuiesc ingramadite si amestecate cu alte obiecte care impiedica folosirea
lor rapida;
-trebuie repartizate in locuri accesibile, cele mai usoare si de dimensiuni mai mici in partea
superioara a compartimentului, pe perete si pe bordaje; cele mai grele si de dimensiuni mari in
partea inferioara a compartimentului si pe punte;
-pentru a fi folosite cu rapiditate, potrivit destinatiei lor, instrumentele si dispozitivele
de avarie se fixeza in locase pe niste panouri speciale;
-toate felurile de mijloace trebuie dispuse si pastrate pe cat posibil in loturi complete.
Inventarul de avarie cuprinde:
Paietul de vitalitate- necesar astuparii gaurilor de apa de dimensiuni mijlocii si mari prin
montarea acestuia pe corp prin exteriorul navei. Sunt confectionate din pinza de vela
impermeabila, impregnata sau din alte tesaturi echivalente, fabricate in trei dimensiuni:
-paiete intarite- 4,5 x 4,5 m
-paiete usoare - 3 x 3 m
-paiete obisnuite- 2 x 2 m
Paietul se confectioneaza din cate 4 bucati de panza de vela (cate 2 pe fiecare parte) prinse
impreuna printr-o cusatura rotunda din loc in loc. Paietul intarit are in interior o plasa de sirma cu
ochiuri de 25 mm in scopul intaririi acestuia. Cusaturile rotunde se dispun, in acest caz la mijlocul
fiecarui ochi de sarma. La mijloc intre cele doua fete, paietul se umple cu materiale vegetale. Pe
margini paietul este prevazut cu o grandee, avand la cele 4 colturi un ochi cu rodanta si ochiuri
pentru paramele de manevra, paramele de fund si bratele paietului.
Panoul (plasturele ) cu margini moi
Daca nu exista acest tip de panou (ca dimensiuni) el se confectioneaza din scanduri de
brad prinse cu scoabe. Intre cele doua straturi de scanduri, se pune o bucata de panza de vela.
Marginea moale se confectioneaza din material vegetal imbibat cu seu, infasurat in panza de vela
si prins in cuie de panouri. Dimensiunile panoului trebuie sa fie mai mari cu 150-300 mm decat
dimensiunile gaurilor de apa. Acest panou(1) se fixeaza pe gaura de apa, prin interiorul navei, cu
o serie de dispozitive [clema de avarie (2), dispozitivul universal de strangere(3), sau pontilul
reglabil].

Figur 1

1.
2.
3.
4.

strat de scanduri exterior

panza de vela imbibata cu seu
strat de scanduri interior
marginile moi ale panoului (umplutura vegetala)

Figur 2

Figur 3

Astuparea unei gauri de apa mijlocii cu ajutorul unui panou cu margini moi si a dulapilor si
penelor de fixare din dotare:

Figur 4

1. element de rezistenta a navei.

2. dulapi din dotarea inventarului
3. pene de tensionare
4. panoul cu margini moi
La posturile de avarie mai trebuie sa existe si urmatoarele materiale: panza de vela,
pisla ordinara, foi de cauciuc, stupa gudronata, material vegetal, sarma de fier moale, scoabe de
constructie, suruburi cu cap hexagonal si piulite hexagonale de diferite dimensiuni, cuie de
constructie, ciment cu priza rapida, nisip, substante pentru priza rapida a cimentului, minium de
plumb, seu, barda, fierastrau, lopeti, galeti, baros, ciocan si felinar antiexploziv.
La bord mai pot fi utilizate si alte mijloace de avarie ca plasturii din scanduri cu
margini moi, plasturi metalici cu suruburi de fixare, perne cu cilti, dispozitive universale de
strangere, grinzi de pin, dulapi de pin, pene si dopuri de pin si mesteacan de diverse dimensiuni.
Ex.:
- Grinzi de pin de dimensiuni 150x 150x 4000 si 80x100x 2000mm
- Dulapi de pin de dimensiuni 50 x 200 x 4000 si 50x 200 x 2000 mm
- Pene de pin de dimensiuni 30 x 200 x200 mm
- Pene de mesteacan de dimensiuni 60 x 200 x 400 mm
- Dopuri de brad in forma de trunchi de con si de dimensiuni diferite.
Truse cu scule de matelotaj si lacatuserie
Cuprind o serie de scule folosite strict in scopul asigurarii vitalitatii, cum ar fi: ruleta,
ciocan, fierastrau pentru lemn si metal, dalti, barde, clesti, burghie, chei, preducele, pile,
surubelnite, cutit de velar, pinza de fierastrau, cavila de matisit, ata si cutit de velar.
Aceste scule nu necesita o intretinere deosebita decat dupa ce au fost utilizate in scopul
pentru care au fost destinate si aceasta intretinere consta in principal in curatarea, reconditionarea
sau chiar inlocuirea, acolo unde este cazul, uneori gresarea si depozitarea in compatimente de
avarie, degajate de alte materiale spre a fi usor de gasit si manevrat.
Dispozitive de vitalitate
Surubul de fund- se utilizeaza la astuparea gaurilor de apa mici, cum ar fi gaurile de apa
datorate niturilor sarite. Operatiunea consta in introducerea prin gaura, de la interior spre exterior,
a unei saule care apoi se recupereaza la bord si la cre se ataseaza surubul de fund .
Acesta se trece prin gaura tragand capatul saulei din interior, dupa care se strange piulita.
Pentru marirea eficientei se recomanda folosirea unor garnituri din cauciuc (vezi desen).

1- surub; 2- garnituri de cauciuc; 3- piulita; 4- orificiu de prindere a saulei.

Clema de avarie cu surub- este un dispozitiv relativ simplu, care trebuie sa se gaseasca
obligatoriu in componenta inventarului de avarie si este alcatuit dintr-o parghie rabatabila in jurul
unei tije filetate, prin intermediul unei balamale. Pentru utilizare, parghia se orienteaza in lungul
7

tijei filetate, se strecoara prin gaura de apa, de la interior spre exterior, dupa care parghia se rabate
la 900 fata de surub. Se introduce apoi panoul cu margini moi, care este in prealabil gaurit in
centru, pentru a putea fi introdus pe surub, dupa care se strange piulita, rezultand un ansamblu
rigid.

1- tija filetata( surub); 2- piulita cu brate de manevra; 3- bolt; 4- clema.

Dispozitivul universal de strangere este utilizat pentru fixarea pe gaura a panoului cu
margini moi atunci cand exista posibilitatea fixarii acestuia de unele elemente de rezistenta ale
navei (coaste), din zona respectiva.
6
1

2
4
5
1-surub de strangere; 2- carlige de prindere si fixare; 3- elementele de rezistenta ale navei;
4- gaura de apa; 5- bordaj; 6- grinda de fixare a carligelor.
Pontilul reglabil - este un ansamblu demontabil compus dintr-un element sudat gaurit la
interior, astfel incat in acesta sa poata culisa tija. Atat tija cat si elementul sudat sunt prevazute cu
orificii in care se introduce buloane pentru a se realiza deschiderea acestora.

Marcarea inventarului de avarie

Obiectele de inventar pentru inlaturarea avariei sau ambalajul pentru pastrarea lor (cu
exceptia paietelor) trebuie piturate in albastru, fie complet, fie in dungi. Ambalajul trebuie sa
aiba indicatii asupra denumirii materialului, greutatii si termenului de pastrare admis. La
posturile de avarie trebuie sa existe inscriptia clara Post de avariesi sa se prevada la treceri si
pe punti semne care sa indice locurile de amplasare a posturilor de avarie.
Cercetarea avariei produsa la corpul navei
Imediat dupa producerea avariei, o prima actiune consta in informarea urgenta a
superiorilor, determinarea locului si a caracteristicilor gaurilor de apa, pozitia in raport cu linia de
plutire, dimensiunea si aspectul gaurii, apreciindu-se cantitatea de apa intrata, debitul si timpul
estimativ de inundare. Localizarea avariei trebuie facuta cat mai repede posibil, avand in vedere
timpul limitat existent pentru eliminarea ei.
Pentru depistarea compartimentelor inundate, peretii se vor cerceta prin ciocanire. In
unele imprejurari, cercetarea avariei poate fi facuta si din afara bordajului, utilizand barca de
serviciu sau de salvare. Compartimentele inundate se izoleaza de cele invecinate prin inchiderea
usilor etanse, a ventilatiilor si a altor deschideri in punti sau pereti..
Inchiderea ventilatiilor este necesara pentru crearea unei perne de aer a carei presiune
va reduce patrunderii apei. Compartimentele invecinate vor fi controlate periodic pentru
descoperirea eventualelor inundatii. Se aduc de la postul de avarie cel mai apropiat materialele
necesare, concomitent cu cu masuri pentru eliminarea apei din compartimentul inundat. Daca
avaria este mare, se recomanda cand este posibil sa se opreasca nava sau sa se reduca viteza,
astfel incat viteza de inundare san nu creasca.
Imediat dupa aducerea materialului necesar se trece la astuparea gaurilor de apa.
De mentionat ca nu se pot da solutii general valabile privind masurile si procedeele ce
se aplica pentru limitarea si eliminarea avariei. Ele depind de situatia concreta in care se gaseste
nava. In cele ce urmeaza vor fi prezentate vateva indicatii generale referitoare la astuparea
gaurilor de apa.

ASTUPAREA GAURILOR DE APA

Gaurile de apa chiar daca nu sunt periculoase trebuie astupate pentru a nu afecta
stabilitatea navei, a nu deteriora marfa si a nu ingreuna sau impiedica functionarea instalatiilor.
Gaurile mici apar, de obicei, din cauza unor defectiuni ale corpului navei cum ar fi
nituri sarite, spargerea hublourilor, crapaturi si fisuri. Se astupa cu dopuri sau pene, iar daca sunt
mai mari cu perne cu calti sau cu plasturi imbibati in seu.
Daca gaurile sunt situate la o distanta mai mica de 4m de suprafata apei, dopurile
inainte de a fi batute se infasoara cu calti impregat in miniu de plumb, vaselina sau seu. Daca
gaurile sunt la o adancime de peste 4 m, dopurile si penele se bat fara a fi infasurate in calti, dupa
care se calafatuiesc pentru impiedicarea infiltratiilor.
Pentru limitarea extinderii fisurilor amplasate in zone intens solicitate, la capetele lor se
vor da gauri care vor fi astupate cu dopuri, iar fisurile cu plasturi.
In cazul inlaturarii avariilor din zonele cu materiale inflamabile este interzisa folosirea
unor scule sau procedee care produc scantei. Dopurile si penele vor fi batute numai cu ciocane de
lemn.
Cu ajutorul penelor si plasturilor se astupa gauri cu diametrul de pana la 250 mm
indicate mai mult pentru gauri netede.
9

Gaurile de apa mijlocii se astupa de regula din interiorul compartimentului inundat.

Cele mai eficiente mijloace sunt plasturii sau panourile cu margini moi.
Daca nu exista acest tip de panouri (ca dimensiuni) ele se confectioneaza din scanduri
de brad prinse cu scoabe. Intre cele doua straturi de scanduri, se pune o bucata de panza de vela.
Marginea moale se confectioneaza din material vegetal imbibat cu seu, infasurat in panza de vela
si prins in cuie de panouri. Dimensiunile panoului trebuie sa fie mai mari cu 150-300 mm decat
dimensiunile gaurilor de apa.
Inainte de astupare, se indeparteaza captuseala bordajului, tubulaturile, cablurile sau
alte obiecte care impieda fixarea panoului si la nevoie se taie sau se indreapta marginile gaurii.
Dupa ce a fost uns cu seu pe marginea moale, panoul se fixeaza cu ajutorul dulapilor sau a
grinzilor din dotare, sprijinite de elemente de structura si fixate cu pene de lemn. Daca o astfel
de fixare nu este posibila atunci se folosesc cleme cu surub.
Astuparea gaurilor mari si foarte mari, se realizeaza de cele mai multe ori prin
exterior cu ajutorul paietelor.care sunt duse la locul avariei cu ajutorul unor parime de manevra si
de fund. Presiunea apei va fi fixa paietul pe gaura si va asigura etansarea gaurii (in cazul gaurilor
cu margini indreptate spre interior, iar daca marginile sunt indreptate spre exterior se va proceda
la indreptarea marginilor ). Aplicarea paietului se face dupa oprirea navei.
Astuparea gaurilor de apa cu ajutorul chesonului de ciment

Astuparea gaurilor de apa prin procedeele si cu materialele si dispozitivele descrise

anterior se face numai acolo unde corpul are cel putin in zona avariei o suprafata plana. In zona
gurnei sau a fundului, astuparea gaurilor se executa cu autorul chesoanelor de ciment. De cele
mai multe ori, astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari nu se poate realiza actionand numai
din interior din cauza presiunii si a debitului mare de apa care patrunde in nava. In aceasta situatie
se utilizeaza un paiet (1), care se duce la locul avariei prin exterior, cu ajutorul paramelor de
manevra si de fund, si intotdeauna prin prova navei. Presiunea apei va fixa paietul pe gaura si va
asigura etansarea ei. Aplicarea paietului se va face numai dupa stoparea navei si numai daca
marginile sparturii au o suprafata neteda si plana. Mortarul se pregateste cu apa dulce, ciment cu
priza rapida si nisip (2/3 nisip si 1/3 ciment).
Operatiile de inlaturare a avariei se executa astfel:
-se astupa gaura cu un paiet din exterior;
-se elimina apa din interiorul compartimentului cu mijloace de evacuare;
-se confectioneaza din lemn un cheson dupa forma bordajului sau fundului;
-bordajul se curata, se spala si se monteaza chesonul, iar spartura se acopera cu o panza
de vela sau din pisla;

10

-concomitent cu montarea chesonului se pregateste mortarul adaugandu-se si substante

pentru priza rapida;
-se toarna apa dulce curata amestecand pana cand se creeaza pasta omogena, aceasta
turnandu-se in chesonul montat la locul avariei;
-dupa intarirea cimentului se scoate paietul exterior urmand ca gaura de apa sa fie
inlaturata cu prima ocazie (intrare in santier si/sau port).

Masuri necesare pentru mentinerea si restabilirea navei avariate

In cele mai multe cazuri, avariile produse la corp, daca acesta a fost strapuns, modifica
pozitia si stabilitatea navei. Timpul care se scurge intre momentul producerii gaurii si pierderea
flotabilitatii este variabil si depinde de amploarea avariei (pozitia, numarul si marimea gaurilor de
apa), si din aceasta cauza, actiunea echipajului trebuie sa se bazeze pe aceste elemente.
Prin redresarea navei se intelege aducerea ei pe chila dreapta prin luarea unor masuri
menite sa micsoreze unghiul de inclinare transversala si longitudinala. Pe tot timpul activitatii de
redresare a navei se verifica evolutia pescajului navei pentru pastrarea rezervei de flotabilitate.
Redresarea navei poate fi realizata prin trei procedee:
- Evacuarea consta in pomparea peste bord a apaei din compartientele inundate
- Transvazarea consta in pomparea apei din compartimentele inundate in alte
compartimente simetrice, cu scopul de a aduce nava pe chila dreapta(avantajul acestei metode
este ca se redreseaza nava fara sa-i modifice rezerva de flotabilitate si pescajul)
- Contrainundarea consta in ambarcarea unor greutati (cantitatea de apa) in
compartimentele simtrice cu cele inundate (dezavantajul acestui procedeu consta in modificarea
pescajului si reducerea flotabilitatii si se folosteste cand nava trebuie adusa foarte repede pe chila
dreapta pentru a preintampina rasturnarea ei).
Procedeul combinat consta in inundarea unor compartimente paralel cu evacuarea si
transvazarea (transferul) incarcaturii lichide din compartimentele inundate (se foloseste pentru
redresarea rapida).
Oricare din aceste procedee ar fi adoptate ca si solutii de redresare, inainte de aplicare,
trebuie sa se cunoasca cu precizie influienta si efectele asupra stabilitatii navei si a rezervei de
flotabilitate.
Folosirea rationala si eificienta a mijloacelor si procedeelor existente la bord nu este
posibila fara cunoastrea in profunzime a caracteristicilor navei respective si a fenomenelor care au
loc in caz de avarie.

ESUAREA NAVEI
Cercetarea esuarii navelor. Masuri de limitare a avariilor
Esuarea navelor este de obicei o consecinta a unor greseli de navigatie, a utilizarii
unor harti maritime necorespunzatoare sau a necunoasterii adancimii fundului apei, care a suferit
transformari, defectiuni tehnice ale navei, situatii meteo defavorabile si chiar o decizie extrema a
comandantului in scopul salvarii navei si a echipajului.
Tinand cont de aceste cauze, putem vorbi despre:
- esuare voluntara, operatiune care se executa in urma unei decizii extreme a
comandantului navei in scopul salvarii acesteia si a echipajului;

11

esuare involuntara (accidentala), o consecinta a unor greseli de navigatie, a utilizarii

unor harti maritime necorespunzatoare sau a necunoasterii adancimii fundului apei, care
a suferit transformari, defectiuni tehnice ale navei si chiar situatii meteo defavorabile.

Esuarea pe un fund tare are ca efect avarii ale apendicilor fundului navei, in timp ce
esuarea pe fund moale (nisip, ml) este mai putin grava. Esuarea navei este insotita de zgomote
caracteristice (functie de natura fundului) si de oprirea brusca a navei.
Cand se constata astfel de fenomene trebuie sa se cerceteze daca nava a esuat si care
este caracteristica acesteia. Cercetarea esuarii are o mare importanta in adoptarea masurilor ce se
vr lua pentru dezesuare. In momentul punerii pe uscat, prima masura ce trebuie luata este stoparea
masinilor, dupa care se trece la cercetarea amanuntita a avariei. Se cerceteaza starea
compartimentelor si se iau masuri de scoaterea apei din compartimentele inundate (acolo unde
este cazul), se stabilesc dupa harti caracteristicile locului, se determina coordonatele navei, se
determina curentii existenti, nivelul si variatia mareelor si pozitia navei in raport cu suprafata
apei( asieta si banda).
Daca in urma cercetarii avariei s-a ajuns la concluzia ca nu s-a produs nici o gaura de
apa (ex. esuarea pe funduri plate si moi) dezesuarea poate fi facuta in conditii de deplina
siguranta. Exista mai multe posibilitati:
- dezesuarea cu ajutorul instalatiei de propulsie-motoarele navei se pun pe mars
inapoi, astfel incat curentul produs de elicea navei concomitent cu forta de tractiune creata, vor
dezesua nava ;
- dezesuarea navei folosind simultan instaltia de propulsie si de ancorare
Ancorele si ancorotul, se dispun simetric fata de planul diametral, fie inclinate cu un
anumit unghi (in special ancorotul), astfel incat in fucntie de pozitia navei in raport cu fundul
apei, nava sa capete si eventual o miscare de intoarcere care sa inlesneasca manevra de degajare.
Se recomanda ca ancorele sa fie fundarisite mai departe de nava.
Dupa fundarisirea ancorelor se pune in functiune instalatia de propulsie si se vireaza
simultan ancorele si ancorotul.
- dezesuare navei prin schimbarea pozitiei in raport cu suprafata apei
Schimbarea pozitiei navei se poate face prin urmatoarele procedee:
- debarcarea unor greutati se pot debarca greutati cu mai putine daune: apa de balast,
combustibilul (functie de necesita) si chiar marfa.
-deplasarea unor greutati se vor efectua transferuri si deplasari, care sa aiba cel mai mare efect
-ambarcarea unor greutati se poate efectua prin balastarea navei, procedeu care se aplica dupa
calcule si anlize amanuntite, deoarece la cresterea deplasamentului va creste si pescajul mediu al
navei ceea ce implica o scadere a rezervei de flotabilitate..
- dezesuarea prin balansarea navei
Balansarea are ca scop micsorarea aderentei fundului si crearea spatiului necesar
navei in vederea degajarii. La navele foarte mici se poate face cu ajutorul echipajului, iar la cele
mari prin transferuri lichide sau cu ajutorul ancorelor care sunt virate alternativ.
In toate cazurile indiferent de metoda adoptata, se va tine seama de posibilitatea de a folosi
mareea ca mijloc suplimentar important, pentru dezesuarea navei.
Masuri pentru asigurarea vitalitatii navei dupa dezesuare;
- Asigurarea flotabilitatii si stabilitatii navei - se recomanda ca nava sa fie
mentinuta pe ape cu adancimi mici, pana ce i se asigura flotabilitatea.
- Pe vreme rea se va remorca sub asistenta si se va intra in scurt timp in primul
port.

12

Pe timpul marsului vor continua actiunile de astupare a gaurilor de apa, de

evacuare a apei, de eliminare a influentei suprafetelor libere, etc.
Gaurile astupate trebuiesc verificate continuu pentru a nu se redeschide
In timpul remorcarii, se va efectua remorcarea (tractarea) cu viteza cea mai mica
pentru a nu se periclita etanseitatea gaurilor si se vor supraveghea continuu
legaturile facute pentru remorcare.

ROLURILE DE ECHIPAJ
Activitatea echipajului la bordul navei trebuie sa se desfasoare in sensul asigurarii unei
exploatari normale a navei, mentinerii parametrilor tehnico-economici, prevenirii avariilor,
combaterii si lichidarii efectelor acestora in cazul cand ele au fost declarate.
Echipajul trebuie sa fie intotdeauna pregatit pentru a face fata situatiilor de avarie dand
dovada de calm, inalta responsabilitate, cunostinte speciale referitoare la aceste situatii, disciplina
si coordonare perfecta. Fiecarui membru al echipajului trebuie sa i se fixeze de catre conducerea
navei, functii speciale de indeplinit in caz de necesitate. Pentru exersarea si crearea deprinderilor
impuse de aceste necesitati, se executa antrenamentul periodic al echipajului.
Ansamblul functiilor pe care trebuie sa le execute echipajul intr-o anumita situatie se
numeste rol.
La bordul navei exista o serie de roluri obligatorii, precum roluri pe care le poate adopta
conducerea navei pentru anumite situatii de exploatare a navei.
Principalele roluri ale navei vizeaza asigurarea vitalitatii sale si a echipajului:
1.
2.
3.
4.
5.

rolul de gaura de apa;

rolul de incendiu;
rolul de avarie a instalatiilor navei;
rolul de salvare (de om la apa);
rolul de abandon (de salvare).

Antrenamentul echipajului in cadrul rolurilor trebuie efectuat periodic, astfel:

- rolul de gaura de apa- la plecarea din port, in ultimele 24 de ore de stationare,
daca mai mult de 25% din membrii echipajului au fost schimbati in acel port;
- rolul de incendiu- cel putin o data pe saptamana in cazul stationarii mai
indelungate a navei in port; in ultimele 24 de ore inaintea plecarii navei din port;
cel putin o data pe luna in cursul unui voiaj daca acesta dureaza mai mult; ori de
cate ori apreciaza conducerea navei in cazul transportului unor marfuri
periculoase;
- rolul de avarie a instalatiilor- la plecarea din port sau in cursul urmatoarelor24
de ore daca acest lucru nu este posibil in port; in cursul navigatiei la aprecierea
conducerii navei;
- rolul de salvare - in aceleasi conditii de mai sus;
- rolul de abandon- la intervale care sa nu depaseasca o luna, cu conditia ca un
astfel de rol sa fie executat in cele 24 de ore ce vor urma plecarii din port, daca au
fost schimbati peste 25% din membrii de echipaj; pentru a exista siguranta ca
echipamentul ambarcatiunilor de salvare este complet, acesta va face obiectul
unui examen odata cu executarea lunara a rolului; cel putin la patru luni, grupele

13

de ambarcatiuni vor fi pregatite prin rotatie in afara bordului si, daca este posibil,
vor fi lasate in apa.
Echipajul trebuie sa acorde o atentie deosebita modului cum se executa antrenamentul iar
conducerea navei va cauta sa efectueze acest antrenament in conditii cat mai apropiate de cele
reale.
Deoarece la aceasta actiune participa tot echipajul, conducerea navei va efectua
antrenamentul in conditii de deplina siguranta, retinand prin rotatie un numar de membri ai
echipajului pentru siguranta navigatiei.
In cazul rolurilor cu caracter specific (gaura de apa, incendiu, etc) se va indica si locul si
carcterul presupus al avariei, pentru a se analiza modul de comportare al echipajului, verificand
in acelasi timp cunostintele teoretice si practice in situatia concreta data.
Se va avea in vedere corectarea greselilor si perfectionarea continua a echipajului dupa
terminarea antrenamentului.
Rolurile navei vor trebui afisate la locuri vizizbile si accesibile, in apropierea sau la locul de
munca al executantilor, precum si in fiecare incapere de serviciu, de productie si de locuit.

14