Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mijloacele de baza pentru salvare sunt constituite din barci si plute numite si
mijloace colective de salvare.
1. BARCILE DE SALVARE
Barcile pot fi executate din lemn, metal, materiale plastice si din combinarea
acestora.
Barcile din lemn. Lemnul desi are greutate specifica mica si pret relativ
scazut prezinta dezavantajele unor rezistente scazute, a pierderii etanseitatii imbinarilor
precum si a efectului de putrezire.
Bordajul acestora poate fi in constructie Klinker (fig. a de mai jos), plan (fig.
b) si in diagonala (fig. c)
.
Invelisul barcilor din lemn.
Barcile metalice. Se executa din otel si mai ales din aliaje de aluminiu-
magneziu.
Barcile executate din aluminiu (figura de mai jos) sunt construite in sistem
transversal, chesoanele lor constituind totodata elementele de osatura. Interiorul
chesoanelor este separat prin pereti.
Barcile din materiale plastice. Materialele plastice, date fiind calitatile lor
apropiate metalului, sunt din ce in ce mai utilizate. Luindu-se in considerare si greutatea
specifica rezulta avantajul barcilor din materiale plastice si sub aspect tehnic, dar nu si
sub aspect economic (materialele plastice fiind mai scumpe).
Barcile din materiale plastice (figura de mai jos) sunt executate cel mai adesea
din poliesteri sau smoala epoxidica armate cu fibre sau tesatura din sticla.
Barcile de salvare ale navelor petroliere. De cele mai multe ori operatia de
salvare pe navele petroliere este insotita de incendii la bord precum si de petrol arzind pe
suprafata apei. Astfel, salvarea este dificila dattorita temperaturilor inalte dezvoltate
precum si datorita fumului.
Propulsia manuala se efectueaza prin pirghii oscilante (figura a de mai jos), sau un
gen de arbore cotit (ambele pentru actionarea cu miinile). Se mai poate realiza propulsia
umana cu ajutorul pedalelor.
In acelasi timp propulsia umana mecanica trebuie sa ofere o actionare ritmica din
parte pasagerilor.
a – ansamblu;
b - reductorul
In cazul in care barcile de salvare sunt dotate cu elice, aceasta are pas reglabil
(comandat de un dispozitiv special) astfel incit permite mersul atit inainte cit si inapoi.
Pentru amplificarea miscarii, barcile de salvare se doteaza cu reductoare (figura b
de mai sus).
Exista barci cu propulsie mixta – motor plus actionare manuala – acestea fiind
utilizate mai rar.
O atentie deosebita se acorda bunei pastrari a dotarilor (cutii etanse, etc.) precum
si amplasarilor corecte si sigure.
Daca la lansare marea este montata atunci o extremitate a barcii se poate afla pe
creasta valului, cu palanul slabit in timp ce cealalta extremitate va fi suspendata
deasupra golului de val.
Din aceste motive barcile de salvare se doteaza cu cirlige patent de tip Angrove,
Mc Kay si Robinson (figura de mai jos):
a – cirlig Angrove;
b – cirlig Mc Kay;
c – cirlig Robinson
Rabatarea bratului gruielor se realizeaza cu ajutorul macanismelor cu unul sau
doua suruburi (figura de mai sus).
Gruiele cu surub tip Lum (figura de mai jos) solicita lungimi mai mici de brat si
timpi de manipulare redusi:
Gruie rabatabila cu surub tip Lum.
Gruiele rabatabile cu brat frint au deschideri mari la lungimi relativ mici ale
bratelor. Gruiele rabatabile cu surub avind o rigiditate mica sunt deficiente in
functionare pentru nave avind inclinari.
- gruie care lucreaza prin rabatare avind una sau doua articulatii;
- gruie care lucreaza prin miscari combinate (rostogolire plus rabatere)
Avantajul esential al gruielor gravitationale este rapiditatea lansarii barcii (au insa
dezavantajul de a fi complicate, grele si scumpe).
Sub influenta greutatii proprii, fara nici o alta interventie (evident dupa eliberarea
prinderilor) bratul gruiei aduce barca in afara bordului, dupa care continua miscarea de
coborire a barcii pe verticala.
Gruiele cu doua articulatii (figura b de mai sus) sau cu dubla rabatare realizeaza
mai intii rabaterea in jurul articulatiei mai apropiate de P. D. al navei dupa care se
continua rabatarea in jurul articulatiei din apropierea bordului. Gruiele cu doua
articulatii asigura deschideri mari (fara o crestere prea mare a fortelor) si desi sunt mai
complicate au inaltimi mai mici care le fac utilizabile mai ales la barcile foarte mari.
La gruiele care lucreaza prin rostogolire, bratul este dotat cu role care se
deplaseaza pe una sau doua cai de ghidare. Daca gruia are o singura cale de rulare, in
miscarea sa bratul isi schimba deschiderea si rabate barca. Daca insa exista doua cai de
ghidare, rabaterea este insotita si de o miscare de translatie ca urmare a deplasarii
diferite a rolelor (figura de mai jos):
Gruie gravitationala cu rostogolire pe doua cai.
Aducerea barcii din afara bordului se fac prin rotirea gruielor, prin intermediul
saulelor manevrate manual (figura de mai jos). Deschiderile fiind limitate, pentru lansare
se cere ca nava sa fie pe chila dreapta.
Gruie rotativa cu barca de serviciu.
Plutele de salvare indiferent de constructia lor se doteaza cu echipament de navigatie, semnalizare, trusa medicala, trusa de
pescuit, rezerve de alimente,etc.
Problema cea mai importanta a plutelor de salvare este stabilitatea pe valuri. Pentru aceasta se iau o serie de masuri
constructive, iar la utilizare este absolut obligatoriu ca repartizarea ocupantilor pe pluta sa fie echilibrata.
Plutele au marele avantaj ca solicita un spatiu mic de depozitare pe punte si in acelasi timp sunt usoare. Aceste avantaje permit
ca la nave mici mijloacele colective de salvare sa fie asigurate de plute. Mai mult chiar, plutele de salvare pot inlocui partial barcile de
salvare.
Aceste plute pot fi: circulare, ovale sau dreptunghiulare. Desi complicate constructiv, plutele circulare prin simetria lor asigura o
buna stabilitate pe toate directiile.
Plutele dreptunghiulare ofera o buna utilizare a materialului dar la deriva se rasucesc si partea lunga ia o pozitie transversala pe
directia miscarii, ceea ce mareste si mai mult viteza derivei si reduce stabilitatea.
Din punctul de vedere al materialului utilizat plutele pot fi: metalice (figura a de mai jos) compartimentate prin pereti despartitori,
forma acestora fiind in cele mai multe cazuri ovala, sau din materiale plastice (figura b de mai jos) cu o umplutura de masa plastica
spongioasa, foarte usoara, neinflamabila, neabsorbanta si nesupusa putrezirii. Invelisul acestora este constituit din tesatura de fibre de
sticla.
Plute rigide de salvare:
a – metalica; b – din material plastic; 1 – tenda; 2 – lampa de semnalizare; 3 – inel; 4 – corp; 5 – tin-te bine; 6 – umplutura; 7 – fund.
Pluta elastica (figura de mai jos) are drept element de baza camera de plutire astfel compartimentata incit la umplerea cu apa a
jumatate din compartimente, pluta cu echipaj trebuie sa pluteasca inca.
Pluta elastica de salvare:
1 – cadru–arc; 2 – camera de plutire; 3 – fund; 4 – buzunare de apa; 5 – tenda; 6 – lampa; 7 – intrare; 8 – scarita de acces.
Tenda (acoperisul) se confectioneaza din cauciuc pinzat, ea rezemindu-se pe niste cadre–arc in care se insufla gaz. Ea are o
forma semisferica astfel incit sa permita unui singur om de a aduce pluta in pozitie normala (din situatia de rasturnare).
Pentru umflarea plutei se folosesc butelii (cu amplasament convenabil) in care se afla bioxid de carbon sau amestec de bioxid de
carbon cu azot.
Plutele montate de regula pe puntile superioare se arunca la apa, iar accesul pasagerilor se face dupa aceea.
Odata aruncate la apa, anvelopa plutei elastice se autodesface si pluta se umfla automat in circa 20 s.
Anumite constructii de plute se prevad cu relee hidrostatice, care elibereaza automat pluta la contactul cu apa.
4. PLUTE SPECIALE.
Accesul persoanelor in pluta aflata la apa prezinta mari dificultati pentru persoane neantrenate si mai ales in conditii de mare
montata.
Pentru a inlatura acest dezavantaj, sau executat plute in care accesul persoanelor se face la pluta aflata inca la bordul navei. O
astfel de pluta (cu persoane la bord) se lanseaza cu ajutorul unei bigi sau grui rotativ. Astfel, se aduce pluta elastica in afara bordului si
datorita tensiunii din parima de legatura a plutei la nava se produce umflarea ei automata, dupa care se face ambarcarea persoanelor si
lansarea propriu-zisa.
- de a fi executati din pluta masiva, material plastic sau orice alt material stabil la
hidrocarburi si actiunea mediului marin (colacii cu compartimente pentru
insuflare prealabila sunt interzisi a fi folositi);
- colacul trebuie sa fie astfel construit incit sa sustina in apa dulce o greutate de
fier de cel putin 142 N timp de 24 ore.
Colac de salvare cu lampa.
In locurile de instalare a barcilor, marginea exterioara a puntii se va prevedea cu o rama care sa impiedice alunecarea picioarelor
persoanelor ce deservesc gruile de barca si barcile.
Constructia balustrazii detasabile in zona de instalare a barcilor trebuie sa asigure montarea si scoaterea ei comoda, pe masura
necesitatilor.
Constructia fixarii barcilor la post trebuie sa asigure posibilitatea eliberarii si infasurarii saulelor fara ca omul sa iasa in partea
dinspre mare.
Pe culoarele si in compartimentele navei se vor prevedea sageti si inscriptii care sa indice caile cele mai scurte de evacuare spre
mijloacele de salvare.
In locurile intunecate, sagetile si inscriptiile vor fi luminate sau executate cu vopsea luminiscenta.
Fluidele de lucru din instalatiile navale pot fi: apa rece sau calda, de mare sau
dulce; abur; aer la diverse presiuni; freon; amoniac; solutiile in apa ale unor saruri;
substante spumogene; produse petroliere; uleiuri de ungere si de actionare hidrostatica;
bioxid de carbo 19219d318t n. Agresivitatea lor fata de tubulaturi si armaturi, viteza de
curgere, temperatura si presiunea sunt diferite, deci si materialele utilizate trebuie alese
in mod corespunzator.
5.4.1. TEVI
Se folosesc pentru tubulaturi cu: apa de mare si apa dulce (instalatii de balast –
santina, racire, stingere cu apa), bioxid de carbon (stingere volumica), abur (incalzire),
aer comprimat (actionari pneumatice), freon si amoniac (instalatii frigorifice) si produse
petroliere, uleiuri (instalatii de combustibil si ungere).
Pentru instalatiile fara solicitari mecanice se folosesc tevi din aliaj CuZn obisnuit.
- Imbinari de colt cu racorduri neintarite pentru clasa 3, intarite pentru clasele 1
si 2 si folosind teuri forjate pentru clasa 1.
Dintre cele demontabile cea mai mare raspandire au capatat imbinarile cu flanse
aplicabile la conductele metalice si nemetalice.
In functie de clasa instalatiei cele mai uzuale sunt: flansele cu gat pentru sudare in
capul tevii clasa, flanse plate pentru sudare si flanse libere pe teava.
Pentru destinatii speciale cele mai uzuale sunt: racordurile cu teava bordurata
pentru instalatii frigorifice, racordurile olandeze oscilante pentru legatura cu malul la
instalatiile de transfer marfa nave petroliere etc.
Trecerile tubulaturilor prin peretii etansi ai corpului navei se realizeaza cu: flanse
sudate cu doua fete, trecere cu flansa sudata sau demontabila.
Cauciuc de orice fel : pana la pn 6, pentru apa de mare si apa tehnica, aer cald
(+60°C) si agenti frigorifici (-30°C). Cauciuc alimentar: pentru apa potabila si instalatii
tehnologice alimentare: pana la pn 10 pentru instalatii cu apa calda si supraincalzita
(+150°C). Cauciuc stabil la agenti chimici : produse chimice, pana la pn 6 si +50°C.
Fibra : bioxid de carbon (80 bari), produse petroliere negre si albe, chimicale.
Carton de azbest: gaze arse evacuate pana la 25 bari si 600°C.
Cupru : aer, abur (200 bari, 400°C), bioxid de carbon (200 bari, 68°C), freon (25
bari, 60°C), uleiuri (200 bari, 80°C).
Aluminiu: combustibili si lubrifianti (60 bari), amoniac gazos (35 bari, 35°C),
abur (20 bari, +300°C).
Cand diametrele nominale sau distanta dintre locul de comanda si armaturi este
mare sau cand ele fac parte din sisteme cu functionare automata, manevrarea manuala
trebuie inlocuita cu o alta forma de actionare.
1 2
3
Fig.1.
z10 z11 z16
10
z2 9 11
z5
z9 z8 z9
z3 3 4
Deschis Inchis
8
Fig.2.