Cursul 7

EEDI – Indicele de eficiență energetică în

proiectare
Mijloace de îmbunătățire a siajului
Noţiunea de indice al eficienţei energetice în proiectare
(EEDI – Energy Efficiency Design Index) introdus de IMO
(International Maritime Organization) se referă, în general
la: (sursa: Ship Energy Efficiency Measures – ABS):
1- Proiectarea formelor şi alegerea rapoartelor
optime între dimensiunile principale;
2 - Evaluarea impactului factorilor de mediu
(valurilor şi a vântului) asupra creşterii rezistenţei
la înaintare.
Prima direcţie se referă la optimizarea caracteristicilor
navei:
• Ship Size – Capacity – dimensiunile > capacitatea;
• Service Speed – viteza de serviciu;
• Principal Dimensions – dimensiunile principale.
A 2-a direcţie se referă la reducerea rezistenţei la
înaintare a navei şi creştrea eficienţei de propulsie,
respectiv a evaluării corecte a influenţei factorilor de
mediu: •
Din punctul de vedere al rezistenţei la înaintare:
• Optimizing the Hull Form (Lines) – optimizarea formelor;
• Forebody Optimization – optimizarea zonei prova;
• Aft body Optimization – optimizarea zonei pupa;
• Twin Skeg Design – proiectarea optimă pentru cazul cu 2 linii
de axe;
• Appendage Resistance – rezistenţa apendicilor;
• Manoeuvring and Course-keeping Considerations.
Influenţa factorilor de mediu:
• Assessing Added Resistance in Waves;
• Assessing Added Resistance due to Wind.
MODALITĂŢI DE OPTIMIZARE ENERGETICĂ - (Curgerea în
zona pupa – uniformizarea siajului)

Spoilere de tip Grothues,

plăcuţe amplasate pe corp,
în faţa propulsorului şi
desupra liniei de axe,
propuse iniţial pentru
contracararea vârtejurilor
de chilă-gurnă la navele cu
coeficient bloc mare
(petroliere, mineraliere,
etc).
Semi duze Schneekluth care conduc la redirecţionarea fluidului
spre partea superioară a propulsorului, ca şi în cazul anterior
(uniformizarea siajului).

(a) (b)
Hemi-duct utilizată pentru uniformizarea siajului (a) şi a
reducerii vibraţiilor prin reataşarea fluidului la corp (b)
Semitunele pupa, care sunt apendici orizontali
amplasaţi în zona superioară în faţa propulsorului
pentru reducerea valorilor de vârf ale siajului în
principal la navele cu forme accentuate V în pupa.
Scopul principal îl reprezintă reducerea vibraţiilor.
Statoare şi aripioare situate în faţa propulsorului amplasate
direct pe corp sau direct pe ax. Amplasarea lor nu este
întotdeauna simetrică în cele 2 borduri datorită asimetriei
distribuţiei pe verticală a siajului în faţa statorului. Sunt
utilizate în principal pentru navele rapide (portcontainere) cu
elice greu încărcate. În acest caz nu se pune problema
accelerării fluidului ci a preluării încărcărilor adiţionale
furnizate de sistem prin considerarea acestora la proiectarea
propulsorului.
 Statoare cu duză care presupun şi accelerarea fluidului şi al
cărei rol este să omogenizeze componenta axială a siajului în
amonte de propulsor. Duza, care poate fi şi asimetrică,
conduce la creşterea curgerii în stator şi contribuie la
îmbunătăţirea randamentului prin propriul aport.
Datorită interacţiunilor
dintre stator – duză şi
propulsor există
posibilitatea creşterii
suplimentare a
rezistenţei la înaintare
şi deci a anulării
efectelor benefice ale
sistemului.

Sisteme stator duză de tip Becker – Mewis aplicate la o navă tip

bulk carrier.
 Injecţie cu bule de aer şi sisteme cavitaţionale cu aer
(Informţii furnizate de Prof. Giorgio Trincas – University of Trieste, Italy)
Sunt prezentate unele informaţii referitoare la rezultatele experimentale
efectuate la Krylow State Research Centre, St. Petersburg, Russia
privind tehnologia air cavity în vederea reducerii rezistenţei la
înaintare.
Principalele tipuri de probe experimentale care se
efectuează în bazinele de rezistenţă la înaintare sunt:
- teste de rezistenţă la înaintare pentru o gama de viteze;
- teste pentru măsurarea siajului;
- teste determinarea liniilor de curent;
- teste pentru determinarea performanţelor propulsorului
în apă liberă;
- teste de autopropulsie.
Pentru asigurarea calităţilor de propulsie şi navigabilitate
ale navei şi identificarea mijloacelor de optimizare a
performanţelor se realizează teste experimentale în:
- Tunele de cavitaţie;
- Tunele aeerodinamice navale;
- Bazine de manevrabilitate şi seakeeping;
- Canale cu circulaţie.