Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSIDERATII GENERALE
Prin oscilatie se intelege miscarea periodica executata de nava (considerata un
corp rigid) aflata in stare de plutire pe mare calma sau agitata. In mod teoretic nava
considerata un corp rigid poate executa sase miscari oscilatorii pe directia celor sase
grade de libertate, trei rotatii si trei miscari liniare. Pe apa linistita nava oscileaza daca
este scoasa din pozitia de echilibru de catre forte exterioare. Pe valuri nava oscileaza
sub actiunea fortelor datorate maselor de apa aflate in miscare.
Nava, considerata un solid rigid, liber, are sase grade de libertate, efectuand
miscari pe toate cele trei directii:
3 deplasarea verticala;
Oscilatii cuplate rezultate din compunerea a cate doua sau trei oscilatii de tipuri
diferite.
Pentru ca cele trei miscari periodice, necuplate, sa fie exprimate prin ecuatii
diferentiale liniare se vor face urmatoarele ipoteze:
Aceste miscari dau nastere unor fenomene daunatoare cu consecinte mai mult sau
mai putin grave pentru nava si incarcatura, cum sunt:
introducerea de forte si momente ale caror efecte pot provoca rasturnarea navei,
ca urmare a pierderii stabilitatii;
Studiul miscarii de ruliu prezinta interes practic atunci cand oscilatiile sunt
provocate, intretinute si amplificate de hula. In cazul ruliului de hula, s-a constatat
experimental ca perioada oscilatiilor este in general egala cu perioada oscilatiilor de
ruliu in apa linistita, ceea ce justifica studierea initiala a ruliului in apa calma.
Studiul ruliului navei este necesar pentru a cunoaste eforturile la care este supus
corpul navei datorita fortelor de inertie mari produse de miscarea oscilatorie si influenta
lui asupra marfurilor incarcate.
; (1)
; (2)
; (3)
; (4)
; (5)
. (7)
Cunoscandu-se expresiile si sensurile celor sapte momente ce actioneaza asupra
navei este usor sa se formuleze matematic miscarea, aplicand principiul lui D’Alembert
si mai departe sa se determine caracteristicile mecanice influente din ecuatia
diferentiala a miscarii:
. (8)
, (9)
unde
deplasamentul navei;
forta de flotabilitate;
fortele de inertie ale apei si navei.
unde:
longitudinala Gx a navei.
unde:
, (10)
unde:
, (11)
unde:
. (12)
Daca notam
(14)
(15)
si solutia:
(16)
si , adica:
rezulta
, (
17)
sau sub forma armonica
, (18)
, (20)
Amplitudinea ruliului liber este teoretic constanta, fiind egala cu inclinarea initiala a
navei fata de pozitia sa de echilibru static.
. (21)
, (22)
transversale. Daca aceasta inaltime este mare (stabilitate buna), atunci va fi mica,
iar oscilatiile au loc in mod brusc (dure), si ca atare vitezele unghiulare vor atinge valori
mai mari. Depinzand si de deci si de raza de inertie , perioada de oscilatie
poate creste la nave prin distribuirea corespunzatoare a incarcaturii si echipamentelor
diverse, si prin utilizarea chilelor de ruliu, care maresc momentul de inertie al masei de
apa..
, (24)
unde:
In baza formulei (24) a fost posibil sa se traseze curbele universale de variatie ale
inaltimii metacentrice in functie de perioada proprie si de latimea navei.
, (25)
unde:
transversale si raportul .
, (26)
unde
. (27)
. (28)
, (29)
. (30)
, (31)
. (32)
. (33)
, (34)
dar , pentru ca , rezultand ca radacinile sunt complexe.
Daca se noteaza:
, (35)
. (36)
. (37)
este .
. (38)
de unde rezulta
. (40)
; (41
, (42)
. (43)
, (44)
si perioada
. (45)
. (47)
. (48)
. (49)
. (50)
. (51)
(52)
. (53)
, unde
; (54)
. (55)
Dupa inlocuirea expresiilor (53), (54) si (55) in (9) rezulta ecuatia:
(56)
, (57)
, (58)
iar expresia
(59)
. (60)
. (61)
(62)
sau sub forma
. (63)
. (64)
Cand se tine cont si de membrul doi al relatiei (63) solutia particulara este de
forma:
. (65)
(66)
Solutia particulara satisface ecuatia diferentiala pentru orice valori . Se iau doua
; (67)
. (68)
. (70)
: - coeficient de amortizare si
; (69’)
si
. . (70’) . Din expresiile legilor de miscare (64) si
(65) se poate observa ca oscilatia naturala are pulsatia de la miscarea amortizata pe
apa linistita si amplitudinea variabila dupa o lege exponentiala, iar oscilatia fortata are
pulsatia valului si amplitudinea constanta data de relatia (69).
. (71)
Fig. 4
Punctele de extem ale factorului de amplificare se obtin din egalarea cu zero a
notatiile si .
si
. (73)
(74)
b) Pentru si ;
c) Pentru si ;
d) Pentru si .
nava :
. (75)
. (76)
, (77)
(78)
. (79)
. (81)
Fig. 6
; , (82)
. (83)
Din cele doua relatii si din graficul din figura 6 se poate vedea ca valoarea maxima
a factorului de amplificare scade cu cresterea coeficientului de amortizare si se
deplaseaza spre dreapta in raport cu .
Fig. 7
; (84)
; (85)
momentul fortelor de rezistenta ale apei antrenata in miscare
; (86)
; (87)
; (88)
. (89)
, (90)
unde
, (92)
unde:
);
, (93)
unde:
, (94)
unde este masa de apa specifica antrenata de nava, care se calculeza cu relatia
, (95)
. (96)
. (97)
(98)
Se noteaza
(99)
(100)
cu radacinile imaginare:
si solutia ecuatiei diferentiala
(101)
si
,
(102)
, (103)
, (105)
(106)
, (107)
, (108)
, (109)
unde:
, (110)
M masa navei;
coeficient adimensional pentru amplitudini mici
si pentru amplitudini mari.
. (111)
, (112)
, (113)
(
115)
rezulta radacinile:
, (116)
Daca se noteaza:
, (117)
. (118)
este , obtinandu-se si
, (120)
; (121)
, (122)
. (123)
sau:
, (124)
si perioada
. (125)
. (126)
(128)
. (129)
. (130)
(131)
Solutia particulara satisface ecuatia diferentiala pentru orice valori . Se iau doua
; (132)
. (133)
. (135)
; (134’)
si
. (136)
(137)
Fig. 10
Din reprezentarea grafica a defazajului (fig. 10) se pot observa urmatoarele cazuri:
c) Pentru ;
d) Pentru .
Deplasarea axei de tangaj de-a lungul navei se explica prin faptul ca rezistenta
apei este diferita din cauza formelor diferite ale navei la prova si pupa. Dar de obicei, in
urma tangajului, pupa se afunda mai mult fiind avantajos din punct de vedere al
functionarii elicei.
Cand lungimea navei este mare in raport cu lungimea hulei oscilatiile miscarii de
tangaj pot fi mari, viteza relativa a navei in raport cu hula fiind astfel importanta.
Daca nava merge cu valuri din prova si cu viteza mare, tangajul va creste. Nava
inainteaza in acest caz mai incet, cu variatii bruste de viteza. Daca nava este mult iesita
din apa, scade periculos stabilitatea transversala, iar cand se afunda se pot produce
socuri violente ce pot provoca avarii serioase corpului navei si incarcaturii din nava.
Daca nava merge cu valuri din pupa, efectele de mai sus sunt atenuate, insa
pozitia relativa a navei in raport cu hula variaza mai incet.
Cand viteza v a navei este egala cu viteza c a hulei, nava ramane mult timp in
aceeasi pozitie fata de hula, situatie periculoasa privind stabilitatea transversala si
guvernarea navei.
Cand nava se gaseste pe doua creste de val, este un caz destul de periculos
deoarece apar eforturi mari ce actioneaza asupra corpului navei si care solicita excesiv
materialul.
OSCILATIA VERTICALA A NAVEI
Fig. 11
; (138)
Forta de flotabilitate, aplicata in centrul de carena B
; (3.139)
; (140)
; (141)
. (142)
, (143)
. (144)
, (146)
, (147)
, (148)
(144’)
si (14
5’)
Aceste doua ecuatii diferentiale ale oscilatiei verticale, in coordonate absolute si relative
se scriu in final sub forma:
, (149)
, (150)
unde:
. (151)
. (152)
(153)
Daca se
noteaza (15
4)
(155)
si solutia:
(156)
, (1
57)
, (158)
, (160)
aproximative:. , (161)
, (162)
, (163)
, (164)
, (165)
, (166)
, (167)
unde:
. (168)
, (169)
. (170)
. (172)
Rezulta si .
, (173)
. (174)
; (175)
, (176)
, (178)
Fig. 12
si perioada
. (179)
Amplitudinea descreste la o perioada de timp cu valoarea decrementului
logaritmic:
. (180)
. (181)
. (182)
(183)
. (184)
. (185)
. (186)
(187)
Solutia particulara satisface ecuatia diferentiala pentru orice valori . Se iau doua
(188)
. (189)
. (190)
Daca se noteaza
: - coeficient de amortizare si
; (190’)
si .
(191’) . Din expresiile legilor de miscare (185) si (186) se poate observa ca
oscilatia naturala are pulsatia de la miscarea amortizata pe apa linistita si amplitudinea
variabila dupa o lege exponentiala, iar oscilatia fortata are pulsatia valului si
amplitudinea constanta data de relatia (190).
. (192)
. (193)
si
. (194)
(195)
Din reprezentarea grafica a defazajului (fig. 14) se pot observa urmatoarele cazuri:
b) Pentru si ;
c) Pentru si ;
d) Pentru si .