CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

CAPITOLUL 3

CALCULUL REZISTENŢEI LA ÎNAINTARE

ŞI A PROPULSIEI

3.1. COMPONENTELE REZISTENŢEI LA ÎNAINTARE

Rezistenţa totală la înaintare a navei (RT) reprezintă proiecţia rezultantei

forţelor hidro-aerodinamice care acţionează asupra navei, pe direcţia vitezei de
deplasare şi se opun mişcării de avans. Forţele hidro-aerodinamice apar datorită
presiunilor şi tensiunilor tangenţiale care acţionează pe suprafeţele imerse şi
emerse ale corpului navei aflat în mişcare şi sunt influenţate de o serie de factori:
regimul de navigaţie, formele navei, valoarea vitezei navei, direcţia curgerii faţă de
planul diametral, prezenţa vântului, valurilor sau a curenţilor marini.
Regimul de navigaţie se defineşte pe baza numărului Froude ( Fn ), 

calculat cu volumul real al carenei navei (  ), cu specificaţia că viteza navei se

introduce în m/s:

34
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

v 8,18
Fn    0,037
g  1/ 3
9,81 149801 / 3

(3.1)

Numărul Froude este subunitar, prin urmare nava se află în regim de

deplasament (greutatea navei este echilibrată de forţa de împingere).

Rezistenţa totală la înaintare este alcătuită din următoarele componente:

RT  RW  RV  R APP  R A  R AW (3.2)

unde: RW - rezistenţa de val ;

RV - rezistenţa de vâscozitate ;
RAPP - rezistenţa apendicilor;
RA - rezistenţa aerodinamică a părţii emerse;
RAW - rezistenţa adiţională în valuri.

În ipoteza carenei nude a navei, schema generală a descompunerii

componentelor hidrodinamice de rezistenţă la înaintare conform [1] este
prezentată în Figura 3.1.

Pe nivelul I este prezentată descompunerea componentelor în ipoteza

Froude, şi anume rezistenţa la înaintare reprezintă suma dintre rezistenţa de
frecare a plăcii plane echivalente RF0 şi rezistenţa reziduă RR:

R  RF 0  RR (3.3)

Toate componentele care depind de numărul Froude sunt înglobate în

rezistenţa reziduă, inclusiv componenta de formă a rezistenţei de frecare care
depinde de numărul Reynolds. Rezistenţa de frecare a plăcii plane echivalente

35
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

depinde de numărul Reynolds. Dacă se adaugă efectul de formă al rezistenţei de

frecare la rezistenţa de frecare a plăcii plane echivalente se obţine rezistenţa de
frecare a carenei navei RF, care depinde de vâscozitatea fluidului. Tensiunile
tangenţiale de frecare iau naştere prin adeziunea particolelor de fluid pe suprafaţa
carenei.

În nivelul II, rezistenţa la înaintare este alcătuită din rezistenţa de presiune

şi rezistenţa de frecare a carenei, care înglobează şi efectul de formă. Rezistenţa
de presiune se datorează modificării distribuţiei câmpului de presiune de-a lungul
corpului navei, datorită existenţei stratului limită şi a fenomenului de desprindere a
acestuia, fenomen însoţit de apariţia unor vârtejuri puternice.

Pe nivelul III, rezistenţa la înaintare este suma dintre rezistenţa de val

propriu RW, şi rezistenţa de vâscozitate RV. Suma dintre rezistenţa de frecare a
carenei RF şi partea vâscoasă a rezistenţei de presiune Rpv, formează rezistenţa
de vâscozitate Rv, iar ceea ce rămâne din rezistenţa de presiune se numeşte
rezistenţă de val Rw.

R  RW  RV  RWM  RWB  RPV  RF (3.4)

Rezistenţa de val RW este formată din rezistenţa valurilor generate la

deplasarea carenei RWM şi rezistenţa de spargere a valurilor RWB.

36
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Nivelul I Nivelul II Nivelul III

Figura 3.1 Componentele hidrodinamice ale rezistenţei la înaintare pentru cazul carenei nude

37
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

3.2. DETERMINAREA REZISTENŢEI LA ÎNAINTARE

3.2.1.Determinarea rezistenţei la înaintare utilizând

metoda Holtrop - Mennen

Metoda Holtrop - Mennen este o metodă de natură statistică şi are

următorul domeniu de aplicare în cazul petrolierelor:

Domeniul Fn  0,24 Fn  0,221

0,73  C p  0,85 C p  0,682
de aplicare al
5,1  LWL / B  7,1 LWL / B  140,1 / 21,4  6,547
metodei 2,4  B / T  3,2 B / T  2,892

Tabelul 3.1 Domeniul de aplicare al metodei Holtrop - Mennen

Rezistenţa totală la înaintare a navei se determină cu relaţia:

RT  RF (1  k1 )  R APP  Rw  RB  RTR  R A (3.5)

unde: RF - rezistenţa de frecare calculată conform formulei ITTC -1957;

(1+k1) - factorul de formă al carenei fără apendici;
RAPP - rezistenţa apendicilor;
RW - rezistenţa de val propriu;
RB -rezistenţa de presiune adiţională bulbului prova în apropierea
suprafeţei libere;
RTR - rezistenţa de presiune aditională a pupei oglindă imersată;
RA - rezistenţa de corelare dintre model şi navă.

Rezistenţa de frecare (RF)

38
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Conform formulei ITTC-1957, rezistenţa de frecare se calculează cu relaţia:

1 1
RF  C F     v 2  S  1,538  10 3   1,025  8,18 2  3832,792  198,143 kN  (3.6)
2 2

unde: CF - coeficientul rezistenţei de frecare

0,075 0,075
CF    1,537  10 3 (3.7)
 log Re 2 2
 log 0,962  10 9
2  2

Numărul Reynolds se determină cu relaţia:

v  LWL 8,17  140,1

Re    0,964  10 9
 1,191  10 6
(3.8)

 – densitatea apei (   1,025 [t/m 3 ] );

v – viteza navei (v  15,9  0,5144  8,18 [m/s] );
S – suprafaţa udată a corpului fără apendici;
– vâscozitatea cinematică

S  LWL  (2  T  B)  C M  (0,453  0,4425  C B  0,2862  C M 

(3.9)
 0,003467  B / T  0,3696  CW )  2,38  ABT / C B

S  140,1  (2  7,4  21,4)  0,982  (0,453  0,4425  0,675  0,2862  0,982 

 0,003467  21,4 / 7,4  0,3696  0,819)  2,38  14,08 / 0,675  3762,586m 2

ABT = 15,12 [m2] este aria secţiunii transversale a bulbului.

Factorul de formă al corpului fără apendici (1+k1)

Factorul de formă al corpului se calculează astfel:

39
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

1  k1  0,93  0,487118  c14  ( B / LWL )1, 06806  (T / LWL ) 0, 46106 

(3.10)
 ( LWL / L R ) 0,121563  ( L3WL / ) 0,36486  (1  C p ) 0, 604247

1  k1  0,93  0,487118  1  ( 21,4 / 140,1) 1, 06806  (7,4 / 140,1) 0, 46106 

 (140,1 / 44,471) 0,121563  (140,13 / 14980) 0,36486  (1  0,688)  0 , 604247  1,188

unde: c14  1  0,011  c pp  1  0,011  (0)  1

(3.11)
c pp = 0 pentru forme normale ale pupei navei;

Tipuri de forme pupa cpp

Forme “V” - 10
Forme normale 0
Forme “U”, cu pupă Hogner 10
Forme Pram, cu gondolă - 25

Tabelul 3.2 Valorile uzuale ale coeficientului cpp

LR - distanţa de la perpendiculara pupa la zona din care începe partea

cilindrică a navei şi se poate calcula cu relaţia:

L R  LWL  [1  C p  0.06  C p  l cb /(4  C p  1)] (3.12)

L R  140,1  [1  0,688  0.06  0,688  0.221 /(4  0,688  1)]  47,889  m

unde lcb reprezintă distanţa longitudinală a centrului de carenă faţă de jumătatea

lungimii plutirii de calcul, exprimată în procente din L WL.

x B  LWL 0,316  140,1

l cb   100   100  0,221  % (3.13)
2 2

Rezistenţa apendicilor (RAPP)

40
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Rezistenţa apendicilor se determină în funcţie de aria suprafeţei apendicilor

SAPP , cu relaţia:
v 2
R APP  C F   S APP (1  k 2 ) eq
2
1,025  8,18 2
R APP  1,538  10 3   20,735  1,5  1,528  kN 
2
(3.14)
unde: (1  k 2 ) eq  1,5 reprezintă factorul pentru cârma amplasată după etambou.

LWL  T 140,1  7,4

SAPP =   20,735 m2 aria udată a apendicilor (cârma)
c 50

Rezistenţa de val propriu (Rw)

Pentru numere Froude Fn  0,4, rezistenţa de val propriu se determină cu

relaţia:

d 2
RW  c1  c 2  c5    g    e [ m1 Fn  m4 cos( Fn )]
(3.15)

[ 2 , 044  0 , 2210 , 9  0.005 cos( 0 , 798 0 , 2212 )]

RW  1,698  0,669  0.997  1,025  9,81  14980  e

R w  53,702  kN 

în care:
c1  2223105  c 73, 78613  (T / B ) 1,07961  (90  i E ) 1,37565
c1  2223105  0,153 3, 78613   7,4 / 21,4   90  21,002 
1, 07961 1, 37565
 1,614

(3.16)

c7  B / LWL  21,4 / 140,1  0,153

i E - jumătatea unghiului dintre tangenta la plutire, în extremitatea prova;

41
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

i E  1  89  exp[( L WL / B) 0,80856  (1  C W ) 0,30484  (1  C p  0,02251 l cb ) 0, 6367 

(3.17)
( L R / B) 0, 34574  (100   / L3WL ) 0,16302 ] .

i E  1  89  exp[(140,1 / 21,4) 0 ,80856  (1  0,819) 0, 30484  (1  0,688  0,02251 0,221) 0 , 6367 

 ( 44,471 / 21,4) 0 ,34574  (100 14980 / 140,13 ) 0,16302 ]  18,426

1,89 c3
c2  e  e 1,89 0 , 0453
 0,653 (3.18)

c 3  0,56  A 1BT
,5
/[B  T  (0,31  A BT  TF  h B )] (3.19)
c 3  0,56  14,081,5 /[ 21,4  7,4  (0,31  14,08  7,4  4,44 )]  0,0508

hB  0,6  T f  4,44 m , unde hB este cota centrului suprafeţei transversale a bulbului

c 5  1  0,8  AT /( B  T  C M )  1  0,8  0,564 /  21,4  7,4  0,982  0,999

(3.20)

  1,446  C p  0,03  LWL / B pentru L WL / B  12

(3.21)
  1,446  0,688 - 0,03 140,1 / 21,4  0,798

d = - 0,9;

m1  0,0140407  LWL / T  1,75254  1/ 3 / LWL  4,79323  B / LWL  c16

(3.22)
m1  0,0140407  140,1 / 7,4  1,75254  149801 / 3 / 140,1  4,79323 
 21,4 / 140,1  1,27  2,049

c16  8,07981 C p - 13,8673  C 2P  6,984388  C3P

 8,07981 0,688  13,8673  0,6882  6,984388  0,6883  1,27 pentru C p  0,8

(3.23)
 1,69385  0,4  e  0, 0340, 221   0,005
3 , 29 3 , 29
m4  c15  0,4  e ( 0, 034Fn )
(3.24)

c15  1,69385 pentru L3WL /   512  L3WL /   145

(3.25)

42
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Rezistenţa presiunii adiţionale datorate bulbului prova (RB)

Rezistenţa presiunii adiţionale datorate prezenţei bulbului se calculează cu

relaţia:

2
R B  0,11  e ( 3 pB )  Fni3  ABT
1, 5
   g /(1  Fni2 ) (3.26)

( 32 , 84 2 )
R B  0,11  e  1,497 3  14,081, 5  1,025  9,81 /(1  1,497 2 )
R B  54,030[ kN ]

unde:
p B  0,56  A1BT/ 2 /(TF  1,5  hB )  0,56  14,081 / 2 /(7,4  1,5  4,44)  3,47
(3.27)

Fn i  v /[ g  (TF  hB  0,25  ABT

1/ 2
)  0,15  v 2 ]1 / 2 (3.28)

Fn i  8,18 /[9,81  (7,4  4,44  0,25  14,081 / 2 )  0,15  8,18 2 ]1 / 2 )  1,524

Rezistenţa de presiune aditională a pupei oglindă imersată (RTR)

Rezistenţa de presiune adiţională a pupei oglindă imersată se calculează

astfel:
  v2 1,025  8,182
RTR  c6   AT  0   0,564  0[kN ] (3.29)
2 2
unde: c6  0 pt FnT>5

FnT  v /[2  g  AT /( B  B  CW )]1/ 2 (3.30)

FnT  8,18 /[2  9,81  0,564 /(21,4  21,4  0,819)]1/ 2  15,34

Rezistenţa adiţională de corelare între model şi navă (RA)

Rezistenţa adiţională de corelare între model şi navă reprezintă efectul

rugozităţii corpului şi al rezistenţei aerodinamice a părţii emerse a corpului navei la
43
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

o viteză nulă a vântului. Determinarea rezistenţei se realizează în funcţie de

suprafaţa udată totală a corpului navei, astfel:

  v2 1,025  8,18 2
RA  C A  ( S  S APP )  4,463  10  4   (3886,168  20,735)
2 2
R A  57,825[kN ]

(3.31)

unde:
C A  0,006  ( LWL  100) 0,16  0,00205  0,003  ( LWL / 7,5)1 / 2  C B4  c 2  (0,04  c 4 ) 3.32)
C A  0,006  (140,1  100) 0,16  0,00205  0,003  (140,1 / 7,5)1/ 2  0,6754  0,669 
 (0,04  0,04)  4,463  104

c4  0,04 pentru TF /L WL  0,04 ; TF /LWL  0,04 (3.33)

Compenentele RT Simbol Valoare calculata [kN]

Rezistenţa de frecare RF 198,143
Factorul de formă al carenei fără apendici (1+k1) 1,188
Rezistenţa apendicilor RAPP 1,528
Rezistenţa de val propriu Rw 53,702
Rezistenţa de presiune adiţională a bulbului RB 54,030
Rezistenta de presiune aditională a pupei oglindă RTR 0
Rezistenţa de corelare model-navă RA 57,825
Rezistenţa totală RT 402,522

Tabelul 3.3 Componentele rezistenţei la înaintare

3.2.2. Determinarea rezistenţei la înaintare utilizând

44
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

programul MICHIGAN

Programul MICHIGAN calculează rezistenţa la înaintare pe baza aceleaşi

metode Holtrop - Mennen utilizată la paragraful 3.2.1.

Date de intrare în program

Length of Waterline LWL (m) = 140,10

Maximum Beam on LWL (m) = 21,40
Depth at the Bow (m) = 0,00

Mean Draft (m) = 7,40

Draft Forward (m) = 7,40
Draft Aft (m) = 7,40

Block Coefficient on LWL CB = 0,6700

Prismatic Coefficient on LWL CP = 0,6823
Midship Coefficient to LWL CM=CX = 0,9820
Waterplane Coefficient on LWL CWP = 0,7570

Center of Buoyancy LCB (% LWL; + Fwd) = 5.0000

Center of Buoyancy LCB (m from FP) = 63,05
Molded Volume (m^3) = 14864,6

Water Type = Input by User

Water Density (kg/m^3) = 1025,87
Kinematic Viscosity (m^2/s) = 0.1191E-05

Appendage Total SAPP(1+k2) (m^2) = 31,10

Bow Thruster Tunnel CBTO*DT^2 (m^2) = 0,0000

Bulb Section Area at Station 0 (m^2) = 15.12

45
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Vertical Center of Bulb Area (m) = 4.52

Transom Immersed Area (m^2) = 0,000

Stern Type = Normally Shaped
Design Margin on RT,PE,REQ.THR (%) = 0,00
Propulsion Type = SS, Conv.

Propeller Diameter (m) = 5,19

Propeller Expanded Area Ratio Ae/Ao = 0,7000

Wetted Surface (m^2) = 3763,67

Half Angle of Entrance (deg) = 22,79

Date de ieşire

v [Nd] v [m/s] Fn CF CR CA RF [N]

13,90 7,15 0,1929 0,001564 0,000967 0,000446 154343,0
14,90 7,67 0,2068 0,001550 0,001044 0,000446 175814,3
15,90 8,18 0,2207 0,001538 0,001152 0,000446 198591,4
16,90 8,69 0,2346 0,001526 0,001286 0,000446 22664,8
17,90 9,21 0,2484 0,001516 0,001428 0,000446 248025,6
18,90 9,72 0,2623 0,001505 0,001615 0,000446 274665,6
19,90 10,24 0,2762 0,001496 0,001895 0,000446 302577,2
20,90 10,75 0,2901 0,001487 0,002211 0,000446 331753.0
Tabelul 3.4 Viteza, coeficienţii de frecare şi rezistenţa de frecare

v [Nd] RF*k1 [N] RAPP RW [N] RB [N] RTR [N] RA [N] RAIR [N]
13,90 27892,4 0 20964,2 46574,9 0,0 44050,8 0,0
14,90 31772,6 0 36138,3 50461,8 0,0 50617,0 0,0
15,90 35888,8 0 58786,9 54124,8 0,0 57639,2 0,0
16,90 40239,3 0 89911,5 57565,6 0,0 65117,4 0,0
17,90 44822,4 0 128177,3 60790,0 0,0 73051,7 0,0
18,90 49636,7 0 181296,8 63806,2 0,0 81441,8 0,0
19,90 54680,8 0 262036,6 66624,2 0,0 90288,0 0,0
20,90 59953,3 0 366361,3 69254,9 0,0 99590,2 0,0
Tabelul 3.5 Componentele rezistenţei totale la înaintare

46
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

v [Nd] RT[N] PE[kW] w t REQ.THR [N] etaH etaRR

13,90 293825,3 2101,06 0,2535 0,1859 360904,5 1,0906 0,9931
14,90 344804,1 2642,98 0,2532 0,1859 423521,5 1,0902 0,9931
15,90 405031,2 3312,99 0,2529 0,1859 497498,2 1,0898 0,9931
16,90 475498,6 4134,00 0,2527 0,1859 584053,0 1,0894 0,9931
17,90 554866,9 5109,48 0,2525 0,1859 681540,9 1,0891 0,9931
18,90 650847,2 6328,13 0,2522 0,1859 799433,0 1,0889 0,9931
19,90 776206,8 7946,31 0,2520 0,1859 953411,8 1,0885 0,9931
20,90 926912,6 9965,98 0,2518 0,1859 11385236,1 1,0882 0,9931
Tabelul 3.6 Rezistenţa totală la înaintare, puterea efectivă, coeficienţii de sucţiune,
coeficienţii de siaj, şi împingerea necesară

3.2.3. Compararea celor două metode pentru determinarea

rezistenţei la înaintare Holtrop - Mennen şi Michigan

Pentru a observa diferenţa pe componente a rezistenţei totale la înaintare a

fost efectuată metoda Holtrop - Mennen pentru o gamă de 8 viteze şi comparată
cu rezultatele furnizate de programul Michigan. Rezultatele pot fi observate în
tabelele 3.7. şi 3.8 şi figura 3.2.

47
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Compenentele RT Simbol [kN] 13.9 [Nd] 14.9 [Nd] 15.9 [Nd] 16.9 [Nd] 17.9 [Nd] 18.9 [Nd] 19.9 [Nd]
Rezistenţa de frecare RF 154.1843 175.6335 198.3872 222.4358 247.7705 274.3831 302.266
Rezistenţa apendicilor RAPP 1.275 1.452 1.640 1.839 2.048 2.268 2.499
Rezistenţa de val propriu Rw 20.90393 36.03786 58.62709 89.67758 127.8562 180.8351 261.3576
Rezistenţa de presiune adiţională 46.54235 50.42719 54.08827 57.52735 60.75015 63.76497 66.58171
datorată bulbului RB
Rezistenţa de presiune adiţională
datorată imersării pupei oglindă RTR 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Rezistenţa de corelare model-navă RA 44.00551 50.565 57.58001 65.05054 72.97658 81.35815 90.19524
Rezistenţa totală RT 293.4914 344.3939 404.5236 474.877 554.1162 649.912 775.0086
Tabelul 3.7 Componentele rezistenţei la înaintare calculate pentru o gamă de viteze cu metoda HOLTROP - MENNEN

Compenentele RT Simbol [kN] 13.9 [Nd] 14.9 [Nd] 15.9 [Nd] 16.9 [Nd] 17.9 [Nd] 18.9 [Nd] 19.9 [Nd]
Rezistenţa de frecare RF 157.282 179.162 202.373 226.904 252.748 279.895 308.070
Rezistenţa apendicilor RAPP 1.276 1.453 1.642 1.841 2.050 2.270 2.501
Rezistenţa de val propriu Rw 21.738 37.474 60.964 93.234 132.927 188.078 271.864
Rezistenţa de presiune adiţională
datorată bulbului RB 41.225 44.734 48.049 51.169 54.098 56.843 59.412
Rezistenţa de presiune adiţională
datorată imersării pupei oglindă RTR 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Rezistenţa de corelare model-navă RA 44.889 51.580 58.736 66.357 74.442 82.992 92.007
Rezistenţa totală RT 293.825 344.804 405.031 475.498 554.866 650.847 776.206
Tabelul 3.8 Componentele rezistenţei la înaintare calculate pentru o gamă de viteze cu programul MICHIGAN

48
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Figura 3.2 Diagrama comparativă a metodelor Holtrop – Mennen şi Michigan

3.3. DETERMINAREA PUTERII LA FLANŞA MOTORULUI

Puterea la flanşa motorului PB se mai numeşte puterea utilă sau puterea

efectivă şi reprezintă puterea măsurată la flanşa de cuplare a motorului cu linia de
arbori. Propulsorul transformă puterea instalată la bordul navei într-o forţă de
împingere ce pune nava în mişcare. Împingerea navei este realizată datorită
accelerării fluidului de către propulsor.

3.3.1. Calculul coeficienţilor de propulsie

Calculul coeficienţilor de propulsie se determină conform [2] folosind

metoda Holtrop - Mennen, astfel:

49
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Coeficientul de siaj (w):

L wl  CV 
w  c 9  c 20  C v   0,050776  0,93405  c11  
TA  (1  C P1 ) 
1/ 2 (3.34)
 B 
 0,27915  c 20     c19  c 20
 L wl  (1  C P1 ) 

140,1  0,002283 
w  15,486  1  0,002283   0,050776  0,93405  1,429  
7,4  (1  0,677) 
1/ 2
 21,4 
 0,27915  1     0,051  1
140,1  (1  0,677 ) 
w  0,274

unde:
c 9  c8 , pentru c8  28  c8  14,993

c8  B  S /  Lwl D e TA  , pentru B / Ta  5

 c8  21,4  3886,168 /(140,1  5,18  7,4)  14,993

(3.35)

c 20  1  0,015  c pp  1  0,015  0  1 (3.36)

c11  T A / De , pentru T A / De  2 ;TA / De  1,429  c11  1,429

(3.37)
c19  0,12997 /(0,95  C B )  0,11056 /(0,95  C P ) , pentru C P  0,7 
c19 = 0,0508 (3.38)

C P1  1,45  C P  0,315  0,0225  l cb

C P1  1,45  0,688  0,315  0,0225  0,221
C P1  0,682

Cv – coeficientul de rezistenţă vâscoasă

CV  C F (1  k )  C A  CV  0,001538  1,194  0,000446  CV  0,002274 (3.40)

50
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

1+k – factorul de formă al corpului navei cu apendici

 
1  k  1  k1   1  k 2  eq  (1  k1 )  S APP /  S  S APP 
1  k  1,193  (1,5  1,193)  20,735 /(3886,168  20,735)
1  k  1,1893

(3.41)

Coeficientul de sucţiune (t):

t  0,25014  ( B / LWL ) 0, 28956  ( B  T / De ) 0, 2624 /(1  C P  0,0225  l cb ) 0, 01762  0,0015  c pp

t  0,25014  (21,4 / 140,1) 0, 28956  ( 21,4  7,4 / 5,18 ) 0, 2624 /(1  0,688  0,0225  0,221) 0, 01762  0,0015  0
t  0,186

Randamentul relativ de rotaţie ( R):

 R  0,9922  0,05908  A E / A 0  0,07424  (C P  0,0225  l cb ) (3.43)

 R  0,9922  0,05908  0,676  0,07424  (0,688  0,0225  0,221)
 R  0,9997

Ae (1,3  0,3  Z )  T (1,3  0,3  4)  499,549

 K   0,2
A0 ( p0  pv )  De (100000  2300)  5,18
(3.44)
Ae
 0,676
A0

unde: Ae - aria palelor elicei

A0 – aria discului elicei
Z = 4 pale
p0 = 100000 [Pa] (presiunea atmosfericã)
pv = 2300 [Pa] (presiunea de vaporizare a apei la temperatura de 15 oC)
T – împingerea
K = 0,2 (adoptat)

51
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Viteza de avans (vA):

v A  v  (1  w)  8,18  (1  0,284)  5,856  m / s  (3.45)

Coeficientul influenţei corpului ( H):

1 t 1  0,187
H    1,135
1  w 1  0,284

(3.46)

Coeficientul de propulsie Simbol Valoarea Unitate de masurã

Coeficientul de siaj w 0.284 -
Coeficientul de suctţiune t 0.187 -
Randamentul relativ de rotaţie ηR 1.003 -
Viteza de avans vA 5.856 [m/s]
Coeficientul influenţei corpului ηH 1.135 -

Tabelul 3.9 Coeficienţii de propulsie

3.3.2. Proiectarea preliminară a elicei

Pentru proiectarea preliminară a elicei este utilizată diagrama B 4.70 din

seria elicelor B - Wageningen cu 4 pale şi raportul de disc expandat AE / A0  0,7 .
Etapele proiectării elicei sunt:

 Se calculează parametrul de proiectare pentru curba de turaţie optimă:

 1,025
k d  De  v A   5,18  5,856   1,374 (3.47)
T 499,549

52
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

RT 406,133
unde: T   499,549  kN 
1  t 1  0,187
(3.48)

 Corespunzător valorii kd se determină o primă valoare a avansului relativ

din diagrama kT - J:

J I  0,57

 Se calculează turaţia optimă a elicei :

vA 5,856
noptim    1,983  rot / s   119,00  rot / min  (3.49)
J  De 0,57  5,18

 Se calculează parametrul de proiectare folosind turaţia optimă:

1/ 4 1/ 4
vA    5,856  1,025 
kn        0,885 (3.50)
noptim  T  1,983  499,549 

 Corespunzător valorii kn se determină cea de-a doua valoare pentru avansul

relativ din diagrama KT-J:

J 1  0,54

 Se calculează diametrul optim al elicei în apă liberă:

vA 5,856
De optim    5,468  m (3.51)
J 1  noptim 0,54 1,983

 Se calculează diametrul elicei în pupa navei:

53
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

De optim pupa  0,95  De optim  0,95  5,468  5,194  m

(3.52)
 Se recalculează diametrul de avans:

va 5,856
J2    0,568
nopt  Deoptimpp 1,193  5,194

(3.53)

 Se calculează coeficientul de împingere kT:

T 499,549
kT    0,17
 n 2
optim  De optim pupa 1,025 1,1932  5,194 4
4

(3.54)

 Se intră din nou în digrama kT - J cu valorile kT si J2 şi se scot:

P/D = 0,86 – reprezintă raportul de pas

η0 = 0.6 – randamentul elicei în apă liberă

 Se calculează kq coeficientul momentului rezistiv; se intră în diagrama cu J2

şi P/D.

kq = 0,025

3.3.3 Calculul preliminar al puterii de propulsie

Cunoscând rezistenţa totală la înaintare R T se calculează :

 Puterea efectivă de remorcare PE :

PE  RT  v  1  M    PE  406,133  8,18  1  0,1  3661,63  kW 

(3.55)

54
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

unde: M   10% reprezintă rezerva de proiectare.

 Puterea disponibilă la elice PD:

PE 3661,63
PD    5551,15  kW 
 D  n prop 0,66 1

(3.56)

unde: nprop – numărul propulsoarelor;

 D - coeficient cvasipropulsiv ce se calculează cu relaţia :

 D   0  R  H  0,58  1,003  1,135  0,66 (3.57)

 Puterea la flanşa motorului PB:

PD 5551,15
PB    6503,221 kW 
 ax  (1  M s ) 0,97  (1  0,15)
(3.58)
unde:  ax  0,97 randamentul liniei de axe;
Am efectuat aceleași calcule comparativ si cu programul PHP pentru
a face o comparație:
Prima data am rulat programul ”Open water Propeller” pentru a afla
valoarea raportului P/D și ceilalalți coeficienți:

55
CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

Input Data:
Ship speed(v): 15.90 Kn
Wake coefficient(w): 0.274
Propeller diameter(Dp): 5.194 m
Required thrust for one propeller(Tp): 495.000 kN
Blades number(z): 4
Blade area ratio(Ae/A0): 0.70

Output Data:
Pitch ratio(P/D): 0.867
Propeller pitch: 4.501 m
Propeller thrust(Tp): 495.000 kN
Advance coefficient(J): 0.576
Thrust coefficient(kT): 0.168
Torque coefficient(kq): 0.026
Propeller efficiency(eta0): 0.603
Propeller revolution(np): 119.117 rpm

56
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

A urmat rularea programului ”Power Prediction” în care am

introdus valorile Rezistenței la înaintare rulate tot cu platforma PHP, și
am aflat astfel puterea la fanșă a motorului ce urmează ales.

57
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

3.3.4. Alegerea motorului principal

Pe baza puterii necesare la flanşa motorului, acum se poate alege motorul

principal. Motorul ales este MAN B&W – G40Me-C9 (Figura 3.3) conform [4] şi are
următoarele caracteristici:
- puterea P = 6600 [kW]
- turaţia n = 125 [rot/min]
- 6 cilindri

58
 CALCULUL REZISTENTȚ EI LA IÎNAINTARE SȚ I A PROPULSIEI

- consumul specific de combustibil = 175.5 [g/kWh]

-
După ce a fost ales motorul principal, se observă că turaţia motorului din
catalog nu corespunde cu turaţia elicei n prop = 119[rot/min], prin urmare se vor
relua calculele la elice pentru noua turaţie n = 125 [rot/min]. Rezultatele obţinute
cu noua turaţie sunt prezentate în Tabelul 3.10.

Caracteristicile elicei Simbolul Valoarea Unitatea de masură

Turaţia optimă nopt 2,15 [rot/min]
Avansul relativ J 0,558 -
Diametrul optim De optim 5,139 [m]
Tabelul 3.10 Diametrul optim al elicei calculat cu noua turaţie

L [mm] 5712
A [mm] 700
B [mm] 3,020
B1 [mm] 2,9242
C [mm] 1,039
H1[mm] 8,700
H2 [mm] -

Figura 3.3 Dimensiunile motorului

59