Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din

Galati

radu.bosoanca@ugal.ro

Metoda Holtrop Mennen

Tipuri de nave si limite de aplicabilitate:

 petroliere, vrachiere (Fn £ 0.24; 0.73£ Cp £0.85; 5.1£ LWL/B £ 7.1; 2.4 £
B/T £ 3.2);
 portcontainere, distrugătoare (Fn£0.45; 0.55£Cp£0.67; 6.0£LWL/B£ 9.5;
3.0£B/T£ 4.0);
 traulere, costiere, remorchere (Fn £0.38; 0.55£Cp£0.65; 3.9£LWL/B£ 6.3;
2.1£ B/T £ 3.0).
Obseratie: Metoda se poate aplica şi în afara acestor limite, dar precizia
scade.
- Lungimea intre perpendiculare LBP= 138.9 m
- Lungimea la plutire LWL= 146.2 m
- Laţimea navei B= 22.7 m
- Pescajul T= 7.3 m
- Abscisa centrului de carena BJ=-0,65 xB= -1.324 m
- Aria suprafetei plutirii AWL 2548,8 m2
- Aria sectiuni maestre AM= 163.2 m2
- Aria sectiuni transversale a bulbului ABT= 17 m2
- Cota centrului suprafeţei secţiunii transversale a bulbului
hB= 2,3 m
(hB=0,6TF)
- Deplasamentul volumetric Ñ= 14668.0 m3
- Vascozitatea cinematica pt apa sarata la 15o n= 1.18831. 10-6 m2/s
- Viteza navei v= 10.083 m/s

Conform acestei metode, rezistenţa totală la înaintare a navei se determină cu relaţia :

Rt  R F (1  k1 )  R APP  RW  R B  RTR  R A
RB este rezistenţa de presiune adiţională a bulbului prova
RTR este rezistenţa de presiune adiţională a pupei oglindă imersată
Verificarea domeniilor de aplicabilitate

v
Fn  , v-[m/s]
g  LWL
Ñ
CB 
LWL  B  T
LWL
B
B
T
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

radu.bosoanca@ugal.ro

Rezistenţa de frecare:
Calculul numarului Reynolds, Rn:
v  LWL
Rn  (viteza in m/s) (12)
n
Calculul coeficientul rezistentei de frecare CF cu formula ITTC 1957:
0.075
CF  (13)
(lg Rn  2) 2
Calculul ariei suprafetei udate a corpului fara apendici, S:
S  L WL  (2  T  B)  C M  (0,453  0,4425  CB  0,2862  C M 
 0,003467  B / T  0,3696  C W )  2,38  A BT / CB
Calculul rezistentei de frecare a carenei fară apendici, R F :
1
RF  C F     v 2  S
2
Dacă densitatea  se exprimă în [Kg/m3], viteza v în [m/s] şi aria S în [m 2], atunci
rezistenţa la înaintare se obţine în [N].
Calculul factorului de formă al corpului fără apendici (1+k1) se calculează astfel:
1  k1  0,93  0,487118  c14  ( B / L WL )1, 06806  (T / L WL ) 0, 46106 
 (L WL / L R ) 0,121563  ( L3WL / Ñ)0 ,36486  (1  C p )  0, 604247
c14  1  0,011  c pp Unde Cpp este in functie de forma corpului:
,
Tip corp cpp
forme V -10
forme normale 0
forme U, pupa Hogner 10
forme Pram, pupa gondola -25
LR - distanţa de la perpendiculara pupa la zona din care începe partea cilindrică a navei şi
se poate calcula cu expresia:
L R  L WL  [1  C p  0.06  C p  lcb /(4  C p  1)]
lcb reprezintă distanţa longitudinală a centrului de carenă faţă de jumătatea lungimii
plutirii de calcul, exprimată în procente din LWL
Observatie: Dacă centrul de carenă se află în pupa faţă de jumătatea lungimii plutirii de
calcul, atunci valoarea lcb se consideră negativă.
Rezistenta apendicilor:
1
R APP  C F     v 2  S APP  (1  k 2 )
2
- calculul ariei suprafetei udate a apendicilor (cârma):
L T
S APP  WL (c=50…70 pentru cargouri rapide cu o elice) (6)
c
Calculul factorului de forma echivalent, al apendicilor, 1+k2:
(1+k2)=1.3….4.0 se recomanda 1.4
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

radu.bosoanca@ugal.ro

calculul rezistentei apendicilor, RAPP:

1
R APP  C F     v 2  S APP  (1  k 2 )
2

Rezistenţa de val (propriu) se determină cu următoarea expresie, valabilă pentru numere

Froude Fn £ 0.4(cu LWL) :
d 2
RW  c1  c2  c5    g  Ñ  e[ m1 Fn  m4 cos(  Fn )]

In care:
c1  2223105  c37, 78613  (T / B)1, 07961  (90  i E ) 1,37565
1,89 c 3
c2  e
c 3  0,56  A1BT
,5
/[B  T  (0,31  A BT  TF  h B )]

TF /L WL , pentru TF /L WL £ 0,04 ;

c4  
 0,04 , pentru TF /L WL  0,04 .
c 5  1  0,8  A T /(B  T  C M )
0,229577  ( B / L WL ) 0 , 33333, pentru B/LWL £ 0,11 ;

c7   B/LWL , pentru 0,11 B/LWL £ 0,25 ;
 0,5 - 0,0625  L WL / B, pentru B/L WL  0,25 ;

Parametrul c2 ţine cont de reducerea rezistenţei de val datorită prezenţei bulbului prova.
Coeficientul c5 exprimă influenţa pupei oglindă asupra rezistenţei de val. Mărimea A T
reprezintă aria secţiunii transversale imerse a pupei oglindă la viteză nulă, considerati o
valoare intre 0.0001 si 10 m2. Mărimea hB reprezintă cota centrului suprafeţei secţiunii
transversale a bulbului (de arie ABT), măsurată de la planul de bază, iar T F este pescajul
prova al navei
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

radu.bosoanca@ugal.ro

Mărimea hB nu trebuie să depăşească o limită superioară egală cu 0,6TF,

iar d=-0,9
Unghiul dintre tangenta la plutire, în extremitatea prova şi planul diametral reprezintă
jumătatea unghiului de intrare al plutirii (grade), se notează cu i E şi se poate determina cu
relaţia :
i E  1  89  exp[( LWL / B ) 0,80856  (1  CW ) 0,30484  (1  C p  0,02251 l cb ) 0,6367 
( LR / B ) 0,34574  (100  Ñ / L3WL ) 0,16302 ] .

1, 446  C p  0,03  L WL / B , pentru L WL / B  12 ;

  
 1,446  C p  0,03 , pentru L WL / B  12 ;
m1  0,0140407 L WL / T  1,75254  Ñ1 / 3 / L WL  4,79323 B / L WL  c16

8,07981 Cp  13,8673  C2p  6,984388  C3p , pentru Cp £ 0,8 ;

c16  
 1,73014 - 0,7067  Cp , pentru Cp  0,8 ;
3 , 29
m 4  c15  0,4  e ( 0, 034 Fn )

 1,69385 , pentru L3WL / Ñ £ 512 ;


c15  - 1,69385  (L WL / Ñ1 / 3  8) / 2,36 pentru 512  L3WL / Ñ £ 1726,91
 0 , pentru L3WL / Ñ 1726,91 .

Rezistenţa de presiune adiţională datorată prezenţei bulbului se calculează cu
relaţia :
2
R B  0,11  e ( 3p B )  Fn 3i  A1BT,5    g /(1  Fn i2 )
în care, coeficientul pB ia în consideraţie emersarea provei, iar Fni este numărul Froude
bazat pe imersiune. Cele două mărimi se determină cu relaţiile :
p B  0,56  A1BT/ 2 /(TF  1,5  h B ) ;
Fn i  v /[g  (TF  h B  0,25  A 1BT/ 2 )  0,15  v 2 ]1 / 2 .
Rezistenţa de presiune adiţională datorată pupei oglindă se calculeaza cu relaţia :
  v2
R TR  c 6   AT
2
în care coeficientul c6 depinde de numărul Froude, FnT, bazat pe imersarea oglinzii pupa :

0,2  (1  0,2  Fn T ) , pentru Fn T £ 5 ;

c6  
 0 , pentru Fn T  5 ;
Fn T  v /[2  g  A T  /(B  B  C W )]1 / 2
Rezistenţa adiţională de corelare între model şi navă se poate determina în funcţie de
suprafaţa udată totală a corpului navei, cu formula
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

radu.bosoanca@ugal.ro

  v2
R A  CA  (S  S APP )
2
reprezintă efectul rugozităţii corpului, precum şi al rezistenţei aerodinamice a părţii
emerse a corpului navei la o viteză nulă a vântului.
Coeficientul CA se calculează cu relaţia :
C A  0,006  (L WL  100) 0,16  0,00205  0,003  ( L WL / 7,5)1 / 2  C 4B  c 2  (0,04  c 4 )
se determină cu relaţia :
Rt  R F (1  k1 )  R APP  RW  R B  RTR  R A

Calculul coeficientului de propulsie

Siajul reprezinta efectul actiunii corpului asupra elicei:
v  vA v
w  1 A
v v
Unde vA viteză de avans - viteza medie a curgerii din planul discului elicei
Coeficientul de siaj efectiv pentru nave cu o elice cu diametrul D e, cu pupă convenţională, se
poate determina cu ajutorul formulei :
L  CV 
w  c9  c 20  C V  WL  0,050776  0,93405  c11  
TA  (1  C P1 ) 
1/ 2
 B 
 0,27915  c 20     c19  c 20
 L WL  (1  C P1 ) 
unde diametrul preliminar al elicei De = 0.7 TA
c , pentru c 8 £ 28 ;
c9   8
 32 - 16/(c8 - 24) , pentru c 8  28 .

 B  S/(L WL  D e  TA ) , pentru B/TA £ 5 ;

c8  
S(7  B/TA - 25)/[LWL  D e  (B/TA - 3)] , pentru B/TA  5 .
c 20  1  0,015  c pp ;

 TA /D e , pentru TA / D e £ 2 ;
c11  
0,0833333  (TA /D e )  1,33333 , pentru TA / D e  2 ;
3
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

radu.bosoanca@ugal.ro

0,12997/(0,95 - C B ) - 0,11056/(0,95 - C p ) , pentru C P £ 0,7 ;

c19  
 0,18567/(1,3571 - C M )  0,71276  0,38648  C P , pentru C P  0,7 ;
C P1  1,45  C P  0,315  0,0225  l cb
Factorul de formă al corpului navei cu apendici se determină cu relaţia :
1  k  (1  k1 )  [(1  k 2 ) eq  (1  k1 )]  SAPP /(S  SAPP ) .
Coeficientul CV este coeficientul rezistenţei vîscoase :
C V  C F (1  k )  C A .
Obs. Se poate determina viteza de avans:
v A  v(1  w )
Calculul coeficientul de suctiune
Suctiunea este efectul actiunii elicei asupra rezistentei la inaintare a corpului

t  1 Rt / T
t reprezintă coeficientul de sucţiune
T este împingerea elicei
RT – rezistenta la înaintare a navei
Coeficientul de sucţiune, t, la nave cu o elice cu pupă de tip convenţional, se poate determina cu
formula :
t  0,25014  ( B / L WL ) 0 , 28956  ( B  T / D e ) 0 , 2624 /(1  C P  0,0225  l cb ) 0 , 01762  0,0015  c pp
Obs. Se poate calcula impingerea elicei

Calculul randamentului relativ de rotatie

Q kQ
R  0  0
Q kQ
unde
Q momentul rezistent al elicei aflată în pupa navei
Q0 momentul rezistent al elicei în apă liberă
Randamentul relativ de rotaţie, R, la navele cu o elice cu pupă convenţională, poate fi aproximat
cu expresia :

 R  0,9922  0,05908  A E / A 0  0,07424  (C P  0,0225  l cb )

în care AE/A0 este raportul de disc expandat (raportul dintre aria expandată a palelor A E şi aria
discului elicei A0=De2/4)
AE/A0 =0.7