Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

Capitolul 2. Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

2.1. Calculul dimensiunilor principale

2.1.1. Calculul lungimii navei L

Lungimea pe plutirea de plină încărcare (LCWL) este distanţa măsurată în P.D. între
punctul de intersecţie a CWL cu etrava şi cu etamboul. Lungimea între perpendiculare (Lpp) este
distanţa măsurată în P.D. între perpendiculara prova şi perpendiculara pupa. În cadrul lucrării se
va considera că cele două lungimi coincid, ele fiind notate în continuare cu L = LCWL = Lpp [m]
(vezi Fig. 2.1.).

Figura 2.1. Dimensiunile principale ale navei

Lungimea L se determină în funcţie de DW cu următoarea relaţie:

L  60 
DW
 m  0,025  L ; Rezultă L = 103.9 m
2,92

Observaţii : 1. Deadweight-ul DW se ia în [tdw], din tema de proiect (DW = 5.000 t.d.w.).

2. Lungimea poate varia în limitele sus-menţionate pentru încadrarea în gama de
viteze (criteriul Froude–notat Fn) şi pentru verificarea deplasamentului.
3. Se recomandă alegerea lungimii navei L [m] valoare întreagă (fără zecimale).

Se alege L =103,00 m

18
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

2.1.2. Calculul lăţimii navei B

În general, se foloseşte o singură lăţime a navei şi anume cea de la cuplul maestru B.

Lăţimea B este distanţa măsurată la cuplul maestru, pe plutirea de plină încărcare, între punctele
de intersecţie ale acesteia cu liniile teoretice ale bordajelor (vezi Fig. 2.1.). Pentru determinarea
lăţimii B se folosesc relaţiile:

B  0,167  L  0,03 m  0,015  L ; Rezultă B = 16,97 m

Observaţie: 1. În formule, lungimea L se ia în metri.

2. Se recomandă alegerea lăţimii B [m] valoare întreagă.

Se alege B = 17,00 m

2.1.3. Calculul pescajului navei T

Pescajul T este distanţa de la planul de bază P.B. la plutirea de plină încărcare C.W.L.,
măsurată la cuplul maestru (vezi Fig. 2.1.). Pescajul se determină cu relaţia:

T  0,394  B  0,116 m  0,15  B ; Rezultă T = 79,56 m

Se alege T = 7,5m

Orientativ, raportul B / T trebuie să fie situat în limitele: B / T = 2,2 …..2,85

Rezultă B / T = 2,27

Observaţii: 1. Lăţimea B se ia în metri.

2. Gama de valori este expresia necesităţii ajustării dimensiunilor pentru
verificarea deplasamentului şi a stabilităţii iniţiale.

2.1.4. Calculul înălţimii de construcţie H

Înălţimea de construcţie H este distanţa între planul de bază P.B. şi linia punţii în bord,
măsurată în planul cuplului maestru (vezi Fig. 2.1.). Relaţia de definiţie pentru înălţimea de
construcţie este:

H=T+F [m],

unde: T – pescajul navei, în metri, calculat la 2.1.3.

19
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

F – bordul liber, în metri, care se calculează cu următoarea relaţie empirică:

F  21,8142  L  735,8 mm ;

Rezultă F = 1511,06 mm = 1,511 m şi H = 9,011 m

Bordul liber F este distanţa, măsurată în planul cuplului maestru, de la linia de plutire la
intersecţia punţii cu bordajul sau mai este definit ca diferenţa dintre înălţimea de construcţie şi
pescajul navei. El caracterizează rezerva de flotabilitate a navei. În relaţia de mai sus, lungimea
se ia în metri iar rezultatul va fi în mm. Dacă înălţimea de construcţie rezultată din calculul
L
anterior respectă inegalitatea H   6,87 m , atunci bordului liber F i se adaugă următoarea
15
corecţie:

 L
F  8,33   H    R  mm
 15 
 L
R  pentru L  120 m
în care  3,96
 R  30 pentru L  120 m


Rezultă Δ F = 461,494 mm = 0,461 m

Deci pentru cazul H > L/15, înălţimea de construcţie corectată devine:

Hcorectat = H = T + (F + F) [m]

Rezultă Hcorectat = H = 9,5 m

Înălţimea de construcţie H este folosită pentru a determina volumul total al corpului

navei şi bordul liber, fiind din punct de vedere geometric în strânsă legătură cu pescajul T.
Această dimensiune este legată şi de rezistenţa longitudinală a navei, societăţile de clasificare
impunând restricţii asupra gamei de valori ale raportului L / H (de exemplu Germanischer Lloyd
specifică gama de valori L / H = 10 ÷ 16).

20
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

2.2. Calculul coeficienţilor de fineţe

Coeficienţii de fineţe reprezintă raportul adimensional al unei curbe închise sau volumul
unui corp şi figura geometrică regulată sau poliedrul regulat care-l încadrează. Coeficienţii de
fineţe ai unei nave sunt de două feluri: de arie şi de volum.

2.2.1. Calculul coeficientului bloc CB

Coeficientul bloc este un coeficient de fineţe volumic şi este definit ca raportul dintre
volumul carenei, notat V sau  şi volumul paralelipipedului cu laturile L, B, T în care se înscrie
carena navei.

Relaţia de definiţie este:

V 
CB   unde:
L  B T L  B T

V =  – volumul carenei, [m3] ;

L – lungimea navei, [m] ;
B – lăţimea navei, [m] ;
T – pescajul navei, [m] .

Coeficientul bloc C B depinde de tipul navei şi de viteza acesteia prin intermediul unui
criteriu de similitudine (adimensional) şi anume criteriul Froude ( Fn ) ce are expresia:

vN
Fn 
gL

unde: vN – viteza navei, în [m/s] ;

g – acceleraţia gravitaţională, în [m/s2] ;
L – lungimea navei, în [m] .

Dacă folosim viteza navei în noduri [Nd], vom avea relaţiile de transformare:

1 Nd = 1852 m/h = 1 Mm/h = 0,5144 m/s şi deci:

21
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

vN
Fn  0,16423 
L

unde: vN – viteza navei în [Nd] ;

L – lungimea navei în [m].

În faza iniţială, coeficientul bloc nu poate fi determinat din relaţia de definiţie, nefiind
cunoscut volumul carenei . De aceea pentru determinarea coeficientului bloc C B se foloseşte
Diagrama 2.1. în modul următor:

Mod de lucru practic pentru determinarea lui C B :

– Se intră în diagramă cu lungimea navei L calculată la 2.1.1. (pe ordonată) pe

orizontală până în zona haşurată corespunzătoare tipului de navă din tema de proiect
(C.L., C.R., B.K., T.K.), rezultând astfel gama de viteze;
– Se alege o viteză vN din gama de viteze astfel determinată.

Rezultă o gamă de viteze de 12,00 ÷ 14,00 Nd. Pentru o viteză aleasă vN = 14 Nd şi lungimea
calculată a navei, vom avea:

vN
Fn  0,16423  = 0,2265 (valoare relativ scăzută)
L

ATENŢIE !! : Există porţiuni în care zonele proprii diferitelor tipuri de nave se suprapun. Acest
lucru exprimă asemănarea de forme proprie gamelor de viteze şi lungimi în
porţiunea respectivă, indiferent de tipul de navă.

Cu criteriul Froude astfel calculat se calculează în final coeficientul bloc C B cu relaţia:

CB  1,105  1,68  Fn

Rezultă CB = 0,72448

De asemenea, cu coeficientul bloc C B astfel determinat rezultă şi volumul preliminar al carenei:

 = CB  L  B  T [m3]

Rezultă  = 9514,2336 m3

22
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

2.2.2. Calculul coeficientului plutirii de plină încărcare CWP

Coeficientul de plină încărcare este un coeficient de fineţe de arie şi este definit ca fiind
raportul dintre aria suprafeţei plutirii şi aria dreptunghiului cu laturile L şi B, în care se înscrie.

Relaţia de definiţie este:

S CW L
CW P  unde:
LB

SCWL – aria plutirii de plină încărcare, [m2]

L – lungimea navei, [m]
B – lăţimea navei, [m]
Relaţia de calcul a lui CWP este o relaţie
empirică în funcţie de coeficientul bloc C B
, relaţie ce are următoarea formă:
CWP  0,815  C B  0,217 unde C B este
calculat la punctul 2.2.1.

Rezultă CWP = 0,807

2.2.3. Calculul coeficientului prismatic vertical CVP

Coeficientul prismatic vertical CVP este un coeficient de fineţe volumic ce reprezintă

raportul dintre volumul carenei  şi volumul cilindrului drept având aria bazei SCWL şi înălţimea
T , în care se înscrie carena navei.

Relaţia de definiţie este:


CVP  unde:
S CW L  T

 = V – volumul carenei, [m3]

SCWL – aria plutirii de plină încărcare, [m2]
T – pescajul navei, [m]

Relaţia de calcul a lui CVP este următoarea:

23
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

CB
CVP 
CW P

unde: C B - calculat la punctul 2.2.1.

CW P - calculat la punctul 2.2.2.

Rezultă CVP = 0,897

2.2.4. Alegerea coeficientului secţiunii maestre CM

Coeficientul secţiunii maestre CM este un coeficient de fineţe de arie ce reprezintă

raportul dintre aria suprafeţei imerse  a cuplei maestre şi aria dreptunghiului cu laturile B şi T
în care aceasta se înscrie.

Relaţia de definiţie este:


CM  unde:
B T

  – aria secţiunii imerse la cuplul maestru, [m2]

B – lăţimea navei, [m]
T – pescajul navei, [m]

Întrucât la trasarea planului de forme se vor folosi carenele de referinţă ale Seriei 60 iar
ajustarea deplasamentului se va face prin modificarea porţiunii cilindrice (CM = ct.), se va alege
în această fază o carenă de referinţă din Tabelul 2.1. şi anume carena cu CBi cel mai apropiat de
CB calculat la punctul 2.2.1 (de preferat CBi  CB).

Tabelul 2.1

Carena I II III IV V
CBi 0,60,65 0,6350,70 0,6650,75 0,6910,80 0,750,85
CMi 0,977 0,982 0,986 0,990 0,994

Se alege Carena de referinţă III şi deci CM = 0,986

24
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

2.2.5. Calculul coeficientului cilindric (prismatic longitudinal) CP

Coeficientul cilindric CP este un coeficient de fineţe volumic ce reprezintă raportul

dintre volumul carenei  şi volumul cilindrului drept având aria bazei  şi înălţimea L, în care
se înscrie carena navei.

Relaţia de definiţie este:


CP  unde:
  L

 = V – volumul carenei, [m3]

  – aria secţiunii imerse la cuplul maestru, [m2]
L – lungimea navei, [m]

Relaţia de calcul a lui CP este următoarea:

CB
CP 
CM i

unde CB este calculat la punctul 2.2.1 iar CMi este ales la punctul 2.2.4 din Tabelul 2.1.

Rezultă CP = 0,734

2.3. Verificarea stabilităţii iniţiale

Este necesară în această fază pentru a nu modifica ulterior un volum mare de date
(desene, plan de forme, etc.) dacă dimensiunile şi coeficienţii de fineţe aleşi iniţial duc la o
stabilitate insuficientă. Se foloseşte relaţia (vezi şi Fig. 2.2):

GM T  BM T  KB  KG

unde: GM T – înălţimea metacentrică transversală [m];

BM T – raza metacentrică transversală [m];
KB – cota centrului de carenă B [m];

KG – cota centrului de greutate G [m].

25
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

Fig. 2.2. Componentele înălţimii metacentrice transversale

În această fază, mărimile sus-menţionate se estimează cu relaţiile empirice următoare:

2.3.1. Raza metacentrică transversală BM T

Raza metacentrică transversală BM T reprezintă distanţa de la centrul de carenă al

plutirii orizontale B0 la metacentrul transversal MT (vezi şi Fig. 2.2).

CW P  CW3 P B 2
BM T (1)   [m]
24  CB T

1 CW2 P B 2
BM T (2)    [m]
11,4 C B T

0,0372  2  CW P  1 B 2
3
BM T (3)   [m]
12  C B T

unde: CWP – coeficientul plutirii de plină încărcare (vezi punctul 2.2.2)

CB – coeficientul bloc (vezi punctul 2.2.1)
B – lăţimea navei, în [m]
T – pescajul navei, în [m]


Se va alege valoarea minimă obţinută, adică BM T  min BM T (1), BM T (2), BM T (3) 
26
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

Rezultă:

BM T (1)  2,955 m

BM T (2)  3,04 m

BM T (3)  2,947 m

Se alege BM T  2,947 m

2.3.2. Cota centrului de carenă KB

Cota centrului de carenă KB reprezintă distanţa de la fundul navei (măsurată în planul

diametral din punctul notat cu K) la centrul de carenă al plutirii orizontale B0 (vezi Fig. 2.2).. Se
calculează cu una din relaţiile:

2, 5  CVP
KB (1)   T [m] (relaţia lui Normand)
3

 0,168 
KB (2)   0, 372    T [m] (relaţia lui Vlasov)
 CVP 

1
KB (3)   T [m] (relaţia lui Pozdiunin)
1  CVP

CB
KB (4)  (0,78  0,285  )  T [m] (relaţia lui Wobig)
CW P

unde: CVP = coeficientul prismatic vertical (vezi punctul 2.2.3); CB - coeficientul bloc (vezi
punctul 2.2.1); CWP - coeficientul plutirii de plină încărcare iar T este pescajul navei [m]. Se va
alege valoarea minimă obţinută adică:


KB  min KB (1), KB (2), KB (3), KB (4) 
Rezultă:

KB (1)  4,007 m

KB(2)  4,195 m

KB (3)  3,775 m

KB (4)  3,932 m
27
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

Se alege KB  3,775 m
2.3.3. Cota centrului de greutate KG

Cota centrului de greutate reprezintă distanţa dintre planul de bază (măsurată în planul
diametral din punctul K) şi centrul de greutate G (vezi Fig. 2.2). Relaţia empirică de determinare

a lui KG este:

KG    H

unde: H – înălţimea de construcţie [m];

 – coeficient cu valorile:  = 0,48  0,52 pentru cargouri

Pentru  = 0,49 rezultă KG  4,655 m

2.3.4. Calculul înălţimii metacentrice transversale GM T

Înălţimea metacentrică transversală GM T reprezintă distanţa măsurată pe verticală

dintre metacentrul transversal MT şi centrul de greutate G, valoarea numerică rezultând din
relaţia (vezi şi Fig. 2.2) :

GM T  BM T  KB  KG

unde valorile mărimilor BM T , KB şi KG sunt calculate la punctele 2.3.12.3.3. Pentru bulk-

carriere, valorile lui GM T trebuie să se încadreze în limitele:

GM T = 1,5  2,5 [m]

Rezultă GM T = 2,067 m (valoare acceptabilă în această fază)

2.4. Verificarea deplasamentului

Verificarea deplasamentului este necesară în această fază pentru a vedea dacă

dimensiunile principale şi coeficienţii de fineţe aleşi sau calculaţi asigură realizarea deadweight-
ului din tema de proiect în limite rezonabile. Deplasamentul masic al navei, notat cu D sau cu ,
reprezintă mărimea masei totale a unei nave şi se măsoară în tone [t], fiind de asemenea numeric

28
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

egal cu deplasamentul măsurat în tone-forţă [tf ]. Deşi unitatea de măsură tone-forţă nu este o
unitate a S.I. (în S.I. forţa se măsoară în N), acesta este tolerată deoarece în practică mărimile
implicate în operarea navei (marfa, combustibilul, rezervele) sunt caracterizate de mărimea
masei acestora în [kg] şi nu de valoarea greutăţii lor în [N]. Deplasamentul are următoarele
componente:

D = DC + DM + DW + D [tone]

unde: D – deplasamentul navei, [tone]

DC – mărimea masei corpului metalic, [tone]
DM – mărimea masei maşinilor şi instalaţiilor, [tone]
DW – deadweight- ul navei, [tdw]
D – rezerva de deplasament, [tone]

2.4.1. Deplasamentul navei D

D        CB  L  B T [tone]

unde:  = 1,025 pentru apa de mare, [tone / m3].

CB – coeficientul bloc, adimensional
L – lungimea navei, [m]
B – lăţimea navei, [m]
T – pescajul navei, [m]

Rezultă D = 9745,628 tone

2.4.2. Masa corpului metalic DC

DC este masa corpului metalic, a amenajărilor şi a dotărilor, fără marfă, rezerve lichide
sau solide, maşini şi instalaţii aferente. Metodele de determinare preliminară ale lui DC se
bazează pe relaţii empirice de forma:

DC  pC  L  B  H [tone]

unde: L – lungimea navei, [m]

B – lăţimea navei, [m]
H – înălţimea de construcţie, [m]

29
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

pC – coeficient [tone/m3] cu valorile: pC = 0,145  0,155 pentru cargouri mici.

Adoptând pentru pC valoarea de 0,150 tone/m3, rezultă DC = 2495,175 tone

2.4.3. Masa maşinilor şi instalaţiilor aferente DM

Cu toate că determinarea masei maşinii de propulsie şi a instalaţiilor aferente funcţie de

cea a unui motor principal de propulsie cunoscut reprezintă o metodă cu un grad scăzut de
precizie, ea oferă totuşi rezultate suficient de bune pentru faza de proiectare preliminară (dacă
există suficiente date disponibile). În lipsa unor astfel de date şi specificaţii tehnice date de
producător, se apelează frecvent la relaţii empirice de forma:

DM = pm  PE [tone]

unde: PE – puterea efectivă, în [CP]

pm – coeficient [tone / CP], cu valori în gama: pm = 0,04  0,10.

PE se calculează cu relaţia empirică:

v N3
PE   CM  B T [CP]
m3

unde: vN – viteza navei, în [Nd]

CM – coeficientul secţiunii maestre, adimensional
B, T – lăţimea respectiv pescajul navei, în [m]
m3 – coeficient ce se determină funcţie de criteriul Froude Fn astfel:

– pentru Fn = 0,13  0,23: m3 = 160Fn + 13,2

– pentru Fn = 0,23  0,30: m3 = 785,7Fn – 130,7

Rezultă o putere PE =4393.92 CP şi adoptând un coeficient pm = 0,05 tone / CP vom avea

DM = 219,696 tone

30
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

2.4.4. Deadweight-ul DW

Este dat în tema de proiectare (DW = 5.000 t.d.w.) şi este o măsură cantitativă a
capacităţii de încărcare a navei.

2.4.5. Rezerva de deplasament D

D = D – DC – DM – DW

Gama valorilor admisibile pentru rezerva de deplasament este:

D = (0,51%) D = (0,005 0,01)  D

Rezultă D = 2030,757 tone ( 20,83 % · D).

Prin urmare, în urma verificărilor rezultă B’= B = 50,756 m, T ' = T = 20,75 m şi

recalculând mărimile implicate obţinem valorile definitive adoptate ale caracteristicilor
geometrice şi mecanice pentru nava de proiectat:

Lungime la plutire: L = 103,00 m

Lăţime la plutire: B = 17 m
Pescaj: T = 7,5 m
Bord liber: F = 1,51 m
Înălţime de construcţie: H = 9,5 m
Coeficient bloc: CB = 0,724
Coeficient arie CWL: CWP = 0,807
Coeficient cilindric: CP = 0,734
Coeficient arie maestră: CM = 0,986
Coeficient prismatic vertical: CVP = 0,897
Volum carenă:  = 9514.233 m3
Deplasament masic: D = 9745,628 tone
Viteză de marş: vN = 12 Nd.

31
Arabagi Alexandru Calcul dimensiuni principale şi coeficienţi de fineţe

Fig. 2.3. Diagrama 1.1

32