UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA

MODUL MANAGERIAL NAVIGATIE

MARIN LUCIAN
06 FEBRUARIE 2014

INFLUENTA CARACTERISTICILOR CONSTRUCTIVE ASUPRA CARACTERISTICILOR DE INCARCARE

ALE UNEI NAVE.

Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.

Dimensiunile navei
Rapoartele intre dimensiuni
Coeficientii de finete
Coeficientii de finete volumetrici sau prismatici
Consideratii referitoare la relfectarea caracteristicilor constructive
asupra caracteristicilor de incarcare ale unei nave comerciale
6. Bibliografie

1. DIMENSIUNILE NAVEI
Orice nava este caracterizata de cateva dimensiuni. In functie de ele se
pot calcula o suma de informatii care ne-ar putea interesa care includ
capacitatea de incarcare.
Aceste dimensiuni sunt:
Lungimea navei - care poate fi: *LOA (lenght over all) sau lungimea navei peste
tot sau maxima = distanta masurata in Planul Diametral dupa o directie
orizontala intre punctele extreme pupa si prova ale navei
*Lpp lungimea intre perpendiculare = distanta
masurata in Planul diametral pe plutirea CWL ,intre punctele de intersectie ale
acestei plutiri cu axul carmei si linia etravei Lpp = (0,96... 0,97)*LCWL [m],
Latimea navei:
*latimea teoretica Bx este distanta masurata in planul cupului maestru pe
plutirea CWL, intre punctele de intersectie ale acesteia cu liniile bordurilor
*Latimea maxima Bmax este distanta masurata in planul cuplului maestru , dupa o
directie orizontala , intre punctele de intersectie ale selaturii puntii in plan
transversal cu liniile bordurilor
la navele cu borduri verticale Bmax = Bx
la navele cu borduri inclinate Bmax > Bx
Pescajul navei
pescajul navei T este distanta masurata in planul diametral intre PB (planul de
baza) si PL (Planul plutirii)
La navele cu chila inclinata in plan longitudinal se definesc pescajul prova
Tpv, pescajul la pupa Tpp, si pescajul la cuplul maestru Tm
Tm= (Tpv+Tpp)2 [m].
Inaltimea de constructie a navei (D)
Este distanta masurata dupa o directie verticala intre PB (planul de baza) si
punctul de intersectie al liniei puntii planul diametral cu linia bordului.
Locul geometric al punctelor de intersectie al liniilor transversale ale puntii
cu liniile bordurilor corespunzatoare tuturor sectiunilor transversale de pe

lungimea navei este o curba in spatiu. proiectia acestei curbe pe PD este o

curba plana denumita Linia puntii in bord LBP, situata sub LPD
Inaltimea de constructie a navei se masoara in PD pe urma planului maestru
intre LK si LPB.
Distanta dintre cele doua selaturi longitudinale sau diferenta dintre cota
maximului selaturii transversale si inaltimea de constructie , pentru o sectiune
transversala , reprezinta sageata f a selaturii transversale. In calculelel
aproximative aceasta sageata se determina cu relatia :
f=Bmax/k [m],
in care: k=30...50
Inaltime bordului liber (FT)
ESte distanta masurata dupa verticala intre PL si punctul de intersectie
linieii puntii in planul cuplului maestru cu linia bordului
FT= D-T [m],

al

Toate aceste dimensiuni sunt folosite in descrierea coeficientilor de finete si

a coeficientilor de finete volumetrici sau prismatici
2. RAPOARTELE INTRE DIMENSIUNI
Rapoartele intre dimensiunile principale caracterizeaza geometria ,rezistenta si
calitatile nautice ale navei. Principalele rapoarte intre dimensiuni sunt date
in continuare.
-Raportul intre lungimea si latimea teoretica LCWL/Bx este un indiciu pentru
viteza si manevrabilitatea navei si ia valori cuprinse intre 4 si 14. valorile
mici corespund pentru navele mici, lente, si cu manevrabilitate ridicata; iar
valorile mari pentru nave rapide si cu manevrabilitate redusa.
-Raportul intre lungimea teoretica si inaltimea de constructie LCWL/D este
un indiciu pentru rezistenta longitudinala a anvei si ia valori cuprinse intre 9
si 15. Valorile mici corespund pentru navele cu rezisteta longitudinala
rificata, iar valorile mari pentru navele cu rezistenta longitudinala scazuta.
-Raportul intre inaltimea teoretica si inaltimea de constructie Bx/D este un
indiciu pentru stabilitatea si rezistenta transversala a navei, iar valorile
sunt cuprinse intre 1,3 si 2. Valorile mici corespund pentru navele cu o
stabilitate redusa si rezistenta transversala ridicata, iar valorile mari pentru
navele cu cu stabilitate ridicata si rezistenta transversala redusa.
-Raportul intre latiema teoretica si pescaj Bx/T este un indiciiu
penturstabilitate si stabilitatea de drum , avand valorile cuprinse intre 2 si
10. Valorile mici corespund pentru navele cu stabilitate redusa , dar o buna
stabilitate de drum, iar valorile mari pentru navele cu stabilitate buna , dar
cu stabilitate de drum redusa.
-Raportul dintre inlatimea de constructie si pescaj D/T este un indiciu
asupra posibilitatii de navigatie in ape cu adancimi mici, capacitatii de
incarcaresi nesccufundabilitatii, iar valorile lui sunt cuprinse intre 1,05 si
2.
Rapoartele intre dimensiuni prezentate mai sus caracterizeaza si geometria navei
in planurile principale de proiectie.
3. COEFICIENTII DE FINETE
Pentru a preciza geometria corpului navei se utilizeaza "coeficientii de finete
de suprafata" si "coeficientii de finete volumetrici sau prismatici".
coeficientul de finete al unei suprafete este de finit de raportul dintre aria
suprafetei respective si de aria figurii geometrice regulate in care aceasta
poate fi inscrisa. De regula suprafata se inscrie intr-un dreptunghi.

"Coeficientul de finete al suprafetei plutirii de plina incarcare". se considera

conturul navei in planul plutirii de plin ain carcare si se noteaza cu ACWL
aria suprafetei definita de acest contur . Suprafata se inscrie intr-un
dreptunghi avand laturile : LCWL si Bx
coeficientul de finete CW al Suprafetei plutirii de plin aincarcare este definit
de raportul intre Aria ACWL a acestei suprafate si si aria dreptunghiului cu
laturile LCWL, Bx in care ease inscrie. Relatia de calcul este:
CW= ACWL/(LCWL*Bx)
"Coeficientul de finete al suprafetei maestre imerse" se considera conturul
navei in planul cuplului maestru maestru. Suprafata definita de acest contur
si CWL se numeste "suprafata maestra imersa", are aria AM si poate fin inscrisa
intr-un dreptunghi cu laturile Bx, T.
Coeficientul de finete CM al suprafetei maestre imerse este definit ca
raportul dintre aria AM a acestei suprafete si aria dreptunghiului cu laturile
Bx, T in care se inscrie. Relatia de calcul este:
CM=AM/(Bx*T)
"Coeficientul de finete al suprafetei de deriva. Se considera conturul navei in
PD (planul diametral). Suprafata definita de acest contur si CWL se numeste
suprafata de deriva, are aria AD, si poate fi inscrisa intr-un dreptunghi cu
laturile LCWL,T
Coeficientul de finete CD al suprafetei de deriva este definit de raportul
dintre aria AD a acestei suprafete si aria dreptunghiului cu laturile LCWL,T In
care ea se inscrie. Relatia de calcul este:
CD=AD/(LCWL*T)
4. COEFICIENTII DE FINETE VOLUMETRICI SAU PRISMATICI
Coeficientul de finete volumetric sau prismatic al unui corp este definit re
raportul dintre volumul corpului respectiv si volumul unui corp geometric
regulat in care acesta poate fi inscris
Volumul V al partii imerse a corpului navei limitata de suprafata teoretica se
numeste volumul carenei.
Coeficientii de finete volumetrici sau prismatici corespunzatori volumului
carenei sunt:
"Coeficientul de finete bloc" Carena navei poate fi inscrisa intr-un
paralelipiped cu laturile LCWL, Bx, T.
Coeficientul de finete bloc CB este definit de raportul dintre volumul carenei
V si volumul paralelipipedului cu laturile: LCWL, Bx, T in care se inscrie
carena navei. Relatia de calcul este:
CB=V/(LCWL*Bx*T)
"Coeficientul de finete longitudinal prismatic". Carena navei poate fi inscris
intr-o prisma cu aria bazei AM si inaltimea LCWL.
Coeficientul de finete longitudinal prismatic CLP este definit de raportul
dintre volumul carenei V si volumul prismei cu aria bazei AM si inaltimea LCWL
in care se inscrie carena NAVEI. Relatia de calcul este:
CLP= V/(AM*LCWL)= (CB*LCWL*Bx*T)/(CM*Bx*T*LWCL)= CB/CM
"Coeficeinetul de finete vertical prismatic" Carena navoi poate fi inscrisa
intr-o prisma cu aria bazei ACWL si inaltimea T.
Coeficientul definete vertical prismatic CVP este definit de raportul dintre
volumul carenei V si volumul prismei cu aria bazei ACWL si inaltimea T in care
se inscrie carena navei. relatia de calcul este:
CVP= V/(ACWL*T)=(CB*LCWL*Bx*T)/(CW*LCWL*Bx*T)=CB/CW
"Coeficientul de finete transversal prismatic" Carena navei poate fi inscrisa
intr-o prisma cu aria bazei AD si inaltimea Bx.

Coeficientul de finete transversal prismatic CTP este definit de raportul dintre

volumul carenei si volumul prismei cu aria bazei AD si inaltimea Bx in care se
inscrie carena navei. Relatia de calcul este:
CTP=V/(AD*Bx)=(CB*LCWL*Bx*T)/(CD*LCWL*T*Bx)=CB/CD
Valorile rapoartelor intre dimensiuni si coeficientii lor de finete depind de
tipul si destinatia navei
Valorile numerice ale rapoartelor intre dimensiuni si ale coeficientilor de
finete pentru diverse tipuri de nave:

Tip de nava

LCWL/Bx T/Bx

LCWL/D

D/Bx

T/D

CB

CW

CM

8,5-10,0 0,38-0,45

12,5-15

0,60-0,70

0,55-0,65

0,58-0,63

0,72-0,77 0,90-0,95

Nave Mari de marfa tip

7,0-8,5 0,45-0,50

12,0-14

0,55-0,65

0,70-0,80

0,70-0,78

0,84-0,88 0,95-0,98

Nave medii si mici de marfa

6,0-7,5 0,40-0,48

11,0-13

0,55-0,65

0,70-0,85

0,65-0,78

0,80-0,88 0,94-0,98

Petroliere cu structura
longitudinala

6,5-8,0 0,42-0,48

12,0-13

0,55-0,65

0,75-0,80

0,78-0,80

0,85-0,90 0,96-0,98

Nave mici de pasageri

6,5-7,5 0,30-0,40

12,0-13

0,55-0,60

0,70-0,75

0,50-0,65

0,70-0,80 0,85-0,95

Remorchere

5,0-7,0 0,35-0,40

7,0-10

0,40-0,60

0,65-0,70

0,45-0,60

0,70-0,80 0,80-0,90

I. Nave comerciale
Nave mari rapide

II. Nave militare

Cucisatoare

8,5-11,3 0,23-0,38

0,45-0,60

0,69-0,73 0,76-0,90

Distrugatoare

9,2-11,9 0,24-0,40

0,44-0,53

0,68-0,73 0,75-0,86

Escortoare

8,3-10,1 0,35-0,38

0,44-0,55

0,75-0,85 0,75-0,85

Dragoare

6,4-7,5 0,23-0,28

0,50-0,60

0,65-0.80 0,75-0,95

5. CONSIDERATII REFERITOARE LA REFLECTAREA CARACTERISTICILOR CONSTRUCTIVE ASUPRA

CARACTERISTICILOR DE INCARCARE ALE UNEI NAVE COMERCIALE
Avand in vedere ca volumul dislocuit de apa determina cu cata greutate
poate pluti nava, din relatiile de mai sus se vede cum volumul carenei
determinat grosier de Lungimea plutirii (lungimea intre perpendiculare la
incarcare maxima) pescajul maxim si latimea navei influenteaza volumul de marfa
ce poate fi carata cu o nava functie de destinatia sa.
CAPACITATEA DE INCARCARE A NAVEI (masa incarcaturii utile) reprezinta
diferenta dintre deadweight si rezervele de combustibil si ulei pentru masinile
principale si masinile auxiliare, la care se adauga rezervele necesare traiului
echipajului.
La randul sau DEADWEIGHTUL reprezinta diferenta dintre deplasamentul
corespunzator unei asiete normale(dreapta,0),la pescajul bordului liber de vara
()si deplasamentul gol al navei (LIGHTWEIGHT SHIP = adica masa corpului
navei ,impreuna cu cea a amenajarilor, instalatiilor si echipamentelor de la
bord necesare pentru a naviga, a transporta marfuri si a asigura viata la bord a
echipajului si nu in ultimul rand impreuna cu aparatul de propulsie complet
echipat)
Pentru navele comerciale de transportat marfuri, DEADWEIGHTUL (Dw )reprezinta
criteriul de baza pentru aprecierea utilitatii lor, raportul (Dw/) purtand
denumirea de factor de calitate al navei.
Acest raport este influentat de viteza si autonomia navei.
Astfel pentru o nava data, VITEZA poate fi crescuta, in general, prin

utilizarea unui aparat de propulsie mai puternic, implicit mai greu (necesita si
o structura de sustinere mai robusta) si cu consumuri mai ridicate (necesita
rezerve de combustibil mai mari). Din studii s-a constatat ca cresterea
costurior de fabricatie si expoatare este proportionala cu

, unde v/v0 este

cresterea de viteza urmarita.

In ceea ce priveste autonomia -care este stabilita in raport cu ruta
dorita , timpii de stationare in porturi si posibilitatile de buncheraj, acesta
este un factor de baza in calculul rezervelor( de tinut cont ca prin cerintele
legilor legate de asigurari, acestea vor fi suplimentate cu 30% fata de strictul
necesar calculat pentru o nava data la un voiaj dat)
Intorcandu-ne la Deplasament acesta poate fi calculat cu formula
=x Cb x L X B x d
unde
L-lungimea navei, B- latimea navei, d-pescajul, - densitatea apei in
care naviga nava, Cb-coeficientul de finite bloc determinat de forma navei. De
aici ar rezulta ca prin cresterea dimensiunilor navei(L,B,d-la randul lor
caracteristici ale navei) capacitatea de incarcare a navei poate fi crescuta.
Acest fapt este partial adevarat intrucat in practica dimensiunile sunt
limitate de factori ca: latimea canalelor, adancimea acvatoriilor portuare, taxe
si conditii de trecere prin stramtori, inaltimea podurior situate de-a lungul
rutei de navigatie, cantitatea de marfuri existente la un moment dat intr-un
port, consecintele coliziunilor si avariilor (tancurile in special), etc.
Totodata dimensiunile sunt limitate si de valorile rapoartelor intre dimensiuni
, care au rezultat in urma probelor de bazin, a calculelor de rezistenta si a
diferitelor statistici care s-au facut de-lungul timpului.
Astfel L/B (recomandat sa fie minim 6) influenteaza calitatile de mars si
in special stabilitatea de drum,
B/d influenteaza rezistenta la inaintare, B/D- rezistenta longitudinal navei,
L/D-manevrabilitatea ( obisnuit cuprins intre 10 si 12,5 , dar limitat de
societatile de clasificare functie de zona de navigatie la 17 de catre LR sau 15
de ABS), iar D/d-stabilitatea, unde D-este inaltimea de constructie a navei.
La alegerea inaltimii de constructie D va trebui sa se tina cont si de
bordul liber minim impus de cerinteleConventiei asupra liniilor de incarcare din
1966 , amendata de protocolul din 1988.
Coeficientul de finete bloc Cb influenteaza caracteristicile de mars,
stabilitatea si deplasamentul.
Capacitatea de incarcare este influentata si de compartimentajul navei care va
trebui sa asigure dotarea cu tancuri de balast pentru navele care sunt concepute
sa tranporte marfa doar pentru o parte din voiaj. Acestea din considerente de
protectie impotriva poluarii sunt obligate sa aiba tancuri segregate pentru
balast cazul petrolierelor dar si al navelor care transporta marfuri
periculoase in vrac.
De asemenea tot din considerente de protectie impotriva poluarii si pericolului
de explozie in caz de coliziune, tancurile de combustibil si produse petroliere
grele (pacura, titei) nu vor avea ca frontiera directa invelisul navei, iar in
prova peretelui de coliziune nu se va transporta marfa.
Aceste limitari de asemenea reduc spatiul de depozitarea al marfii, dar
pot fi folosite de obicei la amenajarea tancurilor de balast segregat de asieta
forepeak si deeptank, a putului lantului ancorei a teugii cu instalatia de
ancoraj si amareare a paramelor de la prova, a magaziei forepeak. Similar la
pupa sunt iarasi de obicei amenajate tancurile de asieta pupa after peak babord
tribord sub puntea de manevra pupa si alte masinarii precum masina carmei, axu
elicei si alte masinarii necesare din compartimentul masina.
La tancuri mai apar necesare tancurile de slop de cel putin 3% din capacitatea
marfii transportate si compartimentele pompelor

6. BIBLIOGRAFIE
Cursul de proiectare al navei de la Universitarea Dunarea de Jos - Galati