UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI

FACULTATEA DE ARHITECTUR NAVAL

PROIECT
Instalatii de bord si punte
Instalatia de stins incendiu cu apa(Fire-Fighting)

Student:
Hobjila
Alin-Daniel
Grupa: 2131
a
1

Instalatia de stins incendiu cu apa(Fire-Fighting)

Nava are urmatoarele caracteristici:

- Lungimea maxima: Lmax = 129 m;
- Lungimea intre perpendiculare: Lpp = 122 m;
- Latimea: B = 17.8 m;
- Inaltimea de constructie la puntea principala: D = 11.9 m;
- Pescajul: T = 8.6 m;
- Motor principal:6000KW
- Viteza: 16.5 Nd;

Prevenirea si combaterea incendiilor

Prezentarea instalatiei de stins incendiu cu apa
Prevenirea si combaterea incendiilor la bordul navelor ocupa un loc
hotarator in sfera preocuparilor privind siguranta navigatiei, evitarea avariilor si
a pierderilor de bunuri materiale si de vieti omenesti.
Incendiile la bordul navelor se combat diferit fata de incendiile terestre.
Aceasta diferentiere este determinata si de tipul navei si de conditiile de
exploatare ale acesteia, de exemplu: in cazul navelor de pasageri incendiile se
combat mai greu (datorita panicii care se creeaza), in cazul navelor acostate in
porturi, echipajul vasului este sprijinit de catre pompierii portului. In functie de
tipul incendiului,modul de combatere a lui este intotdeauna altul.
In general conditiile de combatere se desfasoara astfel:
- prin explorare (identificarea cailor de acces rapide si usor practicabile,
identificarea focarului de incendiu);

- prin montarea furtunurilor si punerea in functiune a instalatiei fixe de

stingere;
- prin atacarea focarului de incendiu;
- protejarea locurilor si compartimentelor invecinate;
- asigurarea ventilatiei;
- evacuarea apei;
- descarcarea si supravegherea navei.
In functie de natura materialelor combustibile, pentru stingerea
incendiilor se pot utiliza diferite mijloace, cu conditia ca acestea sa nu
contribuie la propagarea incendiilor, la aparitia exploziilor sau sa nu provoace
accidente.

Acestea sunt:
- apa;
- diferite saruri;
- aburul;
- spuma chimica si spuma aeromecanica;
- bioxidul de carbon;
- tetraclorura de carbon;
- prafurile stingatoare.
Apa poate fi folosita sub diferite forme si anume:
- in jeturi compacte ce se obtin cu ajutorul tevilor de refulare alimentate
de la hidrantii de incendiu sau de la pompele mobile de incendiu. Apa
sub forma de jeturi compacte se utilizeaza la stingerea incendiilor
produse de: materiale combustibile solide (lemn, tesatura, hartie) sau
lichide combustibile insolubile in apa (petrol, titei, ulei etc.);
- in picaturi dispersate ca ploaia care se realizeaza fie cu tevi speciale
alimentate de la hidranti sau de la pompe mobile de incendiu, fie cu
3

ajutorul unor instalatii fixe. Se utilizeaza la stingerea materialelor

combustibile solide (in special la cele fibroase);
- pulverizata sub forma de ceata se poate realiza cu tevi pulverizatoare
mobile racordate la hidranti sau la pompele mobile de incendiu,
precum si cu pulverizatoare fixe.
Sub aceasta forma se utilizeaza la stingerea incendiilor produse de:
materiale combustibile solide cand exista posibilitatea de apropiere de zonele de
apa; lichide insolubile in apa cu temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai
mare de 60C; gaze ce se scurg de la presiuni reduse prin orificii sau
neetanseitati; instalatii electrice cu anumite restrictii.

Instalatia de stins incendiu cu apa

Aceasta instalatie are la baza principiul racirii suprafetei focarului. La
evaporarea apei cantitatea de caldura necesara vaporizarii este de 2620 KJ/KG.
Un prim efect este scaderea temperaturii focarului intrucat aceasta caldura este
preluata de la focar. Un al doilea efect consta in izolarea de oxigenul din aer de
catre vaporii de apa degajati. Stingerea incendiului cu apa este cel mai ieftin
procedeu, dar utilizarea lui este limitata la anumite incendii. (nu se utilizeaza la
incendiile aparute la instalatiile electrice). Instalatiile de stins incendiu cu apa se
compun din :
- pompe autoamorsabile ;
- valvula de inchidere ;
- tubulatura (magistrala si ramificatii) ;
- hidranti ;
- furtune ;

- tevi de refulare de mana (cioc de barza) ;

Pompele de incendiu se amplaseaza in C.M. conform

regulilor de

registru.
Astfel,cu exceptia navelor cu echipajul mai mic de 3 persoane unde
instalatiile fixe de stins incendiu cu apa pot lipsi, se vor prevedea pompe de
incendiu, magistrale, hidranti si furtunuri de incendiu.
Numarul pompelor de incendiu stationare si presiunea minima la locul de
amplasare al oricarui hidrant, cand se debiteaza cantitatea de apa determinata
conform formulei 1 nu trebuie sa fie mai mici decat cele indicate in tabelul 1 .
(1)
Q=km, [m/h] in care :

m 1,68 L ( B H ) 25

Unde :
L lungimea navei [m];
B latimea maxima a navei [m];
H inaltimea bordului pana la puntea peretilor in sectiune maestra. [m] ;
K coeficient egal cu :
0,016 pentru navele de pasageri cu indice de compartimentare R
egal cu 0,5 si mai mult;
0,012 pentru navele de pasageri cu indice de compartimentare R
mai mic de 0,5 ;
0,008 pentru toate celelalte nave ;
R indice de compartimentare

Tabelul 1
Nave de pasageri
Tonajul brut al
navei

Celelalte nave

Presiunea

Numarul de

Presiunea

Numarul de

minima la

pompe (fara a

minima la

pompe

hidranti.

socoti pompa de

hidranti.

(bar)

avarie, daca

(bar)
2,0

- Pana la 300

2,0

exista)
1

- De la 300 pana

2,8

2,6

la 1000
- De la 1000

2,8

2,6

pana la 4000
- 4000 si mai

3,2

2,8

mult

Furtunurile de incendiu trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte :

.1 lungimea furtunurilor va fi de 15 20 m pentru hidrantii instalati pe
puntile deschise si de 10 15 m pentru hidrantii instalati in incaperile
navei, precum si pe puntile deschise ale navelor cu tonajul brut sub 500 ;
.2 vor fi executate din materiale aprobate, rezistente la actiunea
microoorganismelor (mucegai) ;
.3

furtunurile de incendiu asamblate cu tevile de refulare trebuie sa fie

amplasate in imediata apropiere a hidrantilor si pastrate pe tambure sau in

cutii. Pentru a proteja furtunurile situate pe puntile deschise contra
stropirilor, ele vor fi pastrate in dulapuri, prevazute cu aerisire, sau in
nise. Dulapurile si nisele vor avea inscriptii executate cu vopsea rosie
Furtun de incendiu ;

Tevile de refulare de mana vor fi prevazute cu ajutaje ale caror diametre

de iesire vor fi de 12, 16 sau 19 mm, sau cat mai aproape posibil de aceste
dimensiuni.
In incaperile de locuit si de serviciu nu este necesar sa se
foloseasca ajutaje cu diametrul mai mare de 12 mm.
In incaperile de masini si pe puntile deschise, ajutajele trebuie sa
asigure debitul de calcul al apei prin doua jeturi de la o pompa stationara
cu debitul cel mai mic si cu presiunea minima la fiecare hidrant de
incendiu, indicata in tabelul 1, insa nu este neceesara folosirea ajutajelor
cu diametrul de peste 19 mm.
Tevile de refulare trebuie sa fie combinate (jet compact si pulverizat),
avand incorporat un dispozitiv de inchidere.
Instalatia de stins incendiu cu apa este formata din pompele de incendiu
independente cu care sunt dotate atat navele nepropulsate cat si cele propulsate.
Acestea trebuie sa asigure in orice loc al navei un jet vertical, complet, cu o
inaltime de cel putin 1 m deasupra celei mai inalte structuri sau cabine.
Toate gurile de incendiu pe nava trebuie sa fie numerotate, vopsite in
culoare si dotate cu racorduri standardizate.
Langa fiecare gura de incendiu se vor monta furtunurile respective, cu
racordurile si teava de refulare (cioc de barza) in cutii sau nise, deschise in
permanenta.
De exemplu pentru o nava cu un deplasament mai mare de 4000 tdw sunt
necesare 2 pompe, iar presiunea la hidrant este 2,8 bar. In afara de electropompe
se prevede o motopompa de avarie. Aceasta pompa este antrenata de un motor
Diesel si se amplaseaza intr-o incapere separata de CM. Motopompa de avarie
este capabila sa asigure apa la doi hidranti atunci cand nu mai exista nici o sursa
de energie pe nava. Debitul motopompei de avarie este 40% din debitul
7

electropompelor. Conform regulilor debitul minim al pompelor de incendiu este

25m/h la presiunea prescrisa. Daca nava are doua pompe de incendiu ele pot fi
folosite si pentru alte nevoi ale navei. Una dintre ele insa fiind gata de a intra in
actiune in orice moment.
Tubulatura - Diametrul magistralei si a ramificatiilor instalatiei de stins
incendiu trebuie astfel calculata incat sa distribuie apa la debitul cerut cand cele
doua pompe functioneaza simultan. Tubulatura care trece prin incaperi
neincalzite trebuie sa fie izolata de valvule.
Hidrantii sunt prevazuti cu valvula de inchidere si racord standard cu
cuplare rapida. Pozitia hidrantilor si numarul lor se alege astfel incat sa
alimenteze cu doua jeturi de apa orice punct al unei incaperi sau magazii de
marfuri goala. Regulile de registru recomanda o distanta maxima intre hidranti
la interior de 20m si 40m la exterior.
Furtunele de incendiu sunt confectionate din cauciuc si protejate la
exterior cu o panza. Au lungimea de 1520 m pentru puntile deschise si de 10 m
pentru hidrantii de interior (in incaperile navei). Furtunurile se prevad cu tevi de
refulare de mana cu diametrul de 12-16-19 mm capabile sa asigure formarea
atat a unui jet compact cat si a jetului combinat.

2
5

4
8

Schema instalatiei de stins incendiu cu apa.

1. motopompa de avarie;
2. valvula cu retinere care face legatura intre electropompe si motopompa de
avarie;
3. electropompa;
4. electropompa;

5. hidrant;
6. magistrala;
7. racord international.
8. legaturile la stuturile care spala lantul de ancora;
9. ramificatie inelara;
Cerinte impuse la montarea tubulaturii la nave:
La proiectarea si montarea instalatiilor cu tubulaturi trebuie sa se tina
cont de o serie de cerinte .
1) Tevile trebuie sa fie dispuse dupa posibilitati, paralel una cu
cealalta;
2) Amplasarea armaturilor si a imbinarilor demontabile trebuie sa
se faca in locuri in care sa se asigure accesul in vederea
montarii si deservirii lor;
3) Dispozitivele de fixare trebuie sa realizeze prinderea sigura a
tubulaturii de elementele constructive ale navei, sa se evite
vibratiile si trebuie sa fie dispuse in locurile cu solicitari
maxime pentru tubulaturi;
4) In cazul imbinarilor cu flanse se va urmari strangerea uniforma
a garniturilor astfel incat sa nu se obtureze sectiunea vie a
conductelor;
5) Asigurarea coaxialitatii capetelor tevii care se imbina;
6) Decalajul intre axele capetelor tevilor care se imbina nu va fi
mai mare de 3 mm la tevile drepte, si mai mare de 4 mm la
tevile cu coturi;
7) Distanta intre tevile izolate si corpul navei nu trebuie sa fie mai
mica de 10 mm iar distanta de la tevile prin care circula abur la
cablurile electrice va fi mai mare de 100 mm;

10

8) Tevile amplasate in zonele exterioare si neincalzite se vor izola

impotriva inghetului iar conductele prin care circula fluidele cu
temperaturi ridicate se vor izola in vederea reducerii pierderilor
de caldura si pentru protejarea personalului;
9) Pentru o mai mare durata de exploatare a instalatiilor navale cu
tubulaturi, acestea se vor proteja impotriva coroziunii si
eroziunii prin acoperiri metalice si prin piturare cu vopsea;
10)

Pentru a executa si a urmari cu usurinta instalatiile in

exploatare se marcheaza si se inscriptioneaza tubulatura,

armaturile, etc.

Alegerea pompei:
-trebuie determinata sarcina si debitul pompei.
Tronson:

1-2:
2-3:
2*3-8:
2*8-9:
9-16:

pana la aspiratia pompei;

circuit pompa;
circuit serie prova;
circuit serie pupa;
circuit suprastructura-magistrala principala

A-B: magistrala principala-hidrant (tubulatura 65 mm)

C-D: magistrala princupala suprastructura-hidranti (tubulatura 50
mm); cate un circuit in paralel pentru fiecare nivel.
1. DEBIT POMPA
Q 3.8 103 d H2

3.8 10
3 210
2

167.58

m3 / h

d H 1.68 ( B D) L 28 1.68 (32.25 19)

190
25
207.76

mm
(Adoptam d H =210mm)
Q 167.58m3 / h 0.046m3 / s
Q 167.58m3 / h 25m3 / h (minim Loyds)
Q
Q1,2 0.023m3 / s
2
Q
0.046
q
q
0.0065m3 / s
n
7
n numar punti

Pentru C-D avem un circuit in paralel pentru fiecare nivel

11

 QC D

q
0.0032m3 / s
2

2. DIAMETRUL TUBULATURII PRINCIPALE

d F 0.8 d H 0.8 210 168mm

3. DIAMETRUL TUBULATURII SECUNDARE

d F 2.15 ( B D)
l 28 2.15 (32.25 19)
20 25
122.57

mm
Consideram lmax =20m

Pentru cuplarea hidrantilor se foloseste tubulatura (duze) de 65mm si 50mm.

Pentru tronsonul: -A-B: adoptam d z 65mm
-C-D: adoptam d z 50mm
A B

CD

4. CALCULUL VITEZELOR EFECTIVE

vef maxima pentru: -apa de mare, aspiratie =3.65m/s

-apa de mare, refulare =3.65m/s

vef nominala pentru: -apa de mare, aspiratie =0.18 d
-apa de mare, refulare =0.13 d
Q

TRONSON

d2
4Q
vef v vef 2
4
d

4 0.046
1.33m / s
3.14 0.212
4 0.023
vef
1.87 m / s
3.14 0.1252
4 0.0065
vef
2m / s
3.14 0.0652
4 0.023
vef
7.07m / s
3.14 0.0652
4 0.0032
vef
1.82m / s
3.14 0.052

1-2: v vef
2-3, 3-8, 8-9:
9-16:
A-B:
C-D:

5. CALCULUL Re
12

Re

TRONSON

v d
;

1.18 106 m 2 / s

1.33 0.21
2.3 105
1.18 106
1.87 0.125
Re
1.9 105
6
1.18 10
2 0.065
Re
1.1105
6
1.18 10
7.07 0.065
Re
3.8 105
6
1.18 10
1.82 0.05
Re
0.77 105
1.18 106

1-2: Re
2-3, 3-8, 8-9:
9-16:
A-B:
C-D:

6. CALCULUL

f ( Re ; D)
_

D
; D=1.21.3
d

Adoptam D=1.5mm
TRONSON
1.5
0.0071, Re 2.3 105 Din diagrama 2.3 0.038
210
_
1.5
D
0.012, Re 1.9 105 0.046
125
_
1.5
D
0.023, Re 1.1 105 0.051
65
_
1.5
D
0.023, Re 3.8 105 0.052
65
_
1.5
D
0.03, Re 0.77 105 0.058
50
_

1-2: D
2-3, 3-8, 8-9:
9-16:
A-B:
C-D:

7. CALCULUL

( )
13

TRONSON
1-2:

=0.2-0.3

=0.9
-2 profile T =1.0
-3 valvule

=1.9

=0.9
-1 flansa =1.9
- 3 profile T =1.5

2-3: -3 valcule

=3.3

3-8: -4 valvule
-1 profil T
-1 flansa

=1.2
=0.5
=1.9

=3.6

8-9: -1 valvula
-1 flansa

=0.3
=1.9

=2.2

9-16: -7 profile T
-1 valvula

=3.5
=0.3

=3.8

A-B: - =0
C-D: -7 profile T
-7 valvule

=3.5
=2.1

=5.6

8. CALCULUL h
l
v2
h ( )
d
2

TRONSON
1-2:
2-3:

8.5
1025 1.332
h (0.038
1.9)
3109.5 Pa
0.21
2
10.5
1025 1.87 2
h (0.046
3.3)
12839.03Pa
0.125
2

14

142.5
1025 1.87 2
3.6)
100432.64 Pa
0.125
2
47.5
1025 1.87 2
2.2)
30048.54 Pa
8-9: h (0.046
0.125
2
17.5
1025 22
2.8)
35938.07 Pa
9-16: h (0.051
0.065
2
6.5
1025 7.07 2
0)
25617.26 Pa
A-B: h (0.052
0.065
2
160
1025 1.822
5.6)
649164.15 Pa
C-D: h (0.058
0.05
2

3-8: h (0.046

9. CALCULUL

H A, HR

H A g z A hA 1025 9.81 ( 6)

15948.53 76280.03Pa

=-0.76bari
z A x T =5-11 (Consideram z A =-6m)
x 2 111 5
dublul suport tubulatura
fund

T=11

hA 3109.5 12839.03 15948.53Pa

H R g zR hR pH
H Rpunte g zR punte hRpunte pH 1025 9.81
11 (100432.64

30048.54

25617.26)

270000

H Rpunte 712673.06 Pa 7.12bari

H Rsup rastr g z Rsup rastr hRsup rastr pH

1025 9.81
28.5

(35938.07

649164.15)

270000

H Rsup rastr 984458.64 Pa 9.8bari

H R max( H R punte ; H Rsup rastr ) 9.8bari
H t H A H R H t 9.04bari
p0 ps
h
zA A
g
g
p0 1.035bari
ps 0.02337bari

NPSH disp

NPSH disp

(1.035 0.02337) 105

15948.53
zA
14.48m
1025 9.81
1025
9.81

15

Avand in vedere calculele facute anterior:

H = 9.04 [bari] = 90.4 [col. H2O]
Q = 167.58 [m3/h] ,
vom alege doua pompe cu o turatie n =2900 rot/min.
Pompa centrifuga
n=2900 rot/min

65-250

16

132 S1

DN=32mm

17