I. Tema de proiectare.............................................................................................................................

2
II. Date de intrare ................................................................................................................................ 2
a. Caracteristici geometrice ale navei: .............................................................................................. 2
b. Caracteristici de performanta ale carenei: .................................................................................. 2
c. Caracteristicile masinii principale de propulsie: ......................................................................... 2
III. Proiectarea elicei optime ................................................................................................................ 3
IV. Verificarea elicei la cavitatie ......................................................................................................... 7
a. Verificarea la cavitatie dupa criteriul Schoenherr ...................................................................... 7
V. Geometria palei elicei ......................................................................................................................... 8
VI. Diagrama seriilor de elice B Wageningen B.4.1......................................................................... 11
VII. Desenul conturului expandat al elicei navale ............................................................................. 12
 I. Tema de proiectare

Utilizand diagramele seriilor de elice B Wageningen sa se proiecteze pentru o nava data

elicea care sa consume complet puterea disponibila la elice.

II. Date de intrare

a. Caracteristici geometrice ale navei:

 Lungimea la plutire LWL = 147.22 [m]

 Latimea B = 22.7 [m]
 Pescajul d = 7.25 [m]
 Volumul carenei  = 15034.26 [m3]
 Viteza navei V = 19.6 [Nd]

b. Caracteristici de performanta ale carenei:

Nr. Viteza navei [Nd]

Denumirea Simbol U.M.
Crt. V1 V2 V3
1 Viteza navei V m/s 9.57 10.08 10.6
2 Rezistenta la inaintare Rt KN 575.97 664 762.87
3 Coeficientul de suctiune t - 0.202 0.202 0.202
4 Coeficientul de siaj efectiv w - 0.296 0.296 0.296
5 Randamentul corpului H - 1.134 1.134 1.134
6 Randamentul relativ de rotatie R - 0.997 0.997 0.997

c. Caracteristicile masinii principale de propulsie:

 Denumirea motorului Man B&W K60MC-S

 Puterea la flansa motorului PB = 13860 [kW]
 Turatia motorului n0 = 150 [rpm]
 Numarul de cilindrii nc = 7
(*datele sunt cele alese din catalog)
 III. Proiectarea elicei optime

Se va proiecta elicea optima care sa consume intreaga putere disponibila la elice.

Puterea disponibila la elice PD va fi: 𝑃𝐷 = 𝑃𝐵 ∙ 𝜂𝑎𝑥 ∙ 𝜂𝑟𝑒𝑑 ∙ 𝑐𝑢 [kW], unde:
 ax – randamentul liniei de axe; Se adopta ax = 0.98
 red – randamentul reductorului; ax = 1 (nu exista reductor)
 cu – coeficient de utilizare a puterii; Se adopta cu = 0.85

𝑃𝐷 = 𝑃𝐵 ∙ 𝜂𝑎𝑥 ∙ 𝜂𝑟𝑒𝑑 ∙ 𝑐𝑢 = 13860 ∙ 0.98 ∙ 1 ∙ 0.85 = 11545.38 [kW]

1 kW = 1.36 CP
𝑃𝐷 = 11545.38 ∙ 1.36 = 15708 CP
n = n0 = 150 rpm = 2.5 rps

Se adopta numarul de pale al elicei z = 4 pale.

Se adopta preliminar raportul de disc minim necesar (Ae/A0)min.
𝐴 (1.3∙0.3∙𝑧)∙𝑇 𝑅
(𝐴𝑒 ) = (𝑝0 ∙𝑝𝑣 )𝐷 2
+ 𝑘, unde T – impingerea elicei va fi: 𝑇 = 1−𝑡 [N]
0

𝐴𝑒 (1.3 ∙ 0.3 ∙ 𝑧) ∙ 𝑇 (1.3 ∙ 0.3 ∙ 4) ∙ 8300000 20750000

( )= 2
+𝑘 = 2
+ 0.2 = + 0.2 = 1.007
𝐴0 (𝑝0 − 𝑝𝑣 )𝐷 (1000000 − 2300)5.075 25700752
𝐴
Se adopta (𝐴𝑒 ) = 1
0

𝑅 664000 664000
𝑇= = = = 830000 [𝑁]
1 − 𝑡 1 − 0.2 0.8
unde 𝐷 = 0.74 ∙ 𝑑 = 0.74 ∙ 7.25 = 5.365 [𝑚]
- R [N] – Rezistenta la inaintare la viteza de proiectare;
- p0 = 105 N/m2 – Presiunea statica masurata la nivelul arborelui port – elice;
- pv = 2.300 N/m2 – Presiunea de vaporizare a apei la temperatura de 15oC;
- k = 0 (pentru nave de mare viteza), k = 0,1 (pentru nave cu 2 elice), k = 0,2 (pentru
nave cu o elice).
Se aleg diagramele de elice B Wageningen KT – J, KQ – J corespunzatoare numarului de
pale adoptat, in conditiile asigurarii unui raport de disc minim necesar.
Se adopta diagrama seriilor B Wageningen B4.1.
Se determina diametrul optim la elice calculand coeficientul kn cu urmatoarea relatie:
𝑣𝐴 4 𝑣𝐴 7.096 4 7.096
𝑘𝑛 = 0.565 ∙ ∙ √𝜌 ∙ = 0.565 ∙ ∙ √1025 ∙ = 2.09
√𝑛 𝑃𝐷 √2.5 15708
Unde:
- vA = viteza de avans in discul elicei [m/s];
- PD = puterea disponibila la elice [CP];
- n = turatia elicei [rps];
 -  = densitatea apei = 1025 [kg/m3];

1. v = 19.6 Nd
𝑣𝐴 = 𝑣𝑆 ∙ (1 − 𝑤) = 19.6 ∙ 0.5144 ∙ (1 − 0.296) = 7.096 [m/s]
Din diagrama KQ – J a elicei adoptate se obtine valoarea lui kn calculata pe curba de
optim, valoarea avansului relativ optim Jopt.
Se adopta: Jopt = 0.53, cu aceasta valoare se calculeaza diametrul optim a elicei cu
𝑣 7.096
urmatoarea formula: 𝐷𝑜𝑝𝑡 = 𝑛∙𝐽𝐴 = 2.5∙0.53 = 5.356 [𝑚]
𝑜𝑝𝑡

Se verifica daca diametrul optim obtinut poate fi amplasat in pupa navei din considerente
de spatiu.
In proiectarea preliminara, diametrul optim al elicei trebuie sa verifice relatia: D < 0.74d
 0.747.25 = 5.365 [m].
Elicea se va proiecta in conditia absorbtiei intregii puteri disponibile. In acest scop se va
calcula coeficientul de moment KQ cu urmatoare relatie:
𝑃𝐷 11545.38
𝐾𝑄 = = = 0.026
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑛3 ∙ 𝜌 ∙ 𝐷5 2 ∙ 𝜋 ∙ 2.53 ∙ 1.025 ∙ 5.3565
Unde:
- PD = puterea disponibila la elice [kW];
- n = turatia elicei [rps];
-  = densitatea apei [t/m3];
- D = diametrul elicei [m].
Se adopta: P/D = 0.85; Se adopta: 0 = 0.57; Se adopta: kT = 0.18.

𝑇 = 𝑘 𝑇 ∙ 𝜌 ∙ 𝑛2 ∙ 𝐷4 = 0.175 ∙ 1.025 ∙ 2.52 ∙ 5.3564 = 922.709 [kN]

1 − 𝑡 1 − 0.202
𝜂𝐻 = = = 1.134
1 − 𝑤 1 − 0.296
𝜂𝐷 = 𝜂0 ∙ 𝜂𝐻 ∙ 𝜂𝑅 = 0.57 ∙ 1.134 ∙ 0.997 = 0.644

𝑃𝐸 = 𝑅 ∙ 𝑣 = 664 ∙ 10.08 = 6693.12[kW]

𝑃𝐸 6693.12
𝑃𝐷 = = = 10385.934 [kW]
𝜂𝐷 0.644

2. v = 18.6 Nd
𝑣𝐴 = 𝑣𝑆 ∙ (1 − 𝑤) = 18.6 ∙ 0.5144 ∙ (1 − 0.296) = 6.737 [m/s]
𝑣𝐴 6.737
𝐽= = = 0.503
𝑛 ∙ 𝐷 2.5 ∙ 5.356
Se adopta: P/D = 0.84; Se adopta: 0 = 0.55; Se adopta: kT = 0.185.

𝑇 = 𝑘𝑇 ∙ 𝜌 ∙ 𝑛2 ∙ 𝐷4 = 0.185 ∙ 1.025 ∙ 2.52 ∙ 5.3564 =975.299 [kN]

 𝜂𝐷 = 𝜂0 ∙ 𝜂𝐻 ∙ 𝜂𝑅 = 0.55 ∙ 1.134 ∙ 0.997 = 0.622
𝑃𝐸 = 𝑅 ∙ 𝑣 = 575.97 ∙ 9.57 = 5512.033 [kW]
𝑃𝐸 5512.033
𝑃𝐷 = = = 8864.228 [𝑘𝑊]
𝜂𝐷 0.622
3. v = 20.6 Nd
𝑣𝐴 = 𝑣𝑆 ∙ (1 − 𝑤) = 20.6 ∙ 0.5144 ∙ (1 − 0.296) = 7.46 [m/s]
𝑣𝐴 7.46
𝐽= = = 0.56
𝑛 ∙ 𝐷 2.5 ∙ 5.356
Se adopta: P/D = 0.88; Se adopta: 0 = 0.61; Se adopta: kT = 0.175.

𝑇 = 𝑘𝑇 ∙ 𝜌 ∙ 𝑛2 ∙ 𝐷4 = 0.17 ∙ 1.025 ∙ 2.52 ∙ 5.3564 = 896.22 [kN]

𝜂𝐷 = 𝜂0 ∙ 𝜂𝐻 ∙ 𝜂𝑅 = 0.58 ∙ 1.134 ∙ 0.997 = 0.656
𝑃𝐸 = 𝑅 ∙ 𝑣 = 762.87 ∙ 9.57 = 8086.422[kW]
𝑃𝐸 8086.422
𝑃𝐷 = = = 12331.622 [𝑘𝑊]
𝜂𝐷 0.656

Nr. v1 v2 v3
Denumire Relatie de calcul U.M.
Crt. [Nd] [Nd] [Nd]
1 viteza navei v [m/s] 9.57 10.08 10.6
2 viteza de avans va=vs(1-w) [m/s] 6.737 7.096 7.46
3 avansul relativ J=vA/(n*D) - 0.503 0.53 0.56
4 raport de pas P/D diagram kQ-J - 0.83 0.85 0.88
5 randamentul elicei h0 - 0.55 0.57 0.58
6 coef de impingere kT diagram. KT-J - 0.185 0.18 0.175
7 impingerea elicei T=KT**n2*D4 [kN] 975.30 948.94 922.58
8 coef de influenta a corpului H=(1-t)/(1-w) 1.134 1.134 1.134
randamentul relativ de
-
9 rotatie R 0.997 0.997 0.997
10 randament cvasipropulsiv D=0*H*R - 0.622 0.644 0.656
puterea efectiva de
[kW]
11 remorcare PE=R*v 5512.033 6693.120 8086.422
12 puterea disponibila necesara PD=PE/D [kW] 8864.228 10385.934 12331.622

Cu ajutorul datelor din tabelul de mai sus se construiesc graficele functiilor:

PD = f(v); P/D = f(v).
Introducand in graficele construite puterea disponibila la elice PD (calculata anterior
functie de puterea la flansa motorului), se vor determina:

 v – valoarea vitezei realizata de nava cu elicea optima;

 P/D – valoarea raportului de pas a elicei optime.
 PD
14,000
y = 1733.7x - 23453
12,000
10,000
8,000
PD
6,000
Linear (PD)
4,000
2,000
0,000
18 19 20 21

P/D
0,001

0,001
y = 0.005x2 - 0.171x + 2.2808
0,001

0,001
P/D
0,001
Poly. (P/D)
0,001

0,001

0,001
18.5 19 19.5 20 20.5 21

𝑦 = 1733.7 ∙ 𝑥 − 23453
Rezolvand sistemul de cele 2 ecuatii: {
𝑦 = 0.005 ∙ 𝑥 2 − 0.171 ∙ 𝑥 + 2.2808

Am obtinut: viteza navei vs = 20.19 Nd si raportul de pas P/D = 0.87

 IV. Verificarea elicei la cavitatie

In etapa anterioara s-au determinat urmatorii parametrii:

 Diametrul elicei D;
 Turtia elicei n;
 Numarul de pale z;
 Raportul de disc AE/A0 – corespunzator diagramei de elice adoptate (folosita pentru
calculul anterior);
 Raportul de pas P/D din diagrama;
 Viteza navei vs din diagrama.
a. Verificarea la cavitatie dupa criteriul Schoenherr

Dupa Schoenherr, conditia ca o elice sa nu caviteze este ca raportul de disc al acesteia sa

satisfaca urmatoarea relatie:

𝐾𝐶 0.32
𝐴𝐸 ⁄𝐴0 ≥ 1.27 ∙ 𝜌 ∙ 𝑓 ∙ ∙ (𝑛 ∙ 𝐷)2 = 1.27 ∙ 1025 ∙ 1.3 ∙ ∙ (2.5 ∙ 5.356)2 = 0.83
𝑃𝑆 116626.59
→ 𝐴𝐸 ⁄𝐴0 = 1 > 0.83

Unde:

  = densitatea apei [kg/m3];

 f = coeficient epiric, f = 1.3 – 1.6;
 KC = caracteristica cavitationaladeterminata din diagramele Schoenherr functie de
numarul de pale z, avansul relativ J si raportul de pas al elicei P/D. Se adopta KC = 0.32;
 D = diametrul elicei [m];
 n = turatia elicei [rps];
 PS = presiunea hidrostatic absoluta la varful superior al palei determinta ca urmatoarea
relatie:
𝐷
𝑃𝑆 = 𝑝0 − 𝑝𝑣 = 10.13 ∙ 104 + 𝜌 ∙ 𝑔 ∙ (ℎ𝑎 − ) − 𝑝𝑣 =
2
= 10.13 ∙ 104 + 1025 ∙ 9.81 ∙ (4.372 − 2.678) − 1707 = 116626.59
Unde:
 p0 = presiunea atmosferica p0 = 10.13 ∙ 104 [N/m2];
 pv = presiunea de vaporizare a apei functie de temperatura pv = 1707 [N/m2];
 g = acceleratia gravitationala g = 9.81;
 ha = emersiunea axului port - elice care poate fi aproximata in proiectarea preliminara cu
relatia: ℎ𝑎 = 𝑑 − (𝐷⁄2 + 0.2) = 7.25 − (5.356⁄2 + 0.2) = 4.372 𝑚 ,
unde d = pescajul navei.
 V. Geometria palei elicei
Pentru construirea conturului expandat al palei elicei este necesara determinarea unor
marimi geometrice caracteristice pentru fiecare raza relativa r/R:

- Latimea palei – br;

- Distanta de la muchia de intrare (bordul de atac) la axa (generatoare a palei) – bri;
- Distanta de la muchia de iesire (bordul de fuga) la axa palei – bre;
- Distanta de la muchia de intrare (bordul de atac) la linia grosimilor maxime – cr;
- Grosimea maxima a sectiunii palei – rr.

𝑏𝑟 𝑧 𝑏𝑟𝑖 𝑐𝑟 𝑒𝑟
𝑥1 = ∙ 𝑥2 = 𝑥3 = 𝑥4 = br bri bre cr er
r/R 𝐷 𝐴𝑒 ⁄𝐴0 𝑏𝑟 𝑏𝑟 𝐷
2.225 1.373 0.852 0.779 196.030
1.662 0.617 0.35 0.0366
0.2
2.520 1.545 0.975 0.882 173.534
1.882 0.613 0.35 0.0324
0.3
2.745 1.650 1.095 0.961 151.039
2.05 0.601 0.35 0.0282
0.4
2.882 1.689 1.193 1.009 128.544
2.152 0.586 0.35 0.024
0.5
2.928 1.643 1.286 1.139 106.049
2.187 0.561 0.389 0.0198
0.6
2.871 1.504 1.367 1.272 83.554
2.144 0.524 0.443 0.0156
0.7
2.651 1.228 1.424 1.246 61.058
1.98 0.463 0.47 0.0114
0.8
2.118 0.744 1.375 1.059 38.563
1.582 0.351 0.5 0.0072
0.9
0.000 0.000 0.000 0.000 16.068
0 0 0 0.003
1.0

Folosind aceste rapoarte, se pot calcula urmtoarele marimi geometrice caracteristice

pentru fiecare raza relativa data:
𝐴𝑒 ⁄𝐴0
- Latimea palei - br: 𝑏𝑟 = 𝐷 ∙ 𝑧
∙ 𝑥1

- Distanta de la muchia de intrare (bordul de atac) la axa (generatoare a palei) – bri

𝑏𝑟𝑖 = 𝑏𝑟 ∙ 𝑥2

- Distanta de la muchia de iesire (bordul de fuga) la axa palei – bre: 𝑏𝑟𝑒 = 𝑏𝑟 − 𝑏𝑟𝑖

- Distanta de la muchia de intrare (bordul de atac) la linia grosimilor maxime – cr

𝑐𝑟 = 𝑏𝑟 ∙ 𝑥3

- Grosimea maxima a sectiunii palei – rr𝑒𝑟 = 𝐷 ∙ 𝑥4

Inainte de a se trece la reprezentarea conturului palei este necesara verificarea rezistentei

palei conform normelor Societatilor de Clasificare.
 Verificarea rezistentei palei elicei se va face conform normelor Germanisher Lloyd. La
razele 0.25 R si 0.6 R, grosimile minime necesare ale palei elicei se calculeaza cu urmatoarea
formula:

𝑡 = 𝐾0 ∙ 𝑘 ∙ 𝐾1 ∙ 𝐶𝐺 ∙ 𝐶𝐷𝑦𝑛 = 1.15 ∙ 44 ∙ 2.281 ∙ 1.014 ∙ 1.064 = 124.597 [𝑚𝑚]

Unde:

𝑒 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑛 717.568 ∙ 0.91 150

𝐾0 = 1 + + =1+ + = 1.15
𝐻 15000 4659.72 15000
Unde: 𝑒 = 𝑅 ∙ 𝑡𝑎𝑛𝜀 = 2678 ∙ 0.268 = 717.568

- e – rake-ul palei, respectiv distanta dintre linia care uneste varful palei cu radacina
acesteia si verticala care trece prin axa palei [mm];
-  - unghiul de rake,  = 15o pentru elice tip Wageningen.
0.53 ∙ 𝐻 0.53 ∙ 4659.72
𝛼0.6 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑎𝑛 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑎𝑛 = 0.428
𝐷 5356
Unde:

 H sau P – pasul elicei la raza considerata [mm];

𝐻 = 𝑃⁄𝐷 ∙ 𝐷 = 0.87 ∙ 5356 = 4659.72 [mm]

 n – turatia elicei [rpm];

 k – coeficient care se adopta functie de forma profilului palei k=44.

r/R 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

%H 9490.302 10240.75 10968.11 11453.02 11545.38 11545.38 11545.38 11545.38 11545.38

Coeficientul K1 se calculeaza cu urmatoarea relatie:

𝐷
𝑃𝑊 ∙ 105 ∙ (2 ∙ 𝐻 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼 + 𝑠𝑖𝑛𝛼)
𝐾1 = √ 𝑚
=
𝑛 ∙ 𝐵 ∙ 𝑧 ∙ 𝐶𝑊 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜀 2

5 5356
√13860 ∙ 10 ∙ (2 ∙ 52114.24 ∙ 0.91 + 0.415)
= = 2.286
150 ∙ 2.928 ∙ 4 ∙ 630 ∙ 0.268

Unde:
 Pw – puterea masinii principale de propulsie [kW];
 B – latimea palei (B = br) la raza analizata [mm];
∑(𝑅∙𝐵∙𝐻)
Hm – pasul mediu al elicei calculat cu relatia: 𝐻𝑚 = ∑(𝑅∙𝐵)
= 52720.4059 [mm]

Unde: R, B, H vor fi inlocuite cu valorile corespunzatoare fiecarei raze R in parte.

 r/R R B=br %H H RBH RB
1 2 3 4 5 6 7
0.2 535.6 2.225418 9490.302 43713.85 52104020.21 1191.934
0.3 803.4 2.519998 10240.75 47170.54 95499895.11 2024.566
0.4 1071.2 2.74495 10968.11 50520.87 148551095.4 2940.39
0.5 1339 2.881528 11453.02 52754.43 203545893.2 3858.366
0.6 1606.8 2.928393 11545.38 53179.87 250229457.5 4705.342
0.7 1874.6 2.870816 11545.38 53179.87 286194459.6 5381.632
0.8 2142.4 2.65122 11545.38 53179.87 302060250.5 5679.974
0.9 2410.2 2.118298 11545.38 53179.87 271510975.2 5105.522
1.0 2678 0 11545.38 53179.87 0 0
1.61E+09 30887.73

∑(𝑅 ∙ 𝐵 ∙ 𝐻) ∑(𝑅 ∙ 𝐵)

 Cw – coeficient care tine cont de materialul elicei Cw = 630;

𝑓 +𝐷 7.2+5.356
 1
CG – factor de marime calculat cu relatia: 1.1 ≥ √ 12.2 =√ = 1.045 ≥ 0.85
12.2

 D – diametrul elicei [m];

 f1 =7.2 – pentru elice monobloc;
 CDyn – factor dinamic calculat cu urmatoarea relatie:

𝜎𝑚𝑎𝑥
( − 1) + 𝑓3 (1.593 − 1) + 0.2
𝜎
𝐶𝐷𝑦𝑛 =√ 𝑚 =√ = 1.064 ≥ 1
0.5 + 𝑓3 0.5 + 0.2

𝜎𝑚𝑎𝑥
Pentru: ≥ 1.5, poate fi calculat cu ajutorul factorului de simulare a impingerii ET cu
𝜎𝑚
ajutorul formulei:
𝜎𝑚𝑎𝑥
= 𝑓2 ∙ 𝐸𝑇 + 1 = 0.4 ∙ 1.482 + 1 = 1.593
𝜎𝑚

−9
𝑣𝑠 ∙ 𝑛 ∙ (1 − 𝑤) ∙ 𝐷3
𝐸𝑇 ≈ 4.3 ∙ 10 ∙ =
𝑇
19.6 ∙ 150 ∙ (1 − 0.296) ∙ 53563
4.3 ∙ 10−9 ∙ = 1.482
922580

f2 = 0.4;
f3 = 0.2;
T – impingerea realizata de elice [N];
VS = viteza navei [Nd].

Pala elicei v-a fi ingrosata de la 106.049 mm la 124.597 mm deoarece aceasta se v-a

rupe.
VI. Diagrama seriilor de elice B Wageningen B.4.1
VII. Desenul conturului expandat al elicei navale