Sunteți pe pagina 1din 20
8.3. PROIECTAREA ELICELOR NAVALE CU AJUTORUL DIAGRAMELOR SERIE INDRUMAR PROIECTARE -2012 Tema de proiectare Utilizind diagramele seriilor de clice B Wageningen si se proiecteze pentru 0 navi dati elicea care si consume complet puterea disponibila la clice. Date de proiectare Sh A. Caracteristici geometrice ale navei: © Lungime Is plutire Lyn, fm] © Litime B [m| © Pescajul 4 {mj * Volumul carenei Vv [m] + Viteza navei VIN) By B. Caracteristici de performanti ale carenei: ibo [UM. |__ Viteza navei [Nd] Vi | V2=V {| V3 No | Denumirea Viteza navei Rezistenia fa inaintare Coeficientul de suctiune. Cocficientul de siaj efectiv ‘Randamentul corpului Randamentul relativ de rotatie ae =|els]- #2 |2|"l=1<| - 2 Ca C. Caracteristicile maginii principale de propulsie: + Puterea fa flanga motoruiui Py [kW] Turafia motorului no [rpm] © Numérul de cilindri n, CONTINUTUL PROIECTULUI 1, Proiectarea elicei optime 2. Verificarea elicei fa cavitatie 3. Geometria palei elicei = 4. Verificarea rezistenjei palei 5. Desenul elicei 1. PROTECTAREA ELICEI OPTIME Se va proiecta elicea optimé care si consume intreaga putere disponibil Ia elice. Puterea disponibili fa elice Pp va fi: Py =Pa tax “Maa “&alKW] (8.18) unde: © Tx—tandamentul liniei de axe; ta = 0.98 pentru nave cu CM amplasat in PUPA, Nae = 0.96 pentru nave cu CM amplasat la ( 1/3..U/2)L 128 Teoria propulsorului © ng-randamentul reductorului; dacd exist reductor tj = 0.97 in caz contrat se adopt tix = 1 * cy ~ coeficient de utilizare a puterii - se adopt functic punetul de proiectare ales. Observatie Determinarea performantelor de propulsie ale navei se face in conditii de plin’ incdrcare, iar proiectarea propulsorului trebuie si se faci astfel incét in conditii de probe standard, cu nava noui, caren curata, elicea navei si consumatorii aditionali si ‘ncarce partial motorul de propulsie asigurndu-se astfel la turatia nominal o rezerva de putere din puterea maxima continua, recomandata si acceptati prin contract. De aceea in proiectarea elicei un pas important este alegerea asa numitului punct de functionare al elicei, definit in diagrama putere turatie (fig.8.1), care trebuie s& tind cont de cerinta armatorilor de a realiza o anumiti vitezi in condi de serviciu la 0 putere mai mica decat puterea maxima continua MCR, difeerenta constituind marja de Siguranti a motorului "EM ~ engine margin". in acelasi timp, trebuie finut cont si de asa numita marja de navigatie “SM - sea margin” data de diferenfa intre puterea ceruti in conditii de navigatic reale (mare agitati, caren acoperiti cu alge) si puterea in condifii de probe (caren curati, mare calmii) 2 -curba elie in condi servicia 6 -curba elice in probe PD-punct proiectare elice MP = ounct corespunzator MCR PUTERE TURATIE Fig. 4.1 Alegerea punctului de functionare al elicei [80] Recomandiri Coeficientul de utilizare al puterii se poate adopta astfel functic de punctul de proiectare ales: © c= 0.85 - pentru punctul de proiectare PD” (include SM=15%); n=n, © cy= 0.75 ~ pentru punctul de proiectare PD (include SM=15% si EM=10%) 03 wm (pentru EM =10% rezulta n = 0.9655-n,) unde n este turatia elicei. OBSERVATIE. in practici, o elice se proiecteazi in condifii de probe, la viteza de probe a navei. Vecote = Veenicin + 5V, unde 5V=1 nod. Capitolul 8. Aplicafii practice 129 Se va alege ca elice de baz o elice de tip B Wageningen. Se adopta numarul de pale 2: O regula simpli, utilizati in practicd, cu privire la alegerea numirului de pale se referd la numérul de cilindri ai motorului, care nu ‘rebuie si fie multiplu al numarului de pale, pentru a evita suprapunerea armonicilor excitatoare de natur3 hidrodinamica cu cele date de motor. Se adopta preliminar raportul de dise minim necesar (Ax, /Ao)mia - Valoarea raportului de dise (Ax /Ag) poate fi determinata intr-o prima aproximatie din conditia evitirii unei cavitafii dezvoltate, dupa relatia propusi de Keller: AL (.3+0.32z)-T (i). eo a unde T—impingerea elicei va fi (8.20) ~ RN] -rezistenta la inaintare la viteza de proiectare = py = 10° N/m? - presiunea statici mésurata la nivelul arborelui port-elice, - py =2300 N/m?- presiunea de vaporizare a apei la temperatura de 15°C - D~diametrul elicei adoptat in prima etapa functie de pescajul navei D=0.7d k-0 pentru nave de mare vitez, k=0.1 pentru nave cu 2 elice, K=0.2 pentru nave cuoelice. Se aleg diagramele de clice B Wageningen KrJ, KJ corespunziitoare numarului de pale adoptat, in condifiile asiguririi unui raport de dise minim necesar. OBS. Se noteazi raportul de dise Ar /Ay (sau 0) corespunzittor diagramei adoptate. Se determina diametrul optim la elice. Alegerea diametrului elicei se face din considerente energetice si constructive (legate de formele extremititii pupa, pescaj, etc.). Din punct de vedere al eficientei, se prefer’ un diametru cit mai mare. Diagramele de elice sunt concepute astfel incat si permiti stabilirea diametrului optim ‘a cirui valoare corespunde randaméntului maxim pentru punctul de finctionare dat. Se determina diametral optim la elice calculdnd coeficientul ky: va [Ya 0.565: Ted oe (21) unde: V4~este viteza de avans in discul elicei: Pp[CP] -puterea disponibila la elice, 1n [rps] —turafia elicei, p=1025[kg/m’] — densitatca apei de mare V4 =¥s-(1-w) [mvs] (8.22) Din diagrama kg ~J a elicei B adoptate se obfine pentru valoarea lui ky calculati, pe curba de optim, valoarea avansului relativ optim Igy, Cu aceasta valoare se calculeaza diametrului optim a elicei cu formula: (8.23) 130 ‘Teoria propulsorului Se verifici daci diametrul optim obfinut poate fi amplasat in pupa navei din considerente de spafiu. {n proiectarca preliminard diametrul optim al clicei trebuie si verifice relatia: D < 0,7 d, Se adopta diametrul elicei D [m] . Observatie Din analiza seriilor de elice B (WAGENINGEN) diametrul optim se mai poate determina cu relatia: na D, iv teny| ® 2 a 155.34-75.11-BE +36. al ' (8.24) 2 0. o3ss+_(2101_o 478) Ale 3048 [m] | z z Ay unde: V este viteza navei (Nd]; n-turafia elicei {rpm}; w —coeficientul mediu de sia B, - coeficientul de incarcare; z— numérul de pale; A./Ao— raportul de disc. (8.25) iar Pp este puteroa disponibild la elice [HP]; Elicea se va proiecta in conditia absorbti scop se va calcula coeficientul de moment Kg: intregii puteri disponibile. In acest Py ee Qexen? »peD? (8.26) unde: Pp[w] = _ putetea disponibila la elice, nips] = turafia elicei, plkg/m’] - densitatea apei, D = diametru elicei {zm} Observatie. Urmitoarele calcule se realizeazi tabelar pentru o gama de viteze. Tab. 8.1 Denumirea Relatia decale. | UM- Ra AeA na T._| Viteza navel Vv imi] Viteza de avans Va=v O-w) | fnvsy 3 Avansul relativ | Raport de pas 5. | Randamentut elicei | no - 6. Coeficientul de hoes ky-diage ey 3 7. | impingerea elicei T=K,-p-N’-D* | [KN] 8. | Coeficientul de 1-t influenta al corpului_ |" ~j—w _ 9” | Randamental rel : ie - de rotatie ii practice 131 10. | Randamentul cvasipropulsiv. Too Tarte - TT, | Puterea efectivade |) _, remoreare Eee ikW] 12. | Puterea disponibila necesarit Tb [kw] '* (2). Viteza de avans in discul elicei V, =v -(I—w) + @).Avansul elativ y= nD © (@) si (6). Se determina din diagrama Ko-J a elicei adoptate in functie de Ko caleulat anterior. * (©). Se determina din diagrama Kr-J a elicei adoptate in functie de J si P/D determinat la (4) © (7) impingerea elicei se va calcula cu relatia: T=K,- p-n? D4 * (8), (911) sunt date de intrare * (10) Se calculeaza randamentul evasipropulsiv cu relatia o=NonaNe * (12) Se calculeazi puterea disponibila la elice Cu ajutorul datelor din tabelul anterior se construiesc graficele functiilor: Pp=f(v); P/D=f(v) ~fig, 8.5. Introducdind in graficele construite puterea disponibild la elice Pp (calculata cu formula (8.18) functie de puterea la flansa motorului), se vor determina: + V -valoarca vitezei realizata de nava cu elicea optim’ © P/D-valoarea raportului de pas a elicei optime PD [kW] PID 10000 093 4091 oe Fig. 8.5 Diagrama de performanfi a elicei 132 ‘Teoria propulsorului in etapa anterioara s-au determinat urmatorii parametrii: Diametrul elicei D 2. VERIFICAREA ELICELLA CAVTATIE + Turafiacticein + Numarul de pale z pentru calculul anterior) Observatie Raportul de pas P/D — din diagrama 8.5 Viteza navei ~ din diagrama 8.5 Raportul de disc Ap/Ao - corespunzitor diagramei de elice adoptate (folosit in continuare calculul se va realiza pentru viteza navei V obfinut& din diagrama 8.5 din etapa anterioari. Pentru verificarea elicei la cavitatie sunt prezentate dou& metode de calcul. Dupi Schoenherr, conditia ca o elice sii nu caviteze este ca raportul de disc al acesteia sa satisfaca relafia: Be densitatea apei coeficient empiric caracteristica cavitafionali determinati din diagramele Schoenherr (fig. 8.6, 8.7) functie de numarul de pale, Ap Ay21aT-p-f 22D avansul relativ J, raportul de pas al elicei P/D diametrul elicei turatia elicei ppresiunea hidrostatica absoluti la varful superior al palei determinaté cu urmitoarea relatie: Po —Py =10.13-10* so-e(h, Py (8.27) (8.28) ~ po=10.13B010* N/m? - _ presiunea atmosferic& = py [N/m] = presiunea de vaporizare a apei functie de temperatura - g=9.81 m/s - acceleratia gravitational ~ hy fm] = imersiunea axului port-elice care poate fi aproximata in proiectarea preliminari cu relatia h, = d-(D/2+0.2) unde d este pescajul navei ie 5 10 15 20 am | P, [Nim] 334 1226 1707 2335 4248 | OBSERVATIE in relatia (8.27) valourea lui Ae/Ao corespunde diagramei cu i (Az /Aa)nin Calculat cu relafia (8.19) care s-a proiectat elicea $i NU valorii Capitolul 8. Aplicatii practice 133 OBSERVATIE Pentru elicele cu 4 pale se poate folosi metoda de verificare Ia cavitatie folosind diagramele Burill. Verificarea la eavitatie dup diagramele lui Burill. Se va utiliza diagrama de cavitatie Burrill pentru elice moderat incareate cu 4 pale (fig. 8.8). Se calculeazacifra de cavitatie cu relatia: o, = Pore. Put7-h—-Py O52 05-p-[vi—w)P 29 ast on aus] 0.5} o.4} te ke 2 EERSPS i 9 Ss 0.2} e rm PP7 Sos = 2 ao a ee Fig, 8.6 Caracteristici cavitationale ale lui Schoenherr pentru 2=4 pale z=5 9 T I . PD 51,41 5} F kef i e Os a4 05 06 07 08 09 70 17 12 1,3 0,2 “ 6 Fig. 8.7 Caracteristici cavitationale ale lui Schoenherr pentru 25 pale : y= 10052 Nim? este greutatea specifica a apei de mare, h — imersiunea axului port-elice si 134 Teoria propulsorului °, (sy 1013 Be gral t [een |e se 8.30) oR 7 n *taei) 7 (830) Se caleuleazA coeficientul de incireare: eles 7D Wor (831) fir 7aw oF 32) In practicd se aplicd 0 rezervii de 20% Ia cifra de cavitatie ji se intré in diagrama de cavitatic Burill cu valorile : ky , on, P/D obfinindu-se aria de disc desfisurati ay dupa Burill, Diagramele seriei B sunt grupate dup raportul de disc cexpandat, deci Vo: 833 a, =034-ay (275-22) ised 10 atm © 0 © 70 ol} 75-2 3s A 3 eo FA ere 09 os 221 Z as ee ve 005 lov | & z ' Se 2 i < ost oy ee 5 losz o. 4 os ]°# 9,08} lo. 94 osos 07 03 04 0.5 Os OF APORTUL ARIE] PROECTATE ap Fig. 8.8. Diagrama de cavitajie Burrill pentru elice moderat incireate cu 4 pale Capitolul 8. Aplicaii practice 138 Observatie In cazul in care elicea eavitear, respectiv daci raportul de dise adoptat Ae/Ao este mai mic decat valoarea minim necesara ay determinata din diagrama lui Burill sau din relatia lui Schoenherr, se vor relua caleulele privind performantele elicei coptime dupa cum urmeazi: Se alege o diagram& cu un raport de disc Ac/Ao > ac , se scot din noua diagram valorile randamentului np si raportului de pas P/D corespunzatoare coeficientului adimensional al momentului Kq calculat relatia 8.26 si valorilor avansului relativ: = Tab. 82 [ Nr. ] Denumire Relatia de calcul [UM.[ WV, | V2 | Vs {Nd} | fNaj_| [Nd] 1 | Avansul relativ EV,AD : 2 | Raportul de pas PD | Din diagr. pentru. | - 1. (ApiAo)jniiat 2. (Av/Ao Joe) Interpolare pentru (As/o)-86) 3 | Randamentul elicei ny [Din diagr. pentru. | - 1. (AB/Ao}aitat } 2. (As/Ao Jos) | Interpolare pentru I (Ac/Aa)-te 4 | Randamentul de Tio“WoNaM = propulsie 5 | Puterea efectivade [Py KW remorcare 6 | Puterea disponitila |) Py KW necesara ere Se reprezinta grafic functile: Pp=f(v); P/D=f{v) si se determina viteza navei v si raportul de pas P/D pentru noua elice proiectati cu raportul de disc minim necesar pentru a evita cavitatia. Se centralizeaza caracteristicile finale ale elicei proiectate: * D[m) — diametrul elicei © nfpm] —— turafia elicei oz = numarul de pale * Ac/Ao — — _raportul de dise (dupa caleulul de cavitatie) * PD — raportul de pas (dupa calculul de cavitatie) * VINd) = viteza navei (dupi calculul de cavitafie) 3. GEOMETRIA PALE ELICEL Pentru construirea conturului expandat al palei elicei este necesari determinarea ‘unor mirimi geometrice caracteristice pentru fiecare raza relativa r/R: ~ latimea palei -b, ~ distanta de la muchia de intrare (bordul de atac) la axa (generatoarea) palei — bj ~ distanta de la muchia de iesire (bordul de fugi) la axe palei ~ bye ~ distanta de la muchia de intrare (bordul de atac) Ia linia grosimilor maxime—c, ~ grosimea maxima a sectiunii palei -e, Observatie S-au folosit notatiile din lucrarea [7]. 136 Teoria propulsorului Dimensiunile conturului palei, pentru seria de elice B Wageningen sunt date sub forma unor rapoarte intre dimensiuni pentru fiecare raz relativa (tab.8.3). Tab. 83 bz a mR TD AuiAG 0, oD 02 1.662 0.617 0350 0.0366 [03 1.882 0.613 0.350 0.0324 04 2,050, 0.601 0.350 0.0282 05 2,152 0.586 03350 0.0240 06 2.187 0.561 0.389 0.0198 07 2.144 0.524 0.443 0.0156 0.8 1,980 0.463 0.479 0.0114 09 1.582 0351 0.500 0.0072 1.0 : 0 : 0.0030 Folosind aceste rapoarte se pot calcula urmatoarele mirimi geometrice caracteristice pentru ficare razé relativa data: 1atimea palei -b, Ae/Ae (8.34) @ ~ distanfa de la muchia de intrare (bordul de atac) la axa (generatoarea) palei —by (8.35) distanta de la. muchia de iesire (bordul de fg) la axa palet ~ bye by =b, = by, (8.36) ~ distanfa de la muchia de intrare (bordul de atac) la linia grosimilor maxime — ¢, c, =b, +X (837) = grosimea maxima a sectiunii paki ce (8:38) inainte de a trece la reprezentarea conturului palei este necesari verificarea rezistenfei palei conform normelor Societitilor de Clasificare. 4. VERIFICAREA REZISTENTEI PALEI ELICEL Verificarca rezistentei palei elicei se va face conform normelor Germanisher Lloyd [40]. La razele 0.25 R si 0.6R, grosimile minim necesare ale palei elicei se calculeazi cu formula: t=K,-K-Ky Co “Con (8.39) unde: Capitolul 8. Aplicatii practice 137 grea on (6.40) H 15000 e=R-tane (841) € [mm] - — rake-ul palei, respectiv distanta dintre linia caro uneste varful palei cu radicina acesteia si verticala care trece prin axa palei. s ~ unghiul de rake, e= 15° pentru elice tip Wageningen. @ = unghiul de pas la raza considerati apap atone (8.42) HsauP [mm] - _ pasulelicei la raza considerati. D [mm] - diametrul elicei n [rpm] - _turafiaelicei in rotafii pe minut k - coeficient care se adopt din tab. 8.5 (conform GL) functie de forma profilului palei. Observatie Pasul elicelor B Wageningen este constant de la butue la varf, exceptind elicele cu 4 pale, la care pasul variazi intre razele relative 0.2 si 0.6 (tab 8.5). ~in cazul elicelor B Wageningen cu 3 si5 pale, pasul va avea acecasi valoare la fiecare raza relativa si se va calcula pornind de la valoarea raportului de pas P/D cunoscuti P=H= (F} Dd - in cazul elicelor B Wageningen cu 4 pale, pasul corespunzitor fiecarei raze relative se va calcula ca procent din valoarea pasului calculat Tab.8.4 Distributia de pas pentru elicele B Wageningen cu 4 pale mm [02 [03 [o4 [os [os |o7 [os [09 [1 HT | 82.2% | 88.7% | 95% | 99.2% | 100% | 100% _| 100% | 100% | 100% _| Tab. 85 Forma profilaiat [___ Valorie turk palei 0.25R_| 035R | D6R Profil segment cu exirados are de ere 3 | & | 4 Profil segment cu extrados parabolic 77_| 66 | 47 Profil pentru elice B Wageningen 30 | 65 | 44 Cocficientul K; se caleuleazd cu relafia: 3 {yD ; Bert {2Peseessna a ! 1-B-2-Cw 008" & 138 Teoria propulsorului Py (kW] - puterea masinii principale de propulsie B [mm] - litimea palei (B=b,) la raza analizat Ha [mm] = pasul mediu al elicei calculat cu relatia: X@-B-H) i, Sea (8.44) unde R, B, Hi vor fi inlocuite cu valorile corespunzatoare fiecdrei raze R in parte, ‘Observatie. Pentru calculul pasului mediu in cazul elicelor cu 4 pale se va folosi urmitor tabel. WR R B=br_| %it H RBH RB @ | @ @ | 6) ©) @, 0.2 | =coK1)xD/2 | Formula | 0.822 =col(4)xH_ | =(2)x(3)x(5) | =(2)x(3) 8.34 0B 0.887 04 0.95 0.5 0.992 0.6. 1 07 1 0.8 1 09 1 1.0 1 D(RBE) | D(RB) Cw - coeficient care tine cont de materialul elicei (tab. 8.6) re Tab.8.6 Material Deseriere G Cul ‘Alama cu mangan 440 Cu2 Alama cu mangan si nichel 440 Cu3 Bronz cu nichel si aluminiu 590 cu4 Bronz cu mangan si aluminiu _ 630 Fel ‘Ofel turnat nealiat 380 Fe2 Otel tumat slab aliat 380 Fe3 ‘Otel crom martensitic 600 Fe4 Ofel martensitic austenitic 600 FeS Otel feritic-austenitic 600 Fe6 | Otel austenitic a 500 ([Fe7 [Font cenusie 200 Cg = factor de mirime calculat cu relagia: uz AP 208s (84s D. [m)- — diametru elicei introdus in formu in metri fi=7.2 - pentru elice monobloc {= 62 - pentru elice cu pas reglabil Com —- factor dinamic calculat cu relatia: Capitolul 8. Aplicatii practice 139 Sie \ 05+f, pentru Som > 1,5 On Sou / Snax poate fi calculat cu ajutorul factorului de simulare a impingerii Er cu ajutorul formulei: Ey +l 847) By 049-97 enw) (8.48) = f= 0.4-0.6 pentru nave cu o singuri linie de arbori f= 0.2 pentru nave cu dou lini de arbori f=02 T [IN] —impingerea realizaté de elice ‘Vs [kn] -viteza navei Observatie Verificarea rezistentei palei se face la razele impuse de registru, Grosimea maxima a profilului calculata cu relatia (8.38) trebuie si fie mai mare sau cel putin egal cu grosimea minima impusi de normele de registru. €, 2 = se verificd criteiile conform Germanisher Lloyd. 5. DESENUL ELICEL Desenul clasic al elicei navale este constituit dintr-o serie de constructii grafice: conturu! expandat al palei cu forma sectiunilor prin pal, conturul proiectat, vederea lateralé, distributia de pas a elicei si un tabel care contine cotele conturului expandat si ale profilelor hidrodinamice construite. vedere laterala Fig8.9 Pali clice B Wageningen 40 ‘Teoria propulsorutui Constructia conturului expandat al palei Conturul expandat al palei este definit de linia care delimiteaza fata activa a palei (intradosul) adusi la o form plana. Arcele de cere corespunzitoare sectiunilor cilindrice prin pal se intind reprezentndu-se paralel cu axa orizontali. ‘Cunoscand pentru fiecare razii relativi 1/R = (0.2,0.3,...,0.9,1) litimea palei -b,, distanta de la bordul de atac la axa palei ~ by, distanfa de Ia bordul de fuga la axa palei ~ by, distanfa de ta bordul de atac la linia grosimilor maxime — cy grosimea maxima a sectiunii palei -e, se poate trece Ia construirea conturului expandat al palei Se iraseazi 0 dreapti orizontala de bazi si perpendicular pe aceasta o linie vertical care va materialize axa (generatoarea palei). Pe accasti axi se marcheazi punctele corespunziitoare razelor r = (0.2, 0.3, ...0.9,1.0)R $i prin aceste puncte se ‘raseazA drepte orizontale, paralele cu linia de baz Pentru o raz oarecare, pe orizontala corespunzitoare, se aseazi segmentele CA’ bg, in dreapta axei pale, respectiy CB’= by in stanga axei palei. Punctul A’ va aparfine bordului de atac iar punctul B” bordului de fugs. Se repet constructia pentru fiecare razii dat obtindndu-se mai multe puncte A’ si BB’. Se unese aceste puncte si curba rezultati va reprezenta conturul expandat al palei. Observatie La elicele din seria B Wageningen, varful palei este deplasat in raport cu axa_palei, spre bordul de fuga (in sens contrar sensului de rotatie al elicei), cu distanfa 0.2014 b, ox pentru elicele cu 4 pale si cu 0.1487 b, oe pentru elicele cu 3 pale. b-oe reprezinta lafimea palei la raza relativa r/R=0.6. Pe aceasti proiectie se reprezinti si linia grosimilor maxime care uneste punctele corespunzitoare grosimilor maxime ale profilelor. Aceste puncte sunt situate la tanta c; fafd de bordul de atac. 0.20146, 9 6R axa palei Fig. 8.10 Construcfia conturului expandat al palei Pe conturul expandat se reprezinti forma sectiunilor prin pali realizate cu cilindri concentrici cu elicea, sectiuni expandate (intinse) dupa linii de pas paralele cu axa orizontali. Coordonatele punctelor care descriu profilul sectiunilor prin pala elicelor B Capitolul 8. Aplicatii practice M1 Wageningen pot fi calculate utilizind datele din tabelul 8.7. Ordonatele extradosul si intradosul sunt procente din grosimea maximi. 5 e| 2| sl siels 3 = g] | sles] s|5 a e elsle a) 3] 313) 8) $2) 3 21] SS 2 21 SS 8 ®ls| 2] 8] 8/3] 8]