Mihaela Amorăriţei

TEORIA PROPULSORULUI
APLICAŢII PRACTICE

Editura Fundaţiei Universitare

“Dunărea de Jos” Galaţi -2015
 UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAŢI
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ NAVALĂ

Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” din Galaţi

este acreditată de CNCSIS

Referent ştiinţific:
Prof.univ. dr. ing. Leonard Domnişoru

©Editura Fundaţiei Universitare www.editura.ugal.ro

“Dunărea de Jos”, Galaţi, 2015 editura@ugal.ro
ISBN 978-973-627-557-9
 Cuvânt înainte

Lucrarea de faţă se adresează studenţilor de la Facultatea de Arhitectură Navală din

Galaţi care studiază disciplina Teoria Propulsorului. Existenţa în programa de învăţământ a
acestei discipline are ca scop dobândirea unor cunoştinţe de bază necesare proiectării
propulsoarelor navale, în vederea soluţionării şi îmbunătăţirii performanţelor de propulsie
ale navelor.
Elicea - în diferite variante constructive şi combinaţii - este propulsorul naval cel mai
utilizat datorită siguranţei în exploatare şi eficienţei relativ ridicate. Lucrarea îşi propune să
abordeze aspecte teoretice şi cazuri practice de proiectare a elicelor navale cu ajutorul
diagramelor serie. Utilizarea diagramelor de elice permite efectuarea unor calcule privind
performanţele de propulsie ale navei, precum şi stabilirea unor parametrii de bază ai elicei:
diametru, turaţie, raport de pas mediu, randament, etc., mărimi care vor fi folosite ca date
de intrare pentru proiectarea elicei cu ajutorul teoriei turbionare.
Lucrarea este structurată pe 3 capitole. În capitolul 1 sunt prezentate noţiuni teoretice
şi cazuri practice de calcul a elicelor navale cu ajutorul diagramelor KT, KQ – J ale seriei de
elice B. În capitolul 2 sunt prezentate aplicaţii ale celor 6 cazuri analizare în paragraful 1.2.
Capitolul 3 prezintă metodologia de proiectare a unei elice navale în condiţiile consumului
puterii disponibile şi obţinerii unui randament maxim de propulsie la viteza impusă navei.
Recomandările şi aspectele practice prezentate sunt utile studenţilor Facultăţii de
Arhitectură Navală pentru întocmirea proiectului de semestru la disciplina Teoria
Propulsorului.
Doresc să adresez calde mulţumiri d-lui prof.dr.ing. Leonard Domnişoru care a avut
amabilitatea de a analiza această lucrare în calitate de referent ştiinţific.
Lucrarea adună între paginile sale experienţa unor specialişti de seamă în proiectarea
elicelor navale din România. Sunt oameni de la care am avut şansa şi onoarea de a învăţa:
prof.dr.ing.Valeriu Ceangă, dr.ing. Jean Sever Popovici. dr.ing. Ştefan Totolici.
Şi mai există două cărţi la care ţin mult, cărţi care m-au ajutat să dezleg tainelor
propulsoarelor navale şi au contribuit la formarea mea profesională. Este vorba de Calculul
elicei şi Îndrumar de proiectare pentru teoria navei. Pe ultima, unul dintre autori mi-a scris
o dedicaţie....sunt câteva rânduri scrise de mână....cuvinte dragi sufletului meu...sunt urări
din partea tatălui meu ing. Nicolae Sârbu.

Mihaela Amorăriţei

Decembrie 2015
 CUPRINS

1. CALCULUL ELICELOR CU AJUTORUL DIAGRAMELOR KT, KQ – J. 5

1.1. NOŢIUNI TEORETICE 5

1.2. CAZURI PRACTICE 8

2. APLICAŢII PRIVIND CALCULUL ELICELOR CU AJUTORUL

DIAGRAMELOR KT, KQ – J. 21

3. PROIECTAREA ELICELOR NAVALE CU AJUTORUL DIAGRAMELOR

SERIE. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE 29

4. BIBLIOGRAFIE 53
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

CAPITOLUL 1

CALCULUL ELICELOR CU AJUTORUL DIAGRAMELOR KT, KQ – J

1.1. NOŢIUNI TEORETICE

O elice navală, pentru o carenă ale cărei forme şi dimensiuni se cunosc, se poate
proiecta în două situaţii:
 Proiectarea elicei care să realizeze o anumită împingere T, la o anumită viteză a
navei v,
 Proiectarea elicei care să consume întreaga putere disponibilă PD la arborele
port elice, la viteza cerută v (cazul cel mai general).
Pentru proiectarea unei elice navale sunt necesare o serie de date cu privire la:
 caracteristicile instalaţiei de propulsie: puterea şi turaţia maşinii principale de
propulsie, număr cilindri în cazul motoarelor Diesel, randamentul transmisiei, etc.
 caracteristicile hidrodinamice ale sistemului carenă-propulsor: rezistenţa la înaintare
a navei, coeficienţii de interacţiune corp propulsor: siaj, sucţiune, randament relativ de
rotaţie.
Proiectarea elicelor cu ajutorul diagramelor seriilor sistematice de elice se bazează
pe existenţa unor diagrame care dau rezultatele încercărilor efectuate în apă liberă cu serii
de modele de elice. Acestea acoperă o varietate numerică de parametri de proiectare cum ar
fi: raportul de pas P/D , raportul de disc AE/A0, numărul de pale z, forma profilului palei,
etc. În cazul proiectării elicei cu ajutorul diagramelor serie, geometria elicei, forma palei şi
distribuţia de pas este restricţionată de geometria modelului ales pentru care sunt
disponibile diagramele, iar elicea proiectată se încadrează în domeniul de funcţionare al
seriei de elice.
Metoda seriilor de elice este folosită pentru determinarea unor parametri de bază ai
elicei cum ar fi: diametrul D, turaţia n, raport mediu de pas P/D, randamentul elicei în apă
liberă. În vederea proiectării elicei, unele elemente se estimează în prealabil pornind de la
considerente generale şi apoi se precizează pe parcursul proiectării. De exemplu: numărul
de pale z se alege din considerente de vibraţii, iar raportul de disc AE/A0 se adoptă astfel
încât să se evite apariţia fenomenului de cavitaţie.

5
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

În practica proiectării elicelor navale se folosesc frecvent diagramele KT, KQ – J ale

seriei de elice B [4], [6], [7], [9] având în abscisă avansul relativ J (notat cu  în literatura
rusă), iar în ordonată coeficientul adimensional al împingerii KT, respectiv coeficientul
adimensional al momentului KQ (figurile 1.1, 1.2, 1.3, 1.4), parametrii care se calculează
cu următoarele relaţii:
 avansul relativ:

vA (1.1)
J
nD

 coeficientul adimensional al împingerii:

T
KT  (1.2)
ρ  n 2  D4

 coeficientul adimensional al momentului:

Q
KQ  (1.3)
ρ  n 2  D5

unde:
- vA m/s - viteza de avans în discul elicei
-n rps - turaţia elicei
-D m - diametrul elicei.
-T N - împingerea elicei
-Q Nm - momentul absorbit de elice
- kg/m3 - densitatea apei

Viteza de avans în discul elicei se determină funcţie de viteza navei v şi coeficientul de

siaj w cu relaţia:

v A  v  1  w 
(1.4)

Randamentul elicei în apă liberă o se calculează cu formula:

J KT (1.5)
ηo  
2π K Q

6
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Pe aceste diagrame sunt trasate curbele de variaţie ale coeficienţilor adimensionali ai

împingerii şi momentului pentru diferite valori ale raportului de pas P/D (H/D în literatura
rusă). Fiecare diagramă este trasată pentru un anumit număr de pale z şi un raport de disc
AE/Ao ( în literatura rusă).
Pe diagrame sunt trasate curbele valorilor constante ale randamentului în apă
liberă o precum şi două curbe suplimentare: curba de turaţie optimă şi curba de
diametru optim. Parametrii acestor linii sunt: k'd şi k’n pentru diagramele KT –J, respectiv
k' ' n şi k' 'd pentru diagramele KQ –J. Expresiile acestor parametrii sunt:

 parametrul de proiectare pentru curba de turaţie optimă (nopt) din diagrama KT-J

ρ (1.6)
k' d  D  v A
T

 parametrul de proiectare pentru curba de diametru optim (Dopt) din diagrama KT-J

vA ρ (1.7)
k' n  4
n T

 parametrul de proiectare pentru curba de turaţie optimă (nopt) din diagrama KQ-J

ρ  vA (1.8)
k' ' d  0.319  D  v A
PD

 parametrul de proiectare pentru curba diametrului optim (Dopt) din diagrama KQ-J

vA ρ vA
k' ' n  0.565  4 (1.9)
n PD

unde mărimile care intervin în relaţii prezentate sunt exprimate în următoarele unităţi de
măsură: T N, D m, n rps, vA m/s, PD CP,  kg/m3.
Observaţie. În relaţiile parametrilor de proiectare (1.8) şi (1.9) din diagramele KQ-J,
puterea disponibilă PD se introduce în CP (1CP=0,725 kW) iar densitatea apei  în kg/m3.
Cu ajutorul acestor parametrii şi a curbelor de optim trasate pe diagrame, se rezolvă cu
uşurinţă cazurile în care avem ca necunoscută diametrul, respectiv turaţia elicei. Practic, se

7
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

poate găsi combinaţia optimă diametru-turaţie care asigură randamentul maxim al elicei
parcurgând următorii paşi:
 Se calculează parametrul de proiectare funcţie de datele iniţiale cunoscute.
 Cu valoarea calculată se intră pe curba de optim corespunzătoare.
 Pentru punctul de pe curba de optim se determină pe abscisă valoarea avansului
relativ J optim.
 Din formula avansului relativ J, cu valoarea citită pe abscisă, se poate calcula,
funcţie de datele iniţiale impuse, parametrul necunoscut: respectiv diametrul optim sau
turaţia optimă.
Observaţii.
1. Diagramele KT –J şi KQ –J ale seriei de elice B pot fi folosite cu uşurinţă la
proiectarea unei elice navale pentru o carenă ale cărei performanţe hidrodinamice se
cunosc: rezistenţa la înaintare, coeficienţi de interacţiune corp – propulsor: coeficient de
siaj w, coeficient de sucţiune t, randament relativ de rotaţie R, etc.
2. Diagrama de lucru se alege după adoptarea numărului de pale al elicei şi estimarea
raportului de disc minim necesar ca elicea să nu caviteze.

În continuare se vor prezenta câteva indicaţii cu privire la modul de rezolvare a unor

cazuri practice de proiectare cu ajutorul diagramelor seriei de elice B.

1.2. CAZURI PRACTICE

APLICAŢII PRACTICE REZOLVATE UTILIZÂND DIAGRAMELE KT –J

CAZUL I. Se consideră următoarele date de proiectare: împingerea T, diametrul D,

turaţia n, viteza de avans în discul elicei vA. Se cere: să se citească de pe diagramă raportul
de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă o şi să se calculeze puterea disponibilă PD.
Se foloseşte diagrama KT –J.
Se calculează avansul relativ J şi coeficientul adimensional al împingerii KT folosind
relaţiile (1.1) şi (1.2).
Se determină pe diagramă punctul de coordonate (J, KT). Corespunzător acestui punct
se extrag din diagrama KT –J valorile raportului de pas P/D şi randamentului elicei în apă
liberă ηo.
Se calculează randamentul cvasipropulsiv ηD şi puterea disponibilă la elice PD:

η D  ηo  η R  ηH (1.10)

8
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

PE R v
PD   (1.11)
D D
unde: ηo este randamentul elicei în apă liberă citit pe diagramă, ηR este randamentul relativ
de rotaţie (dată de proiectare), iar ηH este coeficientul de influenţă al corpului calculat
funcţie de coeficientul de siaj w şi coeficientul de sucţiune t cu relaţia:

1 t
H  (1.12)
1 w

PE reprezintă puterea efectivă de remorcare calculată ca produsul dintre rezistenţa la

înaintare a navei R şi viteza navei v. Relaţia dintre împingerea elicei T şi rezistenţa la
înaintare a navei R se poate exprima cu ajutorul coeficientul de sucţiune t cu relaţia:

R
T (1.13)
1 t

Tabelul 1.1. CAZUL I

Date intrare Diagrama folosită Formule utile

T vA T
KT –J J , KT 
D nD ρ  n 2  D4
n

9
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

CAZUL II. Se consideră următoarele date de proiectare: împingerea T, diametrul D,

viteza de avans în discul elicei vA. Turaţia elicei n este necunoscută. Se cere să se
determine: turaţia optimă a elicei n, raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă o
şi puterea disponibilă PD.
Se foloseşte diagrama KT –J.
În acest caz, într-o primă etapă, coordonatele J şi KT nu pot fi calculate deoarece
depind de turaţia elicei n, necunoscută. Pentru găsirea turaţiei optime la diametrul impus, în
condiţiile obţinerii unui randament maxim, se calculează parametrul de proiectare k’d cu
ajutorul relaţiei (1.6).
Pe diagrama KT –J este trasată curba turaţiilor optime, pe care se caută valoarea
parametrul de proiectare k’d calculată. Punctul de pe această linie va determina un avans
relativ optim, respectiv o turaţie optimă. Corespunzător acestui punct se citesc de pe
diagramă: avansul relativ optim J, raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă η0.

Tabelul 1.2. CAZUL II

Date intrare Parametru necunoscut Diagrama folosită Formule utile

T n =? KT –J ρ
k' d  D  v A
D T

Cu valoarea avansului relativ citită pe abscisa diagramei se calculează turaţia optimă:

10
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

vA (1.14)
n opt 
DJ

Se calculează randamentul cvasipropulsiv ηD şi puterea disponibilă la elice PD folosind

relaţiile (1.10)...(1.13).

CAZUL III. Se consideră următoarele date de proiectare: împingerea T, turaţia n,

viteza de avans în discul elicei vA. Nu se cunoaşte diametrul elicei D. Se cere să se
determine: diametrul optim al elicei, raportul de pas P/D, randamentul în apă liberă o şi
puterea disponibilă PD.
Se foloseşte diagrama KT –J.
În acest caz, într-o primă etapă, coordonatele J şi KT nu pot fi calculate deoarece
depind de diametrul elicei D, necunoscut. Pentru găsirea diametrului optim la turaţia dată,
în condiţiile obţinerii unui randament maxim, se calculează parametrul de proiectare k’n cu
relaţia (1.7).
Pe diagrama KT –J este trasată curba diametrelor optime, pe care se caută valoarea
parametrul de proiectare k’n calculată. Punctul de pe această linie va determina un avans
relativ optim, respectiv un diametru optim.
Tabelul 1.3. CAZUL III
Date intrare Parametru necunoscut Diagrama folosită Formule utile

T D =? KT –J vA ρ
k' n  4
n n T

11
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Corespunzător acestui punct se citesc de pe diagramă: avansul relativ optim J, raportul

de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă η0.
Cu valoarea avansului relativ J citită pe abscisa diagramei se calculează diametrul
optim:
vA
D opt  (1.15)
nJ

Se calculează randamentul cvasipropulsiv ηD şi puterea disponibilă la elice PD folosind

relaţiile (1.10)...(1.13).

APLICAŢII PRACTICE REZOLVATE UTILIZÂND DIAGRAMELE KQ –J

CAZUL IV. Se consideră următoarele date de proiectare: puterea disponibilă la elice

PD, viteza de avans în discul elicei vA, turaţia n şi diametrul elicei D. Se cere: să se citească
de pe diagramă raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă şi să se calculeze
împingerea elicei T.
Se foloseşte diagrama KQ –J .
Tabelul 1.4. CAZUL IV
Date intrare Diagrama folosită Formule utile

PD vA PD
KQ –J J , KQ 
D nD 2 π ρ n 3 D5
n

12
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Se calculează avansul relativ J cu relaţia (1.1). Se determină coeficientul adimensional

al momentului KQ funcţie de puterea disponibilă PD:

PD (1.16)
KQ 
2π ρ n 3 D 5

Relaţia (1.16) se poate demonstra cu uşurinţă folosind ecuaţiile (1.3) şi (1.17):

PD  2π nQ (1.17)

Se determină pe diagramă punctul de coordonate (J, KQ). Corespunzător acestui punct

se extrag din diagrama KQ –J valorile raportului de pas P/D şi randamentului elicei în apă
liberă η0.
Din diagrama KT – J, pentru valorile J şi P/D cunoscute, se citeşte coeficientul
adimensional al împingerii KT . Se calculează împingerea T cu relaţia:

T  K T  ρ  n 2  D4 (1.18)

Tabelul 1.5. Determinarea împingerii elicei

Date intrare Parametru necunoscut Diagrama folosită Formule utile

PD T =? KT –J T  K T  ρ  n 2  D4

13
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

CAZUL V. Se consideră următoarele date de proiectare: puterea disponibilă la elice

PD, diametrul elicei D, viteza de avans vA. Turaţia elicei n este necunoscută. Se cere să se
determine: turaţia elicei n, raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă ηo şi
împingerea dezvoltată de elice T.
Se foloseşte diagrama KQ –J .
În acest caz, într-o primă etapă, coordonatele J şi KQ nu pot fi calculate deoarece
depind de turaţia elicei n, necunoscută. Pentru găsirea turaţiei optime la diametrul impus, în
condiţiile obţinerii unui randament maxim, se calculează parametrul de proiectare k’’d cu
relaţia (1.8).
Pe diagrama KQ –J este trasată curba turaţiilor optime pe care se caută valoarea
parametrul de proiectare k’’d calculată. Punctul de pe această curbă va determina un avans
relativ optim, respectiv o turaţie optimă. Corespunzător acestui punct se citesc de pe
diagramă: avansul relativ optim J, raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă η0.
Cu valoarea avansul relativ astfel determinată se calculează turaţia optimă cu relaţia (1.14).

Tabelul 1.6. CAZUL V

Date intrare Parametru necunoscut Diagrama folosită Formule utile

PD n =? KQ –J ρ  vA
k' ' d  0.319  D  v A
D PD

14
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Din diagrama KT – J, pentru valorile J şi P/D cunoscute, se citeşte valoarea coeficientul

adimensional al împingerii KT (analog cazul IV, tabelul 1.5). Se calculează împingerea T cu
relaţia (1.18)

Cazul VI. Se consideră următoarele date de proiectare: puterea disponibilă la elice PD,
turaţia elicei n, viteza de avans în discul elicei vA. Nu se cunoaşte diametrul elicei D. Se
cere să se determine: diametrul D, raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă ηo
şi împingerea dezvoltată de elice T.
Se foloseşte diagrama KQ –J .
În acest caz, într-o primă etapă, coordonatele J şi KQ nu pot fi calculate deoarece
depind de diametrul elicei D, necunoscut. Pentru găsirea diametrului optim la turaţia dată,
în condiţiile obţinerii unui randament maxim, se calculează parametrul de proiectare k’’n cu
relaţia (1.9).
Pe diagrama KQ –J este trasată curba diametrelor optime, pe care se caută valoarea
parametrul de proiectare k’’n calculată. Punctul de pe această linie va determina un avans
relativ optim, respectiv un diametru optim. Corespunzător acestui punct se citesc de pe
diagramă: avansul relativ optim J, raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă liberă η0.

Tabelul 1.7. CAZUL VI

Date intrare Parametru necunoscut Diagrama folosită Formule utile

PD D =? KQ –J k' ' n  0.565 

vA
4
ρ vA
n PD
n

15
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Cu avansul relativ astfel determinat se calculează diametrul optim cu relaţia (1.15).

Din diagrama KT – J, pentru valorile J şi P/D cunoscute se citeşte coeficientul adimensional
al împingerii KT (analog cazul IV, tabelul 1.5) . Se calculează împingerea T cu relaţia
(1.18).

Observaţii.
1. Se înţelege că toate schemele prezentate au în vedere calculul pentru nave cu o
singură elice. Dacă sistemul de propulsie include mai multe elice, evident că împingerea şi
puterea totală se împarte la numărul propulsoarelor.
2. Metoda seriilor de elice nu face nici o consideraţie asupra variaţiei siajului în discul
elicei, de aceea nu se poate realiza o adaptare a elicei la siajul navei. Siajul navei determină
apariţia unor viteze diferite în puncte diferite în discul elicei, de ceea este necesar ca
proiectarea unei elice navale să se facă ţinând cont de neomogenitatea siajului particulară
fiecărei carene - elice adaptată la siaj. Rezolvarea acestei probleme se face utilizând teoria
turbionară prin metoda liniei portante cu corecţii de suprafaţă portantă.
3. Utilizarea diagramelor seriilor de elice permite efectuarea unor calcule privind
performanţele de propulsie ale navei, precum şi stabilirea unor parametrii de bază ai elicei:
diametru, turaţie, raport de pas mediu, randament, etc., mărimi care vor fi folosite ca date
de intrare pentru proiectarea elicei cu ajutorul teoriei turbionare.

16
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________
elice serie B 4.55 [4],[7]
Fig. 1.1 Diagrama

17
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________
elice serie B 4.70 [4],[7]
Fig. 1.2 Diagrama

18
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________
elice serie B 5.45 [4],[7]
Fig. 1.3 Diagrama

19
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________
elice serie B 5.60 [4],[7]
Fig. 1.4 Diagrama

20
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

CAPITOLUL 2

APLICAŢII PRIVIND CALCULUL ELICELOR CU AJUTORUL

DIAGRAMELOR KT, KQ – J

P. 1. Se cunosc următoarele date: rezistenţa la înaintare a navei R=573 kN, viteza navei
v=14.5 Nd, turaţia elicei n=120 rpm, diametrul elicei D=5.8m., coeficientul de siaj w=0.3,
coeficientul de sucţiune t=0.18, randamentul relativ de rotaţie R=1.
Pentru o elice B4.55 să se determine: raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă
liberă o, şi puterea disponibilă PD kW.

Rezolvare (vezi CAZUL I)

R 573
T   698.8 kN
1  t 1  0.18

v A  v  1  w   14.5  0.5144  1  0.3  5.221 m/s

120
n  120 rpm  rps  2 rps
60

Se calculează:

vA 5.221
J   0.45
n  D 2  5.8

T 698.8  10 3
KT    0.15
ρ  n 2  D4 1025  2 2  5.8 4

Se intră în diagrama KT –J corespunzătoare numărului de pale z=4 şi raportului de disc

AE/Ao=0.55 (Fig. 1.1) cu valorile calculate pentru KT şi J.

21
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

P
Se obţine: η 0  0.55 şi  0.7
D
PE Rv
PD  
ηD ηo  ηH  ηR

PE  R  v  573  14.5  0.5144  4273.9 kW

1  t 1  0.18
ηH    1.1714
1  w 1  0.3

η D  η 0  η H  η R  0.55  1.1714  1  0.6442

PE 4273.9
PD    6634 kW
η D 0.6442

P. 2. Se cunosc următoarele date: rezistenţa la înaintare a navei R=380 kN, viteza navei
v=15 Nd, diametrul elicei D=4.4 m, coeficientul de siaj w=0.3, coeficientul de sucţiune
t=0.2, randamentul relativ de rotaţie R=1.
Utilizând diagrama B4.55 să se determine: turaţia optimă a elicei rpm, raportul de pas
P/D, randamentul elicei în apă liberă o, puterea disponibilă PD kW.

Rezolvare (vezi CAZUL II)

R 380
T   475 kN
1  t 1  0.2

v A  v  1  w   15  0.5144  1  0.3  5.4012 m/s

Se calculează:

ρ 1025
k'd  D  v A  4.4  5.4012   1.1
T 475000

Se intră în diagrama KT –J pentru z=4, AE/Ao=0.55 (Fig.1.1) pe curba turaţiilor optime

cu valoarea calculată k’d=1.1 şi se citeşte valoarea avansului relativ optim Jopt = 0.53

22
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

vA vA 5.4012
J opt   n   2.316 rps  138.9 rpm
nD J opt  D 0.53  4.4

Corespunzător aceleiaşi valori k’d=1.1 se citesc valorile raportului de pas P/D = 0.975
şi a randamentului elicei în apă liberă 0=0.553.

1  t 1  0.2
ηH    1.1428
1  w 1  0.3

η D  η 0  η H  η R  0.553  1.1428  1  0.632

PE  R  v  380  15  0.5144  2932 kW

PE 2932
PD    4639.4 kW
η D 0.632

P3. Se cunosc următoarele date: rezistenţa la înaintare a navei R=760 kN, viteza navei
v=15 Nd, turaţia elicei n=122 rpm, coeficientul de siaj w=0.28, coeficientul de sucţiune
t=0.19, randamentul relativ de rotaţie R=1.
Să se determine pentru o elice B4.55: diametrul optim D, randamentul elicei în apă
liberă o, raportul de pas P/D, puterea disponibilă la elice PD kW.

Rezolvare (vezi CAZUL III)

R 760
T   938.27 kN
1  t 1  0.19

v A  v  1  w   15  0.5144  1  0.28  5.555 m/s

122
n  122 rpm  rps  2.0333 rps
60

Se calculează:

23
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

vA ρ 5.555 4 1025
k 'n  4    0.7
n T 2.0333 938270

Se intră în diagrama KT –J pentru z=4, AE/Ao=0.55 (Fig.1.1.) pe curba k’n cu valoarea

k ' n  0.7 şi se citeşte valoarea avansului relativ optim Jopt = 0.45.

vA vA 5.555
J opt   D   6.07 m
n opt  D J opt  n 0.45  2.033

Corespunzător aceleiaşi valori k’n=0.7 se citeşte valoarea raportului de pas P/D = 0.75
şi a randamentului elicei în apă liberă 0=0.54.

1  t 1  0.19
ηH    1.125
1  w 1  0.28

η D  η0  η H  η R  0.54  1.125  1  0.6075

PE  R  v  760  15  0.5144  5864 kW

PE 5864
PD    9653 kW
η D 0.6075

P4. Se cunosc următoarele date: puterea disponibila la elice PD=4310 kW, viteza navei
v=13.5 Nd, diametrul elicei D=4.6 m, turaţia elicei n=120 rpm, coeficientul de siaj w=0.27,
coeficientul de sucţiune t=0.18, randamentul relativ de rotaţie R=1.
Să se determine pentru o elice B4.55: raportul de pas P/D, randamentul elicei în apă
liberă o, împingerea dezvoltată de elice elicei T kN.

Rezolvare (vezi CAZUL IV)

v A  v  1  w   13.5  0.5144  1  0.27   5.07 m/s

120
n  120 rpm  rps  2 rps
60

24
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Se calculează:

vA 5.07
J   0.55
n  D 2  4.6

Q PD 4310  103
KQ     0.04
ρ  n 2  D 5 2  π  ρ  n 3  D 5 2  3.14  1025  23  4.65

Se intră în diagrama KQ –J corespunzătoare numărului de pale z=4 şi raportului de disc

AE/Ao=0.55 (Fig.1.1) cu valorile calculate pentru KQ şi J.

P
Se obţine: η 0  0.55 şi 1
D

1  t 1  0.18
ηH    1.123
1  w 1  0.27

η D  η0  η H  η R  0.55  1.123  1  0.6176

PE  PD  η D  4310  0.6176  2661.8 kW

PE 2661.8
PE  R  v  R    383.3 kN
v 13.5  0.5144

R 383.3
T   467 kN
1  t 1  0.18

Împingerea elicei se mai poate calcula cu relaţia:

T  K T  ρ  n   D 
2 4

unde KT se scoate din diagrama KT-J funcţie de avansul relativ J şi raportul de pas P/D.
Pentru J= 0.5 şi P/D=1 rezultă KT =0.253

T  K T  ρ  n   D   0.253  1.025  2   4.6   465 kN

2 4 2 4

25
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Diferenţele dintre valorile împingerilor calculate prin cele două metode diferite sunt
datorate citirii aproximative din diagrame.

P5. Se cunosc următoarele date: puterea disponibila PD=8400 kW, viteza navei v=14
Nd, diametrul elicei D= 5.6 m, coeficientul de siaj w=0.3.
Să se determine pentru o elice B4.55: turaţia optimă nrpm, raportul de pas P/D,
randamentul elicei în apă liberă o, împingerea elicei T kN,

Rezolvare (vezi CAZUL V)

v A  v  1  w   14  0.5144  1  0.3  5.04 m/s

Se calculează:

ρ  vA 1025  5.04
k ' 'd  0.319  D  v A  0.319  5.6  5.04   6.05
PD (8400 : 0.735)

Observaţie: În relaţia lui k’’d puterea disponibilă se introduce în CP (1CP=0.735kW)

iar densitatea în kg/m3.

Se intră în diagrama KQ –J pentru z=4, AE/Ao=0.55 ( Fig.1.1.) pe curba turaţiilor

oprime cu valoarea k’’d = 6.05 şi se citeşte pe abscisă valoarea avansului relativ optim
Jopt = 0.475.

vA vA 5.04
J opt   n   1.895 rps  113.7 rpm
nD J opt  D 0.475  5.6

Corespunzător aceleiaşi valori k’’d = 6.05 se citesc valorile raportului de pas

P/D = 0.94 şi a randamentului elicei în apă liberă 0=0.515.

Împingerea elicei se poate calcula cu relaţia:

T  K T  ρ  n   D   0.25  1.025  1.89   5.6   904 kN

2 4 2 4

unde KT se scoate din diagrama KT-J funcţie de avansul relativ J= 0.475 şi raportul de pas
P/D=0.94, rezultând KT =0.25.

26
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

P6. Se cunosc următoarele date: puterea disponibila PD=7250 kW, viteza navei v=15.5
Nd, turaţia elicei n=120 rpm, coeficientul de siaj w=0.28.
Utilizând diagrama B4.55 să se determine: diametrul optim al elicei nm, raportul de
pas P/D, randamentul elicei în apă liberă o, împingerea elicei T kN.

Rezolvare (vezi CAZUL VI)

v A  v  1  w   15.5  0.5144  1  0.28  5.74 m/s

Se calculează:

vA ρ  vA 5.74 1025  5.74

k ' ' n  0.565  4  0.565  4 2
n PD 2 7250 : 0.735

Observaţie: În relaţia lui k’’n puterea disponibilă se introduce în CP (1CP=0.735kW)

iar densitatea în kg/m3.

Se intră în diagrama KQ –J pentru z=4, AE/Ao=0.55 (Fig.1.1) pe curba diametrelor

optime cu valoarea k’’n=2 şi se citeşte valoarea avansului relativ optim Jopt = 0.515.

vA vA 5.74
J opt   D   5.57 m
nD J opt  n 0.515  2

Corespunzător aceleiaşi valori k’’n=2 se citesc valorile raportului de pas P/D = 0.8 şi a
randamentului elicei în apă liberă 0=0.57.

Împingerea elicei se poate calcula cu relaţia:

T  K T  ρ  n   D   0.175  1.025  2   5.57   692 kN

2 4 2 4

unde KT se scoate din diagrama KT-J funcţie de avansul relativ J= 0.515 şi raportul de pas
P/D=0.8, rezultând KT =0.175.

27
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

28
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

CAPITOLUL 3

PROIECTAREA ELICELOR NAVALE CU AJUTORUL DIAGRAMELOR

SERIE. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE

Tema de proiectare. Utilizând diagramele seriei de elice B [4], [6] să se proiecteze pentru
o navă dată, elicea care să consume complet puterea disponibilă .

Date de proiectare

A. Caracteristici geometrice ale navei:

 Lungime la plutire LWL [m]
 Lăţime B [m]
 Pescajul d [m]
 Volumul carenei  [m3]
 Viteza navei v [Nd]

B. Caracteristici de performanţă ale carenei:

No Denumirea Simbol U.M. Viteza navei [Nd]

v1=v-1 v2 =v v3=v+1
1. Viteza navei V m/s
2. Rezistenţa la înaintare Rt kN
3. Coeficientul de sucţiune t -
4. Coeficientul de siaj efectiv w -
5. Randamentul corpului ηH -
6. Randamentul relativ de rotaţie ηR -

C. Caracteristicile maşinii principale de propulsie alese din catalogul

producătorului:
 Puterea la flanşa motorului PB [kW]
 Turaţia motorului n0 [rpm]
 Numărul de cilindri nc

29
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

CONŢINUTUL PROIECTULUI

3.1. Proiectarea elicei optime

3.2. Verificarea elicei la cavitaţie
3.3. Geometria palei elicei
3.4. Verificarea rezistenţei palei
3.5. Desenul elicei

3.1. PROIECTAREA ELICEI OPTIME

Se va proiecta elicea optimă care să consume întreaga putere disponibilă, realizând

randamentul maxim la viteza cerută.
Puterea disponibilă la elice PD va fi:

PD  PB  ηax  η red  c u kW  (3.1)

unde:
 ηax –randamentul liniei de axe; ηax = 0.98 pentru nave cu CM amplasat in pupa,
ηax = 0.96 pentru nave cu CM amplasat la ( 1/3..1/2)L
 ηR – randamentul reductorului; dacă există reductor ηR = 0.97, în caz contrar se
consideră ηR = 1
 cu - coeficient de utilizare a puterii - se adoptă funcţie punctul de proiectare ales.

Observaţie
Determinarea performanţelor de propulsie ale navei se face în condiţii de plină
încărcare, iar proiectarea propulsorului trebuie să se facă astfel încât în condiţii de probe
standard, cu nava nouă, carenă curată, elicea navei şi consumatorii adiţionali să încarce
parţial motorul de propulsie asigurându-se astfel la turaţia nominală o rezervă de putere din
puterea maximă continuă, recomandată şi acceptată prin contract.
De aceea în proiectarea elicei un pas important este alegerea punctului de proiectare al
elicei, definit în diagrama putere turaţie (fig.3.1), care trebuie să ţină cont de cerinţa
armatorilor de a realiza o anumită viteză în condiţii de serviciu la o putere mai mică decât
puterea maximă continuă MCR, diferenţa constituind marja de siguranţă a motorului
"EM – engine margin". În acelaşi timp, trebuie ţinut cont şi de aşa numita marjă de
navigaţie “SM - sea margin” dată de diferenţa între puterea cerută în condiţii de navigaţie
reale şi puterea în condiţii de probe.

30
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Fig. 3.1 Alegerea punctului de funcţionare al elicei [13]

Recomandări
Funcţie de punctul de proiectare ales, coeficientul de utilizare al puterii se poate adopta
astfel:
 cu = 0.85 - pentru punctul de proiectare PD’ (include SM=15%); n  n o
 cu = 0.75 - pentru punctul de proiectare PD (include SM=15% şi EM=10%)
100  EM
n  n0 3 ( pentru EM =10% rezulta n  0.9655  n o )
100
unde n este turaţia elicei.
Pentru proiectarea elicei se vor folosi diagramele seriei de elice B.
Se adoptă numărul de pale z: O regulă simplă, utilizată în practică, cu privire la
alegerea numărului de pale se referă la numărul de cilindri ai motorului, care nu trebuie să
fie multiplu al numărului de pale, pentru a evita suprapunerea armonicilor excitatoare de
natură hidrodinamică cu cele date de motor.
Se adoptă preliminar raportul de disc minim necesar AE /A0 . Valoarea raportului
de disc AE /A0 poate fi determinată într-o primă aproximaţie din condiţia evitării unei
cavitaţii dezvoltate, după relaţia propusă de Keller:

A E 1.3  0.3z   T
 k (3.2)
A 0 p 0  p V   D 2

unde T – împingerea elicei va fi:

31
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

R
T [ N] (3.3)
1 t

-R [N] - rezistenta la înaintare la viteza de proiectare

- p0 [N/m2] - presiunea statică măsurată la nivelul arborelui port-elice, p0= 105 N/m2
- pV [N/m2] - presiunea de vaporizare a apei, pV = 2300 N/m2 la aprox. 20oC
-D [m] -diametrul elicei adoptat in primă etapă funcţie de pescajul navei d,
(D=0.7d)
-k - coeficient empiric, k=0 pentru nave de mare viteză, k=0.1 pentru nave
cu 2 elice, k=0.2 pentru nave cu o elice.

Se aleg diagramele KT–J, KQ-J (seria B) corespunzătoare numărului de pale

adoptat, în condiţiile asigurării unui raport de disc minim necesar evitării
fenomenului de cavitaţie. (AE /A0)diagramă >(AE /A0)din relaţia 3.2
Se notează diagrama adoptată, respectiv numărul de pale z şi raportul de disc
AE /A0 (sau ) corespunzător.
Se determină diametrul optim la elice. Alegerea diametrului elicei se face din
considerente energetice şi constructive (legate de formele extremităţii pupa, pescaj, etc.).
Din punct de vedere al eficienţei, se preferă un diametru cât mai mare. Diagramele de elice
sunt concepute astfel încât să permită stabilirea diametrului optim a cărui valoare
corespunde randamentului maxim pentru punctul de funcţionare dat.
Observaţie. Acest calcul se va face pentru viteza navei v = v2.
Se determină diametrul optim la elice calculând coeficientul k’’n (vezi cazul VI):

vA vA (3.4)
k' ' n  0.565  4 ρ
n PD

unde:
- vA [m/s] – viteza de avans în discul elicei:
- PD [CP] – puterea disponibilă la elice,
-n [rps] – turaţia elicei,
- [kg/m3] – densitatea apei, pentru apa de mare =1025[kg/m3]

v A  v  1  w  [m/s] (3.5)

Din diagrama KQ – J a elicei B adoptate se obţine pentru valoarea lui k’’n calculată, pe
curba de optim, valoarea avansului relativ optim Jopt. Cu aceasta valoare se calculează

32
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

diametrului optim a elicei cu formula:

VA
D opt  m (3.6)
n  J opt

Observaţii. Se verifică dacă diametrul optim obţinut poate fi amplasat în pupa navei
din considerente de spaţiu.
 În proiectarea preliminară diametrul optim al elicei trebuie să verifice relaţia:
D  0.7d , unde d este pescajul navei.
 Alte recomandări utile în proiectarea preliminară sunt: D  0.65d pentru vrachiere şi
tancuri; D  0.74d pentru portcontainere.
 În literatura de specialitate există o serie de recomandări privind reducerea
diametrului optim al elicei cu până la 5% pentru a ţine cont de efectul siajului.

Observaţie. Din analiza seriilor de elice B, diametrul optim se mai poate determina cu
relaţia:

0.2
100  B3p 
 v  1 - w     
D opt
n  0.5

 155.3  75.11  B p  36.76  B p 
 1.49  2.101  A 
2 (3.7)
 0.9365    0.1478   e   0.3048 [m]
 z  z  A 0 

unde:
–v [Nd] – viteza navei
–n [rpm] – turaţia elicei;
–w – coeficientul mediu de siaj,
–z – numărul de pale
– Ae/A0 – raportul de disc,
– Bp – coeficientul de încărcare calculat cu relaţia (3.8)

n  PD0.5
Bp  (3.8)
v  1  w 2.5

unde PD este puterea disponibilă la elice [HP];

Se adoptă diametrul elicei D [m].

33
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Se va proiecta elicea care să consume complet puterea disponibilă. In acest scop se

va calcula coeficientul adimensional al momentului KQ:

PD (3.9)
KQ 
2  π  ρ  n 3  D5
unde:
– PD [kW] - puterea disponibila la elice,
–n [rps] - turaţia elicei,
–ρ [t/m3] - densitatea apei,
–D [m] - diametrul elicei

Observaţie. Următoarele calcule se realizează tabelar [6] pentru o gamă de viteze după
cum urmează (tabelul 3.1).
Tabelul 3.1 Determinarea caracteristicilor elicei optime [6]
Denumirea Relaţia de calc. U.M. v1 v2 v3
0. Viteza navei v [Nd]

1. Viteza navei v [m/s]

2. Viteza de avans v A  v 1  w  [m/s]

3. vA
Avansul relativ J -
nD
5. Raportul de pas P/D-din diagr. KQ-J -

5. Randamentul elicei 0 -

6. Coeficientul de împingere KT-din diagr.KT-J -

7. Împingerea elicei T  KT  ρ  n 2  D4 [kN]

Coeficientul de influenţă al 1 t
8. ηH  -
corpului 1 w
9 Randamentul relativ de rotaţie R -

10. Randamentul cvasipropulsiv D=0·H·R -

11. Puterea efectivă de remorcare PE =R v [kW]

12. PE
Puterea disponibilă necesară PD  [kW]
ηD

34
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

 (0). Cele 3 viteze [Nd] pentru care se face calculul sunt: v1  v 2  1Nd , v 2  v ,
v 3  v 2  1Nd
 (1). Viteza navei [m/s].
 (2). Viteza de avans in discul elicei VA  v 1  w 

VA
 (3). Avansul relativ J 
nD
 (4) Raportul de pas P/D se determina din diagrama KQ-J a elicei adoptate in funcţie de
valoarea coeficientului adimensional al momentului KQ calculat anterior şi valorile
avansului relativ J.
 (5) Randamentul elicei în apă liberă se determina din diagrama KQ-J a elicei adoptate
in funcţie de valoarea coeficientului adimensional al momentului KQ calculat anterior
şi valorile avansului relativ.
 (6). Coeficientul adimensional al momentului se determina din diagrama KT-J a elicei
adoptate in funcţie de J şi P/D determinat la (4)
 (7) Împingerea elicei se va calcula cu relaţia: T  K T  ρ  n 2  D 4
 (8), (9), (11) sunt date de intrare
 (10). Se calculează randamentul cvasipropulsiv cu relaţia D=0·H·R
 (11). Se calculează puterea efectivă
 (12). Se calculează puterea disponibila la elice

Cu ajutorul datelor din Tabelul 3.1. se construiesc graficele funcţiilor: PD=f(v);

P/D=f(v) , Fig. 3.2.

Introducând în graficele construite puterea disponibilă la elice PD calculată cu formula

(3.1) funcţie de puterea la flanşa motorului, se vor determina:
 v - valoarea vitezei realizată de navă cu elicea optimă
 P/D - valoarea raportului de pas al elicei optime

35
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

PD [kW] P/D
10000 0.93

PD [kW]
9000
P/D 0.91

8000
0.89

7000
PD 0.87
6000
P/D
0.85
5000

0.83
4000

3000 0.81
13 14 15 16 17 v[Nd]
viteza
navei

Fig. 3.2 Diagrama de performanţă a elicei (exemplu)

3.2 VERIFICAREA ELICEI LA CAVTAŢIE

În etapa anterioară s-au determinat următorii parametrii:

 Diametrul elicei D
 Turaţia elicei n
 Numărul de pale z
 Raportul de disc AE/A0
 Raportul de pas P/D – din diagrama 3.2
 Viteza navei – din diagrama 3.2
Observaţie
În continuare calculul se va realiza pentru viteza navei v obţinută din diagrama 3.2 din
etapa anterioară.
Pentru verificarea elicei la cavitaţie sunt prezentate două metode de calcul.

36
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Verificarea la cavitaţie după criteriul Schoenherr [4]

După Schoenherr, condiţia ca o elice să nu caviteze este ca raportul de disc al acesteia

să satisfacă relaţia:

KC
 nD  =aE
2
A E /A 0  1.27  ρ  f  (3.10)
PS
unde:
- [Kg/m3] - densitatea apei
-f - coeficient empiric, f = 1.3-1.6
- KC - caracteristica cavitaţională determinată din diagramele Schoenherr
(Fig. 3.3, 3.4) funcţie de numărul de pale, avansul relativ J, raportul
de pas al elicei P/D
-D [m] - diametrul elicei
-n [rps] - turaţia elicei
- PS [N/m2] - presiunea hidrostatică absolută la vârful superior al palei deter-
minată cu următoarea relaţie:

 D (3.11)
PS  p o  p v  10.13  10 4    g   h a    p v
 2
unde:

- po [N/m2] - presiunea atmosferică, po = 10.13·104 [N/m2]

- pv [N/m2] - presiunea de vaporizare a apei funcţie de temperatură (Tabelul 3.2)
-g [m/s] - acceleraţia gravitaţională, g = 9.81 [m/s]
- ha [m] - imersiunea axului port-elice care poate fi aproximată în proiectarea
preliminară cu relaţia ha = d-(D/2+0.2) unde d este pescajul navei

Tabelul 3.2 Presiunea de vaporizare a apei funcţie de temperatură

o
t 5 10 15 20 25
Pv [N/m2] 834 1226 1707 2335 4248

37
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Fig. 3.3 Caracteristici cavitaţionale ale lui Schoenherr pentru z = 4 pale [4]

Fig. 3.4 Caracteristici cavitaţionale ale lui Schoenherr pentru z = 5 pale [4]

38
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Verificarea elicei la cavitaţie după diagramele lui Burill [6]

În continuare este prezentată metoda de verificare la cavitaţie pentru o elice cu 4 pale,

folosind diagrama de cavitaţie Burrill pentru elice moderat încărcată cu 4 pale (Fig. 3.5). Se
calculează cifra de cavitaţie cu relaţia:

p0  pv p at  γ  h  p v (3.12)
σA  
0,5  ρ  V 2
A 0,5  ρ  v1  w 2

unde:  = 10052 N/m3 este greutatea specifică a apei de mare, h – imersiunea axului port-
elice şi:

2
σ  δ  101.3 (3.13)
σR  A , γ7  1   , δ
γ7  46,1  J

Se calculează coeficientul de încărcare:

T
kv  (3.14)
ρ  D  V 2 0,7
2

unde:

V0.7  VA2  0.7  π  n  D 

2
(3.15)

In practică se aplică o rezervă de 20% la cifra de cavitaţie şi se intră în diagrama de

cavitaţie Burill cu valorile : kv , σR, P/D obţinându-se aria de disc desfăşurată aD după
Burill. Diagramele seriei B sunt grupate după raportul de disc expandat, deci:

 a  (3.16)
a E  0.34  a D   2.75  D 
 z 

Observaţie
In cazul in care elicea cavitează, respectiv dacă raportul de disc adoptat AE/Ao este
mai mic decât valoarea minim necesară determinată din diagrama lui Burill sau din
relaţia lui Schoenherr, se vor relua calculele privind performanţele elicei optime după cum
urmează:

39
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Fig. 3.5. Diagrama de cavitaţie Burrill pentru elice moderat încărcate cu 4 pale

Se alege o diagramă cu un raport de disc AE/A0 mai mare decât raportul de disc minim
necesar calculat aE, se scot din noua diagramă valorile randamentului o şi raportului de pas
P/D. Se obţin prin interpolare valorile randamentului şi raportului de pas pentru raportul de
disc minim necesar calculat şi se recalculează puterea disponibilă:
Se reprezintă grafic funcţiile: PD=f(v); P/D=f(v) si se determină viteza navei v şi
raportul de pas P/D pentru noua elice proiectată cu raportul de disc minim necesar pentru a
evita fenomenul de cavitaţie (vezi diagrama din Fig. 3.2).

40
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Tabelul 3.3 Determinarea caracteristicilor elicei pentru AE/A0 necesar [6]

Nr. Denumire Relaţia de calcul U.M v1[Nd] v2[Nd] v3 [Nd]
1 Avansul relativ J=VA/nD -
2 Raportul de pas P/D Din diagr. pentru. -
1. (AE/A0)initial
2. (AE/A0 )(> aE)
Interpolare pentru
(AE/A0)(=aE )
3 Randamentul elicei Din diagr. pentru. -
η0 1. (AE/A0)initial
2. (AE/A0 )(> aE)
Interpolare pentru
(AE/A0)(=aE )
4 Randamentul ηD=η0ηHηR -
cvasipropulsiv
5 Puterea efectiva de PE kW
remorcare
6 Puterea disponibila PE kW
PD=
necesara D

Se centralizează caracteristicile finale ale elicei proiectate:

 D [m] – diametrul elicei
 n [rpm] – turaţia elicei
 z – numărul de pale
 AE/A0 – raportul de disc (după calculul de cavitaţie)
 P/D – raportul de pas (după calculul de cavitaţie)
 v [Nd] – viteza navei (după calculul de cavitaţie)

3.3. GEOMETRIA PALEI ELICEI

Pentru construirea conturului expandat al palei (Fig. 3.7) este necesară determinarea
unor mărimi geometrice caracteristice elicei pentru fiecare rază relativă r/R:
- lăţimea palei -br
- distanţa de la muchia de intrare (bordul de atac) la axa (generatoarea) palei – bri
- distanţa de la muchia de ieşire (bordul de fugă) la axa palei – bre
- distanţa de la muchia de intrare (bordul de atac) la linia grosimilor maxime – cr
- grosimea maximă a secţiunii palei -er

41
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Observaţie S-au folosit notaţiile din lucrarea [4].

Dimensiunile conturului palei, pentru seria de elice B sunt date sub forma unor
rapoarte între dimensiuni pentru fiecare rază relativă (Tabelul3.4).

Tabelul 3.4 Coeficienţi pentru calculul caracteristicilor geometrice

b z b c e
x1  r  x 2  ri x3  r x4  r
r/R D AE / A0 br br D
0.2 1.662 0.617 0.350 0.0366
0.3 1.882 0.613 0.350 0.0324
0.4 2,050 0.601 0.350 0.0282
0.5 2,152 0.586 0.350 0.0240
0.6 2.187 0.561 0.389 0.0198
0.7 2.144 0.524 0.443 0.0156
0.8 1.980 0.463 0.479 0.0114
0.9 1.582 0.351 0.500 0.0072
1.0 - 0 - 0.0030

Folosind aceste rapoarte se pot calcula următoarele mărimi geometrice caracteristice

pentru fiecare rază relativă dată:
- lăţimea palei - br
AE / A0 (3.17)
br  D   x1
z
- distanţa de la muchia de intrare (bordul de atac) la axa (generatoarea) palei – bri
b ri  b r  x 2 (3.18)
- distanţa de la muchia de ieşire (bordul de fugă) la axa palei – bre
b re  b r  b r i (3.19)
- distanţa de la muchia de intrare (bordul de atac) la linia grosimilor maxime – cr
cr  br  x 3 (3.20)
- grosimea maximă a secţiunii palei -er
er  D  x 4 (3.21)

Înainte de a trece la reprezentarea conturului palei este necesară verificarea rezistenţei

palei conform normelor Societăţilor de Clasificare.

42
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

3.4. VERIFICAREA REZISTENŢEI PALEI ELICEI

Verificarea rezistenţei palei elicei se va face conform normelor DNV GL SE [14]. La

razele 0.25 R şi 0.6R, grosimile minim necesare ale palei elicei se calculează cu formula:

t  K o  k  K1  C G  C Dyn (3.22)

unde:

e  cos  n (3.23)
Ko 1 
H 15000

e  R  tan  (3.24)

-e [mm] - rake-ul palei, respectiv distanţa dintre linia care uneşte vârful palei cu
rădăcina acesteia şi verticala care trece prin axa palei.
-ε [o] - unghiul de rake, ε = 15˚ pentru elice B.
- [o] - unghiul de pas la raza considerată

1.27  H
 0, 25  arctan (3.25a)
D

0.91  H (3.25b)
 0,35  arctan
D

0.53  H (3.25c)
 0,6  arctan
D

- H sau P [mm] - pasul la raza considerată

-D [mm] - diametrul elicei
-n [rpm] - turaţia elicei în rotaţii pe minut
-k - coeficient care se adoptă din Tabelul 3.5 (conform DNV GL)
funcţie de forma profilului palei.

43
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Tabelul 3.5 Valorile coeficientului k pentru diferite forme ale profilului palei
Forma profilului Valorile lui k
Palei 0.25R 0.35R 0.6R
Profil segment cu extrados arc de cerc 73 62 44
Profil segment cu extrados parabolic 77 66 47
Profil pentru elice B Wageningen 80 66 44

Observaţii
- Pasul elicelor B este constant de la butuc la vârf, exceptând elicele cu 4 pale la care
pasul variază între razele relative 0.2 şi 0.6 ( Tab 3.6).
- În cazul elicelor B cu 5 pale, pasul va avea aceeaşi valoare la fiecare rază relativă şi se
va calcula pornind de la valoarea raportului de pas P/D cunoscută:

P (3.26)
P  H   D
D

- În cazul elicelor B cu 4 pale, pasul corespunzător fiecărei raze relative se va calcula

procentual (Tabelul3.6) din valoarea pasului calculat cu relaţia (3.26).

Tabelul 3.6 Distribuţia de pas pentru elicele B cu 4 pale

r/R 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
%P 82.2% 88.7% 95% 99.2% 100% 100% 100% 100% 100%

Coeficientul K1 se calculează cu relaţia:

 D 
P  105   2   cosα  sinα  (3.27)
w  H 
K   m 
1
n  B  z  C  cos 2ε
w

unde:
- Pw [kW] - puterea maşinii principale de propulsie
-B [mm] - lăţimea palei (B=br) la raza analizată
- Hm [mm] - pasul mediu al elicei calculat cu relaţia:

44
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

 R  B  H 
Hm  (3.28)
 R  B

unde R, B, H vor fi înlocuite cu valorile corespunzătoare fiecărei raze R în parte.

Observaţie.
Pentru calculul pasului mediu în cazul elicelor cu 4 pale se poate folosi tabelul 3.7.

Tabelul 3.7 Calculul pasului mediu pentru elicea B cu 4 pale

r/R R B=br %H H R  B  H  R  B
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
0.2 =(1)xD/2 Formula 0.822 =(4)xH =(2)x(3)x(5) =l(2)x(3)
(3.17)
0.3 0.887
0.4 0.95
0.5 0.992
0.6 1
0.7 1
0.8 1
0.9 1
1 1
 R  B  H   R  B

CW este coeficient care ţine cont de materialul elicei (Tabelul 3.8)

Tabelul 3.8 Valorile coeficientului CW funcţie de materialul elicei

Material Descriere CW
Cu 1 Alamă cu mangan 440
Cu 2 Alamă cu mangan şi nichel 440
Cu 3 Bronz cu nichel şi aluminiu 590
Cu 4 Bronz cu mangan şi aluminiu 630
Fe 1 Oţel turnat nealiat 380
Fe 2 Oţel turnat slab aliat 380
Fe 3 Oţel crom martensitic 600
Fe 4 Oţel martensitic austenitic 600
Fe 5 Oţel feritic-austenitic 600
Fe 6 Oţel austenitic 500
Fe 7 Fontă cenuşie 200

45
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

CG - factor de mărime calculat cu relaţia:

f1  D (3.29)
1,1   0,85
12,2

D [m] - diametru elicei (atenţie diametrul se introduce în formulă în metri)

f1 = 7.2 - pentru elice monobloc
f1 = 6.2 - pentru elice cu pas reglabil
CDyn - factor dinamic calculat cu relaţia:

 σ max 
  1  f 3 (3.30)
σ
C Dyn   m   1,0
0,5  f 3

σ max
pentru  1,5 se consideră C Dyn  1
σm
max / max poate fi calculat cu ajutorul factorului de simulare a împingerii ET cu ajutorul
formulei:

 max (3.31)
 f2  ET  1
m
Vs  n  1  w   D 3 (3.32)
E T  4,3  10 9
T

unde f2=0.4 – 0.6 -pentru nave cu o singură linie de arbori

f2=0.2 -pentru nave cu 2 linii de arbori
f3=0.2
T [N] -împingerea elicei
Vs [Nd] - viteza navei

Observaţie
Verificarea rezistenţei palei se face la razele impuse de registru.
Grosimea maximă a profilului calculată cu relaţia (3.21) trebuie să fie mai mare sau cel
puţin egală cu grosimea minimă impusă de normele de registru .

46
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

3.5.DESENUL ELICEI

Desenul clasic al elicei navale este constituit dintr-o serie de construcţii grafice:
conturul expandat al palei cu forma secţiunilor prin pală, conturul proiectat, vederea
laterală, distribuţia de pas a elicei şi un tabel care conţine cotele conturului expandat şi ale
profilelor hidrodinamice construite (Fig. 3.6).

Fig. 3.6 Pală elice B [1]

Construcţia desenului palei se bazează pe metodele prezentate în lucrarea [6].

Construcţia conturului expandat al palei [6]

Conturul expandat al palei este definit de linia care delimitează faţa activă a palei
(intradosul) adusă la o formă plană. Arcele de cerc corespunzătoare secţiunilor cilindrice
prin pală se întind reprezentându-se paralel cu axa orizontală.
Cunoscând pentru fiecare rază relativă r/R = (0.2,0.3,...,0.9,1) lăţimea palei -br,
distanţa de la bordul de atac la axa palei – bri, distanţa de la bordul de fugă la axa palei –
bre, distanţa de la bordul de atac la linia grosimilor maxime – cr, grosimea maximă a
secţiunii palei -er se poate trece la construirea conturului expandat al palei (figura 3.7).

47
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Se trasează o dreaptă orizontală de bază şi perpendicular pe aceasta o linie verticală

care va materializa axa (generatoarea palei). Pe această axă se marchează punctele
corespunzătoare razelor r = (0.2, 0.3, ....0.9,1.0)R şi prin aceste puncte se trasează drepte
orizontale, paralele cu linia de bază.
Pentru o rază oarecare, pe orizontala corespunzătoare, se aşează segmentele CA’= bri
în dreapta axei palei, respectiv CB’= bre în stânga axei palei. Punctul A’ va aparţine
bordului de atac iar punctul B’ bordului de fugă.
Se repetă construcţia pentru fiecare rază dată obţinându-se mai multe puncte A’ şi B’.
Se unesc aceste puncte şi curba rezultată va reprezenta conturul expandat al palei.

Fig. 3.7 Construcţia conturului expandat al palei

Observaţie La elicele din seria B, vârful palei este deplasat în raport cu axa palei, spre
bordul de fugă (în sens contrar sensului de rotaţie al elicei), cu distanţa 0.2014 br 0.6R pentru
elicele cu 4 pale şi cu 0.1487 br 0.6R pentru elicele cu 3 pale. br 0.6R reprezintă lăţimea palei la
raza relativă r/R=0.6.

48
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

Pe această proiecţie se reprezintă şi linia grosimilor maxime care uneşte punctele

corespunzătoare grosimilor maxime ale profilelor. Aceste puncte sunt situate la distanţa cr
faţă de bordul de atac.
Pe conturul expandat se reprezintă forma secţiunilor prin pală realizate cu cilindri
concentrici cu elicea, secţiuni expandate (întinse) după linii de pas paralele cu axa
orizontală. Coordonatele punctelor care descriu profilul secţiunilor prin pala elicelor B pot
fi calculate utilizând datele din Tabelul 3.9. Ordonatele extradosul şi intradosul sunt
procente din grosimea maximă.

Construcţia conturului proiectat al palei şi a vederii laterale [6]

Pentru construcţia conturului proiectat se porneşte de la conturul expandat şi distribuţia
radială de pas H(r) (Fig. 3.8). Se consideră lăţimea palei AB = br la raza r. Punctele A şi B
aparţin conturului expandat. Punctul C aparţine axei palei şi CA= bri iar CB= bre. Pe
orizontala ce trece prin punctul O se fixează punctul P astfel încât OP=H/(2). Unghiul
PCO va fi unghiul de pas la raza considerată.

Fig. 3.8 Construcţia conturul proiectat şi a vederii laterale [6]

49
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

Se unesc punctele P şi C prelungindu-se dreapta obţinută dincolo de punctul C. Pe

această dreaptă se măsoară segmentele: CA’=CA=bri, CB’=CB=bre luate din conturul
expandat. Se proiectează punctele A’ şi B’ pe axa palei. Proiecţia transversală a profilului
corespunde punctelor B"CA". Se trasează un arc de cerc cu centrul în O şi rază OC. Se
măsoară arcele CA1 şi CB1 astfel încât arc(CA1) = CA" şi arc(CB1) = CB". Punctele A1 şi
B1 aparţin conturului proiectat.
Se repetă operaţia pentru celelalte raze şi unind punctele de tip A1 şi B1 se obţine
conturul proiectat al palei în secţiune transversală.
Pentru construcţia proiecţiei laterale a palei se porneşte de la conturul proiectat. În
stânga acestuia se construieşte generatoarea palei O’V’ înclinată faţă de verticală cu
unghiul de rake (în general  = 6o -15o). La elicele B,  = 15o. Din punctul C se duce o
orizontală care intersectează dreapta O’V’ în punctul c. Se reprezintă grosimea maximă a
palei er. În raport cu punctul c se măsoară segmentele ca = A'A"= k şi cb = B'B"= n. Se
coboară verticale din punctele a şi b. Acestea vor intersecta orizontalele din A1 şi B1 în a1
respectiv b1. Punctele a1 şi b1 vor aparţine conturului proiecţiei laterale.

50
 Tabelul 3.9 Coeficienţi pentru construcţia profilului palei elicei B
Poziţia ordonatei măsurată în procente
r/R De la grosimea maximă la bordul de De la grosimea maximă la bordul de atac
100 80 60 40 20 20 40 60 80 90 95 100
0.2 53.3 72.6 86.9 96.4 98.6 94.5 87.0 74.4 64.3 56.9
0.3 50.9 71.6 86.8 96.8 98.4 94.0 85.8 72.5 62.6 54.9
0.4 47.7 70.2 86.5 97.0 98.2 93.2 84.3 70.4 60.1 52.2
Ordonata
extra- 0.5 43.4 68.4 86.1 96.9 98.1 92.4 82.3 67.7 56.8 48.6
dosului 0.6 40.2 67.1 85.4 96.8 98.1 91.2 79.3 63.6 52.2 43.3
0.7 39.4 66.9 84.9 96.6 97.6 88.8 74.9 57.0 44.2 35.0

51
0.8 40.9 67.8 85.3 96.7 97.0 85.3 68.7 48.2 34.5 25.4
0.9 45.1 70.0 87.0 97.0 97.0 87.0 70.0 45.1 30.1 22.0
0.2 30.0 18.2 10.9 5.45 1.55 0.45 2.30 5.90 13.4 20.3 26.2 40.0
0.3 25.3 12.2 5.89 1.70 0.05 1.30 4.60 10.8 16.5 22.2 37.5
0.4 17.8 6.20 1.50 0.30 2.65 7.80 12.5 17.9 34.5
Teoria propulsorului. Aplicaţii practice

Ordonata 0.5 9.70 1.75 0.70 4.30 8,45 13.3 30.4

intra- 0.6 5.10 0.80 4.45 8.40 24.5
dosului 0.7 0.40 2.45 16.0
0.8 0.70
0.9
_________________________________________________________________________
 Mihaela Amorăriţei
_________________________________________________________________________

52
 Teoria propulsorului. Aplicaţii practice
_________________________________________________________________________

4 BIBLIOGRAFIE

[1]. Amoraritei, M., "Complemente de hidrodinamica elicelor navale în curent

neuniform", Galati University Press, 2008
[2]. Basin, A., M., "Hodkoski I upravleaemosti sudna", Ed. Transport Moskva, 1964
[3]. Bertram, V., "Practical Ship Hydrodynamics", British Library, 2000
[4]. Bidoae, I., Sârbu, N., Chirică, I., Ionaş, O., "Îndrumar de proiectare pentru teoria
navei", Universitatea din Galaţi, 1986
[5]. Carlton, J., S., "Marine Propellers and Propulsion", Elsevier, 2007
[6]. Dumitrescu, H., Ceangă, V., Popovici, J.,S., "Calculul Elicei", Editura Academiei
Române, 1990
[7]. Dubrovii, O., V., Jucienko, M., M., "Diagrami dlia rascieta grevnih vintob",
Leningrad 1965
[8]. Ghose, J.,P., Gorkarn, R.,P., "Basic ship propulsion", Indian Institute of
Technology, Kharagpur, 2004
[9]. Van Lammeren, W., P., Oosterveld, M.,W.C., "The Wageningen B Screw Series",
publication No. 8 of the N.S.M.B., 1969
[10]. Lewis, E., V., Editor, "Principles of naval architecture", 1988
[11]. Oosterveld, M.,W.C.,Van Oossanen, P., "Further Computer Analysed Data of The
Wageningen B Screw Series", publication No. 479 of the N.S.M.B., 1975
[12]. Maier, V., "Mecanica şi construcţia navei", vol. II, Dinamica Navei, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1987
[13]. *** MAN B&W Diesel, "Basic Principles of Ship Propulsion", 1996
[14]. *** DNV GL SE 2015, Rules I, Part –1, Chapter 2, Section 6 - Propeller

53