Proiect C.N.

Date nava proiect

Lpp=180m
L/B=6,54
L/D=12.5
B/T=2.7

Din datele navei proiect am extras :

B=27.52
D=14.4
T=10.19

In urma calculelor am adoptat :

Distanta regulamentara a0=0,83
Distanta regulamentara in picuri a0=0,6
Distanta intre pic prova si 0,2L a0=0,7

1
 [23,B.1.3] Pentru vrachiere sunt valabile prescripţiile prevăzute în paragrafele 1-22,
atât timp cât în acest paragraf nu sunt prevăzute alte prescripţii.

A. Învelişul exterior [6]

1. Notaţii [6,A.2]
k = coeficient de material paragrafului 2, B.2.
pB = sarcina pe fund, în [kN/m2], conform paragrafului 4, B.3.
ps = sarcina pe bordaje, în [kN/m2], conform paragrafului 4, B.2.1.
n1 = 2 la sistemul transversal de osatură.
n1 = 1,6 la sistemul longitudinal de osatură.
n2 = 5,9 la sistemul transversal de osatură.
n2 = 4,8 la sistemul longitudinal de osatură.
σL = cea mai mare tensiune longitudinală încovoietoare de proiectare, în [N/mm 2],
conform paragrafului 5, E.4.
σadm = tensiunea de proiectare admisibilă în [N/mm2]
 L 
σadm = 0,8 +  ⋅ 230 / k , [N/mm2] pentru L < 90 m.
 450
σadm = 230/k, [N/mm2] pentru L ≥ 90 m
tk = adaos pentru coroziune, conform paragrafului 3, K.1.

2. Învelişul fundului [6,B.1.2]

2.1. Grosimea învelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai mare nu

trebuie să fie mai mică decât următoarele valori:
10 ⋅ p B
t = n2 ⋅ a ⋅ + t k , [mm]
σ adm − σ L
t1 = 1,26 ⋅ a ⋅ p B ⋅ k + t k , [mm]
unde
- k = 1 [2, B.2]
- n2 = 4,8 (sistem longitudinal de osatură)
- a = 0,8 m
-p B - sarcina pe fund, [kN/m2], conform paragrafului 4, B.3,
p B = 10 ⋅ T + p 0 ⋅ ( 0,5 + b ) [kN/m2];
p B = 73.59 kN/m2
unde
T = 5.9 m (pescajul navei),
p0 = 10,5 c1 = 10,5· 2,78 = 29,19 kN/m2,
c1 = c0/n = 9,75/3,5 = 2.78
1, 5
300 − L 
c0 = 10 ,75 −  = 10,75-1.39= 9.75(90≤L≤ 300m)
 100  
n = 3,5 (L ≥ 90 m)
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8), [2.1.2].
- σadm = 230/k, [N/mm2] (L ≥ 90m)
σadm = 230/1 = 230 N/mm2.
- σL = 120 / k [N/mm2] pentru L ≥ 90m, în primă aproximaţie,
σL = 120 N/mm2.
Obţinem
 10 ⋅ p B
t = n2 ⋅ a ⋅ + t k = 4.8·0.8·3,21+1,92= 14,44 mm,
σ adm − σ L
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 14,44 + 0,5 = 1.94mm, [3,K.1]
t1 = 1,26 ⋅ a ⋅ p B ⋅ k + t k = 10.58 mm,
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 14,2 + 0,5 = 1.94mm
Grosimea învelişului fundului:
tf = max (t ; t1) = max (14,44; 10,58) = 14,2 mm.
Conform [1,K] se adoptă:
tf = 14,2 mm.

2.2. Grosimea critică a plăcilor [6,B.2]

Pentru navele la care este recomandată, respectiv calculată, confirmarea rezistenţei
longitudinale, grosimea plăcii nu trebuie să fie mai mică decât grosimea critică a plăcii,
calculată cu formula:
σL
tcrit = c ⋅ a ⋅ + t k [mm]
E ⋅ F1
unde
- c = 527 (sistem longitudinal);
- E = 2,06· 105 N/mm2 , [3, F.1];
- F1 = 1,0 pentru sistemul longitudinal (tabel 3.2), [3, F.1].
Obţinem:
120
tcrit = 527 ⋅ 0,8 ⋅ +1,581 = 12,39 mm,
2,06 ⋅10 5 ⋅1
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 10,81 + 0,5 = 1,94 mm.
Deoarece tf > tcrit, rămâne în final:
tf = 14,3 mm.

3. Gurna [6,B.4]
[6,B.4.1] În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea mai
mare valoare între grosimea bordajului ( vezi 6,C.1) şi a fundului:
tg = max (tf ; tb) = 16 mm.
Lăţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·200 = 1800mm > bmax.
Se adoptă:
bg = 1790 mm.

4. Chila plată [6,B.5]

[6,B.5.1] Lăţimea chilei plate nu trebuie să fie mai mică:
b = 800 + 5L [mm], bmax = 1675 [mm],
b = 800 + 5·200 = 1800mm > bmax .
Din considerente tehnologice, cu acordul GL, se adoptă:
bcp = 1980 mm.
Grosimea chilei plate în zona 0,7L la mijlocul navei nu trebuie să fie mai mică decât:
tcp = t + 2,0 [mm],
t = grosimea tablelor adiacente ale învelişului fundului (tf), în [mm].
Se adoptă:
tcp = 16 mm.
[6,B.5.2] Se recomandă, ca la navele mai lungi de 100 m, a cărui fund este în sistem
longitudinal de osatură, să se întărească suplimentar cu nervuri de rigidizare longitudinale
intercostale, prevăzute la maximum 400 mm de la P.D. Secţiunea transversală a întăriturii
longitudinale va fi
A = 0,2·L = 0,2·175 = 40cm2.
Se adoptă:
HP 260× 12 (41,3 . 47,77 . 4,5).

5. Învelişul bordajului [6,C]

[6,C.1.1] Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:
t = n2 · a · T ⋅ k + tk [mm].
Zona tancului de gurnă şi a tancului antiruliu (sistem longitudinal de osatură):
t = 4,8 · 0,8 · 3,29 + 1.9161= 14,45 mm.
Se adoptă: tb1 = 14,5 mm.
Zona dintre tancul de gurnă şi tancul de ruliu (sistem transversal de osatură):
t = 5,9 · 0,8 · 3,29 + 2,24= 17,768 mm.
Se adoptă: tb2 = 17.5 mm.

6. Centura [6,C.3]
[6,C.3.1] Lăţimea centurii < decât:
b = 8020 + 5·L [mm], bmax = 1675 [mm],
b = 800 + 5·200 = 1800 mm > bmax.
Se a,doptă:
bc = 1800 mm.
[6,C.3.2] Grosimea centurii în zona de 0,4L la mijlocul navei nu trebuie în general să fie
mai mică decât grosimea învelişului punţii în aceeaşi zonă. Totuşi, nu trebuie să fie mai mică
decât grosimea bordajului în aceeaşi zonă. Funcţie de sistemul de osatură, trebuie să nu fie mai
mică decât grosimea critică a punţii, conform paragrafului 7, A. 5.2.
Se adoptă: tc = 16 mm ( tc > tcrit = 13,095 mm).

B. Învelişul punţii [7,A]

1. Grosimea punţii superioare între bordaj şi rama longitudinală a gurii de magazie

[7,A.6] nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare dintre
t E = 1,26 ⋅ a p + t K [ mm ] , [7,A.7.1]
unde
p = pD sau pL, şi anume, care este mai mare,
sau
t min = ( 4,5 + 0,05 L ) k [ mm ] . Tmin=5.5

Notaţii:
10 ⋅ T
- p = p D = p0 ⋅ ⋅c [kN/m2] [4, B.1]
(10 + z − T ) ⋅ H a
ca = 1,0 [tabelul 4.1];
z = H = 16,5 0;
pD =29,68*0,42*1= 12,5 [kN/m2]
- pL = 0 , puntea superioară nu este punte de încărcare, [4, C.1].
Obţinem
te=1,26*0,8*3,53*1=3,6 mm

tmin=13,25 mm
Conform [7,A.5.2], tcrit = 13,095 mm,
Se adoptă:
 tp1 = 14,5 mm.

2. Grosimea punţii superioare între guriile de magazii [7,A.7] nu trebuie să fie mai mică
decât
t E =3,6mm
t E min = 5,5 + 0,02 L [ mm ] ,
tEmin=5,5+0,2*180=41,5mm
Se adoptă:
tp2 = 9,5 mm.

3. Tabla lăcrimară [7,A.5.3]

Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea bordajului, atunci se
va prevedea tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi grosimea egală cu a bordajului:
- tp < tc → tl = tc = 16 mm;
- bl = bc = 1675mm

4. Racordarea colţurilor gurilor de magazii [7,A.3.2]

Colţurile gurilor de magazii vor fi prevăzute cu table îngroşate, care se vor extinde atât
pe lungime, cât şi pe lăţime cu mărimea unei distanţe intercostale (fig. 1). Grosimea tablei
îngroşate nu va fi mai mică decât grosimea învelişului punţii de lângă ramele longitudinale, plus
grosimea punţii între deschideri (pe zona 0,5L la mijlocul navei)
t = tp2 + tp2 = 14,5 + 9,5 = 24 mm.
Raza de racordare în colţurile gurii de magazie nu trebuie să fie mai mică decât [7,A.3.3]
r = n ⋅ b(1 − b / B ) , rmin = 0,1 [ m ]
n =  / 200 , n min = 0,1 , n max = 0,25
 = lungimea gurii de magazie, în [m]
b = lăţimea gurii de magazie, b/B > 0,4.
Deoarece b/B = 18/28,09=0,64 vom avea r =0,64 si rmax=1,62m
Se adoptă rgm = 1,6
C. Structura dublului fund [23,B.4.1 şi 8,B]

1. [23,B.4.1] Dimensiunile elementelor constructive ale dublului fund în zona de

încărcare (suport central, varange, longitudinale, etc.) se determină conform paragrafului [8,B].
Pentru lăţimea navei “B”, conform Fig. 23.1, se va lua lăţimea “B’ ”. Lăţimea “B’ ” nu se va lua
mai mică decât 0,8B. Dimensiunile estimate se vor confrunta cu cele determinate conform 4.2.

α = 45o →B’=1/3(2*16+25,6)=27,26m
B’ = 0,8·B = 0,8 ·16=12.8
Se adoptă B’ = 27,26 m.

2. Suportul central [8,B.2.2]

- Înălţimea suportului central:
h = 350 + 45·B [mm], hmin = 600 mm,
h = 350 + 45·16=1070m.
 Se adoptă hdf = 1000 mm.
- Grosimea suportului central:
 h 
hdf > 1200 mm → t =  + 3,0 k [ mm ] ,
120 
t=16,3 mm.
Se adoptă tsc = 16 mm.

3. Suporţi laterali [8,B.3]

- [8,B.3.1] Se adoptă 3 suporţi laterali în fiecare bord, dispuşi la 3,6 m (cu acordul GL,
care admite doar 3,5 m).
- [8,B.3.2] Grosimea suporţilor laterali:
h
t= k , [ mm ]
120
1700
t= 1,0 = 13,3 mm.
120
Se adoptă tsl = 13 mm.
- Găurile de uşurare în suporţii laterali se dimensionează conform [8,B.3.2.3].

4. Învelişul dublului fund [23,B.4.4 şi 8,B.4]

[8,B.4] Grosimea învelişului dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât:
t =1,1 ⋅ a p ⋅ k + t K , [ mm ]
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai
mare):
p1 = 10 (T – hdf) = 10 (10.88 – 1,6) = 90,8kN/m2;
p2 = 10·h = 10·17,4 = 160 kN/m2,
h - distanţa de la învelişul dublului fund la nivelul gurii de aerisire,
h = H – hdf + hr = 16,5 – 1,6 + 2,5 = 17m,
hr – înălţimea răsuflătorii [m], hr = 2,5 m;
G
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·15,7· (1 + 0,11) = 150,71 kN/m2 , [4,C.2]
V
G - masa încărcăturii din încăpere, în [t]
V - volumul încăperii, în [m3] (fără gurile de magazie)
G/V = ρ = 0,7 t/m3 < 1,0 t/m3 , [vezi 23,B.4.4] , G/V = 1,0 t/m3
h - înălţimea încărcăturii deasupra dublului fund în ipoteza încărcării complete a
spaţiului din încăpere, în [m]
h = H – hdf + hrgm = 16,5 – 1,6 + 0,8 = 15,7 m,
hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;
av - factor de acceleraţie
av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11
v0
F = 0,11 · = 0,11,
L
v0 = 14 Nd < L → v0 = L

m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)

p = max (p1 ; p2 ; p3) = 174kN/m2.
Obţinem: tdf=12,30mm ,
Ţinând cont de [23,B.4.4.2], se adoptă tdf = 13 mm.

5. Varange cu inimă [8,B.7.3]

- [8,B.7.3.1] Varangele se vor dispune la 3 intervale de coastă.
 - [8,B.7.3.4 şi 8,B.6.2.1] Grosimea varangelor:
h 
hdf > 1200 mm → t = 
df
+ 1,0 k [ mm ] , tmax < 16,0 mm,
120  
t=13,3+1=14mm
Se adoptă tvi = 15 mm.
- [8,B.6.2.2] Aria secţiunii varangelor cu inimă nu trebuie să fie mai mică decât:
[
A w = ε ⋅ T ⋅ ⋅ e(1 − 2 y / ) k cm 2 , ]
unde
e - distanţa între varange, în [m]
e = 2,4 m
 = B ' , (nu există pereţi longitudinali)
 = 27,26m
y - distanţa de la bordaj (perete longitudinal) la locul considerat, [m], ymax < 0,4 
y = B’ – b = 7,06 m
ε = 0,3.
Obţinem
Awmin=98,62 cm2
A w = h df ⋅ t vi = 160 · 1,5 = 240 cm2 > A w .
ef min

- [8,B.7.3.5] Nervuri de rigidizare a varangelor. Se dispun în dreptul fiecărei

longitudinale, având dimensiunile longitudinalelor de dublu fund (înălţimea profilului trebuie să
fie mai mica de 150 mm).
Se adoptă (vezi profilul longitudinalelor de dublu fund): HP 180× 10 (22,5 . 177,1 . 1,9).

6. Varange etanşe [8,B.6.3]

- [12,B.2] Grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât:
t 1 = 1,1 ⋅ a ⋅ p ⋅ k + t k [ mm ]
t 2 = 0,9 ⋅ a ⋅ p 2 ⋅ k + t k [ mm ]
unde
p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100 · pv = 9,81 · 18,26 · 0,7·(1 + 0,11) = 126,7 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior
tancul, în [m]
h1 = H – hdf/2 + 2,5 = 16,6 – 1,7/2 + 2,5 = 18,26 m
ρ = 0,7 t/m3
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari], dacă este prevăzut,
pv = 0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 126,7 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 18,26 = 179,13 kN/m2 ,
h2 = H – hdf/2 + 2,5 = 16,6 – 1,6/2 + 2,5 = 10 m
Obţinem:
t 1=1,1*0,8*11,25+1,537=11,43mm
t 2=0,9*0,8*13,38+1,463=11,09mm
[8,B.6.3.1] Grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât cea obţinută
pentru varangele cu inimă (tvi = 15 mm)
Se adoptă tve = 15 mm.
- [12,B.3] Nervuri de rigidizare a varangelor etanşe. Modulul de rezistenţă nu trebuie să
fie mai mic decât:
 W1 = 0,55 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p ⋅ k = 0,55·0,8·1,62·126,7 ·1,0 = 151,63 cm3
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p 2 ⋅ k = 0,44·0,8·1,62·179,13 ·1,0 = 171,5 cm3
unde
 = hdf = 1,6 m;
p = 126,7 kN/m2 [4,D.];
p2 = 179,13 kN/m2 [4,D.1.2].
Se adoptă HP 180× 11(24,30 . 189,3 . 1,9).

7. Longitudinale de fund şi de dublu fund [8,B.7.2]

Modulele de rezistenţă se vor calcula după [9,B].
[9,B.3] Modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai mic decât:
W = m ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p [cm 3 ] .
7.1. Longitudinale de fund
-  = 3·a = 3·0,8 = 2,4 m;
83 ,3 83 ,3
- m=σ = = 0,757 > mmin = 0,7
zul 110
σB + σD
σ zul = σ t − σ B + z ⋅ = 230 – 120 = 110 N/mm2 (zonă de sub axa neutră a
H
secţiunii transversale rezistente), unde
σ t = ( 0,8 + L / 450 ) ⋅ 230 / k = (0,8 + 175/450)·230/1,0 = 271.4 N/mm2 > σt max ,
σt =σt max = 230 N/mm2;
σB =0,8 σL max = 0,8·150 = 120 N/mm2 [9,B.2]
6 6
σL max = σp = 175 = 150 N/mm2 [5,E.4.1]
7 7
σp = cS ·σp0 = 1,0· 175 = 175 N/mm2 [5,C.1]
cS = 1,0 (0,30 ≤ x/L ≤ 0,70)
σp0 = 175/k = 175/1,0 =175 N/mm2 (L ≥ 90m);
σD =σL max = 150 N/mm2 [9,B.2];
z=0
m min = k ⋅ n = 1,0 · 0,7 = 0,7
n = 0,7 (p ≡ pB)
- p ≡ pB = 150 ,84 kN/m2 [4, B.3] (vezi calculul de la învelişul fundului)
Rezultă
Wlong fund = 0,757 ⋅ 0,8 ⋅ 2,4 2 ⋅150 ,84 = 526,1 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,6. 543,7 .5.5).
te = tf ·a/610 = 16 ·800/610 = 20,98 mm,
Wef = 543,7 + 5.5 (20,98 – 17) = 571,09 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalelor de fund HP 280× 13 (Wef = 571,09 cm3).

7.2. Longitudinale de dublu fund

-  = 3·a = 3·0,8 = 2,4 m;
83 ,3 83 ,3
- m=σ = = 0,608 > mmin = 0,55
zul 137
σB + σD 120 +150
σ zul = σ t − σ B + z ⋅ = 230 −120 +1,65 ⋅ 16 ,5 = 137 N/mm2
H
m min = k ⋅ n = 1,0 · 0,55 = 0,55
n = 0,55 (p ≡ pi)
 G
- p ≡ pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·17· (1 + 0,11) = 185,11 kN/m2 [4, C.2] (vezi şi
V
calculul de la învelişul dublului fund),
Rezultă
Wlong df = 0,608 ⋅ 0,8 ⋅ 2,4 2 ⋅185,11 = 518,62 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,6. 543,7 .5.5).
te = tdf ·a/610 = 18 ·800/610 = 24 mm,
Wef = 543,7 + 5.5 (24 – 18) = 576,7 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalelor de dublu fund HP 280× 13 (Wef = 576,7 cm3).

D. Tancul de gurnă [23,B]

1. Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă [23,B.4.4]

[8,B.4] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât:
t =1,1 ⋅ a p ⋅ k + t K , [ mm ]
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], p = max (p1, p2, p3).
Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă se împarte în 4 file de tablă având
următoarele lăţimi: (I) b1 = 1,98 m, (II) b2 = 2,18 m, (III) b3 = 2,18 m, (IV) b4 = 1,014 m.

- p1 = 10 (T – hdf – Δh)
(I) p1 = 10(T – hdf) = 10( 9,63 – 1,5) = 81.3 kN/m2,
(II) p1 = 10(T – hdf – b1·sinφ) = 10(9,63 – 1,5– 1,98·sin45°) = 68,5 kN/m2,
(III) p1=10[T – hdf – (b1 + b2)·sinφ]=10[9,63–1,5–(1,98 + 2,18)·sin45°]=89,8kN/m2,
(IV)p1=10[T–hdf–(b1+b2+b3)·sinφ]=10[13,6–1,7–(1,98+2,18+2,18)·sin45°]=78,3
kN/m2;
- p2 = 10·h , h = H – hdf – Δh + hr (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
(I) p2 = 10( 16,5 – 1,7 + 2,5) = 173 kN/m2,
(II) p2 = 10( 16,5 – 1,7 – 1,98·sin45° + 2,5) = 159,51 kN/m2,
(III) p2 = 10[16,5 – 1,7 – (1,98 + 2,18)·sin45° + 2,5] = 143,8 kN/m2,
(IV) p2 = 10[16,5 – 1,7 – (1,98+2,18+2,18)·sin45° + 2,5] = 128,62 kN/m2;
G
- p3 = pi = 9,81· · h (1 + av), [4,C.2] (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
V
h = H – hdf + hrgm – Δh = 16,5 – 1,7 + 0,8 – Δh = 15.6– Δh,
φ’ = φ – 20° = 25° [23,B.4.4.1]
(I) p3 = 9,81· 1,0·15,6· (1 + 0,11) = 169,86 kN/m2,
(II) p3 = 9,81· 1,0·(15,6 – 1,98·sin25°)·(1 + 0,11) = 160,81 kN/m2,
(III) p3 = 9,81· 1,0·(15,6 – 4,16·sin25°)·(1 + 0,11) = 150,84 kN/m2,
(IV) p3 = 9,81· 1,0·(15,6 – 6,34·sin25°)·(1 + 0,11) = 140,87 kN/m2;
Rezultă presiunea maximă de proiectare pe cele 4 file de tablă:
(I) p = p2 = 169,86 kN/m2,
(II) p = p3 = 160,81 kN/m2,
(III) p = p3 = 150,84 kN/m2,
(IV) p = p3 = 140,87 kN/m2.
Obţinem:
(I) t I =1,1 ⋅ 0,8 169,86 ⋅1,0 +1,64 = 13.10 mm (tI = 13 mm).
Ţinând cont de [8,B.4.4.2], se adoptă tI = 16 mm.
(II) t II =1,1 ⋅ 0,8 160,81 ⋅1,0 +1,61 = 12,76 mm.
Se adoptă tII = 13 mm.
(III) t III =1,1 ⋅ 0,8 150,84 ⋅1,0 +1,58 = 12,38 mm.
Se adoptă tIII = 12.5 mm.
 (IV) t IV =1,1 ⋅ 0,8 140,87 ⋅1,0 +1,54 = 11,98 mm.
Se adoptă tIV = 12 mm.

2. Cadre în tancurile de gurnă [23,B.7]

[12,B.3] Modulul de rezistenţă pentru grinzile de încrucişare, care nu participă la
încovoierea generală, încastrate la ambele capete, nu trebuie să fie mai mic decât:
W1 = 0,55 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p ⋅ k [cm3]
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p 2 ⋅ k [cm3] .
Cadrul de gurnă este realizat din 3 elemente structurale:
I - traversa plafonului înclinat;
II - coasta cadru;
III - varanga cadru.
- deschiderea, în [m], conform [3,C],
I -  = 4,05 m;
II -  = 2,75 m;
III -  = 2,7 m.
- p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p = p1 = 9,81 · h1 · ρ(1 + av) + 100 · pv ,
I - p1 = 9,81 · 14,7 · 1,025· (1 + 0,11) + 20 = 184,07 kN/m2
II - p1 = 9,81 · 15,5 · 1,025· (1 + 0,11) + 20 = 193,00 kN/m2
III - p1 = 9,81 · 19,0 · 1,025· (1 + 0,11) +20 = 232,07 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior
tancul, în [m]
I - h1 = H – hdf – (btg/2)·tg45° + 2,5 = 16,5 – 1,6 – (5,2/2)·1,0 + 2,5 = 14,8 m
II - h1 = H – htg/2 + 2,5 = 16,5 –1,6/2 + 2,5 = 15,5 m
III - h1 = H + 2,5 = 16,5 + 2,5 = 19,0 m
ρ = 1,025 t/m3 (tanc balast, apă de mare)
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],
pv = 0,2 bar
p = pd = (4 – L/150)·lt·ρ + 100·pv = (4 – 175/150) ·13,2·1,025 + 20 = 58,42 kN/m2
sau
p = pd = (5,5 – B/20)·bt·ρ + 100·pv = (5,5 – 28,0/20)·5,2·1,025 + 20 = 41,85 kN/m2
lt = lmag/2 = 26,4/2 = 13,2 m ; bt = btg = 5,2 m.
Se adoptă p = p1.
- p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 ,
I - p2 = 9,81 · 14,7 = 144,2 kN/m2
II - p2 = 9,81 · 15,5 = 152,06 kN/m2
III - p2 = 9,81 · 19,0 = 186,39 kN/m2
h2 = distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin,
respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m],
h2 ≡ h1.
Obţinem:
I - W1 = 0,55 · 0,8 · 4,052 · 184,07 · 1,0 = 1328,45 cm3
II - W1 = 0,55 · 0,8 · 2,752 ·193,0 · 1,0 = 642,2 cm3
III - W1 = 0,55 · 0,8 · 2,702 · 232,07 · 1,0 = 744,39 cm3.
Deoarece p2 < p1, nu mai calculăm W2.
Fâşia adiţională a elementelor cadrului de gurnă [3,E]:
I - / e = 2,43/2,4 = 1
 = 0,6 · 4,05 = 2,43 m,
 e = 3 · a = 2,4 m
n = 6, em1/e = 0,36
n = 3, em2/e = 0,20
n = 4 → em/e = 0,228.
Obţinem: em = 0,228 · e = 0,228 · 2,4 = 689,2 mm.
II - / e = 1,65/2,75 = 0,6
 = 0,6 · 2,75 = 1,65 m,
e = 3 · a = 2,4 m
n = 6, em1/e = 0,216
n = 3, em2/e = 0,120
n = 2 → em/e = 0,088.
Obţinem: em = 0,088 · e = 0,088 · 2,4 = 237,6 mm.
III - / e = 1,62/2,4 = 0,67
 = 0,67 · 2,7 = 1,80 m,
e = 3 · a = 2,4 m
n = 6, em1/e = 0,241
n = 3, em2/e = 0,134
n = 2 → em/e = 0,088.
Obţinem: em = 0,088 · e = 0,088 · 2,4 = 211,2mm.
Profilul elementelor cadrului de gurnă:
tfa ≡ tI-III = 16,0; 13; 12,5 mm, efa = 615 mm, hl =14,7 m
tfa ≡ tb = 16,0 mm, efa = 237,6 mm, hl = 15,5 m
tfa ≡ tf = 16,0 mm, efa = 211,2 mm, hl = 19,0 m

I - W = 1328,45 cm3 se alege profilul HP 400x14 (81,40.1488,6.13,5)

te = tI ·a/610 = 16 ·800/610 = 20,98 mm,
Wef = 1488,6+ 13,5 (20,98 – 16) = 1556,1 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 400× 16 (Wef = 1556,1 cm3).

II - W = 642,2 cm3 se alege profilul HP 300x12 (49,70.679,8.6,5)

te = tI ·a/610 = 13 ·800/610 = 17,04 mm,
Wef = 679,8 + 6,5 (17,04 – 13) = 706,11 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 300× 13 (Wef = 706,11 cm3).

III - W = 744,39 cm3 se alege profilul HP 320x12 (54,20.793,6.7,7) de copiat profilu

te = tI ·a/610 = 12,5 ·800/610 = 16,39 mm,
Wef = 793,6+ 7,7 (16,39 – 12,5) = 823,57 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 320× 14 (Wef = 823,57 cm3).

3. Longitudinalele de bordaj [23,B.5]

Avem 5 longitudinale de bordaj în tancul de gurnă (L1 – L5, numerotate de jos în sus).
[23,B.5] → [9,B.3,1] Modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai mic
decât:
W = m ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p [cm 3 ] .
unde
-  = 3·a = 3·0,8 = 2,4 m;
83 ,3
- m=σ
zul
 σB + σD
σ zul = σ t − σ B + z ⋅ , (zonă de sub axa neutră a secţiunii transversale
H
rezistente)
unde
σ t = ( 0,8 + L / 450 ) ⋅ 230 / k = (0,8 +175/450)·230/1,0 = 271.4 N/mm2 > σt max ,
σt =σt max = 230 N/mm ;2

σB =0,8 σL max = 0,8·150 = 120 N/mm2 [9,B.2]

6 6
σL max = σp = 175 = 150 N/mm2 [5,E.4.1]
7 7
σp = cS ·σp0 = 1,0· 175 = 175 N/mm2 [5,C.1]
cS = 1,0 (0,30 ≤ x/L ≤ 0,70)
σp0 = 175/k = 175/1,0 =175 N/mm2 (L ≥ 90m);
σD =σL max = 150 N/mm2 [9,B.2];
m min = k ⋅ n = 1,0 · 0,7 = 0,7
n = 0,7 (p ≡ ps)
120 +150 83 ,3
zL1 = 1,65 m → σzul = 230 −120 +1,65 ⋅ 16 ,5
= 137,00 N/mm2 → m = =
137
0,608
120 +150
zL2 = 2,55 m → σzul = 230 −120 + 2,55 ⋅ 16 ,5
= 151,73 N/mm2 → m = 0,549
120 +150
zL3 = 3,45 m → σzul = 230 −120 + 3,45 ⋅
16 ,5
= 166,45 N/mm2 → m = 0,500
120 + 150
zL4 = 4,35 m → σzul = 230 −120 + 4,35 ⋅
16 ,5
= 181,18 N/mm2 → m = 0,459
120 +150
zL5 = 5,25 m → σzul = 230 −120 + 5,25 ⋅
16 ,5
= 195,91 N/mm2 → m = 0,425
Deoarece m < mmin , se adoptă m = 0,7.
- p ≡ ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de
plutire), cea mai mare valoare din următoarele două valori:
z
p s = 10 ( T − z ) + p 0 (0,5 + + b)
2T

ps = p 0 ( 1 + b) ⋅ χ = 29,5· (1+0)·1,0 = 29,5 kN/m , 2

p0 = 10,5 c1 = 29,5 kN/m2

b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
1,65
zL1 = 1,65 m → p s =10 (13 ,6 −1,65 ) +29 ,5(0,5 + 2 ⋅13 ,6 +0) = 136,15 kN/m2
2,55
zL2 = 2,55 m → p s =10 (13 ,6 −2,55 ) +29 ,5(0,5 + 2 ⋅13 ,6 +0) = 128,13 kN/m2
3,45
zL3 = 3,45 m → p s =10 (13 ,6 −3,45 ) +29 ,5(0,5 + 2 ⋅13 ,6 +0) = 120,11 kN/m2
4,35
zL4 = 4,35 m → p s =10 (13 ,6 −4,35 ) +29 ,5(0,5 + 2 ⋅13 ,6 +0) = 112,10 kN/m2
5,25
zL5 = 5,25 m → p s =10 (13 ,6 −5,25 ) +29 ,5(0,5 + 2 ⋅13 ,6 +0) = 104,07 kN/m2
- a = 0,8 m pentru longitudinalele 2, 3, 4, 5
- a = r/3 + a/2 = 1,6/3 + 0,8/2 = 0,933 m pentru longitudinala 1 [9, B.3.3]
Rezultă:
WL1 = 0,7 · 0,933 · 2,42 · 136,15 = 512,17 cm3
 WL2 = 0,7 · 0,8 · 2,42 · 128,13 = 412,57 cm3
WL3 = 0,7 · 0,8 · 2,42 · 120,11 = 386,75 cm3
WL4 = 0,7 · 0,8 · 2,42 · 112,10 = 360,96 cm3
WL5 = 0,7 · 0,8 · 2,42 · 104,07 = 335,10 cm3.
[23,B.5] → [23,B.4.4.1] → [8,B.4] NU (vezi GL-engl)
[9,B.3.2] În tancuri (balast) modulul de rezistenţă nu va fi mai mic decât W2, [12,B.3.1].
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p 2 ⋅ k [cm3].
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 ,
h2 - distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea
plin, respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m],
h2 = H + 2,5 – z
zL1 = 1,65 m → p2 = 9,81(16,5 + 2,5 – 1,65) = 170,20 kN/m2
zL2 = 2,55 m → p2 = 9,81(16,5 + 2,5 – 2,55) = 161,37 kN/m2
zL3 = 3,45 m → p2 = 9,81(16,5 + 2,5 – 3,45) = 152,55 kN/m2
zL4 = 4,35 m → p2 = 9,81(16,5 + 2,5 – 4,35) = 143,72 kN/m2
zL5 = 5,25 m → p2 = 9,81(16,5 + 2,5 – 5,25) = 134,89 kN/m2
Obţinem:
W2 L1 = 0,44 · 0,933 · 2,42 · 170,20 = 402,45 cm3
W2 L2 = 0,44 · 0,8 · 2,42 · 161,37 = 327,18 cm3
W2 L3 = 0,44 · 0,8 · 2,42 · 152,55 = 308,15 cm3
W2 L4 = 0,44 · 0,8 · 2,42 · 143,72 = 290,31 cm3
W2 L5 = 0,44 · 0,8 · 2,42 · 134,89 = 272,47 cm3.
Rezultă WLi > W2 Li .
Profilul longitudinalelor de bordaj din tancul de gurnă:
- L1 → WL1 = 512,17 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,6 . 543,7 . 5,5).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·933/610 = 25,23 mm,
Wef = 543,7 + 5,5 (25,23 – 16) = 594,46 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 280× 13 (Wef = 594,46 cm3).
- L2 → WL2 = 412,57 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 260× 12 (41,30.477,7.4,5).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·800/610 = 21,64 mm,
Wef = 477,7+ 4,5 (21,64– 16) = 503,08 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 280× 11 (Wef = 503,08 cm3).
- L3 → WL3 = 386,75 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 240× 12 (37,30.394,0.3,7).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·800/610 = 21,64 mm,
Wef = 394+ 3,7 (25,08 – 16) = 413 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 260× 11 (Wef = 413cm3).
- L4 → WL4 = 360,96 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 240× 11 (34,90.375,7.3,7).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·800/610 = 21,64 mm,
Wef = 375,7+ 3,7 (25,08 – 16) = 393,7 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L4: HP 240× 12 (Wef = 393,7 cm3).

- L5 → WL5 = 335,10 cm3.

Alegem din catalogul de profile: HP 240× 10 (32,40.351,3.3,7).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·800/610 = 21,64 mm,
Wef = 351,3+ 3,7 (25,08 – 16) = 370,3 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 240× 11 (Wef = 370,3cm3).
 4. Longitudinalele plafonului înclinat [23,B.5]
Avem 6 longitudinale ale plafonului înclinat (L1 – L6, numerotate de jos în sus).
[23,B.5] Întăriturile longitudinale din tancul de gurnă se dimensionează conform
modulului de rezistenţă prescris pentru longitudinalele de bordaj → [9,B.3,1] Modulul de
rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai mic decât:
W = m ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p [cm 3 ] .
unde
-  = 3·a = 3·0,8 = 2,4 m;
83 ,3 σ + σD
- m = σ , σ zul = σ t − σ B + z ⋅ B , (zonă de sub axa neutră a secţiunii transversale
zul H
rezistente), unde
σt = 289 N/mm2
σB = 120 N/mm2
σD = 150 N/mm2
m min = k ⋅ n = 1,0 · 0,7 = 0,7
n = 0,7 (p ≡ ps)
zLi = hdf + i · a · sin 45° , i = 1 – 6
zL1 = (1,65 + 0,9 sin 45°) → σzul = 147,41 N/mm2 → m = 0,565
zL2 = (1,65 + 1,8 sin 45°) → σzul = 157,83 N/mm2 → m = 0,528
zL3 = (1,65 + 2,7 sin 45°) → σzul = 168,24 N/mm2 → m = 0,495
zL4 = (1,65 + 3,6 sin 45°) → σzul = 178,65 N/mm2 → m = 0,466
zL5 = (1,65 + 4,5 sin 45°) → σzul = 189,07 N/mm2 → m = 0,440
zL6 = (1,65 + 5,4 sin 45°) → σzul = 199,48 N/mm2 → m = 0,417
Deoarece m < mmin , se adoptă m = 0,7.
- p ≡ ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de
plutire), cea mai mare valoare din următoarele două valori:
z
p s = 10 ( T − z ) + p 0 (0,5 + + b)
2T

ps = p 0 ( 1 + b) ⋅ χ = 29,5· (1+0)·1,0 = 29,5 kN/m ,2

p0 = 10,5 c1 = 29,5 kN/m2

b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
Obţinem:
L1 → ps = 115,67 kN/m2 → WL1 = 531,25 cm3
L2 → ps = 110,08 kN/m2 → WL2 = 505,59 cm3
L3 → ps = 104,5 kN/m2 → WL3 = 479,92 cm3
L4 → ps = 98,9 kN/m2 → WL4 = 454,26 cm3
2
L5 → ps = 93,32 kN/m → WL5 = 428,6 cm3
L6 → ps = 87,73 kN/m2 → WL6 = 402,93 cm3.
[9,B.3.2] În tancuri (balast) modulul de rezistenţă nu va fi mai mic decât W2, [12,B.3.1].
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p 2 ⋅ k [cm3] ,
p2 = 9,81 · h2 ,
h2 = H + 2,5 – z
Obţinem:
L1 → p2 = 163,96 kN/m2 → W2 L1 = 473,33 cm3
L2 → p2 = 157,72 kN/m2 → W2 L2 = 455,30 cm3
L3 → p2 = 151,47 kN/m2 → W2 L3 = 437,28 cm3
L4 → p2 = 145,23 kN/m2 → W2 L4 = 419,26 cm3
L5 → p2 = 138,99 kN/m2 → W2 L5 = 401,24 cm3
 L6 → p2 = 132,74 kN/m2 → W2 L5 = 383,21 cm3.
Rezultă WLi > W2 Li .
[23,B.5] Dimensiunile longitudinalelor se vor verifica şi sub jurisdicţia sarcinilor date de
[23,B.4.4.1] → [8,B.4],
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai
mare):
p1 = 10 (T – zLi) p2 = 10·h = 10·( H – zLi + 2,5)
2
L1 → p1 = 98,13 kN/m L1 → p2 = 167,14 kN/m2
L2 → p1 = 91,77 kN/m2 L2 → p2 = 160,77 kN/m2
2
L3 → p1 = 85,41 kN/m L3 → p2 = 154,41 kN/m2
L4 → p1 = 79,04 kN/m2 L4 → p2 = 148,04 kN/m2
2
L5 → p1 = 72,68 kN/m L5 → p2 = 141,68 kN/m2
L6 → p1 = 66,31 kN/m2 L6 → p2 = 135,31 kN/m2
G
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) [4,C.2]
V
G/V = 1,0 t/m3 [23,B.4.4]
h = H – z’Li + hrgm
z’Li = hdf + i · a · sin 25° , i = 1 – 6 (φ’ = φ – 20° [23,B.4.4.1])
hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;
av = 0,11
L1 → p3 = 166,27 kN/m2
L2 → p3 = 162,13 kN/m2
L3 → p3 = 157,99 kN/m2
L4 → p3 = 153,85 kN/m2
L5 → p3 = 149,71 kN/m2
L6 → p3 = 145,56 kN/m2
p = max (p1 ; p2 ; p3) ,
L1 → p2 = 167,14 kN/m2
L2 → p3 = 162,13 kN/m2
L3 → p3 = 157,99 kN/m2
L4 → p3 = 153,85 kN/m2
L5 → p3 = 149,71 kN/m2
L6 → p3 = 145,56 kN/m2
Modulul de rezistenţă al longitudinalelor sub jurisdicţia sarcinilor date de [8,B.4] este:
WL1 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·167,14 = 538,19 cm3
WL2 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·162,13 = 522,05 cm3
WL3 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·157,99 = 508,72 cm3
WL4 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·153,85 = 495,39 cm3
WL5 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·149,71 = 482,06 cm3
WL6 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·145,56 = 468,7 cm3.
Profilul longitudinalelor plafonului înclinat:
- L1 → WL1 = 538,19 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·800/610 = 20,98 mm,
Wef = 543,7+ 5,5 (20,98 – 16) = 571,20 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 280× 12 (Wef = 571,20 cm3).
- L2 → WL2 = 522,05 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·800/610 = 20,98 mm,
Wef = 543,7+ 5,5 (20,98 – 16) = 571,20 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 280× 12 (Wef = 571,20 cm3).
- L3 → WL3 = 508,72 cm3.
 Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb1 ·a/610 = 13,5 ·800/610 = 17,7 mm,
Wef = 543,7+ 5,5 (17,7 – 13,5) = 566,8 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 280× 12 (Wef = 566,8 cm3).
- L4 → WL4 = 495,39 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb1 ·a/610 = 13,5 ·800/610 = 17,7 mm,
Wef = 543,7+ 5,5 (17,7 – 13,5) = 566,8 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 280× 12 (Wef = 566,8 cm3).
- L5 → WL5 = 482,06 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,6 . 543,7 . 5,5).
te = tb1 ·a/610 = 13 ·800/610 = 17,05 mm,
Wef = 543,7 + 5,5 (17,05 – 13) = 565,97 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 280× 12 (Wef = 565,97 cm3).
- L6 → WL6 = 468,7 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 260× 12 (41,30.477,7.4,5).
te = tb1 ·a/610 = 13 ·800/610 = 17,05 mm,
Wef = 477,7+ 4,5 (17,05 – 13) = 496,6 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 260× 13 (Wef = 496,6 cm3).

5. Longitudinalele de fund [9,B.3]

Avem 4 longitudinale de fund în tancul de gurnă (L1 – L4, numerotate de la bordaj).
Modulul de rezistenţă al longitudinalelor L2 – L4 este acelaşi cu cel determinat pentru
longitudinalele de fund din dublu fund:
WL2-L4 = 534,2 cm3.
Profilul longitudinalelor de fund L2 – L4 HP 280× 12 (Wef = 571,2 cm3).
Longitudinala L1 va avea modulul de rezistenţă calculat cu:
a = r/3 + a/2 = 1,6/3 + 0,8/2 = 0,933 m [9, B.3.3]
WL1 = 0,757 ⋅ 0,933 ⋅ 2,4 2 ⋅ 137 ,75 = 560,39 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 12 (45,5.571,7.5,4).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·933/610 = 24,47 mm,
Wef = 571,7+ 5,4 (24,47– 16) = 617,44 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 300× 11 (Wef = 617,44 cm3).

E. Coaste de cală [9,A]

[9,A.2.1.1] Modulul de rezistenţă, inclusiv legăturile de la extremităţi, nu trebuie să fie

mai mici decât:
W = n ⋅ c ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p s ⋅ f ⋅ k = 0,55 · 0,72 · 0,8 · 5,02 · 65,48 · 1,0 · 1,0 = 518,6 cm3
unde
n = 0,55 , L ≥ 100 m
c = 1,0 – 2,8 · k /  = 1,0 – 2,8 · 0,1 = 0,72 (am admis k /  = 0,1), cmin = 0,65
= 5 m
f = 1,0 (s = 0)
 z 
p s = 10 ⋅ ( T − z ) + p 0 ⋅ 0,5 + + b =10(10,8–9,5)+29,5[0,5+9,5/(2·10,8)+0]=55,48 N/m2
 2T 

ps = p 0 ( 1 + b) ⋅ χ = 29,5(1 + 0) · 1,0 = 29,5 kN/m

2
.
[23,B.5.2] Modulul de rezistenţă poate fi mărit cu 20% → W = 622,33 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 300× 11 (46,7 . 647,5 . 6,6).
 te = tb2 ·a/610 = 20 · 800/610 = 26,22 mm,
Wef = 647,5 + 6,6 (26,22 – 20) = 688,61 cm3.
Se adoptă profilul coastelor de cală HP 300× 13 (Wef = 688,61 cm3).

F. Tancul antiruliu [23,B]

1. Învelişul plafonului înclinat al tancului antiruliu [23,B.6]

[23,B.6.1] Grosimea nu trebuie să fie mai mică decât cea obţinută cu formula:
t 'krit = t krit 1 − z / e 0
z - distanţa câmpului de placă faţă de intersecţia centurii cu lăcrimara
z = 4,5 m
e0 - distanţa de la axa neutră la intersecţia centurii cu lăcrimara
e0 = 0,52·H = 8,58 m
tkrit - grosimea critică [7,A.5.2]
tkrit = 12,39 m
t krit = 13 ,09 1 − 4,5 / 8,58 =7,8 m.
'

[23,B.6.1] Grosimea învelişului se determină conform [12].

[12,A.7] Grosimea tuturor elementelor constructive în tancuri nu trebuie să fie mai mică
decât:
t min = ( 5,5 + 0,02 L ) k = 9 mm.
Învelişul plafonului înclinat (bpta = 7,9 m) se împarte în 4 file de tablă având următoarele
lăţimi: (I) b1 = 2,18 m, (II) b2 = 2,18 m, (III) b3 = 2,18 m, (IV) b4 = 1,36 m.
Exemplu: fila (I).
[12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât:
t 1 =1,1 ⋅ a p ⋅ k + t K , [mm]
t 2 = 0,9 ⋅ a ⋅ p 2 ⋅ k + t k , [mm]
unde
p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D.1] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81 · 7,0 · 1,025·(1 + 0,11) + 25 = 103,13 kN/m2
sau
p1 = 9,81·ρ·[h1·cosφ + (0,3·b + y)·sinφ] + 100·pv = 9,81·1,025·[7,0·cos20˚ + (0,3·7,0 +
+ 3,5)·sin20˚] + 25 = 110,4 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior
tancul, în [m]
h1 = H – htg – c + 2,5 = 16,5 – 7 – 5 + 2,5 = 7,0 m
ρ = 1,025 t/m3 (apă de balast)
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari], dacă este prevăzut,
pv = 0,25 bar
φ - unghi de canarisire pentru proiectare, φ = 20˚
b - lăţimea superioară a tancului, în [m]
b = 7,0 m
y - distanţa centrului de încărcare faţă de planul central longitudinal al tancului,
în [m];
y = 3,5 m
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 110,4 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 7,0 = 68,7 kN/m2 ,
h2 = H – htg – c + 2,5 = 16,5 – 7 – 5 + 2,5 = 7,0 m.
Obţinem:
 t1 =1,1 ⋅ 0,8 ⋅ 110 ,4 ⋅1,0 +1.42 = 10,66 mm,
t 2 = 0,9 ⋅ 0,8 ⋅ 68 ,7 ⋅1,0 +1,09 = 7,05 mm.
Se adoptă tI = 10,5 mm.

2. Întărituri longitudinale ale peretelui înclinat [23,B.5]

Avem 7 longitudinale ale plafonului înclinat (L1 – L7, numerotate de sus în jos).
[23,B.5] Întăriturile longitudinale se dimensionează conform modulului de rezistenţă
prescris pentru longitudinalele de bordaj → [9,B.3,1] Modulul de rezistenţă al longitudinalelor
nu trebuie să fie mai mic decât:
W = m ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p [cm 3 ]
unde
-  = 3·a = 3·0,8 = 2,4 m;
83 ,3 σB + σD
- m=σ , σ zul = σ t + σ B − z ⋅ , (zonă deasupra axei neutre a secţiunii
zul H
transversale rezistente)
σt = 289 N/mm2 > σt max = 230 N/mm2 → σt = 230 N/mm2
σB = 120 N/mm2
σD = 150 N/mm2
m min = k ⋅ n = 1,0 · 0,55 = 0,55
n = 0,55 (p ≡ p1)
zLi = H – 1,8 – [1,3 + (i – 1)·a]·sin 20° , i = 1 – 7
zL1 = 16,5 – 1,8 – 1,3·sin 20° = 14,26 m → σzul = 116,65 N/mm2 → m = 0,714
zL2 = 16,5 – 1,8 – 2,2·sin 20° = 13,95 m → σzul = 121,73 N/mm2 → m = 0,684
zL3 = 16,5 – 1,8 – 3,1·sin 20° = 13,64 m → σzul = 126,80 N/mm2 → m = 0,657
zL4 = 16,5 – 1,8 – 4,0·sin 20° = 13,33 m → σzul = 131,89 N/mm2 → m = 0,632
zL5 = 16,5 – 1,8 – 4,9·sin 20° = 13,02 m → σzul = 136,92 N/mm2 → m = 0,608
zL6 = 16,5 – 1,8 – 5,8·sin 20° = 12,72 m → σzul = 141,90 N/mm2 → m = 0,587
zL7 = 16,5 – 1,8 – 6,7·sin 20° = 12,41 m → σzul = 147,00 N/mm2 → m = 0,567

- p ≡ p1 - sarcina pentru întărituri longitudinale, în [kN/m2], [4,D.1], cea mai mare

valoare din următoarele două valori:
p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100·pv [kN/m2]
sau
p1 = 9,81·ρ·[h1·cosφ + (0,3·b + y)·sinφ] + 100·pv [kN/m2]
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior
tancul, în [m]
h1 Li = H – zLi
ρ = 1,025 t/m3 (apă de balast)
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv = 0,25 bar
φ = 20˚
b - lăţimea superioară a tancului, în [m]
b = 7,0 m
y - distanţa centrului de încărcare faţă de planul central longitudinal al tancului,
în [m];
y = b/2 – [1,3 + (i – 1)·a]·cos 20° , i = 1 – 3 (pentru L1, L2 L3)
y = [1,3 + (i – 1)·a]·cos 20°– b/2 , i = 4 – 7 (pentru L4, L5 L6, L7)
Obţinem:
L1 → h1 = 2,24 m → p1 = 50,05 kN/m2
y = 2,28 m → p1 = 61,23 kN/m2 → WL1 = 50,05 cm3
L2 → h1 = 2,55 m → p1 = 53,49 kN/m2
 y = 1,43 m → p1 = 50,05 kN/m2
L3 → h1 = 2,86 m → p1 = 50,05 kN/m2
y = 2,24 m → p1 = 50,05 kN/m2
L4 → h1 = 3,17 m → p1 = 50,05 kN/m2
y = 2,24 m → p1 = 50,05 kN/m2
L5 → h1 = 3,48 m → p1 = 50,05 kN/m2
y = 2,24 m → p1 = 50,05 kN/m2
L6 → h1 = 3,78 m → p1 = 67,19 kN/m2
y = 2,24 m → p1 = 50,05 kN/m2
L7 → h1 = 4,09 m → p1 = 70,67 kN/m2
y = 2,24 m → p1 = 50,05 kN/m2

[9,B.3.2] În tancuri (balast) modulul de rezistenţă nu va fi mai mic decât W2, [12,B.3.1].
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p 2 ⋅ k [cm3] ,
p2 = 9,81 · h2 ,
h2 = h1 + 2,5
Deoarece p1 > p2 , rezultă WLi > W2 Li .
[23,B.5] Dimensiunile longitudinalelor se vor verifica şi sub jurisdicţia sarcinilor date de
[23,B.4.4.1] → [8,B.4],
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai
mare):
p1 = 10 (T – zLi) p2 = 10·h = 10·( H – zLi + 2,5)
2
L1 → p1 = 98,13 kN/m L1 → p2 = 167,14 kN/m2
2
L2 → p1 = 91,77 kN/m L2 → p2 = 160,77 kN/m2
2
L3 → p1 = 85,41 kN/m L3 → p2 = 154,41 kN/m2
L4 → p1 = 79,04 kN/m2 L4 → p2 = 148,04 kN/m2
2
L5 → p1 = 72,68 kN/m L5 → p2 = 141,68 kN/m2
L6 → p1 = 66,31 kN/m2 L6 → p2 = 135,31 kN/m2
G
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) [4,C.2]
V
G/V = 1,0 t/m3 [23,B.4.4]
h = H – z’Li + hrgm
z’Li = hdf + i · a · sin 25° , i = 1 – 6 (φ’ = φ – 20° [23,B.4.4.1])
hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;
av = 0,11
L1 → p3 = 166,27 kN/m2
L2 → p3 = 162,13 kN/m2
L3 → p3 = 157,99 kN/m2
L4 → p3 = 153,85 kN/m2
L5 → p3 = 149,71 kN/m2
L6 → p3 = 145,56 kN/m2
p = max (p1 ; p2 ; p3) ,
L1 → p2 = 167,14 kN/m2
L2 → p3 = 162,13 kN/m2
L3 → p3 = 157,99 kN/m2
L4 → p3 = 153,85 kN/m2
L5 → p3 = 149,71 kN/m2
L6 → p3 = 145,56 kN/m2
Modulul de rezistenţă al longitudinalelor sub jurisdicţia sarcinilor date de [8,B.4] este:
 WL1 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·167,14 = 539,12 cm3
WL2 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·162,13 = 522,05 cm3
WL3 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·157,99 = 508,72 cm3
WL4 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·153,85 = 495,39 cm3
WL5 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·149,71 = 482,06 cm3
WL6 = 0,7 · 0,8 · 2,42 ·145,56 = 468,70 cm3.
Profilul longitudinalelor plafonului înclinat:
- L1 → WL1 = 539,12 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·800/610 = 20,98 mm,
Wef = 543,7+ 5,5 (20,98 – 16) = 571,2 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 280× 12 (Wef = 571,2 cm3).
- L2 → WL2 = 522,05 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb1 ·a/610 = 16 ·800/610 = 20,98 mm,
Wef = 543,7+ 5,5 (20,98 – 16) = 571,2 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 280× 12 (Wef = 571,2 cm3).
- L3 → WL3 = 508,72 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb1 ·a/610 = 13,5 ·800/610 = 17,7 mm,
Wef = 543,7+ 5,5 (17,7 – 13,5) = 566,8 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 280× 12 (Wef = 566,8 cm3).
- L4 → WL4 = 706,59 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280× 11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb1 ·a/610 = 13,5 ·800/610 = 17,7 mm,
Wef = 543,7+ 5,5 (17,7 – 13,5) = 566,8 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L4: HP 280× 12 (Wef = 566,8 cm3).
- L5 → WL5 = 482,06 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 260x13 (43,90.499,2.4,5).
te = tb1 ·a/610 = 13 ·800/610 = 17,05 mm,
Wef = 499,2+ 4,5 (17,05 – 13) = 517,42 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 280× 11 (Wef = 517,42 cm3).
- L6 → WL6 = 468,70 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 260x13 (43,90.499,2.4,5).
te = tb1 ·a/610 = 13 ·800/610 = 17,05 mm,
Wef = 499,2+ 4,5 (17,05 – 13) = 517,42 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 280× 11 (Wef = 517,42 cm3).

3. Longitudinalele de punte [10,B.2]

Modulul de rezistenţă al longitudinalelor punţii (aflate sub zona 0,25H sau deasupra
zonei 0,75H faţă de L.B.) se va calcula conform [9,B].
Modulul de rezistenţă al longitudinalelor punţilor nu trebuie să fie mai mic decât:
W = m ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p [ cm3 ]
W= 0,55 · 0,8 · 2,42 ·
pentru 0,4L în zona centrală se determină după cum urmează:
83 ,3
m= , când se introduce una din sarcinile obişnuite.
σzul
m min = k ⋅ n = 1,0 · 0,55
n = 0,55 , dacă pentru sarcina “p” se înlocuiesc următoarele presiuni ca urmare
încărcăturii utile, umplerii tancurilor şi prea plinurilor tancurilor parţial umplute: pL, pi,
p1, pd.
 p = p1 = 9,81 · h1 · ρ(1 + av) + 100 · pv
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],
pv = 0,25 bar
Între 0,4L zona centrală şi extremităţi se va face o trecere graduală între “m” şi “mmin”.
Tensiunea admisibilă σzul se va calcula cu formulele:
Pentru zona de sub axa neutră a secţiunii transversale rezistente este:
σ + σD
σ zul = σ t − σ B + z ⋅ B [ N / mm2 ]
H
Pentru zona de deasupra axei neutre a secţiunii rezistente este:
σ + σD
σ zul = σ t + σ B − z B [ N / mm2 ]
H
σ t = ( 0,8 + L / 450) 230/ k [ N / mm2 ]
σ t max = 230/ k [ N / mm2 ]

2. Cadre în tancurile antiruliu [23,B.7]

[12,B.3] Modulul de rezistenţă pentru grinzile de încrucişare, care nu participă la
încovoierea generală, încastrate la ambele capete, nu trebuie să fie mai mic decât:
W1 = 0,55 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p ⋅ k = 0,55·0,8·1,652·152,39·1,0 = 182,55 cm3
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p 2 ⋅ k = 0,44·0,8·1,652·178,3·1,0 = 170,87 cm3 .
Cadrul tancului antiruliu este realizat din 3 elemente structurale:
I - traversa plafonului înclinat;
II - coasta cadru;
III - traversa întărită a punţii.
- deschiderea, în [m], conform [3,C],
I -  = 5,4 m;
II -  = 2,7 m;
III -  = 4,5 m.
- p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p = p1 = 9,81 · h1 · ρ(1 + av) + 100 · pv
sau
p = p1 = 9,81·ρ·[h1·cosφ + (0,3·b + y)·sinφ] + 100·pv .

I - p1 = 9,81 · 3,15 · 1,025· 1,11 + 25 = 60,14 kN/m2

sau
p1 = 9,81·1,025·[3,15·cos20˚ + (2,1 + 0)·sin20˚] + 25 = 62,0 kN/m2
II - p1 = 9,81 · 15,5 · 1,025· (1 + 0,11) + 20 = 193,00 kN/m2
III - p1 = 9,81 · 19,0 · 1,025· (1 + 0,11) + 20 = 232,07 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior
tancul, în [m]
I - h1 = H – htg – c – (bpta/2)·sin20˚= 16,5 – 7,0 – 5,0 – 3,95·sin20˚= 3,15 m
b = 7,0 m
y=0
II - h1 = H – htg/2 + 2,5 = 16,5 – 7,0/2 + 2,5 = 15,5 m
III - h1 = H + 2,5 = 16,5 + 2,5 = 19,0 m
ρ = 1,025 t/m3 (tanc balast, apă de mare)
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],
pv = 0,25 bar
 p = pd = (4 – L/150)·lt·ρ + 100·pv = (4 – 210/150) ·14,85·1,025 + 20 = 59,57 kN/m2
sau
p = pd = (5,5 – B/20)·bt·ρ + 100·pv = (5,5 – 36,2/20)·5,2·1,025 + 20 = 39,66 kN/m2
lt = lmag/2 = 29,7/2 = 14,85 m ; bt = btg = 5,2 m.
Se adoptă p = p1.
- p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 ,
I - p2 = 9,81 · 5,65 = 55,4 kN/m2
II - p2 = 9,81 · 15,5 = 152,06 kN/m2
III - p2 = 9,81 · 19,0 = 186,39 kN/m2
h2 = distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin,
respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m],
h2 = h1 + 2,5.
Obţinem:
I - W1 = 0,55 · 2,4 · 5,42 · 62,0 · 1,0 = 2395,44 cm3
II - W1 = 0,55 · 0,8 · 2,752 ·193,0 · 1,0 = 642,2 cm3
III - W1 = 0,55 · 0,8 · 2,702 · 232,07 · 1,0 = 744,39 cm3.
Deoarece p2 < p1, nu mai calculăm W2.
Fâşia adiţională a elementelor cadrului de gurnă [3,E]:
I - / e = 2,43/2,4 = 1
 = 0,6 · 4,05 = 2,43 m,
e = 3 · a = 2,4 m
n = 6, em1/e = 0,36
n = 3, em2/e = 0,20
n = 4 → em/e = 0,228.
Obţinem: em = 0,228 · e = 0,228 · 2,4 = 547,2 mm.
II - / e = 1,65/2,4 = 0,68
 = 0,6 · 2,75 = 1,65 m,
e = 3 · a = 2,4 m
n = 6, em1/e = 0,244
n = 3, em2/e = 0,136
n = 2 → em/e = 0,088.
Obţinem: em = 0,088 · e = 0,088 · 2,4 = 211,2 mm.
III - / e = 1,62/2,4 = 0,67
 = 0,6 · 2,7 = 1,62 m,
e = 3 · a = 2,4 m
n = 6, em1/e = 0,241
n = 3, em2/e = 0,134
n = 2 → em/e = 0,088.
Obţinem: em = 0,088 · e = 0,088 · 2,4 = 211,2 mm.
Profilul elementelor cadrului de gurnă:
I - W = 1328,45 cm3 , tfa ≡ tI-III = 16,0; 13; 12,5 mm, efa = 537,2 mm, hl = 3,15 m
II - W = 642,2 cm3 , tfa ≡ tb = 16,0 mm, efa = 211,2 mm, hl = 15,6 m
3
III - W = 744,39 cm , tfa ≡ tf = 16,0 mm, efa = 211,2 mm, hl = 19,65 m

I - W = 1328,45 cm3 se alege profilul HP 400x14 (81,40.1488,6.13,5)

te = tI ·a/610 = 16 ·800/610 = 20,98 mm,
Wef = 1488,6+ 13,5 (20,98 – 16) = 1556,1 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 400× 16 (Wef = 1556,1 cm3).

II - W = 642,2 cm3 se alege profilul HP 300x12 (49,70.679,8.6,5)

te = tI ·a/610 = 13 ·800/610 = 17,14 mm,
Wef = 679,8 + 6,5 (17,04 – 13) = 706,11 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 300× 13 (Wef = 706,11 cm3).

III - W = 744,39 cm3 se alege profilul HP 320x12 (54,20.793,6.7,7) de copiat profilu

te = tI ·a/610 = 12,5 ·800/610 = 16,39 mm,
Wef = 794,6+ 7,7 (16,39 – 12,5) = 823,57 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 320× 14 (Wef = 823,57 cm3).