c

C A P IT O L U L 5

REPREZENTAREA lN S T A L A f | | L O R Ţ E H N IC O - S A N IT A R E

5 .1 .
R EPR EZENT ĂR I C O N V E N Ţ I O N A L E

5 .1 .1 .
g e n e r a l it ă ţ i

D es enul de in s ta la ţii este m ij]0cul de reprezentare în vederea exe­

cu ţiei instalaţiilor ^anterioare şi extGrioare aferente clădirilor civile si
in us riă e avm ^ a aza principii generaje
comune, stabilite prin stan­
darde de stat p rivin d proiectarea şj executarea lorj adoptate de toti fac­
torii dm acest domeniu de activitate.
în general, pentru a exprima pHn desen 0 anumltă concepţie reIeri.
toare la realizarea u nor astfel de instalaţii, este necesar să se realizeze:
£Î22J?Ş_ % 5 4) ]a scara 1 .500; 1 :1 000 sau
“ rl , Cl,|î ‘ ndt e ° b , e c tU l P r » ie c ta in c a d r u l l a r g a l v e c in ă tă ţilo r
s a le , c u r e ţ e l e l e e x is t e n t e ş . p r o i e c t , Cu d is p o ziţia l o r in te r e n u l în ­
c o n ju r ă to r ; p e a c e s t p a n s e r e p r e z in tâ J ^ d e lc ir c u la , le s a u d r u m u _
rd e de a cces cu r e ţe le e u t ilit a r e W e a^ ca n a , c ă M u r f; e !e c t r i_
c ita te ) , l a c a r e c o n s tr u c ţia u r m e a z ă « j fie% , a tă . ¿ o a te a u 'n Kp la ,; c o o r d o .
n a to r in c a zu l l u c r ă r il o r d e o a m in « , , , ^ « ¡ ¿ t e ş i a m p lo a r e ;

un de_exeo4ze la scara i . 50o sau 1 ; 1 000, cuprinzind pune-

tele de racord, reţeau a subterana do - • • n -x
- ;. Qe apa si canalizare si legaturile aces­
tora cu clădirile dm teren pe care j ' * ' - * * -
___ . - . , i e io deservesc; acestea smt figu rate m
plan prin supraiaţa lor construită; B

s ecţiuni v e rticale [_ l9H 9Îf^ d nale denumite si nrofilu ri în Iun?

(v. fig. 5.5r5J6), în care se rep reziM *T ~ ^ — mg
, , f ^ta la scara toate elementele necesare
p za in m pamin a con uc e or, acestea sînt neapărat necesare pentru
reţelele de canalizare;

secţiuni v e rtica le trans v ers al^ penţru anumite puncte caracteris­

tic e - tra ven a n de dru mu n sau de alte reţele subterane, derivaţii de con­
ducte, hidranţi de gradina sau de incendiu> fmtîni de băut apă etc.;
, ... . SC eV} e e mont;aJi cu precizarea tuturor elementelor materiale ce
alcatu iesc reţeaua;

„f e xe cu P e ^ o n tcij pentru cămine si secţiuni de reţea

aferente acestora, cu toate armaturile £ piesele speciale,
8 — D e se n te hnic de in st alaţ ii
113
 m < j j itu u u \v . uy L u p t iil/ L lilU . V C U C ii c tiC A l 1£> L d l c l ^ I C 1 U C

la fieca re n ivel a l constru cţiei (subsol, parter, etaj etc.) în care se va exe­
cuta ins ta laţia respectivă; acestea se întocmesc pe f 'T le de arhitec­
tură a le constru cţiei;
— s e cţiu n i v e rtica le ş i s chem e ( v . fig. 5.21, b), prin care se repre­
zintă, în general, p ă rţile sau elementele vertica le ale instalaţiei, care de­
servesc toa te n ivelu rile clă dirii (coloanele şi derivaţiile acestora);
— des ene de d e ta liu (v. fig. 5.23), nu mite şi detalii de e xe cu ţie , în­
tocmite, în general, pentru a reprezenta la scară convenabilă 1 :10 . . . 1 :1,
după regu lile desenu lu i indu strial (în triplă proiecţie ortogonală) anu­
mite p ă rţi m a i deoseb ite ale unei instalaţii sau elemente de amănu nt care
nu apar s u ficien t de cla r pe desenele menţionate mai înainte. ,
\| — fc4e&ie 4%} fro/ e crr'e / Z o M e - ^ r/ cfv / ifri w/ tefe fe./ e/ ^ f
e £>■>«7 cuifr/ % ZxtA*/ ¿i' rc n/ aCfre c/ ? f#w c!pct¥n'rfqr^
S<%k e/ < A / c/ roA rlb - ****'“ ' -----------
5 .1 .2 . U N I!, C U LO R I Ş l SE M N E C O N V E N Ţ IO N A L E F O L O S IT E

IN D E S E N U L D E IN S T A L A Ţ II T E H N IC O -S A N IT A R E

Pen tru reprezentarea d iferitelor părţi componente ale u n ei instalaţii

în desenele m enţionate, se folosesc semne convenţionale şi nota ţii spe­
cifice fiecă ru i element, conform standardelor în vigoare.
în cazu l în care u n ele simb olu ri u tiliza te nu sînt cu prinse în aceste
standarde, se pot folos i semnele indicate în cataloagele de produ se sau
sim b olu rile stab ilite de proiectanţi, cu explicitarea lor în legendă.
R eţelele sînt trasate, de obicei, în negru , dar, cînd este necesar, se
folos es c‘'ş i- lin iile convenţionale colorate indicate în tab elu l 5.1, conform
S TA S 185/1-89.
P en tru iden tifica rea caracteristicilor tehnico-fu ncţionale a le condu c­
telor, îm b in ă rilor, fitin gu rilor, pieselor de legătu ră, instalaţiilor de legă­
tură, in s ta la ţiilor de în că lzire centrală, semnele convenţionale din tab elele
5.2 . . . 5.3 p ot fi completate, după necesităţi, cu simboluri s ta b ilite prin
standarde sau cataloage de produse sau simb olu ri stabilite de proiectant,
sem n ifica ţia lor fiin d indicată în legendă. Coloanele se d iferen ţia ză prin
nu măr de ordine, şi, la nevoie, iniţiala flu idu lu i transportat.
V a rieta tea cu lorilor fiin d limitată, u tiliza rea lor are caracter de reco­
mandare şi se fa ce cu precădere în schemele cu caracter fu ncţional. La
rep rezen tă ri în cu lori se menţin şi sim b olu rile şi semnele convenţionale
ale elem en telor reprezentate.
C în d nu se întocmeşte u n plan coordonator pentru toa te ca tegoriile
de in s ta la ţii, condu ctele din planu rile de instalaţii pe specialităţi se d efi­
nesc p rin cotele în p la n şi de n ivel necesare şi suficiente evită rii d ificu l­
tă ţilor de execu ţie.
G ros im ea lin iilor de reprezentare se a lege conform S T A S 103-76,
fu n cţie de scara desenu lu i, în scopul ob ţin erii unui desen clar.

114
 |<u
a c o n duc t e i
t- 0) în planuri generale mirea
C c w•*- de situaţie, planuri culorii
'Z o iS
CVoOidŞ
coordonatoare conven-
feau planuri comune ţionale

Ins talaţii sanitare

Conductă dc apă recc potabilă — ÁR P - albastru

Conductă de apă recc nepotabilă — m - v e rd e

Conductă de apă caldă -A C -

Condu ctă dc circulaţie a apei calde — ACC- violet

Conductă de apă pentru combaterea

incendiilor (exclusiv)

Canale sau conducte de canalizare -cu - calcniu

menajeră sau unitară (menajeră+ - cu-
plu via lă 1
)

Canale sau conducte de canalizare c a fe n iu

pentru apă plu vială
- CP

Canale sau conducte de canalizare cafeniu

pentru ape convenţionale curate -C C -
-O h

Canale sau~conducte de canalizare cafeniu

pentru ape uzate industriale care
necesită preepurare
-0 — —

5.2. R EPR EZENT AR EA J NST AL A Ţ IiL OR EXTERIOARE

DE A UM E N T A R E C U A P A Şl CA N A L I ZA R E

5 .2 .1 . REPREZENTAREA ÎN P L A N U R IL E DE S IT U A Ţ IE A IN S T A L A Ţ IIL O R

E X T E R IO A R E DE A L IM E N T A R E C U A P Ă Şl D E C A N A L IZ A R E

Prob lem e generale privind reprezentarea instalaţiilor exterioare de

alim entare ca apă şi de canalizare. In planu rile generale de situaţie şi in
planu rile comune mai multor instalaţii, pe traseul conductelor se inter­
calează simbolu ri literale, reprezentînd iniţia le ale flu idului transportat
(v. tab. 5.1). Pentru a diferenţia pe desen conductele noi proiectate, de

3* 115
 Tab e lul 5.2

Se m n e c o n v e n ţ i o n ale p e n t ru Îm bi n ări , f i t i n g u r i ş i pie st o. are

(e x t ras din S T A S 185/2-83)

■ Nr.
crt. D enumirea Semne convenţionale

0 1 2

I. F e lu l îm b inărilor

1 îmb inare cu mu fă la condu cte

----------

2 îmb inare cu flanşe la condu ctă

---------- 11 -

3 îm b inare cu filet la condu cte (se indică numai

la schimb ări de diametru )

4 îm b inare p rin sudare ----------- ^ -----------

I I . F itin g u ri şi piese de legătură

Mufă du b lă --------c —

M u fă de trecu t p e tub
— > = C - -

Redu cţie (cu mu fă)

Cot sau cu rb ă (cu flanşe) cu 0 < a < 9 0 °

V
i
i

C u rb ă cu eta j (cu mu fă)

Teu (cu fla n şe)

Cruce (cu fla n şe)

R a m ifica ţie s im p lă a vln d 0 < a < 9 0 ° (cu mufă - - • e î ______

şi flanşă)

U G
 Tab e lul 5.2 (continu are)

0 2

9 Ram ificaţie du b lă (cu mufe) cu 0 < a < 9 0 3

10 N ip lu — O - - -

11 Racord olandez
— r l
III. Piese diverse

1 Pu nct fix --------- :X ---------

2 Compensator liră
JTL
3 Compensator tip U TL
4 Piesă de cu răţire
? K*
IV . Armături (S TA S 185/3-89)

1. M od u ri de reprezentare a arm ăturilor montate pe conductă

1 Rob in et cu flanşe
— «X3i—

2 îm b in a re cu mufe, rob inet cu filet exterior

— ÎX I—

Rob in et cu filet in terior

3 — ix j—

4 Rob in et montat p rin sudură (sau lipire) — t x i—

2. Armături de închidere

1 Rob in et cu ven til, drept

1X1
 1 2

Rob in et de colţ cu ven til

Rob inet cu ven til, cu trei că i

Rob inet cu ven til, cu tijă înclin a tă

0^3
I Rob in et cu sertar (va n ă ) bkri
1
Rob inet cu cep (cana) d rep t
DX]
Rob inet cu cep (cana), d rep t, cu d is p ozitiv de
golire
îx \ V

r Rob inet cu cep (cana) de co lţ

Rob inet cu ccp (cana) cu tr e i că i

Rob inet de reţin ere drept:

a — cu clape
b — •cu ven til
“T" h ■ *\>_
c b

3- A rm ù tu ri de şerpieiu

Semne convenţionale
D enu mirea
- • In plan In schemă

) 1 2 3

Rob in et cu ven til simplu s erviciu

T

—
Rob in et cu ve n til dublu s erviciu *=5=a
1 X
Rob in et cu b r a ţ b ascu lant
X
B aterie amestecătoare cu b r a ţ iix

B a terie amestecătoare cu b r a ţ b ascu lant tr-?

■ \(S
 2
0
, ( 3

(
G B aterie amesteemuare de- b aie cu duş şi tijă T p
fixă

7 B aterie amestecătoare de b aie cu duş şi tijă

flexib ilă Z -0

8 Rob in et cu dublu reglaj pentru radiator: -O-T----- 1 C Z D x

1 I 0
a — drept 1 1
b — de colţ 1____ J c= = h r
b
4. A rm ături pentru combaterca incendiilor

1 H idra n t de incendiu subteran

2 Rob in et de incendiu Interior

3 H id ra n t de grădină
X
Observaţie. M odu l de îmbinare se Indică în desen numai în pune lele de racordare a conductelor,
cu armătu ri, ob iecte de uz gospodăresc, obiecte sanitare, aparate şi recipiente precum
şi la schimbări de direcţie şi ramificaţie

Tab elul 5.3

Semne convenţionale pentru oMcete sanitare (extras din S TAS 185/4-&Î)

S e m n e c o n v e n ţ io nale
N r.
crt. D e n um ire a
In pian In schemă

G i 2 3

î La voa r

2 C hiu vetă
1 1
3 Spălător dublu
Ü□ p 1 uu
4 S pălător cu platformă jo = U

m
 T i' i/ í (continu are)

Cadă de b aie ovală

U Z 7

Cadă de hale dreptu nghiu lară

CD 3

Cadă de duş

B ideu
C_J
Pisoar in dividu a l
V 9

Vas de closet Jz—

L 3

Rezervor de closet
U ZI

S ifon de pardoseală

S ifon de p lin tă
W r

du etele existente, acestea sint reprezentate prin semnu l convenţional

văzu t pentru tipu l res pectiv adaptat prin simb olu ri su plimentare
n ţelor proiectă rii (fig. 5.1, a şi b ); condu ctele noi se rep rezin tă cu
;aşi grosim e de linie convenţională.
A ceea ş i regu lă se păstrează şi pentru reprezentarea condu ctelor care
lesfiin ţea ză sau se înlocu iesc, cu deosebirea desenării gros im ii lin iei
tru aceste conducte la 1 / 2 ... 1/3 din grosimea lin iei convenţionale a
eu lu i condu ctelor proiectate (fig. 5.1, e şi d).
D esenele origin a le execu tate pe calc se trasează în negru .
D a că pe un desen-se trasează reţele de condu cte cu flu id de u n anu -
fel, deci, p rin un acelaşi semn şi culoare convenţională, dar avind
cteris tici d iferite, spre a le deosebi, se pot face pe traseu l lor notaţii
im entare. A s tfel, condu ctele de apă rece, de d iferite presiu ni (4, 6,
it), notate cu A R pe figu ra 5.2 pot apărea diferenţia t după calitatea
lu lui, de exem plu : b enzină de aviaţie şi b enzină auto, care se indică
cîte un sim b ol d iferit — B A V , respectiv B A U , pe figu ra 5.2. Sem-
:aţia acestei simb olizări speciale trebuie să fie scrisă în legenda de-
 o > tţQl
- AP
CM
b > - AP
6a:
F50
-C M — > - 10 a i
- AR

•cu—> F&-
■ BAV ■
e > ■ CU— >
■ BAU■
f X
F ig . 5.1.R ep r ezen ta r ea con­ Fig. 5.2. S im b oliza rea
d u ctelor: litera lă a condu ctelor
a — existente; 6 — proie ctate : transportând acelaşi
c — desfiinţate; d — înlocuite ; flu id .
c — noi proie ctate ; C M — con­
ducte pentru canalizarea mena­
jeră : C V — conducte pentru ca­
nalizarea Sn sistem unitar.

Ram ificaţiile de condu cte se reprezintă ca în figu ra 5.3, a şi b.

La încrucişarea a două conducte, fără legătură între ele, conducta care
se află în spatele sau dedesubtul unei alte conducte se reprezintă cu
traseul întreru pt în pu nctu l de încrucişa­
re; de exemplu , p e figu ra 5.3, c, traseul -OH?
C— D este montat deasu pra lu i A — B, iar r \ JEI
pe figu ra 5.3, d traseu l E — F este montat t
-060 -om
deasupra sau în fa ţa lu i G — H.
\ l
Panta condu ctelor sau înclinarea lor
(ce se va respecta la montaj) se indică
-0.70 -m
printr- o săgeată însoţită de valoarea pan­ J eL sk. —
tei; de exemplu : i — 2<>/o pe conducta de ca­
nalizare din figu ra 5.1, e sau ¿=0,02 pe - o
figu ra 5.3, d.
In desenele de execu ţie (desene în
plan, secţiu ni verticale, scheme) privind B
instalaţiile pentru \fluide aferente con­
stru cţiilor, condu ctele se reprezintă prin­
D
tr- o singură linie convenţională, în ne­
gru , ca şi în planu rile generale de situa-
ţie.
Tipu l condu ctelor şi modu l de îmb i­ i-0.02
-030
nare între ele se indică prin semnele con­ \H
venţionale cuprinse în S TA S 185/2-89.
Condu ctele reprezentate prin linii
convenţionale standardizate se cotează ~Z E Dn50
înscriindu -se diametru l nominal exprimat
în milim etri, unitate de măsură utilizată 76x3.5
în cadru l Sistemului Internaţional de U ni­
tăţi de Măsură. Condu ctele se cotează în 6100
practică şi în ţoii ( " ) sau inch (in), uni­
Fig. 5.3. R ep rezen tă ri la condu cte:
tă ţi de măsură tolerate; de exemplu, cota
a — ramificaţie intr- un plan orizon­
D „ 40 !( 0 40), scrisă pe conductă, care tal; b — In plane orizontale dife­
se referă la diametru l său interior se mai rite ; c şi ci — încrucişări fără le ­
gătură; e — schimb area la nivel pe
notează în practică D n 1 lf . " ( 0 1 1/ s" ) sau trasau re clilin iu ; f, g şi h — notarea
tnaterialelor ¡¡i a dimensiunilor con-
n î J/ ^ tr?\ 1 1 /
 «M
î *
+ *
s 1

•
? Q-
f i

%
'

. > ¡v
V» «o
!V
_ V) «o
* r- ;ţ
i 4.'
F ig . 5. 4 . 1 > c p re z c n U » re a ir» p la n u l ele s itu a ţie a in s U il. - it iilo r e x te r io a r e do . ij/m o n l.ir a rti .-»/>» fi de n a n n lix a r t'.
co r e s p u n d ă s co p u 1' ‘ es ta fiin d , în g e n e r a l, e x ecu ţia in s ta la ţiei), t r e ­
b u ie s ă c u p r in d ă ¿iu n ile elem en te lo r c e com p u n in s ta la ţia ş i a n u ­
m ite d a te s a u in d ic a ţii s cr is e ş i cotă r i p e n tr u m on ta j,- în p la n u r ile d e
s itu a ţie (ş i în c e l e d e e x e c u ţie ) s e n otea ză d e reg u lă , s im b olu l ş i d ia m e ­
tr u l n o m in a l a l c o n d u c te lo r (v. fig . 5.4); d e e x e m p lu :
— tu b u rile din beton simplu pentru instalaţiile de canalizare exte­
rioare clă dirilor se notează B 0800;
— ţevile din oţel fără sudură, laminate la cald, pentru construcţii,
7 6 x 3 (diametru l exterior X grosimea peretelu i);
— ţevile din oţel fără sudură pentru instalaţii, D n 100.
La n evoie se pot înscrie lungimea şi panta conductelor; uneori, aces­
tea se înscriu nu mai pe profilu l în lung (v. fig. 5.5 şi 5.6); de asemenea,
se pot da cotele de poziţie ale traseului faţă de anumite elemente fix e
din teren (repere fixe, clădiri, drumuri ctc.).
Pe desenul din figu ra 5,4 sînt reprezentate în planul de situaţie
instalaţiile exterioare existente de alimentarii cu apă şi canalizare a apelor
u zate m enajere şi a apelor pluviale, ale unui complex industrial, la care
se racordează instalaţia proiectată pentru hala de sculărie. Pe plan sînt
figu ra te şi su prafeţele de teren ocupate de construcţii, drumuri interioare,
spaţii verzi, iar, pentru simplificarea desenului, ţinînd seama de scara sa
redusă, acesta nu a mai fost cotat. Pe profilu l în lung (v. fig. 5.5 şi 5.6) se
arată p oziţiile de montaj şi distanţele dintre cămine etc.

5.2.2. REPREZENTAREA IN PLANUL DE SITUAŢIE

A CONDUCTELOR PENTRU INSTALAŢIILE
DE ALIMENTARE CU APA
Şl CANALIZARE

Alim en ta rea cu apă a complexului industrial de la reţeaua publică

este alcătu ită din; branşament — cămin pentru apometru — rezervoare
de înmagazinare — staţie de pompare ,şi hidrofor şi apoi o reţea de con­
ducte către diversele clădiri ale complexului.
în plan (v. fig. 5.4) s-a reprezentat numai reţeaua inelară de la care
se alimentează hala de sculărie. Pentru simplificarea desenului, nu s-au
figu ra t reţele de alimentare cu apă ale celorlalte clădiri. De la staţia de
pompare (nefigu rată pe desen), conducta cu D„ 100 trece prin punctul A
spre căminu l de vizitare C V U punctele a,.b , c şi d, căminul C V 2, punctul
e şi aici se închide inelu l cu conducta de D ;i 250 care vine din direcţia
pu nctu lu i A .
P e traseu sînt montaţi patru hidranţi de incendiu şi anume: H x între
pu nctele a— b; H 2 între punctele h— d; între punctele d— e şi ]a
închiderea inelu lu i. Pentru stropirea spaţiilor verzi, între punctele a— b
s-a prevă zu t un hidrant de grădină H gJ. Hala de sculărie, nou proiectată
se racordează la reţeaua de alimentare cu apă, prin punctele B şi C
(v. fig. 5.4). în căminele C F j şi C V S se află vanele care.permit închiderea
condu ctei în cazul apariţiei unor defecţiuni, precum şi robinetele de golire
a. reţelei. A p a rezu ltată din golirea reţelei sau din pierderi de apă dato­
rită noetanşeităţii la vane, se evacuează din C V i ,1a canalizarea pluvială
P r in f'P * . • ia r H in 1u rs m n lî'/ a rp a rvrîn o n m m n l P M , .
 5.2 , '°REZENTAREA U NEI REŢELE DE CANALIZARE

In incinta complexu lu i industrial, reţeaua de canalizare (v. fig. 5.4)

este execu tată în sistem separativ, urmînd ca la ieşirea din cadrul incintei
sâ se execu te în sistem unitar.
Reţeau a de canalizare a apelor uzate menajere se realizează din
tu bu ri de beton B 0 200 pentru hala nou proiectată, apa uzată fiind
colectată prin căminele CM 20> C M iU C M 21, ,C M 2z, C M 24. Tot din B 0 2 0 0
se execu tă şi legătu ra între reţeaua proiectată şi reţeaua existentă, pe
traseul C M 2i . . . C M U, reţeaua existentă fiind execu tată din £ 0800.
P e plan s-a figu rat şi reţeaua de canalizare a apelor pzşţe de la
clădirea cu destinaţia „Remiza P S I“. Racordarea acesteia la reţeau a de
canalizare se face prin tuburi de fontă F 100, prin intermediul unui sepa­
rator de grăsimi ra corda tei el la reţeaua de canalizare (v. detaliu, fig. 5.12);
apoi, reţeau a din F 100 face legătura cu conducta generală da colectare
a apelor u zate menajere prin tuburi de beton B 0 2 0 0 la C M w existent.
Reţeau a de canalizare pluvială proiectată pentru hala de scu lărie se
execută, imediat la ieşirea din clădire, din tuburi de fontă F 50, care
fac legătu ra apoi cu tuburi de beton de diverse diametre, îh Funcţie de
debitu l colectat. La această reţea se colectează apele provenite din precipi­
taţii din curtea complexului, prin gu rile de scurgere G R l0, G R 1U G R iS,
G R ^ , G R u , G R ir>, proiectate, prin intermediu l tu bu rilor de beton.
La căminul C P3fi existent, se racordează, cu tuburi din beton B 0400,
reţeaua de canalizare plu vială proiectată.

■ 5.2.4. REPREZENTAREA PROFILULUI LONGITUDINAL

5.2.4.1. Reprezentarea profilu lu i longitu dinal al canalizărilor exte­

rioare. Pen tru execu ţia reţolei exterioare aferente complexului industrial
desenat în figu ra 5.4 este necesar un profil longitudinal al conductei d®-
canalizare proiectat pe întreg traseul acesteia. Pentru exemplificare, în
figu ra 5.5 s-a reprezentat profilu l longitudinal al reţelei de canalizare
menajeră proiectate, iar în figu ra 5.6 s-a reprezentat profilu l longitudinal
al reţelei de canalizare plu vială proiectate. D esenele din figu rile 5.5 şi 5_fl
sînt întocmite fieca re în parte la două scări diferite; o scară a lu n gim ilor-
(1 :500) şi o altă scară a înălţimilor (1 :50), mai mare, pentru a se e v i ­
denţia va ria ţiile de n ivel ale terenului şi panta canalului.
D esenu l cuprinde două părţi: în partea de sus se află secţiunea prin-,
teren, axa canalului şi căminele de vizitare, cu linia terenului amenajat-
în partea de jos se află un tabel care cuprinde următoarele dat*r:
nu măru l căminului, cota terenului, cota radierului, distanţele parţiale şL
cumulate, diametrele, pantele, adîncimea căminului, deci cotele neceswe-
execu ţiei.
C ota te re n u lu i amenajat reprezintă nivelu l terenului în stadiul fittal,
al lu crărilor şi este stabilită astfel încît, printr-o înclinare continuă a
terenu lu i, sâ se asigure scurgerea apelor meteorice.
C ota - ra d ie r este cota fundului căminului; aceasta poate fi egală «u.
cota de fu nd a canalului de intrare şi de ieşire în cămin, cum este, â?
exemplu , cota-radier a căminelor C M ?o, C M 2U C M 22, CM23 (265,10 ni);
alteori, aceste cote diferă, cota radierului căminului fiind mai mare ca;,a
 .'./V

8
F ig . 5.8. C ă m in p en tru a p om etru :
a, li şt c — s e c ţ iu n i; d — s c h e m a in s ta la ţie i; J — f u n d a ţ i e ; 2 — c a p a c ; 3 — ro bin e t d e c o n
c e siv ; 4 — a p o m e t r u ; 5 — ro b i n e t d e t re c e re , c u d e sc ă rc are ; e — c o n d uc t a d e bran şam e n t
7 — c o n d u c t ă p u b li c ă ; 8 — lim it ă d e p ro p rie t at e .

cv, CV7

1 C onductă 0:n D te i/ rcctă Dn f f l

este situaţia aminul C M U, unde intră în canal cu diametrul B 0 2 0'
şi iese un cant. ju diametrul B 0800, diferenţa realizîndu-se p rin cobor
rea fundului căminului C M u (v. fig. 5.5).
Pe desen este.figu rată şi poziţia, în secţiune transversală, a condu«
tolor de canalizare pluvială, respectiv a conductei de alimentare cu ap
atunci cînd acestea se află în acelaşi plan vertical cu canalizarea menajer
Ţinînd seamă de aceleaşi regu li generale de reprezentare, în figu ra 5
este desenat profilu l în lung al reţelei de canalizare pluvială proiecta-
pentru hala de sculărie din figu ra 5.4.
5.2.4.2. Reprezentarea profilu lu i longitu dinal al unei reţele de ai
mentare cu apă. Pentru hala din figu ra 5.4 se consideră necesară repr
zentaroa profilu lu i longitudinal al reţelei de alimentare cu apă, întruc
scara la .ca re a fost reprezentat planu l nu a permis înscrierea tutun
cotelor în vederea execuţiei (fig. 5.7).

5.2.5. REPREZENTAREA CONSTRUCŢIILOR AJUTĂTOARE

Pe planu l de situaţie din figu ra 5.4 precum şi pe desenele cuprinzîr

p rofilele longitu dinale.ale reţelelor (v. fig. 5.5 şi 5.6), au fost reprezei
tate, prin semne convenţionale, unele construcţii-anexe executate d
b eton (cămine de vizitare, separator de grăsimi etc.). Aceste construc'
au rolu l de a adăposti anumite puncte speciale ale reţelei (vane de inel:
dere, de golire, apometre etc.), sau de a crea spaţii necesare pentru explo
tare şi întreţinere.
La execuţia vinor astfel de construcţii-anexe colaborează constructori
instalatori.
în scopul unei bune coordonări a execu ţiei şi a unei calităţi core
punzătoarc, este necesar să se întocmească pentru proiectarea lor do
felu ri de desene: unele, care sînt destinate gru pelor de constructori, re
lizate ca desene de execuţie a construcţiei propriu-zise, şi altele, des
nate instalaţiilor. întocmite ca desene de montaj, prin vederi şi secţiu;
cu respectarea regu lilor de desen şi a semnelor convenţionale din dorr
niu l respectiv, complet cotate, cu precizarea elementelor strict necese
înţelegerii desenului.
— în figu ra 5.8 este reprezentat un cămin pentru apometru, c
tu buri de beton, prin două secţiuni verticale şi una orizontală, cu exp
citarea elementelor componente în legendă.
— Instalaţia de alimentare cu apă pentru hala de sculărie proiect;
(v. fig, 5.4) cuprinde, pe traseul inelar, două cămine de vizitare, CV,
C V S, prin care se asigură inspectarea, manevrarea şi întreţinerea arn
tu rilor prevăzu te la ramificaţii.
în Lgu ra 5.9 sînt reprezentate detaliile de montaj pentru cămin
C V j şi C V , de secţiune pătrată, care conţin conductele şi armăturile nei
sare exploatării reţelei.
— în figu ra 5.10 este reprezentat prin trei secţiuni (orizontală, v
ticală şi laterală) un cămin de vizitare, avînd funcţia de cămin de int
secţie; pe desen este figu rat echipamentul corespunzător cu explicitarea
In figu ra 5.11 este reprezentat un alt tip de cămin.de vizitare, avi
 irig, 5.7. P r o filu l lon g itu d in a l a l u n ei r eţele d e apă.
r in t re p a g i n i l e 126 şi 127

) )
3 A A

L E B [ H D Â:
L E G E N D A t
i B eknxrttoB clSpem oducenbcok
1 Beton simplu Bc 7.5 aducere !a coti) i Uiun de «ton artUmnlt D-SO.L-UXh

2. lubundebetonprefobreoteD-80.L*100 3 Dcnorieamentun
< Jvbar de beton c r tfb tr x M ; D - t D . L 't W
3 MartordecimentMtiO 5 JtmMcuiroriorOeomeniHUO
4, Beiuii s/moii 8c 3.5 6 BetcnwohiBcH
5. Tencuiala cu m ertor de ciment MtOO
F ig . 5.11. Cămin d e v iz i^ n
" ii F ig. 5.10. C ă m in d e vizita r e p en tru reţeau a de ca n a îiza r
p en tru reţea u a d e ca n a liza re, a vîn d fu ncţia d e
a vin d fu n cţia d e că m in de cămin de ra cord.
in ters ecţie.

*■ i

F ig. 5.13. S ep a ra tor d e gră s im i, eu g olire la canal:

1 — c a p a c ţ i r a m â d i n f o n t f t : 2 — t re p t e d i n o t e l -b e t o n : 3 — be t o n do e g a l i z a r e ;
Ci — c o n d u c t ă c a r e a s i g u r a c o m u n i c a r e a c u a t m o s f e r a : r . ai r . _ -*~
 — Pen tru colectarea apelor provenite din p r pitaţii, .de pe terenu ­
rile p la tform ei indu striale reprezentate in planul > situ aţie (v. fig. 5.4),
precum ş i a apei .proven ite din stropitu l locu rilor a e trecere pietoni ş i a i
spaţiilor verzi, s-au prevăzu t gu ri de scurgere al căror detaliu de execu ţie
şi montaj este reprezenta t îru figu ra 5.12.
In figu ra 5.4 este reprezentat, prin semnul convenţional, un separator
de gră sim i la „R em iza P S I“ al cărui detaliu de montaj este prezentat în
figu ra 5.13.

5.Z6. REPREZENTAREA STAŢIEI DE POMPARE $1 HIDROFOR

Instalaţia de ridicare a presiu nii apei este alcătu ită din staţia de
pompare şi din recipien tele .de h idrofor (fig. 5.14). Ea este reprezentată
prin pla n şi schemă, întocmită pe acelaşi principiu ca şi schema coloa­
nelor instalaţiei de apă-canal din clădiri.

5 .3 . R E P R E Z E N T A R E A IN S T A L A Ţ IIL O R T E H N IC O -S A N IT A R E IN T E R IO A R E

5.3.1. REPREZENTAREA Şl COTAREA DETALIILOR DE MONTARE

A CONDU CTELOR ¡IN CANALE Şl JN INTERIORUL CLĂDIRILOR

Pen tru a eviden ţia distanţele reciproce de montaj ale condu ctelor
u nele fa ţă de altele, precu m şi cotele de montaj, este necesar să se întoc­
mească detalii de montare a condu ctelor în canale (fig. 5.15 şi 5.16), în
cămine (fig 5.17) sau faţă de pereţi (fig. 5.18 şi 5.19).
în aceste detalii execu tate la o scară convenab ilă (1 :10 sau 1 :20),
condu ctele se reprezintă prin două lin ii paralele, prin diametru l lor.
în figu ra 5.15 este desenat, in secţiune orizontală şi în secţiu ni verti­
cale, u n canal vizita b il 5n care se află conducte de instalaţii cu destinaţii
diferite, p rin care circu lă flu id e cu d iferiţi parametri (apă potabilă, apă
fierb inte, apă uzată).
M od u l de reprezentare a condu ctelor montate în interioru l construc­
ţiilor este figu rat pe desenele din figu rile 5.18 şi 5.20. Condu ctele sînt
prevă zu te cu cotele necesare (diametru şi cote.de poziţie faţă de elemen­
tele de constru cţie). Acestea pot fi tipizate, astfel încît în cataloagele de
produ se se.in dică cote de montaj standardizate în fu ncţie de diam etrele
condu ctelor.

5.3.2. REPREZENTAREA IN PLAN Şl IN SECŢIUNE VERTICALĂ

A INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APA
Şl DE CANALIZARE PENTRU O CAMERĂ DE BAIE

Ins ta la ţiile de alim entare cu apă rece şi apă caldă menajeră şi insta­
la ţiile de canalizare se reprezintă pe aceleaşi desene, planu ri şi secţiuni,
deoarece au fu ncţiu ni comune. Aşa cum s-a precizat şi pentru reţelele
exterioa re, instalaţiile interioa re se execu tă în desen pe baza prin cipiilor
generale, cu aju toru l semnelor convenţionale, conform S TA S 185/1-89,
185/2-89, 185/4-84, cu particu larităţile caracteristice. >
S em nele convenţionale ale ob iectelor sanitare Sc .desenează întotdea­
una în negru , în creion sau tuş, chiar şi în cazul reprezentării condu cte-
lor tyrîn lîn îî ------ J ------ *• •
 Plan porier

I__ Osbta^r_____________
i--------------------
D
F ig. 5.14, a.

Spre itshbio vkriocró

.DehcomprearíaerJ ¡ Jc3
■ -|— 4^ T—I ,1/ 2'

Spre o
e xi
Le g e n d o
1. ttd m h r < 027 1 pérírv cutomofoar<
dt nécare ajfKiunií ape¡ recim
2 , ffatpáib LfóaúM hvarojU ioi
l<. Ite 1& P 2
lampón 2800x2000x tuO m
 (

Fig. 5.15. Pu nct comun de a lim en ta re.

 fli 'OLIS
4 -/f

F ig. 5.16. C ota rea d eta liilor de F ig. 5.17. D eta liu dc montare a conducte
m on ta j în ca n a le n evizita - şi va n elor in cămine n evizita b ile:
b ile: 1— g r ă t a r d i n t a r e d e o t e l ; î — t i j ă d e m ane
a — secţiune transversală prin p e n t ru v a n ă ; 3 — v a n ă c u i l a n ş ă c u c ap i
canal; b — elev aţie; c — suport 0 65 m m , m o n t a t Sn p o z i ţ ie n o r m a l î n c h i s ă.
conductă.

F ig . 5.18. C ota rea d eta liilor d e m on ta j;

o — ţaţă de un stU p; b — Intr-o nişă v erti­
cală; c — fată de un colţ al cons trucţiei.

F ig. 5.19. D eta liu pen tru su sţinerea

t . . i . .
Fig. 5.20. Detaliu de montare a conductelor faţă de p ereţi.
 VLJL|JUAJ ttu a cicu s u oie ior, precum şi standardul fiecă ru i o
se înscriu ( iţele de materiale ale proiectului, pe desenele de de1
de execuţie *1 montaj ale gru pulu i sanitar respectiv; ele se explic
legendă sau se înscriu în tabelu l de componenţă.
Desenele întocmite în vederea execuţiei instalaţiei tehnico-san
cuprind planu rile tuturor nivelu rilor pe care se desfăşoară ins ta]
precum şi schema desfăşurată întocmită după regu lile generale ale c
nului tehnic.
Pentru exemplificare, s-a considerat o clădire de locuit din care
extras dintr-un apartament gru pu l sanitar şi baia cuplată cu bucă-
<fig. 5.21).

tS S
 L E G E N D Ă :

1 Coloană apă rsce-PVC. 6. D32-D l.0

2 Ramificaţie apă-PVC. G. 025
I i
3 Alimentare rezervor-W.C. PVC. G. 025
4 Coloană apă cddă-OL.Zn. 0n25(0n32
5 Racord apă caldă-OL. Zn. Dn 15
6 Coloană scurgere -PVC. U. 110
7 Racord W.C.-PVC.U. 110
8 Racord Icvaar-PVC. U. 32
9 Scurgere bvoar-PVC. U. 032
* tM
j Er 10 Sifon colector -PVC. U. 50
11 Racord scurgere -PVC. U. 32
12 Colector de plintă -PVC.
13 Suport conducte -OL
14 Brăţară pentru sifon -OL.
15 Console lavoar -ţeava OL Or, 15
16 Baterie de baie
17 Mască ds acoperire

Fig. 5.23. Bloc normal pre fabricat cu mască de acoperire, baie cuplata cu
bucăt ărie (det aliu).

fisu ra 5.23 intre paginile 136 şl 137

fy / ft $><*%■
 i~ tia . il pcU te i fcctu
plan etaj ar \t (fig. 5.21, a) s-au
figu rat ob ; ¿ie sanitare din b aie
şi bu cată , prin semne conven­
ţionale standardizate, cotele de
montaj (care u neori pot lipsi, fiin d
determinate prin norm ele de mon­
taj), poziţia nodu lu i sanitar pre­
fab ricat, cu coloanele de apă rece.
apă caldă şi canalizare, precum şi
traseul condu ctelor secu ndare, in-
dicîndu -se şi diametrele conduc­
telor. P e plan nu sînt figu ra te si-
foanele ob iectelor sanitare.
în figu ra 5.21, b este repre­
zentată schema coloanelor pentru
un singu r nivel, al gru pu lu i sa­
nitar din figu ra 5.21, a. Pe tra­
seul condu ctelor sînt figu ra te p ie­
sele speciale ce alcătu iesc instala­
ţia (piesa de curăţire, compensa­
toru l de dilatare, sifoanele etc):
sînt notate şi dimensiu nile tu b u ri­
lor, ale ţevilor şi cotele de nivel.
N u măru l apartamentelor pe
etaj, distrib u ţia încă perilor şi in ­
stalaţia aferentă fiecă ru i aparta­
ment fiin d identice la toa te palie­
rele, s-a întocmit schema coloa­
nelor pentru un b loc de locu inţe
S + P + 4 etaje (fig. 5.22).
D in cauza scării reduse, ob iec­
tele sanitare ale fiecă ru i n ivel nu
s-au m a i desenat, pe schemă fiind
CotfontiV '
indicate deriva ţiile fiecă rei coloa­
F ig . 5.22. S ch em a coloa n elor p en tru un ne, armătu rile, piesele de cu răţire,
b l o c d e locu in ţe S + P + 4 : piesele şi compensatoarele de d i­
P .C . —
p .n .
p i e s ă d e c u r ă ţ i r e ; PJF. — p u n c t i i x ; latare pe coloana de canalizare,
p i e s ă d e d i l a t a r e ; C .D . — c o m p e n s a l o r
d e d ilat are . din PV C - U , respectiv p e coloana
de alimentare cu apă rece din
P V C - G ; coloana pentru apă rece este execu tată din oţel zincat.
Această schemă se.poate confrunta cu schema din figu ra 5.21, b.
în d eta liile de execu ţie (fig. 5.23) întocmite la scară mare, o condu ctă
sau un subansarhblu de instalaţie (un prefab ricat, o poziţie de ob iect mai
deoseb it etc.) se pot reprezenta şi printr-o ved ere în proiecţie ortogonală,
ob ţinu tă, în general, prin două linii paralele continue, duse la o distanţă
egală cu dia m etru l conductei. în acest caz, spaţiu l dintre lin ii răm îne alb,
sau (spre a se deosebi de alte conducte) se poate colora cu cu loarea con­
ven ţion a lă a flu idu lu i ce se transportă; în acest caz, fitin gu rile şi armă­
tu rile nu se colorează. Poziţiile .principale ale instalaţiei s-au notat cu
rep ere a că ror semnificaţie este înscrisă în legendă.
fa b rica te- ’ y ’ ’ocurilor sanitare tipizate. , ,
fn i j u n ? f K ¿ r n A P 'z J n n a /t /e J b J vjr a t t j/o
jj,b r;s * fţ j, K. ja>
5 .3 .3 . REPREZENTAREA IN S T A L A Ţ IE I T E H N 1 C O -S A N IT A R E

LA O C L Ă D I R E iD E L O C U IT S + P + 4

Construcţia cuprinde un subsol tehnic, parter şi patru .etaje, a'

apartamente cu una, două şi trei camere, vestibul, baie, bu cătărie şi
mară. G ru pu rile sanitare sînt identice pe verticală, de la parter la
ju l 4.
Apartamentele cu trei camere sînt dotate cu un grup sanitar de
viciu , avînd ca obiecte sanitare un vas de closet şi un lavoar.
Instalaţia tehnico-sanitară cuprinde instalaţia de alimentare cu
pota b ila ,.de canalizare şi instalaţia de apă caldă de consum pentru
grupuri de serviciu şi bucătării.
în figu ra 5.25, c s-a reprezentat, la scara 1 :50, desenul în plai
subsolului, cuprinzînd conductele de distribuţie inferioară cu apă î
şi caldă, precu m şi conducta colectoare de canalizare, toate reprezen
prin semnele lor convenţionale conform S TAS 185-89 şi inscripţioi
cu diametrele corespunzătoare. Aceste trei conducte aju ng la cît
coloană verticală (desenată în plan prin cîte un cerc mic), coloanele un
pînă la u ltimu l etaj al clădirii. Coloana de canalizare se prelungeşte {
deasupra terasei.
Pe desenul plan parter, etaj curent (fig. 5.25, b) s-au figu rat, pei
fiecare gru p sanitar, ob iectele sanitare, prin semnele convenţionale
pective, conform S TAS 185-89, fă ră a se indica şi traseul conduct
secundare, din cauza scării reduse, indieîndu-se poziţia nodului sani
poziţia coloanelor de alimentare cu apă rece şi caldă, precum şi a colo:
de canalizare. D eoarece numărul apartamentelor pe etaj, distribuţia îi
perilor şi instalaţia aferentă fiecăru i apartament sînt identice la ti
palierele, nu s-au mai desenat toate etajele ci numai etajul curent.
Sifoanele obiectelor sanitare nu sînt figu rate pe desen. Poziţiile ob
telor în plan nu s-au cotat, ele fiind determinate prin normele de mor
Pe schema coloanelor (fig. 5.25. c), de obicei, nu se mai desene
ob iectele sanitare, fiind indicate derivaţiile fiecărei coloane, armătui
piesele de curăţire, piesele de dilatare. Fiecare coloană este numero
cu un număr ce corespunde cu numărul coloanei din plan; obligaţi
sînt notate diametrele conductelor, precum şi cotele de n ivel.a le conc
telor orizontale de alimentare faţă de nivelu l pardoselii.

5.4. R E P R EZE N TA R E A IN S T A L A Ţ IIL O R SPECIALE

Instalaţiile tehnico-sanitare cu care.sînt dotate unele complexe u

tare ca : bucătării de cantine sau restaurante, spălătorii de ru fe, băi
blice. unele instalaţii din spitale .etc., se proiectează corespunzător sp
ficu lu i lor funcţional şi se reprezintă în desen pe planurile de arhitecl
după principiile expuse la începutul capitolului, folosind semnele com
ţionale comune instalaţiilor pentru flu ide; la nevoie se pot adopta sei
convenţionale adecvate, explicate în legenda desenului.
 (

Wm>rh
w
frâStJ’JS*

P L A N ET A J CUPJZNT

1g. 5.25. Reprezentarea Inst alaţ iei t e hnlc o -sanit are dintr-o c lădire de locuit £ f P + 4 :
« — pia n su bita ; b — plan e ta j cu ren t; c — schema coloanelor.
 I

LEGEN0Â
Conacti ce<S r«
----- Conduction) a
— >— ConûucJQ crunk.
— )— CocdKtoceixA
0 ) C ct&J incnyi-
iP^ C ovrrf ctA tx)
i-C P *is cu-iärc
PD
RPYZ ÄcLrtr/°yf
pr /Wi Ar
CA
ft* JWttfrtAS/*
iF SJonforti

U S—SC-
SCHEMA COLOANELOF?
 (

= a -------------------- H g

LEGENDĂ

- Conlet) canoixrrmenj/iro
- Con/Xdúcarslaortpbtatà
*CohóLddcv&xrcçw
* Ca-xbcti coóolarerr:¿jn>
- Cunoudúcodrect
- Conducte ari cottí
I Grate*rt*tfSfriCvl#
. Jaairtce.cotíóvreartJct*)
ÛHoondokiroti
© Cobori mtaserú
PC P*sàdecunto*
■ PO P*iûde(>krtyt
r koedlerwometrv
M $Veuroàmetoemrvmiyjnvtrv
V Ccnàgotee
PF FiioctSx

«g u r a 6ÆJ (a, b. c} tntre pagtoU e 13» —js#. ¿P

 (

60r<n*h
w

CÂMARĂ

¡v i t u i e u
DORMITOR

V-tix25d-
‘22Dlm
*

P L A N ET A J CUPJZNT

Fig. 5.25. Reprezentarea inst alat ei tehnico-sanitare dintr-o clădire de locuit S + P + 4 :

o — plan subsol; b — plan etaj curent; c — schema cotoanelor.
 601 606 lub scurgere-FYC-W-W
601 R a n ta te s n v a s n o'-P IC -tttS i
7 lu i scurgere-PVC-U W xl2
6 fuhscurgere-PVC-U 3 ?
3 Iu6 scurgere -PVC-V 3?
W Sibn wtedor-PYCHJ V
f< f lnjSros& ia a f cdor-a

603

tX

NOTĂ- fananiipatv
toa rts a n toe .ottx
(necjpifâ cu ¿ÂjcdJcrvJ

F ig. 5.24. B loc n orm a l p r efa b r ica t (su b ansam b lu ri, d eta lii, cote).

în toate cazu rile, desenele întocmite în vederea execu ţiei cu prind

pla n u rile tu tu ror n ivelu rilor pe care se desfăşoară instalaţia, precu m şi
schema desfăşu rată întocmită du pă aceleaşi regu li ca şi în ca zu l'in s ta la ­
ţiilor din gru p u rile sanitare ale im ob ilelor de locuit.

5.4.1. INSTALAŢIA UNEI CANTIN

t C antina unui gru p şcolar — prezentată în figu ra 5.26, a, b şi c —

 HI
IO
xnt
curt
NOTÂ- moni
OmaunJe dn poronleió legó*
shJdate peo/ n/ tn dt dna
tu t de P i w i «r i m n »
cOOncuP'ietue

101 tüb -P ïC -6 32ÍD O )

101t Inete p e rtn /punct f u - P K - 6 * 0 ( 0 0 )
tezerrà
102 Compensator -pyç-G032(0*0!
103 M - P K - e 321040]
10* Teu-PVC-B 326m
10} K ed u te -P vC -G 3 J / W *0 /2 0
NO TĂ IOS H jf ô - P K - i 3 2 (0 * 0 /
Krvnb centvb tcsm tr 201 M -P Y C -6 20
cu balen m t n t t sa/ ra i- 202 Caa/ Oct-PVC-6 15
ca t ajruem njtfc xxXrr 203 NipkJdut/k/- Ftn On 15
20* fo t/m e t trecere cu m /fe -F w -A m û c .ti
mon/ otc ta ¡nótamen kgctfo
205 H u ß c u O c t-P Y C -6 15
drectlo cobori 206 bb -P/ C -0 15
20/ S v - W - i 15
20» U - P V C -6 15
301 hù-PYC -B 20
302 C tta U e t-P K -0 2 V

Fig. 5 2-1. B loc n orm a l p refa b rica t (su b ansamb lu ri, deta lii, cote).

A vîn d capacitatea de a servi masa la 1 000 de persoane, ea cuprin

pozitele şi încăperile necesare şi este dotată cu utilajul corespu
pentru primirea, păstrarea, pregătirea alimentelor, şi prepararea mî
rilor, pentru păstrarea şi curăţirea veselei, precum şi cu un oficiu,
administrativ, vestiar, grup sanitar,şi o sală de mese. Clădirea este
trată cu instalaţiile necesare: de apă caldă şi rece, de canalizare int<
şi exterioară, de gaze combustibile la .bucătărie (şi în alternativa
folosirea combustibilului lichid), de încălzire centrală cu abur de
presiune, de ventilare mecanică şi cu instalaţiile electrice pentru
' /3
 5 .4 .2 . IN S T A L A Ţ IA D E A P A RECE Ş l C ít
In figu ra 5.26, a se află reprezentat planul subsolului lim itat la sala
cazanelor, o încăpere învecinată folosită ca depozit şi coridoru l de acces;
de la n ivelu l acestu ia (— 2,50 m) se coboară 11 trepte spre a se aju nge
în sala cazanelor, a cărei podea se află la cota — 4,70. P e acest plan se
a flă reţeau a de apă rece şi aceea de apă caldă; avînd în general un .traseu
comun, condu ctele sînt dispuse sub plafonu l subsolului. Reţeau a de apă
rece a cantinei este alimentată de la instalaţia de hidrofor, ân pu nctu l
A situ at deasu pra boileru lu i (v. fig. 5.26, a); reţeaua de apă caldă este
alimentată de b oiler. D e la cele două reţele — de apă rece şi caldă —
a fla te în planu l subsolului, urcă la parter coloane vertica le, marcate pe
plan cu nu merele 1 . . . 6, înscrise în două cercuri concentrice.
Pla n u l parteru lu i se află reprezentat în planşa cu figu ra 5.26, b şi
cu prinde desenu l tu tu ror încăperilor destinate p regă tirii mîncăru rilor,
oficiu l şi spălătoria de veselă, cu toate . agregatele, u tila jele şi ob iectele
sanitare necesare cu condu ctele lor de legătură la reţeau a de apă rece
şi caldă care pornesc de la coloane. Planu l parterulu i nu cu prinde sala de
mese şi gru pu l sanitar destinat celor ce iau masa la cantină.
D in schema vertica lă a instalaţiei (fig. 5.26, c) s-a desenat nu mai sec­
ţiu nea 1— 1, prin pa rter şi subsol; trecînd prin sala cazanelor, ea por­
neşte de. la b oiler şi străbate în lu ng amb ele încăperi a le subsolului, pre­
cu m şi încăperile corespunzătoare de la parter, terminîndu -se la maşina
de cu răţat cartofi 8, iar în exterior la separatorul de nisip S N .
A tît în ved erile în plan cit şi pe secţiune sînt înscrise indicaţiile d i­
mensionale p rivin d condu ctele şi armătu rile instalaţiei. S emnificaţia sem­
nelor con ven ţion a le folosite pentru traseu l condu ctelor instalaţiei şi re­
perele u tila jelor s în t înscrise în legenda desenului.

5.4.3. INSTALAŢIA DE CANALIZARE

Aceasta este reprezentată pe aceleaşi desene ca şi aceea de apă rece

şi caldă.
P e planu l su bsolu lu i este trasată cu lin ie plină reţeau a canalizării
interioa re din tu b u ri de fontă la care se află legate o pa rte d in ob iec­
tele sanitare şi sifoanele de pardoseală, dispuse la p a rter; ea iese din
constru cţie, intră în separatoru l de nisip S N şi apoi în căminu l de vizi­
ta re C i a feren t acestuia, unde este legată şi scurgerea sifonu lu i d in curtea
de lu mină (v. plan subsol, fig. 5.26, a). Reţeau a exterioară s-a trasat cu
lin ie întreru ptă fiin d îngropată în pămînt. Această parte a instalaţiei este
ven tila tă p rin coloa n a ® , care pe schemă — în secţiu nea 1— 1 — este
figu ra tă pînă deasu pra clădirii.
P e pianu l parteru lu i — planşa cu figu ra 5.26,b — reţeau a de cana­
liza re interioară, d in bu cătărie şi anexele sale, este reprezenta tă prin li­
n ie întreru ptă, deoarece este îngropată su b pardoseală, sub care, — în
această pa rte a clă d irii — nu se află subsol. Reţeau a de canalizare a
acestei părţi a constru cţiei constă în două conducte p a ra lele cu direcţia
generală N — S, ca re primesc legă tu rile diferitelor ob iecte şi a le s ifoa -
n elor de pardoseală. Conducta care trece sub mijlocu l b u cătăriei începe la
V on ] npr> o -rTr s »- .+ n ~ ^ *
 lătoarele din sala de mese, iar la ieşirea din clădire intră în căminul
vizitare C I şi aferent lu i SG . Canalele colectoare exterioare pornind
S G respectiv din C l sînt prevăzu te din tuburi rotunde din beton
0150 mm).
Pe schemă (fig. 5.26, c), reţeaua de canalizare pe află figu rată
secţiunea 1— 1 menţionată la instalaţia de alimentare. P e schemă
şi pe planuri, pe traseul conductelor sînt figu rate piesele speciale c
alcătuiesc instalaţia (coturi, reducţii, tuburi de curăţire, sifoane el
sînt notate dimensiunile tuburilor, pantele şi cotele de n ivel la ieşi
din construcţie. .Căminele de vizitare şi separatoarele de nisip şi g
simi sînt prevăzu te cu cotele generale şi de poziţie faţă de construc
spre a permite montaju l conductelor.

5 .5 . R EPR EZE N TA R E A PRE FA B R IC A TELO R

P E N T R U IN S T A L A T » T E H N 1 C O -S A N IT A R E

Procesu l de industrializare .a construcţiilor de clădiri este şi se

versifică tot mai mu lt şi in domeniul executării instalaţiilor interioare
acestora.

5.5.1. N O D U L SA NIT A R PR EF ABRICA T

N odu l sanitar prefab ricat alcătuieşte o unitate de execu ţie a ini

laţiilor.
N odu l sanitar este alcătuit din:
— blocul de conducte rigidizate într-u n ansamblu unic, în d<
variante: bloc normal N şi bloc scurt S;
— acoperirea blocului de conducte, în faţă şi lateral.
Ansamblu l coloanelor.de apă caldă, rece şi de scurgere, inclu siv
fon u l colector şi scurgerea de la lavoar, rigidizate prin b răţări metal
formează nodul sanitar propriu -zis ( N sau S, v. fig. 5.27 şi 5.28).
Pentru executarea lu crării în atelierul de prefabricate se întocme
o listă a materialelor necesare, cuprinzind: specificaţia materialului, ti]
de formă, dimensiuni şi numărul de bucăţi.
Pentru rezolvarea diferitelor situaţii ce se pot ivi în practică, no<
rile sanitare se pot executa în următoarele variante:
— nod sanitar dreapta;
— nod sanitar stînga.
în unele situaţii este necesar să se întocmească detalii de exect
(v. fig. 5.23, 5.29, 5.30) pentru anumite poziţii de montaj. Conductelc
piesele au xiliare se reprezintă prin linii duble ca să se.poată cota cu p
cizia necesară. .

5.5.2. C A B I N A S A N I T A R A SP A Ţ IA L Ă \
/•<\tiltr\of popiţi+ d rj- i* iJ-! f o W
f Cabina sanitară spaţială reprezintă cea mai avansată formă de p
j fab ricare a instalaţiilor tehnico-sanitare din clădirile de locuit. Est*
\ încăpere prefabricată cuDrinzînd eipmpn+oie Ho w.rcfn.<.K;
 L .J

L _______
r
= - = s ± — = 4 Elementde
r - j c a fa t

T
t i
■ j L
îV ? c , 8 - s W 6
W 7 777777/SSS V //77//7/72- W /////S A V { " t/s /S
Y c: A
1h - /
^iem ertdd
5
> J
H 1 i i 1 “5/

££££. £7/77777777
r////_//Z//ZA j - - - - - - - - - - B loc
U.-U
-------- V / N
«Ni

, l >
E2 1II

■ % K | ®
w %
Ss
17 / / 7 / / ^ 7 V /, 'y 77777 <-? '■‘ 7 7 7 7 7 7 ^7 ' ...... i f j
Y //////Y A
11 1
t r 'f <N & lm e ffd e ‘>

^ i ) a \le g a tu n ft
« 1 11
r §
[J L I
Y777/7
p y /< s///.c
7/ /
8
B loc
■ - v
N

;
p \ I I 1 l
I

i
X w - l

R i-B lo c '%
w
I*

\7 7 7 ? 7 7 7 //s 7 7 S ;/7 7 'f,

L

////////.
> H I I -C r - * - - . . .. . .s

F ig . 5.27. A s a m b la rea u n ei coloa n e în tr - o con s tru cţie:

P C — piesă d e curăţire; P F — punct fix.
 Candidă apa rece

Fig. 5.28. N od s a n ita r p refa b rica t, tip norm a l N : ¿4 J

a — e le v a fie ; b — p la n :
l — conductă de apă caldă; 2 — derivaţii de apă caldă: 3
— conductă de apă rece; < — de­
rivaţii de apă rece; 5 — alimentare cu apă rezervor closet; 6 — coloană de scurgere; 7 —
racord closet la coloană de scurgere; S — conductă de scurgere de la lavoar; 8 — conducta
de scurgere de la baie; 10 — colector de apă de pe pardoseală; 11 — sifon colector; 12 —-
compensator; 13 — element de susţinere şi rigidiza re; Ii — brăţară pentru fixarea sifonului;
- - -- — ------ ----------- ------------------ y>7 — «o ir tn * * ? 18 — fiC ÎQ d U I'l
 t-A

F ig . 5.30. C a m eră d e b u că tă rie:

a — plan; fo — schemă.
 U E HL 'iiH iu i v w n rn a lv u

PENTRU IN C E N D IU L

, 5.6.1. INSTALAŢII CU SPRINCLERE

Instalaţiile cu sprinclere, pot servi la clă-

d irile civile şi industriale pentru stingerea in­
cendiilor. E le sînt alcătuite (v. fig. 5.31, a, b)
dintr-o reţea de conducte din ţevi de oţel care
alimentează cu apă armături speciale numite
sprinclere, care se deschid automat, la o anu­ dss’jsrcs.'t-
mită temperatu ră produsă de incendiu, pu lve-
rizînd apa peste locul incendiat.
Ca orice instalaţie, se ¡reprezintă prin sem­
ne convenţionale (v. tab. 5.2), în plan şi schemă
izometrică (fig. 5.31, 5).

APLICAŢII

1. S ă se în tocm ea s că p rofilu l în lu n g a l reţelei

de ca n a liza re p lu via lă din figu ra 5.4 cu prinsă in tre
că m in ele C P 4 0 .. .C P 36, p e b aza cotelor înscrise in
fig u r a 5.32 la s ca ra lu n gim ilor 1:500 ş i la scara în ă l­
ţim ilor 1:50, lu în d d rept m odel d e rep rezen ta re p ro­
filu l în lu n g d in figu ra 5.6.
In a cest scop se va lu a ca p la n de referin ţă
p la n u l la cotă +260,00 m ; de la a cea stă cotă în sus
se vo r p u tea m ă s u ra şi dispu ne cotele ca n a lu lu i şi a le
că m in elor d e vizita r e. D e asemenea, în stingă dese­
n u lu i s e va în tocm i o scară gra fică p en tru în ă lţim i,
m i i ; -’S.'
ca re va a ju ta la rep rezen ta rea la scară a p rofilu lu i
lon gitu d in a l a l can a lu lu i.

2. S ă se execu te la scara 1:20 s ep a ra toru l de

gră s im i d in fig u r a 5.13.

3. S ă se în tocm ea scă releveu l p en tru in sta la ţia

teh n ico- s a n ita ră (in s ta la ţiile de apă rece, d e a pă ca l­
dă şi d e ca n a liza re) dintr- u n gru p s a n ita r a l şcolii.
S ch iţa se va în tocm i cu ved ere în p la n şi în ele­
va ţie, p revă zu tă cu cotele de m on ta j a le ob iectelor
s a n ita re şi cu cotele de p oziţie a le con d u ctelor folo-
s in d u - s e s em n ele con ven ţion a le sta n da rdiza te.

4. In fig u r a 5.33 se rep rezin tă un n od sanitar

p en tru b u că tă rie sim plă , dreaptă.
Se cere să se rep rezin te d eta liile de execu ţie Fig. 5.32. Schema
la s ca ra : 1:10, su b form ă de ved eri în p la n ş i sec­ care sînt înscrise cot
căm in elor.
ţiu n i; p e fig u r ă s-au folos it n ota ţiile:
1 — coloa n ă d in PV C -G cu lir ă p en tru d ila ta ţie, la
p a rtea su perioa ră , cu lu ngim ea d e 305 cm;
A
 c

LEGENDA

*e¿ec mcsndKj —spnWsre

Rutea fK endm -htdrünti m/eno

Cap Spnnkfer tí 12, SOuní pentru

T*95°C
LEGENDA

Múrant inferior ó?'

¿ $ n±
— ----------- ¡títe a mcenau . cpnnktere

-4— \ — Retea mm d,u -hi dcnt: ,nievan

topSpnMen&12,5mn.pt!ntruT=93°C
Uvcucrc pentoj evar-jcrca jnei ¿fefr/g/g de
mSBat*
S.35 j \rx f Hí drcnt inferior <¿2"
C J

__ / t * f . / ¿ ¿ -/ S S

b
 (

Secţiunetranaasalaîn canal
Cotatermutui(m) 66375
70 L

|
I
I
6b,177.........
U ita radiercanaltm, & Í 4 7
Affnciim isăpătirii/m 1Á5 K3

Finetul C2 U n W4 HI 6 m_ 190 m
Bstarialnhe nncte 1 210) 1 8.00 \4 M 1
A MÜ-El^aTis^
Distante amutatelml 0.00 23.RD 3 7 /0 db.W
RmteJuramjiamdii: 1 i - I l âu -- -- -- -- -- - •- - - - - - - — JTFSJ 1-35.80 1 om N/íS
Schema d i montaj a -a
SO S O 50 loo 150 200 250 Suport conducta
Natura terenului S c a t i u v e r d e 1

§lşl Si
C1 C2 5 ! cS | o cS CS t t s it f CS C¿
ChW
Dţ Ş/ _ — :
-— - r - o -
D nn
D M
ŢCO Pon ^ | ___ __ DntO Q rM _ _ ITT QiJ0_
—N -
fh W PnM
~ r~
Dnff) OnSO l _ 4 h f — &—

11 OnSO DnSC ChSO

(n f m
1
i c h m OnVO QdSL Dnffl [h W |f*->
PnitO i

- { x 3 - - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- - -- -
¡M ). 1 : ;
L ;
- - t x i ---- _ 1
i
.... 1_ _ _ _ _ _
1
8
< 5
81
< 3
s

cg 3 1 3

LEGENDA
PT5...PT.GRjncte termice
C1 C7 Camínete ram ificare
U . L12 Compensatorde d ilatare flir ú l
F1. F7 Puncte fixeperetea
N I -N7 Nod¡cu schimbarea árect'm )

. Fig. 6.12. C om p lex G R A M la a lim en ta rea cu că ld u ră :

a — pla nu l d e s ituaţie cu reţeaua de d is trib u ţie , te rm o fica re ; b — s che m a te rm om e ca n ică , ra m u ra B; c — p ro fil lon gitu d in a l ra m ifica ţia C2—PT6.
 L E GENDĂ
• Conduci} apă caldă ducer&
■ Conductă opă caldă întoarcere
■ Conductă aoâ rece de consum
■ Conductă apa calda de consum
■ Conductă re ora M e cpo caldă de consum'
• Candudâ <te aensxv
■ Conductă galrv preasin
• Conductă de impuls
■ Conduc/ S de aer comprimat
1 Sclwnbăbrde călfun) Qeniru gpS caldă d » consum
hpB55Am/ 6*cffm. 5 • i3.W m
2,2o Caan Me/ ohco Op PUtj 25. functori,?! cu m i metan o/ uxt
S’ 37.5mr,pentru preparare apă caldă 9 5 -7 5 "
2b Ca/ an etapă mioare
7 daitsr ornanta! S1AS25&-/ 1I. capacitate 50001
L Kjs de expansiune deschis de 30001.hp BMO H S/ pr IPC t.rr
61-101-12.3. conform catalog In J c a e ll. vot OC.ebDa 19'’
5 fâs rie expansiune închis 2000¡.recipient bidrobr
Pn 6 at, SKS/ ;56-S3
--------- " s
6 Compresor de aer 0-12.6mVti, H-9 ah. N ’ 2.2 kW. tip £f. l'~~
7 Pompă de odoosbpSADU 50*5.0 ‘ i mUh.H'&OmHiC.
H-2.2kW . n»2d50t/ min
3 Pzrr.sa rter.ircughe pentru incolore ho C 150 o. 0-50 j;Vn
H’ 8 ir. HjQ. N »Jkw . o • 710t/ mm
T / „ / " V * 9 Separator de novat Cn 250 mm. Pn » lOdaN/ cm1
î
10 Colector ¡ncăirre
11
11 CkslntMtar incitare
11
12 Tablouelecinc
13 Distribuitor ¡i colector pentru apă caldă menajera
i ;
RSF Robinet cu sertar dm fantă cu f/ ansă cu carp ard!
; 1 Pn<B at .SIA5 1516-63
! i
RV Robinet cu ventil centru oer comprimat On 15nun
• 1
'r - T $ Pf Robinet de trecere fard descărcare
' i
R3C Robinet cu trei căi cu cep din tontă culbnsă Pn-10 at T ir
1 . vt jn
i i RO R ob iei Cu cep (cană! de golire cu oortUrhn
VRP Robinet cu reţinere dmfontă Cu rerM st Oonsă
l/ RM Ventil de reţinere ai cursă ixa dmfontă cu mute
! ! £ ' 55-71 Supapă de siguranţă cu conlrjgreulale cu mufe Pa* 10at
t i WC Manometru cu contacte electr>re tip HCtÎIAMC}
scala 0 6.5 ot . mrionto S de execuiie o contactelor elecii'icx
H Hancmetrv cu scală rotundă »150 mm. gradat B 16 at
cu robmel de contrai cu 3 că Cu ac ho *3 4 ( IAMCJ
i i U jW - ! 1
OR Colo radier canal
Ci Colo generatoare inferioară conductă
0 0-ufrogmă hă montată între flame
j5 r Supapă de siguranţe cu contragreutate cu ftansd
H Hidromelru cu scală rotundă »150 mm cudălO 0 65 mtiiO
cu robinet simplu tk armat
'MC termumelru imnometnc Cu CMtocte electrice tio M C I.
scala ¡1 KJOX.vor Icte execute o am detorelectrice,
cu tub cj& tir de Im lungane
f termometru a i scală dreaptă gradat 0 W C alt/ ză du
bana st oaardloore
m Slut *1/ 2 "cu robinet de contrat 3 cot. cu ac ho R 3a (lAMCl
pentru montarea utieoouni o m ii manometru
i- StJ 11/2'cu robmel simplu î î contra! oenlrv mon/ grea
uHericari} o utu tvdrometru
’ ttit/d d in b ro m p e n i'j im ita re a vS ernan! J a n j
.Vi I S e iV itiic a io r m agnet? se n x e l ho 5*V‘ 2 - 1 ./ •
—t» Cc-Vvc* n S e a r) !' e re cte s iju t

. 3MC

C.WSO
2TMC
R 5 f 153 e
} j
0150/355 2R53A’ RÎ2
mi2'
.s

iconsum

50001

totirofbr
N * l.!M .h p E C ltf

C fiO a .O 'S O 'T V « ,

i&n.'cm*

tmenojera
■ CCr'Q Qi'Of

0n5mm pj.T_ a u R ep rezen ta rea u n ei cen tra le term ice;

faniJ Pn ■ IC- at r , ia n ; o — x e h e n iil.
ihjrhjn
■ nonsd
j cu mute
pr>»fpu'i Pn^tOof
ji V efeCii'-CL

"o ffo n tä ?

S?;a flansä
tgictm 0 6SmHiO
asc/Tceto WC ?•
Wücrelor eiecirxe.

a ’¡OXcuMzä cV>
cu a :liB /f3 o (i*li Ci
lnosTKlru
imentrv mai.‘3rf0
ssn! J it r z iir t T j
'■ US l flA lC i ■

Rti
YRH2
< O m iilo b ill C i ß ' i r x a

i :
i ' !
i 1 | I I
h f wf H L|%
J L j __i* ¿—L
f l T i r ............. •' 33*15
5SSF50
)>iCi / UC>

fo / rz / ¿¿> -/ ¿ z «JW
modul de aşezare a conductelor de ducere şi întoarcere, precum
laţia te’ ’.că.
De P T 12 so alimentează un gru p de construcţii, pentru c
anumite porţiu ni reţeaua de termoficare se execută aerian.
In figu ra 6.13 s-a reprezentat o astfel d e instalaţie cuprinsă
hala 1 şi cabinetul medical, plan, schemă şi p rofil în lung, cu ,o se
pentru a evidenţia modul de montare a reţelei pe suporturi mobile
exteriori).

APLICAŢII

1. S ă se deseneze ved erea în p la n ş i s ch em a u n u i nod de în că lzire c

(coloa n e, condu cta d e legă tu ră , ra d ia toa re) d in u na d in în că p erile şcolii (re
a poi să se n oteze tip u rile ii ca ra cteris ticile corp u lu i de în că lzire, precu m
rnetrele con d u ctelor de legă tu ră şi a le coloa n elor.

2. P en tru schema d in fig u r a 6.14 să ¡se în tocm ea s că d eta liu l de execi

scara 1 :2 , în pla n şi schemă, ş tiin d că:
■ — dista n ţa în tre a x ele n ip lu r ilor es te ?i = 600 m m ;
— în ă lţim ea tota lă a elem en tu lu i d e ra d ia tor es te H = 6S 5 m m ;
— lă ţim ea elem en tu lu i de .radiator este 6 = 200 m m ;
— gros im ea elem en tu lu i la b u tu c este g = 6 0 m m .

3. S ă se întocm ească desen u l de execu ţie, la fica ra 1 :5 0 , cu reprezen ta

p la n şi .schemă a corp u rilor d e ra d ia tor d in în că p er ile P 0 5 şi PO tj, lega te
Ioa n a 3 a u n ei in s ta la ţii de în că lzir e cen tra lă cu a p ă ca ldă , cu d is trib u ţie
rioa ră (fig. 6.15).
In s ta la ţia se presu pu ne m on ta tă a pa ren t.
S e va con sidera în ă lţim ea n ivelu lu i h ~ 2,70 m, ia r condu cta de întc
d in su b sol se va p resu pu n e m on ta tă la 0,50 m d e p la fon u l su b solu lu i.

4. S ă se întocmească schema coloa n elor, p en tru coloa n ele d in figu ra 6.:

5. S ă se întocm ească desenu l de execu ţie, la s ca ră , cu rep rezen ta rea îi

şi în sch em ă a celor dou ă corp u ri de ra d ia tor P 0 3 a şi P 0 3 b , d in în că pere«
ce s în t lega te la coloa n a 2 a u n ei in s ta la ţii d e în că lzir e cen tra lă teu apă ca l
d is trib u ţie su perioară. În că p erea P 0 3 în ca re s e m on tea ză ra d ia toa rele se o
p a rter (ved ere p a rţia lă în p la n şi eleva ţie în - ¡figu ra 6.16). In s ta la ţia se pres
m on ta tă aparent.
Tndicaţic. S e va în tocm i în tîi pla n u l con s tru cţiei şi eleva ţia pen tru sc
la o sca ră aleasă (d e exem p lu 1 :50 sau 1 :2 5 ). Se vor d eterm in a dimens
 ______ _ «u i n jn ta in p la n şi p e schemă.
A ces tea se red u c la scară ş i s e tra s ea ză p e d e­
sen. Se trasează p oi coloa n ele şi leg ă tu r ile la
coloane, ţin în d s u .m a d e s p ecificu l in s ta la ţiei. S e
P ® * I ( Pn m ) ta o o desenează fitin g u r ile n eces a re ş i a r m ă tu r ile d e ra ­
dia tor. S e in dică cotele ca ra cteris tice a le elem en ­
telor in s ta la ţiei, p a n tele şi co tele de n ivel.

6. Să se în tocm ea scă , ca v e d e r e In p la n şi in
eleva ţie, schiţa u nu i gru p d e co r p u r i d e ra d ia tor
3.00 r „ 3.00 a lim en ta te d e o coloa n ă , gru p ca r e s e a flă m on ta t
în u na din în că p erile ş colii — cla s ă , a telier , cantină,
L j----- p----- ■ ■ i d orm itor, corid or etc. P e schiţă s e v o r în s crie ti­
* - E e= f= = * — ^ 4 ^ 4 pul, ca ra cteris ticile şi nu m ă ru l elem en telo r fiecă ru i
corp şi dia m etru l coloa n elor ş i a l le g ă tu r ilo r corp u ­
lu i la coloane. S e v o r rep rezen ta , d e a s em en ea , p ie­
sele speciale, fitin g u r ile şi a rm ă tu rile.

In d ica ţie. S e va trasa în tîl' e le v a t ia, cu con du cta

de dus şi întors, corp u rile de în c ă lzir e şi legă tu rile,
Fig. 6.16. vă zu te în pla n ver tica l; se va n ota fe lu l m on ta ju lu i
(a p a ren t sau în grop a t) ş i se vo r în s cr ie elem en tele
d im en s ion a le: s e va în tocm i s ch iţa c5e p la n p a rţia lă , cu zid u l e x ter io r , feres trele,
coloa n ele ş i p o ziţia lo r cotată, n ivelu l pla n ş eelor, corp u rile d e r a d ia to r ş i legă tu ­
r ile lor.

Tab e lul 6.3

E lemente ile radiator din fontă, eu coloane unite, cu secţiune elip tică

Dimensiuni, în m m

T ipul
Nr
e rt . C arac t e rist ic i
*700/3 600.<3 600/2 500/3 ; 500/2 300/3

1 D ista n ţa în tre axele niplu rilor li, î n nun 700 600 600 500 500 309
2 În ă lţim ea totală H în mm 795 695 695 595 595 395
3 N u m ă ru l coloanelor c 3 3 2 3 2 3
4 Lă ţim ea elementului b, în mm 200 200 150 200 159 250
a G rosimea elementului la butuc g,
în mm 60 60 60 60 60 60

7. F olos in d u - s e figu ra ci.10 a— d, se va rep rezen ta p la n u l u n u i n ive l şi sch em a

co lo a n elo r a fe r e n te acestu ia p en tru u na d in orien tă rile cu p rin s e î n a ces te des en e.
S e va în tocm i s p ecifica ţia d e m a teria le d e în că lzir e ş i a rm ă tu rile n eces a re.
In d ica ţie. C la s a se va îm p ă rţi în gru p e d e elevi, r ep a rtizîn d u - s e fie c ă r e i gru p e
u n a lt n ivel, cu o a ltă orien ta re, d in cele patru p revă zu te in fig u r a 6.10.
 /

(
CAPITOLUL 7

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR
DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE

7 ,1 . G E N E R A L IT Ă Ţ I

In genera], pentru a exprima prin desen o anumită concepţie refe

ritoare Ia executarea unor astfel de instalaţii, este necesar să se realizeze
planu l de situaţie al terenului, profilu l în lung al reţelelor exterioare
planu rile de execuţie ale instalaţiei, schema instalaţiei, schemele de mon
taj pentru staţiile şi posturile de reglare, căminele şi punctele de racord
— planu l de situaţie al terenu lu i cuprinde toate imob ilele şi instala
ţiile a căror alimentare cu gaze se proiectează, situaţia terenului .faţă d<
vecinătăţile sale, calea publică şi conducta de distribuţie la care instala
ţia proiectată se va lega. Cind îndeplineşte funcţia de plan coordonator
cazul reprezentării unor terenu ri întinse pe care urmează a se extind«
o reţea publică de distribuţie a gazelor, planul de situaţie cuprinde căii«
publice, clădirile existente sau proiectate, staţia sau sistemul de distri
b u ţie de la care reţeaua proiectată se va alimenta, precum şi instalaţiile
şi u nităţile existente sau proiectate pentru alimentare cu apă, canalizare
canale termice, reţele electrice, linii de tramvai etc., cu reperele princi
pale de orientare (trotuare, faţade ale clădirilor), cote de nivel. în fu nc­
ţie de complexitatea desenului, planu l de situaţie se poate executa 1î
scările 1 : 500, 1 : 1 000; 1 : 5 000;
— profilu l în lung al reţelelor exterioare cuprinde cotele corespun­
zătoare faţă de reperele fixe, pu nctele de intersecţie cu alte reţele, tra
vers ă ri;
— planu rile de ¡execuţie ale instalaţiei de utilizare proiectate (a sis­
temului de distribuţie) sînt reprezentate la scara 1 :50 sau 1 :100 şi cu
prind:
— toate elementele instalaţiei cu cotele, notările şi indicaţiile n e­
cesare execu ţiei;
— toate punctele de consum pentru gaze naturale (sobe de încălzit
maşini de gătit, cazane pentru baie, d iferite u tilaje industriale etc.), pen­
tru care se indică debitul orar de gaz;
— locul armăturilor de închidere precum şi locul robinetelor de in­
cendiu şi de contor, locul contoarelor.
P e plan se mai indică: dimensiunile, volu mu l si destinaţia încăperi­
lor, conductele cu dimensiunile necesare execuţiei, precum şi materialei«
din care sînt executate instalaţiile.
— scher instalaţiei dă o imagine de ansamblu în spaţiu, pe cele
trei direcţii, o. instalaţiei pe toate nivelu rile construcţiei şi se realizează pe
 _____ r> >■ > ui 1 sau pianşee; aparatele
u k consum; arzătoarele cu deb itele lor orare, denu mirea aparatelor de
consum. (
■ în carul instalaţiilor exterioare şi al reţelelor de distribuţie pu b lică
a gazelor, care au un traseu comun cu alte u tilităţi, este necesar să se
întocmească pentru punctele de intersecţie cu alte reţele, pentru tra ver­
sări de căi publice sau căi ferate, de cursuri de apă etc., pe lingă desenul
în plan, şi profilu ri transversale, iar la nevoie profilu ri longitudinale,
cotate corespunzător faţa dp repere fixe, adică secţiuni prin plane p er­
pendiculare pe traseul conductei, respectiv in lu ngu l ei.

7.2. R EP R EZE N TĂ R I C O N V E N Ţ IO N A L E

Instalaţiile de gaze combustibile exterioare şi interioare se reprezintă

pe planu ri şi în scheme pe baza p rin cipiilor generale şi a regu lilor de­
senului proiectiv, cu particu larităţile caracteristice, folosind semnele con­
venţionale standardizate, conform normativu lu i I 6-86 (tab. .7.1.).
O deosebită atenţie trebuie acordată reprezentărilor în plan şi schemă
a schimbărilor de traseu, ra mificaţiilor condu ctelor care urcă sau coboară
pe verticală (poz. 3 . . . 6 din tabelul 7.1).
D e exemplu , semnul de la poziţia 3 (tab. 7.1) indică poziţia condu c­
tei orizontale pe direcţia verticală la 1,20 m deasupra pardoselii fin ite
a încăperii ş i la 1,80 m sub nivelu l plafonu lu i, rezu ltînd înălţimea încă­
perii la 3,00 m. La dreapta desenului în plan se află reprezentarea in
perspectivă axonometrică oblică a condu ctei care traversează întîi zidu l ex ­
terior şi apoi, conform sensului de scu rgere a gazu lu i indicat prin săgeţi
pe desen, plafonu l şi podeaua încăperii.

7 .3 . ÎN T O C M IR E A S C H E M E ! IZ O M E T R iC E

Pentru o reprezentare completă a u nei instalaţii de gaze comb u sti­

bile, în afara reprezentării în plan orizontal a nivelu lu i respectiv, se rea ­
lizează şi o reprezentare a instalaţiei folosind una din metodele p roiec­
ţiei axonometrice, oblică frontală sau ortogonală, în varianta izometrică,
frtetode Ce se deosebesc numai după u nghiu rile pe câre le'fa c înti-e ele d i­
recţiile a xelor de coordonare şi faţă de planu l de proiecţie a*I desenulu i.
In înod cu rent, se întocmeşte schema instalaţiei pe principiu l perspectivei
cavaliere (ob lice) izometrice, cu punctul de vedere în dreapta sau in stingă,
adică du pă sensul în care se dezvoltă instalaţia fa ţă de branşament sau
faţă de . pu nctu l ei de plecare, ob servatoru l p rivin d din afara clădirii.
Cînd schema se întocmeşte după o instalaţie existentă, se nu meşte
releveu.
Pentru claritatea şi simplificarea desenului se consideră instalaţia în
întregime desprinsă de construcţia pe care o deserveşte, imaginînd d i­
recţiile principale ale clădirii (lungime, înălţime) paralele cu axele o x ,
oy şi oz ale sistemului de referinţă ales.

366
 (conform cu N orm a tiva ! 1 6 -

Nr. De n um ire a Semnul

c rt .

In s la la lii
Conducte de instalaţii interioare de gaze:
proiectate

{ existente

se înlocuiesc, se suprimă

subterane
se suprima

Contoare: CZ3 CZJ

a — volu metric;
b — volu metric cu înregistrator
G
a

Conducte care urcă şi coboară (b ifu rcare verticală)

5L
Conducte:
a — care urcă; M
6 — care coboară.

In jecţie de jos .
 z:

/ j
Conducte carc vin:

a — de jos şi continuă să uree:

) a
b — de sus şi continuă să cob oare.

/.!
}
5
b

A parate dc utilizare
V/irV<y'«-
în că lzitor d c apă
L l J !A

Maşină de gă tit cu n ochiuri şi cu ptor r , fără

racordarc la coş (flacără lib eră); reşou cu n

o
o
m | <¡> R

o
ochiu ri

Sobă de teracotă sau de zid

0 0 S*
10 Cazane de b a ie din tablă:
— de presiune; 0 £8
— ob işnu it. O

11 Cazan (cotlon ) pentru rute

g >- CR

12 Crematoriu f o l Cr

In figu ra 7.1 este reprezentată instalaţia ele u tilizare a gazelor com­

bu stibile natu rale la o sobă de teracotă, dintr- o cameră de locu it, prin:
plan (fig. 7.1, a), secţiune verticală (fig. 7.1, b ) , pentru a pune în evidenţă
cotele de înălţime ale traseului respectiv ale punctului de consum, şi
schemă izometrică (fig. 7.1, c) cu pu nct de vedere în stînga, care se exe­
cută pe itoate cele trei direcţii la aceeaşi scară cu planu l şi secţiunea ver ­
ticală. Pentru a uşura citirea desenu lu i şi întocmirea schemei izometrice,
s-au figu ra t pe plan şi în schemă axele de coordonate.
Execu ţia schemei (fig. 7.1. c) se începe de la robinetul R şi se con­
tinuă paralel cu axa oy , strâbătind zidu l încăperii pînă la punctu l B ;
aici conducta urcă pe verticală pînă la 25 cm sub plafon (fig. 7.1, b); lu n­
gimea reală a condu ctei verticale B — B ' este de 2,55— 0,45=2,10 m ; ea
se desenează pe schemă redusă la scară (folosind scara grafică).
Traseu l continu ă apoi. la acest nivel, orizontal — deci paralel cu
axa oy — pe o lu ngime B r— C , măsu rată pe plan. In punctul C condu cta
îşi schimbă direcţia, paralel cu axa o x, pe o lu ngim ’•— D egală cu aceea

1fi»
 F i g . 7.1. R e pre z e nt are a inst alaţ ie i de gaz e n at urale d i n l r -o În c ăpe re :
a — p la n ; b — s e cţiu n e v e rtic a li; c — s che m ă in p e rs p e c tiv i ca v a H cră iz o m e trlcă

din plan; în punctul D coboară pe verticală, paralel cu axa or, pînă

punctul D ', la cota +0,35, deci pe o lungime de 2,55— 0,35=2,20 m, ca
se reduce la scara desenului. în punctul D ' conducta se îndreaptă sp
sobă, pe direcţia o y, avînd montate pe această porţiune cele două robine
şi arzătoru l de gaze.
Schema unei instalaţii destinate execuţiei (v. fig. 7.1, a, b, c) se con
pletează cu cotele elementelor dimensionale (diametre, lungimi etc.
Dacă pe schemă este posibil să apară conducte sau puncte de consui
suprapuse, pentru a evita unele neclarităţi se admite desenarea unc
porţiu ni de traseu cu lungimea diferită puţin de lu ngimea exactă, re
zultată din reducerea la scară, sau so pot schimba unghiurile între axei
de coordonate (în specia] cînd instalaţia este desfăşurată mult pe ver
ticală).

7.4. R EPR EZENT AR EA INST ALA Ţ IEI DE GA ZE NA T UR A L E D I N CL A DIR !

IG 9

în figu ra 7.2, a, b şi c este reprezentată parţial instalaţia de alimen­

tare cu gaze mibustibile naturale a unor apartamente dintr-o clădire de
locu it cu parter, etaj şi mai mu lte intrări.
 F ig . 7.2. R ep r e ze n ta r e a in s ta la ţie i d e g a ze n a tu r a le :
a — pla n p a rte r ; b — pion e ta j cu re n t; c — tche m a coloa n e lo r.

M intre jwginlle 170 - m . ţ> c ,ş . / 7 0 - / 1 - /

 tru gătit la bu cătării sînt prevăzu te maşini ^ .tit, ia r la oai sint mon­
ta te cazane de b a ie . obişnuite, toate fiind imentate p rin conducte cu
gaze comb u stib ile natu rale,- figu rate pe plan ff semnele lor conven­
ţionale (v. tab elu l 7,1).
Instalaţia este reprezentata prin următoarele desene:
— planu l parterulu i, la scara 1 : 50 (v. fig. 7.2, a);
— planu l etaju lu i, la scara 1 :50 (v. fig. 7.2, b);
— schema instalaţiei, la scara 1 : 50 (v. fig. 7.2, c).

7 .4 .1 , P L A N U L P A R TER U LU I

Pe acest, plan (v. fig. 7.2, a) sînt figu i'ate încăperile cu destinaţia lor.
Pentru fieca re încăpere în care se montează aparate de u tiliza re a gazelor
natu rale se înscrie volu mul încăperii în metri cubi.
Folosirea gazelor este permisă numai în spaţii b ine ventila te, cu asi­
gu rarea debitu lu i minim de aer necesar arderii şi asigu rarea evacuării
totale, fără riscuri, a gazelor de ardere, conform articolu lu i 8.38— 8.50
din N P G N 16— 86; de aceea, toate încăperile în care se montează aparate
de u tilizare, a gazelor naturale vor fi prevăzu te cu feres tre spre exterior,
a căror su prafaţă totală minimă va rezulta din raportu l 0,05 m 2 fereastră
p e metru cu b de volu m de încăpere. Volu mul încăperii în care se in­
stalează aparate consumatoare de gaze trebuie să fie de cel pu ţin 18 m3,
ia r pentru bucătării, oficii ele., de minimum -4,5 m3. Pen tru volu m e mai
mici, aparatele consumatoare de gaze vor trebu i să fie racordate la coş.
Traseu l instalaţiei, reprezentat, prin linie continuă, începe de la ro­
b inetu l aşezat la intrare — prin care instalaţia interioară a abonaţilor
se leagă cu postu l de reglare (v. fig. 7.2, c) şi branşament.
Condu cta cu D n 85 mm, pe faţa intrării A , se ra m ifică în două ra­
mu ri, şi anu me: o ramură pleacă către intrarea B , care nu este desenată
p e figu ră, şi o altă ramură avînd D „ 50 mm, care străb ate zidu l exterior
a l constru cţiei la intrarea A , intră în clădire şi prim u l hol al acesteia.
U rmează o nouă străbatere de zid interior şi trecerea în al doilea hol. în
pu nctu l A săgeata indică urcarea coloanei la etaj, dar în acelaşi tim p din
acest punct pleacă două derivaţii cu D, 20 mm, fieca re deriva ţie alimen­
tând cîte u n apartament prin contoru l respectiv, montat lîngă intrarea
fiecă ru i apartament.
P e plan se observă intrarea conductei de gaz in partea stingă a con­
toru lu i, ia r ieşirea conductei, care transportă gazu l spre consumator, în
partea dreaptă a contorului, socotind ob servatoru l aşezat în faţa con­
toru lu i.
Tra seu l instalaţiei, reprezentat prin linie continuă groasă, în interio­
ru l apartamentu lu i figu rat pe desen, este aparent pa ra lel cu pereţii, la
1 . . . 3 cm de la peretele respectiv.
D e la contor la punctul B , diametru l conductei este tot D n 20 mm
spre dreapta, către punctele de consum. în punctu l C este o nouă ra­
m ificaţie către bucătărie, cu D „ 10 mm, cameră şi baie, cu D „ 15 mm.
C onform indicaţiilor normativu lu i, cob orîrile condu ctei la fiecare
pu nct de consum se figu rează convenţional pe 'in p rin cîte un mic cerc
.3,1*4 n căaopita desenată înclinat la 45°C, cu vL^ u l înspre partea de jos
m vu VI U i a , I_ u i c a j J U t i i d I U I a i v i c U U r U l U l respectiv.

- jjlan nu sînt figu rate lu ngimile traseelor, pentru a nu

desenul ţ -ţa ce se poate vedea clar pe schema izometrică) de ase m e
nici debiwi. maxim de gaze ce se poate transporta pe fiecare porţi
de conductă în metri cubi pe oră; pe desenele de proiect ele vor fi
trecute.
Traseu l conductei se termină in vecinătatea punctului de cons
prin unul sau două organe de închidere (după cum prevede normativi
vigoare), al căror diametru nu este înscris pe plan, deoarece fieca re
b inet are aceeaşi mărime ca şi conducta pe care este figu ra t şi p e <
o deserveşte.

7 .4 .2 . P L A N U L ETA JU LU I

Acest plan nu este în totalitate identic cu planul parterului, inst

ţia acestuia este reprezentată in figu ra 7.2, b. Din punctul A ', deri\
din dreapta, de 25 m m ,' alimentează, prin doua contoare, două apa
merite. Pentru fiecare apartament în parte elementele instalaţiei
identice cu cele de la parter (diametre, lungimi, debite).

7 . 4 3 . S C H E M A IN S T A L A Ţ IE I

Această schema este întocmită la scara 1 :50, folosind semnele i

venţionale conform normativu lu i 16— 86.
Aceasta schemă cu prinde: dispoziţia aparatelor de consum; di
ziţia de aşezare a contoarelor; traseul conductelor cu indicarea diametr
şi a lu ngimii fiecăreia, a debitelor orare de gaze, cumulate intre c
ramificaţii consecutive; locul şi dimensiunea nominală a fiecăru i rob
(identic cu al conductei pe care o deserveşte);.traversările prin ziduri
planşee; poziţia arzătoarelor cu debitele lor orare.
D esenul se citeşte cer cetind în acelaşi timp planul şi schema in
laţiei care alcătuiesc un singur tot în operaţia de citire a unei instal
Pe desenul din figura 7.2, c este reprezentată şi schema de montare ]
tru postul de reglare al clădirii.

jp « ./* * * /' f '4 - ' ***$ ■ (-* - f iS f / ¿-b /¿ V '

7.5. REPR EZENT AREA ST A f l i L OR DE R EGL A R E A PR ESIUNII GA ZEL O R

S taţiile de reglare a presiunii gazelor sînt constituite din totalit

conductelor, aparatelor, armătu rilor şi: accesoriilor amplasate într-o
dire separată, prin care se face reducerea şi reglaren presiunii gaz
şi eventu al măsurarea deb itelor de gaze naturale combustibile.
S taţiile pot funcţiona cu o singürá treaptă, două trepte sau
multe.
Repre itarea elementelor componente se face conform princip
generale d t întocmire a desenului pentru instalaţii u tilizmd semnele <
 4 — c o n d uc t ă d i n ţ e a v ă r t ă f i le t at ă l a am be l e c a­
m w /m pe t e , c u l u n g i m e a d e 2 v ( ;
-Î 2 5 — m uf ă s t î n g a -d r e a p t a ;
-7 6 — buc at ă d e ţ e a v ă c u un f i l e t l a un c apăt , c u l u n ­
g i m e a d e 40 c m ;
7 — t ub d i n P V C — U, c u D 50 sau D 75 m m , c u l u n g i ­
-6
m e a d e 194 c m , c u m uf ă;
8 — c o m p e n sat o r d i n P V C -U , c u D 50 sau D 75 m m ,
V
li p i t în p i e sa d e c urăţ i re ;
x, 12
9 — p i e să d e c u r ă ţ i r e c u D 50 m m sau D 75 m m l i p i t ă
to î n t ubul d i n P V C -U c u D 50 sau D 75 m m ;
wm km 2 3 vm m & 10 — buc at ă d e ţ e a v ă d i n P V C -U c u D 50 sau D 7 5 'm m ,
F i g . 5.33. N o d sa n i t a r c u lu n g i m e a d e 65 c m , li p i t ă î n ram i f i c aţ i e ;
p e n t ru b u c ă t ă r i e si m - 11 — ram ific aţ ie d i n P V C — U d e 50°— 60°— 70° s a u d e
n l o r l r o n n + 5

75°— 60°— 67°;

12 — c o n so lă c u c l e m e şi b r i d e p e n t ru a s a m b l a r e a n o d ului, c u u n c ap ăt p e n t ru i m - .
puşc at , i a r c u c e lălalt c ap ăt p e n t ru f i x a t î n z i d ;
13 — i n e le d i n P V C m e d i u c u D 50 sa u D 75 m m , f un c ţ i e d e d i a m e t ru l sc urg e r i i ,
c are se i n t r o d u c p e t ub d up ă .ce a u f o st î n c ălz it e ;
14 — brăţ ară de 40 mm s a u 65 m m , f un c ţ i e Ide d i a m e t r u l c o n d uc t e i jde s c u r g e r e ,
m o n t î n d u-se în t re d o uă i n e le c are si n t l i p i t e p e ¡tub. In ac e st f e l s e f o r ­
m e az ă d o uă p u n c t e f i x e p r i n if i x are a b r ă ţ ă r i l o r î n z id.

5. î n f i g u r a 5.34 e st e re p re z e n t at ă o d e r i v a ţ i e p e n t ru buc ăt ăr i e c u sp ă l ă t o r şi
bat e ri e st at iv ă.
Se c e re să se re p re z i n t e d e t ali i le d e e x e c u ţ i e l a sc a r a 1 :1 0 , sub iforxnă d e
v e d e ri î n p l a n şi se c ţ i un i ; p e f i g u r ă s-a u f o l o s i t n o t aţ ii le :
1 — buc at ă de ţ e av ă din P V C -G , fcu D 20 (mm, c u l u n g i m e a d e 53 c m , a v î n d
o c u r b ă d e 9 0° şi un a d e 45°;
2 — m u f ă d i n P V C -G , cu D 20 m m , c u f i le t , î n şurubat ă l a n i p l u c u D 15 m m ;
3 — n ip lu c u D n 15 m m , î n şurubat l a r o b i n e t u l d e t re c e re c u D n (15 'm m ;
4 — r o bi n e t d e t r e c e re c u D n 15 m m ;
5 — n ip lu c u D n 15 m m , î n şurubat î n m u f a c u f i l e t c u Dn 20 romi;
6 — m u f ă d i n P V C -G c u O 20 m m , c u f i l e t , l i p i t ă p e ţ e av a c u D n 20 m m ;
7 — buc at ă d e ţ e a v ă d i n P V C -G , c u D 20 m m , c u lu n g i m e a d e 35 c m ; a v î n d o
c u rbă l a 45° c u l un g i m e a d e 3.2 c m ;
8 — m u f ă d i n P V C -G , c u D 20 m m , c u f i le t ;
m

F ig . 5.34. D e r i v a ţ i e p e n t ru bu c ă t ă r i e c u sp ălăt o r şi ba t e r i e st at i v ă.
IV — nipi. i c a t , c u D n 15 ¡mm, c are se în şurube az ă în t e ul d i n c o lo an ă, ■
num », a t ru c o lo an a d e sc urg e re din P V C -U , c u D. 75 m m ;
11 — c o t z iiic^c, c u O n 15 m m , n r. 90, î n şurubat i n n ip lu;
12 — buc at ă d e ţ e av ă z incat ă, c u D n 15 m m , c u lun g im e a d e 7 c m , p e n t ru ]
c u D n 50 m m şi de 10 cm lun g im e , p e n t ru P V C -U c u D 75 m m , 1
l a a m be l e c ap e t e (fi i n d v a l a bi l e p e n t ru m o n t are a de ri v aţ ie i ap are n t e i
d i n be t o n , i a r în c az ul î n c are se m o nt e az ă îng ro p at ă î n z id d e căi
l u n g i m e a c re şt e c u 3 c m );
13 — c o t z inc at , c u D n 15 m m , n r. 00, î n şurubat în bucat ă de ţ e av ă, c u D n 1
14 — buc at ă d e ţ e av ă, c u D n Î 5 m m , file t at ă l a ¡am bele c ape t e p e lun g i ri
30 cm, î n şurubat ă î n cot;
15 — r o bi n e t d e t re c e re ) cu D n 15 m m , în şurubat î n buc at a de ţ e a v ă cu D n 1
IU — buc at ă d e ţ e av ă z incat ă, c u D n 15 m m , c u lungim e a ide ¡22 c m , fi le t
a m be l e c ape t e , î n şurubat ă I n cot ;
11 — c o t z i n c at c u D n 15 m m , nr. 90.

6. In f i g u r a 5.35 se re p re z in t ă un no d san it ar pe nt ru bai e sim p lă. Se

să se re p re z i n t e d e t ali i le de e x e c uţ ie , l a sc ara 1 :10 , sub fo rm ă d e v e d e r e îi
şi se c ţ iun i; p e f i g u r ă s-au fo lo si t no t aţ i ile :
1 — m u f ă st în g a— d re ap t a g alv an i z at ă, c u D n c uprin s Înt re 20 m m şi 40 m n
face legătura între nodurile dintre etaje;
2 — ţ e a v ă g alv an i z at ă, c u D n c up ri n s înt re 20 m m şi 40 m m , c u (file t l a (
c ape t e , av î n d l un g i m e a d e ¡200 c m ;
3 — t e u galv an i z at ,. c u D n c up ri n s în t re 20 m m şi 40 |mm, î n şu r u ba t In
4 — ţ e a v ă g alv an iz at ă, c u D n c up ri n s î nt re 20 m m Îşi 40 prim, c u u n f i le t ,
l u n g i m e a d e 75 c m ;
5 — t u b d i n P V C -U , c u D 110 m m , c u’ lun g i m e a d e '163 (cm, c u ¡m ufă;
6 — c o m p e n sat o r d i n P V C -U , cu D 110 m m , li p i t în t ub d i n P V C -U ,
110 m m ;
7 — t u b d i n P V C -U , c u ■ £> 110 m m , c u m uf ă şi lun g i m e a.d e 70 c m ;
8 — r am i f i c aţ i e d i n P V C -U , c u D 110— 110c— 67°;
 F i g . 5.36.

9 — t ub d i n P V C -U , cu D H O m m , jcu, l u n g i m e a ţde 21 c m , c î n d si f o n u l d e p a r ­
d o se a l ă se p r i n d e p e d e a s u p r a p lăc i i , ş i d e 30 ¡cm, d n d si f o n ul d e p a r d o ­
se ală se p r i n d e p e s u b p l a c ă ;
10 — r a m i f i c a ţ i e d i n P V C , c u D 110”— 50°— 67°;
11 — t e u d i n P V C -G f ă r ă f i le t , (cuţ D ¡ 2 5 ... 50 m m , li p i t l a ţ e av a d i n P V C ;
12 — re d uc ţ i e d i n P V C -G , c u D 2 5 . . . 5 0 . . . 20 m m , l i p i t ă în t e u;

13 — ţ e av ă d i n P V C -G , c u D 25 . . . 3 0 m m , c u l u n g i m e a d e 195 c m ;

14 — ţ e av ă d i n P V C -G , c u D 25 . . . 50 imm, c u l u n g i m e a dei 75 c m ;
15 — c o n so le d i n o ţ e l -b a l o t d e 3 0 X 4 c m .

7. Să s e e x e c ut e , la sc ara 1 :2 0 , d e t aliile it ipiz at e d i n ¡fi gura 5.24, f o r m î n -

du-se g r u p e d e e le v i .

8. S e c e re să s e re c un o asc ă p ă r ţ i l e com po nente ale f i e c ă r u i t rase u işi s ă se

înt o c m e asc ă l e g e n d a i u i — c u 'se m n i fi c aţ ia f i e c ă r u i r e p e r — sa u t abe lul d e c o m ­
po ne n ţ ă a l d e se n ul ui , f o l o s i n d n um e ro t are a r e p e r e l o r d i n sc h iţ ă ( v . f i g . 5.36).
I n d i c aţ i c . ,C o n sult în d la ne v o ie ) st an dard e le , cu se m n e le c o n v e n ţ i o n ale i n d i ­
c at e î n ac e st c ap i t o l, se ide nt ific ă fie c are re pe r î n t o c m in d u-se t a b e l u l de c o m ­
ponenţ ă.
 (

REPREZENTAREA^ I M B B n a W I H I I I I I B I I I iI M N

6 .- » — in i i i w i n i r n i n i ii m v ii

In tab elu l 6.1 sînt t z — ■ i m ■ ■ w n ■ i m - r r - r r - m n — ■ —~rrtT«rrnr

condu ctele care transpo- jm z tă i ă

6 .2 . R E P R E Z E N T A R E A ,- ;.- ;- vi52S 2S

6.2.1. R. 3EEETPRi 1* : _ ; Î I I T T 1 T H T H U I W U iX IX i
DE 'M O * — jîim - r r > * v v w v v v v * v w v ^ ^

Instalaţiile de .inc
scheme, secţiu ni) p rin = s ei ztr. m iin îE
flu ide, precu m şi prin j . - r x 'r im »~ ; r .irnr:
activitate, conform p r i r » _ « z r ij r r r ~ : : r i: r x m u T o c x x x » o o e c n p ii:
Conductele, fio ccn d i . . : i m n K i mr u
corpu rile de încălzire, s e l a m t t i n — ;— :— r n ---------m n n
cu loare roşie), dacă în c: e ir ^ c n x o c w o o o o a o c w o o o o « o » o o o x p
lin ie întreru ptă m ijlo c - ■ e . >n t • OMW 11 ' '
condu cte de întoarcere a f- r iii - - - - - - - - - T îfif
Cotarea se rea lizea .: =â ..................' Î TTTT
(fig. 6.1) sau înscrierea - -- ---- - —---- * 11 * * S.S
li metri, atunci cînd coa '■ lŢ-1-UPntT-TJ.TJUfU
pentru constru cţii (fig . S2S2S2!
C oloanele se p r e z ix r - i» _ tă j j j L j __ ^ . i ă ă i
cerc un cerc mic îngu s
întoarcere, u n cerc m i’ f l I IN H W IH if HllilHB I t «HHHI
albastru.
In tab elu l 6.2 sin. Tt tf 8« ■ f l I U TT1H1MK I I I T
schemă, conform S T A S l « : * « 8 8 8 8 B S H S B S 8 8 a B S 8 8 8.8
P.,adiatoarele sînt c ^ ^ r !'5T7 TT TF T T T ¥ F B rrr
elemente prin niplu ri. * * — * . ‘i ~wnn L i i i v r i T m r a f i r -r— m h k j
radiator sînt date în i ■ T. * ft f c A f t A \ A . A . Ă / W V V * A A . A

prin cîte u n dreptu n g

pe baza dimensiu nilor* )00. G
caldă şi în portocaliu
se desenează în negru ,
pa ra lel cu zidu rile pe
 .umil ţi culo ri co nv enţio nale pentru conducte e v " ansp o rtă fluid e
(extras din STA S 185/ 1-B9; \
Se m ne c o nv e nţ io nale

Sn planuri
Wr. generale (Denumirea
'crt. Destinaţia conductei în planuri de situaţie, c ulo rii
de specia­ planuri coor­ convenţionale
litate donat oare
sau planuri
'■ comune

Inst alaţ ii de încălzire centrală

1 Conduct ă de apă caldă de r roşu aprins

ducere

2 Co nduct ă dc apă caldă de albast ru

întoarcere

3 Conduct ă de apă fierbint e de roşu închis

ducere — — —~ A F ------

4 Conduc t ă de apă fierbint e de v iolet

■ O* -0- — AF—
înt oarcere

5 Co nduc t ă dc abur — X— X — porto caliu

6 Co nduc t ă de condensat v e rde

7 Co nduct ă de dezaerisire sau de cafeniu

adm isie a aburului — ------------ --------------------

8 Conduc t ă de golire (C G ), dre­ -

CG
naj (C D ), preaplin (C P )
CD

9 Co nduc t ă de siguranţă a t ra­ roşu aprins

seului de ducere -

10 Co nduc t ă de siguranţ ă a t ra­ albast ru

seului de întoarcere

11 Co nduc t ă de aer com prim at r. r galben

O bservaţii. L it e re le marcat e pc seninele convenţionale reprez int ă iniţialele conduct elor re spec tiv e
sau ale fluidului t ransportat . P ent ru diferenţierea conduct elor cu aceeaşi de st inaţ ie ,
dar av î n d param e t ri dife riţ i, se pot face no t aţ ii suplim ent are, ca, de exem plu: 6 bar,
8 bai-, 1D 95°C, I 75°C.

• ducere

■ întoarcere
1 0 2 * 3 ,5

o Coloanălntiorcere — g » ----- « L « t
F ig. 6.1. R e p re z e n t are a ş i cot a­ Fig. 6.2. C o t a r e a se c ţ iun i lo r
re a c o n d uc t e lo r: re d u se a c o n d uc t e lo r.
a — in p le n ; b — in schemă,
tS ~c
 Semne convenţionale pentru instalaţii de Inc ăliîre centrală
(extras din ST A S 105/4-84)

Nr. Semne co nvenţioni

crt. D en u m irea
In p la n In s<
0 1 2

I. Corpuri de încălzire

1 Ţ c av ă încălzit oare netedă, orizontală 1 T 0 - n x l- $

/
r V - n x t- d
2 Ţ e av ă încălz it oare netedă v ert icală I
© J

3 Serpentină de încălzire din ţ eav ă netedă

O - ------------- c z
R O - n x l- t
4 R egist ru de încălzire din ţevi netede orizontale n ix l- 4
o ----- ------ o 4 =
R V - n x l- d
5 R egist ru de încălzire din ţ ev i netede verticale n ix l- < fi
m

Ţ e av ă încălzitoare cu aripioare 7 Â - n xlxs - $

6
H =~==~=3 <

R adiat o r din font ă, oţel, sau convectoradiator h

7
t ip panou (C R P ) n ~mc
c t ' ....;..i c

8 Convector cu mască
E
N otă: l — lungimea ţ ev ii, în mm; h — Înălţimea Intre axele niplurilor, in mm; s — s
de încălzire a unei ţevi, In ms.

I I . A ([regate şl aparate producătoare sau schimbătoare de căldură

(extras din ST A S 185/5-89)

1 Cazan de ap ă caldă ori fierbint e cu combusti­

bil solid (S ), lichid, ( L ) , sau gazos ( G ) s

2 Cazan de abur cu combustibil solid (S ), lichid

(/-), sau gazos ( G )
F f
 1 3

O B S E R V A Ţ I E — L a cazane se notează. tipul <ie c um buslibil in int eriorul semnului

c o nv e nţ io nal al caz anului

I I I . A gre gat e şi aparate peniru iteptasarea îluide lo r

1 P o m pe : ( O l
a — c ent rifugală;
b — cu piston. o b

2 P o m p ă m anuală r {

3 Ej e c t o r

4 Com presor de aer

5 Ve nt ilat o are :
a — cent rifugal; — ©
b — axial.
a b

J . — JL.

C P o m p e de căldură:
a — cu abso rbţ ie
b — c u amestec.
♦
a b
 Proiecţia c- ^du etelor de le­
gătură în pla, suprapune, t h lO J Oi» VIO ,*» t * & *
motiv pentru care pe plan apare te r - - —
desenată nu mai conducta de SCWflWtfJí HS
legătură de du cere, trasată cu ’2XW it
i j4S?y
linie continuă groasă. Totuşi, se '¿.ra Wj
admite convenţional ca aceste
¡S-60M
conducte să se traseze distinct, M •* fir.*c rt.3~
decalat una faţă de alta, prin -\\ tó»* ' \s •îi»*'
pŞC pl an r
trasee paralele. Pe conducta de Q¿0 0*10 C n 'í
ü,?1
iegătură de ducere se montează
un rob inet cu ¡ventil de dublu
reglaj care se va reprezenta, atit K-77Í/Í r 1
¿M
&0 ,-j¿
j l
in plan, cit şi în schemă prin /T
semnul său convenţional & 2S-.
<fjg. 6.3). EKB SCHM I V »i
¿VJ 55?^Si? i
J
In fu ncţie de poziţia corpu­ J&5*■ I
lui de radiator faţă de coloane,
legătu rile dintre ele se repre­
fe-774'*
zintă astfel: ir;
0*2S D ifí
r.vV
— dacă amb ele coloane — pl a n u
dus şi întors — se află de acee­ C i< j
aşi parte a corpu lu i de radiator,
iar intrarea şi ieşirea agentu­
lu i încălzitor în corp se găsesc
şi ele pe această parte, legă­ ;Af|
Ort-c c i;*?!
tu rile în plan şi în schemă se VW»'!-* 306
reprezintă ca în figu ra 6.3, a; *50CW
— dacă ambele coloane se
r -r - ,
găsesc de aceeaşi parte a corpu­
lui de radiator, dar mediu l în­ .'C<5
}£ M I
călzitor intră într-o parte a 0.
acestui corp şi iese de cealaltă
parte a lu i, legătu rile se repre­
F ig . 6.3. L e g a r e a c o rpuri lo r d e rad i at o r
zintă ca în figu ra 6.3, b;
coloane.
— dacă coloana de ducere
se află de o parte a corpului
de radiator, iar coloana de întoarcere de cealaltă parte a lui, legăturii
în plan şi schemă se desenează ca în figu ra C.3, c; .
— dacă corpu l de radiator este legat la conducta de distribuţie o:i
zontală, care se află la nivel apropiat de al cazanului, cum SC Î ntî mplă
subsoluri, legătu rile se reprezintă ca în figu ra 6.3, d; conducta de întoa
cerc se poate afla, uneori, şi sub corpul radiatorului (fig. 6.3, e şi f ).
P e schemă, conductele de legătură se trasează înclinat, corespuns
tor sensului de circulaţie a apei calde; legătura de ducere coboară sp
radiator, ia r legătu ra de întoarcere coboară spre coloană, aşa cum se a:l
trasate în figu ra 6.3, întocmită in ipoteza instalaţiei cu apă caldă. Cîi
m ediu l încălzitor este aburul, legătura de ducere se trasează ureînd sp
radiator sau m o direcţie orizontală, iar cea de întoarcere coborînd sp
/ 5 ‘
 _____ «A w v v tţA i u x a i c i i ^ l U -’

n a le:
— pe desenu l în p]an şl pe schema coloanelor *>... înscriu diametrele
coloa n elor şi ale ra m ifica ţiilor de ducere şi întoarcere, care fa c legătu ra
coloa n elor cu radiatoru l, şi dimensiunea nominală a ventilu lu i, care în
m od cu rent este aceeaşi cu a ramificaţiei pe care este aşezat (v. fig. 6.3J_;
— fieca re corp de radiator se cotează sub formă fracţionară;.la nu mă­
ră tor se înscrie nu măru l de elemente, tipu l lor (distanţa între a xele[n iplu -
rilo r ) şi nu măru l de coloane; la numitor diametru l nom in a l.a l rob inetu lu i
cu ven til; astfel, fra cţia ^ din planul şi schema reprezentată.în fi­
gu ra 6.3, a rep rezin tă un corp de radiator alcătu it din 10 elemente, de
tip u l cu coloane lib ere, avînd distanţa între niplu ri de 624 m m şi 4 co­
loa ne; rob inetu l cu ven til este de 10 mm. Pe plan, această notaţie fra c-
ţionară se scrie în a fa ra zidu rilor clădirii, iar pe schemă, deasupra drept­
u nghiu lu i ce reprezin tă corpul de radiator;
— pe plan şi în schemă, 3a fiecare corp de radiator se notează sarcina
sa termică, adică deb itu l de căldură în waţi, care s-a calcu lat că treb u ie
să - l cedeze radiatoru l, pentru a se realiza în încăperea în care a fost p re­
vă zu t starea de în că lzire (temperatura) necesară; astfel, pe corpu l de radia­
tor din figu ra 6.3, a este înscrisă sarcina termică 1 220 W ;
— pentru a se stab ili cu uşurinţă, la execu ţie, încăperea sau locu l de
aşezare al fiecă ru i radiator — sau corp de încălzire în general — se a tri­
b u ie acestora, în schemă, cîte un indicativ care se înscrie pe dreptu nghiu l
ce îl reprezintă -— S pentru subsol, P pentru pa rter şi E pentru d iferite
eta je, u rmat — la fieca re nivel — de nu măru l!de ordine al încăperii, care
es te a trib u it şi n ota t pe planu rile de arhitectură, încă de la întocmirea
proiectu lu i de constru cţie.
D e exemplu , u n sistem de notaţie ar fi întocmit a stfel:
— la subsol —- S 01, S 02 . . . S 12, S 13 ..
— la parter — P 01, P 0 2 ,... P 12, P 13 . . . ;
— la etaju l I — E 101, E 102, .. . E 112, E 113 ..
— la etaju l II — E 201, E 202, . . . E 212, E 213 ___
C onform acestei notaţii, radiatoru l din figu ra 6.3, a .s e află montat la
p a rter în camera cu nu măru l 6, cel din figu ra 6.3, b la eta ju l l,.în camera
cu nu măru l 15, cel din figu ra 6.3, c, la etaju l 7, în camera cu nu mă­
ru l 8.
D acă într- o în că p ere sînt mai mu lte corpu ri.de încălzire, ele se pot
deoseb i adău gind indica tivu lu i încă o literă din alfa b et; de exemplu
(fig. 6.3, c), cele dou ă corpu ri P 08 a şi P 08 b, a fla te la parter camera 8.
P e plan, sub nu m ăru l de ordine al fiecărei încăperi, se înscrie şi tem ­
peratu ra , în grade Celsiu s, ce trebu ie realizată în încăpere, temperatu ra
s ta b ilită la proiecta re, pe baza căreia s-a dimensionat radiatoru l (de exem ­
plu , . C elela lte tipu ri de corpu ri statice de încălzire, cum sînt con-

vectoa rele, regis trele, serpentinele sau ţevile încălzitoare, se prezintă în

p la n şi schemă prin semnele convenţionale cuprinse în tab elu l 6.2• ele vor
 T V - 2 X 5 0 - 2 ,5 m

ÏÏF Œ W m T

F i g . 6.4. R e pre z e n t are a re g i st re lo r şi a ţ e v il o r înc ălz it o are

i n schem ă.

ii notate cu indicaţiile dimensionale — diametru l ţevilor ce le compu:

şi cotele de gab arit necesare.
Pentru exemplificare, în figu ra 6.4 s-a reprezentat în schemă un
gistru cu ţevi orizontale şi o grupă de două ţevi verticale de încălzire.
R g 5 —7 0 x 3 — 1.5
gistru l este cotat: ceea ce reprezintă u n registn
1 4S0— V 15—R G 10
şase ţevi orizontale, avînd diametrul exterior de 70 mm şi grosimea
rctelu i de 3 mm, în lu ngime de 1,5 m, eu o sarcină termică de 1 48C
prevăzu t cu un rob inet cu dublu reglaj cu D „= 15 mm şi un robine
golire
°
de 10 mm. Ţevile
T
încălzitoare netede sînt cotate: ftfin
---- i_rr2x5?
o ia tdi

ceea ce înseamnă două ţevi verticale cu D „ ~ 5 0 mm, cu lungime,

2,5 m, cu o sarcină termică de 680 W , prevăzu te cu un teu de reglaj
cu D „= 1 0 mm şi un robinet de golire RG cu D „= 10 mm.
în figu ra 6.5 se arată reprezentarea şi notarea convectoradiatoa
tip panou şi a serpentinelor.
O deosebită atenţie trebu ie acordată reprezentării corecte a pan
conductelor de legătură, de ducere şi întoarcere, pentru o bună ae;
(evitarea formă rii sacilor de aer) şi o golire corespunzătoare a instal
în funcţie de agentul termic încălzitor (fig. 6.6 şi 6.7).
In vederea montajului, se întocmesc detalii de execuţie la scări
(1 :2 , 1:10, 1 :20), aşa cum se poate observa în figura 6.8 sau î
gu ra 6.9.

0,8
1/7"
CRP-S24/11 \ 5-750/7
YB D„15 î V15

-5<

Dn15
_ 1 ___

F ig . 6.5. R e p re z e n t are a c o nv e c t o rad iat o are lo r

t ip p an o u şi a se rpe n t in e lo r.
 a

F i g . 6.6. Sist e m e d e r a c o r d a r e a c o rp ur i l o r de î n c ălz i r e l a i n st alaţ i a d e

î n c ălz i re c u ap ă :
a — cu. disiribufie supe rioara; b — cu distribuţie infe rioară.

bi

F i g . 6.7. Si st e m e de ra c o rd a re a c o rp u r i l o r de în c ălz ire l a i n st al aţ i a d e în c ălz ire

cu abur:
a — cu dis trib uţie in fe rio a ră ; t>j — cu d is trib uţie m ixtă cu racordare la ab ur în contt'Q pant&;
bj — c u d is trib uţie mixta cu racordare Jo ab ur in pantă.
A-tOO/2
~7 ÏÏ~

1 LEG Ă T U R A RADIATOR P E SA 2

§1

t-m r?
TS
L E G tU iR t RADIATOR F

L EGt
, . 1 Conduct
G '.C tt) . _ . .
2 Conduele
3 üa'ocnà
4 Co/aanà
5 (Md.s)n
S Teovo L

Fig.6.8. De t ali i de m o nt aj.

I

M5

F i g . 6.9. R ac o rd are a c o r p u r i l o r d e î n c ă l z i r e l a c o lo an e :
i rac o rdarea unui corp de încălzire; U — racordarea a douâ c o rpuri de încălz ire ;
a — schem ă; b— plan.
 DE ÎN C Ă L ZIR E C EN T R A L A

Proiectu l instalaţiei de încălzire centrală, ca parte componentă î

proiect tip de clădire de locuit, este astfel întocmit încît să poată fi s
în d iferite variante pe care le- ar putea prezenta terenul, îndeost
diferitele orientări posibile ale clădirii fată de punctele cardinale <
direcţia vîntu rilor dominante. D intre variantele de solu ţii cuprins
proiect, la execu ţie se alege alternativa care corespunde aşezării c]
in terenu l pe care se execută.
Pentru exemplificare, în figu ra 6.10 se prezintă o c l ă d i r e de
c u su bso l , p a r t er şi p a t r u et a je. Proiectu l instalaţiei prevede o înc
centrală cu apă caldă, cu distribuţie inferioară, bitubulară. încălziri
căperilor s-a prevăzu t cu corpuri de încălzire de tip radiator în can
de locu it şi cu convectoradiatoare tip panou, în băi şi bucătării.
P e planu l subsolului (fig. 6.10, a ) este reprezentată conduci
du cere apă caldă, încălzire 95°C, şi conducta de întoarcere apă cald
călzire 75°C, prin semnele lor convenţionale; pe acest plan se află în
cotele de montaj ale conductelor de distribuţie şi pantele. în legenda
nu lu i sînt specificate şi celelalte elemente componente ale instalat
P e fiecare plan (fig. 6.10, b şi c) şi în schemă (fig. 6.10, d) se aii
scrise cele patru variante — notate 1 . . . 4, pentru care s-au calculat
respund anumite corpuri de încălzire, înscrise în dreptul fiecăreia. Fi
din aceste variante corespunde la cîte una din situaţiile în care se
a fla clădirea, ca orientare faţă de punctele cardinale. Spre a iden
alternativa ce trebu ie .aleasă, pe planu l parter se află desenat gr<
orientărilor posibile. La aplicarea proiectu lu i pe teren se stabileşte
în care se încadrează, în fu ncţie de orientarea clădirii. D e exemplu
direa are fa ţa principală spre S, înseamnă că se află în zona 3 etc.
se vor alege şi se vor monta corpurile de încălzire cu simbolul 3, celi
nefiind lu ate în consideraţie. Legătu rile la corpurile de încălzire, cel
condu cte şi rob in etele cu ven til sînt aceleaşi pentru toate cele j
orientări.
P e planu l etaju lu i 4, se reprezintă prin semnul convenţional c
pu nzător conducta de aerisire de 3/8".
în schema coloanelor, pentru simplificare, s-au reprezentat numi
Ioanele caracteristice, cu legătu rile la conducta de aerisire, rămînîi
elevii să completeze ca temă suplimentară reprezentarea celorlaltc
Ioane, după modelu l celor din schemă, avind datele în planuri.
P e reţeaua de distribuţie a instalaţiei interioare, pe planuri :
schemă, se înscriu : diametrele, înclinarea şi lungimea conductelor pi
pale, cotele de n ivel ale fiecăru i planşeu şi ale punctelor de plecare
condu ctelor principale. Dacă aceste conducte principale se află dispu
palieru l centralei — de exemplu, la subsol — fixa te de tavanul ace:
coloanele dus şi întors care pătrund prin planşeu spre palierul următ
indică pe desenul în plan prin mici cercuri balustrate, notîndu-se di
trele capetelor de coloană şi cotele de poziţie faţă de un reper al cons
ţiei -— ziduri, stîlpi etc.
Canelele nevizitab ile sau vizita b ile executate o dată cu constn
a fla te în planu l subsolului sau parterului, destinate a adăposti con<
termice, se desenează pe plan în vedere, prin linie dublă, reprezei
grosimea pereţilor; traseul conductelor este desenat nrin semnele rnr
 (
(

□ a :
©
f 1
1 te1
_______ __ I

m .
PS2

=~='a& Vr
®
•âW' -fJgW
£
1 tm 7ETT i _____ , ■ •"**
IifW
=*S2 / fin
«1
VC
l!.. , l§>
1

© I: :
•/w/|
- w |5Si 1 /

XT = = = = = ff Ü-.U-
V
net $*?

:gcnq 4
oft/anaU*:r4MU(tarnt*J
3Z T rx: RL_
'****) tQCQrQ % c? .»
udă¡numwo qsdaj«>inü/ir KX
T d c i) a r ^ n - a u a t u ¿ a n * » * T;
n
xkjcti oe rore i U5‘
xlcc grto*
& W O l s e rc r i i II htH) P LA N SUBSOL
t**! (XHeccrv
timeto e n re J Â jfra a o e n k i, rjn trvx i < /'■ & & * r>. i± , K > e
t p rrtrj mortarw Iwjrarwt tJ«
ret kt
M W3rt-flrrvre#/Û5.<j. i /»■ «
contortn t i l 51/ M / - i
SMvenHcurrqtçimktitU U r ü j w t r t o u x / ko p o i\k
é xhjnuj flH tt u oitXijrvi i v d rfrtA /i • $>J*rmom*v
 . ________ xx\S{. *fL

______ r w ju iin : ni canal. .Numărul do or^’ atrib u it coloanelor va fi

păstrat acelaşi pe toate desenele în plan şi în ^ehema coloanelor.
în gen era l, poziţia corpurilor do încălzire^ este necesar să fie co­
tată, acestea aşezîndu-se — conform prevederu or de montaj — în axa
feres trelor în cazul radiatoarelor, registrelor şi al convectoarelor; în si­
tu a ţii particu lare, poziţia de montaj se cotează pe plan fa ţă de elementele
constru cţiei. C aracteristicile corpurilor de încălzire se înscriu aşa cum s-a
arătat în su b capitolu l 6.1.

6.3. R EPR EZENT AR EA I N P L A N Ş l S E C Ţ I UN E

A UNE I CENT R AL E T ER M ICE

O centrală termică se reprezintă prin plan (fig. 6.11, a ) şi schem

(fig. 6.11, b). în plan se reprezintă echipamentele şi instalaţiile aferente
cu p oziţiile reciproce, distanţele şi cotele de montaj; astfel sînt reprezen­
tate:
— echipamentu l de bază (eazanele);
— echipamentu l pentru apă caldă de consum (schimb ător de căldură
tip B 55, A m / 6 x4 ,0 m b oiler orizontal);
— echipamentu l au xiliar (pompe de circulaţie, separator de nămol);
— d is p ozitive de siguranţă (vase de expansiu ne — închise, deschise,
pompe de adaos);
— alim entarea cu aer de combustie şi evacu area ga zelor arse (coş,
canal de fu m );
— insta la ţiile de măsurat şi control.
P e figu ra 6.11 este prezentată varianta cu coşul d e fu m montat în
exterioru l centralei termice care este executată din m ateria le incombus-
tib ile, rezis ten te la foc, fiin d prevăzută şi cu uşi şi ferestre metalice, cu
deschideri d irecte în exterior.
Reprezenta rea cazanelor, a b oilerelor şi a aparatelor de contracu rent.
în desenele de ansamblu ale reţelelor instalaţiilor de în că lzire centrală,
aceste pb iecte, oricare ar fi tipu l prevăzu t a se u tiliza, se reprezin tă prin
semnu l lor convenţional din tabelul 6.1, trasat Ja scară. P e desen (fig. 6.11)
sau in legen d a acestuia se indică tipu l şi caracteristicile fiecă ru ia (supra­
fa ţa de în că lzire a cazanelor, capacitatea b oilerelor etc.). P e desene la scară
mare, destinate montaju lu i centralei termice, care cu prind pla nu ri şi sec­
ţiu nile vertica le necesare, aceste obiecte — ca şi felu ritele aparate sau sub­
ansamb lu ri ce p ot fi cu prinse în centrală — \sînt prevăzu te cu cotele de
ga b a rit şi cu cotele de montaj faţă de elementele constm cţiei, existente pe
planu rile de arhitectu ră, ca: fundaţii, planşee, stilpi, zidu ri etc.
Pen tru centrala termică mai sînt, de obicei, necesare şi u nele sec­
ţiu ni vertica le, după trasee astfel alese încît să se cla rifice, a tît aspec­
tele de m onta j ale agregatelor şi dispozitivelor, cît şi acelea p rivin d legă ­
tu rile în tre condu cte şi agregate şi modul de pozare a condu ctelor în ca­
dru l cen tra lei (aparent pe clădire, în canale, în nişe). în acest scop, mai
p ot fi necesare u nele detalii de montaj, precis cotate, p rivin d : aşezarea
condu ctelor în canale termice, în pardoseală sau p rin derea lor de ele-
m en tele constru cţiei ori în nişe, precum şi detalii a le fu n d a ţiei cazane­
lor, a le su portu rilor pentru boilere, rezervoare de condensat etc.
 * c: i a avea o vedere de ansamblu asupra centralei, se pot îr
tocmi sc ne în perspectivă axonometrică izometrică, în care apar toal
agregatele si conductele din centrală. Pe desenele în plan şi pe secţii;
nile verii ie ale centralei se înscriu tipu rile şi dimensiunile”tuturor elt
mentelor componente, precum şi cotele de poziţie ale acestora.

6.4. REPR EZENT AREA REŢELELOR DE T ERMOFICARE

Pentru executarea unei reţele do termoficare proiectată sînt .nece

sare:
— planu ri de situaţie, desenate la scările 1 :1 000, 1:10 000, in fu nc
ţie de mărimea ansamblului reţelei; pot fi planuri coordonatoare, cîm
servesc pentru reprezentarea reţelelor de termoficare şi a celorlalte ti
puri de reţele (de alimentare cu apă, canalizare etc.) si se desenează li
scările 1 : 500 . . . 1 : 1 000;
— p rofile în lungul traseului, desenate pe orizontală la scărilt
1 : 200 . . . 1 : 500, iar pe verticală, la scările 1 :20 . . . 1 : 50, cu detaliilt
necesare pentru anumite puncte speciale ale traseului (traversări, puncte
fixe etc.);
— planu ri şi scheme de montaj pentru puncte termice şi staţii cen­
trale, la scările 1 :50, 1 :200;
— planuri de detaliu, pentm construcţia şi montajul căminelor din
reţea, de obicei tipizate, desenate la scările 1 :20 . . . 1 :50;
— detalii de execuţie şi montaj pentru suporturi fixe şi mobile, pen­
tru izolarea conductelor etc. la scările 1 : 5 . . . 1 : 50.
Pentru exemplificare se consideră un complex de clădiri, cu diverse
destinaţii, alimentat cu căldură prin puncte termice proprii (PT), iar
acestea la rîndu l lor, alimentate cu energie termică de la o centrală elec­
trică de tennoficare C ET (fig. 6.12).
Pe figu ra 6.12, a, care reprezintă planul de situaţie este desenată
centrala electrică de termoficare de la care, prin două ramuri, în două
direcţii diferite, este racordată reţeaua de termoficare ce alimentează cu
energie termică punctele termice, iar de la acestea diferitele categorii de
clădiri.
în figu ra 6.12, b este desenată schema termomecanică, care cuprinde
traseul conductei de ducere şi întoarcerc a fluidului încălzitor (apă caldă)
care alimentează punctele termice, cu toate elementele caracteristice: lire
de dilataţie, L , puncte fixe F , cămine C, schimbări do direcţie AT, pre­
cum şi dimensiunile necesare (lu ngimi şi diametre). în partea de sus a
desenului se află cîte o schemă de principiu a legăturilor care pornesc din
fiecare cămin, cu armăturile aferente. /£ I
î n figu ra 6.12, c se află desenat profilu l în lung pentru porţiunea
cuprinsă între C 2 şi P T 6, cuprinzînd lira de dilatare L 4, un punct fix
F 3 şi o schimbare de direcţie la 90°, N 4, la intrarea conductelor în punc­
tul termic. De asemenea, în partea de sus a desenului, care reprezintă
secţiunea verticală prin canal, se poate observa şi linia terenului, precum
şi scara grafică pe .verticală (1 :50). In partea de jos a desenului este cu­
prinsă o ru bricaţie care permite, prin datele înscrise în dreptul puncte-'
lor caracteristice, execuţia reţelei; de asemenea, se află desenată şi
scara grafică pentru lungimi (1 :200). în desenul din dreapta se repre­
zintă o secţiune D r i n tprmi,. w;k;i ...... ..........!4-
fleura ß.ll inttô paginile ISO $1 101.
 ^ Or

Dn!50
V/

■©
a p r e si u n i i g a z e l o r :
figura 7.3 a si 7.3 b Int re paginile 172—173 F ig . 7.3. R e p re z e n t are a st aţ iei de r e d a r a a n r o c in w n ero-»«
 --- -- wwi. JL Y * MW\.UV/J. U \Ai 5- I .U) U- <^X l//. j

A P L IC A Ţ II

1. S e c e re a sp re p re z e n t a, in p e rsp e c t iv ă c av alic ră iz o m e t ri c ă, c o nd uc t e le
in st alaţ i e i d e g az e c o m bust ibi le , a c ă ro r re p re z e n t are în ¡plan e st e d at ă î n f i g u r a
7,4, a (p l a n ) ş i (f ig ura 7.4, b (se c ţ i un e a v e rt i c a l ă A — A a c o nst ruc ţ ie i d i n p l an ).
S e v o r st abi l i şi în sc rie p e sc h e m ă lun g i m i le d i f e ri t e lo r p o r ţ i u n i de c o nd uc t ă.
S c h e m a se v a înt o cm i la sc ara p l a n u l u i ; se v o r indi c a şi t fit in gurile ne c e sare e x e ­
cuţ ie i-

Indic aţ ie .

S c h e m a se. re p re z in t ă cu p un c t ul d e v e d e re in dre apt a, d u p ă c uni re z ult ă d i n

po z iţ i a a x e l o r f i g ur at e ¡pe p lan şi se cţ iune . T rasar e a ei se f ac e î n c e p i n d d e l a r o ­
bi n e t ul R , f o lo si n d u-se sc ara g r a f i c ă 1 ; 50.

2. A c e e aşi ap li c aţ i e p e n t ru i n st alaţ i a din f ig ura 7.5. c un o sc in d c ă:

— i n st alaţ i a d e gaz e c o m bust i bi le alim e n t e az ă un c upt o r p e n t r u t rat am e n t e
t e rm ic e şi d o u ă f o r j e ;
— î n ă l ţ i m e a î n c ăp e rii est e d e 4,00 m :
— c o n d uc t a o riz o n t ală A —B— C— D se a f l ă m o nt at ă la 40 cm d e p l af o n , ia r
c o n d uc t e le v e rt i c ale , la :î c m d e p e re t e ;
— c o t e le c e lo r t rei arz ăt o are d e asup ra p ard o se li i sî nt la 80 c m .

•1. S e c e re să se de se ne z e pe p lan ul c o nst ruc ţ ie i di n fig ura 7.6 p o rn i n d u-se

de la r o b i n e t u l d e inc e ndiu Jî, t rase u] in st alaţ ie i de gaz e le are v a al i m e n t a c ei p a ­
t ru c o n sum at o ri indic aţ i p ri n se m n ul c o nv e n ţ io nal re spe c t iv .
A po i, să ;se înt o c m e asc ă la o sc ară ale asă, p e n t ru t rase ul d e se n at pe p lan ,
sc h e m a in st alaţ i e i în p e rsp e c t iv ă c a v a l l e r ă iz o m e t ri c ă, în c are sc o p se v a ţ i n e se am a
d e u r m ă t o a r e l e d at e :
— î n ă l ţ i m e a în c ăp e ri i, 3,00 m ;
— d e b i t u l n o m i n al al a rz ă t o rul ui în it M i (p e n t ru ST -1 . CB-2 ,0 , M G -0 ,8 );
— co ta d e m o n t aj a a rz ă t o rul ui d e a su p r a p ard o se li i fi ni t e , în m (p e n t ru S T
şi C B, 0,40 m , p e n t r u M G , 0,65 m );
— c o t a d e m o n t aj a c o n d uc t e lo r o riz o n t ale sub p l af o n , 18 cm .
Pe p lan şi sc he m ă se vor î n sc ri e d e bi t e l e de g az t ran sp o rt at e şi lun g i m e a
c o n d uc t e i p e n t r u f i e c are part e d ist in c t ă a ac e st e ia (i n t re r am i f i c aţ i i ).

4. S e c o n si d e ră c ă î n f i g u r a 7.7, a est e c o re c t a-e pre z ent at ă I n p l a n c o n d uc t a

c u t rase ul A — JD ş i se v o r a n a l i z a sc h e m e le d i n f i g u r a 7.7, b, c şi d, st a bi l i n d u -se
c are e st e b i n e înt o c m it ă, d i n p un c t ul de v e d e re a l re p re z e n t ări i a x o n o m e t ri c e (f ă r ă
a se f a c e r e f e r i r e l a sc ara d e se n ului ).

I n d i c aţ i e .

S e c o n si d e ră punc t ul d e v e d e r e sp re d re ap t a şi in a f a r a ■ co nstruc ţiei. P e d e ­

se n ul I n p l a n , c o nduc t a A B e st e o riz o n t ală, p a r a l e l ă c u a x a o y , a v i n d se n sul d e
s c u r g e r e a s t f e l c a să se ap ro p i e d e priv it or.; î n c e le t re i sc h e m e e a e st e t rasat ă
s u b un u n g h i l a • !35c (45°) f a ţ ă d e d i re c ţ i a 02, de c i c orect . D a r î n (sc h e m a d i n f i ­
g ura 7.7, d, se n sul ei e st e a st f e l I n c î t se în d e p ărt e az ă 'de priv it o r, de c i e l e st e
g re şit . S e c o n t i n uă an ali z a f i e c ă r u i t ro n so n şi se a j u n g e l a c o n c luz ia c ă e st e c o m ­
p le t c o re c t ă n um ai sc he m a din f i g u r a 7.7, b.

i tA
 PM R

q jjg j J
s r■ ■ j-■ J¿Ti °■ < °
\' = rtOOO
V

a
F ig. 7.4.

F ig. 7.5.

/ n ti
 MG
Bueciorie ¥ Cameră
32D0m3

I a 51

HR
-M -»
==□ Ho! St

n a
7 p c
' st

î = J
Hi-------- Cameră
-II______ 22.50m3
M______ CB
Bais
Sfflrn3

10.5 0 1 2 3 < 5m
L- . L ■ I , 1. . t ■ 1 ■ 1

F ig . 7.6.

O X

IM

22Z2

F i g . 7.7. R e p re z e n t are a un ui
t rase u de c o n d uc t ă:
a — p la n ; b şi d — s ch e m e
a le ja n e lo r .
 (
C A P I T O L UL 8

R EP R EZ EN TAR EA I N S TA L A ŢI I L O R D E V EN TI LA R E
Ş! D E C O N D I ŢI O N A R E A A ER U LU I

8.1. R EPR EZENT ĂR I C O NV E NŢ IO N A L E

Executarea oricărei instalaţii de ventilare, indiferent de sister

aplicat, se face pe baza proiectu lu i de execuţie întocmit de un insti
de specialitate; acesta cuprinde şi reprezentarea desenată a instalaţiei
ventilare.
Instalaţiile de ventilare naturală, alcătuite dintr-un sistem de can
în zidărie, se reprezintă .în desenele proiectului de arhitectura al c
strucţiei respective, instalaţiile de ventilare mecanică, de orice fel,
cătuite din anumite agregate şi o reţea de canale de distribuţie a ae
lui, se desenează pe planuri ale construcţiei, anume întocmite în ac
scop. Pentru alcătuirea proiectu lu i acestor instalaţii, cuprinzînd de
nele necesare execuţiei, se aplică regu lile generale de reprezentare a ‘
turor instalaţiilor bazate pe principiile desenului proiectiv.
Instalaţia în ansamblul său se desenează pe planurile fiecărui ni'
la scara 1 :100 sau 1 :50, precu m şi pe anumite secţiuni verticale
construcţiei, care apar necesare, sau scheme în proiecţie axonometi
(izometrică). în acest scop se folosesc semnele convenţionale generale, p
cum şi semnele convenţionale stabilite în STAS 185— 89 pentru c
mentele, piesele şi dispozitivele specifice instalaţiei de ventilare şi con
ţionare a aerului (denumită şi instalaţie de climatizare), din care c
mai u tilizate sînt cuprinse în tab elu l 8.1 şi tabelul 8.2.
Pe desen se înscriu dimensiu nile nominale sau de gabarit ale e
mentelor şi agregatelor, precu m şi cotele de poziţie necesare montaj u
în legenda desenului sau în tab elu l de componenţă se înscriu: specifi
ţia tu tu ror reperelor, caracteristicile tehnice ale fiecărui agregat, st;
dardul sau norma internă care îl determină etc.

8.2. R EPR EZENT A R EA EL EM ENT EL OR C O M P O N E N T E

A L E UNEI INST A L A Ţ I I DE VENT IL AR E A A ER UL UI

8.2.1. GENER AL IT ĂŢ I

Instalaţiile de ventilare şi condiţionare a aerului se desenează

planu rile construcţie ale ob iectivu lu i proiectat, la scările 1 : 50, 1 :1
în fu ncţie complexitatea desenului. I 7 -^
 _t ______ _______ j-uuw u w/ i « ic tra n s p on ** u u iu p
(extras din STA S 185/ 1-8S,

Nr.
crt. D en u m irea S em n u l con ven ţion a l

îm b inare cu flanse Ia canale de aer

: l in i

îm b inare cu eclise la canale de aer

îm b inare cu co lier la canale de aer

1—
Canal d rep t p entru aer pro aspăt verde

II

Canal dre p t pe nt ru aer de introducere (după

dife rit e t rat ări)
t roşu

albastru
Canal dre pt pentru aer de ev acuare
' L
n -

Canal d rept pentru aer recirculat violet

' t
II-

O b s c ro c iltt. Rep rezentarea no rm ală, bifilară (1) se foloseşte p entru desene la scara 1 : 50 sau
mai m ică. Iar reprezentarea sim p lificată ( II) se foloseşte p entru desene la scara 1 : 100
sau m ai unire. Săg eata indică sensul circulaţiei aerului.

La întocm irea desenului se va proceda ca la desenul insta laţiilor teh-

nico- sanitare sau de încălzire centrală, aplicîndu-se prin cipiile gen era le
de reprezentare a vederilor şi secţiu nilor fiecăru i palier, secţiu nilor ver ­
ticale prin instalaţie, precum şi convenţiile stabilite pentru întocmirea
schemei izom etrice a întregii reţele.
■ Azet:
 i a o ei u i

St „ convenţional* pentru Instalaţii flo vent ilare si c o niijlo narc a ac rului

(extras din ST A S 183/1-tS!); 183/2-89; 185/3-89; 185/4-ÎH)

N r.
crt. D en u m irea Por.rrj! ronvcn-ioi’ aî nan nota*.ta

Canale dc aer:
— plan sau elev aţie
a — cu flanşâ r~i
b — cu eclisă;
c — cu colier.
^ 0 .5 -4 0 0 * 2 5 0
3160-6,0

- secţiune

p .5 - 4 G 0 * Z5 Q j0 ,5 ^ 4 0 0
3 1 5 0 - 6 ,0 31C C -A-.0

Gură de introducere, (exemplu 500*250.15%

cu secţiune t ot ală 500 x
IU . 0 .5 /
x250 ram, secţiune li be ră
75%, debit 0,7 m3/s, v itez a
0,6 m/s)
ri i j ^ r i
i r r ^ r H
__________ !
1
A '

Gură dc ev acuare (excmplVi cu

500x250- 75%
secţiune t o t ală 50 0 x2 5 0 mm. , 'm ~ 7 ,
secţiune libe ră 75% , debit !/ 4 % /
2 m*/s, v it ez a 2,4 m/s) \

Coturi:
a — pe canale circulare (aer
introdus);
b — pe canale rectangulare
(aer introdus). . .

Piesă de deviere (c urbă cu fetaj)

 1

< —

R am ific aţ ii duble:
a — pc canale circulare;
b — p e reducţ ii simetrice cu / -- - - - - - ■

sccţitmc circulară; f
c — pe canale rectangulare.
•<a c .

Bifurcaţ i!:
a — l a canale cu secţiune
circulară;
h — la canale cu secţiune
rectangularii

ru n d «le măsurare (PM): c a­

pac de vizitare (CV)
-f -EfeH

R ac o rd elastic —1
-L
"S

Clape le de reglare:
r
a — ffiră manetă;
(i — cu manetă. \ ui j IM
Q

Clapet a de reglare pentru ra­

mificaţii a
 - tic ccsare montaju lu i

-t^cv-jucaţia tuturor reperelor, caracteric,'t:cile tehnice ale fiecăru i

agregat, standardul sau norma internă care determină etc. se înscriu
în legenda desenului sau în tabelul de componenţă (v. fig. 8.8 şi 8.9).
S TA S 103 stabileşte grosimea lin iilor cu care se execută în desen
semnele convenţionale, după cum urmează:
— cu l i n i e c o n t i n u ă gr oasă — conturul canalelor, linia legătu rii cu
flanşe la canale, liniile de săgeată, care indică direcţia aerului ce trece
prin canale;
— c u l i n i e c on t i n u ă su bţ i r e — muchiile văzu te la legătura cu fa lţ
a canalelor (în detalii de execuţie), lin iile pentru părţile curbate ale ca­
nalelor, elementele interioare din desenul schemelor de ansamblu al cen­
tralei de condiţionare;
— cu l i n i e p u n c t -su b ţ i r e — l i n i i l e de ax ă, mu chiile nevăzu te sau si­
tuate înaintea planelor de secţionare etc.

F i g . 8.1. Sc h i m bare a d i re c ţ ie i un ui c a n a l d i n t a b l ă :
a — e le v a ţie ; b — p la n .

180
 ... i. u^ocirac ac cACLuia ui negru, in creion sau tuş; pe pía
nu rile ge! e de situaţie şi pe planurile coordonatoare se pot folos
pentru tr ^ eu l conductelor, fie semnele de la poz. 2, tabelul 8.1, fie li
niile în c( *i, conform STAS 185/1-89, astfel:
— verde, la canale pentru aer proaspăt;
— roşu, la canale pentru aer tratat;
— albastru, la canale pentru aer de evacuat (viciat);
— violet, la canalc pentru aer recirculat.
U tilizarea culorilor are un caracter de recomandare şi se va face ci
precădere în schemele cu caracter funcţional. La reprezentări în culori s
vor menţine simbolurile şi semnele convenţionale ale elementelor repre
zentate. Grosimea liniei de reprezentare a semnelor convenţionale va f
aceeaşi cu a liniilor convenţionale pentru canale.

3.2.2. R EPR EZENT AR EA CA NA L EL OR DE AER

Canalele de aer pot să apară în plan, în secţiuni verticale sau îr

vederea în lung, desenate la scară, prin axa canalului şi două lin ii para­
lele de contur trasate cu linie continuă groasă.
D in tab elu l 8.2, poz. 1, rezu ltă că flanşele duble, prin care se unesc
două porţiu ni de canal, apar în profil şi se trasează prin două linii groase
perpendiculare pe axa canalului. .
Canalele se cotează astfel:
— lungimea, distanţa între flanşe (sau falţuri) consecutive (se tra­
sează de obicei pe desenele de detaliu);
— sensul de curgere a aerului şi natura lui (v. poz. 2 din tab elu l 8.2)
— diametru l pentru canal circular sau dimensiunile secţiu nii trans
versale, grosimea tablei, exprimate în milimetri;
— debitu l de aer ce curge prin secţiunea rcspectivă, in metri cub
pe secundă;
— viteza de curgere a aerului, in metri pe secundă;
— cotele referitoare la flanşele canalului sau prinderea prin falţ; d<
exemplu , L 4Q X40X4 înseamnă cornier cu ramuri egale de 40 mm' ş
grosimea de 4 mm (v. fig. 8.1).
C analele de aer se cotează în plan sau in elevaţie, in milimetri, astfel
grosime, tablă —latura văzută x latura nevăzută
d eblt(m3/ h)—viteza(m.is)

iar în secţiune, se cotează tot in milimetri, astfel:

grosim e t a b l ă — lat ura o ri z o n t a lăx lat ura v erticală

d e bit (m s 'h ) — v it e z a (m 's )

Exemplu de cotare (v. fig. 8.1): /& /

. , . Y ° '5~ 600x70(1 ....
— pe vederea in pian s-a cota t------- — ;----- » 0,5 mm fiind grosx
mea tablei, 600 mm latura văzu tă, 700 mm latura nevăzu tă şi 0,8 m 3/
debitu l;
 -- cote vcj ă şi cea de 600 mm ne-
restu l cifrelor avînd aceeaşi semnificaţie ca şi în plan.
S chimb ările de direcţie ale traseu lu i unui (' al se realizează prin
curbe.
1 ,. „ , . , , n = 7 iio n = r,o < >
In figu ra 8.1, c şi b, n ota ţiile---- —— » res p ectiv---- —— » înseamnă
!KI î)0
cu rba cu raza de curbură dc 700 mm, respectiv de fi00 mm, şi schim­
barea direcţiei cu 90°.
C analu l este prevăzut în curbă cu clapetă de reglare pentru dirija ­
rea aeru lu i C R 200X600 (v. fig. 8.1, b ), pe canalul rectangu lar cu dimen­
siu nile de 200X600 mm; pentru canal circu lar cu diametru l de 400 mm,
clapeta de regla re se notează CR D n 400.
D esenu l cuprinde cotele elementelor necesare execu ţiei.
In cazu l canalelor circulare, pe vederea cuprinsă în planu l paralel
cu planu l cu rbei se trasează cu linie continuă subţire, sectoarele din care
este constru ită curba (v. fig. 8.6).
C analele se reprezintă prin semne convenţionale, linia de contu r tra-
sîndu -se pe desen cu linie continuă groasă, iar în secţiune, grosim ea pe­
retelu i se haşurează.
în planu rile de ansamblu şi în secţiuni verticale, canalele de aer se •
desenează aşa cu m apar în vedere.
în d eta liile de execuţie se trec şi materialele folosite, modu l de exe­
cuţie şi îmbinarea lor. dispoziţia şi fix a ­
rea lor faţă de elementele constru cţiei,
:u cotele necesare (fig. 8.2).
Reprezentarea altor elemente con­
stitu tive ale instalaţiilor de ven tila re şi
condiţionare, cum sînt clapetele de re­
gla j, căciu lile de protecţie a coşu rilor
de ventilare, deflectoarele, agregatele
et.c.. se realizează prin vederi în eleva ­
ţie sau pe plan, p rin semnele lor con­
venţionale, conform S TA S 185-89; re­
prezentarea acestor elemente nu face
ob iectu l de studiu al acestui manual.

8.3. R EP R EZENT A R EA SI ST E M EL OR
DE SUSŢ IN ER E

Aceste sisteme se reprezintă prin

detalii de execu ţie şi montaj întocmite
după regu lile desenu lu i indu strial; sînt
tipizate în fu ncţie de dimensiu nile ca­
nalelor şi se găsesc în proiectele tip
elab orate de institu tele de proiectare.
Fig. 8.2. D e t a l i i d e p r i n d e re a C îteva exem ple mai des în tîln ite
c an ale lo r d in P V C :
sînt prezentate în figu rile 8.3, 8.4 şi 8.5.
a — cu ftanşe s ud ate ; b — cu mufă
rioltionin t-iJTrf

182
 F i g . 8.3. Sist em e de f i x a r e :
ii — s u s ţin e re U ngă p erete; b — su spensie d c p la n ş e u ; c — canaolrt p e n tru ca n e i
re c ta n g u la r; d — d eta liu de e x e c u ţie : e. — stM ftnerea d e planş e u a u n u i ca n a t rcc-
ia n g u ta r de 630X600 mm.

T o b t iz x t t fâ Ffontâ
JSTx ~W3}*3
Zidds fundaţie
P bc d c kbeh m rm g f
/ NnsUpardoseCi'

Postă de rpsos
a ijg ird J c m

2 d din 1/2
rărăm idd
/ D tshnher l Tob iizrrrnfă
46x20mn iSOr^tSmm
FiC- 8.4. C a n a l v e rt i c al m asc at F ig . 8.5. Can al o ri z o n t al d i sp us si
in z i d ări e (d e t ali u d e m o n t aj). p ard o se ala p art e rului, alăt urat ?
d ului dc f un d aţ i e (d e t ali u r
m o n t aj). / $*3
 / 4El I N S TA L A ŢI I
\(1 5 -*3 5 0 D E V E N TI L A R E
0.27m3/s
Clape/ode reglaj 8.4,1. REPREZENT AREA
*350 SUBA NSA M BL UR IL OR

035-*250
Y0135m3/s Pentru reprezentarea su b-
ansamblu rilor în desen se fo ­
losesc. semnele convenţionale,
conform S TA S 185-89 (v. ta­
■ ♦ l\&/rudeosDirare A * * belul 8.1 şi 8.2).
cu g n jio r dm
plasâ de sirm) • Pentru exem plificare, în fi­
gu ra 8.6 s-a reprezentat în ve­
F ig. 8.6. C a n a l c u se c ţ iune c i rc ulară, cu bi ­ dere în plan un canal cu sec­
f urc aţ i e (v e d e r e In p lan ).
ţiu ne circu lară cu D „ 350, cu
b ifu rcaţie în punctu l D , avind
un u nghi de 90° între ramu rile D E şi D E ' iar la capetele ramu rilor termi-
nîndu-se prin cite o curbă la 45° şi o gură de aspiraţie prevăzu tă cu ramă
cu grătar de sîrmă, cu D n— 250 mm.
P e desen se ved e clapeta de reglaj, montată pe porţiu nea CD, care
are rolu l de a regla şi dirija aerul aspirat prin gu rile F şi F ', către curba
C B la 90°, execu tată cu o rază de curbură i2= 550 mm, şi apoi, prin por­
ţiunea de canal A B , către exterior.
U n a lt exemplu prezentat in figu ra 8.7, şi anu me un canal cu
patru gu ri de refu la re a aerului, dispuse intr-u n plan vertica l, reprezen­
tat prin tr- o vedere în elevaţie.
C analu l cu d iferitele lu i tronsoane, difu zoarele şi clapetele de regla j
sînt cotate după regu lile S TA S 185-89.

8.4.2. SCHEM E PENTRU INSTALAŢII DE VENT ILARE

In figu ra 8.8 este reprezentată, în vederea execu ţiei, instalaţia de

evacu are a rumeguşului (pra f etc.) dintr-un atelier de tîmplărie. Insta­
laţia este execu tată din tab lă de 1 şj 1,25 mm grosime, avînd canale de
secţiune circu lară. E lementele componente ale instalaţiei sînt trecu te în
legenda desenului.

L gurt de re fu b rt cu sită 500*87$

2m/i
flfaor 2 0 0 x 7 0 0 ( 5 0 0 x 8 /5 O .i m 15 0x 70 0(500 x 6 75 )
FW p ,fu ! o r 3 2 5 x 7 0 0 ( 5 0 0 x 8 7 5 )

L f® > O r fu m 7 7 5 x 7 0 0
/ (5D0x Î50)l -650

275x700 1 0 5 0 -5 0 0 x 4 5 0
U Jm V s .Jm /s Q ? m 3/s . 3 ir /s

F ig . 8.7. C a n a l c u p a t r u guri de re fulare , d i sp us în p l a n v e rt i c al.

 CcŞţen:3
_3E__

Y V tolrlafor< ^ :iiW n m x m a1 tip Y 4 }7 rtav ;n tl6 X 0 m !/l!;

72mm U,motor im ::rc 2 2 iv v 1%0 n llm n u l Poate de montoj PH3
H H o tito B model (2000t2COO) conform M a lu it 63/211
CV CduifA de ttnhtafepeiO'j xnole rtdongubre conbrm M oto Io 61/20!
CR CtopeM t)e reglaj cu m art» pentw amole cfcutore a r& rm detckufu 60/.
RF Racord fieiM peonv canoleoeoer ccwSrra tJebtu tc 60/150

T L ti* 3
1_ ^
y r j ^ ^ â f P '

MkIo-.Sdetitankai
t f U A jn s jr - f i e p u H i

ţ î

~bw -O *

F ig. 8.9. I n st alaţ i e lo c ală de aspiraţ ie la o aut o c lav ă de v ulc an i z are :

a —* p la n : b — s che m a iz o m e trlcâ . / ¿ T -'
 A xC la d co b â r ~ 4 - G C Z r ô S S
Ü5-M0 iZhfiW ar i -m '0353
6Tm —m ~
ţe m a n iz z -1 ii â s p a m d
(¿ r.» ? »Jmoţuri j
( vcio-jtfkjteterrcfnb)

ii-rdim'i/OK

t-?25xW
wr~

Ax m ontij

ATELIER TiH P LÂ ftlE

Ax monlm
- js r

à i i líl 0 tío
F ig . 8.8. S ch em a In s ta la ţie i d e v e n tila r e d in tr - u n a te lie r d e tiin p lă r ie.
llg u v a a .g în tr e p a g in ii« im ia».
— 189.

pay
 Prut Ot or

tflfi
 - î- ------ -- «* 1 vuwja^ata in pre;
in proî ..re, pentru o mai bună înţelegere a schemelor de montaj).

8.5. R EPR EZENT AR EA UN E I CENT R A LE

DE VENT ILAR E Şl C O N DI Ţ I O N A R E A A ER UL UI

In centralele de încălzire şi condiţionare a aerului sînt instalate aj

Ratele, dispozitivele şi amenajările necesare pentru tratarea şi condi
narea acrului.
În desenul de ansamblu al centralei, acestea se reprezintă prin &
nele standardizate cuprinse în tabelul 8.2 sau prin desene simplific
aşa cum este prezentat în figu ra 8.10.

A P L ICA T »

t. Sâ se re p re z in t e , la sc ara 1 :50, i nst alaţ ia d i n f i g u r a 8.1, a şi h.

In d i c aţ i e . P e R rupe de e le v i, d im e nsi un ile c anale lo r p o ţ fi m o dific at e .

2. S ă se re pre z in t e în e le v aţ i e , pe un plan f ro n t al şi ;pc un p l a n lat e r

p ro f i l (d re ap t a sau st ingă), l a se ara t :50 (sau 1 :25) an sam blul d i n f i g ura 8.6. 1
so an e le sale po t av e a lun g im il e Însc rise in una din v a r i a n t e l e di n t abe lul
I n d i c aţ i e . A p l i c a ţ i a se re duc e l a rac o rd are a p r i n arc e de c e rc a do uă dt
p arale le e u o d re ap t ă în c li n at ă; d re ap t a în c li n at ă est e c o ard a c o m un ă a c e rc u
de rac o rd are . P e n t ru lin ia d e ax ă, c e rc urile d e rac o rd are au r a z a R de dusă
t abe l. 1

T a b clii

N r. Co t
A—B Co t BC C— D ' D E = D ’E '
crt. E F = E 'F

1 2,50 90' 0.50 0,70 45"

2 2,00 00’ 0,70 0,85 45°

3. 1,50 90’ 1,90 1,00 45°

fig. ü.19. R e pre z e n t are a
a — plan (
nei c iádi ri l a sc ara 1: 50:
pian etaj.
 2
3
4
Sudură
cu
m argi­
ni răs-
frînt e ,
■ v — păt runde re a sudurii
incom ­
s ll
ple t
păt run­
să

a — înălţim ea triunghiului isoscel maxim,

înscris în secţiunea sudurii (grosimea
sudurii)

Sudură
în colţ,
cont i­
nuă

k — cat cla t riunghiului Isoscel maxim,

înscris în secţiunea sudurii

a — semnificaţia conform poz . 3

Sudură e l k — sem nificaţ ia conform poz . 4
l . ...

In colţ, l — lungim ea sudurii (f ără craterul ter­ a ţ ^ n x ix ( e ]

int erm i­ m inal) sau
tent ă e — dist anţ a între două suduri succesive
k fc^/jx [ x ( e )
(f ără craterele terminale)
n — num ărul sudurilor

" 1> <>2 s c m n lr ic n ţfa r o iiftir tr i p o r. 3

/.„ L-a semnificaţia <011ferm poz. A
h1 h semnificaţia conform por., n
<•1. «2 semnificaţia conform poz. <>
J r , 1 51 >1 e1^ 1 n„ /is semnificaţia conform poz. 5 0, | \ n , «■ /]
l tRV
Sudură f * Observ aţ ie. Dac ă a i~ n 2= o (sau A'1=/.'J=
în colt, a 2 V n2 « ¡2 L (e 2 !
L ... = *);
‘ int e rm i­ j 1 i1= / 2= i ; d — e^— e şi notarea sau
t e nt ă ! 1 1
pe desen se face astfel: ki K/1?* h 1 <eil
alt e r­ ¿wliid W W
nat ă
k2 vn2 x /?L^/
l2 7 ¡e )
* e2 l2
sau
k tsnKl ~ le/
— T ~

Sudură c — lăţ im ea sudurii (găurii)

în l — lungim ea sudurii (găurii) c 1 i n x l«ie l
găuri e — distanţa între două suduri succesive
alungit e n — num ărul sudurilor (găurilor)

Sudură d — diam et rul sudurii (găurii)

e — dist anţ a Intre axele a două suduri d ; ! n xls l
în
găuri succesive
n — semnificaţia conform poz. 7
ro t unde

ti — diam et rul sudurii (punct ului)

e — semnificaţia conform poz. S d Q n * ie i
n — num ărul sudurilor (punctelor)

Sudură c — lăţ im ea sudurii

I — lungim ea sudurii
!n linie
e — semnificaţia conform poz. 7
1 , e *„ 1— — 1
. ! II — semnificaţia conform poz. 5
Kj Observajie. Not area indicată este v alabilă C
pe nt ru sudura în linie între role. Sudura
L ™ ,
£ 8 3 3 ^0 în linie prin puncte sc notează:

a : Q r > i e/
-----—--- — ii uisuţn ae un număr de cote, 1 ¿s e ampla-
de o parte şi de alta a acestuia, astfel:
— la stingă simbolului se înscrie cota (cotele) referit e la secţiu-
ransversală a sudurii;
— la dreapta simbolului se înscrie cota (cotele) referitoare la dimen-
le longitu dinale ale sudurii;
— cotele de poziţionare a sudurii în raport cu marginea tab lei nu
cuprinse în notarea sudurii, ci se înscriu direct pe desen. M odu l de
asare a cotelor în fu ncţie de poziţia simbolului faţă de linia de refe-
este exem plifica t în figu ra 3.35. ,
n tabelu l 3.7 este exem plificat modul de cotare a diferitelor tipu ri de
•i şi de notare pe desen. La notarea pe desen a sudurilor, conform
ilor exem plificate în tab elu l 3.7, simb olu rile literale se înlocuiesc
valori nu merice respective, precedate de simb olu rile K şi O în cazul
•ilor de colţ (poziţia 4; 5; 6) şi respectiv a sudurilor în gău ri rotunde
;ia 8) şi prin puncte (poziţia 9 şi 10).
Absenţa cotelor s şi l din notarea unei suduri semnifică faptu l că
nderea este completă şi respectiv că sudura se execută pe toată lu n-
i piesei. Fără indicaţii contrare, su durile cap la cap prin topire se
deră complet pătrunse şi continue pe toată lu ngimea piesei.
Jzual, su du rile în colţ se notează aşa cum este prezentat în poziţia
id această regu lă nu poate fi aplicată, sudura se notează conform
ei 4, scriindu -se litera k înaintea valorii dimensiunii respective,
n cazul gău rilor şanfrenate (poziţia 7) c prezintă cota la fu ndu l gău rii
ctive.
)acă sudura se execu tă pe întreg conturul piesei (sudură pe contur
»), aceasta se simbolizează printr-u n cerc amplasat la intersecţia Ii­
le reper cu linia de referinţă (fig. 3.36).

L
35. A m p l a s a r e a c o t e lo r î n i u n c ţ i e d e po z i ţ ia F ig . 3.36. S i m bo l i z a ­
si m bo l ul ui f a ţ ă d e l i n i a d e re f e ri n ţ ă. re a s u d u r i i p e c o n­
t u r în c h is.

Dacă sudarea se execu tă la montaj aceasta se

simbolizează printr-u n stegu leţ amplasat la intersec­
ţia lin iei de reper cu linia de referinţă (fig. 3.37).
Indicaţiile referitoare la procedeul de sudare,
plasa sudurii, numărul sudurilor identice se ampla­
sează în continuare liniei de referinţă. Su du rile iden­
tice se notează pe desen o singură dată. C înd indi­
'.37. S i m bo l i z a -
ud ur i i c are se caţiile sînt numeroase, pentru descongestionarea de­
ut ă l a m o n t aj. senului ele se amplasează în cîmpu l acestuia.
Royulf de notare pp desen a sudurilor
 3 .5 .3 . R E P R E Z E N T A R E A A S A M B L Ă R II P R IN M IT *

(
Asamb larea tuburilor de presiune şi de scurgere, din oţel sau din
fontă, eu mu fă sau cu piese speciale se.reprezintă în desen printr-o ve­
dere longitu dinală, eventual cu o secţiune parţială, în cazul în care inter­
sectează şi materialele de etanşare între ţeavă şi mufă. La îmbinarea cu
mu fă (fig. 3.41) a unei conducte de scurgere din fontă, se notează.pe desen
dimensiunile caracteristice ale tu bu rilor şi mu fei care sînt standardizate.
In figu ra 3.42 este reprezentată asamblarea prin mu fă a tubului de
scurgere din fontă al unui nod sanitar printr- o vedere. B locu l de beton
care le încorporează s-a desenat prin lin ie întreruptă. Condu ctele s-au
desenat simplificat numai prin conturul lor, pentru a uşura citirea de­
senului; ra m ifica ţiei l i s-a secţionat derivaţia, presupunîndu-se că a fost
îndepărtată, pentru a simplifica desenul. S-au cotat nu mai dimensiu ­
nile de montaj (de poziţie) şi ale blocului de beton, dimensiu nile fiecăru i
reper (diametru l şi lungimea sa) fiind trecu te în tabelu l de componenţă.

e r7 5 e

F i g . 3.41. A s a m b l a r e a c u m ufă ia un ui t ub d e sc urg e re d i n f o n t ă.

 ncălzire etc.).
în fu ncţie de i : a elementu lu i de îmbinat, din materialele din care
■ alcătuit, de na.ara şi de presiunea flu idu lui, mijloacele de îm b inare
' iorme caracteristice.
D esenul acestor elemente de îmbinare, folosite în instalaţii, se e x s -
i după regu lile de reprezentare în desenul iniţial, stabilite de standar-
t ; în vigoare şi redate în prezentu l capitol.
După modul de realizarea a etanşeităţii, mijloacele de îmb inare folo-
• în instalaţii pot fi: prin filet, prin flanşe, prin mufă defiletată sau prin
ură.
i

3.5.1. REPREZENTAREA A SA M BL A R IL OR PRIN FILET

.l

în figu ra 3.39 sînt prezentate u nele piese de îmbinare fileta te fo -

I ite curent în instalaţii.
în desenele de execu ţie la scară mică 1 : 2 0 0 . . . 1 :50, pe care se
jrezintă ansamblul unei instalaţii nu mai prin traseul său, fitin gu rile
se desenează; ele apar numai pe tabela de componenţă sau în lista
materiale, unde se înscriu prin simb olu l lor.

3.5.2. REPREZENTAREA A SA M BL AR IL OR P R IN FLANŞE

Asamb larea flanşelor prin şuruburi apare în secţiunea longitu dinală,

în figu ra 3.40, unde sînt arătate două conducte din oţel de joasă p re-
jn e cu flanşe cilindrice plate, sudate pe contur, prinse prin patru
ruburi.

F i g . 3.39. A s a m b l a r e a un o r F i g . 3.40. A sa m bl a r e a
p ie se f ile t at e . c o nduc t e lo r c u f lan şe
sudat e, p r i n şuruburi .

07
 P A R T E A 1NT ÎI
De se n de c o nst ruc ţ ii
C a p i t o l u l 1. Ele m e nt e do de se n
t e h n i c p e n t ru c o nst ruc ţ ii
1.1. G e n e rali t ăţ i ......................
1.2. Ele m e n t e de baz ă în d e se ­
n ul t e hnic de c o nst ruc ţ ii . 3
1.3. R e p re z e n t are a p ri n v e d e r i şi
se c ţ iuni ..........................
1.4. R e p re z e n t ări c o n v e n ţ i o n ale
1.5. C o t are a de se nului d e c o n­
st ruc ţ i i .......................... 20
1.6. Sc h i ţ a şi re le v e ul . . .
PA R T EA A DO UA
C a p i t o l u l 2. No ţ iun i de baz ă a! c
d e se n ului in dust ri al
2.1. R e g uli de no t are a v e d e r i l o r
şi se c ţ iun ilo r. H a şu r i . .
2.2. R e g uli de no t are a v e d e r i ­
lo r, se c ţ iun ilo r şi r u p t u r i l o r
2.3. H aşuri .................. • • •
2.4. L i n i i ut iliz at e in d e se n ul t e h ­
n i c i n d ust ri al ..................49
2.5. .C o t are a .......................... 51
2.6. N o t a r e a st ării sup r a f e ţ e l o r .
C a p i t o l u l 3. R e p re z e n t are a şi n o ­
t a r e a d i f e ri t e l o r c le m e n t e şi a n -
sa m b î e
3.1. R e p re z e n t are a f i le t e lo r şi a -
s a m b l ă r i l o r f il e t at e . . .
3.2. R e p re z e n t are a, n o t are a şi
c o t are a f lan şe lo r . . . .
3.3. R e p re z e n t are a şi n o t are a a -
s a m b l ă r i l o r p ri n n i t uri . .
3.4. R e p re z e n t are a a sa m bl ă r i l o r
sud at e . . J ................. 77
3.5. R e p re z e n t are a şi n o t are a a -
s a m b l ă r i i d e c o nduc t e . .
3.6. R e p re z e n t a re a d e se n e lo r d e
an sam blu .......................... 89
C a p i t o l u l 4. R e p re z e n t are a e l e m e n ­
t e l o r şi c o nst ruc ţ iilo r m e t a­
li c e
4.1. R e p re z e n t a re a e le m e n t e lo r şi
c o n st ruc ţ i i lo r m e t ali c e . .
4.2. R e g u l i d e re p re z e n t are şi
c o t are ( S T A S 9773-74) . .
4.3. R e p r e z e n t a r e a an sam bluri­
l o r d e e le m e n t e ale c o n st ruc ­
ţ ii lo r ...............................103
P A R T E A A T R EIA
D e se n d e i nst alaţ ii
Cap i t o lul 5. R e p re z e n t are a i n st ala­
ţ i il o r t e h n i c o -san i t are
5.1. R e p re z e n t ări c o n v e n ţ i o n ale 113
5.2. R e p re z e n t are a in st aiaţ i i lo r
3
e x t e ri o a r e d e al i m e n t a re c u
a p ă şi c a n a l i z a r e . . . . 115
5.3. R e p re z e n t are a i n st alaţ i i lo r
t e h n i c o -san i t are i n t e ri o are . 130
9 5.4. R e p r e z e n t are a i n st alaţ i i lo r
12 s p e c i a l e ............................... 137
5.5. R e p r e z e n t are a p r e f a b r i c a t e ­
l o r p e n t ru in st alaţ i i t e h n ic o -
27 san i t are .......................... M l
5.6. R e p r e z e n t are a in st alaţ i i lo r
d e al i m e n t a re cu a p ă re c e
pe n t ru st ins i n c e n d iul . . 115
C ap i t o lul 6. R e p re z e n t are a i n st al a­
ţ i i l o r de in c ăi z i re c e n t rală
6.1. R e p re z e n t ări c o n v e n ţ i o n ale 149
35 6.2. R e p re z e n t are a in st alaţ i i lo r
in t e ri o are d e î n c ălz i re c e n ­
39
t rală ................................... 149
46 6.3. R e p re z e n t ar e a in p l an şi
se c ţ iune a un e i c e n t rala t e r­
m ic e .....................................160
6.4. R e p re z e n t ar e a re ţ e le lo r de
60 t e rm o f i c ar e . . . . . . 161
C ap i t o lul 7- R e p re z e n t are a . i n st a­
l aţ i i lo r d e g az e n at ural e c o m ­
bust i bi le
7.1. G e n e ral i t ăţ i ...................... 165
65 7.2. R e p re z e n t ări c o n v e n ţ i o n ale 166
7.3. î n t o c m i re a sc h e m e i i z o m e -
69 t r i c e ................................... 166
7.4. R e p re z e n t ar e a i n st alaţ ie i de
71 g az e n a t u ra l e d i n c l ă d i r i . 169
7.5. R e p re z e n t are a st aţ i i lo r d e re ­
g l a r e a p re si un i i g a z e l o r . 171
C ap i t o lul 8. R e p re z e n t ar e a i n st a­
.87 laţ i i lo r d e v e n t i l a re şi c o n d iţ io ­
n are a a e r a l u î .......................... 175
8.1. R e p re z e n t ări c o n v e n ţ i o n ale 175
8.2. R e p r e z e n t are a e le m e n t e lo r
c o m p o n e n t e a l e un e i i n st a­
laţ ii .................................... 175
8.3. R e p re z e n t are a sist e m e lo r d e
susţ in e re ...........................182
94 8.4. R e p re z e n t are a in p la n şi
sc h e m ă i z o m e t ri c â a une i
95 i n st alaţ i i d e v e n t i lar e . . 184
8.5. R e p re z e n t are a un e i c e n t rale
de v e n t i la r e şi c o n d i ţ i o n are a
a e rului ............................... 187

Co li de t i p ar: 11,75. P l a n şe : 12. F o rm a t : 16/70x100.

B u n d e t i p a r : 24.02.1993. N r . p lan : 20206.
E d i ţ i a: 1993.

T i p a r u l e x e c ut at s u b c o m an d a nr. 190/1992.
U f u l a I m p r i m e r i a d e V e st , O rad e a,
V Î ' st r. M a r e ş a l Io n A n t o n e sc u nr. 105.
(