Sunteți pe pagina 1din 252

·'r

f

J

! '

,

! I

t

,1 }

Prof. dr. ing. RADU AGENT Prof. dr. ing. DAN DUMITRESCU

Prof. dr. ing. TUDOR POSTElNICU

fNDRUMATOR PENTRU

CALCUlUL

$1 AlCATUIREA ELEMENTElOR

DE BETON ARMA T

Comentarll la prevederile prescrtprulor de pro.c ctare. Scheme log lee, tabele aJu~toare fi exernple de cekut. Principii ~i detalh de alcatutre constructiv;i

-~ .. ----' . ..,

1II&Tt1-;'L,!. .J-.. <# [f ... ". ,

EDITURA TEHNICA Bucureftl - 1991

Copyright C 1991, Editura Tehnica

TClit. drr.ptKrile il!UPU. ;\ctl:ei ("di\il.!.tnt r a aervate c.U.rli

Adre,«: EnlTtIHA TFH:'lIC,X. Piato Pre sri l.i/lr.n 1.

33 'n~Nre~!i. [?{)1n£IHi""

cod 797.18

W,erlo.ctor: in~. Elisabeta Mitro; Tehnorednctor: Olimpiada Nistor Coperta: &rh. Marian& SumAnarll

EllD de tipar: 02.07.1992 coli de tipar: 31,~ C.Z. 666.982,

ISBN 973-31-0217-2

I ,

...... "

_'

PREFATA

, "lntrltl'ta if! oigoare a STAS, 70.107/0-90 ca p,.,scriNie if. 6-ul pentru

p,:,;'e.ctarea # calculul elementelor din beton, beton armat ~i beion. precomprimai, cllre prezinta importante modijt'ciiri de fond ~i eompletari in raport w ediii« ''',nter~'oara a aceluia~i standard, 'Il fiicut indispensabila I'i 0 IW1lii »ersiune t( unui manual: care sa cupritldci materialul ajuuitor necesar apheftl'ii j)mehct' a noilor prescriPfi£, asa cum a fost pmtrrt STA.'>· 70.107/0-76 "lndrUllliJtorul" ,liitat in 1978,

, ' Pcntru colegii Care lilt au auut prilejul 311 partl'cipe direct III dczbatcril c ;11. jftrul proicctulu': noului standard, -pc parcursul redactdrii lui, a utorii till $R. sflblinie.?l' cd in legaturii cu. relaiia standard - indrumdtor s-au. purtat at unci disw.f1'i dcstul de aprinse : Noul standard, pcutr« a putcll fi aplicat iu practica prlli(,ctarii, necesitti sau nil ten illdru1i'll'itor fara carl' ar fi inoperant? Dacii da, l%~uHci cum se poate accepta ideia ea 0 pre.scriPfie. oficialii sa fie in disoiubil ltgata de 0 publica!ie care nu are in aceeasi 1niisurli un caracter oj£ciat? Com entsriile ti explicafiile la preoederile siandardului trebuie sa fie cuprinse intr-o lucrare separatii cum. este Indrunuitorui de fata sau sa fie atasate chiar la stand.4rd, pe ficcare contra-pagirui a te,xt1l11fi acestu .. ia, cu in Codul-iuodel CEB-PI H (110) ti in preseriPfiile franceze [107J snu. ca anexd a standarduiui, a$a C1'('1n s-» procedat in alte,#ari, ca S.U.A, [104J?i Noaa Zcclalldii [114, 175J? CZt priv,',r It, toate aceste aspecte s-au adus it~ cadrul discutiilor prec£zriri care considerao, 0' H-ebul:e fticute cunoscute eel PUtilt aici tuturor utilisatorilor standardulin ,'t' i"drt~miitor'ul'Ui, 'pmtru a Luldtur« orice ambiguitate :

- 'Standardul coniine toate datcle ~i ipotezclc obligltorii !wllru proicc{<lYe ~j calcul, Prin indrum-itor nxt se aduc complc/.iiri suu. prccizc"iri la «cestca, ci mmtai facilitiifi pentru proiectarea practicii : e:rj,lica/ii ?i comcntarii, sistemalidn: ele calculelor, tabele ajutiitoare, excmple numcrice etc,

- Schemele log ice date in indrmnalor pmtm ordonarea opera/iilor de catcul sint concepute fit prittdpal pmtnt a ji Ilplicate in calculele manuule, dar jl()( serfli fi, la elaborarea sau conirolul programelor pentnt folosirea calculatoarelor, I" parte" finala a bibliografiei sMa dat ~i 0 lista a programclor omologate pfnii ill pret:ent in Romania pentru calculul automat al elemeutclor de beton arma [1Z4,J25]. Desigur, se pot imagina~i alte moduri de sistemaiizare Ii calculului

- (xisttlld pentr« aceasta in standard toate elemcntcle de baza necesare.

'_ !t~conformitate cu uzan!cle din tara noasird in domeniul standardiziirii, SMa slabilit, cu acordul forurilor de coordonare ~i directiuare, ca toatc comentariile $iexplicafiile ce seconsiderdutile sii fie date 1n cadrul £,.drumatoru/ui $i nu ill cuprinsul sklndardului sau. fntr-o amxii a sa.

. " pf'tncipalele 1J1;odifi~iiri # comptetiir;' pI: care noile prescriPJii le wprind . f4ta de ed#ia din 7976 a standa1'dului ~i care, pentrs« elementele de be tan armat alestru~t1~rilor construcjiilor 'ciuii» ri industrials se reflectd- i" moll cores-pun-

r

5

II

ziitor # in noUl indrumator, au jostexpuse it' rejeratulprez6nt~t de ,auJOri Jt( eta d~ a XIV -a Con!erii1Jii de betDane. JinU/ilinoctomlwiel!)88>14 Cluj Napoca. [9J. Reami,.t~m tlicips.seurt cele maf'important~: .. """

- trecere« de la marci~ de betoarie 14 clasedebetocme; .' .'

- includerea i,,- STAS 10;10710-:90,sub.o:jormdtlfot/prtjilqt4.(J,.#~".X

criPliilor de proiectare aMseismicl a~onstrucl#19"·dinbeto" ·~,~n8e,: anterior In normatifJUl gelSeral de proiectaie antisdS1iJicd IH{JtJSl"1:IC1#iOteitJU; industriale # agrozootehnice. P.100-81'. . .. ~.. ~ . .... . . . .... ". .

- generalizarea f0losirifsistemului tnternajional de .. unitaJide.~,. •. ;" .

-, - .UnieTla la prevederile CoduJui.:.model CEB-FIP [110] tn.cua .ee .

privqte forma diagramelorde eforturi unitare in betonul din zona comprimati

La elementele solicitate la tneovoierc elf sau jiira. efort axial; .

- introducerea de prcflcderi pentm .ccUculul elementelor' frref"briC4u. .. cu . suprabetonare monolita $i in mod rnai' general al elementelor reaJizate .ditHlr<4";.

. Iur.; de beton tu,-nate la date diferite fi legate intte ele princonecton; . .

- tmb1tniitiijiri in ealeulul la fOTId tiiietoarc fi in cell" stiirilelimiUfde

Jisurare # de dejormatie: ','" .

-' corelarea au prescrip/iile tn "subordine" . (normative # :;tJStrttcliu"f:f'~ , nice pe categorii de construc/ii. sisteme constructive $auelemente structwtil~) ;

_. - reoederea campleNi ~; reorganizarea preve4eriZo1 constructive. cu ileo-

'stlj .. re In ceea ce prive~t8 a~marea elementJ'!.,. '. . .:~"

Fa/a de d-ive;rsifiearea # exUnderea pe care .au trdJuitsa 0 cape(e.·\tn,(,e~t ,;ontext toate prevederile din indrumiitor, s:'a considerat oportunti ·.",lfi#Jirsa lui £n doua volume. astfel ca tot oe .se Tefera la elementr;'din beto« precPmprirn_i ~i la alte cUeva prcbleme, cum ar]« potlurilqi calculul La stare« limitd tie 0110- sealii. sa fie separate de problllmcJe: curt-nle ale proiectiir# elementelor structurale din beton armat ale construcliilor civile. -industriale ~iagro"oote}mice. ·~!;e*a

dm urma jormeazii obiectul v9lumului de fatd. i

Autotiijaduc vii m14llumir;. ilf. =e: D~n ConstiJ1'tinesf'u, cardn~~~ cila luc1/Jt La Instituiul 46' ConstfueJ.ii Bucu,e~ti(J cot.Ur.buif'Jae~'m'M; uHOTa din eapitolBle Plezenttdui _tndrumator. >. . ,'\'< ,.) .

Pe p:lrCursul e.iiturii ~i ·tip:Jrilii 1)1~tumjtofului au ',apaTul ~7'''1ftate dl! spJ;ialitate inpDltante. eft ~i m;lificari .tn PrescriPliile tePMUCiJ.1e_ tJU au l1Ut putut [i lu~te- in cons.at:rare£n totalitate tn text. !n. miS~,a. In cafe in unele situaJii Pdrti.cu~are se. 'Ua con-stata nec01eliiri de detaU" jaJiS Ae ultimite redactiiyi ale unor KfescripJ#. auta,rii eonteaza pe ~nleleKerea 9f~iliJa-

Jorslor inJrumatoTului. cafe VaT opera eorecturile necesa'te:. .

Aato,.rii

Pr,lI.f&j;l· ; .......•••......

L' Principii I.e metodel de caleul .1.1. .Considerapi introductive 1.2. lUi~entele de perfonnantl " stArile Iimitll..· .... 1.3. Metode probabiiistice de _ calcul Ia stAri limitA " Lot. Acpuni in constructii ..

1.,. Caracterizarea materialeIpr.aelementelor de construcpi; a strueturilor ~i & 'terenului de Iundatie

I,(j. PQrmularea generallL a calculului, la ' diferitele

~ta.ri limita. ..

2. 'Caracterist1clle de calcul ale

-·.~oDlI:'ui .• -,' ..... , .•.....

·2.1. C1asa 'betonnlui .

2,2. Rezistente1e betonului .. 2.3.· Defor~rea .betonului

Bub inwcare .

1.4.t>elonnarea in timp a

betonului' .

2 . .5. Etectw solicitArii multi-

axiale .. . .. . .

,eap . .3 .. Cuacteristiclle de caleul Rle

annllturii din ·otel .

Calculul elementelor de beton

~plu .. , ..•.............

.4. [.' ConsideJ"atji introductive 4.2. Calculul elementelor de ~ton simplu Ia starea llini~ de ",zistenlJ1 ....

.5. Calc~ul elementelor de beton IInnal. Principii de umBre ..

'.1 ~ Consideratii introductive .5.2. Calculul In starea limitA de rezisten tA Ja Incovoiere eu sa.u fl\rA etort axial .. .5.3. Calculul la fortA tlI.ie-

toare .

·61 61

CUPRINS

11 11

5.1. Starea Iimitl.i. de reti.tell- 1J11a.torsiunc cu incovo-

jere " ' .

.,. ,. CalGulul elorturilor u njt4re In beton ~i In arrnAtur;\ in stadiul de ex-

ploatare " .

.5.6. Calculul 110 starea Iirnita

de I isurare .

'-7. Calenlul Ia starell IimitA

de deformatie .

.5.8. Principii de aleMa;re a

armliturilor .

161

III

11

1.\.1

16 20

I.B

26

27

Cap. 6. Prlnripii ale proiectdrii .. DU. .• elsmice a clcmentdor struc-

tmale de beton armat .

6,1. Cousidorajt] introducuve

6.2: Ductilizarea elementelor

structurilor in -'cadre de

beton armat .

6 .. 1. Ductrlizarea percplor

structural! de beton

armar .....

211

175 17.~

30 30 33

192

12

Cap. 7. Sch eme logice p~nlru calculul dCDl<"Iltclor de beton armat .. Tt pur i ele ~i)lkit1\ri ~i verificl\ri

Starea limitA de rezistcnt-l ..

I. i nccvoierc .

2. Compresiw.e excentrica

(tArli considcrarea lIexibi-

IitApi) .

.3. Cousid~rar?.a UexibilitAtii la compresiuno exeentricA

1. Compreslune excentricl1

oblica .. , ....•. , , : .

.5. futindere excentricJ1 .

6. Fortll tllietoare .

7: Torsiune cu incovoierc

303 :&17 326 349

221

15

221 228 2ZR

292

. H

63

Calculul eforturilor unitare ill beton si In armarur i in sta-

diul II de lueru .

II. iucOvoicre .

Starea limit!!. de deschidere II lisurilor

.357 .'-'7

7

9 .. t.t>iftdere centrit:l, I.eov ... iaro, l.'indere ex ... tri" !i.re& limitA de detflrrntie

(II. Y.c.>',oiue .

Cap. ~. Preve41eci de alcatuUo pe.tm fl<!.ontele diu beton armat ..

S. I. .\r .. :Uuri. Clasifioa ..... , ~.2. Grosimf'.a stratului ....

acoperire en beton a arlllllturilor ..........• ~.3. Aaoorar~a nnnMuriior ~.~. f •• Mirea an..aturilor ~;.:5. Pre v ederi 8uplilllentare.

patru stllpi .

8.'. Prevederi suplirneJlaro

,,~ltt.ru grinai

1.2 ~e.l

119

I '

. ;.~. "\' ~ '-~:~\-~t~~"-,"~~'~'i

1.7. Prl'lve<ieti suplitnelltaro ... . pentru diafragme(perep . structU!aU) diu beton~" 3rmat monolit. , ii'i,. .'AJ7

8.B. Prevederi suplirnehtar&" pentru pJ4ci •.......•.• '

Bi bliografie ' , .. ". ' •

AIled ,..... "'9

." ;

A. Mic wetionar de termeni. ntiliza.tiln proiectarea antiseismicA .. ' ....•.•

n. Tabele , .•...........•.

Lista tabelelor.. . ......•.. I. Tabele generale ..... ; .. II. Tablele pentru calculul

Ia starea IimitA de rezts-.. .. ,';

tent~ , .

III. Tabele peutru calcululla stl1riIe limitA ale exploa- '''. tl1rii nor$lle ; .... , .. '~'" ... :i'·1 IV. Caracteristici· 410-1,"11.1.,

.turilor ..

SUMMARY

"l.l9 4i8 -t61 ,.76 r •

, .

,

:-i'1~""O:.""~· i .. DeB~~PhiIoiOphf .•.. ~ "11 .. . ;1.1. IDttodllCtory;:c~.ido- ~.~~

<,;;i:~;;\ti.:':~;';:'ii~~~"· \ 11

. -.,:;:': ,'. ~ntund Llinit Statel .: 11 '. "'"l;'.ProOabllistic Metb,<fdIfor

· . Lmiii State Deal,U ; lIS

1.4. Actions •••• '. •• • • • • 20.

1.' .. Bohaviotlr-C~teristiaa '

) olMateritls.· Struc:t~ . · .. . Members. Structures

· : and POUndation SoUa' 26 l.~. General Pattern (If Llmit

State Design . '1.7

2: ~ Characteristics of

Concrete, ..... ~.:..~ ... ',~..... ••• 30

1.Conmet.·{;rAliO...... ·30

Design Strength...... 33

.3. Deformatillns.lln4cr· ..

l.oadl:ng .. !:>: • .. '; 3f

G

:, .,:.,

. tntiodudloi1/ ;

. DeSign of PlalU Coneroe. IDeiDeilts tor 'tho 1J1tt.

mate Limit Stat. •••• ". "..

:;yeliA'*" .... ·.~~··DetIgn.of ReIu10ree4 ecm..

, . crete EIOIII8Ii.t •• Gufdb!a Prf.Dw :'.dplU III 1Wo(0IdDr Elem... . G1

··; ... ;;:.,.t:~;h~~jr,:-.· .... ~....,-41

··~.a·'Qltiillate::IJDdt>$fAtil \

· .apdet.PJotaz. ,with .lIr .

withb1l~ AZJa.l :r.-s 'lSa

J~3. SJa.u,~p 1"

,

'.-t. Ultimate Limit State

ullder Torsion with

FlexUre ••• ~ ••••••••

,.,. Stress Analysia in Can~ crete and SteI'll ReitdQr. cement under S~

Loads ••••.•..••••• ,.

.. '-6. Limit State"of CraoId~ ~.7. Limit State of DefIee-

tion ','-._ ..... , .. ", .••

U. Principle. .in Detailin, Rein10rcement , ••..•• ',' •

C~pter . 6. Asdsmfc DesIgn PhiIoaophy

• of Reinforced Concrete StmG- .

. tural Members ..

6.1. Introduction ..•.....

6.2. Ductillzation ol ReinfonIe4 Concrete Frame Memben 6.3. Ductilizatlonof Reinfo~ Concrete Shear Walla '.,

Chapter 7. Flow Chart. ~or the De-

. . Ifgn of Re1nforcecl Coucrete

Membert .

Types of r..oading8l1cl ~hedII Ultimate Limit State,. i ...

.J,

.'

I. -Flexure ., ..... , t" •• ,. -. .... t,to.

2. ExcelltrlcallJ' Loaded C0- lumns witb. Uniaxial Ben~

ding ~ .

3; Effects of ColIUDII. Slen.derilelS b, EccentriQal,

s- Loading """ ':"" ,", ..

4. EccellttiWlt Loaded Columlls with BiUialj,

·l3endign ..

,. Members . with Flexure and Tension PorCe ••••••

6. Shear .

,. l'1exure with T(lr-iol1 ••••

Stieu Anab'al' In Concrete .nd Steel Rebii(lrc:om8llt Iinder SerVice 'LOad ••••••• ~ '.

r. P1eznro

........ , , ..

LImit ·State of ~taold.q

133 139 ,

-1'3 . 161

.:tOJ '317 ·.31' . :H9 .

127

.t7' .191 214

. .'~:

.9

D. Fle%ure. Flexure with Axial Load (TensiOll or Com-

pression} •.•..••.••...

LiMit State of Deflection -,

10. Flexure _. _ .. ~ - •... ,.

ChapteT II. Detailing Rules for Reinforced Concrete Members ....

l8.1. Types of Reinforcement.

Classification

i.Z. Concrete Cover to Rein-

forcement •.. , .•....

8.3. Anchorage .

8.~. Splices .

8 . .5. Supplementary Provisions for Columna

3&a ' S81

8.6. supplemeDtAry Provisions for Beams

8.7. Supplementary Provisions far Cast in Place Struc-

tural Walls' .

8.8. Supplementary Provisi-

eas lor Slabs ..

References ' , ..

..\ppendh.

A. Dictionll.ry of Tenns Used In Aseismic Design .. ,.

8. Tables ········

Tables Jist .

I. General Tables f •••

II. Ta.bles for Ultimate Limit

State Design .

III: i'lI.bles for Servic~ahi Ii Iy Limit States Design •.

IV. Characteristics of Steel

Reinforcemr.nt .

07

1."

PRINCIPIILE METODEI DE CALCUL

1.1. CONSIDERATll INTRODUCTIVE

Scopul fundamental al calculului elementelor de coustructii ~i al structurilor este obtfnerea unci asigurarl rationale a constructiilor in raport ell exigentele de performanta specifice diferitelor categorii de constructii, pe toata durata lor de viata ..

Verificarea prin calcuI §i dimensionarea elementelor de constructii ~i a structurii in ansamblu constituie numai una din lantul de activitat] de care depinde asigurarea bunei functionalitati a constructiei, care mai cuprinde:

incadrarea ccnstructiei in mediul natural §i construit; - alegerea solutiei constructive ~i a materialelor;

. - calitatea matcrialelor si a executiei :

- respect area conditiilor de exploatare corespunzatoare destinatiei const ru ctiilor ;

- asigurarea indeplinirii exigentelor de durabiIitate si, corespunzator acestora, a unor masuri privind Intretinerea constructiei ~i urmarirea comportarii ei in exploatare.

Din acest motiv prevederile prescriptiilor privind calculul structurilor ~i al elementelor, inclusiv al celor de beton presupun 0 proiectare competenta ~ 0 executie corecta, in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare , exploatarea constructieisi unnarirea comportarii in conformitate cu regulile stabilite 'la proiectare.

In cadrul capitolului I se face 0 prezentare succinta a principiilor metodei de calcul utilizate in proiectarea structurilor de beton armat, care. explicit sau implicit. sint avute in vedere in sistemul general de proscriptii de proiectare a constructiilor din tara noastra.

1.2. EXIGENTELE DE PERFORMANTA sr :STARILE LIMIT!

Pentru a fi apte pentru utilizarea prevazuta, constructiile trebuie sa raspunda eu grade de fiabilitate corespunzatoare, in raport cu actiunile mecanice de diferite nat uri, unor exigente de performanta structurale. dar ;;i unor exigente privind confortul ~i eventualele efecte psihologice produse de comportarea structurii sub tacarcari.

11

In principiu aceste exigente se pot grupa In trei categorii: a. exigente de siguranta structurala :

h. exigente privind functionalitntca structuni in raport eu dcstinatia ei , c. exigente privind durabilitatea necesara a constructiei in raport cu

durata ei de viata, .

Exigentcle de siguYaI1(a simclnralli au in vcdere evitarca cedarii unor elerncnte de constructii sau a structurii in ansamblu care ar puue in pericol viata sau s5lliltatca oamcnilor ~i integritatca unor bunuri materiale sau cult male import ante.

Siguranta structurala implica exigenta privind resistenia, stabilitatca ~i

dltctl1i.iate{.l structurii si a clcmontelr-r com ponentc. .

Conditiilc de rfZistc1!tii sc leicra la capacitatea portanta locala a sec[iunilor elementelor asa cum rezulta din caracteristicilc geometricc ~i mecanicc, incluzind ~i conditia cvitarii deformatiilor remancnte exagerate Situ. pcntru uncle car-uri, eventuala drgradare a rezistentei matcrialelor. ca urmare a fenomenului de oboseala,

Conditiile de siabiiitatc S~ refera la evitarea cedarilor care rezulta din deplasarile de corp rigitl ale constructiilor in ansamblu S<l.U ca tHIDaTe a dectcior de ordinul doi datorate cleformabili tatii elcmentelor structurale, De asemenca, cxigentele de stabilitate vizeaza evitarea cedarilor gener:tle ale structurilor, ca ~tnn'arc a unor .actiuni care modified ill timp structura. prin ruperi succesive ale -unor clemente. antrenind 0 prabusire progrcsiv5.(partiaUi. sau de ansamblu), Asemenea cedari pot interveni mai cu: 'searna ca urmare a unor actiuni cu caracter exceptional cum slnt cutremurcle ~i exploziile de marc intensitate.

Conditiile de d1lctilitate se pun mai cu seama constructiilor supuse unor actiuni clinamice de mare intensitate (cutremure. explozii) dar, uneori, si color acticnate static. Daca in primul caz cerintele de ductilitate se refer a ill special la 0 anumita capacitate de absorb tie ~i de disipare a energiei, ill al doilca caz ductilitatca neccsarii presupunc ca prin capaci tatea de defermarc postclastica sa se obtina redistribuiri irnportante de eforturi in structurrl cu mobilizarea cit mai ampla a capaeitatii de rezistcnta cfective a di- 1'_ ri ~ ('lor sectiuni ale elementelor acesteia.

Exi£;cnteie privind functionalitatea t" exploat«YfJ se refer a in special 1" nil~ITa unor deJormaf.ii ~i a unor dcschiricl'i excesioe tlr-fisnri ale caror efecte a r J"11\Nt ~,;l. im piedice cxploatarea normala a oonstructici. Ascmenca (;kr.:te ~jl : ;

-- ckkri(Jrare:1 unor clcrncnte nestructurale (pereti de eornpartimentare ~i \:(; inchi.Icrc nost r ucturall, fini:;;ljr-, jzolu\ii. panlosdi. gr~i1muri etc);.

- picrtlcrca clnl1~citatii (in cazul rezervoarelor sau conductclor dl' Lr]';(:") ;

- afcclarea csteticii eonstruetiei; . ,

-. producerea unor scntimcnte de incomodit:tte sau ehiar de insecmi-

tate vis-a-vis de vihratiilc excesive ale constnu;t:ici sau deschiderile exager~.te ~Ic fj"'Jrilor.

Alte exigente de funciionalitatc in exploatare, cnm sint eele care vizea,zli capacitatca de izolare termid. sau acustidi 5e asigura de cele ,mai multc ori. nu numai prin elcmentele structurale, cit mai ales prill elem.ente_nestruc- . tUlale (pardoseli. tencuieli etc.).

Exigentele de dwrabilitate exprima. condiPile nece!al'e pentru .. asigura. functionalitatea constructiei. pe toot11 durata exploatlirii aeesteia. prin evitarea dcteriorarii premature, in urma unor proeese fizice. ebin'liee. sau bio-

12

r

r

,

logice .. Pentru oo~l*ile d •. ~to?- annat aceasta se refcra cu <»os8liire Ia pencolul. COr?Zlunu al."IMt;ui-i iI_l tpoteza asigurlirii unei bune durabilitlW a betonului pn.1l a1egerea~1 realizarea corecta a calitatii acestuia, cu un strat de acopenre eorespunzdtor, eventual. ~i prinalte masuri de prctectie

adecuate, .

, Criteriile de p.,jo'T",anld reprezintao cuantificare in expresie te~a a eXl~cntelor de perform~n1a, prin._inten;ne~ul un.or parametri care earactenzea~:t r.~spllnsul unci constz:.uctu la . diferite actiuni (forte, deplasari etc.).

Criteriile de performanta sint cxpnmate sub forma stiirilor limWi eare _

· bazate pe modele de cOn;tportare ~i de fiabilitate - definesc limitele diacolo d~ :~are structura nu mal poate satisface exigentele specifice destinatiai stabilite.

· Scop~. proiecta.r~i structurale este deci ca asigurarea exigentelor impuse <:onstruc1Iel, In ce priveste raspunsul. acesteia la actiunile eu cfecte mecanice la care Sll~t supu~e, .s~ ~s~. realizeze prinevitarea depasirii starilor Iimita.

. Daton~a va~l~bllItapl a.lca~oare ~ factorilor dt! care depinde aceasta aSlgu~~re (mc1i~ean. ~1t: actiuni de «;lifcnte tipuri, proprietati mecanioe ale mat~llaJelor, . dirnensiuni etc) ~?dallta tea. studierii ei stiintifioe se poate l.eah~a numa: c':l. aJ~~orul .tC(:mcl matematice a probabilitatilor, baaata pe stud.Jerea variabilitatii statistice a acestor factori in conditii de tirnp ~i de spa tiu suficient de extinse.

. Pc de ~lt~ parte niveIul de asigurare, 'la rlndul sliu, trebuie s1l. rezulte d!ntr-o ophml~aJ.·e a raportului siguranta-economie. conferind desigur in final 0 protcctie lntrutotul "sigur1l." (formulare care exprim a 0 probabilitate ~oarte redus~ ~e' nerealizare a a~estel. protectii) a vietii ~i Iinistii oamenilor, a 11.nor valorl.lDlporta.nte ~~tenale ~l culturale, a bunei desfasurari a vietii ~oCl~I:-eco;,'Olm.ce a s<:,cletatll. In ans.amblu~ ei, Fireste, ip. aceste conditii apare Just~flcata 0 dlferc~tlere ~ Ulveh,tlul.?e aSlgurar~.dupa destinatia constructiilor (decl. dupa consec~teIe mt.rerupcru exploa~anl ei) ~i eventual a evolutiei sal: 10 ~~mp, functie de cerintele dezvoltani social-economice ~i de resursele

societatii. '

.. In stabilirea nivelului de asigurare' este necesara totodata si luarea in ., considerare a m~ului cedarii elementelor structurale (sau al ansamblului 5t~ctural~, funC}le de gradul ~c avertizarespeclne, .. penalizind" cu deosebire (prm~anrca. Div~lulw de .aslgurare) cazurile de cedare casant1i.

. ~hlar in lD.tenoru1: unei s1.ructuri se pune problema diferentierii (ierarhl,Zlirii) gradului de asigurare a elementelor sau a diferitelor lor zone dupd efectul e~en.tualelor cedad asupra ansamblului structural, urmarind u eventunll1 optunl1:are a scenarlului cedlirii acesteill, as1fel ca elementele (SI1U chiar

~o~e. ale aeest?ra)cde mai i~.p0rtante, vitale 'pentru stabilitatea strueturii,

. s~ aJ~n~1i ~t1mele in domeniile ~vans~te. de sol~citare, obtinindU-::se nstfel Q. ~ptml1zale su~ toate aspec~71e (mcluslv 10 ce pnve~te asigurarea unui grad ndi~at de ~ve!hza.rea ced1irll). E.xe~ple. ~n acest. sens. sint asigurlirile mai man ale stilp~or lD: r~PQ~t eu gnnzile adiacente In structurilepe cadre CU rol ~e protcctle ant!selsmldi. sau ale tiranWor de care depinde intreaga ~a-

pacltate portantll a. unor ~istemestructurale. .

Stttrile limitll. -se Impart, de regulll., in dod ca tegorii:

. 1. St4'T1'le Umit4ultime (SLU) care corespund epuizArii capacitatii

portante .~u alter pierderi ireversibileale calitlitilor necesare exploatlrii

. constructiilor ;.. . '

· _ 2:. Stii'Til~ U~1e lIle e~ploat4r'i t1f!rmal, (SLE) , care corespund intrelUperu c;pacIUtll de asigurare a unel exploaU.ri normale a constructiilor.

13

ttl cadrul starilor limit 1 ultime (SLU) sepot identifica dea~menea. doua. categorii ~i anume:

.: A. SLU corespunzatoare solici,tmlor produsedeaeliUnile ob~,",ite(permanente AP ~i variabile AV) en frecventamare de a,parlpe'. '. ,.', -Principalele fencmene care sintavute in vedere in proiectarea la starile ,

limit! ultime din aceasta categorie sint: '.,

- rupet'ile de diferite naturi (rupere plastiea, rupere casanta, rupere

prin oboseala materialului etc.); . • . ..'

- apariii~ unor deplflsdri r~m~nente ~a~ a uno! deso,hideri de 1.i~;i refffanente excesrve care compromit ireversibil capacitatea constructiei de a

satisface exigentele specifice destinatiei acesteia, .

- pierderea stabilitiijii fOt'mei a unei parti a constructiei sau a construetiei in ansamblu; a~a cum este cunoscut, pentru constructiile obisnuite, de beton armat, nu se pune problema unor fenomene de instabilitate,.: c\ de aparitia unor ruperi la niveluri inferioare ale incarcmlor ca urmare aunor efecte de ordinul doi la structurile din elemente comprimate cu zveltete ri-

dicatl; , ',' , .

, - pierderea ,stabilitiiJii. pOzilsei, (pri~ t~t~mare,. Iunecare etc.): •.

eel mai adesea, pentru mcarcanle obisnuite 1D exploatarea constructiilor, datorita specificului modului lor deaplicare, poateaparea posibilitatea unor solicitari de mare intensitate locala, 'afectind oricare 'din elementele structurii sau chiar oricare din sectiunile acestor elemente. Din cerinta evitarii a orice fel de deteriorari structurale pentru toate elementele ' ~i sectiunile (prin ruperi sau aparitia de. deformatii remanentejapare astfel conditia ca efortul "maxim" sectional (stabilit eventual §i cu luarea in considerare a redistribuirii eforturilor datorita fisurarii ~i deformajiilor postelastiee), corespunzator valorilor celor mai defavorabile ale incarcarilor sa nu depaseasca capacitatea portanta ~inima a, sectiunii respecti~e5cores~un~toare,y~lorilor minime probabile ale rezistentelor betonului ~l armaturii), conditio

exprimata analitic prin relatia (1.1). .'

Este de observat cil. in anumite conditii si cazuri speciale de solicit an" , cedarea nu se poate produce decit global pe ansamblul structnrii. Situatii de acest tel sint cele caracterizate prin deplasari laterale importante ale structurilor, datorita unor incarcari orizontale '(din vlnt, sau efecte ale podurilor rulante ) amplificate de e£eeteJe de ordinul doi, c,a ur~are a zveltet!ei .' ridicate a stilpilor. Cedarea este dependenta in ,aceste situatii (sa ne refe~ de pilda, mai ccncret, la cazul balelor prefabricate parter) de deformabilitatea stilpilor structurii, fiind un fen omen prcdus practic simultan in. numercase elemente ~i sectiuni. In cO,ns~cinta aI:are opo~tun s~.se defineas~i\ o capacitate portanta g!obalii, nu ~nn intermediul "aloril?r mimme pIO?abil~ ale rezistrntelcr materialelor, ca 10 cazurile curente, dlsc_utate anterior, Cl prin valori mai apropiate de cele medii ale lor. In normele din C.S.I" de exemplu, \"entru a tine sfaI?a, intr-o ~aIliera. indirecta de c.aracterul glo_?al al cedll.l'll acestor structuri, se prescrru valon corectate, .mai reduse, decit celc furnizate de teoria stabiliU.\ii elastice, pcntru stabilirea lungimilor de flam-

baj ale stilpilor. I

Verificarile la starile limita uItime din aceasta categcrie exprima in general conditii privind rezistenia seciionaHi.

tn conceptia actllalelor prescriptii de proiectarc privind sigl.lranta structuriJor se urmare~te dcci sa se evite oric~ degradlhi structurale cucaracter remanent <lin solidHl.rilc produse de aeiiunile eu freeventa mare.

14

corespunzatoare solicitarilor produse de unele actiuni din (a-teJ~oria.·aci~iu:~ill()1 excepl'ionat,( AE), eu frecventa foarte mica. de aparitie lI)l~~Il~i~llJ~.ax!ml~., actluni asociate, de cele mai multo ori, eu un regim apuc:a1're a .lncardrH (cutremure si explozii de mare intensitate).

.' .. raritatea producerii in viata constructiilor, este important sa ,8tlbUni~~i alte trasaturi importante ale actiunilor extraordinare, pre,Lale moduluiparticular tn care se pune problema sigurantel fatl!. de aceste actiuni.

·il. 'Intensitatile lor maximo probabile au un g~d de i~ce~titudi!le s~nsibil ,mai ridicat decit eel corespunzator incarcanlor variabile obisnuite. . b. Spre deosebire de efectul incarcarilor obisnuite (statice), la care solicitll.ri1edepind in principiu numai de schema statica a constructiilor, caracteristicile comportarii structurale influentind numai asupra redistribuirii solicitarilor (prin fisurare, prin deformatii postelastice), in cazul principaIelor actiuni extraordinare, actiunile seismice, solicitii.rile depind direct at: aceste caracteristioi, structurale (de rigiditate, de rezistenta) ~i de variatia lor in, procesul repetarii solicitarilor, constituind i,raspunsul" constructiei ,la actiunea dinamica respect iva. Solicitarile au astfel 0 dubla dependent a ,,1Storica" lii anume: de istoria dezvoltarii actiunii (de exemplu reprezentata prin accelerograma unui seism) ~i de istoria modificarilor proprietatilor struc ' turaIe in diferite ,zone critice ale constructie.

c. Capacitatea portanta a constructiilor la actiuni extraordinare de tip seismic' san explozli . putcrnice are un specific "global" (ca in cazurile mentionate maisus pentru actiuni statice traduseprin deplasari orizontale ale structlirilor).' In plus, datorita raritatii solicitarilor eelor mai intense ~i incertitudinii mai ridicate asupra nivelului Ior de intensitate apare firesc d"spre deosebirede solicitarile obisnuite, sa se admita inevitabilita.tea uno~ deteriorari nestructurale sau chiar structurale. Problema de baza a sigurantei lata de aceste actiun~ ;c concEmtreaz~ pe sup~avi~tu~!e~ co~st:~ct~ilor (ev~tarea ,;eolapsuIui"), vizlndu-se totodata protectia vietii ~l a sanatatu oamemlor, a valorilor materiale ~i culturale, a continuitatii functiilor vitale social economice ale cladirii, Rezulta astfel principial si necesitatea Iimitarii, pe cit posibil controlate, a deteriorarilornestructurale .sau structural7~ limitare

ierarhizata, dupa gradul de importanta pentru societate, a functiilor cons-

tructiilor implicate. . "

d. In ce priveste marimile care caracterizeaza capacitatea ~~ rezlsten~ (privita intr-un sens mai larg, ca 0 capacitate de evitare a ceJaru. st,ructUTIl in ansamblu), datorita spccificn~l1i ~inamic al princi'p:Uclo~ actiuni e:<traordinare considerate, aeestea depind intr-o masura dCCISIVl ~I de capacitatea generalizata de deformare a structurii (de obicei de deplasare laterala), asociata capacitatii de rezistenta,

Din lmprejurarile subliniate anterior de~urg:! eoncluz,ia, ~e princiI?iu

. d'~ hi ce priveste marimea parametrilor ce definesc caracteristicile mecamce alestructurilor (deci in ultima instants. ale betonului ~i armaturii) trebuie folosite in aceste cazuri. valori mai apropiate de cele medii in locul valorilor minime probabilc utilizatein proiectarea curenta,

In ceeace priveste starile limit:l ale exploatarii norm ale (SLE) acestea

sint in general rezultatul: .

. . - unor deplasarl statics sau dinamice excesive ;

- unci fisurari excesive. _

Dupa cum s-a mentionat anterior, nivelul·asigudirii prin calcul. se stabile~te nu numai pe baza criteriilor ingiIiere~ti ci ~i pe baza unor conslderente

1.5

ae ansamoru ale mtereselor socictatii, legate de conditiile. ~i eerintele gIobale: ~e dezvolta~ii in fiecare etapa data a vietii accsteia. Se poate apreciaca: mv~lul de siguranta corespunzator prescriptiilor de proiectare romtne~i. d,~~1 in g~neral m,ai, reclus ~edt eel asociat unei parti importante din prescrip~111~ nationale ~I internationale (vest europene,: arnericanc, japoneze) este satisfacator avind in vedere experienta utilizarii lor intr-un interval de timp relativ indelungat.

I

1.3. MET ODE PROBABUISTE DE CALCUL LA ST ARI

LIMIT!

Metodele de calenl earc stau la baza preseriptiiler de proiectare struc-

turala in constructii se caracterizeaza prin: .

, a. Considerarea sistematica a ansamblurilor de !tari limiti1 pentrn diferitele categorii de constructii ;

b. Considerarea naturii aleatoare a diferitiler factori '04ll'e afecteul si-

guranta constructiilor, . i ,

Natu.ra aleat?are a factorilor de care depinde signranta construetiilor ' cite analizata pnn conceptc probabilistiee ~i analise statistice.

Din punctul de vedere al coneeptelor probabilistice utllisate in fundamentarea prescriptiilor de proiectare se disting de obieei trei niveluri de a nalize a siguran [ei structurilor :

, 1. N£1Jdul 1 (N1): procedeu serniprobabilistic tn cadrul caruia se con-

sidera independent variabilitatea aleatoare a diferitilor faetori, stabilindu-se

corespunzator coeficientii partiali de siguranta, ,

2. N'rJclul 2 (N2): procedeu probabilistic aproximat~ in cadrul caruia se consider a simultan variabilitatea aleatoare a diferitilorfaetori, stabilindnse in mod aproximativ coeficienti de sigurantapentru diferitestbl limitl.

3. Nioelu] 3 (N3): procedeu probabilistic eonseevent in cadrul earuia se eonsiderasbnultan variabilitatea aleatoare a diferitilor faetori ~eulu1: bazlndu-se pe aproximari controlate. .-: , .:' - . '

Metoda de calc~l care se utilizeaza in proieetarea ~ntll.~(ciuest.a

I~ baza standardului 10.107/0-90 eorespunde nivelului NY utiliZind eoeii-

cienti de siguranta partiali, ' ".. . -.

. . Proc~dcele de nivel ,supe!,icir de ~naliz1i ~ ~igu.ranter (lf2ii NJ) :pof,(i u~ilizate m vedere~a eahbr~ru ;va]on!or coeficientilcrHe slguran~ partiali d!n procedeul de nivel N7 iar, 10 proiectarea curenta" numai in situatiispe-

ciale. ' , '

Verificarea sigurantei structurale in proiectarea curenHi.ConSti1 in~inpar,are~ oonventionala a un~~ valori de ~alcul,ca(e ea~cterize:tz£'qecUle ac1:;iumlor aplicate constructiilor, cu valori de ealcu1 omoloagecare .Ca.rac,. ten~eaz~ capacitatea constructiilor de a rezista, respectivvaloH care defineac

sthde limita ale constructiilor, . __ .

Pcntru !iccare ~in starile limita specifice unei construc~iicste'neceSar1\' adaptarea cIte. ~nul model ~e ealcul, care sll. reflecte satisfa<:8.torcolllportarea. constructiei, In mod eVlde~t,. nh;elul de precizie al m()del~Ili.i;lj1ci9ptat trebuie eorelat eu nivelul de precreie ~1 eu gradulde Incredere-al dithlorde

calcul.' '. . . .

Date1e de bazl!. ale calculelor privesc: a. iJcl.unite specifice constructiei:

. h. Ci1raClC7islic1'le jizico-mccanice "l~ mRteriatdor (inclusiv ale terenului

de fund are) ;

c. caracteristicile geometries ale constructiei ~i ale zonei de tercn in interactiune eu structura :

. ' d. exigen/eJe de performante structurale, specifice destinatiei ccnstructiei.

In esenta asigurarea rezistentei constructiilor exprima faptul d. ine~itatea:

(1.1)

pentru toate sectlunile structurii se realizeaza eu un inalt grad de' probabi.Iitate, sau invers, ca probabilitatea nerealizarii inegalitatii (1.1) .este foart ..

rt4usa. (fig. -1.1, II). .',

In relatia (1.1) s-a notat: S wax - valoarea maxima corespunzatoare mvelului de probabilitate (de siguranta) acceptat al efectului indircarii asupra u.nei sectiuni (efortul sectional), functie in primul rind de parametrii aleatori at actiunilor ; R""n - valoarea minima, corespunzatoare nivelului de probabilitate (de siguranta] acceptat, al capacitatii de rczis~nta a sectiunii, in

, ft~ctie de mlhimile aleatoare al rezistentei rnaterialelor, ale dimensiunilor elementclor etc.

... fIl procedeul de nivel N1 de anruiz1l. a slgurantei, numit in trecut ,i proeedeu scmiprobabilist, ,~are sta Ia baza calculului cu prescri~tii1~ cu:('~ntt' , de proiectare a constructiilor de beton armat, se accepta solutia simplifies-

toare de a analiza separat cei doi termeni al ineg'alitapi (1.1): .

Sm .. ::::: S(SI"' ...... Sa..,.., Ssm ... etc.) (1.2)

in, care S 1_ etc. sint .alotile tmu:ime probabile ale. efec telor tncilrf;iirilr;I1' (corespunzltoare de cele mai multo ori valorilor maxime probabile ale interuit1itii

o saiiri/Jrii

a

b

'i,' .... '.,i;!:,J~'l.. Variii.tiile aleatoare ale efortnrilol' sectionale ,I c&pacltAtii (portante) .ecfl8JlAle (.} , .. "'.,'"''" ....... _ aleatoare a reJa.tiei p ••• -A. inci!.rcaJ'e capa.bil1\'«illplasare iD raport oa "arlat;IA rela.pei P - 4, iDci!.rc&l'c apUoatl element,,1,,1 sau ~tr\lcturil ~ Wlpla_tU1 cores-

i'U',d.t.IIIr'C. (&). '

17

. 'inc!rclrilor si, numai in situatii speciale ~i numai pentru incarcari permaneate ~i valorilor minime probabile ale acestora) ~i

RIftlM ::: R(RuIM• R .... ) (1.3)

unde Rh'i~ ~i RGmiM reprezinta v~lorile ~initne frlobabl_le a!n~ez:#I,~~ bf~i ,'~ armaturii core1ate cu conditiile de garantare a calit,atn acestora~nJ1.J)rescriptiile specifice de produs ~i prin intreg sistemul~e C9n~{9) a.t.~tatll exe-

cutiei lucrarilor, . _ ,'., ' ,',' .,~

Valorile maxime probabile ale intensitatilorincarcarilor ·~i 'valorile minime ale rezistentelor sint denumite traditional ., valori de calcul"·, ti, slnt stabilite astfel, ca in principiu, sa aiba un grad de asigurarecorespUnzMor

(apropiat de 99,9%). ." .

Valorile de calcul ale in~arcar~or ~i :ue rezist~nt~lor~int corelate c~ valorpe -caracteristice (denumite-obisnuit In prescriptiile-din t~ranoastr~ valori norm ate) ale incarcarilor ~i ale rezistentelor, de cele mai multe 'on definite statistic ca valori realizabile cu 0 probabilitate de eel putin 95%. Valorile rezistentelor nonnate sint corelate direct cu marimile indicilor de rezistenta care corespund diferitelor clasede beton sau marci, de armatura. Necesitatea introducerii valorilor caracteristice ale rezistentelor.. allt~ de cele de calcul decurge din faptul c~ .verificarea probabilitatil d~ realizare, a valorilor de calcul ar rec1ama analiza unui numar inacceptabil de mare de probe prelevate, cella ce nu se intlmpla in cazul gradului ~e asigurare asociat valorilor caracteristice. Pe linga faptul ca. servesc ca punji de le')gi\tu.ra cu indicii de rezistenta pentru diferitele calitati de beton side otel, rearstentele caracteristice i~i gasesc uneori ~i 0 utilizare directa. in ca1culull~ stari limit a ale exploatarii normale, in care nivelul lor mal redus de aSIgurare este mai potrivit decit cels~ecif~c. starilor limit a ultime.

In continuare relatia (1.1) va fi utilizata sub forma

(! .1')

unde SClJI' = R"'in

La structurile static nedeterrninatc, Ia care incarcarea depinde de un singur parametru P (de exeml?lu, indircare~ .e~hivale~t5. un~form. distribuit~, in cazul placilor de planseu), m locul conditiei de r~zlstenta s.:ctlOn<l;H1 (1.1 ) se poate folosi conditia de rezistenta a elementului (structuru) static nede-

terminat : '

( 1.4)

De asemenea in cazurile in care mecanismul de cedare a strueturii are un caracter globaL implicit prin deplasari laterale corelate datorita efec¥ui existentei de saibe orizontale rigide (la soli~Wiri di,n vint, ~cpunea po.d!lnlor rulante, implicind eventual efecte de ordinul doi), principial, C~>Ddltla de siguranta pentru intreaga constructie ar trebui sa capete forma (fig, 1.1, b):

'Pmos ~ Pt4Jl (1.5)

unde P f114'" ~i PwP sint valoarea extrema a f~rte.i orizon.tale generalizat~ (rezultanta fortelor orizontale) aplicata structurii, ~I respectiv valoarea fortei pe care 0 poate prelua structura. '

In· cazul particular al actiunii seismice, pentru care niv.~lul coborit. al , valorilor de calcu1 ale lncarcarii (vezi cap. 6) implica, in situaJlIl~ structu~or curente, atingerea capacitatii de rczistenta structurale ~i incursiuni in domeniul

18

P'lstel~c de deformare la actiuni seismice intense, conditia de siguranta treb\1ie ,pusi sub' forma:

: ...... " \

',~,: "'

( 1.6)

" ~e"Jl s-au notat valoarea maxima' a deplasarii orizontale onzontale generalizate, respectiv valoarea extrema a acestei care opoate suporta structura.

, .dintte cei doi term:n.i a~ ~negalitatii (1,6) se fixeaza in functie , nnportanta CQnstru~tl~l, tinind seama de degradarile care se pot structura atunci cind aceasta suporta efectul unui cutremur

~ctiunii sei~mice yalo~il;· Pr(JP' t:.ctJp precum ~i p"",,,. t:. ....... direct de primele, implicind calculul . deplasarilor efective aleStI'UC1~urlli. .trebuie asociate in principiu, asa cum s-a mentionat an tcrior,

valori ale rezIstentelor apropinte de cele medii.

. 1n practic!l~elo! ma~ mul~e prescriptii nationale sau internationnlo drannsetsmice.. inclusiv a celor din Romania, pentru a evita

~lPJica·tillle in calculele implicate de activitatea curenta" de proiectare se de valori dife:ite ale rezistentelor de calcul, adoptindu-se toate cazurile valorile folosite pentru incarcarile obisde calcul"). Precizari suplimentare privind verificarea "armat la actiunea seisrnica se dau in subcapitolul (1.6). de observat ca in cazul structurilor static nedeterminate, aastructurii este superioara sigurantei sectionale, exprimata

conuma (Ll'). Intr-a(jpvar, ca urmare a modului concret de realizare fIientc:lO'l de beten armat,. i.11 special a armarii acestora, a variabilitatii S"a,. ~) S .. ", plastificarea diferitelor scctiuni nu se realizeaza Ca urmare, valoarea incarcarii corespunzatoare stadiului 11ltim al ~tr'fl'~'hnii [notata cu POI in fig. 1.2), definita de formarea unui mecanisrn de prin atingcrca capacitatii de dcfcrmare intr-nna sau mai multe din

SfnlcllPl it! IIIHP~r(}(1" lOtH! de II/QII/fiN"

I

I

,

r

{

I I I I I f

f I strtlr:flJrI CII /Juline I

ZIIne de-pfl1.ffl/'kqrel

1 I I I I I

~ul

.~

Fig. 1.2; ~!,"p?,rtul In~~e Inc1l-rcarea ultima ~i inc .. rear .... corespunAtoare lDltlem curgeru la structuri eu zone de plo stificare nusaeroase Ii respectiv 1& structurit cu putine zone de plastificaro,

zonele plastificate, vitale pentru stabilitatea structurii, este superieara valorii 1'."" a incarcarii considerata in ealeul, eu atlt mai mult eu ert struet urn are un grad mai mare de nedeterminare,

Este de rcmarcat, de asemenea, ea detcnninarea eforturilor sectionale.

.. ..,.~ ... , in proiectarea curenta, pc baza unui calcul Iiniar elastic, se ju~tifica prin relatia practic Iiniara intre incarcare ~i deplasare pina la aparitia primei articulatii plastice (moment in care forta aplicata structurii are valoarea P" fig. 1.2) ~i prin asigurarea relatiei p ... ~ p., prin intermediul eonditiei (1.1) satisfacute in toatc sectiunile.

1.4. ACrIUNI IN CONSTRUCrII

1.4.1. Caracterizarea ~i clasiflcarea actiunilor

Orice cauza capabila se . genereze stari de solicitare mecanica lntr-o constructie constituie 0 aciiune asupra respective! construetii,

. In calculele ingineresti actiunile sint modelate prin tntarcari care r ep:czint5. sisteme de forte, prin dePZasari (de excmplu, tasarile reasemelor h constructiilc static ncdeterminate) san deformafii (de exemplu, eiectul precomprim.irii, efectul variatiei de temperatura, climatice sau tehno~ogice snu al contractiei betonului). Aetiunile sint caracterizate de pararaetri care prccizeaza modul de aplicare, punctele de aplicare, modul lor de distribuire 'Ill spatiu, evolutia in timp si intensitatea acestora. .. .. '

Valoarea de referinta a intensitatii, de regula definitll. probabilistic ~i situata in domeniul va1orilor eelor mai ridicate ale intensita.tilor, se n\UJle~te . intcnsitate norm.1ta si se noteaza q". In cazul cind se dispune de date ~U'-. ficiento pentru prelucrari statistice so utilizeaza -ca intensitati not'Dlate' v~:"c lorile "caracteristice" deffnite printr-o probabilitate redusa speeifieatl; ~e . a fi dep5.~ita 'in sens defavorabil, pc un anumit interval de timp. Faee:t;- , ceptie actiunile eu caracter permanent, la care valorilenormate alein'tellstt~f(ilor sc determina pe baza valorilor med~ statistice. In eaz'¥Ue cl.nqlipsesc. datele necesare determinarii aeestor valori pe baza destudli statistiee ;$i~t folosite valorile "nominale" deduse din experienta practicl a proiectl;rii,i

d cxploatarii constructiilor. . '., ,- ,-.-',

Valorile de ealcul ale intensitatii lncarcarilor se stabilese prin lillnultuea. valorilor normate cu eoeficienti ai actiunilor (coeficientl . a,i tnc:lrelrilor}; 'in functie de natura actiunilor, de natura starilor limita la care !lefac~.ven'" ficarea ~i de categoria grupurilor de actiuni (paragraful 1.4.2). 'se siabile$£

mai multo valori de calcul ale intensitatilor (tabelul 1.1). . . I

t n iegatura cu semnificatia intensitatilor de caleul ~i a c~licientilor

diu tabelul 1.1 sint de flicut un de precizari: . .

a, ValoriIe q' reprezintii 0 limita superioara a lntensitatilor, peatmcare ('xist;. probabilitate marc de a fi intilnite lntr-o perioada de timp !Curta;.

b. Valorile q" slnt apropiate de media Intimp a intensitlplor v4riablle;

c. Unii dintre coeficientii actiunilor pot avea doua vruori.dititn!·:iare se alcge pentru verifieari cea care conduce la situatia de ealcul cea m~ de ..

Iavorabila, . ,'..j;.

Actiunile considerate in calculul constructiilor se claSifidi d~pamai,fuwte criterii ca de excmplu provenienta, mod de aplicare, d~tributie.efectul asupra

If)

_,_ .-----_ .. _._----

" ,

j

T •• ,'wl 1. J. Intell'I1A~le lie ealcul ale tnwclirllor utiliute la nriticarfa elementelcr de beten rumBt

Nr, crt,

"'.

IuttlUilitaple de ealcul Coeficient! o.i actiunilcr

considerute aplieate i ntensi ta [i lor

norrnate

Vel'ifidl.rile )[1 care se utilizeazA

Intensitatea de calcul Ia. ca.pacita.tea. portantr. 9

y,

Verificl!.ri Is. starile Iimita nltnne de l'czistent<1 ~i de stabilitate, sub actJunea grupartlor fundameutale

---------------

2

Ioteusitatea de calcul de exploatare

qB

Ver ificar i In starile limitr. a le exploatarri normale, sub efcctnl inc1lrcarilor 10tale de exploat are

3

In.tcnsitatca de ""Jeul frecvent illtilnitii.

II'

Verific1lri 11\ starile lirnita al. cxploatarn normale sub efecte de durata sl 1110 star i Iimiti!. ulhlne sub actlunea unor grup1tri spe-

ciale

--.------- ---,,------,- -.-

Iutc,gsit .. tea de> waul c vasipermaueata

'10

Verificari Is. starea limit!\. ultim' d~ ob~('aU,.

C;.'1f.'f;(:IU~ii rnecanice a constructiei (din acest P\1Dct de vedere se disting a.ctillni st~ltjCC ~i ?-cthmi dinamiee). Din punet devedere al regulilor de veri[ioare a Sl£,'1lrantcl constructiilor, principalul criteriu de clasificare a actiunilor este [recvenia xi: care actiunile sint intilnite la diferite intensitati,

. Clasificarca actiunilor si definirea lor din acest punet de vede~e sint din tal.elul J .2.

Tabelul l.a Clasificarea aCfhmilor

C~t(~[:orE ~~ d~ ,wt\",ui

Simbol

AP

Se aplic! in mod continuu, eu 0 intensitate practf cconstanta b. raport eu timpul.

Variaz1l. sensibil in raport cu timpul; p_ lipsi total tn anumite.· intervale .de timp ~ prezintavo probabilitate ridicatll. de IL fi . tntllnite 10. intensiUt1 ridicate, de mai multe ori'pe durata vietii unei constructii

:- c ....... ipermBDtato

AC.

Se aplica In intensitllp. ridica.te pe durate lungi sau iu mod freevent.

Intensltatee lor varia.zA senslbil in raport eu timpul sau/~i se poate anula pe intervale lung; de timp.· . .

.trasuttorii

AT

AS Apar foarte'ra.r. eventual nlciodatl!. Sn nat& ,_eiCOII&tt'v.cW 1&, IRtellaitllp semn.ifi~ eaU"e

21

Timp

Inc/,tI;; .In dtpfJzl/t

Greb/flltfl liChidtlor r/in cont/uct.

incrirCQr8 CII mobi/ier

i'ncdfClJri In /Qcvin!.

! l-~

t

Incorcori' ClJ TOpOt/ti



incQrCQr(f tlJ vinl

Fig. 1.3. V&riabllitatea In timp a iftteDSitA~ii Ineil.re"Uol vt.riabU •.

'ij,',' .... ...,~&UI~ normate ale intensitatilor actiunilor permanente (AP) se <*.'pc baza valorilor medii statistiee. Valorile normate dab: 4i~IItaJ!lda.rd •. pentru actiunile cvasipermanente (AC) corespund unor intensiintilnite. in timp ce. valorile nonnate ale actiunilor tranzitori-

.~l'J, .. · . .c;<)I"~I~PllIDd UDor intensitllli rar intilnite. .

q~p$ide~ralrea' variabilitatii actiunilor in raport eu timpul prezinta im-

.Pf~ttlJl1:' ceea ce priveste: .

V .. "U'.U .... i .. '.''''''' suprapunerii mai multor actiuni, eu diferite intensi.·...,,'u .. ,~ ... unor elemente sau constructii, la analiza comportarii la diferite

""'·'C""."' (dUerentiatll. Intre' cazul jncarcarilor obisnuite folosite in gru-

fundamentale ~i eel al incarcarilor extraordinare, foarte rare la inten-

. .' la gruparile speciale ale actiunilor}:

. .' aparitiei unor efeete de curgere lent1l. sau de oboseala.

:,dl~tCl',J:ita uncr.acthin! de lung1l. durata sau rcpetate de un numar marc de ori . fig. 1.3 stnt rcprczcntate schematic variatiile in timp ale fntensita;,,", ·7"'"'' inc:lir<:liriii" pen:tni unele actiuni variabile, Se pot identifica actiunile

ci1liUt'Pelrnl.' "n4~n,t, e, care se aplidi cu intensitate ridicata pe durate lungi sau irecvent, de exemplu greutatea utilajelor eu amplasament fix, inca.rclirile din depozite, presiunea gazelor, 11 Jichidelor sau a mediilor pulveruJente in recipienti ~i eonducte etc.

Cclelalte actiuni prezinta variatii sensibile ale intcnsitatii lncarcarii in raport eu .timpul ; acesteasint aCliuni transitorii; .

.In cazul unora dintre acestea (de exemplu inellrcarea eu mobilicr din lccuintc) 0 anumita fractiune a incarcarii maxime, eu 0 valoare moderat a. are o intensitate practic constanta, In aIte eazuri (incarcarea cu zapada in u'gil:ni in care aceasta se conserva un interval de timp relativ important, intensitatea incarcar]! nu scade perioade lungi de tirnp. Aceste fractiuni

, care se mentin in tot timpul exploatarii sau pe intervale lungi de timp reprcf.inta fractiuni de ]ungi"'l durata ale incarcarii tranzitorii ~i sint dermmitc ititrmil(i{i [retucnt inti/dte ale inciircarii ~i se obtin prin Inmultirca intcnsitatilor noi n.ate eu_ coeficientii Iji,.

PE.TIlru incarcarlle rcpetate care provoacd fenomenul de oboseali; (de exemplu, inciii carea din pcduri rulantc), cste important sa se puna in evi<lentil " alcarea intcnsitafii care intervine de un numar foarte mare de ori ~i c:e care dcpindc direct npar itia fcnomcnului de oboseala. Aceasta se denumeste intensitate cvas1Iermanc-nti1 ~i se obtine prin inmultirea intensita-' tiler ncrmate C4 cocficientul lJie, fiind utilizata in verificarile la starea limita 'de oboseala.

1.4.2. GRUPAREA ACTIUNILOR

Calculul-elementelor ~i structurilor de constructii Ia diferite stari Iimita, se face Iuind in considerate ccrnbinatiile defavorabile, practic posibile, ale actiunilor reprezentate prin schemele de incarcare.

Gruparile utilizate in calcul Sf' impart in doua categorii principalc: a. grupari fundamentals (fiF) in care intervin AP, AC si AT

h. gTupaTi speciale (GS), in care intervin AP, AC, AT si AE.

AP se iau in consideratieIn toate cazurile, in timp ce AC si AT se iau in considerare cind efectele lor sint defavorabile pentru verificarea la starea Iimita considerata, AE se iau in considerare numai in gruparile speciale.

2a

Grup1irile alcltuite in vederea caleulului sit~lcturi1ol' dUeri deregu}l in iune\ie de starea limit~ considerata.

La fonnarea gruparilor de actiuni se introduc valorile de ealcula1e'tn-. t rnsitatilor indl.rcarilor (tabelul 1.1) corespund.toare verifie1'lrli la diferitele· stan limita. AsHel se afecteaza dupa eaz valorile J)ormate cuc:oefieieniii "{r in eazul starilor limiUi ultime tn grupari fundamenta1e, eu eoeficientii ... ; . in cazul starilor limita ale exp16atarii normale ~i in cazulstlrUor limit! ul(~ In grupari speciale, sau en .. eoeficientii ~I ih eazul sUrii limitl ultimid'e>

oboseala, ' " '.

De asemenea, In eazul aetiunii: mai multor actiunLvatiabilese int:r~I\1C coeficientii de g~pare q,o (1\10 < 1) prin care se tine .g~a de ....

Il!tiusa ~e aparitie simultan1!. a 3;cestora, la parametrii deJfi·.v'drii.1:.ili:· obtininda-se astfcl oasigurare mai rationalii. in raport""'riii .. ri,t,, .;,\~t..;I;I~I~Il.

STAS lO.101{OA i,Actiuni in constructii~i"·~':r#i~~:;lI.yfj~i:l<it;f;~

constructii civile ~i industriale" prevededoull ... . I· .~.p..u:~:,;.s~

valorilor coeficienplor din grupare ~i anume:.. . .. , . ,.

a, se adopta 0 valoare 1\10 unica: pentru toate' acij,t1nil,e ' .. t: riil'llZi~Oi'ir!f:,t.

1,0 \n cazul unci singure AT, r'

0,9 in eazul a dou~ sail trei A'r, ....

0,8 in cazul a patru sau mai multcl+t. '.' ;', .;~.:>

b. Se adopta valori 1\10' diferentiate pentru diierltele'att~i' ..•• · ••• -. tf.l:iiiiifotii:"'

1.0 pentru AT CIl efecte mai importante; .

0,8 pentru urmatoarele doua AT. 0,6 pentru eelelalte AT. .

, La. starile umit~ ale exploaUrii normale. pelllttl1:' v ~rif~:lri>8tlll

lncarcarilor totalede exploatare, se considerl

Rcgulile de fonnarea groplrilor, .pentrt1·di![eril~~' in t a belul 1.3, in care s-anotat: P(~;"" in1:msitllte!li' corespunzatoare AP;· 0·; -. ideDI., ·colres·p1· l1I1l~t;oaJ:e

punzatoare AT; W·)' - idem, ~lre·pulllz1J.tQlaxe rnata a incarcroilor tranzitorii uinta earacteristicile extreme. alee iciuun

r;I") - intensitatea. nonn~tl. a il1l$cllllor:'

parile deac?uni~resptlIlZ~:toare 5ta:ru",UDlLl'.,",eU!l

producoboseaIa., '.. \:. <.

De regull. elententeledebeton· . exploatarii nermalela efeetu). ec· ).J] 11'PClnellteii-<1Erl1l~

In unele ca.zuri. est:enecesarsl se

redusa de a se lrealiza valorile normate .

f'C suprafete relativmari sau pe un tie introduc coeficientii suplimentari (de siti~ul.tat~ei1tat4!) oom:onn

A-i, pen.tru grinzile principale ~i pentru ele·.m· Leb1teJ.e 'Mrtfanttf;.·~

Coeficienti similari se introdlleli pentru in(:itc~ile~d8,t;Qj

t'Ulante (STAS IO.lOI/Z A-Z),. .. ,',

, Ace~ti eoeficienti nil se supraptll1tu,·o oe'f 'idl;'ritifq~git\?!iN:{ eoeficientii de simultaneitate sint intrndu~i· 3 1Utn.8JI';J)I~~:rtl;~;~if:l

tim,ita ,de rezistentl ~i de stabilitate, ~ub efeetu1' gnrplrikit

actlUnl.··, ' , ",

In eazul a:etittnUor eu earaeter . dinamie. mt'eDSiltttill

earcarilor se afecteazl ell eoeficien~ii dinamiei. '·c XJiilfotl:a.

eifice (S'l'AS 10.101/~ A-l.STA51~.1011l0).

.. '0.

w -+

~-

... ~ ..;).

~'.' +

~ ~o

""l·· ,+ .

1.5. CARACTERlZAR~ MATERIALELOR. A ELEMENTELOR DE' CONSTRUCTU A STRUCT"ORILOR ~I A'TERENURlLOR DE FUNDARE

In verificarea sigurantei constroctiilor intervin caracteristici1e' de re~ zistenta. de rigiditate, de inertie ~i de absorbtie de energie ale materialelor de eonstructii, ale' elementelor de constructii. ale structurii in' ansamblu

precum ~i ale terenului de fundare ..

. In calculele ingineresti, aceste caracteristici sint introduse prin modele

matematice, care definesc modul lor .de considerare in calcule. Pomind de la caracteristicile materialelor, pe baza ipotezelor si procedeelor Mecanicii ' .' eonstructiilor se pot stabili caracteristicile corespunzatoare ale ·elementelor ~i ale slrucLuLii )11 ansamblu (de exemplu. rigjditatca relative de nivel, capacitatea de rezistenta sau capacitatea de absorbtie de energie a unui element

sau a structurii).

Modelele adoptate trebuie sa fie de asa natura. inclt sa permit a eviden-

tierea naturii aleatoare a valorilor care reprezinta datcle de baza ale calculului. respectiv a laracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor. a caracteristiciJor geometrice ale sec\iunilor. In cazurile curente se admite cli variabilitatca aleatoare a earacteristicilor de material este omogena pe intreaga tntindere a unei sectiuni. a unui element sau a unci strueturi.

Valorile norm ate pentru caracteristicile materialelor se stabilesc astfel:

a. Valorile norm ate ale rezisten~elor materialelor se definesc ca valori caracteristice, respectiv valori. minime cn asigurare de minimum 95%. in conditiile unei calitati a materialelor care corespunde calitatii garantate priu preseriptiile referitoare la aceste materiale. Practic. tnsa, pentru ote1ui folosit ca armatura. gradul de asigurare adopt at pentru valoarea norrnata este mai ridicata (97,7%). avind in vedere efectul suplimentarsemnificativ al-variabilitll.\ii dimension ale in cadrul tolerantelor admise care pot deveni mai im-

partante la diametre mai mid.

Noile prcscriptii asociaza pcntru prima oara la noi in tara indicele de

calitate a Lctonului, clasa, ell rezistenta caracteristica, inlocuindu-se vcchiui indicc. marca, asoeiata teoretic valor ii medii a rezistentclor. dar care. de fapt, avca 0 valoare strict conventional a, nccorespunzind pructic valorilor medii concrete dintr-o construe tie datil. In afara avantajului consecvcntei de principiu cu eonecptul de sig;uranta de la baza metodci de ealcul utilizata]a noi in tara ~i in marea majoritate a prescriptiiloT straine, noul mod de definite al rezistentei meeanice a betonului creaza conditii mai bune pentru asigurarea omogenitatii valorilor de calcul ale rezistentelor. indiferent de gradul de omogenitate al productiei diferitilor furnizori de beton.

b. Valorile normate ale modulilor de clasticitate ale caracteristicilor

paminturilor' (unghi de frecare internii," caracteristici de coeziune, moduli de deformare) se stabilesc, de regula; ca valori medii statistice.

Valorile de calcul ale caracteristicilor de material rezulta din modificarea in sens defavorabil a valorilor ~ormate, de regula prin aplicarea unui coeficient

partial de siguranta pentru material.

Astfel, rczisten/eie de calcul de bazii ale materialelor se determin~ afectind valorile norm ate printr-uncoeficient de sigurania pentro material, pri~ care se tine scama de posibilitatile de a nn se atinge valorile normate. de va. riabilitatea statistidi a, calit!i.tii materialelor ~i/sau a caracteristicilor geometrice

ale elcmenteJor de constructii. . ,

26

'. .•... ..'Valorile de calcul de baza ale rezistent 1 . '

, .: ,de coeficienti ai conditiilor de luc e (~r se afec!ead, .cmd este ne-

'. '. .•. . . abaterile sistematico d r.u pe~ ru .matenal. 'pr~n care se iau

•.•••. "aproximatiile introdu' atorita diversilor facton ~l/sau se coree-

conditiilor de lucru.pentru s~e~~n~odclul d~ calcul (de exernplu coeficientii . .c<?mpr~ate sau pentru otelul din ai ne~;: r~Dtru. betonul din elernentele .; ' '. X alor'ile de calcul ale parame . ma un c .su a!e I.n cal~uh~~ la oboseala). '. eventualai structurii in ansamb~~flo= d: ~~f,sten,a ar sectiunii, elementelor, .' .. ' adoptate pentro diferite SOII'Cl't" .• s s a I esc pe baza modclelcr de calcul

"1 an. '

n caz de necesitate aceste val,' fectea w • • •

deIucru, diferentiati in functie de ~~~;:a as~lic~~,:~.d~ coeficienti ai conditiilor

pnn. care se ccrecteaza simplificarile admise • rn, e modul ~e e~dare etc., e~J!slderrl abate rile sistematico ale dife . tile i: 111 C:ucll1 sall/~I prm care se J' introduse, dupa caz, cntru cv I .nt' ~r .l~t.?r!: Asemenea corectii pot

cu ~ec~i~ni relativ rednsC:pentLU c:a~~e~ e~!)a~~tt~l~~ port,,:nte awelementcJor .de imbinare etc, . rea capaci atu dc.rezistent i.a unor zone

1.6. VERIFICAREA LA ST AI{ILE LIMIT i

Verificarea sectiunilor, a elementel r d -' .

ansamblu se. efectueaza in practi w n . b . e COI_l:struCtIC, a structurilor in

definit la paragraful 1 3 I Pe t rca p: . aza unm. pr?cedeu de nivclul N 1. derate se definesc sit~aiii' de ~~~lJe~~lcarea. la dlfe:ltele stari Iimit1i consiportare a elernentului d" beton arm t ractenz~e printr-un stadiu de com-

, dcconditii de exploatare, . <1 a, un ansam lu de actiuni ~i un ansamblu

Situ~tiile .. de cal cul pot fi clasificate dupa cum urrneaza:

a. S1tZlatu de duratii.. avind 0 durata de f

de cxp~o~tar~. pr~vazuta pentru constructie : Imp compatibila eu durata

b. S~tualzJ tra'lzitorii care a d - .

dicata de aparitie : , u 0 urata scurta, dar 0 probabilitate ri-

de a c~:;;~:~ii excePlio-nale, care au 0 durata scurta ;;i 0 probabilitatc red us;! . Verificarea se cfectueaza ri

de actiuni date cu v I . P III compararea unor parametri ai gruparilor

stari limita, • a on omoloage corespunziitoarc aparitiei diferitclor

In functie de natura t- " li 'w

. _ comp s u.ru irnita considerate verificarea poate consta in'

. ararea eforturilor seciionale ct .t. t 'Z .

(in cazurile elementelor de beton t .~ .eJor :un e ca pabile ale sectiutlilor

distribuirea plastid a tensiunil arma o. isnuite pentru care se admite rcdeterminate se admite red' t'·bor. pe sectlUn~); pcnt~ clemente static nemlirii postelastice astfel in~~t [claUluelal efortturlilor datorita fisurarii ~i defer-

. lemei cu u poa e ua forma com ~.., ~ "

maxnne pe e ement eu marime .' a w" • pararn Incarcdrii

derare mecanismul real de cedaa em(~ rC~.11 ~apabJ1e stabilita luind in consiticc}; re e 0 icei, cu forma rca de articulatii plas-

. . .,... compararea deformaliilor elem nt 1 d L •

. 'pabile (a diror depac::ire un' pll'cw e e 0' 1 e consLructle cu dejormaJiile ca-

y a nlperea e ementelor) .

.. - compararea deplasiirilor t t' . ' ....

mIce. eu valorile limitii omoloage (i~ ~a~~ ~::~it ~a~phtudmll .d~plasarilor dina-

_ compar4rea deschide,ii 'isurilor cu dlcar1~dun?lr clo~d~t~l de exploatare) ;

J' eSClf~ en e Jmtta etc.

27

Pentru cazurilc elementelor calculate eu metodcle teoriei .!lasticitl\~ i (<.k exemplu elemente masive cu dimcnsiuni apropiate pc cele trei directii), neluind in considerare comport area realaa betonului annat(efedele fisur1'irii, ale dcformatiilorpostclasticc] prescriptiilc anterioare admiteau ~i 0 verificare bllzaU'i pe compararea eforturilor unitare calculate cu rezistentele "de calcul".

Astazi, odata eu dezvoltarca metodelor mai avansate de modelare disen'! iza U a clcmentclor de constructie bi si tridimensionale ~i de folosire a metcdelor de calcul automat existii posibilitatea luarii mai corecte in considerurc a Ienomenelor de cedarc realii a acestor clemente. tintnd seama ~i de cfcetul lisurtlrii betonului ~i de cornportarea postelatica a armaturii si lxtonului, de conlucrare dintre beton ~i armatura,

Cliiar in situatia in care starea de eforturi in elementele bi si tridimensionale se stabileste prin metode de calcul In domeniul elastic este recomandabil, peutru consecventa ~i pentru evidentierea cornportarii betonului la s( adiul de rupere, si1.sc compare eforturilc sectionale de caIeul (obtinutc prin insumarca efor turilor unitare in sectiune) eu eforturile capabile ale -ccj iunilor de bcton annat.

Valorile de ca1cul ale paramctrilor care caracterizeaza actiunile, respectiv materialele. elernentelc de constructio sat! structurile Se determina conform prccizarilor de Ia paragrefele I. 'I ~i 1.5 (respectiv conform prevecler ilor capitolelor -4 si 5 din STAS 10.100/0). Gruparile de actiuni se stabilcsc conform prccizarilor de la paragraful 1. 4.2.) respectiv a prevcderilor

capitolului 7 din STAS 10. 100/0). \

Prccizhri suplirnentare <tpar necesare in legatura cu verifidirile structurilor de heton annat la stiirile lirnita ultime corespunzatoare actiunilor exccptionalc (SLU din catcgoria B, in clasificarea de la paragraful J.2), in

special a color seismice, ..'

Esto cunoscut faptul d dimensionarca structurilor de beton armat la acestc sU\ri limitil arc un caracter conventional, Valorile de cal cul ale intensitutii inciircarii sint, de regula. sensibil mai recluse dccit cele corespnnzatcare unui raspuns seismic elastic al structurii, valorile de calcul ale rezistentelor matcrialelor (heton si armiiturii] hind considerate aceleasi ca in cazul celorlalte sUiri limitrl ultimo. In aceste conditii, capacitatea unei structuri de it d(;pa~i Ii:irii prtlbu9ire un cutrcrnur de intensitatc mare depiride in mod rlecisiv cle e:lpa<:i(nfca ~:a d(' a se drforma in domcniul postelastic ~i de a absorbi ~i a disipa energia indusa de cutrernur.

Rcflrct ind stadiul de cornport arc a structurii din vecinatatea prabusirii , sit1]atie III carr: sint mobilizatc toatc rczervclc de rczist cntil si de deformabilita tc ale scctiuuilor struct urii, vorificlirile privind capacitatea portanta ~j <.·.Ap:'citdea d,' dcf(Jlll1a:e a ~"r'(hniJGr ~ii a st-11.lcturii in ansatnblu (sau a cflpacW,!ii encrgdicc carc 11: illglobcaz:l pc amindourl) ar trcl>ui. in principiu, sa se bazcze dupa cum s-a aditat in prag-rafde 1.2 ~i 1.3. pe valorile medii ale rezistcntclor IJctonnlui ~i annaturii, pc considerentul ca aceste. valOll :.lU 0 probabilitate mult mai mare de aparitie simultana in toate.sectiunile structnrii dcdt valorile de caJcul (valori millime probabile).

Este cviucnt cii trcbuie sil se faca distinctie, din aeest punct de vcdere. intre structurilc eu nllmeroase zone plastice potentiale ~i numeroase "rezerve de rezistcn \X' (en grad marc de Ilcdeterminarc statica) ~i struehirile eu putinezone pIa stice potentiale ~i putil1e "rezerve de rezistcnta". '" .

Pe de alta parte este cunoscut faptul ca defotmabjlita~ea (capadtatea de dcformare) unei sectiuni, a unui element sauunei structurisau tapaci- . talca 8.ccstora de absorb tie a ~nergiei prin dcformare. marimi ce intervin

28

;

in verific~r!le dire~te ale ~t.ructuri1Ol: la 0 actiune seisl11idi prrcizab1 1111 :-:1' r\ cua~tJfl~a realist, en ~l In cazul oricarui alt fenomen fizk decit Pc baza Vii .oIrl or .etee. ttlVle (deci a_propiatc de ceIe medii din punct de'vederc statistic)"

a e rezis en e or matenale1or. .

I • De a~emc~cf' deoarecc in verificarilc la diferite so1icit5ri (dt' cxernplu a InC?VOlere ~1 ort~ tliietoare) i~t~nTi? cu ponderi difcrite, cor~s l;u;ziHor J~ecamsme~or de r:zl~tent1i l~ SOl.1cItanle respective. rezistentele t;etonuJlli !~t~o;}pr~tSIUne. It intindere .~l~ r.czlstenta otelului, caraderistici cu variab ili-

1 I. en ~' ~oJe u7a ~~pacltat!lor de r~~lstenta la aceste solicitari ;:S:)':;iC1 tc mecanismu Ul e p astificare al structurii, specifica proiectarii <\nti~ei<;1Uic" ~l;ode'rn?'t sc+ )oate face principial eel mai corectconsiclerind val~riic' ~nedii ,1 e reZIS ente ~r ... Aceast.ii v apreciere apare ~i mal justa atunci dna ~e une lToblema corelarn cap~cltatll por~ante a structurii si a terenului de funSarr.

.. 1° at~emd en1cba Plrocedu_n ar urma sa se foloseasca coeficienti de siguran +i1 unic i <l ec In g? a ,euI?acltatea portanta, . -, t . "

) (~ur<l:I raTlU~I de a nu complica excesiv proiectarea curenta a structurior l~C l~?llV a ce o~ de beton arm at) au facut ca in cele mai rnulfe dintre

p~~cnptll:e de prOlectar~ nationale. inclusiv in cele din tara noastra /!Ia s;

'!Jas. re~e 0 proce~ura ull1~a· bazata pe valori de caleul identice entn~ ca~~ll 'lCgu1tlU~Ilor cx~eptlOn~le ~I a 'eelor obisnuito, in care sc verificf explicit de ~e a ~umU! capacitatoa de rezistenta, in raport cu Incarcarilo seismice conventionale de calcul, in tirnp ce verificarea capacitatii de d f . '.'

nat . Ii··· c t c orrnare are

11 c r~c er Imp ~lt ~~ aproximativ, efectuindu-se in niarc parte' i rin in~

:~r~:ful uno: .cnteru constructive de alcatuire a sectiunilor, Esle ~e sub~rua . apt~d ca l~ acest fel nu se .I?~ate controla, decit intr-o manifera foarte

p'~OJamattva. aSlg?ra.~ea stmctur!l 111 raport. c~ actiunile exceptionale, Editii yn tare ~e prescriptiilor de proiectare antiseismics vor trebui probabil sa ]t~ n .~odnslder~te. ~l proccdee de proiectare mai riguroase pentru aceste 'ca-

egom e actiuni, '

In capitolul 6 sint tratate in detaliu aspectcle ifi I .

speer Ice a e prOlect1irii

a structurilor .de beton annat.

2~ CARACTERISTICILE'."DE.CALCtit ' ALB BETONU~UI,'

In acest capitol sint prezentate ~i come~tate ~cele ca.racteris~ici ,tie calcul ale betonului care sint fie prezentate direct fle considerate indirect in prevederi de ealcul ~i alel!.tu~re constn:ctivti cupriJ:s~ ~n STAS1~;l;07/0-90.

Pentru 0 prezentare mal eomplet~ ~ caracteristicilor de ealc%Lale be-. tonului se pot consuIta tratate de specialitate ca d~ ex.e~plu [44, 70] saur~~~ portul general allui H. Aoyama [11] prezentat 'la simpozionnl AICAP-CE1~

de la Roma in 1979, preewn ~i cap. VII din lucrarea [10]. ,

2.1. CLASA BETONULUI

STAS 10107/0-90 reprezmta pnn:a. p~e~criptie de'l?ro~eetare a'?etonul~ annat in tara noastra in care caractenshclle betonului sint date 10 functic

, de clasa sa. Sint considerate urmatoarele clase: Be 3,5; Be 5; Be 7:5; Be H); Bc is. Bc 20; Be 25; Be 30; Be 35; Be' 40 ; Be 50; si Be 60. Cifrele care definesc clasa bc1.nnllll1i rr-prezintii valoarea in N jmm2 (MPa) a rezistentei caraeteristiee la eompresiune detemlinata pe euburi ~u latura <!_e eea 1~0 ?lID, pastrate in conditii s!andald.~i Inc('fca~e. <:onfor~ .~~A~ 127:>-81- M,mmea reeistentel c~racien,stIee, (l_{br) ~ste def~~llt~ ,l.'r?~aO}liS~le =. valoa~.ea sub care Sf' rot PI;!~,1 CPJ muit ~% (lin v;ljorue 1Il00\i1(~llale .. determinate -'r.lg. ~.I). In alte Viri detcrminarea rezistentei la compresiune se face pe cilindri ell

t

30

. "

(2. t)

. Marca betonului folosita anterior in tara ncastra reprezr nta valoarea , . In ~gf/cma a rezistentci medii teoreticeIl., prcviizuta in prescriptiile de proiec'·tare ~ntru 0 valoar~ Dorma!a ~ coefici~ntului de. variatie eve = 1.)'/'0' In executie, pentru realizarea marcu de proiect, functie de variabilitatea rcala t~re&i~tr1'-~1in falitatea betonului, rezistenta medie reala pe cuburi (de-

· ~lUJXl,ltl!. ~proPrJu ,:!-llardi reala") er~ adeseori mai mare, datorita depasirii I~ .practica.a, valoru normate a coeficicntului de variatie, iar uncori putea fi aecept~tii ~i mai mi~~, .at,unci cind ~~~oarc~ c; era sub 15%. Apareau . astfel.,evl!1ent~ attt a~ttflelahtatea folosirii notiunii de marca pcntru asigurarea ~~celU1de .rezistenta a betonului cit ~i complicatiile din practica

· llllIWirn cu metode statist ice a calitatii betonului,

'Pe ~aza relatiei (2.1) ~i a valorilor curentc intilnite in tara noastra pentru Cw, e.~va1ar~ Intre clasa hetonului si marca betonului se poate face COI1-

form·tabe~ulw 2.1 [104]. Se poate observa ca. pentru a realiza un beton

· deo anumita clasa, apare mai evidenta posibilitatca producatorului de beton de a reduce yaloarea medic a rezistentei ~i deci de a reduce consurnul de resurse ~iccistul, daca reuseste sa asigure un nivel corespunzator de ornogenitate a prepararii betonului. ,Totodata, in eazul unci productii neomogene cu variabilitate mare a rezistentelor (valori mari ale coeficientului de va~atie £;'vc) apare mai evidenta obligativitatea cresterii valorii medii a rezistentelor pentru a asigura clasa de beton prescrisa, Sc obtin astfel avantaje in metodologia urmaririi ~i dirijarii calitatii bctonului care, odata cu introducerea unei cerintc mai simple si clare, pcrmite mai multa elasticitate executantului in realizarea calitatii prescrisc.

Tabu"l 2.1. Valorlle ecblvalente ale miircilor de belon corespunzatoaee diferitelor clase de belon

Clasa betonului

Marea echivaleut ..

Be3,", Bd Be?,5 DelO Bel.5 Be20 Be25. He30 Be3.5 Dc40 De.50 Bc60

B~ D75 B100 D130 B200 D250 B330 B'IOO B450 H:IOO B600 moo

31

Pentru betoanele cu agregate usoare, denumite t~ continuare betoane usoare, clasele fol~site sint lim.itate. superior. Ia Be 35, inclusiv. La acestc .etoa~c, pc pla~lUnic de executie se indica atlt cJasa de rczistentli cit ~i ca- - tf'!;{)rJlI. de densitate. Acestea se determina conform tabelului 2.2

'i'lIb,lwl 2.2, Categorli de densltate ale betoanelol' CII egregate ~are

Categoria de dcnsitate

Densitntea betonului uscat 1& masl1 constanta kg/.-

t.s I.' 1,3

1,9 2,0

1501 .,.. 1600

1601 1701

1701 ' 1300

1801 .. ,. 1900 1901 .. ,. ·:WO.

~bs~",a(ie. Cfnd grentatea elernentelor nu este ~abilitll. prin J1O~5Un, directe, t:reutat~a proprie se stabileste Idl!.ugfnd .50 kg/rnl la dcnsttatea aplll'ent:1 II1Wm1l. a snbcategerlei c;le cen&itate coast-

derate. .'

r Il general se recomanda adopt area urm5.toarelor· elase minime.: - Be 7,5, pentru elernente 'de rezistenta din beto» :;implu; ,

Be 15, pcntru elemente din beton. arn,aJ, monolit sau prefabricat; he 25, pentru clemente din betan. prcwmprimat cu armaturi pre-

tensionate de tip PC; ,

. Ilc ~O. pentru elemente din beto« pr(cmnprimat cu armaturi pretcnsiouate trefilate [toroane, fascicole, sirme, lite); ,

Alcgerea clasci de beton sc face tinlnd seama atit de considerente de ~:cy.ist('ntrt cit ~i, ~lc nccesitatea asigurarii durabilitatii betonului ~ia. arma-

t urrt p;ntru colld.ltll.~e e~p]oatare dale. 10 functie de aceste conditiiin standard sint date criterii mal nuantate pentru clase minimeale betonuluhAstfel, pentru l'"le.m_cntele de construet~i putin sol~citate, situate In medii neagx-esitre, "

clasele mmnne de beton precizatc anterior se pot reduce; " '. " .: ;

tn cazurilc in care marirea clasei de beton conduce la oreducete"Jrrtf'Ofta~lUi a sceti~nii d: ~eton se .recomanda adoptarea unor elase " .. ' -.: b~t9n

supenoare valorilor mlDlme precizate anterior.'" . ·c

. De ascu~cnea, considerente de asigurare a dur1.!:bilitaiii (in

in vcdere evitarea corodarii varmaturii) in coaditii de "mediu :oporiHi pot duce la justificarea economica a iolosirii unor ciase .Iil.ai;~ttqiqa;te.\:· .. Beteriorarea timpurie a constructiilor de beton varmat, clunltoare (inclusiv eeonomiee) poate fi total evit~tl clase de betcn mai ridieate care, in cazul realizacii "0"00' tee ~·pt1~it(l~tj~; compactitate IDarita ~i deci sensibilitate mai mediului. Implicatiile mai largi ale problemei dural~ili[tilpi ,,;.e"";;;;~~~

Ira coroziunii ale elementelor ;;i constructiilor de beton UJ.i adincith a problemei, care depaeeste sensibUspatiul fntil, astfel Inclt observatiile de principin de mai sus.nu continuare. Date suplimentare se pot g1isi in lucrarile Confl~1teii;,~~+l~];:;·a de bctcane (Ia;;i 198-1). Ca prescriptii specifiee de oo()iclctall'e

sc pot mentlona [lOg]. .

32

--.~--

-~--,-~-----~., _ ....... -- ..

2.2. REZISTENTELE BETONULUI

Rezistenta la eompresiune folosita in calculul elementelor de constructii de beton armat in tara noastra ~i in alte tari (de ex. tarile C.A.E.R., R.F.G. s.a.] se considera a eorespunde rezistentelor obtinute prin incercari la compresiune pc prisme eu sectiunea egala eu a cuburilor pe care sc deterrnina clasa (150 mm X 150 mm) si inaltimea egala eu de 3-4 ori latura sectiunil- In tarile care definese clasa prin incercari pe eilindri se foloseste in ealcul drept rezistenta Ia eompresiune valoare Ret = 0,85 Rell•

In STAS 10 107/0-90. rezistenta caracteristica a betonuJui Ja cornprc-

siune este determinata ~u relatia:

Re" = (0,87 - 0,002 Rbi) Rbi (2.2),

unde Rbi este rezistenta caracteristica a betonului la compresiune pe cu h . adica clasa betonului. In relatia (2.2), ea de altfel in toate relatiile care

urmeaza, valorile rezistentelor sint exprimate in N/mrn2 (MPa). .

Pentru determinarea rezistentei earacteristice la intindere a betonului

STAS 10.107~90 da relatiile :

(2.3~

Rae = 0,22 3..jR:,.,

'in cazul betonului eu agregate norma1e, ~i

Rlt.='Rlt(0,3+ 0,78)

, 2400

uncle a este densitatea aparenta a betonului usor conform tabelului 2.2, in - cazul betonului eu agregate usoare.

Pentru c1asele de beton folosite in tara noastra valoriIe Re,,;;i RI" sint

cele din tabelul 2.3

In unele prescriptii de. proiectare, de exeniplu [104, 114J. valorile efor-

\ turilor+sectionale corespunzatoare staiilorlimita u1time ale elementelor de , beton armatse stabilesc direct pe baza l'e#stentelor caracteristice ~e ~e-:

tonului ~i armaturii, iar de probabiIitatea aparitiei unor rezistente mal micr declt acestea, se tine seama prin introducerea unor coeficienti subunitari 'de mnltiplicare a:eforturilor ultime (in afa.ra de lapful eli in stabilir~~ so~ciHitilor induse de actiunile pe structura se folosesc ~i valori ale coeficientilor' ; incarclirilor mai mari decit €oeficientii de inc1l.reare folositi in tara noastra), ~. hi :Roll\~riia ca ~i.,: practicin toate normele europene -(inclusiv.in

; Cod~l Model CEB~FI~rvalorile eforturilor corespunzatoare starilor limlta ' ultim~ale elementefordebeton armat se stabilesc pe baza rezistentelor de caleulca,tereprezintll- valori minime probabile asociate unui rise neglijabil

i1), 'Jfap.ortcu tiseul de 5%' asociat tezistentelor caracteristice. . .,'

J1.¢zistente1ede calculale betonului la compresiune, Re. ~I la inbndere,

se stabilesc eu relatiile

/

(2.4}

(2.5)

(2.6}

83

34

$
~
s;!'
<>
~
~
<> l
~
ot'l ~
'" I
"
~
0 z
"" =-
u 0
;Q ..
"
.0
'" ot'l E
-S M
.8 ~ GI
,,- '8-
-e ~ g
~ ~ ~
o~ 't:
=:l 1S
o ~
...
~ ~
o ~ ! '~I 1 15 I-','~~,-" g ,1 ,S" I", r I. 5 .l ,~

~l S '113 I:'·~,: ti ! 5 ·r' ~ I' s I ':3 '

s *
o
~ ~
If> '13
..: .,
o ~
>'l
11'>
U
~
II')
..,
0
~
'0
.0
S
Vi '~ I ,1 I 1,1 J

~,,(~,,R.~'i,,i. R,:sint valorile de ,baza ale rezistentelor de calcul. Pentru cqe!i~ntii'-~esigu,rari11i i'be ~i i'bl se folosesc aceleasi valori ca si in editia pre~e:aej,ltll:_a STAS 10.107/0, respect iv,

'-:."-' , ,~", ,'. '/ - ' .

Ybc = 1,65 Ybl = 1,50

(2.7)

, iar1nbc ~i nibl sint eoeficientii eonditiilor de lucru la eompresiune si respeetiv intjndere. Coeficientii conditiilor de lucru eu valoridiferite de unu (de obicei s\l,?nnitare) se introduc _pentru a tine seama in special de efeetul turniirii Qe~onu~1,li pe inaltimi maimari de 1,5-2 m (obtinerea de structuri mai po-

rb~se:' alehe,tonului lapartea superioara a elementului datorita proeesului ,'9~:A,~~ent~re '?f'migrare in sus a apei lib ere) , de, efectele defavorabile ale '. i4iiP~~iwillor miei sau - in' cazul elementelor din beton user sau din beton ,.siJ:Dpr#;2.de:·efecte1e comportarii mai casante. Atunci cind apar mai multi . '~figenti ai conditiilor de Iucru, valorile mbc ~i fflbl in relatiile (2.5) I?i (2.6) ., :~pieZinta produsul acestor coeficienti.

""Pentni! elen,lentele de beton annat se introduc coeflcientii co nditiilor ; ~")Uorunibc == fflbl 'din tabelul 2.4

/,,:':.:t~<~itlelementelor ide beto~ simplu pentru a tine seama de gradul . ml!.-htedu.s_;de avertizare a ruperii lor in raport eu elemente cornparabile din. bet on armat, coeficientii din tabelul 2.4. se inmultesc suplimentar eu valOrile:

'oj"

, ;

(2.8)

In tab~~ul 1 din anexa B slnt date valcrile rezistentelnr de calcul pentru el~m~'ntedebeton aimat obtinute prin inmultirea valorilor de baza (2.5) ~i 'C?:~} cu cceficientii ccnditiilor de lueru din tabelul 2.4.

..

"Tobel .. l 2.4. ((.dicin:tii cCI'<'itiilcr (~ lrcru ai bekf!ului In elernente de betcn armat,

Dimensiunea cea
Pozitia de turnare mai mica a sec- mbc = mbl
tiunii [rnmj
lrerlicaltJ, cu Inl!.ltimea de turnarc > 1-500 mm
(stilpi, diafragme, grinzi, peretr, peretide reci- <300 o,n
pienti,. etc. din 1::eto. armat monolit) sau
t,.dinilliJ, cu cotra] pe toate Ietele. ~ 300 0.85
OrizontaltJ elemente liniare solicitate < 300 0,85
san verticala ell inal- Ia comprcsi une excentri-
time de turnare " ca. (stilpi prefabricati ~300 1,00
.;; 1500 ~rR etc.],
elemente Iiniare solicita- <200 0,85
\ te la incovoiere (grinzi, I
figie de cuplare ale I ~200 1,00
diafragmelof etc.)
pllLei oricare 1,00 35

La starea limita de oboseala pentru stabil.ire.a w rezisten~ei Reo,_, pe ~in~li coeficientii conditiilor de lucru de la starea limita de rezistenta, se ra lR

considerare ~i coeficientul ,

mbc = 0,6 + 0,5Pb ~ 1,0 (2.9)

in care coeficientul de asimetrie Pb este dat de relatia

(1b. mi. '- 0 Pb =---,;;;

(fb, maX'

adica de raportul intre eforturile unitare minim si m~xim Ia fibra de beto~ cea mai comprimata in sectiunca transversala, RewIatm (269). eor~spun?e 51- tuatiilor obisnuite, cind se poate considera ca dup~ ~ . 10 elc!un de incareare-descareare, rezistenta betonului creste cu mmrmum 25 Yo fat a de re.zistenta la 28 zile,

(2.10)

2.3. DEFORMAREA BETONULUI SUB INCARCARE

Aeest paragraf se refer a Ia .d~formatia b;tonului care apare .coneomiten! eu actiunea aplicata construct ici, rep.r~zenhnd a~tfel defoI"I?atla de s:urt~ durata. Cresterea in timp a deformatiei betonului (deformatia de lunga du rata) este discutata in paragraful 2.4.

2.3.1. Coeflcientul de dilatare termica

Pentru elementele de beton armat supuse la variatii de te~peratura j,. cuprinse in intervaIuI de temperatura -30°C ~i 7. 100~C, eoeftcl.ent~ de dilatare tcrrnica liniara 0(" pcntru ealculul deformatiei umtare Iongitudinale

impuse, e, cu relatia

(2.11 )

se considera egal cu:

1O-5;oC, pentru betonul obisnuit

0,8 X 1O-5;oC pentru betonul cu agregate _u~oare

2.3.2. Caracteristici elastice Modulul de elastieitate longitudinal al beto~ulu~ Ia cOJ;Upresi.#J"s~u - tindere E determinat pe prisme din -beton obisnuit, se, deterlll1~a,folo~ ~?nd 0 m~tod~logie bazata r= incarcarea si descarcarea ~epe~ata pinp3;eforturi ce nu depasesc cca. 30% ~in rezistenta.l?- com~reslUne<~tru ev~tarea microfisurarii). Val?rile modublo: de elawsbcltateal betonul~k'.functle de

clasa sa sint date m tabelul 3 din Anexa. '"", ~

Modulul de elastieitate longitudinal pentru un bet0t1cuagre~;lte_u~oare,

E~. se deterrnina cu relatia ".;.

EbU = ( p:: r s, (2.12)

36

I

I irlClirclJre(J apllroM 'lns/(JnllJlle{/'

/ I

/1 incorc(Jrea a,ollco/(j C{/ v/reso v,

/ inccircorM (J,ollcold cu v/teso V2 < Vf

I.

Fig. 2.2.

unde: Eb este modulul de elastieitate al betonului obisnuit de acceasi clasa ; Pb este densitatea aparenta a betonului obisnuit (2200 kg/rn3); PbU este densitatea aparenta a betonului cu agregate usoare.

Observa/ii 7. Spre deosebire de valorile rezistentelor de caIcul corespunzatoare cIaselor respective, marimile modulilor de elasticitate sint valori. medii (deci au corespondenta de fapt cu valorile medii ale rezistentelor),

2. Specific betonului este faptul ca, chiar la incarcari de scurta durata (eu exceptia celor aplicate "instantaneu") alaturi de deformatiile elastice, ebe, apar ~i deformatii remanente, plastice, f:bP' functie de viteza de incarcare (respectiv durata incarcarii) - vezi fig. 2.2. Modulul de elasticitate E, corespunde pantei initiale la curba (1b - e~ (deci este modulul de elasticitate "tangent").

Coeficientul de deforrnatie transversala (coeficientul lui Poisson) se considera

.f! = 0,2 Modulul de elasticitate transversala se considera

Gb=0,4Eb (2.14~

(2.13)

am pentru betonul obisnuit cit ~i pentru betonul eu agregate usoare.

2.3.3. Legea fizica. 0"-£ la compresiune monoaxiala

Relatia intre efortul unitar (Jb si deformatia specifica eb la com presiunea monoaxiala, monoton crescatoare a unei prisme din beton simplu arata ca in fig. 2.3. Din examinarea acestei relatii .rezulta citeva aspecte-

deosebit de importante, , .

a. Comport area betonului la incarcare (valoarea eb = £b. + Ebp functie de (Jb) poate fi considerata Iiniara pin a la eforturi unitare ce nu depasesc circa [umatate din rezistenta betonului Ia compresiune. In acest domeriiu betonul se poate asimila practie eu un mediu.continuu, Peste aceste valori inceJ?e procesul de microfisurare a betonului cu efecte eomplexe asupra deformabilitatii ~i reziste~tei betonului functie de regimul de incarcare.

3'1

op (tVfb)

Fig. 2.3.

b. Forma si caracteristicile relatiei ab - Eb depind semnificativ de rnarim ea rczistentei la compresiune. Astfel se constata ca:

- modulul de elasticitate Eb creste odata cu rezistenta betonului la compresiune astfel incit E; variaza chiar in cadrul aceleiasi clase odata cu .

varitia rezistentei la compresiune (vezi fig. 2.1); .

- domeniul de cornportare liniara este mai mare la un beton eu rezistcntii mai mare dccit la un bcton cu rezistenta mai mica :

- la 0 deformatie specified Eo = EbO ::::: 20/00, rigiditatea betonului comprimat centric (valoarca dcrb/deb) devine nulii si se atinge rezistenta la com-

prcsiune; -

- cresterca lui Eb peste valoarea ebO este insotita de 0 scadere a efort ului <Jh (ramura desccndenta a curbei <Jb - EO) ;

- valoarea deforrnatiei Eo asociata ruperii betonului comprimat, Eo., si sc.idr-rca corcspunziitonrc a lui ab depind de .rezistenta bctonului la corn > prcsiunc (rarnura dcsccndcut.i a curbci aD -_ EO cstc mai abrupta si mai scurt ii la betoane de rczistentii mai ridicat5.). De fapt comportarca betonului in dorneniul Eo > 20/00 depindc si de alti factori, care nu se pot evidentia prin diagramcle din fig. 2.3. Dintre acesti faetori sint de rnentionat gradientul deforrnatiilor pc scctiune (scctiunea este comprimatii uniform sau neunifonn eu sau £rId zone intinse). forma zonei cornprimate si gradul de fretare (eonfinare) cu arm are transversala si longitudinala. Toti acesti factori afecteaza , de fapt, tendinta de umflare lateral a a betonului comprimat produs5. de dezvolt aren proccsului de microfisurare. Cu cit aceast5. tendinta este impiedicat a in mai mare mjisurii eu atit valoarea Eb asociat5. ruperii este mai mare iar scadcrca lui aD la aceeasi valoare Eo > EbO este mai mica.

Prcvederile din STAS 10.107/90 privind caracteristicile de ealeul ale bctonului sint in concordant.i ell aspcctele mcntionate anterior si eu prineipiile adopt.ate in tara noastrii pen tru proiectarea betonului arrnat pe baza metodei starilor limit5. (vezi capitolul I),

i. Pentru calculul la starea limitii de rezistenlii a sectiunii incovoiate eu sa u farr! forFl axiala, folosind metoda gencral5., se rccomanda relatia ao - Eb din fig. 2.4. in care R; este rezistenta de ealeul la compresiune a betonului. Ace astii relatie adoptata pentru prima data de Recomandarilc CEB-FIP [110], considera 0 parabola de gradul doi intre originea sistemului de axe ab - Eb si punctul A de coordonate EbO = 0,002 si R; si 0 liriie dreapt5. intre punctul A si punctul C corespunzator cedarii betonului la compresiune.

38

cpo:2%o Fig. 2.1.

Par a bola OA are ecuatia : .

;;c = E:~ (2 - ::J

corespunzatoare conditiilor ab = 0 la Eb = 0 ~i ab = R; si de / dEb = 0 la "b = EbO' Se observ5. ca tangenta la parabola, in origine, are valoarea

{2.15}

dab = 2Rc = 1 000 R,

de, EbO

Dre a pta AC are ecuatia

(2.16}

{2.17}

Punctul C este definit de valoarca Eb I'''' care var iazii liniar intrc valoarea £&0 = 0,002 corespunzatoarc unci distributii E unilormc pc iutrcagu SCC\i.I.IIW (compresiune centrica) si valoarea Ebu = 0,0035 corcspunziitoare situ~tlllor in care a xa neutra se afla la interiorul sectiunii (fig. 2.5). In figura s-a .notat ell e:.i valoarea e:. Ia fibra extrema a sectiunii intinsa de momcntul incovo-

(i - m" C~~ m,,' Tn/int; )

c;,

Cbi

(i .. fi bro CiD mgi plljill comprimllij

Fie. 2.5.

, .. -,

·- .. -- .. ,.-_.~-.--------~-.---------------..,..----------------- ... -- .... - ....... ~- .. ~

ietor M. Prin valoarea adoptata pentru tb "m se tine seama de influenta gradientului deformatiilor pe sectiune asupra valorii deformatiei specifice eapabilc.

Se observa dl legea fizica (Jb - €b din fig. 2.4 introduce urrnatoarele aproximari mai importante in raport cu relatiile ab - E:b din fig. 2.3.

- raportul intre modulul de elasticitate initial si rezistenta betonului Ia compresiune este constant si egal cu 1000 (vezi relatia (2.16));

- zona descendent a a relatiei O'b - €b este inlocuita cu un palier;

- valoarea e:bu se ia constanta, indiferent de forma sectiunii ~i de gradul

de confinare asigurat de am area transversals.

Toate aceste aproxirnari afecteaza intr-o masura neglijabila valoarea solicitarii capabile a sectiunii si deci rezultatul calculului la starea limit a de rezistcnta. Aproximarile pot deveni insa semnificative at unci cind se urmareste sa se stabileasca valoarea rigiditatii ~i/sau ductilitatii sectiunii de beton armat, In acest context este deci, importanta precizarea ca relatia ab - Eb din fig. 2.4 este data in ST AS 10.107/0-90 in principal pentro calcuIul cu metoda generala la starea limita de rezistenta,

Pentru calculul la starile limita ale exploatarii normale, eforturile in beton in zona comprirnata a sectiunii se evalueaza considerind comportarea liniara a betonului ~i valorile caracteristicilor din paragraful 2.3.2. Acest mod de 'calcul se justified prin considerentele prezentate in continuare.

La starile limita ale exploatarii norrnale intereseaza valoarea medie a rezistentei betonului la compresiune, Re, si nu valoarea de calcul, R; Pe baza relatiei (2.18). similara cu (2.1):

Rek = Re(l - 1.645 eve) (2.18)

;;i a rclatiei (2.5) cu 1nb, = 1 raportul ReI Re rezulta ca in fig. 2.6, unde se n'jln':r.inUI ~i variatia asimilarii a raportului RdR, pentru rezistentele la Intmdcrc. Pe baza valorii acestui raport (circa 1.8 Ia un coeficient de variatie

egal cu 15%) si a faptului ca valorile incarcarilor, care se iau in considerare in calculul

la starile limita ale exploatarii normale, sint mai mici decit valorile de calcul ale incarcarilor, care intervin in calculul la starea limita de rezistenta, sc poate aprecia ca efortul maxim de compresiune in beton ab max, nu depaseste de regula 0,5 din rezistenta medie, Ee cea mai apropiata probabilistic de rezistenta efectiva a betonului (fig. 2.7). In aceste conditii, este deci justificat ca sa se considere ca betonul se comport a liniar, modulul de clast icit ate avind valoaren ini- 1 iaHI Eb sau putin redusa fat1l.

! J ~'';:;"O---:':-----f;:----;,I;:,-----=l:-~- de Eb in functie de cit de mare

15 20 25 30 Cv(%) este ab• max. Este de observat

ca pentru zona ascendenta a

Fig. 2.6.

40

l?~.

-t--

. ",., .

/ //~L fi' i· ., '

egetJ IZ. co 0 lJf110nUIIJI co rf1ziS!C/I!q ,f,

c- 1/ {vezi, oe eXf1mpll/, re!o!ia 2. 1.9) , c

l'/ fl

I I

r /' ,/

Le.ge~ fiziw 0 be/onu/vi CI/ rezislen/o Rc [vezi, de exemplv, reloliq 2. 15)

CCa Fig. 2.7.

legii fizice a betonului cu rezistenta Rc se t d t d

relatia: poa e a op a e exemplu,

.s: ... -~ [( EbE:bO _ 2) (~)2 + (3 _ 2 ..§.::_b_Q_). _E!!_ + _EbEbO ]

It e:bO E. €bO no EbO E.

(2.19) -ca~e r.eprezin~a 0 parabola de gradul trei. In raport cu parabola de gradul doi dill relatia (2.15), aceasta parabola respects si conditia de IdE = E la ~b,.= O. ~.arabola de .gradul tre~ d_cgenereaza in parabola de ~radul <;loi {adlca relat.111e (2: 19) ~l p.15) coincid) dad EbEbolR, = 2. Relatia (2.19) , nu poate fl. f?losl.!a decit daca 2 ~ EbEbolRc ~ 3. Dad aceasta conditie !'U este satisfacuta parabola de gradul 3 prezinta un punct de inflexiune

III domemul 0 < Eb < €bO' ..

Alte argumente pentru a admite comportarea elastic-Iiniara in stadiul de exploatare se prezinta in subcap. 5.5.

2.3.4. Legea fizidi e-s la intindere

In proiectarea structurilor apar situatii cind cste necesar sa sc analizeze ~o~portarea clemct;ttelo~. in stadii de solicitare anterioare fisur5.rii betonului mt~ns. Ascmenea situatii apar, de cxemplu, la calculul la starca lim ita de rceistcnta a clcmentclor de bcton sim plu (vez] en p. 4) s-ui la proiecta rea unor ell:I1~~ntc de. beton ~rlllalt: ClI. rol de ITl.ist(,ll\;1 alllis('ismic;\, In care, in conditiile \l~el armll.n. lo~gltudlllal?, recluse (de pllda 101 un ii pcrcti de beton a,rmat din structun tip .. fagure ), momentul de fisurare fiind mai mic decit momentul de rupere (ultim), torta taietoare de calcul este asociata cu valoarea momentului de fisurare,

41

In aceste cazuri se considera in ca1cul contributia betonului intins si este necesara adoptarea unei legi .analitice pentru betonul supus la ten~1U~c. Diagrama a-:- e: pentru betonul intins si modul de stabilire a eforturilor sectionale de fisurare se indica la paragraful 4.2.1. (fig. 4.2, c).

~L---------

t

a

2.4. DEFORMAREA IN TIMP A BETONULUI

Deformarea specifica de-lung a durata a betonului e:M (fig. 2.8) se po ate calcula simplificat, conform STAS 10 107/0-90, cu rela tia

t

b

,Fig. 2.8.

(2.20)

unde: 1 .

e:. _ este deformatia specifica ela:>ti~~. initiala a. ?~ton~ Ul

- _ valoarea de caleul a caracteristicii deformatiei III .tImp a beto)-

, nului la durata foarte mare de i~:arcare(t~o~ehc la t ~ 00

- _ deformatia specifica maxima datonta coritra ctiei betonului.

~ t 1 -

Valoarea qI se determina cu re atia

qI = klk2k3 q..o in care este valoarea de baza, iar kl• k2 si k3 sint coeficientii care. exprima influent:~radului de maturitate a betonului la.inc~rcare: a gra( du~u~ t t~h4 citare si, respectiv, a umiditatii relative a mediului ambiant vezi a e u

din anexa), . . t 1 . k . 1

Observatie - Pentru valori a. ~ 0,5 R; marimea coehcleon u UI ~2.= ex 'rima dependenta liniara a deformaiiilor de. curge;e ler:ta de manmea deformatiilor la incarcare. respectiv de efortunle nnitare in beton.

Deforrnatia ec se detcrminii cu}_relatia'j

(2.21)

(2.22)

EC = ksk4 ec• .n care c, este valoarca de baza, k3 are aceeasi se~nif~catie ca si in :ela~,i~ . (2.11). iar coeficientul k4 exprirna influenta dimensiunilor elementului (vezl

tabelul 5 din ancxa). 0 • it t 1

Deformarca in timp a betonului nu afccteaza practic c.apaci a e~ ue

rezistcnta a seetiunii de beton armat, dar trebuic.luatrl~ ir: co.nslde~~a~e a!'t,]; calculul efectului zvelteFi la starea limita doe rez~:>tcn1,:a Cit ~I la JttIlIC }l~"?l~a ale exploatiirii normale. tn toate acest~ slt~l~tll. de c.fectul e ~rm~~l1n~~ timp a bctonului, sc poate tine searna simplificat cu aJu!orul l~etoddlll I . tlulului de elasticitate redus, Astfel, in relatiile de .c~lcul. ~ /10( eu m..?) uu~~~ lie elasticitate Eb se considers, modulul de elashCltate" ~ 1 + vcp . _ - are valoarea data de relatia (2.21). iar V este raportul intre efortul produs ~e incarcarea'de lunga durata ~i eel din ind.rearea totala,

42

2.5~ EFECTE ALE SOLICIT ARII MUL TIAXIALE

Betonul este rareori solicitat in practicii la 0 stare rnonoaxiala de eforturi. Intr-adevar, sint putine situatii in care sa nu apara coneomitent eforturi normale a ~i tangentiale 1'. ceea ce conduce la 0 stare biaxiala de eforturi sau in care tendinta de umflare transvcrsalii a betonului suo actiunca unci compresiuni longitudinale sa nu fie impiedicata de arrnatura transvcrsala ~i longitudinala, ceea ee conduce la 0 stare triaxiala de eforturi. In general. comportarea betonului la solicitari multiaxiale este mult mai putin cunoscuta decit cea la solicit area monoaxiala, In cele ce urmeaza se prezinta numai doua din multiplele aspecte privind solicitarea multiaxiala a betonului. Ambele aspecte sint luate in considerare in prevederi cuprinse in ST AS 10107/0-90.

In fig. 2.9 se prezinta relatia simplificatii intre rezistentele betonului pe doua directii ortogonale, in starea plana de torsiuni, Se observa ca rezistenta betonului (la intindere sau compresiune) seade intr-o masurii irnportanta atunci cind pe directia normala exista un efort de semn contrar. Acest efect se ia in considerare la calculul la starea limita de rezistcnta la forta taietoare ~i/sau la moment de torsiune.

Pe de alta parte rezistenta ~i capacitatea de deform arc a betonului comprimat crese atunci rcind tendinta de umflare laterala este impiedicata de armare transversala si longitudinala (fig. 2.10). Acest cfeet, denumit de fretarea sau confinare, care se manifest a evident numai asupra miezului de beton "incorsetat'i in armiitura, apare dupa exfolierea bctonului din afara acestui micz si creste odata eu cantitatea de armatura transversala si longitudinala. Trebuie . observat c5. armatura Iongitudinala poate exercita un efect eficient de confinare numai in masura in care printr-o arrnare trimsversala suficienta ~i rational dispusa tendinta sa de deplasare laterala este Impiedicata Studii experiment ale au aratat capentru calculul rezistentei

Fig, 2,9.

Nfl!/) . ,
i, i-.
810
ODD
~bO
200 Ia compresiune R:, a betonului fretat se poate folosi relatia

R~ = R; + ka,r

(2.21)

».

unde R, este rezistenta betonului simplu, k este un coeficient egal cu eel putin 4,1 iar a'r este

.:,; efortul unitar transversal datorat ~! fretarii cu armare transversal a..

! Pentru armare transversala eu freta circulara cu aria sectiunii A. si pasul a" de exemplu CJtr rezulta din relatia (vezi fig. 2.11).

!

- /Jelo" limp/u

---- 8tlon f~/ol eo ~/ri"i d~

".79 mm /q diS/tln!1f 6,ft.

Fig. 2.10. Relatia intre forte. de compresi~ne ceatrici!. ~i deformatie lonegitudinala pentru stJlp~ cu sec'[iune pa.trafa cu latura de 108. rnrn, armatr

numai transversal [14].

2A.Rc

a'r =--d,a.

(2.24),

Cu d. s-a notat diametrul miezului de beton situat la interiorul fretei.

Efectul fretiirii asupra cresterii rczistentei la compresiune wa betonului intcrescaza in cazul stilpilor fretati de forma circulara sau apropiata de aceasta, solicitat! preponderent la compresiune. La e~e~entele cu sec~lUne dreptunghiulara solicit ate Ia incovoiere cu forta axiala de .~ompresnl:ne~ cre~~.er~wa de rezistenta ca urmare a fretarii este mai redusa, fund de obicei neglijata.

- Fig'. 2.11.

Efectul fretarii de crestere a capacitatii de deformare a betonului. ~~~:. primat intcrcseaza practic atunci cind se urma~e~te .asigurarea ductilitatii nccesarc clementelor de beton armat cu r<?l antIs.e~s~llc.. w , . o rela tie aproximativa intre deformatia .speclhca ultima £b" a betonulu! solicitat la compresiune triaxiala ~i deformatia E:bu corespunzatoare betonului comprimat monoaxial este

(2.25)

.'-: ;.

3.

CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE ARMATURII DE OTEL

Pentru arrnarea elementelor de beton armat se utilizeaza bare laminate Ja cald din oteluri OB37, PC52 ~i PC60 ~i sirme trefilate (STNB) ..

Otelu! OB.J7 este un otel rnoale cu continut redus de carbon (clasa 1*) care se lamineaza eu sectiune circulara si suprafata neteda. Livrarea se face in colaci pentru diametrele 6-12 mm, in legaturi de bare drepte cu lungimea de pina la18 m, in cazul diametrelor de 14-28 mm si ca bare Iibere pentru

diametre mai mario .

Prezentind rezistente relativ reduse ~i o slaba conlucrare cu betonul, se recomanda utilizarea lui in special ca arrnatura constructiva si de montaj. iar ca armatura de rezistenta, numai in situatiile in care armarea se face Ia procentul minim prevazut de norme si cind conditiile de aderenta sint favorabile.

Ofelul PC 52 este un otel cu continut limitat de carbon cu unele adaosuri care ii maresc rezistenta fara a-i afecta sudabilitatea, plasindu-l intr-o pozitie interrnediara intre clasele II ~i III, in clasificarea internationala. Avind rezistente superioare otelului OB 37 ~i 0 buna conlucrare cu betonul datorita profilului periodic, se utilizeaza in special ca arrnatura de rezistenta.

Olelul PC 60, de asemenea otel Iarninat la cald cu profil periodic prin continutul usor mai ridicat de carbon ~i prin unele elemente de slaba aliere pentru asigurarea sudabilitatii face parte din categoria otelurilor din clasa III, fiind similar eu otelul beton de rezistenta folosit in nwneroase tari. Prezinta 0 rezistenta superioara celorIaIte tipuri de otel beton laminate la caId. Utilizarea lui ca armatura de rezistenta mareste eficienta economica a constructiilor de beton armat.

Livrarea celar doua tipuri de otel cu profil periodic se face in aceleasi conditii cu eele mention ate pentru OB 37. La toate tipurile de otel beton laminate la cald standardizate in tara noastra se garanteaza 0 substantials

capacitate de deformare in domeniul postelastic (ductilitate), conditie esentiala atit pentru redistributia plastica a eforturilor sub incarcari grav itationale neseismice in structurile de beton armat (si implicit pentru utilizarea rnetodelor de calcul in domeniul plastic Ia aceste structuri). cit mai

.J Pe plan international otelurile pentru be ton arrnat sint imp~rtite in mod obi~nuit in trei clase de rezistentl(:

45

ales pentrn asigurarea unei capacitati suficiente de absorbtie si 'de disipare a energiei in struc-

turile solicit ate de cutremure de intensitate ridicata (Iig., 3.1).

Slrmele trefilate. pentrtt beton (STN B) sint ecruisate puternic

. prin trecerea repetata prin filiere.

Ele au suprafata foarte ncteda din care clauza conlucrarea cu betonul este practic neglijabila. Aceste sirme nu pot fi utilizate ca armaturi decit sub forma de plase sudate prin puncte.

Alaturi de STN B in standardul STAS-438 este prevazuta :;;i sirma trefilata profilata pentru beton (ST P B) cu proprietati de aderenta sensibil imhunatatWi, care dupa asimilarea de catre industria metalurgica si intrarea in fabricatie va putea asigura 0 variantji mult imbuna.tatita a plaselor sudate, in special in cazul arrnarii unor placi prefabricate cu procente de arm are reduse, foarte sensibile la fisurare accentuata in procesul de executie, deeofrarc ~i transport. Capacitatca de deforrnare plastics a sirmelor trefilate de . ~ip STN Beste mult mai rcdusa decit a cclorlalte tipuri de otcl beton Uhhza~ea lo~ l~ arm area elementelor structurale -proiectate pentru grad. protectie antiseismica ~ 7 este permisa numai in masura in care ele nu au ro semnificativ in dezvoltarea unor mecanisme de cedare in domeniul plastic

Principalele caracteristici mecanice - limita de curgcrc minima (]c min realii in general pentru barcle laminate la cald si totdeauna conventionala (dcfinit a prin (]C.2' cfortul unitar la care alungirca remanenta atinge valoarea de 0,2%) pcntru sirrnclc trcfilate, rczistenta la tractiune a, si alungirea la rupere ~r - ale otelurilor ut.ilizate ca arrnaturi din. tara no astra sint prezen tate In tabclul 3.1. Alungiren rcmanenta la rupere se mlisoara pc 0 lung~me de 5 diall_letre in ~azul arm5.~urilor de OB 37, PC 52, PC 60 ~i pc 0 lungime de 10 diametre III cazul sii mclor trase.

Otelurilc laminate la cald (OD 37, PC 52 si PC 60) se sudcaza in bunc conditii prin oricare dintre proccdeele folosite in practica,

Sirmele trcfilate, care ca orice armaturi din otel ecruisat, i~i pierd proprietatile obtinute prin ecruisare prin incalzire la ternperaturi peste 400°C, nu sc pot suda CII proccdcc care afectcaza lntrcaga sccliune' transvcrsala

a barci, ci numai prin puncte, in regim strict controlat. .

Valorilc a, min din tabclul 3.1 reprezinta rczistentcle minirnc garantate in standardele de prorlus (standardcle din scria STAS 4.'\8), respcctiv r ezistentele caracteristice R.,; pentru celc 4 tipuri de otcl. Ele corespund unci probabilitati de aproximativ 2,3%, ca efortul de curgere sa se situeze sub limita indicata,

Gradul ce,,:a mai ·mare de asigurare adopt at in cazul ojelului fap. de eel al betonului urmareste sa acopere variabilitatea dimensionala a dia me-

81!

t- STN8
v- -<PCiI
/ '!E
/1'" ~.
~
l--- / 0837
-- !- -.;;;: -
~ 6fJ8

~.IU

I~ 2/J 25.. J{J

Fig. 3.1

46

Tabelul 3.[. Caracteris!icile meamice ale o\elurilor pen!ru Ite!oa armat, utilizate in (Ro.5.aia)

Diametrul Limita. Rezist. \""""= 1. rupere
Tipul de nominal de curgere de rupere Ar(%) R.
'otel beton (mm) lfcm;" tJr min (N/ma')
(N/mm') (N/rom") 5 d I 10;'
6 ... 12 255 25
on 37 360 - 210
H ... 28 235 25
6 ... 14 360
PC 52 16 ... 28 3iO 510 2(j 300
32 ... 40 330 290
40 320
-----
PC 60 6 ... 10 iOO·· 600" 15·· - 3S
STNB 3 ... 4,0 510 610 - ,
STI;'B i,3 ... 5 460 '60 - 7 370
',6 ... 7,1 - I
8 0100 510 - Ii 235 .~ • Ca.racteristicile pot fi modificate prin Injclegerc cu beaeficiarul.

•• In perioada elaborarri prezerrtul ui indr umator prevederile pr ivirid condi ti i le tchu i cc pen tru PC60 se aflau in revizuire.

trelor reale fata de valorile nominale, care se pot rasfringe negativ asupra rezistentei efective a armaturii,

Ca urmare, spre deosebire de cazul betonului, valorile caracteristice ale rezistentelor otelului se stabilesc Cll relatia :

Rak = Ra(1 - 2Cv) Rezistentele de calcul se stabilesc cu relatia:

R. = Rak y"

Coeficientul Yo de reducere a rezistentei caracteristice a otelului ale in medie valoarea 1,15 pcntru arrnaturile din OB 37, PC 60, PC 52 si 1,20 pentru STNB, in concordanta cu omogenitatea diferita a caracteristicilor mecanice' ale otelurilor din cele douf' categorii.

Valorile rezistentelor de calcul sint ins crise in ultima coloana a tabelului B.1. Aceste valori corespund unci viteze de incarcare de ordinul a 2 - 3 N /mm 2 pe secunda, adica regimului static de incarcare.

Daca incarcarea se aplica cu vitez5. mare, asa cum se intimpla in cazul incarcarilor dinamice, inclusiv in cazul actiunii seismice, rezistcnta la tractiune cstc mai mare dccit cca obtinutii la inciircarea static.i. Pcn tru duratc de incarcare de ordinul a 0,1 s, situate la nivelul eelor mai inalte viteze de deform arc inregistratc la cutrcmurele puternice, limita de curgere a otelului nu creste cu mai mult de 10-12'10' Accst spor de rezistcntii poatc fi considerat nesemnificativ, mai ales dad. se are in vedere eventualul efect negativ al repetarii (uneori cu alternarea semnului solicitarii), specifice actiunii seismice si in consecinta este ignorat in calcule conform prcvedcrilor celor mai multe prescriptii, inclusiv ale celor din Romania.

(3.1 )

, (3.2)

r n C(C:l cc privcstc rezistenta de caIeul Ia oboseala a armaturilor R~.

In noi mativul STAS 10107/0-90 sc pastrcaza structura expresiei din STAS 10107/0-76 ;

(3.3}

in care: 1n~ cste coeficient de reducere ca urrnare a solicitarilor repetate; 111:' - cocficicnt prin care se ia in considcrare efectul sudurii.

Pcntru cociicicntul l1i~:, s-au mentinut valorile din precedenta redactare a prescriptiei, difcrentiate in functie de calitatea otelului si de valoarea

cccficientului de asirnctrie ra = ~c...!!!!..n_ al efortului unitar, exprimind varia tia

rra max .

intrc valoi ile minima cro.mi" si maxima a e , max ale cfortului unitar in arrnatura sub acl iunea solicit llrilor variabile susceptibilc de a produce oboseala.

r n cazul cocficicntului m~ s-a proccdat In 0 difcrcntiere mai mare a valorilor, decit in STAS 10 107/0-76, in Iunctie de rnarca otelului, procedeul de sudare ~i cocficientul de asimctrie.

A vind in vcdere comportarea extrem de nefavorabila a innadirilor prin sudura la oboseala in regim alternant de incarcare, STAS 10 107/0-90 impune rcalizarea din bare fara innadiri a armaturilor in elementele de beton annat astfel solicitate.

Solicitarile repetate de un numar mic de ori, cum sint cele care intervin pe durata seismelor, nu pro due fenomenul de oboseala : ele pot insa conduce la 0 anumita scadere a rezistentelor armaturii care justifica dupa cum s-a aratat luarea in considerare a sporului de rezistenta rezultat din actiunea dinamica a solicitarilor.

In conditiile tarii noastre prezinta 0 importanta particulara, acele caracteristici ale otelurilor, de care depinde 0 comportare favorabila a structurilor de bet on armat la actiunea cutremurelor de mare intensitate. Astfcl:

a. Se poate aprecia ca, de regula, incursiunile in domeniul postelastic . inregistrate de arrnaturile elementelor solicitate la actiuni seismice intense insumate pc toata viata unei constructii, nu ajung sa consume in totalitate pentru otelurilc laminate la cald utilizate, la noi in tara, alungirea capabila a acestora.

Studii tcoreticc ~i experimentale [70] au evidentiat faptul ca in cazul elemcntclor de bet on armat solicitate Ia incovoiere. pentru care cerintele de ductilitate In raport cu cele ale altor clemente sint mai mari, la incursiuni substantialc in dorneniul postelastic de deformare, corespunzatoare unor indici de ductilitate ai deplasarilor de pina Ia 5, alungirea specifica a armaturilor intinse nu a depasit 4%. Aceasta valoare se situeaza sub valorile deformatiilor specifice ultime ale otelurilor laminate utilizate la noi in tara. (asa cum se poate deduce din cercetarea alungirilor la rupere indicate in tabelul 3.1 *.)

b. Capacitatea elementelor de heton armat de rotire in domeniul poste- . lastic este influentata direct de dimensiunile zonei in care se dezvolta deform.atii plastice, respectiv pe lungirnea lp a .. articulatiei plastice" conventionale (fig. 3.2). Aceasta la rindul ei depinde in mare rnasura de raportul intre valorile eforturilor unitare de rupere o; si de curgere crc ale otelului armaturii intinse, respectiv de amploarea fenomenului de consolidare a otelului,

• Valorilc ~r(o.,,) <lin tabelul .1.1. includ in lungirnea d e rnasurare de 5 d ~i marimea dcform~tiilor locale in zone str ic tiunii, care ar trebui climinatll pentru cornparatia eu cerinjele de alung ire mentionate care, desigur ou Ie au in vedcre.

48

f

I

l

t

t I

,

o.

o

b

c

Fig. 3.2

Din acest motiv, unele prescriptii de proiectare intre care [104; I14J prevad pentru arrnaturile de otel din structurile proiectate antiseismic, conditia ca raportul cr,/CIc sa fie eel putin 1,25.

Desi asemenea conditio nu este prevazuta explicit de normele rornanesti, din cercetarea valorilor din tabelul 3.1 se constata ca ea este indeplinita de toate otelurile laminate la cald utilizate Ia noi in tara.

c. Uncle prescriptii de proiectare antiseismica, prevad conditii de limitare a diferentei intre valorile efective ~j cele caracteristice (norrnate) ale cforturilor unit are de curgere, cu alte cuvinte de limitare a sporului rezistentei otelului fata de valorilc minime garantate de producator (implicit, aceasta poate rezulta ~i din limit area coeficientului de variatie cv). Astfel, de exemplu, codul model CEB- FIP si ACI 318-83 fixeaza aceast.i diferenta la 130:"'__ 150 MPa.

Considerentele acestei prevederi sint urmatoarele:

- 0 valoare prea mar_e a limitei efectivc de curgere a arrnaturii in raport eu va loa rea de eaIeul sporeste pericolul unor ruperi casante in betonul comprimat ,inainte de intrarea in eurgere a armaturii ;

- de asernenea, 0 difercnta pre a mare intre valorile efective si cele de calcul ale efortului unitar de curgere, poate schimba natura cedarii dintr-o rupere de incovoiere, intr-o rupere influentata in mai mare masura de actiunea tortei taietoare, ca urmare a cresterii valorii fortei taietoare asociatii momentului capabil efectiv, superior celui de .caIeul;

- aceasta situatie poate duce, prin cresterea morn en tel or capabile in grinzile adiacente unui stilp, in cazul in care capacitatea portanta a aces-

49·

tuia este intimplator scazuta, la initierea unui mecanism de cedare dd~vorabil, care nu realizeaza conditia de siguranta"grinda slaba - stUp-~re" (vezi cap. 6).

Prescriptiile romanesti nu prevad explicit 0 asemenea conditie, ~te de observat totusi ca raportul mediu de 1,35 int~ valorile medii ale ijjitei de curgere ~i rezistenta de calcul R implica 0 asemenea limitate pentru t\)aU. gama de oteluri laminate la cald produse in tara noastra, . .",_

d.ln principiu otelurile romanesti laminate Ia eald, folosite pr~tat in elemente cu rol de rezistenta la actiuniseismice intense (PC 60, Pt52 OB 37) se considera ca prezintacurbe caracteristce cu paliere de curgere, Daca adeseori situatia se prezinta astfel (marimea palierului depa~ind deformatii de 1-1,5%, uneori, in special la otelurile PC,: (cele mai fo~site . in armaturi de rezistenta) se constata absenta palierului care de fapt nu 'este impus nici de standardele romanesti, nici de ce1e straine, In aceste cond.Wi, trebuie sa se aiba in vedereo depasire a eforturilor unitare in domeniul pOstelastic, cu consecinte similare celor mentionate anterior in ceea ce pnV~.e .accentuarea pericolului ruperii casante prin forte ta.ietoare sau prin tenOVita. ·de cedare a stilpilor inaintea grinzilor adiacente nodurilor grinzi-stllpi jstc.

Unele prescriptii straine, dar ~i norme de proiectare romanesti, xu~ ·sint instructiunile tehnice pcntru proiectarea cladirilor cu pereti structurali de heton (P85-90) iau in considerare aceasta posibilitate la stabilirea fOjelor

tll.ietoare de calcul. .

e. Pentru stabilirea raspuhsului seismic al structurilor de beton a.fma.~ prezinta interes cunoasterca cornportarii arrnaturilor de otel la deformatii repetate in dorneniul postelastic, in regim alternant de solicitare. (fig. '3.3).

Este de retinut, mai cu seama a~a numitul eject Bauschinger de reducere .aparenta a modulului tangent de elasticitate, altfel exprimat, de nelinlarizare a relatiei c-s la valori sensibil mai mici decit Iimita initiala de cur~ere. inregistrata la prima incursiune in domeniul plastic. Una dm consecinjele acestei particularitati de comport are a armatunlor de otel este, de exemplu, reducerea lungimii de flambaj a armaturilor in raport cu cea corespunzajpare comportarii in domeniul elastic. Prescriptiile de proiectare. inclusiv SiAS 10 107/0-90, tin seama de 'aceasta prin prevederea unor distante mai reduse intre etrierii si agrafele de prindere a armaturilor longitudinale in zohele plastice potentiale.

Pentru situatiile curente ST AS' 10107/0-g0 permite utilizarea diagramelor caracteristice conventionale biliniare din fig. 3.4, a. pentru armaltrrtie laminate la cald si din fig. 3.4b pentru sirmele trase,

tn situatiile in care se apreciaza ca defer-

6 matiile elcmentelor de bet on armat implied incursiuni in domeniul de consolidare si acestea au un caracter defavorabil pentru dimension are se va considera diagrama caracteristica cu p:).nUi ascendenta dupa depasirea limitei de curgere (desenata cu linie intrerupta in fig, 3.~).

Pentru intocmirea unor analize mai rigu-'

f ' roase ale comportarii elementelor de beton annat in domeniul postelastic, de exemplu la stabilirea raspunsului seismic al structurilor prin m~J. ode de analiza dinamica. neliniar~,se pot u(iliza

Fig. 3.3 functii analitice pentru ~escrierea ~ai fideUi a

.5.

__ - ---

o

_ .. ...., ...

I 1 I

1 ,I

1 I I I

1

ardgEa

---. __ '------ ----

Ra

Fa

E a" 2 x f~': ;,,:i, 1

b

Fig. 3.1

diagramei e-e a otelului, inclusiv pentru reprezentarea comportjirii histcretice in regim de solicit are altcmant folosind tehnica functiilor exponenjiale Ramberg-Osgood [53; 70].

f. Conlucrarea otelului cu betonul, ancorarea sa in beton arc 0 importanta decisiva in asigurarea unci C( mportari favorabile a elementelor de bet~I_I a~mat in conditii de solicit are intensa in rcgim alternant , de natura sohcItanlor produse . de cutrernurele puternice.

- Un~le prescriptii straine [111], [114] prevad ca orice urmatura (inclusi\' eea de tip AI, cor~spunza.t?are otelul~i ~O.~ ~7.sa fie dotata cu profil periodic.

. Este de su~hDlat utilitatea fabricarii ~l III tara no astra, cit mai curind pos~bil a .otelunlor cu profil periodic cu rezistente mai reduse (de ordinul rezlstente~ actual~.ui o~el OB 3?). ~rin. folo?ire~ unui asemcnea otel se vor putea. o~tIDe solutii mal economice, In situatiile In care armatura este dictat.i de mmimul constructiv sau in situatiile cind anniitura nu estc dimensiona ta ?e conditiile de rezistenta, ci de cell' de limit are a deschiderii fisurilor, ca. in cazul, de exemplu, al peretilor recipientilor de lichide si de silozuri.

4.

CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON SIMPLU

4.1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE

Betonul nearmat are un domeniu relativ restrins de utilizare ca material de rezistenta pentru structuri. Betonul simplu este folosit de regula in elemente masive (ziduri de sprijin de greutate, blocurile de beton simplu sub cuz.iuctii Iundatiilor de suprafata, baraje de greutate, pile de pod uri masive etc.) solicit ate prepondercnt la compresiune cxcentrica, la care forta actioneaza in interiorul sectiunii,

Utilizarea elementelor de beton simplu incovoiate sau com primate excentric la care forta de compresiune actioneaza in afara sectiunii nu este admisa decit daca aceste elemente se sprijiua pe pamint sau pe alt reazem continuu si fisurarea lor intlmplatoare nu pune in peri col securitatea persoanelor sau a valorilor materiale.

Comport area sub incarciiri si modul de cedare ale elementelor de beton simplu sint influcntate decisiv de raportul dintre valorile momentului lneevoictor AI si a fortei de compresiune N, respectiv de excentricitatea eo = MIN a Iortei longitudinale.

Domeniile de solicit are in care se inregistreaza comportari distincte ~,' pot urrnari sintctic pc diagram a limit ii de interactiune a sectiunii de beton sirn plu, Aceasta diagrama (fig. 4.1) arc 0 configuratie asemanatoare cu diag-rama de interactiune din cazul sectiunilor de beton annat (subcapitolul 5.2), avind insii scmnificatie, evident, numai pentru solicitarea de compresiune.

Se pot identifica doua moduri distinct de cedare, care similar semnifica tici celor doua moduri distincte de rupere ale sectiunii de beton armat, pot fi numite cazul I de ruperc !?i cazul II de rupere la compresiune excentrid.. Este de observat cii denumirea celor doua cazuri de solicit are diR STAS 10107/0-76 pentru calculul elementclor de bcton si beton armat, com[ncsinne excentrica cu e xcentricitate mare si respectiv mica, paras ita in mod justificat, ca impropric pentru elementele de beton arrnat in standardul 10107/0-90, este insa potrivita pentru elementele de beton simplu si in consecint;'\. poate fi mentinuta,

Caractcristic . pentru cazul I de compresiune excentrica, este faptul ca fort a de compresiune arc punctul de aplicatie in afara sectiunii, sao in intcriorul scctiunii, in imediata apropiere a marginii acesteia iar elementele de be ton simplu 5C rup odata cu atingerea deformatiei la intindere a betonului, adica odata cu fisurarea zonei intinse .

..-'

52

N

/1

Fig. i.l

In cazullI de compresiune excentrica tId' Iicati '.

tudinale se afIa rnai lainteriorul sectiuniiP~~c rU e aP.lcttle. a fortel long 1-

a atinge!ii deforrnatiei ultime la compre~iune. uperea In ervme ca urmare

a~un~a~~ ~~~tt~u~~e c~r;::~~~u1~ ~~!o~~:~ae~~l~ite~io::l simburelui c~n.h:a~

~l comportarea este foarte asemanatoare cu cea de IP numal. compresl.u~1 V~loarea deformatiei Iirnita la com resiune ere te e a cvompresmne centnca. tricitatea fortei ~i gradientul defo~atiilor sJecit1ce ~~s~~~t~e cresc excens-a aratat in capitolul 2 In calcule aceasta def . ~Iune,. a~a cum

• I .... . orrnatie se consider v 2°/

It;J cazu compresiunn centrice si 3,5% in cazul in c f t a /~o

citate cel putin egala cu distanta rOde la c are orta are 0 exce?tn.~

la marg~nea simbureIui .central,· de ~ceea~i p:~~~u~ud~off:.utate al sectiunii

rpelui ~~~~faY,~~~1 s~~tfJ~~c:r:r!~!~~~~~~e ~~i~~~:t~~id~~af~~I~~~~:t~. s}~ b~-

ractic vorbind aparitia fisurilor inainte de d . .,.1 • rsun,

de la excentricirati ale fortei exterioare de cca c~ 2areaA~!:mentulUI. l~ce~e excentricitatea fortei nu depasests 0 anumitv' 'I r,. (I a ,:reme insa, Cit aplicare al fortei nu depaseste marginea sec i~ ~~ oare proche, punc.tul de

n~ se epui~eaza prin intindere, existind poslbil?;~t~:~~~:~l~~e~ .?C rez!stenta mltepvalotnldde forta prin eforturile unitare din zona compr~~n~tii ~~e~e~~~-

unc u e pe curba lirnita de int t' f1 . .

d~)Ua dom;nii distincte .de. solicitare, p~~~~ l~n~U':ni~t}!n~a;ltt 1intrc( cel~ ~.bnt), a~md propnet~tl similare cu cele ale punctului d~ b~an~ a~.s echzi

iagramer de interactiune a sectiunilor de beton a . In cazu

Intrucit la elementele de beton sim lu i rI?at (subcaplt?l,ul 5.2) .

. compresiune excentrica in conditiile cazul~i I ~~v~tate s~u solicitate. .la eforturile sectionale care provoaca aparitia f '1 om~rcsl~ne excentrica

~J:r~i~r~ s;f::: ~:A~ ~ee:pp~~tiwen.f fisurilo1r ~~~~c~;tf~Ye;~;:e rn~P:~~: c~~=

, a norma e, CI 0 stare Iirnita ultima.

La elementele comprimate excentric in conditiile cazului II de compresiune excentrica, la care forta longitudinala actioneaza in cadrul sectiunii eventuala aparitie a fisurilor in zonele in care se dezvolta eforturi de intindere nu afecteaza rezistenta elementului ~i in consecinta se verifica numai capacitatea portanta a sectiunii asigurata de zona comprimata de beton,

In absenta armaturilor in cazul normal al absentei un or actiuni corozive asupra betonului nu se pune problema limitarii deschiderii fisurilor. De asemenea, in cazurile curente nu se pune conditia de Iimitare a deformatiilor si ca urmare in prescriptiile de proiectare, inclusiv in standardul 10 107/0-90 nu se prevad verificari ale elementelor de beton simplu la starea limit a de deformatie,

Standardul 10 107 /0-90 stabileste modul de caleul pentru elementele de beton simplu care pot fi asimilate cu bare sau clemente plane de suprafata. Nu se dau indicatii concrete privind caleulul elementelor rnasive, mentionindu-se cit verificarea rezistentei clementelor de beton in aceste cazuri se fact' pc l>aza IIIlO!" studii spcciale.

In principiu analiza elcrnentelor masive poate fi abordata prin metode numerice, utilizind programe de caleul automat bazate pe metoda elemen- . 1 ului finit, care modelcazii comport area hetonului.

In abscnta unor aSCIIWIH'<l programe pcntru proicctarca curcntil 0 serie de clemente, cum sint de excmplu talpile de fundatii, cu proportii de clemente masive, sint tratate in caleule ca placi cu anumite corectii care urrnaresc s5. introducii intr-o maniera simplificata efectul caracterului tridimensional. Este de apreciat ca prin extinderca utiliziirii procedeelor de calcul perfectionatc in proiectarea acestor clemente se PQt realiza importante economii de material si, din accst motiv, folosirca acestor proccdee este totdeauna recomandabila,

4.2. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON SIMPLULA STAREA LIMITA DE REZISTENTA

4.2.1. Ipoteze de baza ~i descrierea algoritmului de rezolvare

Elementele de beton nearmat se executa in mod curent din betoane de clase inferioare (nedepasind obisnuit Be. 10) la care deformatiile neelastice inccp s{t se manifeste de la trepte foatte reduse ale incarcar ii.

. In dcforma tia ncelastica a bctonului sint incluse toate deformatiile care nu sint proportionulc (liniar clastice) cu inciircarea. inclusiv efeetele mic r ofisurarii.

In aceste conditii calculul sectiunilor de beton simplu necesita 0 tratare neliniara, In principiu analiza starii de eforturi intr-o sectiune, normala la axa elementului implica considerarea simultana a trei tipuri de conditii (fig. 4.2).

- conditii de echivalenta statica (fig. 4.2, a) ;

- conditii de compatibilitate a deforrnatiilor (ipoteza sectiunilor plane,

fig. 4.2, b);

- rela tiile intre eforturile unitare ~i deformatiile specifice pentru betr.nul ccmprirnat si betonul intins (fig. 4.2, c).

Rezolvarea problemelor implica un caleul iterativ constind la fiecare ciclu din operatiile :

- se apreciaza intr-o prima aproximatie pozitia axei neutre;

I I I

I BETON

I COI'fI'KII'fAT I

I



c

Fig. 1.2

alcgind cr itcriul de rupert' (prin com prcsiuncn sail int indcrcn bet o. nului) , respectiv fixind deformatia spccifica la una din fibrcle exterme ale sectiunii (Eb'" la fibra ceamai comprimata, sau E,u, la fibra cea mai intinsa), se stabileste pe baza ipotezei sectiunilor plane distributia dcforma tiilor specifice pe sectiune :

- plecind de la distributia deformatiilor specifice se stabilestc distributia eforturilor unitare pe sectiune, pe baza diagrarnelor caracteristicc de calcul ale betonului comprimat si intins.

- se verified echilibrul fortelor pe sectiune prin scrierea ecuatici de proiectie : daca diferenta intre efortul axial aplicat si rezultanta eforturiloi unitare este mai mare decit valoarea corespunzatoare preciziei fixate, se modifica pozitia axei neutre in sensul necesar pentru verificarea condi t ici de echilibru si se reia ciclul;

. - dupa determinarea pozitiei axei neutre in limitcle de aproximatic admise, se stabileste momentul capabil al sectiunii printr-o ccuatie de moment scriSa fata de unul din punctele scctiunii,

--Functiile parabolice care descriu relatia efort unitar-deformatic spccifica in diagramele caracteristice de caleul (fig. 4.2, c) ale betonului comprimat si intins nu permit stabilirea unei solutii analitice, in conditiile proicctll.rii curente, decit pentru sectiuni de forme foarte simple, cum sint scct iunilr dreptunghiulare. In cazul unor forme mai complicate de sectiuni rezolvarco practica implica tronsonarea sectiunii intr-un numar de Iisii. de o~)icci de forma dreptunghiulara ~i discretizarea functiilor continue prin considerarca valorilor din dreptul centrelor de greutate ale fisiilor, Acest procedcu, specific calculului numeric, este abordabil practic, numai prin utilizarca programelor de calcul automat.

Avind in vedcre ca nu se poate conta pe 0 concordanta pcrfecta intrc comport are a betonului la rupere ~ modelul de calcul, nu este ncccsar sa se recurga la caleule prea complicate, pentru cazurile curcnte fiind suficicnte si procedee simplificate, mai operative,

Din acest motiv in STAS 10107/0-90 se adopta scheme simplifieate de caleul pentru stabilirea relatiilor de caleul al sectiunilor elementclor de beton simplu, care sint prezentate i. cele ce urmeaza.

55~

4.2.2. Calculul la incovoiere

Este de subliniat inca 0 data ca realizarea unor elemente de structura din bet on nearmat a carer rezistenta sa fie dependent a de rezistenta la intindere a betonului (elemente incovoiate sau comprimate cu excentricitate mare) nu poate fi principial admisa, dccit in putinele situatii precizate Fa paragraful 4.1, avind in vedere faptul eli in asemenea elemente fisurile intimplatoare din cauze diferite, cum este de exemplu contractia betonului, au 0 mare probabilitate de aparitie.

Din acest motiv evaluarea capacitatii portante la incovoiere a elementelor de beton simplu poate fi privita avind mai mult un caracter teoretic.

Exista ~i situatii insa in care stabilirea momentului de fisurare prezinta o importanta practica deosebita. Exemplul caracteristic it prezinta caznl unor clemente din structuri antiseismice, avind sectiuni cu zone intinse desvoltate la care momentul de fisurare este superior momentului ultim, ceea

ce poate impune ca verificarea armarii transversale sa se fad la valoarea Iortei taietoare asociate momentului de aparitie a fisurilor.

Conform STAS 10107/0-90, schema de calcul al sectiunilor elementelor incovoiate din beton simplu are la baza urmatoarele ipoteze (fig. 4.3): - sectiunile plane inainte de deform are rarnin plane ~i dupa deformare;

- diagrama eforturilor unitarc in betonul comprimat este de forma

triunghiularii (se considera ca in cazul in care ruperea sectiunii intervine ca urmare a fisurarii betonului intins, eforturile unit are din beton sint suficicnt de red use pentru a accepta 0 lege er-e liniara - vezi ~i punctul 5.4);

- diazrama eforturilor.unitare in betonul intins este curbilinie, reflectind plasticizarca partiala a acestei zone; in cazurile xurente se permite sa se adopte 0 diagrama dreptunghiulara (corespunzatoare unei plasticizari totale) si coeficienti de corectie,

Pentru 0 sectiune ca cea din fig. 4.3 ecuatia de proiectie are forma:

~: a dA - AbeRI = 0 in care cu Abt s-a notat aria zonei intinse de beton.

Plccind de la conditia de distributie a deforrnatiilor specifice pe sectiune conform ipotczei sectiunilor plane ~i considerind ca modulul de defor-

(4.1)

Fig. 1.3

mafic (secant) corespunzator fibrei extreme intinse este in momcntul ruperii E~ 'F 0,5 E; (fig. 4.2, c) se obtine 0 r?latie intre valoarea efortului unitar a situat la distanta y de axa neutra ~1 R,:

2R, a=---y Is-x

Introducind expresia (4.2) in ecutatia (4.1) se obtine:

(4.2)

2R, ~"

-- ydA -Ab,R,=O

h - x.o

Notind cu S; =~" Y cIA momentul static al zonei comprimate in raport

o la exoresi

cu axa neutra ~i evidentiind pe x se ajunge a expresia

(4.3)

x = h _ 2Sc AbC

data in standard pentru determinarea inaltirnii zonei comprimate. .

Echilibrul momentelor pe sectiune furnizeaza valoarea m rmentului de fisurare, respectiv al momentului de rupere al s ectiunii de b eton simplu:

(H)

(4.5)

N otind t, = ~: y2 dA - momentuide inertie al zonei com primate fata de axa neutrii,

. It-x

51 = Abl--- momentul static al zonei intinse faFt de axa neutra, 2

relatia (4.5) devine:

. ( 21 )

Mcap = R, __ C_ + 5,

h-x

(4.6)

Expresia din paranteze are sernnificatia unui mcdul de rczistenta la fisurare, calculat en considerarea plasticiz.irii iutegrale a zonci intinse:

WI=~+S, h-x

Valoarea momentului de'rupere dati de (4.6) trebuie corcctata pentru a lua in considerare faptul ca plasticizarea zonei intinse nu este totala :

(4.7)

(4.8)

Coeficientii de corectie Cp1 au fost stabiliti pe baza unor studii efectuate la Institutul Politehnic Timisoara, in corelare cu rezultatele cuprinse in cercetari experiment ale public ate in strainiitate [34]. Parametrii de ore depinde gradul de plasticizare a zonei intinsc sint clasa betonului (cu cit .clasa este mai mare, cu atit comportarea betonului este mai putin plastica),

57

factorul de scara (cu cit iniiltimea absoluta a sectiunii este mai mare, cu atit plastificarea zonei intinse este mai redusa), schema de incarcare ~i forma sec-

tiunii, '

Tinind seama de importanta redusa a elementelor incovoiate de beton simplu in constructiile civile ~i industriale, in STAS 10 107/-76 s-a adoptat o solutie simplificata, mentinuta in actuala redactare a standardului, retinind ca parametru numai inaltimea sectiunii,

Pentru 0 mai usoara aplicare practica: in standard valorile Cpl s-au intabulat in functie de h.

Pcntru bctonul cu agrcgate usoarc, cu 0 plasticizare relativ mai redusa decit a betonului greu, se introduce un coeficientsuplimentar al conditiilor de lucru ega I cu 0,90.

4.2.3. Calculul la comprsiune excentrica

Caleulul elemcntelor com primate excentric, respectiv al elementelorsolicitatc de 0 forp. de compresiune N si un moment incovoietor M se face' considerind 0 excentricitate de caleul eoc determinata cu relatia :

(4.9)

in care e. este cxcentricita tea aditionala egal5. cu _!:_, dar nu mai putin de- 30

28 mm.

Nu se recomanda utilizarea betonului simplu Ia rea liz area elementelor zveIte (cu raportul intre Iungimea de flambaj si inaltimea sectiunii if/It> 4) la care devin semnificative efectele de ordinul II.

In situatiile specialecind serealizeaza totusi asemenea elemente din betOR simplu, efectul flexibilitatii la elementele com prim ate excentric (sporul de .lOmcntc datorat efortului axial pe structura deformata) se ia in considerarc prin cceficientul ~, care amplifica in calcuIe valoarea excentricit5.-~ [ii foc' Valoarea aproxirnativii a coeficientuIui ~ se stabilcstc cu relatia:

~=---N~r;Ncr

(4.10)

in care N" cstc Iorta critica de flambaj,

Modalitatile de stabiIire a coeficientului 1) se prezinta in cap. 5.2.

S;t ne referim din nou Ia diagrama de interactiune limita N -M din 1i~. 4.1, pentru a preciza relatiile de calcul pentru cele doua domenii distincte tIe comportare la cornpresiune excentrica.

il. Dorneniul compresiunii excentrice cu excentricitate mica (fig. 4.(;if, In accst caz schema de caleul consta in a stabili 0 arie conventionala de ltetol'l comprimat A.e al carei centru de greutate corespunde cu punctul de aplicaiie a fortei, suprafata pe care sint distribuite uniform eforturile unitare cu valoarea Rc. Verificarea se ex prima prin conditia:

(4.11),

58

... -~

~ " , -.

a

h

c

Fig, 1.4

In cazul scctiunilor dreptunghiulare, inaltimca x a zonei com primate in -momentu] cedarii este :

N

x=--

bK

.iar momentul capabil al sectiunii este:"

(4.12)

(4.13)

.evidentiind Junctia par.rbolic.i a rclutici M--N.

b. Domcniul com prcsiuuii cxccntrice cu cxccntricit.i!c m.irc (fig. 4.01. c).

Pcntru cxccntricitiiti foartc mar i (Ia fu,· ;;, 3/1) se consider.i c.i ruperca se produce practic la incovoiere f{tr:l efort axial, astfcl ci vcrificarc.i scctiunii

se face pe baza relatiei (1.8). "

Pcntru cxccntricitiiti mai red use (cue < 3h) sc considcrii c:'t clortul favorabil al fortci longil udinalc de comprcsiu ne oste ccrt. Conditia de veriIicare exprima faptul cii sub momcntul incovoictor produs de furta eXCCIl.trica, efortul unitar in fibra exterioarii intinsa pe sectiunea eu zona intinsii ~partial plastificata nu depaseste R,:

(4.14 )

tn sectiunile care sint rosturi de turnare R, = 0 ~i rriomcntul capabi 1 -se stabileste cu relatia (4.13) corespunzatoare solicitarii de comprcsiune ex-

-c entrica cu excentricitate mica.

5D

Explicitind expresia momentului capabil de fisurare definit de rclatia (4.1 'I) pcntru cazul sectiunilor drcptunghiulare se obtine:

II, bh2

Mcop = Nr, + cplW,RI = N - + CPI-- RI

6 3,5

( 4.15)

care exprima relatia liniara Intre N si M la ruperea elementelor com primate cu excentricitate mare.

Intcr~cctia cll:~belor care reprezi!1t~ momentcle cap.abile corespunzatoare eelor doua domenii de comport are distincte la cornpresiune excentrica furnizeaza coordonatelc punctului de balans, definit la pct. 4.1.

Pentru eazul sectiunii dreptunghiulare aceasta revine la a intersecta parabola (4.13) eu dreapta (4.15) obtinind

Nil c = 0,333 bhR.[1 ± VI - 525 C ~] (4.16)

" , 1'1 R.

respectiv

(4.17)

. Dintre cele doua puncte de intersectie punctul B(N B < N c) este evi-

dent punctul de balans,

Punctul C eorespunde aproximativ nivelului de solicit are axiala, sub care (N < N e) in sectiuni apar fisuri in zona intinsa (fig. 4.4, b).

Domeniul definit de N o ~ N ~ N Beste denumit uncori in lucrarilc de specialitate domcniul eomprcsiunii cxcentricc eu exceniricilaie medic a elemcntelor de beton simplu.

In cazur ilc speciale, cind in domeniul excentricitatii medii elerncntele se giisesc sub actiuni eorozive intense in rnediu lichid (al carui efect negativ sc amplified prin patrunderea agentilor corozivi in fisura) peritru evitarea fisurilor, standardul 10 107/0-90 limiteaza in mod aeoperitor momentul capabil la valoarea momentului de fisurare data de 4.15.

Pcntru 0 categorie larga de forme de sectiune, excentricitatile eoc ale fortei longitudinale de eompresiune corespunzatoarepunctelor B si C au apro-

ximativ valorile: .

(4.18):

~i

Me

-- ~ 1,2 r,

.Ne

eu xo. notindu-se distanta de la eentrul de greutate la fibra cea mai comprimata a sectiunii.

Pe aeeasta baza STAS 10 107/0-90 defineste domeniul compresiunii excentrice eu excentricitate medie prin intervalul de excentricitati l,Zr, ~

(4.19)

60

5.

CALCULUL ELEMENTELOR DE. BETON ARMA T. PRINCIPII DE

ARMARE

5.1. CONSIDERATII INTRODUtTIVE

Aplicarea metodei starilor limita la proieetarea sau la verificarea elementelor de beton armat implica executarea operatiilor indicate in schema din fig. 5.1. tn capitolul de fara se fac comentarii privind bazele relatiilor de caleul si ale regulilor de alcatuire constructiva care sint prevazute in STAS JO 107/0-90 in legatura cu proiectarea sau verificarea elementelor de beton armat, Atunci cind elementele de beton annat reprezinta sau fac parte dintr-un subansamblu structural expus deforrnatiilor plastice la actiuni seismice in tense, la proiectarea sau verificarea lor se au in vedere si prevederi speciale care vor fi comentate in capitolul 6.

Principiile aplicarii metodei st5.rilor limita au fost prezentate si comentate in capitolul 1. In subcapitolul de fata se dau numai unele precizari suplimentare privind verificarile implicate de operatiile din fig. 5.1.

I. Calculul la starea limite'i de rezisten/ii asa cum este prevazut in ST AS 10 107/0-90 se bazeaza pe conditia (1.1).

..

·

____ J

unde Sma:r reprezinta efortul maxim (solicitarea maxima) in sectiunea in care se ponte produce cedarea elcmentului, iar Scap reprezinta efortul capabil (solicitarea capabila) in ace a sectiune. Smar. se obtine in urma caleulului static al structurii considerind incarcarile cu valorile de ealcul inpozitiile cele mai dezavantajoase pe structura. Scap se obtine considerind distributia eforturilor unitare pe sectiune in stadiul ei de cedare ~i ualorile de calcul ale rezistentelor betonului si, armaturii, Obieetul prevederilor

..

·

---__j

..

· ___ -J

Fig . .5.1.

61

privind calculul la starea Iimita de rezistenta il constituie tocmai precf .. zarea ipotezelor ~i relatiilor de caleul care permit determinarea valorii SCQP" Aceste prevederi sint de regula valabile pentru elemente structurale Iiniare (de tip bara), STAS 10 107/0-90 ad mite folosirea lor ~i in cazulvplacilor plane cu incarcari norm ale" pe pla nul median precum '~i in eel al elementelor bidirectionale plane incovciate in planullor (cum sint, de exemplu, peretii structurali ~i grinzile pereti). De asemenea, aceste relatii se pot utiliza ~i Ia elementele masive .cu stare de soIicitare plana.

In cazul elementelor de suprafata si tridimensionale supuse Ia solicitari. complexe (placi curbe subtiri, ansambluri de diafragrne considerate ca profile spatiale cu perete subtiri, fundatii masive de bet on arrnat etc.), in Iipsa unor modele de caleul care sa reflecteccmportarea lor reala sau atunci cind asemenca modele exist a ele irnplica un volum de caleule (folosind tehnici avansate de calcul automat) inacceptabil pentru proiectarea curenta, se admite ca starea de eforturi sa se determine prin procedee de calcul specifice comportarii elastice care furnizcaza valori de eforturi unit arc. Pentru a punc in evidenta ~i in aceste cazuri comportarea de beton armat, eforturile capabile stabilite cu ipotezele specifice elementelor de beton armat se compara in eforturile sectionale obtinute prin integra rea eforturilor unitare pe sectiune.

2. Atunci cind starea de eforturi este compusa, de exemplu moment. . incovoietor cu forta axiala ~i/sau forta taietoare, relatia (1.1) se inlocuieste cu un grup de relatii, fiecare relatie corespunzind cite unui tip de efort (so1i~

citare] din combinatia respectiva. .

3. La constructiile eurente de beton armat nu apare pericolul pierderii stabilitatii formei inainte de atingerea starii limit a de rezistenta. La elementele liniare de beton annat, de exemplu, aceasta situatie este asigurata in STAS 10 107-90, ca de altfel in toate prescriptiile de proiectare din 'lume, prin limitarea superioara a flexibilitatii A = If/i, unde 1, este lungimea deflambaj a elementului, iar i este raza de giratie minima a sectiunii sale transversale. In cazurile speciale in care verificarea stabilitatii formei este necesara, de exemplu la placi CUI·be subtiri, aceasta .se va face pc baza unor pre-

scriptii spccifice, ' .

Influenta flexibilitatii asupra sigurantei elementelor comprimate de beton arrnat se recomanda sa se ia in considerare prin evaluarea valoriiSmaar in rclatia (1:1) pe baza unui calcul de ordinul II al structurii. In .cazurile curente se admite folosirea unci metode simplificate care consta in rnajorarea prin coeficienti aproximativi ai momentelor de ordinul 1 I? relatia (5.1} - vezi paragraful 5.2.4.

4. Pierderea stabilitatii pozitiei elernentelor de beton annat (prin rasturnare sau lunecare) nu apare in rr od curent in practica. In cazurile speciale in care verificarea stabilitatii pozitiei este necesara, de exemplu la elemente prefabricate, aceasta se va face pe baza unor prescriptii specifice. .

5~ 0 proiectare corecta a elementelor de beton armat implica respectarea simultana atit a prevederilor de calcul cit 9i a prevederilor de alcatuire constructiva, Mai mult, unele verificari prin calcul nu se pot facedecit dupa detalierea ccnstructiva a elcmentului. In acest spirit alcatuirca constructiva a unui element de beton arrnat se face in paralel (uneori precede verificarea elementului la 0 anumita stare limita), astfel incit pozitia operatiilor de alcatuire constructiva in schema din fig. 5.1, trebuie considerata doarsimbolic.

i. Un element de beton armat se considera proiectat .judicios atunci cind ccnsumurile de JI1ateriale (cofraj, beton, al_a.tu~a) ~i de energie inglo-

bata sfntdimensionate in domeniul economic pe baza starii limita de =: ten/a sau, eventual, la elemente unde exista riscul aJ;>aritiei fenomenului de .oboseala. pe baza starii limit~ de obos~a1a: Sta~iIe lirmta. a~e vexploatam no.~male (starea limitade deschidere a flsurilor. ~l starea hI~lta de .de!ormatll~ nu trebuie sa conduca la cresterea consumunlor de matenale decit III cazun foarte bine justificate.

5.2. CALCULUL LA STAREA LIMIT! DE REZISTENT!

LA INCOVOIERE CU SAU FAR! EFORT AXIAL

5.2.1. Introducere

Calculul la starea Iimita de rczistentn Ia ineovoierc ell sau fad fOfta· axiala urmareste asigurarea elementelor de beton arrnat fata de ruperea in

sectiuni normale la axa acestora. ' ,

Daca suportul vedomlui moment inc~voi~tor M co.incide cu 0 ~xa principala a sectiunii sau dad, punctul de aphcalle. a !,Orl~l N, para~cla cu ax~ , elementului, se afla pe 0 axa principala a sect~~nll (fig. 5.2 a ~l b), at~nci solicit area este de incotoiere simpla (dreaptii) ~l axa neutra este paralela eu directia vectorului M. .

Combinatia de eforturi M si N asociate st.a:ii ~imit.a. de rezi~tenl~ este ilustrata de curba limitii de interaciiune (denumita simplificat curb a de interactiune) din fig. 5.3. Aceasta curba este simetrica sau nu i~ rap?r: cu axa eforturilor axiale dupa cum sectiunea de beton aTI?at este Slmetr.lca sau nu

. in raport cu axa principala fala de care se incovoaie elementul (~lg. ~. 4): v

Daca vectorul moment incovoietor nu se suprapune pe 0 axa principala a sectiunii sau daca punctul de aplicatie al fortei N nu est? plasat}n Iun,gul unci axe principale (fig. 5.5, a ~i b), atunci eI.eme?tu1 este 50iI~ltat la mcovo ierc oblica ~i axa neutra nu este paralela eu dircctia vectorullli. M (0 '!= w). ! n acest caz combinatia de eforturi M (cu componentele A{. ~l Mu). ~I N, ~sociate starii limita de rezistenta, este ilustrata de s:.tpr.lj..l/,l de interaciiicn» din fig. 5.6.

Cenlrvl d~ greulil" Ie 01 sfci/umi de belon



b

Fig. '.2

63

N (cOmpmiUIII!)

Comp'esiolle CMlnto

!nlilldN~~ C'tJlltliet!

({fllinlure)

o

b

Fig. 5.3. Curha de interactiune limiU moment Incovoietor-efor t axial. Modu) In care se ating' capacitatea de rezistenta: a) cind N = constant [cazul solicitllrii seismice) ~i b) dnd C e " " constant (cazul solicitllrii produse rlc Incarcar ilc gravitationale)

Fig. 5." Curba de interactiune Iimitll moment Incovoietor-efort axial pentru 0 secjiune drep- . funghiulara de beton armat cu diverse rapoarte AalAa S-a considera~ '11 = 0.008. Ra = 300 MPa.

R, = 11.5 MPa .(1 = 11 Rc ·~0.2 ) ~i ..!. = 0.05.

R. h

\' ....

Fig. 5.5

Fig.5.i

La u "l1uil.it:i. anuare Iongitudinala a sl·qiunii (lkriuit:i pI til l'llz.i\i<.t ~j diametrul barelor) corcspunde 0 anumita curba san suprafata de interar-

[iurie. ' . .. d • d . il t 'I" l 1

' La vtrljicarea unel scct~WJ1, e oeton. armat ale se stan c~ c c ac:apunc 11

de coordonate N. M se gase~te in domeniul delimitat de curba de interactiuIlr' si respectiv, daca punctul de coordonate N. M,(') (sauN, M% • .M~) se gase~tt ,iIi domeniul delimit at de suprafata de interactiune,

In practica poate aparea, una din urmatoarele douasituatii particular.

(ve~i. .de exemplu • .fig: 5.3 pentrucazullneovoierii .simpl~): ..

. . -: daca Iortaaxiala N este constanta, atune) conditia de verilicare s(' , poate scrie sub forma

M ~ M •• ,

(5.1, a)

6~i

(5.1, I.l)

- daca cxccntricitatea t" este constanta .. atunci couditia de. verilicare s(' scrie sub forma

(5.2)

Formele echivalente (5.1) ~i (5.2) se folosesc, deci, in Iunctie de tipul 3<:tiunii care produce moment incovoietor ~i cfort axial. Situatia N = constant corespunde rnai bine unci supralncarcari provocate de actiunea scismicli. :;ituatia «s= constant corespundc rnai bine unci supralncarcari gravitationule, Iu schemele logice din capitolul 7 se considera conditia de verificare pcntru situatia N = constant.

La. d;'mlJllsioJlurra wz.ei S(cliuni de beto'/) armat se stabileste arrnarea pent ru ell. reo curba de interactiune contine punetnl de coordonate N, 11,[ ~i respec·

t iv, penlru care suprafata <I" intoractiune contine punctul de coordonate N, J1, W ("tlll N, M." Mil)'

, Rc£uitit, deci, ca, problema de calcul la starca limita de rezistcnta in sectiunea normala implica de fapt determinarea unui punet pe curba sau pe suprafata de interactiune.

Exist5. doua modalitati de rezolvare a calculului la starca limita de rezis!(_;nta in sectiune normala:

-'" cu ajutorul unci metode general» de calcul bazata pe exprimarea explicita. a conditiilor statice, geometrice ~i fizice pentru sectiunea. consideratii :

-- ell ajutorul unei metode simplificate de calcul care irnplica introducerea . unor aproximari in vedcrea simplificarii calculului ~i a rezolvarii problemei numai {;II ajutorul conditiilor de cchilibru, In esenta, aceste aproximari se rcfcra la cousiderarca unci anumite configuratii date a distributiei eforturilor pc sectiunc la starca Iimitil de rczistcnta, functie de sensul si marirnea fortei .ixiale ~i Iunctic de forma sectiunii transversale. Astfel, pentru fiecare subdomeniu distinct de solicitarr-a la forp. axiala N (denumitc simbolic: incovoie-

II': comprcsiune excentrica - c azul I, compresiune excentrica - cazul II, intindere excentric.i ell cxccntricitate rnica ~i intindere exccntrica ell exeentricitatc marc) ~i pentru clteva forme curente de sectiuni transversale, curba d(' interactiune se obtine nurnai pe baza conditiilor stat icc in sectiune,

In felul acesta. 101 punctcle de frontiera Intre doua subdomenii adiacente de solicit an' Ia for~a axiala, curba de interactiune furnizata de metoda sirnplificata de calcul poatc prezenta discontinuitati (de exemplu de panta), pc cind cuiba de interactiune furnizath de metoda generala de calcul nu .prezmta nici 0 discontinuitate pe tot domcniul de forta, axiala cuprins intrc com presiunc centrica "i Intindcre centricii.

Evident, pentru 0 sectiune transversala data, curbele de interactiune Iurnizate <10 rnetodelo generale ~i simplificate nu coincid. Este important de mentionat. losa, ell ill cazurile pentru care sint prevazute relatii de calcul in metoda simplificata, diferentele care apar intre cele doua curbe .de interac\iune slnt practic neglijabilo.

Metod" si11lplificatii de calcul prevazuta in STAS 10.107/0-90 este similara eu cea oitl editiilc anterioare ale acestei prcscriptii,

fJ6

-- Axa rOl/fl'(}

Fi!: .. ~. 7

n tMwcto.daS~TenAersala de calcul, insa,' cste pl'c"~izllt:'i noru ru prima Ij·,' x in I', r:

oas ra In 10 107/0-90":: '" r: .' ~ l.l ,'" "

(fIg. 5.7): . oe considcra urmatoarcle ipotczc de C<l!c'ii

. B':rn~uil~niunca plana normala ramlne planil ~;i dupi'i ddonJl;(rr' (lj1otl':1.<1 ill: ...... armatu.ra nu lunecd in raport Cll betonul :

bazn -d:f~rtut~; unit~ cr ill bctonul campri.mat ~.i in arrnaturd rezult.; I" (veei fig. ~a~t3~~);E n curbele caracteristice ale bctonului ~j arruiit nri:

- se neglijeaza rezistenta betonului Ia int inderc :

de ci;;r:~~rx;le,: ~onnalta ajunge la 5t,area Iimitji de re~jstcnt5 suh n)rn1,in:dj;,

• • ~l pen ru care sc atinge deformatia Iimit.i • "1 ["1" .'

mal compnmata a sectiunii (1:'=) . ." '~;:"'''.:' ': ,< "

scctiunii (e: _ • ) Be Ebltll/ sau E .. u in armatur.: ... ·.·a m;,! Hltlf:.C,,' "

t t II - '"'oc •

n ce priveste valorilc c si ·t '1 '1

ill capitolele 2 . 3 A f 1 bUm ta", ~,ces vca sc st )L~SC a~;l cum ~;';i ar:li;,l

,. • v ~~. ~5t e E'bjj", SC considera conform fW. 5.S iar valo;u ea r-

~~(~~~~.~e:;isemgfcla~ ~~5%1 P5eo~t~n vcr1lfl,c1area la g~·up;'ri de 'incarcari GUT in~ItI~i':'

t • .{I Cll , /0 III cc e a tc cazun,

r n leg~H.ura ~u aces~e i~otezc sint de fi'icut urma.Coardc prl'('i".;\11:

Cf'_·_-t" {odloslrea rpotezei lUI, Bernoulli Ia starca I~it~ de IcZj~;tCl1p cste j u-

J 1 .... c1 c rczultate expcrirncntale ; ..

'ililll

. J 'T"

(illtindm) ,

Q

Fig. '.8

67

-- considerarea luuec.irii a.rnaturii in raport eu betonul nu modifica pracI ic valorile N si M asociate starii limita de rezistenta ci poate modifica nUlIlai

ca pacitatea tic deformare a scctiunii : .

- neglijarea rezistentci betonului la intindere in calculul la starea limiti' .Ie rezisteuta nu modified practie rezultatele ;

- alit forma cit ~i valorile caracteristice ale Iegilor fizice pentru betonul comprimat si armdtura slnt date cu caracter de recomandare.Intr-ade\'ar, STAS [0 107/0-90 permitc folosirea 17i altar legi fizice sau altar valori lilllit! (ultimo) ale deformatiilor betonului ~iannaturii atunci cind starea ultima a sectiunii este asociata unor incursiuni mai ample ale sectiunii in .lorneniul inelastic cum se in timpla la analiza raspunsului seismic neliniar. J)e altfel, cstc de subliniat d. rnodificarea valorilor E:bu ~i Ea. are efecte negli[abile asupra curbei sau suprafctci de interactiune N-M (eapacitatea de rezrst<'nt5.) dar poatc avca efecte majore asupra capacitatii de deformare a sectiunii. Aceasta capacitate de dcfonnare intervine numai lastabilirea stadinlui de ccdare a scctiunii snu elementului, intr-o analiza a raspunsului inelaslie al structurii care, asigurind evitarea colapsului, admite aparitia de degra'\;"lri ale acesteia.

. In toatc cazurile in care r1ispunsul nu se refera la actiunea seismica, se . 'ol1siucrli o valoare e:afJ redusa la 1,5%, avind in vedere asigurarea impotr iva 11110r dcgradliri structurale sub inciircari de exploatare (de exemplu s1\geti ,i/!;an Iisnri eu deschideri remanente exagerate).

In raport eu metoda simplificata de calcul, metoda generala are urma["arelc avantaje:

-- au are domeniul de aplicabilitate limitat la anumite forme de sectiuni de beton annat, la anumite domenii de varia tie ale distributiei deforma! iilor specifice € pe sectiunc sau Ia un anumit caz deIncarcare (simpla sau "hlid.) ;

-- furnizeaza atit capacitatea de rezistenta cit ~i capacitatea de defermarc a sectiunii :

- so poate folosi ~i la determinarea starii de eforturi si deformatii unitare pc sectiunea normala solicitata de combinatii N, M inferioare color a50-

l:ia tc starii lirnita de rezistcnta. . , .

Pe dc alta parte, ins5.. cste de observat eli metoda general a de calcul .

Implic! cunoasterea arrnaturii in sectiunea normala ~i deci nu poate fi folo;itii ca metoda de dirnensionare decit daca se aplica iterativ, sau dad, pc : I,ll-a ci, se construiesc tabclo de calcul pentru anumite tipuri de sectiuni, I>e -xcmplu, tabelcle 9, 10 ~i 11 !ji 11 din Anexa sint eonstruite cu ajutorul

mctodci generale de calcul, , '

Este important de subliniat di aceasta metoda de calcul nu poate fi . practic folosita decit ell ajutorul ealcuiatorului - vezi de exemplu [1:24; l2S; 126].

In cele ce urmeazii se discutri metoda simplijicata de calcul, Ia starca ll(nita de rezistenta prevazutii de STAS 10 107/0-90.

5.2.2. St:area limita de resistenta la tncovoiere simpla en san fad forti axiali

a. Considerapi introdllctit'e Metoda simplificata de calcul se bazeull. pc adoptarea unor ipoteze privind distributia eforturilor pe sectiune astfel I ncit conditiile statice s1l. fie singurc capabile sa permita rezolvarea problemei.

68

~.,

eh ""'';- ",,~; "~: '( ;.~;,-

\ .' . :

.

",1 .

" ~

Fig .. 5.9

~ceste .distributii con~cn~!onalc de cf?rt~ri pe scc.tiune diferfi Iunctie de poz itia axel neutre a sectiunii la starea limita de rezistenta. Din ucest pnnct cI,' v~d~re sc pot ?,efini mai I!lulte sit';1a}ii limita caracteristice privind <list! ibutin deformatiilor pe sectiune (vezi fig. 5,9 unde .sint indicate si notatiile).

, Sitlla/£a lin:it,i A corespunde situatiei in care arrniltura A.. cea rna:

Intinsa de IIf, ajunge Ia defonnatia specified Iimitii adrnisa simultan ell ccd.area beto~ului eO,mprimat (€n = Ella 17i Et• = 1: .. )1). In at.:e~sta situatie, inal-

. tuuca zonel. comprirnate este 2): ,

z, ~~ 110 --~~--.--. e:.. + E ••

~"o~ta axiala N. c~rcspunzatoare situatiei limita A poate fi compresiune sat! intindere in functie de forma siurmarea sectinnii.

, . Situat£a Umilii ,13 corespunde. ca7;ului in care annatura .A. ajunge Lt Iimita de eurgere (€a = "ap =c= Ra/E.) sirnultan eu ccdarca bctonulni cornprimat (e.c = £.,,). In aeeas,til situaJie, corespunzatoarc usa numitului punct (k balans (de pe curba de interactiunc). inaltimea zonci com primate este

!r. = s, ---~.-.R • .... -1- _ ....

E •.

St'tualii! t,:mitti C c~respun?c eazul~i In care arrnatura Aa cedeaza (Ea = = E~.) in hrmp ce armatura Aa comprunata de M, IlU cste solicita t 11 (J~-' = E. ~ 0), n aceasta situatie, inaltirnea zonei com primate cste

(.'d)

(5,5 )

: In lucrare, compresinnca ill beton ~i !ntinderen III Ilrml1tur1\ se coneidrr a pozitivc,

. In ce!e t~ ~rmeazl!. s~ notea7..A .cu if I~Altimea zonei cornprimate "r~iik" [care rezulta

pc b~za distribupel E pe secp~ne~vez~ f.g. :;,7, rar ~u 11 t~Mth.,ea zonei eorupr'imate "conventionale (care rezulU pe baza distributiel de eforturl adrnisc In metoda simplific.atl\ de calcul __

ved. de cxemplu, fIg. ~,1:4), '

Din (l('iinirea sit uatiilcr limitll A, H, ~i C rezultd urmatoarele:

l. Dad it >;Y", cedarea sectiunii se datoreaza cedarii betonului }a comprcsiunc. l.a C('(.tarea sectiunii, arrnatura A .. poate fi san nu po palierul de curgere dupii cum .'(: este rnai mic sau nu dccit ~ •. :Oacl1 !IJ :> hg armlitut'a

.1 .. ~i dcci toata s •. ,~tillnea sint comprimatc. '

2. Daca it < :l ... ccdarea sectiunii se datoreaza cedarji armaturii. Dacil r > Xc-' atunci armatura A~ ~i 0 parte din sectiunea de beton sint comprimate. Dad\ ?l: < :to. atunci armatura A~ ~i deci toata scctiunea sint Intinse.

Estc important de rcmarcat ci1. pentru 0 anurnita sectiune de beron

• I1I11:1t, ina1tiuwa ~ a zonei comprimate la starea limitli de rezistcnta creste

"dath cu Ior]a :lxiulrl N ~i 1:11 dilercnta lntre An ~i A~, '

Pc accst c considcrcnte, in culculul la t,JCollqi6re m fort« axial,., pol intcrveni urmatoarelc situatii caracteristice (fig. 3.10).

it

(i) ,.f.:> ".

(ii) ,'r.. ~ !t > :t.

(iii) 11 < 111.

tn cadrul met~tlei ,9i1ll tl,/,'cafe IIr celcul ~~i t ua 1 iile I'rt"cccicill r ~(~ dC'111l mCli-C;

-Calfd 11 tie compresiune (X((lltridi in sitnalia (i)

- Cazu_l I tie compresinn« e xcentrica in si1uOlli:1 (ii) ell foq:, ;.)(i;,}]:i .\'

de .comprcsrune

- Incof)ioiere in situatia (ii) CII forta axialii N ~ O .

·_·IHUnderr. f.xcmt"ca w r xcrntricitat« tnarr in siluatia (Ii) ell {vi 1'". u:ial!l N de lntindere.

- In'intlere excentrica cu cxcentricitate midi in situa tia (iii).

Se observa eli Jn redactarea STAS 10107/0-90 cele doua subdomcnii 111<: ccmpresiunii excentrice sint denumite cazul I si cazul II abandonlndu-se dMomir~le de comp~esiullc excentrica eu exCtmtricitatc n;arc ~i, respectiv. corupresmnc excentrica cu cxcentricitate midi Iolosite in I"ditiik precedentale prescriptiilor.

A~easta m?difica~e estc .impusa de taptul ca, la compresiunca cxccn t~ldt it unei anumite secllU~1 de beton, pozitia punctului B, de VRIttn3 (gr~nita intrc cele doua domenii) nu corespunde unci valor] constantc a excr-n lricita~ii eo = Mf~J1/N a~a cum se iut im plf ill cnzul Int indcrii e xcentr ic(fig. 5.11). Iutr-adevar, de cxeruplu in cazul unci ~c{:tiuni simct ric arrnatc pUBct~ll de bala':ls B' C()reSpl~lIc1e unci valori constant», N., iI h,rtr'i axial.a tUDCI clnd cant itatca de 8lm1itllra pc s('c1inl1e Sf' In(,difid. 11) fclui aCI'~ta, I'('utru. o anumita e;xccntricitate (0'" st area limit a tic H.'zistenF; a secj.iuuii coru.pn~ate exce~tnc poate COTCSPUlldc cazului 1 san II dlltJa cum arlll;)!'!'" H'ctIURII este mal slaLa sau, respectiv, rnai putcrnica.

\

t j'

J n fig. 5. 9 ~i 5.10' mai este marcata ~i situatia in carp. la Iibra extrema intinsa de momcntul M efortul unitar .este nul ,(pnndul D de })e

Cr!II/rul H y,vl'tIk ' diagrama lim ita de intc~ "$ectiullii IE 4el(Jh, ractiune}. Pentru eforturi axiale de compresiune mai mari 11ccit eel corespuuza(!1" sit uatici D, in momcn-

tld ruperii sectiunii f;bllm < < <h' Din accst motiv ,Ill metoda simplifjcatit tic colcul se dau relatiiaproxima-

iive diferitc pentrustaoilirca elorturilor unitare din armatuii in .seclju~i corn nrimate cxccntrie in conditiile cazului II, dupa cum situatia Iimrta GC ,olie"itare eorespunde pc curba de interactinne unui punet sjtu~~ mai stl~ de punctul D sau mai jos de acesta (vezf , de exernplu relatiile 5.18 ~l

5.11) san 5.35 si 5.36). ' '

1. oazul intinderii exccntrice, pozitia punctului C (granita tntre domeIliik de solicitarc 1:1 iutindere cxccntric5. ell excentricitate mica si intinderea ,'xccntric:i cu cxccntricitute mare) corespund unci valori constante 'it excenlrieiUi~ii ~Q (ig. 5.12).

I .
h,
7
+
) h~ -it,
/ II

(5.6)

indiferent de marirnile ariilor armaturilor Ae si A~. <

b. tucoYoiere. Din punct de vedere praetic, situa~iaqesolicit~~e)~lrtco~ vnierc se considera nu numai atunci cind forta N estezero, -Cl~l atun~l ;'ind Y<llmtlc ei este foarte mica. In Ielul acesta, pentru domeniul practic , .k: incovoicre curba de interactiune are alura prezent~l1i.'infig. 5. !O'.. .'

. La \:Jz:cwoicre intotdcauna ;f) > 0, pentru a avea 0 zona: comprimata pc

',CCPltllC, ~i t rebu ie ca x ~ x. pentru a folosi ~ficient .am;t5.tu~a All' , ',.

In mdnzb simplificata de calcul se considerd distributia de .efortu~l

din fig. :5. U astfel: .' .. ..

_ pc rna.' tuneaconventionala x a zones comprimate,' eforturile unitare'.

In betcn slot constante ~i egale ell Re; " . '

_ in armatura intjusa AQ, eiortul a,. este egal cu R(J;

,,.' J.!.

I:==~-'--_'-' A~RI1-'.

b

Fig • .5.13

72

a

b

Fig. 5.1i

- in artnatura comprimata A~" efortul a~ este mai mic sau egal (in valoare absoluta) eu RII, dupa cum maltimea x a zonei comprimate este mai mid sau, respectiv, egala ~i mai mare decit 2a'.

In legatud. cu aceasta distributie de eforturi sint de facut citeva

precizari, '

1. In fig. 5.14 se aratll. ea distributia conventionala de eforturi in beton reprezinta 0 aproximare foarte buna a distributiei de eforturi conform metodei generale decalcul, atunci cind zona comprimata are forma dreptunghiulara, (in cazul obisnuit cind eta este egal eu 1: .. ) introdudnd erori neinsemnate in ceea ce priveste vpozitia rezultantei eforturilor de compresiune din beton. Se observa, de afolemenea,' eli in acest domeniu se poate admits

apr~imatia .

(5.7)

Daca cedarea sectiunii este datorata atingerii deformatiei adrnise In armatura A .. (~ < :e", vezi fig. 5.9), atunci raportul X seade sub 0,8, eu

. ~

atit mai mult eu cit ~ .. este mai mic, iar cantitatea de armatura intinsa este

mai mica (fig. 5 .. 15). , _ " .

In cazul sectiunilorIn fortr;l.a de T eu talpa in zona comprimatll. domeninl de .procentedearmara :fncare relatia ~.7 este apropiata de realitate este

maio restrtns, reduciodtt;;'se odaU. cucresterea raportului bp ~i redueerea

" b

.t.' ," h

raportului.::! •

, ,,',11 '

1'~,.;?ebt~'s~ctiU.p.iledrePt.llng~iul~~i see~!unile in'formi1 de.T cu proportilie intdnlte iii mod.Dbl~nulttn'consth1ctllle de beton annat, metoda sitiJplificatll· ofercl:' 0 precizie'cti totul sMisfi1catQare pentru nevoi1eproiec ... . t~ii,curen~e;vlllorileefo):1:Jl,rl1.o.r,capabile .-o})pnute prin aplicarea acesteia , dij'el:1nd -cu eel multpit~va .proeente de cele furnizate de metoda de calcul

.ex~. ". "_ .,' ' ,

;",~tiltid,clndS8 utmiiI'e$tc:'s._sestabileasclt capacitatea de' deformare' ~litio,nall(rot~a speCific~ ~~A,).' -relatia 5.7ofercl 0 aproximatie saristttlitoare numal, pentru-sectiunlle :de form~ dreptunghiulara. In caaul altor forme-,'desectiune utilizarea relatiei S.7 nil ofed. slguranta necesara, Jien:tru . stabi1i~ea caracteri~ticilor de. deformare ale secti unii fund recom andibUI metoda rigurdasl,

73

Pig, 5.1.5, Variati" raportului tntre Inl!.l~il" zonci comprimate 1 .. .t.uea JimitA de rezistentA ""ntru ,~cpuni dreptunghlUl~e simplu """,,tc de clemente Incovoiare, stab,hte conform me~odCl genor .. l;, (~) ,i .implificatll (~) In functle de valoarea deformatlcl En ~ldI1l1"". pentru ote!. S-au considerat ~I>to = 3 • .5%.01 d,verse " .. lor i He(.,~, 1.~

~i 19. MFa} ~ R. (210, 300 ~1 3-'0 MFa).

2. Pc haza rclatiei precedente. co~cliiia ?l ~ !I:. care a<;igul'ii curgerea rmat urii A .(1. = Rn) se mai poate sene sub forma

(5.3)

nde

(5,9)

,.1

. Xb~. E&s (5 101

~ = __ 0,8- = 0,8 ---------- , i

ho lto t&to + R.IE.

Tn t abclul 5.1 Sf dau valorile ~ prevazute in STAS ]0 107/0-90. Valorile sint rotunjitc si iau in considerare fapt~l di. tb" scade fat;! de 3,5%0 atune: cind rezistenta betonului ~rcytc ~au atun~l dnd beton~~l .are agrega~e u~o~c.

Dist ributia de efortur i din fig. 5.13 ~1 caJcul,:va1om y se bazeaza pe,,'P?teza cxistcntci palierului de curgere .al af!11a.turII A •. In cazu~ armatuni d~11 sirma trasa STNH. care nu are palier distinct de curgere. valoarea ~ din

74

TabdltCJ s.i. V&l~rilo ~ coofOlDl STAS 10 l07/g 811

Tipill de beto.a

Tipul de ILfmllturil.

Beton ubl~uit DB 37 (1,60 ',5'
PC .52, PC so. STNB o.ss Q,~'
I3eton ell o.gregato DB 37 0,5' --
tiooIuG _. ----
PC sz. PC 60, STND 0,511 -- Tabelul 5.1 este stabiliU pc baza valorii rezistentei R". De fapt, pentru aceste armaturi. cu cit ~ este mai mic decit ~, cu atit efortul efectiv 0'. ItSte 1.11 realitate mai mare decit R" ~i deci momentul capabil real este mal mare dectt momentul capabil determinat C1J. metoda simplificata de calcal folosiad distributia conventionala din fig. 5.13.

B. Limita x = 211' sub care se considera la~ I < R. este evident aproximativa. In realitate aceasta limita trebuie sa depinda de. raportul z]«, care variaza ca ill fig. 5.15, de Lb. ~i de R". Analize nurnerice au ararat insa ca rezultatele calculului nu depind semnificativ de valoarea adoptata pentru aceasta limita, care este foarte cornoda pentru calculele practice.

Atunci dnd 10'~ I < R., momentul capabil al sectiunii se calculeaza dintr-o ecuatie de moment in raport eu axa armaturii A~ in care aportul zonei com primate de beton se neglijeaza pe baza faptului el este fo:u·te m ic !Ii c!\ neglijarea lui are un efect acoperitor.

4. Este de retinut dI. in cazul unor sectiuni incovoioate cu procente red use ale arrnaturii A a din zona intinsa. asa cum se intilnesc uneori 10. placile planselor cladirilor civile, sectiuni dimensionate prin metoda aproximut tiva, deformatia specilica a armaturii intinse (care nu se determina explicie In aceasta metoda) poate depllJ,>i Iimita admisa de 1,5%. Se considera cil se pot accepta asemenea situatii, avind in vedere faptul eli la aceste elemente sint posibile importante redistributii ale eforturilor, prin deformatii plastice ~i ca efect al curgerii lente a betonului, iar pc de alta parte numarul marc de bare cu care se armeaza placile face aeeste elemente mal putin sensibile la efectul coroziunii.

In tabelul 5.2 se dau relatiile de calcul la starea limita de rezistenta a sectlunilor dreptunghiulare Incovciate sau eu talpa in zona comprimata. tn toate situatiile, ealculul se reduce la eazul sectiunii dreptunghiulare simplu ann ate. Pentru acest caz, in Anexa in tabelul 7 se dau valorile ~, 171 ~i y in functie de proeentul de armare.

All p= 100-.

bho

(5.ll)

de clasa de beto.o. (Be 10 ,,' Bc 30) ~i tipul de annatura (OB 37, PC ~2 ~i PC . 60), uade ~ Cite deflnit in relatia (5.9) ;

'''.12)

75

•• - _J. ""-. '-~...,__~ .... ~~ ......... be -. t

iar

, - I •
>\11" :l II:: +
, v .. -- ,. .
e I "" "'t:: ..:1 ~I ~
.., 1 ,
- -
.. I ~I ~ .r .: I .
Q: • '0:
~ 0 ~ :$
-; I :-. .. .""i, ...:!- +
~ ~ .." D;; II
~ CJ:: . + .B \I -
.., ~ .. IN
~ .._.. I "" 0.. "" ~ r:: "
o .... '"
~ ~ " od \I .. I
" I 3- I " ...
-e I "" .... .
~ .. .. ., :c :0- ... .
~. -c II . l! ~ .._.
e-: i e. .... I I
~ "" .,!:!. ~
" "" '" Il::: .. 0 .. .. It:;
~ It .. D;; ~ e. e ..
:-;;: .." . . " ...
'0: :, -r- +
H ~ ~ ..
.. " .. ~
II .0 ~<
...
0<;
.. _- --
, (~. i3)

Din echilibrul axial se observa ca

r ..A~ R(J

s:z::;;z« =-_,_

. ""0 R.

uncle IY. este coeficientul fizic de armare .

Pc baza relatiilor (5.11) ~i (S.H) se poate scrie relatia

p. = ~ lOO R • RtJ

Daca In relatia precedenta se introduce valoarea ~ = ~ din tabelul 5.1., se obtine valoarea maxima a procentului de annare, p_. Trebuie ca p < P",4S pentru ca armatura tntinsa sa ajunga la curgere (s3. se plastifice) lnaintc de cedarea sectiunii de beton,

tniUtimea utili nfl a sectiunii dreptunghiulare, simplu arrnate se poate stabili cu relatia

(~.1 i)

{3.14 a)

~

! ·a

u ..


u ~
~ -0 ... ..
. r:.: -.:: Il:::
:a .. , oC)
III VI ..,." V
0 a I:::; .. 0
;:: .. .. .s ~
a. H
'" 1/ VI ~
0 .. ~ \I
-e '" 1/ "
:;l .. ,
:e ..
"
<l U.
0
r".;
-. 0
'"
.. ..,
:l '0: ".; ...
III , N "
'"
" .. ~ "
... .s .. "
VI I~ ""
..
... :l .~
It;' u
...
'"i.
oC) (~.lS)

unde M si b se exprima in Nmm si, respectiv, in mm iarvaloarea r este data in tabe1ul 8 din Anexa functie de procentul de arrnare P din relatia (5.11) ~i de tipurile de beton si armatura folosite.

Pentru sectiuni cu zone comprimate de alta. forma decit dreptunghiulara sau in T,distributia conventionala de eforturi din fig. 5.13, poate introduce aproxitnari prea mario Pentru sectiuni de forma circulara sau inelara calculul practic sepoate face eu ajutorulcoeficientilor din tabele 10, si respectiv 11 din Anexa B pe baza metodei genera Ie de calcul (vezi § 5.2.2./).

c. Compresiune excentnca - cazul I - ~i Intindere excentrioa eu excentricitate mare. In domeniul compresiunn exccntrica - cazul I ~ ~i intinderii exeentriee eu excentricitate mare (fig. 5.11), iniiltimea zonei com primate a . sectiunii satisface conditiile ~ •. ;i1; :f ;;. ~ •. ' Pe aeeastabaza, metoda simplitic-aU de calcul presupune aceeasi distributie de eforturi pe sectiune la starea limita de rezistenta ea ~iin cazul incovoierii (fig. 5.14).

. Pentru calculul sectiunilor dreptunghiulars prin metoda simplificata situattile limitli B ~i C'din fig, 5.lt pot fi determinate dupa cum urmeaza.

Situatia limittl B (j>unct-Hl de balans) este definita prin valoarea fortei axiale,

N~ ~ bx~Rc - (All -A~) R.

daca zona comprimata este dreptunghiulara si, respect iv,

N. = (oj! - h) h,R, + bx.R. - (All - .A;) R.

1; e .i
-<::'" 11>
....
1:1
~ II
... u
• II
"';3
.~ ~ g
~, ~
l's ~ (5.16)

dacaexista talpa in zona .comprimatli.· .

' .. Din relatiile preeedente rezulta dl forta axial! N. nu depinde de cantitatea de armatura, daca sectiunea este armata simetric (AtJ = A~). De ase. mensa, rezulta ca N. creste daca A~ creste in raport cu .A. ~i/sau daca talpa sectiunii creste,

77

'7A

Situ6liIJ U",ittf. C corespunde cazului in care Intensitatea fortei de intiadere este egala cu A.R. (fig. ;;.12).

Pentru cazul curent al sectiunii simetric annate rezulta cll pozitialimitelor

B ~i C se modifica odata eu cresterea armaturii ca in fig . .5.11. .

tft tabelele 5.3 ~i 5A se dau relatiile de calculla starea Iirnita de rezistentll Ia compresiune excentrica - cazul I _:.. respect iv, la intindere eu excentricitate mare pentru sectiuni dreptunghiulare sau cu talpa In zona comprimata.

In tabelele 5.3 ~i 5.4, hI reprezinta distanta de la fibra cea mai comprimatl a sectiunii la axa considerata la evaluarea solicitarilor N si M. AceasU. . axil poate sau nu sa coincida eu axa centrclor degreutate ale sectiunilor,

Pentru elementele com primate excentric conditia de srguranta a sectiunii Ia starea limita de rezistenta presupune ca valoarea momentului eapabil determinat cu relatiile din tabelul 5.3 sa fie mai mare, eel putin egala ell momental sectional (stabilit prin cchilibrul pc pozitia deform at a a structurii, deci momentul de ordinul II, vezi § 5.2.4), plus momentul datorat excentricit!tii accidentale, necontrolabila prin calcul, care, in conditiile standardului STAS 10 107/0-90, se denumeste excentricitate adilionala e. ~i se ia egala cu cea mai mare dintre valorile 20 mm ~i k/ao•

Rezulta astfel ca. la dimensionarea sau verficarea elementelor comprimate excentric momentul sectional nu trebuie comparat cu intrega valoare a momentului capabil stabilita cu expresiile din tabelul 5.3. ci en fractiunea disponibila (efectiva) a momentului capabil (fig. 5.10):

M'.l'.rJl'P-_ M ... ~ - Ne. (S.ll}

In cazul elementelor intense excentric efectul de ordinul doi estc de reguHi neglijat, avind un caracter acoperitor, iar eft se considera zero,

Este evident cl relatiile de calcul la incovoiere din tabclul 5.2 se obtin din cele din tabelele 5.3 sau 5.4 daca se ia N = O. De asemenea, relatiile de calculla compresiune excentrica cazul I - si intindere cu excentricitare marl' sint i-ientice daca fortei axiale i se asociaza un seron corespunzator,

d. Compresnme excentricii - cazul II. In domeniul compresiunii excentrice - cazul Il-inaliimea zonei comprimate reale, ~, este mai mare decit [t~ din fig. 5.9 ~i deci sectiunea cedeaza prin ruperea betonului comprimat tari\. CII. armatura A. sa ajunga la curgere (0". < R.). Distributia de deformatii pe

sectiune aratd ca. in figura 5.16. Se constata urmatoarele: .

- in domeniul ~& ... ~ ~ h, deformatia limita a betonului comprimat ~II. = ~ ~i decix ~ 0.8 ~ (vezi fig. 5.14);

- in domeniul x> It, se poate considera ca deformatia limitd a betonului comprimat variaza ea in fig. 5.8; legea de variatie liniara a valorii ttll ..

in acest domeniu arc drept consecinta faptul d la distanta h ..!!!_ de la fibra - ~ ..

extrema. a sectiunii ce tinde sa' fie lntinsa de momentul incovoietor c = tt-o =

= ct. .

- in domeniul Xb < x < ho, efortul f1. in armatura A. scade de la valoarea. R. (curgere din intindere) 1a zero;

- in domeniul "0 < x < itifinit, efortul <1. In armatura Ao variasa de la zero la valoarea - R .. (curgerea din compresinne)

- i. armatura A~ efortul (1,.'" -R. (curgerea din compresiune] pe baza faptulni ea intotdeauna la arrnaturile folosite in beton armat este respec-

tati coedipa R. < ctoE .. ; ,

78

"3
~
I
]
9
..
>4
..,
...
§
'J;!
a
~
~
l1
~
.,
1:1
e
.,
....,
]
~
:;
-:0
.!
. :;
"
"H
..
'tI
..
]
'i
a
"Gl
:a
co
."il
tI:
....;
..-)
"';I
";;l
. ..,
..
h +
--.
~I'" .
...
~ I •
.. ~
... • . "l
~ ..,
;:Q - ",,-
~ +
I .. I
'<: " ..-..
.. I .... "[. '. .
e ;;;; .~
. ~ I ~
+ ~ ~
~ ...
.. --
.. ~ ~
""
U It
... ..,
:<; e +
~ +

'" e

~ Q

--~------_- l ~

I ~~---',------------.'--"--.-

~ -..: ~ ~

... I /I\. VI

..c:; Q ~ ~

'I 3. ~

.. ~ ~

..

.,.

-- -_._----'----_._"---''---'-'''''''----'---------_._----

..

'<t:

VI

+

<',

~.' .. .... \

\.

79

Tat,;}", 5,4, Rcl~i simplillcatc de calcul la starea li.miJ.i de rez.isleDIi la lD.tU!dere c:tCc.::lricl. cu cxccntrirrtate mare

I I -

, ." .. , I !
Forma sectrunii Distributia de eforturi j Conditii de aplicabilitate ! Rela~ii de ca lc ul
I
i
, I I
I I I N .: = (A. - A;) R" - bs R;
I I
I
I ! 24' .. X ,,; ... ~ I .\fc,,» = brR. (ho - 2.) +
I
;'~ ~ "'c
rr~~ ~"'.-;---,- .
I jc:p "t~y
Sectiune drept- h!I"-r '-~ , N~
ungb.iularl ' "I .
Lr ... A -!taRa
. ,_ a
", r h I
-;--i~-

...
I Dp
- rd.fi t-l*i~ ~ -_.
Sectiuni 1. I &aU i , 4~1' A,', ~ I
a3imilabile cu h! hal i~ _ . 4, , )H':p N~.tf
acelte& IMoI.,:'-A6 . -Ac~a
<II ~,._
' .. I
I
I
I
" .. \,

. '

~:

.{~RGh" ~ ~ N(Tr" -"1 +',,'}

(yen p&ragr. 5,2,2,,)

x < 2a' (,,~ < Ra)

cn z =

Me'I> - AaR.h" -X(h1 -II')' {Aa-A;,.R.-N,

= ---bRc--I· _

" '" 1,1' sau : I

b,hpR. ?: . Ca 0 sectiuac dr"'ptut'lsb.iulara

;;!o (A4-A~l R.-N! cu '/} = v;>

cu : htl ~ 2 a' !

----, -l---------

I N - (AG - .d~) R" - ~xRc -

! - (hI> - b) ",If.

h]l <:r '" ,l;b (cr~ = Jr.)

r) _

- '2 + A.lfa"~ +

. ':.rN(ho··.!..:'"1it'J-

.... ::se

-~*-;mt-. w (;

or <.N'·., 54? ,4

W'€· ~$ll *-#. > .~. ,3

4.1:



---

'~

t

CQflfpfelill1lfJ ~i/Nnll;C'Ii -(",T(/II-

Pent ru deterrninarea necunoscutei suplirnentarc a. care apan:la com-

. il II in STAS to 107/0-89 se dau rda(iilc

,,('~iun~ ,'xcentndi - ("<17.1 -, ) •

cr. = !~.. 0,8 -~ R., dad ~:;; 0,8 (.'\.IX)

I; 0,8 - ~

0'. = - R,,(5a -, 4), daca ~ > 0,8

(5.19,

Rc1;\tia (5.19) rozulta pc baza ipotczci variatiei Iiniare a lui 11. in inter-

\"lul 0,8 ,.; ~ .;;; 1 (fig. 5.IS). " . . , .. , .: " '

Relatia (5.18) rezult;t.pc baza lcgii fizice 0" =-=- ~&E., 111 taft, I'0tll\lt Ipn-

"'],ei ~!'ctiunilor plane (Iig. 5.19):

care se mai poate scrie

• ~D R_

l~fI€"'J .~-== ---'--- ••

0,8 - ~

Se observa cil. relatia (5.18) tace ca ecuatia de echilibrn axial la cornpresiune excentricii -- cazul II -.-, sa I"c[lr('!jI.Jllt(~ o ecuatie de gradul doi iii. ~., lJac!:tst! face ipotcza cit a. variaza liniar ~i 'In intervalul ~. ~ ~ .;; 0,& (fig, 5.18) atlHlci

Fig .. 5.11)

(5.20)

(:'1.21 )

rezulta

0,& .- ~ R

a" r..= _----- •

0,& "- ~

~i ecuatia de echilibru axial devine 0 ecuatie liniarii in raport eu ~. Rclatiih (;!.18) ~ (5.22) conduc la rezultate apropiate. Atunei cind ~ = 0,6, relatiih(5.!2) ~ (5.19) devin identice si reprezinta 0 linie dreapta in fig. 5.22 pc tor intervalul ~b ~ ~ < I, deci pc tot domeniul compresiunii t!xcentrice- cazu] H. Pentru ~. <f- 0,6, ecuatia acestci linii drcpte este datil de

(5.23j

l\da~ia precedenta estc cea mai simpHi. din punct de vedere a1 calcululu. practic si conduce In. rezultate suficient de corccte,

Explicitind valoarea lui R; din exprcsia (5. 10) ~i introducind-o in relatii!. (5. II!) ~i (5.22), punind Ck = 3,50/00 ~i Eo = 2,1 . lOG MPa,se obtin expresii :.J. cfortului din armature .11 .. care nu mai depind de rnnrca otclului:

(5.1 Ii a,

~I

(5.22.'1

Limitarca cr. ~ 1<" cste impusri de faptul cii ~~ ill tabelul 5.1 rcprezin t. () aproximare a vnlorii rczultute din ccuatia (5.10) sau (5.21).

In t al.clul 5.5 se dau relatiilc de calcul la st arva Iimitii de r('~.istt-np. i;, comprcsiun« cxcentrica - cazul II. Pcntru clortul 0. se indica rclatia (5.2', dar, bineintcles, di se poa u- folcsi oiicare alta din relatiile prczentate m;" inainte. Cu At. s-a notat aria ZGIH:i de be-ton comprimat ~i ell So. s-u not«: mornentul static al suprafetci A"" in raport eli armatura AD'

Pentru verificarca la starea limita de rczistcnta a unci scctiuni compfl mate sri poate Iolosi ~i rclatia

Nec - .. IV AI ... ~ ~'" AI ~ ---;------ -;--

1\ oc -- .\.

Hude [vezi fig. 5.20) llI~ ~i N~ sint vulorile N ~i },rGHC corespund situa]« dc.balaus cind x = Xb [vezi tabelul 5.3); .V este for ta axialii pentru carc .« determinn M'.J'; N ac for]a uxiala capabila la cornpresiune ccntrica, adica

(:>.2.4

i31: A~ cste aria scctiunii de betcn.

EJort111 capabil Ia cornpresiune ccntrica Iurnizat de expresia (5.25) tlF. buio interprctat numai en 0 valoarc de rcfcrinta, asociata unci situatii ideaj, de solicitare, ill realitate neavind corespondent Iizic, ca urmare a prezentc: practic in tonto cnzurile, a unor cxccntricltati accidcntale, cuantificute Cull i'orm prevederilor siandardului Fin cxccntricitatea aditionala t?g (vezi para graful 5.2.2. c).

Rcl.qia (:;,2i) presupune, pl: de 0 parte, variatia Jiniarl1 a curbei de in tetllctiunc in dorneuiul compresiunii excentrice - C4IZul II -, ipotczii .Sllli. cieat de prccisa pentru calculcle practice, iar, pe de altrl parte, lll ... ,. ~~ 0 l.. If """ N cc- An'l!sta ultima ipoteza este strict adevarata numai data Iorta !',

j I I

__ 4," __ • •• .' __ ••• _

--.-~-. • •• __ ...J... . ~ _._ . _


"
U
-; -.:
u I
';4 .
U ,~
0
-0 ~
:.a. .t.
.:! rJ
~ ..
""
7. '!:l,

" "

.~,

H

.~~ , B

~

.,

'" '0

., -e

l~

v ,

,.

-<,

" h

,

71 ~

. .

.... ....

e ....

.::t_. ~

._.. I

~

.. .."

Ii

r;".II

.. ..

~

• I:>

-I

act,iODe&zlI. in centrul de greutate al sectiunii idcale, situatie care se intilnest e de exemplu cind sectiunea, inclusiv armarea acesteia prezinta simetrie fap de axa pc care se proiecteaza vectorul moment.

Este interesant de remurcat di. relatia (5.24) este echivalenta en ipoteza camomentul static St. al zonei de beton comprimat in raport cu armature All este constant pentru to ate distributiile de efort din domeniul compresiunii excentrice - cazul n - (fig. 5.17). Dupa cum se stieaceasta ipoteza a fost fdcsit;t ill cditii antericare ale prescriptiilor de proiectare din tara noastrs.

e. Intindcrc excent~idi eu exeentrieitate mica. In domeniul intinderii cxcentrice cu exceutricitatc midi. [vezi fig. 5.10), Intreaga sectiune este supusa la intindcre, Betcnul fiind ccnsiderat Iisurat pe toata inliltimea sectiunii rczisi entn sectionala cste asigurata in totalitate prin armaturi.

In cazul in care efortul sectional de intindere este aplicat in centrul de greutate al aunrtturilor A. ~i A~ (acest caz apare eel mai frecvent la sectiunile sirnetricc, arm ate simetric), curba limita de interactiune se prezinta ca ill fig. 5.21, a, starea Iimila de rezistenta fiind asociatri cu atingerca valorii R. [initierea curgerii) in armature AG, ill care rnomentul incovoietor induce intindere.

Daca ctortul sectional de intindere ,TIU se aplica In eentrul de greutate III armaturilor A a si A~ at unci curba de interactiune se prezinta ca in fig. 5.21 b. dacl Aa(hl - a) > A~ (n. - a') sau ca in fig. 5.21 (; daca A.(h2 - a) <: A~ (h, - .'). Cu hI ~i nz s-au notat distantele de la suportul fortei de intindere 1 a: fibrele extreme alesectiunii. de beton,

. Functia de valorile relative ale efortului de intindere ~i momentului Incovoietor (fig. 5.21, d) starea limita de rezistenta este asociata CI1 curgerea fie a armaturii Aa fie a armaturii A~.

.Pentru cazul din fig. 5.21, b, portiunea.rectillnie CD a curbei de interactiune corespunztnd curgerii armaturii A. are ecuatia :

M1 .. " 03 A.~.h_ - N(h) - "') (5.26)

8!}

.. ~ I
'i. I ..
~ ..
, ~, .:
It .. :;.
e ~
~ I I -I- I
~ .. • .. e
-It 'C
-r l!. :-3,
~ <'I til >.
--
~ II
"'\ ..
:
...
? • "'1 .
I:>
_.,--- ---- _ " v

VI

v

Fig. 5.20

{'azul II

+

-:::.... .~ ~t t~ -s
t:. VI \IJ
I ~ -'" ~
"'>;
~
-'=> II n
~I ...::
A ~ ~
~ ~lf""\ ~j
I r-'
~ ·c-.._ ~
.s ,., ~
~ •
~
..a
~ . I
...
"ti
~
<:; . 1
~
:to:
-- /

.; '~

.e ,

:~ "

- r-;

._;

-'~ ;~

u

·Hilr l)()r\:iUnea rectilinie DE. ccrespunzind curgerii armaturii A~ an' ecuali«

M~'g = -A~R .. h. + N(h:l .. - a) . p.l";)

Punctul de la intersectia celor dcua drepte, reprezentind cele <lOll.' ·Q.cunenii distincte de comportare, are coordonatele NG'1' = (A. + A~)R. ~j " M. :::, .A.(lIo - a)R,. - A .. (kl - 1l')RA•

.' RcaUlta dl.da.ca diagrama de interactiuue are configuratia din fig. 5.2l I;

. . _. . al f . d inti d . . d . V A'R h4

peatru vaion e ortel C·ID In ere mal man ecit , ~-= ••. ~-- C()Il-

. . ~-~

dilia de rezi5tent~ presupune d. momentul J[ aplicat sectiunii sati~(;'.l'I· ·refalia

Jf2<4P t<; M ~ MlraD (5.28)

Daca N < N ... ", A.R. necesitatea verificarii ell relatia (5.28) ;,t' extiudr~ pe 0 anurnita wn1\ a domeniului intinderii excentrice cu exccntricita I,· mare, Daca, de exemplu. hi = 0,5 h ~i II' = a, at unci aceasta situatie inter ,,:ine dadi A~ < 0,5 A".

Relatiile de calcul la starea Iirnita de rczistenta.Ia intindere excentrir« CO ezcentricitate mid sint grupate In tabelul 5.6. Ele nu de pirul , evidcn 1 de. Iorma sectiunii de beton,

TIJI6t1tiJ 5.6. R~lalil.le simplUlcate de calcul Ia ~1<Ue" lhuit::!. d. r~"f~"la III. luli .. d~r< e xcen trl~ cu uCt'Dtricitate micA

}.

[)i.<trlblltia de efortlori (;('nd1lii de I t!c!;.lri i do (:0.1. ul
aplical"ilitatc
I
A.(b. - .. ) = A~(Iil - 0) Moo,'~ A.R"ha - N(", - (I')
..!I.. .. - ---._-._-------._- '.-_- .
_AQE~
" ~ r::j!-N M ... , " M .:; MI"~
[-.- unde :
':i = -.~,,611 .~~(h. - A) > A~(h, _ ... ') !tIl .. p - ..fAR.". - N(h. _ . .. )
Ma .. , ~ N(" •. -· It) ._ A~H.It • ::'

. f. Tabele de caleul Ia incovoiere simpli'i cu Corla axialA. Pentru calculul practic la lncovoiere simpla cu forta axiala, in Anexa (tabelele 9. A ... fl, 10 A ... C ~i I I) se dau sub forma numerica curbele de interactiune N -M M" pentru clte v ·a tipuri de scctiuni des intilnite in practica: sectiuru dreptunghiuIarc simetric arniate, sectiuni circulare ~i sectiuni inelare. Valorik- din tabcle sint determinate cu ajutorul rnetodei generale de calcul,

Pentru secliultiJtf dr(.ptuTigMultlTe. tabelele contin valorile adimensionale

j{~p ( 9

m ... , = --- 5.2 )

MaR.

In ftlnc\:ic de parnruetrii adimensionali N

tI---

blaRe

.-t. R. A~ R.

« :-~--.--=--'--

.h R, flk R,

(5.10)

87

2r

0/2

. t< '

a

b

Fig. ".22-

l tabelele contin valorile aclimeno;ionale (vez]

Pentr\! SCC!l:UHII e circtc I1I'C, ,

n-!,,,,. m...,p = 21t r'R.

I t i de r~L rarnetrii :ldimcnsionali

111 !lllC,IC Ll

N

1t .:=---- 7ty2R,

AnTRa

0'. ,= ----.--

w2R.

(5.32)

-,

. '? indo >1 este armature totala pe sectiunc, presupusa. distribuiti\; pe

~l .un, 1. "T." Ill' ~ .

pcrimctru1 ue rata. r -:- a. ~' n' con fin valorileadimensionale [veai

Pcntru sectiwHle inelare, ta belele \

fi'~, ,"1,22, b),

(5.33)

111 fun(:tic'·de parametrii adimensionClli

N

1t=---- 1td".'8R.

AaTRa (',34)

oc=

1tdmiJR.

- " . t talv c sectiune, presupusa distribuiUI. pe perimetrul

lInde,A,,!. este armTat;:rtl 0 at~ sectiuni [nelare sint valabile pentro 8/" •. =:= de diarnetru dill' a e ~ e pen acest parametru nil influen~eazl1 sensibil "-'0 0,025 ... 0,2, domeniu In care

relatia ntcaf' - n, f. id rata distribuita pe eonturnl eircula.ratlt lit sc~~~~ii~r~~r1~[ar~0~i\e ~i ll~o:e~\i~nile inelare daca numarul barelor pe see-

tiune este mal marc sa,"! eg~l cu f' _ 0 care corespunde sectinnii din beton

, Toate tabcl~let COtntl~' ~l ~:~l s:ctiunile de beton simplu solicitate la comsirnplu, Se reamm es e ca pe

B8

I

presiune excentrica eu excentricitate medic (vczi C:'Ip. 4), standardul prcveds conditii maiacoperitoarc decit cole asociate metodei generate de calcul apli-

cIte sectiunilor de beton simplu. .

. Relatia intre momentul incovoietor capabil, At,.., ~i momentul lncovoietor pc sectiune, M, este data de relatia (5.17).

Tabelele sc pot folosi am la veriJicare, clnd se cunose n ~i 0.: ~i se determinii m'Mlt cit ~i la dimensionare, cind se cunosc n si 1n ~i se determina oc.

Pentru cazul sectiunilor dreptunghiulare simetric ann ate, metoda simplificata dcealcul prezentata in acest capitol conduce la rczultate practice egale cu cele din tabelele 9A, 9B, 9C ~i 9D din Anexa .

In acest capitol nu a fost discutata aplicarea metodei simplificate de calcul la sectiuni circulare si inelare, a~a cum s-a procedat in editiile antcrioare ale lndrumatorului intrucit tabelele lOA, lOB si toe si, respectiv, II din ancxa acopera toate situatiile care pot aparea in practicd pentru aceste . tipuri de sectillni, elirainindu-se astfel necesitatea folosirii metodei simplifi-

cate de C'I\cUi.

. Est>: de mcntionat de ascmcnea, d, tabclele din Anexa au fost stabilite considcrind valoarca E:~~ = 3,5°100 alit pentru sectiunca dreptunghiulara cit ~i pentru sectiunea circulara, Pentru scctiunea inelara, insa, s-a considerat eea mai dezavantajoasa dintre situatiile in care e.u = 3,5%0 la fibra extrema a sectiunii si c;:.w = 20/00 la fibra extrema a cercului median (de diametru dm). Ultima dintre aceste doua situatii a fost hotarttoare in toate cazurile in care inaI.timeax a zonei comprimate este maimqre decit 1,17ori grosimea a a peretelui. Intr_:un asemenea caz, Ia 0 sectiune inelara de diametru relativ mare in raportcu grosimea peretelui cum este de exemplu sectiunea transversaUl a unui castel de apa sau a unui co~ de fum deformarea laterala a zonei com primate nu poate fi impiedicata de zona intinsa si este normal deci ca €l>u e:: <bo. In cazul unei.sectiuni inelarede diametru mic, cum ar fi de exemplu la un stilp centrifugat, ipoteza suplimentara e:bto = 20100 conduce la rezultatc acoperitoare cu pina la 1~%. Asemenea sectiuni se intilnesc totusi rar in

practice curenta, L

5.2.3. Efectul armaturii intermediare

Relatiile de calcul prezentate in § 5.2.2 neglijeaza efectul eventualelor arrnaturi dispuse intermediar lntrc armaturilc An:;;i A~ de In ca pctclc sectiunii (armnturile AR' din fig. 5.7). Evident, armaturlle intermediare sporesc capacitatea portanta a sectiunii de beton ~i in unele cazuri acest spor poate fi

semnificativ (vezi fig. 5.23). .

o metoda sirnplificata de evaluare a efectului arinaturilor interrnediare este prevazuta, pentru prima data in tara noastra, in STAS 10107/0-90. Astfel, pentru efortul 'Intr-o armatura intermediara a unci sectiuni de forma

dreptunghiulara se considera relatiile . .

Gal E. 0,8 1., - l;

·R.=~ O,8-'~

(5.35)

(Jo, (.

R. ,.. 0,8 _ t. [2,15~ - 2,72 +.., X,(l- ~)]

(5.36)

-r.:t:J;::;::;::;* .. , - 1.111 r.

-·,-4+ % -

-p.IW%

·,=P,lII%

' .. _ . .: .....

41.

i /"

o

0.1

F~. 2.U. Sporul de capadtat~ porianU dator&t armAturilor intermediare la sec[icni compri",ate OKcelltric. Diferenjele Intre reeultatele obtiDute prinsplicaree metod"; generale ~I a me-

toMl apro"i .. ative de calcul, Date d~ calcul: R. _ 12 MPa, R. _ 290 )lFa, ~ ~. 0,05.

h~

cind ~ > 0,8. In relatiile preccdente

It, X.=--

". unde h. estc distanta armaturii intcrmcdiare A •• lata de marginea sectiunii comprirnatc de M, iar ~ si ~ sint definite in relatiile (5.9) ~i (5.10). S-a COI\siderat cornpresiunea negativa ~i intinderea pozitivli. Evident trebuic' ca

(.U7)

_ .. 1 ~ a.,. ~ 1 R.

Rela.~ia (5.l5) lie deduce similar relatiei (5.18). Pe baza distributiei deiormatiilor e pe sectiune asociate ipotezei sectiunilor plane (fig. 5.2'4), valabi11 dad :t ~ II ~i deci ~ to; 0,8 tinind seama .de relatiile (5.7) ~i (5.21) sc obtine

(5.39)

~l

90

I\"

?

Ao': --,----_~

-'--(~--'---'----'"

FIg. '.21

d~~i ~~~~~Jt~:~~a A(::~~) A:e c~~~~li~~ k~~~~~t~~1~:i'~l~5~~U~)is~~a~' ~I i~

. 0"., = 735 0,8 ~ - c:_

~

(5.35 u)

unde C44 t:ezult1i in MPa. . Relatia (5 36) rczulta pe baz: di tril ..

fig. 5.25, valabila cind % > II i j~ci ~~~~ )~t~CI ddor~~tiilor pc sectiune din ("II .. din fig. 5.8 sc obtine ~ ... _. 0,8. Tinlnd seama de valoarca

0" .. , = E.~, = -E.Eb. :r, ~ 1/.,

I •• . ~ - .4e(1 - Eh/E .. )

)aca m relatla prececents se aproximeaza.

Z = ~ -_ h,

:t - h.( 1 - r..J £._)

(5.-41 )

(5.41)

~~E
hi"
" no A'
./at
I 91

cu 0 func~ie liniar!\ de ~ in intervalul 0,11 0:;;. ~ ..: 1(lza ~ if ~ (0), se obtine, Z = 5~·[l - (I - XI) ~.!:.] -I- 5(1 - X,) ~. - oi ,=

t.. e..

) Ii." =- 5 ~ - " + 5(1 - X,) (1 - ~ -!+.

(:}.H)

Cu aceasta ~i cu relatia (5.21) se obtine

(J =R .~ [!bO(5~_")+5(1-XI)(I.-~)]

.1 ··0,8 - ~ ~u

ceca ce cu £ •• [e ... = 0,002/0,0033 co~ducc la relatia (~.36). nac~ se Inlocuic~te E.&". = 715 in relatia (5.21) se obtine: . ..

,

0"., ~= - 7~5 [..!!!. (5~ - oi) + 5( 1 -- -q (1 - ~)-I

"t. .

~I, deci, la

(5.56 a)

<1.1 = 715[2,15 ~ - 2,72 + 5X,(I· - ~))

uncle 0".1 este exprimat in MPa. . . . .

Diu examinarea diagramelor din fig. 5.23 rezulta c5. metoda simplificat a of era rezultate eu totul satisfacatoare prin apl·opier<.>a de cole obtinute, prin utilizi'lrea metodei generale, mai riguroase.

5.2.4. Efectul zveltetei la elemente comprimateexcentric

a. Generalitati. Prin clemente zvclte se tnteleg elementelc Ia care ~fect ele de ordinul II (diferentcle intre momcntele incovoietoarc rezl~tate dm~r- 1111 calcnl de ordinul II aI str\1ctllrii~i cele dintr-un ca1cul de ordinul I) slnt

~emnificativc ~i nu pot fi neglijate In calcul, .

Pcntru lin st ilp In consolii (incastrat Ia baZ;1 ~i Iiber l~ oxtrcmitatca slIp<.>rioar1i) en in fig. 5.26, solicit at la compresiune excentndl, momcntul lncovoictor total Ia baza estc:

- in calculul de ordinul I

M. '= Hl _ In calculul de ordinul II

Mil = MI + 11 M = Hl + N~

(5.44)

Efect ul de ordinul II Ilkl = N 6. este proportional cu cfortul axial N ~i ell sagcat a Il, dcci cu flcxibilitatca (zveltetea) s~ilpului. In calc~lele pract icc, zveltetca stilpilor din beton armat cu see~lUne dreptungl;nular.a este car:lctcrizat;l prin coeficieniul de. zvcltele convmtzonal h = l'l/~' u~de. lest.e Iungimea de flambaj ; I, - latura sectiunii transversale dupll.. directia de acti .... nile a momentului incoyoietor, in ipoteza de incdrcare considerata.

92

Fig. 5.2'

N ...

t~j_.

I I ---_ - ,

-4 IIts "" •• j_~

Y.·ig. 5.27

Fatll. de coeficientul de .zveltete teoretic A. "'" lJl/i (i -- raza de illf-rti,: .a sectiunii transversale), A se gase~te in raportul:

i 0,29 k

), = A. --- ~ A.----- = 029 A

~ It, It '.

. Ccrcetarile cxperimentale din perioada postbelicl1 [20J, [25], [50) (vezi ~l [7J) au aratat ca influenta efectelor de ordinul II ~i modul de cedare variaza in functie de A,in felul urmator: \

: Incarcind un stilp debeton armat ca In fig. 5.27, II, eu 0 iorta verticala Naplicata Ia capatul unei console ~i marind progresiv Incarcarea pina 1a cedare, momentnl incovoictor maxim Ia baza creste in modul ar1i.tat in fig. 5.28 ~t anurne:

. 1. La valori reduse ale coefieientului de zveltete I(A -< io), efeetele de

ordinul II sin~ pra.etic neglijabiIe. Momentele incovoietoare eresc proportional c.u e~ortul axial pmll. Ia cedare, astfel incit curba },{ = f(N) este 0 dreapU [m fig. 5.28 .. ~eapta.(l)J. Ce~area se produce Ia .intersectla zt, a acestei drepte cu curba limita de interactiune N-M, Ia 0 valoare N .,w a efortului axial.

Stilpii din aceast5.. categoric slntdenumiti stttPi nuvdJ'.

2. La valori 10 < ). ~ 30, efectele de ordinul II nu mai pot fi neglijate In calcul, Cu cit N creste, relatia Mu ~.,.. f(N) so depi'l.rtcad de 1;\ forma liniar!\, ajunglndu-sc In curbe de forma notatll in figurl1 ell (~). Cu olt ). cste mai marc,

AI

" I, )

-~ _"_-- .---~----- -_.

/'~-r (:)

rig .. '-2~

ell aUt curba (2) se departeaza mai mult de dreapta (1). Cedarea sc product" la intersectia A: a curbei (2) cu curba limita de interactiune, la 0 marime a efortului axial NCOl'(2) < Nellr-(l)'

Faptul ca rupcrca Sf produce, ca ~i in cazul (I), la atingcrea curbei limitii cle interactiune, denota ca ~i in acest caz este vorba tot de 0 cedare prin atingere« starii limita de rezistenlii ~i nu pr£ntr-o pierdore a stabiJital# (flambaj). Stilpii din aceasta categorie poarta denumirea de stilpi zvcil£. . . Pentru stilpii zvelti estc deci de subliniat eli. efectul zveltetei trebuie luat in considcrare in calcul printr-o rnajorare a momentului incovoietor eli 0 cantitatc l:"M = N!l ~i nu printr-un coeficicnt de flambaj care sa afectcze cf'ortul axial de cornprcsiunr-, cum sc obisnuia s~i se proccdcze in prcscrip(iile mai vechi. Accst mod de cnlcul a fost adoptat in norrnclo sovieticc Inca din p'Ti(la<in int crbclicli, Fe baza ccrcctfir ilor tcorct ico-cxpcrimr-ntale ale hu M. S. HOI i~allski din 1<J3X, iar astilzi cste acccptat in aproape toate prcscrip[iilc nationale, prccum ~i in cdc Cll caractcr international, cum cstc codul model al C. E. B. In \;lra nonst ra, prccizriri irnportantc cu ·privirc la corelarca ell calculul de ansarnblu al structurii au Iost aduse succcsiv ill editiile dill lQ7li ~i 1989 ale STAS 10107/0, pc baza stucliilor cfectuatc la Institutul de constructii Hucurcsfi r"l; 7].

3. La valori A < 30, cedarca sc pout» produce prin pierdcrca stabiJiti\lil (flambaj), adica for ta crit icii de Ilambaj poate fi a tinsii inaintc de a H' ajUllt;" la starea liuiit a de rczistenta. Dad efortul axial de comprcsiunc atinge valoarea critica, atunci curb a Mil = f(N) ia forma (3) din fig. S.2S, ajungind ori zontala intr-un punct A" inaintc de atingerca curbei lirnita de interactiunc De la acest IJl1Dct inainto, dcforrnntiilc crcsc indefinit pontru N =- COIlS!. ceca cc corespunde dofiniti«i fenorncnului de f1ambaj. Curba Iimitii de interac tiunc cste atins;l ulterior prin orizontala A3 ..:._ A ~ (\u]1;1 uncle cercctari re- 1,u!Ui c;"t ponte intcrvcni chiar 0 ramura cobor itoarc A~ .- A;). Miirimca cfor I ului axial la care sc produse ccdarea cst e NCn1'(3l = N "tal (Iorta capabilf este in acest cal. egal;t cu cca critica de picrderc a stabilit atri). St.ilpii din catl'· I!oria ), < 30 sint dcnumiti JOMte :lllclf.i ~i intervin rar in su ucturile construe\ii.Jur civile si industriale.

In fig. 5.29 estc ariitatCL sub aH;L Iormii [7J depcndcnta intre .V'4f' ~i r , pcntru st ilpii din beton annat.

h. Coef'iclentul lJ de major are a momentulul tncovoietor, I'ondercu eu care intcrvin« in calcul influenta z v cltetci stilpilor se masoara prin valoarca cocfi cientului "I"j ==" M 111M t-

I'cntru un stilp izolat, la care lungimea de flambaj este cunoscuta, cocfi cicntul r, se poate calcula cu suficicnt li cxactit ate cu ajutorul Iorrnulei lui Perry -- Timoshcnho :

"1'1=-- --

i 1 -N/Ner

(5.45l

,.1 __ 7t2EI

·u -~

1'1

Formula (5.-45) estc rif.,'llrOS valabiJ1i I1wnai in cazl1rilc cind diagramci,' de momcnte MJ ~i !l M sint afine, ccea cc pentru un stilp illcastrat la baz:\ :;;i ~It extrcmitatea superioar5. liher dcplasa hila intervinc numai dnd incarc.:l· rell lateraHi. cst(~ distrihuitA sinusoidal pc in;J~imca stilpului. In lucrarf'a (7].

(.5.40)

I"/,rlU:t1 :tkJ;.t,:Ji!fI ((I,m.,!)

No:'l1" I'll /lS/t' ,'trt:r'ir, hrl/l~ftlqlti o'~ 1!f~'/~/e rill ort/til()'; ,7

Nu, 1I~/t: /.rlll~/'" ,~ ~rNtt:'" ,t' ";;'lul I

_.....L.. . .

Fig .. ~.~,

!a pa!£ .. 37:--.>8, slnt dale expresiile coeficicntului .1) ~i pentru ;dte t ipuri til" I Itdl.rean , I'atii d~ ac~stca, formula (5.45) da totusi diferentc suficieut ell- m ici pl~ntm a putea ff iI.pltcat:'L jl(;ntru oricc tip de incarcarc .

. In ~~zu! ~~11pll()r zv:eltl (10 -:: ~: ~ ~!ll' Iii c~rc fcnomenul de iJ;uub;lj Ill~ mt~n me inaintc de a tingerca .slam Iimita de TC7.lstcnta, for]a cri tic_:l detrlLlUl1~ta eu for~nula (S.41J) cste mal mare decit Neap, astfel dare nuniai o semn i fu;atlc teorc~lca, ncrutind fi atinsa efcct iv, l n rcprczcntarca din fig. ),2>1, «urba (2) a~mgc dec! :'Vcr(~) in a~ara cu.rhd lirllit1 de interactiune :(portjuFlc:'" punctata (h.n prcIull"prea curbei (2) dincolo de A J devine orizontala in A',). Hez~tlta cit ,Ill dorneniul (2) Iorta crit icri detcrrninat.t en formula (.'i.46j repr~. zmta nUl~al 1I1l parametru pentru trasarea curhci (2). in vedereu dc!t:nnin:.rii p~n:tulIlJ A2, _ r~spectlv pelltr~ calculul lui "IJ. CLl formula (.5.'1:1). Astfe! sc explica faptul. ca l~tr~un calcul. III care flarnhajul nil iutcrvino elccti v , ~(' HI iI i"l.caza totusi nojiuni ca . .Iungimea cit) flambaj" ~i .Jorta critic;':' [7J.

. Pentru s~ilPi~j,.ic1,~d P!l~tc di,~tr-o structurd, formula lui Perry-Timostsc»;» 1~l;vlI~e a'p~oxlII_lattva, lntruclt notrunea de lungimc de Ilambaj i~i pierde scmn i {Icat~a flZ!cii dlrectayc care r~ arc in cal..u~ UIl!1~ stilp izolat ~i nu Sf mai poauv.orbJ decit de valori c?llvcntlOnalc stabilite pnn apreciere sail prin compara-

tIC eu un caleul de ordinul II al structurii in ansarnblu, '

. tn, [123] ,so ,recomand5. ca .s?ctiunil~~ de beton ale stilpilor sa fie astfr-l dJlnensJO~ate ,Illelt ~'aloa:ea coeficicntului l) sa se inscrie in dorneniul .1) ~ I,.). La valori mar man, Sf! zntrli. intr-ull domcniu in care dectcle de orJiulll I [ fluctucaza ~ensibil i~ func~ie de !p?t~zcle. admisc in caIeul, asHe! ca sigurantOi dementnlm cst~ mal grcu de stapllllt prln calcuiele obi~lluitc. Dimensionari cu "tJ> 1,5 devl? totod.a~~ oncroasc!;Oi sub aspectul consul11ului de arm:itm;j.

~.a structunlc ~l~dlfllor in cadre ctajatc, rigidil.ate sau nu prin diafragm(',

\':llonlc care sc obtm p;::ntm lJ sc lnscriu de rCi~u!{1 in dOIllr.niul·1) 1,0.'; ...

tl5

UO, n(;(kpr:~:inJ "J "" I ,2 dedi In cuzuri rare, la constructii de tipuri spcciale. cu ctajc inalte, La structurile prefab: icatc ale cliidirilor parter ell' tip' hala, ('\1 grinzile priucipale de acoperis concepute ca articulate pc stilpi, lungimik d,~ fhmbaj ale stilpilor 1'('7.nWi mai mari, astfel eli sc poate ajunge la 1,2 -< 'I)';;; < 1':;. Ccrcct.iri mai reccntc au ar~tat ins1 en. ~li la ascmenea construct ii, d~l(,~l sint proicctatc pcntru grade de protectie autiscismica ;;;: 7, conditiile e1e ductilitute pot conduce la 0 m.ir ire a scctiunilor st ilpilor, astfel ca ill cde rnai multe cazuri riirnin tot in clomcniul 'I) ,;;; 1,2.

In functic de pondcrea efectelor de ordinul II. rcspcctiv de marimca prr.zumat a a cocficicntului '1), in (123) [v, ~i [7J) se dau urrnatoarele indicatii ("\I privirc la proccdcele de calcul :

- Penlru '1) ~ 1.2 sc admire SrL se efectucze numai lin caIeul obisnuit (:c orrlinul I al structurii, iar me.mentcle 1\1, astfcl oh[inute sa fie majorat« ell cceficicntii "i calculo ti Cll expre sia (5.45) in care N<r se determina eu for-_ mula (5.46), ndoptindu-se pcntru Iungimilc de flarnbaj valori apreciatc ill Iunct ic de natura kg;Uurilnr stilpului la capetc. Dale dctaliate cu privire lu iuodul (1(' aprccicr« a lungimilor de flambaj ale stilpilor, pcntru diferitetipuri 117.U;U1.' de structuri, slnt cuprinsc in Iucrarca 7, sub capitolul 3.3. Proccdeul estc .lr-nuruit "metoda AU.

--- Pcntru I, 2 < 'r, ~ J ,5 se cere s1\ sc efectuozc un calcul de ordinul II [I) struct urii, tn care se admite ~:l ci' considerc in mod simplificat pcntru jirop c cit l!H 11t modului de rigiuibte El constant, independent de starca de solicitare ("metoda B"). In lucraroa 7 sint expuse ~i cxcmpliticate numeric. pcntru .livci sc tipuri de structuri proccdec de calcul I'c accste bazc, compa- 1 il.ile ell un calcul manual tara dif icult ati deoscbitc.

,_. J II cazurile speciale cind nu se poatc cvita '1) > 1,5, se cere un calcul Ui' OJ'( linul II mai aprofundat al structurii, tinind seama 9i de variatia modululni de ligiditalc EI in Iunctie de starea de solicitarc, adic5. lulnd in considenile l'Itit neliniaritatea geometrica (efectele de ordinul II) cit :;;i cca fizidi WI vuriabil). Un astfel de calcul ("metoda C") nu sc pna1e efcctua derit cu ajt!t()nil unor programe adecvate de calcul automat. Utilizarea mctodel C n'pT('~inl;\ totcdata ~i un instrument de cercetare pcntru analiza unor const i uctii sau situatii de solicitare specialc, prccum ~i pcntru fundaruentarca i l'(lte?,('k,l' sim plifica toare admise in prirnele GOlia metcdc,

c. Modulul de rigiditate EI in calculul prin metodele A ~i B. Din fig. 5.28 se vcde di efcctele de ordinul II sc accentueaza pc lllasur;L ce elementul sc .q.ropic de stadiul de cedare. tn consccinta, pcntru dcterminarea influentei lUI' asupra capacittitii pOl tantc a unui st ilp intcrcscazii cnracteristicile de ,1,'f,)1m:qi~ din '·rr.in:'lt~.te;l rupcrii. J)f' nr.et';l, III rr.i'tndl'l(' Si:l1plifil·;,te (,\ ~i

1\) il1 care modulnl de rigiditate £1 se ia constant, cl trcbuie introdus in calcul ell rniiriruea corespunzatoare stadiului de ccdarc, pentru care in prescriptiilu diu diferite t5.ri se dau formule empirice [61: 62; 104; 121]. In STAS 10107/ it )-90 C!'ip data expresia :

E1"'"' Eo[. 0.15(1 + .jy;r;;;iiij) 1+ M,e

At

- (5.47)

III cure: J .. f'~~te mcmcntul de inertie al s('ctiunii brute de octon; E. - modulul (ho elasticit ate al betonului; p(total) -- proccntul total de annare din secti-

I

I

unea stilpului : Mid - momentul incovoietor din indtH:5dle dc lunga durata care produe stilpului 0 dcformata in acelasi sens cu cea deterrninanth pentru efecteIe de ordinul II; M - momentnl incovoietor total.

tn cazurile curcntc sc poa tc lua pre lim innr E1 ~ 0,3 Eb1b'

Numitorul exprcsiei (5.47), care introduce influcnta deforrnatiilor de curgere lenta ale bctonului asupra efe ctelor de ordinul II cstc preluat dupa prescriptiile din S.U.A. [104J si sov ic ticc [121]. Privitor la fundamentarea lui, vezi [50, 7].

b

c

d

Fig. 5,30

In ceca ce priveste dcfin itia d:d~l morncntului J.l'a, un exemplu cdificator este eel din fig. 5.30. al unci structuri prcfubricat e pentru 0 ham industriala parter Ia care lncarcarilc verticale tra nsrn ise sl ilpilor dc grinda principala a acoperisului se aplica exeentric. 1 n carcarca H este verticala si dcci mornentele M = Reo transrnise stilpilor c uprind ~.i fractiuni de lung5. durata, dar in virtutea simctriei structurii ell' nu gcnercaza deplasari latcraie ale ncdurik r si in consecinta deforrnanta pe care 0 picduc unui stilp difera co. forma de eea gCl1eraUi de fortele orizontalc, care este detcrrninanta pentru efectcle de ordinul II. Din fig. 5.30, c si d se vede c a in sectiunea de Ia baza stilpului, unc.; e xcentricitatea suplirnentara din ef'cctelc de ordinul II sub actiunca incarcarilor orizontale este maxima, cea produsa de mcmcntcle M = Reo este nula. Ff~~tU,1 ei sc resirntc numai in zona mijlccului in511imii stiljului, uncle in schirn b momentul din incarcarile orizontale are 0 valcarc mult mai mica.

De aceea, momentele da torita ex ce nti icit a tiler eo ale incarcarilor verticalc transmise de grinzile principale nu se includ in Mia de Ia nurnitorul expresici (5.47).

d. Influenta flexibilitati! stilpilor asupra ccmportarii constructiilor ta actiuni seismice, La constructiilo solicitate de cutnmure puternice ~i lilcai'e stilpii participa Ia preluarea fortclcr orizr-ntale se.ismice, 0 flexibilitate pre a mare a stilpilorafecteaza in sens defavorabil capacitatea strueturii de a absorbi ~i disipa energia indusa de eutremllre. Limitarca deplasarilor 1-elative de niv'~l 1 a cladiriIe etajate in cadre este moti"ata ~i de acest aspeet.

97

5.2.5. Starea limita de rezistenta Ia incovoiere obliea,· eu sau Ura efort axial

a. Modul de stabilire a notatlllor. In cazul general at unei elemen t din beton arrnat solicitat la efort normal cu excentricitate oblica, intr-o sectiune transversala avind axele principale ox, oy (fig: 5.31, a) actioneaza: .

- efortul normal N;

_ momentul M:r; = Neo,,: corespunz5.tor comp:mcntei dupl directia ox a

cxcentricitatii oblice eo;

_ momcntul A! u = N Coy, corespunziitor eornp:)Il'~ntci dup i directia oy

a exccntricitatii oblice eo·

Notatiile Mx, My sint dcci corelate Cll directiile oxccntricitatilor eox, Cou si nu cu dircctiile vectorilor-moment, ceea cc prezint5. avantajul practic ca se folosese acecasi indiei pcntru morncntc ~i pentru cxccntricitatile pe care

le genereaza.

Armaturile au fost notate ea in fig. 5.31, b, corespunzator momentelor M x, M v» astfel ca de exemplu pcntru M 11 = 0, Au sa reprezinte armarea pentru momcntul M,..

b. Suprafata limita de interactiune. In sistemul de axe N - M x - M I rclatia N - MCBP(.r) - j\.:{CGP(!I) se reprezinta printr-o suprafata limita de interactiune ca in fig. 5.32. Intersectiile accstci suprafete ell planele NQM x NOMu sint curb de lirnita de interactiune N - McGP(") (cind My = 0), respectiv N - M"p(u) (dnd Mz = 0). Unei valori date a efortului normal N ii corespunde planul ha~urat din figura, pualel Cll planul M xOJ111 ~i a carui intersectie ell suprafata limita de intoractiune e ste curba din fig. 5.32, b.

c. Procedee de caleul admise de sr AS 10107/0-9G: Ca metoda de bazii pentru caleululla ineovoiere oblic5., cu sau fara efort axial, in STAS 10 107 LO~9'J este prevazuta metoda "exact5.", bazata pe luarea in considerare simultana a conditiilor statiec, geomctrice ~i fizice, exprirnate in raport ell axa neutra oblicii, Caleulul pe aceste baze nu poate fi cfeetuat declt cu ajutorul unor programe de caleul automat sail prin folosirea unor abace [48; 91] care oricum nu pot acoperi toate cazurile ce intervin in practica,

N

y

o

Fig. 5.31

98

6Y I

b

N

I1x

a

b

Fig. 5.32

. J?e aceea, standardul per~ite ~~ utiJi~area de procedee simplifieate, compatibile :u un caleul ma~ual, lll. masUl:? III care aceste procedee sint funda~entate III m~d corespunz.a~or pm,studn parametriee in com para tie cu calculul nguros: Cu tItl? e~~mphflCatJv, in anexa B la standard este datii metoda denumita "a elipsei [112; 8; 29J pcntru care in prczentul indrumator sint date schemele logice 4.0-4.4.

S-a renunta~ la utilizarca for~ulei lui Nikihn, admisa in editiile antcrioare ale standardului, care s-a dovedit nesatistacatoarc sub mai rnulte aspectc [ntre care urmatoarcle : '

- nu se poate racorda la cazul incovoicrii oblicc fi:\r~l efort axial :

- ~el.atiile de caleul nu prcz in t a 0 sernnifica tie fizic5. dircct ii ~'i usor

de urmant; ,

-. nu t~n~ seama de 0 modnl. difcrit in ca~·c trebuie sa se punii concli] ia de rezistenta l~ ceJe dona ca~un de comprcsmnc exccntrica: in cazul I. in care efortul a~l~l de comI?resHlne are un dcct Iavorabil asupra capacitatii portante, c~ndltla ar tre.b:11 pusa su~ forma N ~ lYra1), in timp cc in cazul Il de cornpresiunc cxcentnca sc pune n.vers sub forma N 0::: N .

, ~ ntpl

- nu. permite ;f_;ctu3.rea de: vcrifie~ri .~e tipul !If < M'''1)' pcntru ,\, dat, ~are mtereseaza in pnmul rind la si ilpii structurilor supuse la solicit ari seisrrnce.

Metoda "elipsei" consta in aproximarea curbei de interactiunc M --

M t N d t (fi ).. ral,,-')

-:-: rap(ul pen ru. a 19. 5.33 printr-o clipsa de gradul ~, in care ~ sc

situeaza m dcmcniul 1,3 < P < 2:

(5.48)

~nd~: M este mo~entul incovoietor, eapabil actionind intr-un plan oblic OM, inclinat cu. ung~lUl a; fap de axa ox a. s~'cti~nii; M", Jly - componcntelc momentului II m planurile ox, 0)" definite m modul aratat mai inaintc;

99

M.T• - momentul capabil, pentru N dat, in situatia M" = =~ 0; Muo - idem, in situatia M'; = O.

Formula (5.48) este preluatii dupa normelc britanice r I 12] lns5. valorile exponentului r' all fost stabilitc pc baza unor ample cxperirncntari numerice elaborate Ia Institutul de Constructii Bucuresti [8; 29] si sint date in tabelul 12.A.

I )iB accste studii a rezultat ca principalii parametri de carc depinde 13 sint: nivelul de solicitarc axiaUi caractcriznt prin cocficientul adimcnsional n = N/bhRc ;;i moclul de dispunerc a barclor d,.~ aruuiturri lu scctiunc, in timp ce proccntul de arrnare are 0 .influcn(;1. mult mai rc.lus.i. S-au luat ca baza vulori n = 0,1 ... 0,8 7i trci tipuri de distributic a annaturilor:

(A) 4 bare, dispusc lu cole 4 col turi ale scctiunii : (B) mai multo bare pc Iiccarc Iaturii, cu A" .• = A"v; (C) idem, cu Aav = (1.5 ... 2).1101,

Valorile exponcntului r au f0St determinate punindu-se conditia ca pentru ,,()h!icitatc mnx im.i" a planului (]I- actiun« <Ii morn-ntului (dup;l diagonaln scctiunii] rcz ultatulc calcululu i clup.i Illc:tu(b clipsci S:l coincida cu cele dupa II1doda fi[~llro;I<'t (fi;~. 5.33). In talwkl,~ care urmcaz.i so clau cxcmplificat iv valorilc astfel stabilitc pentru (3 in cazurile de arm-ire (B) ~i (C) si valorile rot unjite corcspunz.itoarc adopl.atc in tabclul 12.A.

Pcntru vcrilicarca sectiunilor ,:i pentru dim ensionarea armiiturilor egalit.u c.i (5.'l~) sc aplica sub forma inegalit:ltii:

.Ny

Curbu de inleruc!iun_e__" f!XlJda /I

__ / flipso de qro:!!/_/!_ conform

. ..._ /ormu/e, (!i.46)

I 1--. _ ~1~o ~

Fig . .5 . .1.1

(5.49)

T'abclwl 5.7. 'I'ip n l de arrnare (D):

/,(t"tal) II~ Vulori l« [1 pcn tr u " ~
_.--_ ..
roo TI,. -~---_._ - ----_. __ ---_--------_-- I c.s
0.1 I O.~! I (l,1 I 11.4 I 0.5 I 0,7 I O,Il
0,1 2.11 !,Ill I,ti.) 1,55 I 1,48 1,52 1,61 1,72
O,~ 1.93 1,73 1,59 1,52 1,47 1,48 1,58 1,67
0 . .1 1,77 1,6H 1.55 1,.';0 1,46 1,44 1.55 1,64
0,4 1,71 ; 1.66 1,52 1,49 1,46 1,40 1,53 1.61
0.5 1,6R 1,64 1,50 1,49 1,47 '1,40 1,50 1.59
0,6 1.66 1,62 1,49 1,48 1,48 1,41 1,48 1 • .57
0,7 1,65 1,60 1,48 US 1.48 1.12 1.45 1.55
0,8 1,64 1,58 1,47 1.48 1.48 1,43 1,43 1.53
-- ~1-1~ -- -- -- --
Valorile date in tabclut 12 A 1,70 1.50 1,45 1.45 1,50 1.60 100

l~. '

Tabelul 5.8. TipuJ de armare (C)

p(totaJ) R. Valorile ~ pentru n =
100 Re
0.1 I 0.2 I 0.3 1 0,4 I 0,5 I 0,6 r 0.7 1 O.S
0,1 2,17 1.79 1,58 1,51 1,45 1,52 1,62 1.76
0.2 1,93 1,70 1,50 1.44 1,10 1.18 1.60 1.72
0.3 1,86 1,62 1,44 1.41 1,38 1,43 1.58 1,70
0,4 !,SO 1,55 1.40 1..38 1.36 1.40 1,56 1,66
0.5 1,76 1.:;( 1,.1H 1,37 1.35 1,.1R 1,52 1,6.')
O.1i 1.70 1,47 1 .. 16 I ,.1.~ 1.11 1,.1'1 1,46 1.6.1
0,7 1.64 1.45 1,3.1 1.:14 1,33 1.36 1,43 1,60
0,8 1,60 1,42 1,34 1.33 1.33 1,35 1.40 1,54
-- -- -- -- --
Valorile date In tabelul 12 A 1,75 1.50 1.40 1.35 1,35 1.40 1.50 1,60 d. Dimensionarca directa a armaturilor. Cind eforturile section ale N M", Mu si dirnensiunile sectiunii de beton a elementului sint date si se pune problema dimensionarii armaturilor, apare fata de cazul compresiunii excentrice "drepte" (oc = 0 sau oc = 90°) deosebirea ca. In locul unei singure necunoscute (Aa) intervin doua necunoscute (Aax yi Aav). In consecinta, problema devine nedeterminata, fiind posibila 0 infinitate de solutii, corespunzatoare diverselor rapoarte posibile intre A ax ~iA avo desigur in limitcle respectarii ccnditiilor constructive de proccnt minim de arm arc pc fiecare latura .a sectiunii 9i de distante maxime adrnisc intre bare. De ascmcnca rczul.tatul c~lc~lului este functie ~i de nurnarul ~i pozitia barelor de arrniiturii (uniform dis tribuill' rc la turile sectiunii sau grupatc spre colturi).

Pentru ridicarca ncdctc nuiniir ii si ell;m a ro~il,iliti'ilii unci dimcnsion.iri directe a ai m atur ilor. (~j(- U( ci nC("(c~T f"~ f.C ;il( ;.IF':I de ];; incr-put nurniuul \~i dispozitia Larder rc ficc:tlt" laiuJ~1 ,i a poi <I ~.t' loll ~,t"l)ilu;,crl fie .lIa .• sau .tlav• fie raportul A a:r/AaV'

De regula, in cazurile cind oblicitatca pla nului de aC1iune a rncmcntului incovoir tor (sit' mica si in cc.nsccintii ccmj.cncnt a n.c mc ntului dupa una din dircctii are 0 valoarc 'HGm';l (in ic'ate irotczclc de Incarcaic). sc ajunge ca dupa directia respectiva ~a rezulte 0 airnare minima ccnstructiva, Se alege atunci de la inccput aimarca ,GUpa ace-a dii cctic, rjiminind ca necunoscuta arrnatura dupa ccalalta dircctie.

Daca este de prczumat d\. nu inter vine accast a situatic ~i ca atit Aax cit ~i A.II vor rezulta din calcul, atunci devine ncccsar ~a se akag5. valoarca raportului Aa.·/Aall• Estc avo nt ajcs (<I DCt~t i ajort !;;I fic st abilit pornind de la

o conditio de optimizarc a arrnarii (cant it at en to(aE't de anll;ltur;1 pc scctiuno Srl rezuItc minima). Dacii intervin mai rnultc ipotcze de lnc.ircarc care pot fi detciruinante pcntru dimcnsionarcu arnuiturilor, opt imizarcn sc cfoct lIC <lZrl in consecinta,

Cind se utilizcaza metcda ,,('xacEl", prograrnul de calcul automat poate sa fie astfel alcatuit incit s5. con tina ~i optimizarca armiirii, In metoda simpliIicata a elipsei, problema optimizarii armarii, cu respect area limit5.rilor irnpuse de conditiile constructive, a fost analizata detaliat in lucrarca [8]. Pe aceste baze sint elaborate schemele logice 4.0-4.4.

101

Daca la sfirsitul ealculului se constata eli se ajunge la o'dispositie a aJ;'m~turilor sensibil diferita de eea considerata initial, este necesara reluarea .intregului eaIcul eu noua dispozitie adoptata.

5.2.6. Stnpi fretati

a. Compresiunea centrlca, Capaeitatea portanta la compresiune centrica a stilpilor poate fi sporita prin executarea arrnarii transversale sub forma de freta (spirala continua) sau sub forma de inele sudate (etrieri inelari inchisi prin sudare) - vezi fig. 2.11. In STAS 10107/0-76., relatia de verificare a stilpilor fretati la eompresiune centrica avea forma .

(5.50) .

unde (vezi fig. 5.34, a): Ab, = 'ltd: este aria sectiunii de beton fretate;

4

d, - diametrul simburelui de beton fretat; All - aria totala a armaturii longitudinale; A.a. - aria conventionala a armaturii transversal determinata eu relatia: .

A _ 'ltd.A,

a. -

S

(~.51)

A, este aria sectiunii transversale a fretei sau ineluluisudat : s - pasul fretei sau distanta dintre inclele sudate ; Ra. - rezistenta de calcul a arrnatirrii transversale.

tn cazul in care armatura longitudinala este format a atit din bare de otel beton (cu aria totala AliI) cit si din profile laminate (cu aria totala Aa2) at unci in relatia (5.48) se inlocuieste termenul AaRa eu suma AalRal + Aa2Raa

A, -f4;t2

TRoSf ,"-s-Ros

I. d, J

b

a

Fig. 3.34

]02

und~.Ra; ~iRa2 reprezinta rezistentele de calculale celor doua tipuri de annaturi. De obicei, in. aceasta situatie, aria Aa2 poate fi irnportanta si, de aceea, _ se considera aria neta Aba - Auz a simburelui de heton In locul ariei brute Ab,.

Relatia (5.50) 'se deduce din relatia (5.25), adaptata la cazul sectiunii transversale fretate.

(5.50, a)

in care spcrul de rezistcuta la cr mpresiune a betcnului, !:J.R,., datorita cfcctului de ccnfinare intrcdus de freta se dctermina cu relatia

(5.52)

unde k este un cceficie nt numeric iar p cste prcsiunea Iaterala pasivii care se exercita uniform Fe tct ccnturul simburelui de teton cind accsta tinde s5. sc umfle lateral ~i este impiedicat de freta (vczi fig. 5.34, b). Intr-adcvar, dad se are in vedere ca la limit a

A.

Pd, = 2--Ra, s

(5.53)

,

sise folosesc relatiile (5.51) si (5.52) cu k = 5, se poate serie relatia (5.50, a) sub forma (5.50) data in STAS 10 107/0-76.

Daca in locul ariei ccnventicnale A os din rclatia (5.5 J) sc folosestc valoarca cceficientului de armare transversals. fJ.fs, scrisa sub forma

oolumul fretei 'ltd,A'

_____ "-- = (5.54)

fl.,. = volumul simburelui de beton ... d2 s

4

atunci relatia (5.52) se poate scrie sub forma !:J.Rc = k fJ./, Ra. 2

(5.52, a)

Deteiminarea valorii Ncop eu relatia (5.50) este asociat a ca satisfacerea urmatcarelor conditii:

1. Stilpul sa nu fie zvelt, respectiv Ao = lflJi ~ 35 (sau A = l,tld < 8,6) ;

2. Freta sa fie suficient de puternica pentru a se putea admite di produce o 'confinare corespunzatoare a simburelui de beton, respectiv

A •• ~ 0,25 Aa

13. Sporul de capacitate portant1't datorat fortei sa nu reprezintc 0 pro-

portie pre a mare, respectiv .

N,.l' ~ 1,5 N:,p

. unde Nt.'P este dat de relatia (5.50) iar N .. !p este capacitatea portanta la ccmpresiune centr~(a a stilpului considerat nefretat, adica

N!.p = .A.Rc ../- A"Ra

unde A. este aria neta a intregli sectiuni transversale de beton.

Aceasta conditi e urrnareste evitarea deteriorarii timpurii in exploatare a stratului de beton de acoperire, care nefiind fretat tin de Sa cedezc inainte de partea fretata a sectiunii,

103

Evident pentru ca frctareasa fie justificatii trebuie ca Neap;;:' N;,p

h. Compresiune. exceiltric~. $L\S 10 i07/0-'JO nu rnai prevede 0 relatie de calcul la compreslU~e centric'i ;1_ sWpibr frct ati, Se are in vedere cit stilpul fretat ca yartc .a unut ansarnb!u sl rucl urn l sc incarcii intotdeauna ;;i cu un moment ll~co':01ctor, M, astfcI, ind.t for ta axiaEi Narc excentricitate eo = ,." M /N, ;q COl la aceasta trebuie oncum ad5.ngatii si excentricitatea acciden-

talI ea din relatia (5.17). .

e t. Pc aceste. consid?rent.c, STA~ 10. 107/0-90 se refera nurnai la situatia st ilpilor fl'et:~tl comp;lmatl cxcentnc. Se prevede ca stilpii fretati srI se calculezc cu rclatiilo date In paragraful 5.2.2 pcn tru scctiuni transversale nefretate ell urm.itoarclo obscrvatii:

1. Ca sectiune activa de beton se considcra numai sectiunea corespunza _

toare diamctrului d .. in fig. 5.39, II; . ,

2. Rczistenta de caleul a betonului se considera data de valoarea

R: = R, + I1Re

in care sporul de rezistenta da torita fretei se ia ega I cu valoarea

I1Rc = 2 fL"Rae (I _ 7,5 eoe) (5.55)

ds

~~latia precedenta, inspirata din normc1e din C.S.I. [121] este similara r:lat.1el (5.52, a) III care s-a considerat I~ = 4 si un coeficient de reducere a c~rlll valo~re scade cu cresterea raportului intre excentricitatea eo si diametrul simburclui ~e beton ds• 1!1 mod e~idef1t, cu cit eo estemai mare in raport ell d, c~ a~!t efcc!ul fretei este mal redus si, deci, sporul de rezistenta I1Re cste mal rrnc. Daca eoe ;;:, dB/7,5, stilpul sc calculeazii ca un stilp nefretat,

Calculul practic al stilpilor fretati cornprimati excentric se poate face cu

talx-la IO.A. .

STAS 10 107/0-90 prevede de asem enea ca forta axiala N pe stilpu l

fretat sa respecte conditia .

N 2,5

n = --- .::; (5.56)

Ab.Re 1 + 7,5 coe/d,

Ac~ast;~ conditio rcprezi.nUi, in fond, 0 limitare supcrioara a cantitiitii de armatura transversala ~l este , dcci, sirnilara conditiei N ~ 1 5 N'

de la compresiune ccntrica, cap'" , . oap

5.3. CALCULUL LA FORTA T AIETOARE

5.3.1. Consideratii introductive

Fenomen deos~bit de complex, mecanismul de cedare a elementelor din beton arm~~ la act~unea. fortelo.r tiiietoare a constituit subiectul unor importan.te studii teoretice ~l expenmentale elaborate in ultimii 20-30 ani in

mal toate centre1e de cercetare importante din lume, '

104

Prioritatea acordata acestei probleme este justificatii prin faptul d. i •

. pofida unor progrese inregistrate, mai cu seama sub aspect Ienomenologic, in ceea ce priveste cunoasterea comportarii elementelor de beton armat la forta taietoare in diferite stadii de lucru, inclusiv in stadiul ultim, nu s-a reusit pina in prezent sa se dezvolte ;;i un model analitic satisfacator, 11m in sensul descrierii cit mai fidele a comportarii reale, cit ~i din punctul de vcdere al accesibilitdtii utilizarii in proiectarea curcnta,

Faptul ca in prezent, din considerente de economic de materiale si <lie manopera, s-a trecut la realizarea un or grinzi Cll liitimi sensibil mai mici deeit in trecut, Cll armari transversale mai simple, f{lra bare inclinatc, alcatuite de rnulte ori din carcase sudate din sirrna de diametru rnic, face ca problema stabilirii capacit d.t ii port ante la forFt taidoare pc baze cit mai riguroase, sa fic deosebit de actualii. De asemcnca, asigurarca la forp tlietoare prez inta un interes major in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul actiunii seismice. Capacitatea elementelor de beton armat de a prelua forta taietoare depinde in mare masura de rezistenta si de deformabilitatea betonului Ia compresiune si la intindere, astfel ca, mecanismele de cedare la actiuaea fortei taietoare, in conditiile unei armari transversale insuficiente, S?lll neductile.

Asemenea situatii sint de evitat in concepti a curenta de proiectare aatiseismica, conceptie care presupune un raspuns structural inelastic, bazat pe mobilizarea capacitatii de deformare in domeniul postelastic.

Capacitatea portanta la forta taietoare este influentata de un mare nuraar de factori (cca. 20 dupa cum rezulta din inventarierea facuta in [55] ), dintre care cei mai importanti sint forma ;;i proportiile elementelor, cantitatea ~i dispozitia arrnaturilor longitudinale si a armaturilor transversale, eventualul efort axial de compresiune sau de intindere. distributia incarcarii.Iegaturile structurale ale elementelor, proprietatile fizico-mecanice ale betonului si ale armiiturii.

Influenta unora dintre parametri nu este complet elucidata, astfel incH pcntru acestia nu se pot determina date fizice satisHicato~~e in vederea utili.~ zarii in programe1e de caleul automat sau pentru stabilirea unor expresu de calcul. De asemenea,' nurnarul mare de factori care intervin, cu pondere diferita, de la caz la caz in ruperea prin actiunea fortei taietoare a elementelor de bet on annat, face ca mecanismul de cedare sa nu fie unic, inregistrindu-se rnai multc tipuri distincte de rupere, in functie de natura faetorului sau a unui grup de factori preponderenti,

In aceste conditii apare evident ca practic nu este posibil sa se formuleze o lege analitica general valabila pentru numeroasele situatii concrete posibile. Cu toate acestea, prescriptiilo nationale de proiectare, in intentia de a nil eomplica excesiv operatiile de dimensionare si de verificare la forte taietoare in proiectarea curenta, prevad in majoritatea cazurilor expresii unice perrtru stabilirea capacitatii port ante la forta taietoare. Simplificarile si aproximarile introduse in relatiile de eaIeul, la care se adauga imprastierea intrinscca a efectelor multora dintre parametrii capacitatii de rezistenta la forte taietoare conduc la diferente relativ mari intre datele experimentale si cele de ~a!cul:

Prin valorile de caIeul ale unor date, eventual pnn prevederea unor coeficienti de corectie, se urrnareste ea expresiile de caleul prescrise s~ aibe un caract~r acoperitor pentru intreaga gama de tipuri de cedare la actiunea fortelor taletoare, gradul de asigurare fiind evident diferentiat, in cadrul aceleiasi pre-

scriptii, in functie de natura cedarii, si de la prescriptie la prescriptie, functi.e de structura expresiilor de calcul, respectiv functie de conceptul care a servit ca baza pentru stabilirea acestora,

105

Analiza comparativa efectuata de INCERC ~i I.C.B. [34], pentru un mare numar de elemente incercate de diferiti cercetatori, privind raportul intre capacitatea ?~ rezi~tenta la forta taietoare. d~termi?ata. ex:periment<l:t .~i valorile stabilite prm calcul, pe baza prevedenlor dm diverse prescriptii, permite sa se aprecieze c5. in cazul e:;presiilor ~e calcul confo~~ STAS 10 107/0-76, pentru cazul elementelor fara efort axial, supuse la sol iciUri neseismice, preluate cu unele modificari ~i in redactarea actuala STAS 10 107 /00-89 imprtisticrca este dintrc cele mai redusc, iar gradul de asi:urare este relativ unifor m.

In general, prescriptiile de proiectare cuprind prevederi de calcul si de alcatuire pentru asigurarea elementclor de beton armat fata de cele doua categorii distincte de cedare legate de actiunea fortei taietoare: ruperi in stctiuni inclinate la solicitarea de incovoiere cu forta taietoare si ruperi prin lunecare dupa planuri de lunecare determinate," cum sint planurile prefisurate prin contractia betonului san planurile corespunzatoare rosturilor de lucru.

In paragrafele 5.3.2, 5.3.3 si 5.3.4 se prezinta succint mecanismele celor lIoua moduri de ccdarepotrivit actualului stadiu al cunostintelor si prevederile de calcul corespunzatoare, in formularea din standardul rom anesc STAS 10107/0-90.

Aspectcle specifice calculului la forta taietoare in conditii de solicitare seismica sint analizate in cap. 6.

5.3.2. Calculul la forta taietoare al elementelor de beton armat fara armatura transvers alii.

Se poate considera in mod simplificat cii incarcarile aplicate elementelor de beton armat fara armatura transversal a, solicitate la incovoiere cu for15 -, taietoare, sint preluate prin doua mecanisme, eel de "grind a" ~i eel de "arc" (rigHI. frinta cu tirant), care coexist a ~i se influenteaza reciproc,

Pe masura ce solicitarea creste, in elementul de beton armat are loc un transfer treptat al incarcarii de la mecanismul de grinda la eel de arc, ca urmare a degradarii continue, prin fisurare si prin deteriorarea progresiva a aderentei armaturii cu betonul, a mecanismului de grinda prioritar in primele faze ale solicitarii,

Dad in momentul in care mecanismul de rigla a iesit din lucru, mecanisIlul de arc este capabil sa-l inlocuiasca. eventual sa mai suporte si 0 supli.1entare a incarcarii. clemcntul de beton armat va manifest a 0 rupere spccifid\ de "arc". In caz contrar clementul va evidentia 0 cedare specific a de "grind;l". In ambele situatii, in morncntul ruperii se poate atinge momentul lIltim capabil de incovoierc sau nu, caz in care capacitate a de preluare a for-tel or tiiietoare est I' infcrioara celei teoretice de incovoiere, _

Ruperea fiind gem'rata de interactiunea incovoiere-forta taietoare, natura acestcia este influentata in mod decisiv de raportul. dintre valoarea efortului unitar norsaal ('J ~i cea a efortului unitar tangential T, care poate fi

t'xpri~at aproximativ prin raportul _!!_ sau _!!:__, in care a este a~;a numita

Qho i,

.eschidere de forfecare. In fig. 5.15 este reprezentata schematic, pentru cazul procentdor relativ mari de arrnare, variatia capacitatii portante (stabilita

experimental) a elementelor de beton armat functie de raportul a [55].

"0

106

H (kNm)

'40 120

'QO 8D 60 40 20

o

/1omenlvl cupa!J;/IHrelic
- ::::_- 1-'- ._ - - "7 -
\ - V
\ ./ V
..... <. f'lomen/vl fie rvpere
slobiltl experimental
Cedore/ip arc Cedare lip grinc/o
-_ t2J4f578

Fig . .5.3.5

Se observa ca numai pentru grinzi pereti (~ < I) si pentru grinzi

ho

lungi (:0 > 7), in momcntul rllperii'se atingc capacitatca portantit de inco-

voicre in scctiuni norm all'. In intervalul dintre accste doua limite actiunea fortei taietoare are ca efect reducerea capacitatii portante sub accast a Iimita.

In intervalul pin a la .!!_ ~ 3 se manifesta in general ruperi de tiP for fcc are

ho

asociate mecanismului de arc, iar in intervalul aproximativ !!_ = 3 ... 7 ricper] h

de fortii tiiietoare asociate mecanismului de grind«. 0

Reducerea momentului capabil sub limit a corespunzatoare solicitarii la inc?vo~ere pu~a depinde de procentul armaturii longitudinale, fiind cu atit ma~ mICa. cu ~It acest pr.ocent este m~i mic, sub valori de 0,7% pentru arrniiturile obisnuito, aceastii reducere disparind complct.

Da~a se tine seama si de faptul, stabilit experimental, cii rezistcnta la forp. talCtoarc a clcmcntclor de bet on arrnat inciircatc uniform distribuit cstc cu circa 20% mai, mare de:i~ in caz~l inc.ircari! cu forte concentrate, a~a cum s-a procedat 111 cercetanle experirncntale care au condus la stabilirea d}agramelor de tir~~ eel or ~inJig. 5.35, se poatc concluziona, ca in mod practie, problema cedarii la forta taietoare la clerrientele de beton arrnat fara annatura transve.rsala de tip curent intervine foarte rar, Intr-adcvar, atit placilc planseelor dill beton armat monolit, cit ~i fisiile Cll goluri sau ncrvurilc unor elemente secundare ale planscelor prefabricate, practic singurcle clemente de beton armat care se executa far;t arrnaturi transversale, indcplincsc conditia

. a ( l) .

geometrica - > 7 - ~ 28 pentru clemente supuse la incarcari uniform

Ito ho

distrib.uite), sau ~i conditia de procent de arrnare 1) .;; 0,7%.

Dill acest mntiv, stabilirca capacitiiti] tic n!listentii La forte t5.ietoare a elementelor de beton arrnat fiira armutura transversal a prezinta interes in special pentru evaluarea fractiunii din Iorta taietoarc preluata de beton Ia elementele cu armatura transversala.

107

• Expre~ia d~ta, in STAS 10 107/0-76 pentru forta taietoare capabila

l.tr-o scctiune inclinata a unui element fara armatura t

ti' t d a ransversala (forta

1~ oare preluatti de betonul zonci comprimate) era: t

Q = Q~ = 0,8 bhiR, .fP (1 + 2 Q1to)

s, M (5,57)

i. eye: s~ este proiecti~ ,pe directia ~xei ~~emen~ul~i a sectiunii jnc1inate, ~ ys~~ uctura ~xprcslel Q~ sc pot identifica principalele componente ale c.,aCltatll de rezistenta Ia forte taietoare,

.. A:tfel aportul actiunii de dorn a arrnaturii longitudinale ~i aportul actinall de, mc~qtare a ag~'cg~tclor sint exprimate prin intermediul factorului -';p, c~at:lbut~a b:tonulUl ,~Im zo~a :_omprimatii la preluarea fortei ti'iietoare este l"x,nmata pnn factorii b, It ~I -';p toti acesti factori reprezentind componente

ale 1ncCan.ismului de grimla, in limp ce prin factorii ko ~i (I + 2 Qho)

, , S, M

:_;e tme, seama de aportul mecanisrnului de arc si de interactiunea forfecareI.COVOI('re,

Sectiunea critica se stabil~~te pe criteriul rezistentei minime cu conditia ',i hg ~ Sly~ 3110, ~ale,l,c cxperirncntalc au ariitut dI. cele mai mici inclinari

tata de axa ale sectiunii de cedare corespund practic la S ~ 2 'il P t '

'1 ~t x t ' IY' ' i - ,- ~o en ru gnn-

1:1 e cu" ar¥la ura r,:tns\crsa a ~;I la s, ~ 2ko pentru clemente tara arrnare trans-

v ersala, n ~azul !n care pe elen:ent ~ctioneaza si forte concentrate importute~ la 0 distant a ,a ,de rcaze~" intervine evident si limitarca s, ~ a,

, . Forta Qb' POt:IVlt expresiei (5,57) este practic intotdeauna minima Ia 11.lt,a s, ~,3lio, ~t~t pentru clemente simplu rezernate cit si pentru cele eu

ceatinuitati, obtinindu-se valori in domeniul (035 - 0 60)b' R f t' d

-t 1 di t k" " flo fo unc ie e

raper ~ ,Ill re Q ~1 deschiderea elementului, Aceste valori pot fi considerate

ca sensl?II acoperitoare, avind in vedere inclinarea exagerata a fisurii critice de calcul, m raport cu comportarea real a,

In n~~eroas: ca:uri solicitarea care produce fisurarea inclinata in eleJt1cntele f~l~a ~:matura transversala coincide practic cu cea de rupere. Din acest ~O:IY ~~I:\S ~O ~~7/0~1)0, a~en:conea m~j?~it,~tii prescriptiilor de proiect~Je (.111 striiiniitatc, flxeaza ca lirnit.i a solicitririi pina la care sc adrnite c:i

c:(,'nl,'cl~tcl:' dc,' l)~tOll a:'mat s~ m~,sc armozc ~rans.vcrsaI san en armiitura tran~\( l~,d,1 ~,I 51. dl~Jlllll;1 .p.e CI'.Jt\T11 coust ruct ivc, fi'ir~l caIcul t Cl rai f ·t t~' '-

t a r ' I it i i f i , ' 0 I, orra <IlL

0, n: COITSI'UJl( c aparrucr ISIJrJlor inclinatc.

, .Jncr:rcarC;l care produce Iisurarca inc1inaUi este in general sensibil mni WlI( 11 dC'(',d CI':J (~~)J'('Sl'llm::I~ ',l:U'(' COIl( ~i1 it'i, (':1 r-Iortul principul de int indcre rczul- 1111 dill <I( 1,1111_!!:1 ()J,('I.1:11~'l ... a!·(' sa al!lIi:;'t. val;)area rczistcn]ci de Intindci c ~beto~t~luI. 1lsurar~a ll1Ch:lat~1 poatc Jl1~crve~l.l, l~ \'al~ri -r de numai (0,30-··

e ',40)\!, I.~ p~ d~tOl ~: _U~CI st::rI de tcnsiune 111.ltlalc din actiunea contractici 1-ctLllllhll, l(~IS,tI,lhtltl('] Clortun!or ,de forfccare 111 urma fisurarii de incovoicre s:e.t! a tlnor :la~Irl 10~a]c, <lie scctlUl1llor prin prezenta armrthuilor transversak c!lre :,i':'ca_zJ. d!SContll1Ultiiti in lungul grinzii,', .,

S,lA~ 10,107/0-90, preve~e ca limitrl suh carc nu mai este neccsar calell lul ,1Illl alllJdor transYl'l'salc 1Il dcmcntcle liniarc de bcton annat vuloarea:

, • Q = 0,5 MoRt, (5,58)

consldcr:ndtl-se ~a foarte, rcdus~ posibilitatea de a avea, pc intI-caga secthme cle rtlpCle, \'alon ale rczlstcntcl la intindcre a betonului de ordinul val 'I

de caleu!' on or

108

Din ratiuni de simplificare a calculului, tinlnd seama ~i de faptul d, asa cum s-a aratat, in practica elementele Hi.ra arm are transversaHi, prin propertiile ~i procentele de arm are specifice, sint rareori cxpuse la cedari prin forta. taietoare, STAS 10 107/0-90 stabileste limita (5,58) si ca valoare globaHi a rezistentei la forte taietoare a acestor clemente, ,

Pentru placile de beton armat rezemate continuu pe contur, avhul. ia

vedere 15.timea mare a sectiunilor de cedare la forte taietoare, deci efectul statistic favorabil privind rezistenta la intindere a betonului pe de 0 parte, ~i posibilitatca unor redistribuiri ale solicitarii, in cazul unor cedari locale, i. lungul scctiunii de cedare prin intermediul armaturilor paralele cu reazeiaul, pe de alta parte, s-a adoptat 0 valoare mai mare a capacitiitii de preluare a

foriei taietoare:

(3,5')

Calculul in sectiuni inclinate presupllne ~i -verificarca la momentul incevoietor. Fisurarea inclinata a elementelor din beton arrnat, are ca efcct, i. special in absenta armaturii transversale, cresterea cfortului de intindere dia armarea longitudinala, peste nivelul corespunzator fisuriirii norrnale la axa. Standardul IlU impune verificari ale clementeIor frtrl arm are transversala la moment in scctiune inclinata pc considerentul crt regulile constructive de ann are privind prevederca unui numiir minim de arrnaturi la part ea inferioara a sectiunilor de reazem sau lungimea de pctrecere dincolo de reazcme a dlHretilor ~i barelor ridicatc la partea superioara a elementclor sint in masurii Sfl cvite ced:':'ri Ia ruperi de incovoiere in sectiuni inclinate.

t 5.3.3. Calculul la fort~r H'tietoare al elemcntelo; ~d~:betot\*'ar~'~t

~. eu armatura tra.nsversa~

Nici unul din numeroasele modele analitice propuse pentru calculul i. scctiuni inclinate al elernentelor de beton annat cu armatura transversala nu este suficicnt degeneral pentru a putea reflecta fidel comport area acestora sub incarciiri si difcritcle moduri de ccdarc, Dintre toatc modclclc, modclul de grind:l cu :dlbrcle $i varianta sa bazatrl pc cchilibrnl 1a l im itii in scctiu.i inclinatc sint cdc mai SlIgCStiV{', cdc mai usor de aplicat in praclid si suf icicnt de riguroase pentru cazurile cnrcntc, astfc1 incitmajoritalea prcscriptiilor natiollalc si a color cu valabilitatc internationalii pentru proicctarO!:t struct u rilor dl' be ton urmat fnlos('sc acestc dOH:l modele pr-ntru caJclllul I.

fu*t~~~, •

Amplele studii experiment ale in domeniul actiunii fortei t5.ietoare asupra

elementclor de beton arm<).t au furnizat elate pentru intelegerea mai profunda a mecanismului de cedare la acest gen de solicitare,

Modelnl clasic de grinda Cll z5.brele static determinat5., propus de Morsc. la inceputul secolului, presupune 0 fisurare inclinata la 45° cu prelnarea integraHl. a fortei taietoare de ditre elementele inimii (de catre zabrelele fictive ale modelului), ipoteza care face modelul acoperitor, iar in unele cazuri inaccep-

tabil de acoperitor.

Cercetarile experimentale au pus in evidenta, importante deosebiri intre

accst model ~i comportarea reala, dintre care slnt de retinut in special urllla-

toarele [55; 85J, -

a, Traiectoria rezultantei eforturilor de compresiune se curbea:ia 9i

coboara in zona reazemelor, evideniiind 0 actiune de arc,

le!

In fclul acosta 0 parte din forta taietoare aplicata elementului este echilibr~Ui de ecmp0!len~a vertic~lii. a _fortei in~linate de c?mpresiune din beton (dill ta.Ipa superioara a fe~mel fl;tIV~). Inclmare~ "titIpli" comprimate are ca efect ~l reduc~rc~ bratll~Ul ~e plr?hle al efortunlor normale ~i implicit cresterea efortulm din armatura, fat a de valoarea corespunzatoare momentului incovoietor in sectiuni normale.

b. Inclinarea fisuriJor inclinate de cedare se departeaza sensibil de 45° depinzind de forma scctiunii ~i de cantitatea (procentul) de armatura transversala,

, In 'pri~~ipi~, ell cit ~jsur~ este n:ai aplecata [inclinarea sub '15°), etrierii

sl.nt m~l eficienti, dor.tunlc elm acestia scad, crescind in schimb compresiunea din "dJagcnalele" ("lllrldc") compriniate ~i efortul de intindere din armatura l~n~itu~i~1a!5.. Invers,; crestcrea inclinarii fisurilor peste 45° conduce la solicitan mal importante III arrnatura transversal a cu reducerea corespunzatoare a compresiunii din betonul inimii.

In functie de forma scctiunii ~i de proeentul d~ armare transversala gr!nda solieitati"'lla.fortc t5.ictoare se adaptc.az1l.pr!n inclinarea fisurilor pentru a ~ndlr('a .e('l~: doua componcntc ale mecanisrnului de rezistenja, unullucrind pr.m .. tensiuni (ar~atu~a. t:an~:versalll.), . eelelalte prin compresiune (betonul I.m~ll~), eore~punzat?r rigiditatii lor relative. Astfel, intr-o grind1i avind Hitimea mrmn relativ mare m raport eu Iatimea talpii, eu beton de rezistenta ridicata, dar cu armatura transversal a redusa, inclinarea diagonalelor este mai mica decit '15°, sporind efieaeitatea etrierilor. Invers, intr-o grinds eu armatura transversala putern!di d'~.r ;u ~nima sub_tire ~i beton de rezistenta redusa, }Jetonul estc avantajat pnn inclinarea mal mare a diagonalelor eomprimate si

I~arearea corespunzator mai mare a etrierilor. ~

.' Aspeetclc. de comportare a g!inzilor solicitate la incovoiere eu forta talet~are, precizate la punctele a ~l b au sugerat corectarea modelului clasic de gnnda. cu zabrele [55J a~a c~m apare in fig. 5.36: grinda eu zabrele static nedeterminata eu talpa cornprimata curba, cu inclinarea diasonalelor com-

primate functie de forma sectiunii grinzii, . b

~iodelul.c?reeta!de grinda.cu z~brel~ din fig. 5.36, prezinta nurnai import~n_~a t~or.etrca, putmd doar sa ~":ldentleze aspec.tele ealitative ale cornportarn grinzilor de beton armat solicitate Ia forte taietoare. datorita imposibili-

/31 > (32

Cb

lJaUa

Ta

ao ~ PtJrteo de farN la;elollre ,ole/uold de ulrndlullI/raI7Sversoid

Fig . .5.36

1 ]0

tll.tii de a evalua .practic rigiditatile /ft.·iie, barelor fermei static ne determinatc, pe de 0 parte, si datorita faptului ca este prea eomplieat pentru proiectarea curenta, pe· de alta parte.

S-a putut da 0 rezolvare practica mult mai simpla problemci calculului la forte t1iictoare pe baza modelului de grinda eu zabrele; plecind de Ia 0 anumita caracteristica a comportarii grinzilor de beton arm at , observata in experirnentarilc elementelor de beton armat la forta tiiietoare. S-a constatat sistematic in aeeste experimentari ca

pe intreg intervalul de solicitare, de la valoarea de fisurare inclinata Q I' pina la valoarea de rupere la forte taietoare Q .. , variatia eforturilor masurate in etrierii grinzilor este practic paralclii eu variatia de ealeul conform modeIului Mt>rseh de grindll. ca dlhrelc. Dilcrcntn lntre cclc <!OU;t curbc (drcpt«) la fiecare nivel al efortului unitar in etrieri, cste valoarea Qb a fortci de Iisurare a grinzii fara armatura transversala, respectiv a fo rtei taietoare capabile a aeesteia (fig. 5.37).

Din acest motiv ealculul elemcntelor de beton arrnat la fortetaietoare se poate face eu 0 'relatie de forma:

V./O'1'-~' elorlult;; ifJ e/r/er, (,/J/,.r'7" {;I,~(J~:(..':_ . C/(}S/t~ d_e g.r.fnt/o C{J Zf70.-!.',·7

V%ole mrisurg/~ c. ~ efo,lull// t? e/rl,'J/f

Fig. 5.37

(5.60)

in care cu Qat s-a not at for ta taietoare ce revinc armaturilor (etrieri si bare inc1inate) din inima grinzii, pe 0 schema de grinda cu zabrcle.

Prescriptiile nationale de proiectare a elementelor de beton annat, eu exceptia prescriptiilordin unele tari est-europene, fundamenteaza proiectarea la fori~ taietoare pe un astfel de model de calcul. Cu putine exceptii, relatiile de venficare la forte taietoare conform aeestor prescriptii presupun fisuri inclinate (diagonale inclinate) la 45°, anumite diferente existind in modul de evaluare a contributiei Qb a betonului din talpa comprimata, intre normcle vest-europcne, pe de 0 parte, !?i cele americanc, japonezc, neo-zeclandeze. pe

de alta parte. .

Standardul STAS 10 107/0-90, ascmenea norrnelor din C.s.I., normclor din alte tari est-enropene utilizeaza pentru calculu l in sectiuni inclinate la actiunea fortei taietoare metoda cchilibrului limita in sectiuni inclinate

Modelul de calcul considera un meeanism de cedare cu un. grad de libertate, alcatuit din doua eorpuri rigide (tronsoanele de grind5. separate de Iisura inclinata la rupere], care se rotesc relativ. Eehilibrul in stadiul limitii de solicitare in lungul fisurarii, cu directia inclinata fat1l. de axa elementului, se deseric printr-o ecuatie de proiectie pe norrnala la axa elernentului ~i a ecuatie de

• momente in rap art cu punctul de aplicatie al rezultantei eforturilor de eompresiune din beton (fig. 5.38).

Contributia diferitelor componente ale meeanismului de rezistenta la foria taietoare a betonului din inima ~i din talpa comprimata a grinzii este expr irnata global in terrnenul Qo, definit ca forta t1iietoare preluata de zona comprimata a sectiunii.

:,-'.

111

Fig. 5.38

. S('. po.at.(' .~pr(cia .C;l modelul bazat pe echilibrnllimita in se t' " I' .

est« pnncrpm: ul m:u corcct fa pt recunoscut dc ] . ., C rum InC mate au torul modvlului corectat d~ grind5. cu -"1 ' I c Rlnsul~l profesoru~ Leonhardt,

] I" . za »re e. ea izarea pra ctica at'

mor c .. Inlll1_lFlI1i\ insii obstacolul major legat de difi It ' .. ?;CCS u~ exprcsu satlsfacatoare pentru Q In m'" "."' t cu atea stabilirii Ul1e1

nu.nH'ro~ilor pararnetri de care de~inde c:;~~~a~~all~:[preie~ed nguros efectul t ~Ieioare si elifcritele moduri de cedare ceea ce cI o~u t~1 e a prelua forta, l iza pc dcplin. ,eocam a a nu s-a putut rca-

In STAS 10 107/0-76, expresia fortei t5.ietoare prel~a'ta de beton era:

o: = 0,8blz5Rt ';P(I + Qlzo)

Sf jJI (5.61)

Structura expresiei (5.61) este similara relatiei (5.57), cu

I· I' Qh . exccptia facto-

ru 111 ap icat termenului ",0 din parantezn, Asa

1H 'I cum s-a aratat la 5.32.

11:laliza rcl.uici empiricc (5.61) pcrrnite identificarca diferitol

arc nl.PG\IlI~muhll de rczistenta la f _to t-' t e or componente

. '- .,. 0I1<l ale oare.

IlJfertllla dintre rclatiife (5 -7) .: ('. 01) , .. " .

~cnnla de h']llt] .-' - ~. I .] _.,) ~I .),6" :c justifica prm intcntia de a tine

, , 1 Cd III CdZI! ( mente-lor fara armiitllril tra!ls\'t'rS'd'l rut ' ,.

I~:' IIJJ~'(h.ICtt"[ ~ll ~;JZIll Iul urnr cl'!orl:ll1l- conditii idcnticc la' oSo'lj(~/t'l1-cP~~Ca·ll·

« ll~,) ,I, (', ("I mfJU('nt'l Sill) .. I J" ' ,. ,

l's(c m;\ i ~Ilie '. '1,' iI' ,;q;llll~'JII (' I.'CtU \II rnomcntelor incovoictoare . t i t ,<1, COI,( t.CIJl( it 0 capucita Ie de r('zistcnt5. mai mare Din a cest )110 IV, ~.lm(_nnl al doilca al parantczo] este dublu in ~clatia (557)' , 't

en relatia (5.61). ' . ,Ill raper

STAS 10 107/0-90' stabilcsn, ne t it t

f 1 t"· , s: nrr u ca pact a ea betonului de a prelua

or ,e ;!let care exprcsia: -

(5.62)

s,

;:roie~t~~~f::~~c;~~~~~~Er~~~ ~~nt~u o. s~ justi~ic.a prin intentia de a oferi'

Il\ic(oa1'(" cunoscute fiind difiC;IIl~~i~l, mal acce~lbll pentru calculul la forta

(5.61), p1'escris;L cle vechiul stanclarj. ~tifi~a~~~ere~tf~t(e~'~2t)lbhza~ea reltat_ie1i

generahtatii, ea fiind valabilji atit entru . . , .' are ~l avan aJ~

pentru elerncntclc solicitate la In P, gnnf Zl Cit o~l, eu anumite corectii.

, covorcre cu e ort axial.

iI.l2

De altfel, relatii sirnplificatoare asemanatoarc sint folosite ~i de alte prescriptii nationale cum sint prescriptiile din C.5,1., prescriptiile americane, neo-zeelandeze sau normele elaborate de Ccmitetul Euro-intcrnational de beton.

Adoptarea unor relatii de calcul mai simple, fara considerarea efectului dcschiderii relative de Iorfccare ajh, estc justificata si de rezuliatele unor studii experimentale care dovedesc ca ponderea acestui factor este midi pentru valori ' a/kg> 2 pe de 0 parte, si c5. factorul Qho/M pare sa nu interpreteze corect mecanismul de preluare a incarcarilor in cazul eel mai frecvent, al grinzilor eu continuitate [58].

Caleule comparative acoperind practic intreg dorncniul curent de situatii de solicitare si de proportii gecmetrice ale elementelor de beton anna t, atit pentru cazul grinzilor cit ~i pentru eel al stilpilor, au dovedit ca expresia simplilicata (5.62) cste totdeauna acoperitoare in raport cu relatia mai analitica (5.61). Diferentele dintre valorile Qb stabilitc pc baza cclor dou a expresii nu depasesc 15% in cazul grinzilor, in timp ce in cazul stilpilor aceste diferentc sc inscriu in limitcle a 10%.

Marea majoritate a sturliilor experimentale ri-Icri toare la capacit atea portanta la for tii taietoare a elemcntclor de bcton annat s-an executat P<' grinzi simplu rezematc, rezultatcle acestor studii fiind luate drept baza pentru stabilirea relatiilor de caleul din prescriptiile de prcicctare. Trebuie retinut eft grinzile continue, mai general vorbind elcmentele cu continuitate structurala, prezint a 0 serie de particularitati sub aspectul rczistcntei la fmp. taietoare in raport cu grinzile simplu rezema te (fig. 5 .. 19, a ~i b).

Astfel in zona 'r~a~mei~~-fi1f~n~',;Jia~~~~~lig~/a'fia'fiS{{i:;i~,t i;;clinate c<",pata 0 forma specifica de evantai. In zona centrala, in care Iisurile au inclinari BHlimari de 45°, etrierii sint mai putin solicitati, ca urmare a prezcntei in iniaia grinzii a unor cforturi unitare de compresiune crv cu valori importante. In zona dinspre rnarginea "evantaiului", fisurile au inclinari reduse si a vanseaza mult in zona inferioara a grinzii, reducind substantial inaltimea zonei comprimate. Este de apreciat ca, din acest motiv, valoarea Qb, reprezentind COl\tributia bctcnului In preluarca fortci taietoare, este ma i mica in acestc zone de cit cea corcspunzatoarc rcazernulni simplu. Sc estimeaza ln511 efl. valorile Qb prescrisc de noirnelc de proiectare sint insulicient de recluse pentru a fi acoperitcare ~i pcntm zona reazcrnelor intcr mcdiarc ale grinzilor continue [58; 59].

t-, '

Fig. 5.39, Comportarea. grinzilor continue la acjiunca Iorjeler tllietoare

a) MG4i.ul de fisurare b) Modelul generalizat de grindii. eu zii.brcle specific grinzilcr continue

113

De asemenea, datorita moduluispecific de fisurare inclinata in zonareazemelor intermediare zona plastid este sen sibil mai dezvoltata decit se admite in mod obisnuit. Pe de alta parte, arrnaturile longitudinale de la partea inferioara ~i respectiv de la partea superioara, sint solicitate la intindere pe 0 zona apreciabila dincolo de sectiunea de moment nul. Aceste aspecte ale comportarii grlnzilor continue ridica problema asigurarii la moment in sectiuni inclinate. Se apreciaza cii regulile constructive privind prelungirea unui minim .de arrnaturi la partea inferioara pe reazem si de intrerupere a armaturilor la partea superioara prescrise de STAS 10 107/0-90 sint in masura sa evite cedarile la momentul incovoietor in sectiuni inclinate (vezi cap. 5.8).

Pentru caIeululla forte t5.ictoarc a elementelor solicitate la incovoiere cu compresiunc axialii, in STAS 10 107/0-90 se introduce pentru prima oar a 0 corcctic a tcrmenului Qh pentru a tine seama de efectul favorabil al prezentei or tci axiale de compresiunc, cfcct igllorat de prescriptiile rom anesti anterioare :

Qb = bJz5R,";P (1 + 0,5n)

s, .

(5.63)

N

in care s-a notat en n = _._, masura intcnsitajii cfortului axial.

MoRe

Este de rernarcat eft in raport eu alte prescriptii, cum sint cele americane sau celc nco-zcelandczc. in STA S 10 107/0-90 ponderca influentci favorabile .a efectului axial de compresiunc asupra capacitatii betonuluide a prelua forta rtaietoare este evaluata la un nivel rnai redus.

Valoarea rezistentei la intindere a betonului, R., corespundc conditiilor de turnare privind Iatimea minima a sectiunii si inaltimea stratului de turnare care influenteaza sensibil formarea structurii intime a betonului. In STAS 10 107/0-76, corectia referitoare la conditiile de turnare se aplica nejustificat numai rezistentei la compresiune.

In ceea ce priveste cazul elementelor solicit ate la intindere excentrica se men tin prevederile redactarii anterioare a prescriptiei. Astfel, in cazul intinderii excentrice cu excentricita te midi 5e neglijeaza contributia betonului in preluarea fortei taietoare. in timp ce pentru elementele solicitate la intindere excentrica cu excentricitate mare se admite 0 fortii taietoare Q., redusa in raport cu cea de la incovoierc prin inmultirea cu coeficientul:

0,5 - ~o

m, = -'-_-'::'

0,5 + eo

(.5.64)

in care:

eo eo =--

ko

Expresia coeficientului m, a fost stabilita pe baza studiilor intreptinse la Institutul Politehnic Tirnisoara [34J.

Se constata cii acest coeficient asigurii racordarea la ambele capete ale domeniului intinderii excentrice cu excentricitate mare, respectiv eu Incovoierea si cu intinderea excentricacu excentricitate mica.

In proiectarea curenta, calculul practic la forte taietoare in sectiuni inclina,te, se bazeaza pe stabilirea valorii minime Qeb a fortelor taietoare QD' preluata de beton ~i Qe, preluata de etrieri: min (Qb + Q.) = Qeb'

114

In cazul stilpilor ~i al grinzilor fara armat.ur~ inclinata, Q,. repre~int~ chiar forta taietoare capabila, Qcap. In cazul gn~zllol: curente 0 c~ arma.h~.ra fnclinata, verificarea la forta t5.ietoare se bazeaza pe Ipote:a c~ ~n conditiile

. respectarii regulilor constructive de disJ:lune~e a ace_:;tor ~~~atun fisura pe~otn~ care se obtine Qeb este ~i ~isura ;ea mal pe~lcu~~asa. (cntIca) pentru gnndao ~~ aceasta intercepteaza un smgur rind de a!I?at~n Jllcl~r:ate. ~n cazul u.nor arll!an transversale mai complicate, cu arrnaturi inclinate dispuse m planun aproplate (situatie care intervine, de exemplu la uncle grinzi de n~Iare. d~ b~tol1 arrnat) este necesara verificarea In rnai multe sectiuni avind inclinari diferit e I'e.ntru <l identifica fisura inclinata crit ica , in lungul dtrci,~ s~lI~a forJclo~ ,trll~toare preluate de toate componentele grinzii (beton, e trier i ~I armatun inclinatvl

este minima.

. Fisura incl ina tii critica apar tinc domcniului O,5ho <: Sj <: 2,5ho a~a cum

atesta datele experiment ale.

Plecind de la rela [ia:

Q + Q _ bh'5R. /p + _t,,_ u,«; (5.65)

b e - Sj 100

unde p. este procentul de a~mare, cu etrier.i,. iar Na, < Ra, rezistenta de ca lcul a armaturii transversale ~l pumnd conditia:

~(Qb+QC)=O

ds,

se stabileste proiectia pe orizontalii a fisurii critice in lun~~ll careia~apa~it~te,a cumulata a betonului ~i a etrierilor de a prelua forta taictoare estc rmmma.

(5.66)

~ . .:.. . V~p- R

f.·;~ S - 10 ' . ,. h

[.~~.l i , cr - -- ._- 0

~ --.!;L;. Pe s.,

Exprimind Q.b in forma adimcnsicnala se ajungc la relatia :

QCb - V -;~. Fat

Q(~= -h' -" - 0,2 "p p, P

1101\. "

In relatiile (5.67) ~i (5.68) R", ~ 1IIn,R". ~stc rez~stcnta. ~.c e.alc~1 a, arn~;l~ turilor transversale. Prill intconcdlUl cocflc~cnlulUl conditiiloi dt lu cru d~l armaturii transversale mut < 1 se ia in COn5](Jer~!rc faph;! d. ))11 tonk ann.~turile care interet pteuz[l fisura iuclina t ii aju.llg Iy c\~rgl're III I1H.lIlH'lltul nq~l'nl, ci numai eric situate in zona in care fisura iuclinat ii cstc suf icicnt dl' dl's(hl~.l

pentru accasta. , . "

Expresia (5.68) se poate u~iliza ~.ti~ pcntrucIe~nentd~ mC~y~latc: Cl.t ~l pentru ccle comrrimate ex~~ntncv sau m~m:;c e.xCl:ntrlc)ct~ excentricitate marc, daca in lccul Iui R. se utilizeazii valorilc corcctate /""

_ in cazul elernentelor com primate cxcentric:

Rle = Rt{l + 0,5n) (5.69)

(5.67)

(5.68)

in cazul elernentelor intinse excentric cu exccntricitate mare:

R =R.~5-eo

'e 0,5 + e.

(5.70)

115,

_"~a cum s-a ararat proiectia fisurii critice nu depaseste in 'realitate 2,5.40, Daca s, furnizat de (5. 74) depaseste aceasta vaIoare,

Qb= JP +A,.R ••

e 2,5 40 R,

, (5.71)

Prescriptiile de proiectare stabilesc si 0 limitasuperioara a Iortei taie~oare aferente unei anursite sectiuni, peste care este necesar sa se schimbe dhaea-

siunile sectiunii, calitatea betonului sau amindoua. '

Limitarea reprezinta 0 conditie de rezistenta a "diagonalelor" (bielelor) com primate de beton ; respectiv de rezistenta la acjiunea eforturilo« ;rindjale de coniprcsiune In regim de solicitare biaxiala -,intindere-compre!liune (in conditii apropiate de situatia reala a e1ementelor ell fisuri inclinate la valori- ridicate ale solicitarilor), In felul acesta, principial, limita trebuie exprirnata in functie de rezistenta betonului la compresiune, ceea ce soar traduce prin conditii de forma Q ..;; abhoRc (unde 0: are valori de 0,25 _ 0,35 in diferite prescriptii). Cu toate accstca in STAS 10 107/0-90 s-a ,astra t cxprimarea din vechea redactare, in functie de Re:

(5.72)

in intcntia de a nu rnodifica 0 relatie de calcul foarte familiara i1\~i.erilor proicctanti.

Particularit atile calculului III sectiuni inclinate la forte, taietoare al elemcntelor de beton armat eu rol de rezistenja antiseismica slnt discutate in / cap. 6.

5.3.4. Cazul consolelor scurte

F· !5 ~o Traiectoriile eforlurilor p~incipa~e .::;_ •. cdnsoHI. din material omogen ~l elastic avind raportu11clh = 0,5 '

A ' ,alY e inaltimea consolei rezultate

c Eforturile de mtmdere ftratns:'lers dae cPompre;iune sint foarte reduse.

. . d d' ctie a e or un or '

din scbImbarea e l~e ~ . Y , Y asu ra starii de eforturi. In ~ons?lele

..J Forma consolei are mica mflul~nja P unestc punctul de aplicatie al

•. it ta ub ima care v>: iune xli

dreptunghiulare, zona slrua +. s 1 ezultantei cforturilor de compresiune 'Ill

fortei cu punctul yde ap icaue a , r ractic nesolicitata (fig. 5.40, b).

sec\iunea teoretlea de l~~astrrre este Ptarii sub incarcari, similare cu c~l~ ale

Aceste aspecte specIflc~ a e compor 1 le scurte pot fi de fapt claslflcatc grinzilor pereti, in categ,!na dlirorcl:;~s~ i~carcarilor de tip grinda cu contra-

pun, in evidentii .un ~ecanlsm. e pr 1 inzilor pereti (fig. 5.41). . .

fi~lI., similar actlUnn de .arc din .c:~m~ica necesitatea aneorarii la capacitatea

, Dezvoltarea ac~~tUl.mecan.Is foat1\. deschiderea consolei, pe de 0 par~e,

portanta a armaturn de mcovoiere pe.1 A clinate si mai cu seama a etrie~i evidentiaza ineficacitatea a~~tu~5>ra ~cestor elemente, pe de aWl. parte. rilor vertic~l~, dinan:narea 1ra[~~]1~~ identificat diferitele moduri de c~dare ale

Cercetanle expenmenta e " d 'in esenta eu meeaDlsm ul de

eonsolelor scurte .d~ b~ton a~at, ~n acor , '

grinda eu eontraf~9a (fig, 5.42): . 'a) rin zdrobirc« betonului di~

_ rupere tiplca de ineovOlere (fl~. t5:4~~ ( tiiantul") a sufcrit dcformatll . at" dupa ce armature m msa "

zona eompnm <I.,. ,

plastice imp~rtm:te; d. Us. en urmare a efortnrilor princlpalo de

_ rupert prm. despl,eare lR~o~a , .

compresiune cxccSlv1\. (fig, 5.~2, ), 1 '1 n care nrm~lr('ste [ata stilpuhu

_ rupere prin dislocare in lungu unui P a. ,

(fig. 5.42, c);

a

Se considera in mod obi~nuit ea apartinind categoriei eonsolelor "scurte", elementele in eon5015. In care inaltimea utila a sectiunii este mai mare decit distanta de la punctul de aplicatie a fortei la sectiunea teoretica de inca-

strare: holtc > 1. ' .,'

Aeeastii delirnitare rezultii din faptul c5. 1<1 aceste clemente avihd evident specific "bidimensional" fatl de cazul consolelor .Jungi" si "medii"care se pot collsidcra clemente linin!' .. , ipot:;z<.'l,· obisnuite de calcul se iudcphrteaza exagn,lt de mult de comportarca rcnlii. fiind neces'lri't 0 tratare pe 0 ba1.1I. difcrit1L

Asllt-I. ('()Ill]>orhll"'a ill dOll1t'uiltl elastic trchuic illv(jstigatl1 prin metodele I"'(>lid "';JsliciLitii, in locul metodelor simplificate ale rezistentei materiaIdol'. Culcule cxecutate in dorneniul clastic in ipoteza- corpurilor oraogene prin metoda clementului finit si prin modele fotoelastice [45J au evideatiat traiectoriile eforturilor principale si rnecanismul de lucru sub Incarcari al accstor elernente (fig. 5,40).

Dintre particularitatile de comport are in domeniul elastic ale coasolelor scurte, in miisura s5. expliee ~i multe din aspectele specifiee ale comportarii in domeniul fisurat si Ia rupere al consolelor 'scurte, de beton arm at , slnt

de mentionat urmatoarele : "

a. Eforturile de intindere la rnarginea superioara a consolei 'sin* practie constante intre punctul de aplicatie al fortei si marginea stilpului. ,

b. Porta de compresiune in lungul marginii indinate aconsoleies~;d~ asemenea, aproximativ constanta, evidentiind 0 actiune de tip di.~(Jnald

comprimata. -' ,

118

ts~ U=J {_Il t r"'\'
, {,::-.~-..,
. f\\\-\ 1'-7--1 r--i\ i- \\ I
I ~ I y- , \ I \. '\
I \ I \ I
\' I .~ , I
- \ \ I \' I I
.~ ., x I
b c d e
Fig. ~.42 b

"

Fig.Ht

f

·117

- ru~r~a prindespicar~a stratului deacoperire a armaturii, cind aceasta

:JlU este suficient ~ncorata. (fig. 5.42, d); , ", .

- rup:rea pnn zdrobirea .b.etonului in zo~a deaplicarea incardinicon,~e!ltrate, cm~. placa de repartitie este preamiea sau prea flexibilasau cind

imma consolei es~e prea subtire (fig. 5.42, e); ' \ ,. ,

. De multe 0l! ~onsolele scu~te suporta, pe Iinga forte verticale~iforte -orizontale, constituite de reactiunea .s~ructurala a grinzilor ce vreazema e jceste console s~u ca efe~t al c0Il;tractlel betonului sau al contractiei termite., n ~ceste ca:un ~oate mtc:rvem o. rupere ca in fig. 5.42, t. in special daca '

groslmea capatului consolei este mica. ,

In ceea ceo pr~ve~te relatiile .d~ calcul prev1'uittte in prescriptiile de, proiectare, acestea fie smt ~trl~t ernpmcc, ca in cazul normelor americana, fie au la baz~ modelul de grmda cu contrafisa (fig. 5.41), ca in cazul norrnelor europene ~l neo-zeelandeze.

In sit?aVa in.~a~e ~onsola_ esteactionata ~i de 0 lorta orizontalj, aceasta se a~,~ug~ mtmde~ll dill mC<;>VOlere ~l este transrnisa direct la arrnatura "tirantului . pr.I,n sudurile acestuia pe placa de repartitio, Uncle norme, cum slnt prescriptiile germane DIN !O'l5 impun in toate cazurile considerarea unei forte onzontale ega~a cu eel putin 20% din valoarea fortei verticale.

In caz.ul m care consola este foarte scurta (ajh < 0,5) poate interveni o cedare pnn f?rfecare in lun~ul fetei stilpului. I~ a~estcazconceptul rezistentai Ia fo!fec~re PrJ? frecare (vezi 5.3.6) poate constitui baza pentru dimensionarea

armatunlor orizontale, ,-

.In concepti~ unor norme. arma~ura orizontala trebuie suplimentata in

~a~ortcll: cea stnc~ rezultata din aplicarea modelului de grinda cu contrafisa, .m intentia .de a asigura un grad superior de siguranta consolei fata de eel al ,elemen!ulul reze~at pe consola, Astfel ACI 3.18-83 irnpane-ea pe inaltimea ,c<;msolel vsa se dl~p~na suplimentar 0 armatura reprezentind eel putin 25%

din a!matura principala de la marginea superioara, '

. STA.S 10 107jO-?O preved~ ca pe. inaltimea consolei sa se dispuna etrieri ,o~lzontah reprezentmd 0 treime din armatura principal a de incovoiere ,.{fIg. 5.'13):

(5.73)

, v A.ceasta a?TIatura, impreuna cu armatura principals de incovoiere, asi.gura, In cazunle curente, ~l armatura "de coasere", necesara pentru a evita ruperile prin dislocare in lungulfetei

stilpului. '

Zona pe care etrierii se considera

activi est~ egala cu ~ din lungimea dis-

, '3,

tantei dintre punctul de aplicatie al in~arcarii ~i virful unghiului de racordare al

consolei. '

. ~re~criptiile de proiectare cuprind ~i . ve~IfI~~n ale ~eton~lui comprimat (ale "bleIet comprrmate in modelul de grinda eu contrafise) .In STAS 10 107/0-90 aceste verificari sint date sub forma:

Fig. 5,-43

(5.74)

'lII

, .'

~~tru,<:onsoleea.re sus tin grinzile cailor de rulare in hale cu regim greu de, luau al podului rulant si:

(5.75)

pentru restul consolelor scurte.

Ccnditiamai severa din primul caz tine seam a de reducerea rezistentei betonului prin fenomenul de oboseala,

Relatiile(5.74) ~i (5.75) of era un grad de siguranta apropiat cu conditiile similare din aIte prescriptii [111; 112; -113; 121].

5.3.5. Rezistcnta:}a!strapungere a elementelor de beton arrnat

Cedarea la forte taietoare cap;ltrl as pcctc spccificc cind pc suprnfr-t.: reduse de placa se transmit indlrcari rclat iv importante. Modul caractcrist ic de rupere este de tip strapungcre, motiv pentrn care rezistenta la forta t!ii!'toare in asemeneasituatii estc denumita In mod curent rczistm/u La strapllu-

gere (poansonare). ,

':'"""""'Cedari prin strapungere pot interveni in special la transmiterea incarcarilor de la dala la stilp la planseele Hira grinzi, la transrniterea fortelor de la stilp la radiere sau in zona de aplicare a unor forte concentrate importante pe plaea

planseelor, '

Mecanismul de cedare prin strapungere este deosebit de complex depinzind de numerosi parametri, Desi exist a uncle tentative de a formula modele analitice pentru mecanismul strapungerii placilor, in special in cadrul Comitetului Euro-international de Beton, cele mai multe din expresiile pentru calculul lastrapungere auo baza empirica, principalii factori luati in considerare fiind clasa betonului, raportul dintre latura stilpului c (latura ariei iridircate) ~i grosimea placii hp, procentul armaturii Iongitudinale.

In general prescriptiile de proiectare, pe considerente de sirnplificare a calculului, nu iau in considerare in mod explicit influenta raportului c/hp, presupunind d, efectul acestui parametru poate fi considerat tn mod implicit

prin stabilirea sectiun ii de cedare la distanta ~ de perimetrul ariei incar-

cate [3]. ' ,

, .De asemenea, prescriptiile de proiectare stabilesc valori substantial mai

lIDari pentru rezistenta Ia strapungere a placilor in raport cu rezistenta 1 a forP. taietoare a elementelor curente de beton armat tara arrnatura tran sversala.

Datorita distributiei specifice , a momentelor incovoietoare, care scad rapid din axul suprafetei incarcate, sectiunile de cedare prin strapungere nu pornesc de .la fisuri de incovoiere cum se intimpla in cazul elem.en telod~co~ voiate unidirectionale sau eel al placilor rezemate pe contur, CI de la fisuri asimllabile celor de tip forfecare a inimii, ca la grinzile inalte cu inima subtire, asa cum sint grinzile de beton precomprimat. Rezistenta la forfecare dupa sectiuni fisurate incIinate ca urmare a depasirii de catre eforturile principale de intiridere a rezistentei betonului la intindere, este sensibil mai mare decit forta taietoare capabila a elementelor nearmate transversal in sectiuni inclinate de forfecare-incovoiere. Rezistenta la strapungere este influentata favorabil de prezenta eforturilor de compresiune au ~i de actiunea unor cforturi de compresiune dezvoltate in planul placii ca urmare a starii bidirectionale de eforturi, a carer prezenta se poate demonstra atit pentru cazuri de

119,

~~licitarc radial si.etridi (de exemplu la dale rezemate pe stilpi circulari.clt ~I pentrn cazul general in care traiectoriile momentelor principale nu coincid eu dircctiile arm5.turilor [3],

Prescriptiile americane si neo-zeelandeze stabilesc valori mai raari ale rezistentei la strapungere in raporb cu cele europene,

. STAS 10 107/Q-90 prescrie pentru forta capabila Ia strapungere centrica

a dalclor tara arrnaturii de forfecare relatia : c _

~:" (; ;}~f';::f<~t~-~r:t[~";'~l:/>j; Q = 0,75PerhoR,k'~~;r.~¢:'QfEJ .~ "i:·:-t (5.76) in care Per = este perimetrul teoretic al suprafetei de forfecare situat la

.J' t t hg 1 . I . f . . i .

.. IS an ta - a exterioru zonei e ectiv incarcate. Structura expresiei este

2 .

foart~ simpla reti~in~ numai.principalii parametri ai rezistentei la strapuagere, C.ll. aSlg~rarea unui nivel de siguranta corespunzator practic expresiei mai analitice . dm Cod.nI Model CEB-FIP. In fig. 5.H, sint reprezentate grafic, In functie ~e caI!tatea betonului,. fortele de strapungere stabilite pe bazastandardului rom anesc, a Codului ACI 318/83, a normelor de proiectare neozedand~ze ~i a normelor sovietice SNIP. Trasarea diagramelor s-a facut ptin conve.rhrea fata de reperul STAS 10 107/0-90, a coeficientilor de incarcare ~i a rezisterrtelor de ca1cul corespunzatoare celorlalte prescriptii,

Prin forma similara a relatiilor 5.59 si 5.76, se asigura 0 tratare unitii.ra, consccvcnta. a ca1culului in sectiuni inclinate a placilor de beton fara arm~tUra de forfecare, indiferent de modul de rezemare, continuu pe laturi sau diserat

·pe stilpi. .

In c~zul in care fort a de strapungere se aplica excentric fata de centrul suprafetei incarcate. ca urmare a actiunii unui moment neechilibrat in unele prescriptii [I~4; 110; 1 H), se considera ca. 0 fractiune din moment~l' incovoietor ce ~rebU1~ tr~ns.ferat intre .daHi ~i stilp se transmite prin efectul unor foHe tangentiale distribuite pe perimetrul teoretic de strapungere dupa 0 lege

Iiniara de tip Navier (fig. 5.-45). '

/

Fig .. 'i.1.5

Aceasti'i ipoteza este echivalenta, in principiu, cu a considera reduoerea momentului incovoietor la fata reazemului, respectiv pe conturul teeretic de strapungere.

Datorita neuniformitatii distributiei eforturilor de forfecare pe perijaetrul critic se pot accepta valori maxime -e, rnai mari decit in cazul strapuagerii centrice. Prescriptiile rom anesti admit valori egale cu rezistenta betonului la Intindere:

Q. M

't'm.x = --+ 1)- ~ R,

Perko W

tn care: W este modulul de rezistenta al sectiunii critice; pentru cazul 0011.turului dreptunghiular (c1 ~i C2 laturile suprafetei incarcate, fig. 5.45):

(5.77)

W,=kp[(C1+ko) (c2+ko)+ ~ (C1\+ho~2] ~i 'IJ - fractiunea din momentul neechilibrat in axul suprafetei de forfeeare, echilibrata de eforturile T.

Pentru 1) s-a adoptat valoarea prevazuta in Codul Model CEB-FIP.

(5.71)

't) = 1 - --:-;:==.;=

1 + V c1 + ko

c2 + ko

care pentru cazul uzual al stilpilor patrati devine 0,5.

Daca se noteaza:

~;~ /JC/1M • A'IS JltJ! p~nlli/ bf'lon Br)O

I /1 ;'i_')iJ? ,~'l ;1.'1 N/.) .?/!}! P{' ,'(I: /i,"/YII a: '5

I: !

~dc' ~~4~:::::=~:~~~~~=~:~~

___

__

._._.--.--::;,,-:::='._._._._. _

_ --- SlAS ItJf()/-89

-r:

as: ffB-tlP

M

eo=-

Q

D=~

Perko

cazul actiuniiexcentricecapata expresia:

(5.80)

(5.81 )

0.15

o

(5.82)

Fig .. M1

120

121

Daca pentru suplimentarea fortei capabilc la strapungere se prevad armaturi ce strabat suprafata tcorctica de cedare STAS 10 107/0-90 introduce conditia Q ~ 1,2PcrhoR" in intentia dea se evita dezvoltarea unor eforturi de . forfecarc prea mari in placa, avind in vedere caracterul extrem de casant al ruperilor prin poansonare.

Solicitarea la valori Q peste cele corespunzatoare limitei admise (5.76} este asociata cu deschideri mai mari ale fisurilor inclinate, care reduc contributia betonului la preluarea eforturilor de forfecare. Se admite, din acest motiv, crt aportul betonului in accst caz estc 0,5 p,..hoRt, iar difcrenta Q - - 0,5 PrrhoRt trebuie preluata in intregime prin arrnaturile transversale. Alteprescriptii cum sint norrnele sovietice SNiP au un caracter mai acoperitor, ignorind complct contributia betonului, in conditiilc in care pentru crestcrca forici capabile la striipungere se recurge la armarca transvcrsala,

In fig. 5.4.4, b sint rcprczentate comparativ, in exprirnare adimensionalizata, valorile Iortelor de strapungere maxime ale dalclor de beton arrnat. conform STAS 10 107/0-90, Codului Model CEB-FIP, prescriptiilor americane ACI-31 S, nco-zcclandcze ~i sovictice, Sint com paratc, de ascmcnca, valorile celor dona componcnte ale rczistentei la strapungere, reprezentind aportul betonului si al armaturilor de strapungere.

In STAS 10 107/0-90 se trateaza aspectele de baza .ale calculului la strapungere al dalelor de beton armat. Problernele speciale cum sint:, verificarile dalei in cazul particular al stilpilor de colt sau al cclor de margine, verificarea in cazul in care perimetrul de strapungere este redus prin, prezenta unor goluri etc. sint de competenta prescriptiilor specialc, destinate proiect arii planseelor din placi rezemate pe stilpi.

5.3.6. Calculul rezistentei la forfecare dupa plan uri de lunecare determinate

In structurile de beton armat, pot interveni situatii in care, ca urmare a unor conditii de solicitare particulare, rezistenta in sectiuni indinate a unor elemente supuse la incoveiere (fara sau cu efort axial) cu forte taietoare sa fie superioara rezistenjei la forfecare dupaanumite planuri determinate. In aceste cazuri se pot dezvolta ruperi prin dislocare in lungul respectivelor planuri, dupa mecanisme de cedare difcrite de cele prezentate la punctele 5.3.2, ~i 5.3.3. Ruperile de accst tip sint favorizate dad planul de lunecare este fisurat, ca dect al unor eforturi de intindere, din actiunea unor incarcari cu forte sau deformatii sau ca urmare a existentei unor rosturi de lucru impuse de tehnologia de cxccutie (de exemplu, rosturile de turnare ale elementelor vcrticale ale structurilor de rezistenta, rosturile dintre suprabetonarea monolita ~i partea prefabricata la unele clemente cu realizare mixta),

In principiu, 0 proiectare rationala trebuie sa evite , in special in v edcrea asigurarii antiseismice, cedarile de dislocate prin forfecare, cu caracter fragil, pentru a permite dezvoltarea unor mecanisme de rupere mai avantajoase sub

aspectul ductilitatii. -

Cunostintele actuale au permis, dezvoltarea unor modele analitice pentru stabilirea fortei de forfecare capabile, in lungul unor plan uri poten tiale de lunecare, nefisurate sau fisurate,

Desi mecanismul preluarii unor forte in Iungul unor planuri de lun ecare difera, dupa cum planul este fisurat sau ncfisurat, prescriptiile de proiectare iau in considerare, in mod acoperitor, nurnai situatii de cedare in care

12!

planul de forfecare .este fisurat .. ple~in~~ de la ideea ca fisuri intlmplatoare , pro?use de contra~tl~ beton~lu!, variatiile de temperatura sau daLorite intin-derilor rezultate din interactiuni structurale necontrolabile, pot aparea oricind,

Modul de transmitere a fortelor de forfecare pe suprafata fisurata este reprezentat. schematic in fig. 5.46.

. ~ntrucit supra!at~ fi.surii nu este ~eteda, ci cu asperitati, 0 lunecare rela-

tlya intre cele doua parti presupune ~I 0 separare pe directia normala fisurii (fig. 5.~6, b): Forta de intinde~~ ind~sa in armatura perpendiculara pe planul ~ote~tla~ de lunecare este echlhbrata. de 0 compresiune cgal?i actioninI Icte le fisurii (fig. 5.4~, ~). Aceasta ~ompreslUnc produce 0 rezistenta prin trccarc la lun:carea r~lahva a fetelor fisurii, care sc opune fortei de forfccare. Constat~nle expenm~ntale pu~ in ovidcnta fapt,:,l ca este suficienta 0 de plasare re latlva de numai 0,2 mm 111 Iungul planului de Iunccare pentru a solicita pina la curgere arrnaturile transversale.

Daca P: plan~l potentia~ de luneea:c actioneaza 0 fortrl de compresiune . ace:sta la rindul ~l genereaza _forta de trccare care se adauga fortclor de Irecare datorato strtngerii cxercitutc de annalllr:i.

.. Arma!uril: t.rans:rersale c,:re strabat plannl potential de lunccare ~i au rol~l de a impiedica dislocarea In lungul acestuia sint denumitc curcnt arm.i'turi de conectare (conectori) ~i pot fi dispuso perpendicular sau inclinat rap' de planul de lunecare.

a

b

c

d

Fig. 5.46

123

Pentru 0 utilizare eficienta a arrnaturilor care transverseaza planul de luaecare, conditia de dimension are a acestei armaturi trebuie sa asigure solicitarea ei pina la curgere. In aceste conditii forta de lunecare L."'fJ ce poate fi tra.sWlisa in lungul planului de forfecare, este data de expresia (5.83) inclusa si i~ STAS 10 107/0-90.

(5.83)

uade: A.c este suma ariilor sectiunilor conectorilor dispusi perpendicularpe . l"laJlul de lunecare; Aaj - suma ariilor sectiunilor armaturilor inclinate intinse care strabat planul de lunecare : IX - unghiul dintre barele inclinate ~i planul tie lunecare : N - efortul de compresiune .normal la planul de lunecare :

Il, - coeficientul echivalent de freca~e, intre fetele planului de lu~ec~te.

Conceptul care sta la baza acestui model de calcul este cunoscut m Iiteratura de specialitate sub denumirea de rezistenta la forfecare prin frecare (shear friction strength) si a fost fundamentat ~i aplicat in forma utilizata

astazi in proiectare de catre A. H. Mattock [3].· .

tn realitate forta taietoare aplicata este preluata prin frecarea intre fetele fisurii, rezistenta la forfecare a protuberantelor fetelor fisurii ~i prin actiunea de dorn a armaturilor care traverseaza fisura,

In metoda de caleul bazata pc conceptul rezistentei Ia forfecare prin frecare sc presupune c5. intreaga rezistenta la forfecare se datoreaza frecarii intre Ietele fisurii. Din acest motiv relatiile de calcul au un caracter global utilizind valori conventionale ale coeficientilor de frecare stabiliti astfel incit valoarea de caleul a fortei de forfecare capabile sa fie intr-un acord rezonabil cu rezultatelc ccrcctarilor cxpcrimentale ..

Estc recunoscut faptul ca, dad rosturile de lucru sint tratate cu ingr ijire prin curatirea laptelui de ciment si crearea unor asperitati sau .profilatii artificialc suficient de marcate [inaltimea protuberantelor eel putin 5 mm) se obtine 0 rezistcnta la forfecare cornparabila cu cea corespunzatoare betonului mcnolit. Pentru aceste situa tii prescriptiile de proiectare (104; 114] stabilesc valoarea fl., = 1,4. Pcntru cazul unor asperitati mai.reduse (intre 2 ~i 51'nm) se prevede 0 valoare fL, = 1,0, iar in cazul in care betonul este turnat pe placi metalicc sau pe bcton intarit curatat de lapte de cime~t, dar fara IlIrl5uri speciale de a i se mtiri rugozitatea fL, = 0,7. Aceste valon fundamentate. prin .~ercct5.ri experimcntale au fost prelu.at~~ ~i. d~,.~!_~~!.2- ID?l0;2,2; _~_I Analiza structurii expresici (5.83) evidentiaza utilitatea unor comentaril si preciziiri suplimcntarc. Astfel:

~. i. Armatura incliuata se considera activa in preluarea fortei de lunecare numai in situatia cind accastii fort5. 0 solicit5. la intindere;

ii. Armiitura inclinatii arc 0 actiune mai eficienta in preluarea fortei de lunccarc dccit armiitura perpcndicularii pe pia nul de separatie lntre cdc doua Z0n€ ale clcmcntului, Rclat ia (5.83) cuprinde cIoi termeni care contin pe Asj, r-vidcntiind dubla contribu tic a accstci armaturi (fig. 5.46, d), prin .. transmi-

t cre d irt.ct ii" (datorn ta com poncntci paralclc eu planul A",Ral cos IX) ~i indirect prin cfcctul de frecare (datorat componentci normale de plan Il,Aa.Ra, sin oc);;

iii. Dcsi modelul teoretic care sUi la baza relatiei (5.83) presupune dezvoltarea unui efort unitar R; in armaturile care traverseaza planul de lunecare, in formula de caleul a fortei Leap, acest efort s-a redus la valoarea Ra. ca 0 asigurare suplimentara fa t5. de incertitudinile privind distribupa eforturilor de forfccarc in lungul plan'ului dc separare ~i lungimea zonei active in .conectarea cclor doua p5.rti ale elementului despartite de acest plan. .

124

. D~ca pe planul de lunecare actioneaza forte de intindere, este necesar Sa se prevada 0 armatura tr~nsversala. suplimentara pentru preluarea lor, separat de arn:a.tura pentru rezlstent~ prm frecare. A~a cum s-a pus in evidentapria cercetari experimentale, cantitatea totala de armatura pentru preluarea efectelorfortelor de forfecare si de intindere se poate obtine prin simpla insu .. are a ariilor necesare pentru preluarea celor doua forte separat. Este de It.tat ell. !orte care sa solicite la intindere p1anul de lunecare pot preveni ~i din actiunea ternperaturii, a curgerii lente, contractiei betonului. .

tn practica apar doua categorii de situatii dupa cum planul potential de lunecare este pe.rpen~icular pe axul elementului (exemplul caracteristie il cons.tItUle rosturile onzontale de turnare ale diafragmelor verticale rnoaolite la nivelul planseelor) sa~ parale.l en acesta (~?,emI?le: ~leme~tele pref,,:bricate cu suprabetonare, ros~unle verticale la peretii 5tn~ctunlor din panoun raari).

a. PIa nul 1;0tenlzal de lunecare este perpendzc·ular pe axul elemmmlui.

In aceste cazun forta care trebuic transmisa in lungul planului potential de forfecare este chiar forta taietoareQ de caleul in sectiunea considerata a -elementulni,

In expresia (5.83) efortul axial N se afecteaza cu coeficientul I,' in caz~l ele~eIl:tel~r vertieale din str~cturile proiectate pentru un grad de protectie antiseismica ~ 7 pentru a tine seama de efeetul oscilatiilor seisraice verticale. In cazul in care pe rost actioneaza un efort normal de intindere '

efortul N din relatia (5.83) nu.se afecteaza, evident, cu coeficientul fl.,. '

Teoretic conform modelului din fig. 5.46, c, forta de stringere a barelor de armatura perpendiculara pe planul de .lunecare este eficace numai in iraediata vecina~ate a barei. si numai pe zonele in care eele douji fete nu pierd contactulpnntr-o deschidere prea mare a fisurii, In aceste conditii barele coneentrat~ la capetel~ unor sectiuni cu 0 inaltime mare cum sint sectiunile unor pereti structurali de beton armat, nu ar trcbui luate in considerate in evaluarea fortei de stringere (coasere) a planului potential de lunecare. A~a cum s-a aratat ins a, relatia (5.83) trebuie considerate ca 0 relatie global5. pentru toata sectiunea, tn care contributia diferitelor componente ale mecanismului de rezistenta se exprima conventional numai prin rezistenta de frecare calibrarea coeficientilor din relatiile de calcul si modul concret de aplicare a acestora rezultind din confruntarea cu cercetarile exoerimentale, Pe aceasta baza" u~ele prescriI?tH de proiectare [114J prevad ca t03.te armaturile care contribuie ~ la . capacltate~. portanta la Incovoiere a sectiunii active si care . traverseaza planul potential de lunecare sa fie incluse in arrnatura de conectare. In cazul peretilor structurali acestea includ toate barcle verticale din iliiml precum si pe cele dispuse la extremitatile sectiunii (inclusiv barele din t~tlpi).

Trebuie subliniat inca 0 data ca mobilizarea arm iturilor de conectare trebuie asociata cu 0 anumita Iunecare pe rest, mai mid pentru i~trarca ill lucru a armaturilor intinse ~i mai substantial a pentru antrcnarca barelor din zona comprimata, Din acest motiv Instructiunile P85 prevtid s5. sc considere ca armatura de conectare, cu sectiunea Aac in relatia (5.83), nusnai armatura a inimii si armatura situata la extremitatea lntinsa a sectiunii,

asemenea, este de observat ca. eventualele Iunecari, in limite moderate, interveni in lungul rostului normalla ax:ul pereteluinu afecteaza seasibil .... ~/(L"a(LL" .. de rezistenta sectionaill.

Fiind solicitatela intindere, arm.1I.furile· de conectare trebuie ancorate ca iutinse, de fiecare. parte: aSllprafetei de separare intre cele doua lOOae

de virste diferite. .

126

.-rA17 .

. . .

. -

L

Fig. i.47

b. Planul potential de lunecare este paralel cu axul elementului. In aceste cazuri forta de lunecare de calcul se asociaza, conform. principiilor generate acceptate in proiectarea structurilor de beton armat, capacitatii de resistenta a elementului, atitpentru elementele cu rol.de rezistenta antiseismica, cit ~i pentru cele dimensionate Ia gruparile fundamentalede i~clircari.-

Astfel, de exemplu dacaplanul de lunecare esteamplasatIn zonatntinsIl a sectiunii unui element incovoiat, forta de lunecare se asociaza capacitatii armaturii intinse A-,.Ra• Lungimea pe care se dispun armaturile de conectare este cea dintre sectiunile de moment maxim ~i respectiv de moment nul, intre care se admite ca eforturile din .armaturile intinse se reduc pin a la-zero. (fig. 5.47).

Spre deosebire de cazul elementelor cu rosturd perpendicuIare pe axullor

in cazul elernentelor compuse, la care planulpotential de lunecare estep arale

cu axullor, lunecarea in lunguI acestor planuri conduce la reducereac apace t1itii de rezistenta la incovoiere. Din acest motiv in zonele plastice potentiate a elementelor compuse in structuri proiectate pentru un grad de protectie " ~ 7, se impun masuri speciale de realizare a conectarii,

Astfel, la grinzile prefabricate suprabetonate, in zonele de la extremitati solicitate la momente incovoietoare negative, poate aparea 0 fisurare accentuata a stratului de suprabetonare. Aceasta fisurare ~i dimensiunilerelativ reduse ale stratului de suprabetonare fac incertaposibiIitatea transmiterii Iortei de lunecare de la armaturile intinse, .. flotante", din suprabetonarea monolita numai prin angajarea un or etrieri verticali. Din acest motiv, STAS 10107/0-90, prevede ca in conditiile in care eforturile unitare tangentiale la interfa ta celor doua stra turi de beton depasesc val()area 2R, 0 anumita proportie a armaturii orizontale de incovoiere de la partea superioara a grinzii (situat1i in suprabetonare)' sa fie sudata de bare inclinate de acelasi diametru iesite din partea prefabricata a grinzii, permitind astfel 0 transmitere· directa a efortului de lunecare asociat fractiunii respective din armatura intinsa.

Deoarece in zonelc plastice situate la extremitatile grinzilor de cadru solicitate de actiunea unor cutremure puternice, lunecarea locala a armaturilor situate la partes superioara estepractic intotdeauna prezenta, unele prescriptii prevad ca distanta pc care etrierii de conectare preiau efortul de lunecare (prin efectul echivalent de frecare) sa fie redusa eu lU,ngimca pc care armatura luneca, in stratul de supra betonare, lungime apreciata ca fiind;

128

.aprQ~ativegala..cuJnaItimea grinzii, Pe aceeasi distanta conlucrarea artii ;pr:ef~ncatecl1 stra~ul~e sup~abetonare fiind incerta, prescriptiile res &ctive 1104 ,.11.4]prevli~ caladi~enslOI?-area Ia forta taietoare in sectiuni indi~ate sa ,tSe eonsidere activa numai portiunea prefabricata.

InSTAS.lO 107/0-90 nu s-au prevazut asemenea masuri, considerindu-se -cli .. ele'se]>ot.mtroduce .~umai dupa finalizarea unor cercetari experimentale 'Conclu~ente care Sa clarifiee aceste aspecte ale rezistentei Ia forfecare in lunzul

plamrrilorde .separatle dmtre doua straturi distincte de beton in d·f·l

u~or solicit an .alternante. ' con Itll e

5.4. STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA TORSIVNE CV INCOVOIERE

5.4.1. Consideratii introductive

'.' ·~e~esit~tea~n.sid~d.ri! stiiz:~i Iimita de rezistenta la torsiune a are re1"tIv rarln pract~ca pro!ect.a~l. const~uctiilor. de beton annat. Ace~sta ~11:datrfC~te ... faptului cli atit rigiditatea m stadtul fisurat cit ~i capacitatea . e, ~ezlsteni~ a unui element de beton armat sint in mod obisnuit rnult mai nner la torsiune dedt la Incovoiere. Astfel:

, ~ datorita capacitatii de rezistenta reduse Ia torsiune, structurile de beton .annli ~t -se con~p in '~~ fel incit sa se asigure preluarea incarcarilor prin so citarea de mcovoiere a elementelor -componente.

.' '. - .atuncl cin~,deformarea de incovoiere a unui element implied deformarea de torsiune a unui alt element Iegat monolit de primul, solicitarea de torsiune -c~~e .poate aparea est~ foa~te mica datorita faptului di in stadiul fisurat ]'lgIditat~a • elementului torsionat este mult mai midi decit rigiditatea elementului Incovoiat.

.. Existll. i~sa ~i ~ituaJii i~ care solicitarea de torsiune insotests nemijlocit solicitarea de m(!~v~le:e In, asigurarea echi1ibrului general al uuui subansambln st':"1lc~uraI. C~~u~~ tipice smt cele ale grinzilor curbe plane ~i spatiale sau ale _ grinsilor rectilinii care sus tin 0 placa in consola,

• SU? actiunea c?mbinata a momentului de torsiune si a alter solicitari (Inc?volere,fortli taletoare, for~a axiala) un element de beton annat cedeaza ·dupa p.se:cti~ne s~rimba.(fig. 5.48). Asigurarea impotriva ruperii dupa 0 astf~~ de sectiune implica satlslacerea urmatoarelor conditii pentru starea limitii de rezisten fa:

M, ~ M'eGl'

M ~ Meal' N ... NCG Q ~ QCG2I

Unde M"G'P' MeGP' Neop ~i Qcav reprezinta rezuItantele moment de torsiune, mo. ment incovoietor, forta axial a ~i fortii

(5.48)

Fig. -',48

127

taiet.are ale eforturilor unitare pe sectiunea ,sttimM la ,'epuizarea capaoitatii sale de rezistentd, iar !J,.' M, . N ~i Q eforturilesection~e respective in calculul la starca limita de rezistenta. Aceastase considera 00. aparc datorita epuizarii capacitatii betonului de a .mai prelua co_prcsiune si c5. este preccdata de fisurarea betonului In tins ~i curgerea ' armaturilor longitudinale si transversale. Bineinteles ea forta. axiala N, pe sectisne poate sau nu sa fie prezenta dupa cum, de exemplu grinda curba este spatiala, sau, respc~tiv, plana ~ncarc~ta normal p~ planul ~i. Di!icultll.tile suplimentare care apar In cazul eXlste~tel mOI:i.e~tuIUl ,de torsiune sint l~gate de faptul ca sectiunea de ccdare nu mal este pl,ana (v~zlparapafele 5.2 9~. 5.~) si faptul eli nu se poate anticipa care este pozitia zonei compnmate a sectiunii. De exemplu, normativul de proiectare [121], primul din lume care a standardizat verificarea la starea limit a de rezistenta pe baza echilibrului pc • sectiunc strimba de rupere, impune ca verificarea conditiilor (5.48) pcntru un element cu sectiunea dreptunghiulara simetric armata Tata de verticala

sa se faca pentru pozitiile zonei eomprimate din fig. 5.49.. . , '

o alta metoda de verificare la stareaIimita de rezistentalatorsinne prevede determinarea lui M! cap in relatiile (5.84) pe bazal$alog'ie. cugrinda cu ribr.ele. In .cadrul ~ee~tci metode se eonsidera. eletllentul fisu~~kdi~~ctiiIeeforturilor unitare principalc provocate de tors1t~ne. ~fi6Jl~!1d .Independe,nt si armatura ajunsa la curgere sub efectul efortului umtar pnnclp;l1de b1tIDdere <11 (fig. 5.50). In comparatie eu metoda eehilibrului limit a dupa sectiunis

128

Fig, ,""0

strimbe, metoda analogiei eu grinda eu ZlI.brele are avantajul unor ea1cule mar

. simple. dar ~i ineonvenien~ul .de a nu exploata ~oate rez;rv:le ~e rezistent' la tersiuneale elementulniprin faptul ea se considera 0 distributie de eforturi anterioarll. ee1ei 'corespunzatoare epuisarii capacitatii de rezistenta. Trebuie mentionat, i0511., eli diferenta intre valoarea mai corecta a lui M'."11 stabilita pe baza·echtlilwuluil'mttil in sec#uni st,imbe ~i valoarea mai aproxbitativli dar. acoperitoarea luiM,,,'1 stabilitli pe baza analogiei g,inzii cu Idbrele este

mid, in multe din~azurile eel mai frecvent intllnite in practica, _

Pe aceste considerente, in STAS 10 107/0-90 se prevede ea proieetarea fa starea limita de rezistenta a elementelor torsionate Sa se poata face pe ~aza meto~e~. analogic:i eu grinda cu ~a~~ele, asa e~ de altfel a fost prevazut to toate editiile anterioare ale prescriptiilor de proiectareale betonului annat

din tara noastra bazate pe metoda starilor limita, _

tn cele ce urmeaza se face 0 succinta prezentare a prevederilor de calcul [a ~t~rea ~iU de rezistenta la torsiune eu incovoiere pe baza metodei ana-

Iogiei eu gnnda eu z1lbrele. .

5.4.2. Sectiuni simple

. Pen!ru - elimi,?,area riscului cedarii betonului sub ef.ortutile principale de compresnme, sectiunea transversalaa elemcntului trebuiesa respecte 'conditia

, . ~

~+ M,. "of R,

./ . Mil W,.

unde Q ~i M, reprezinta valorile. de calcul ale, Iortei tl!.ietoare ~i respectiv

- momentului de torsiune; b ~i ho - l1itimea sectiunii Ia nivelul axei neutre ,iin§ltimea "till!. a sectiunii 'stabilite pe baza calculului Ia starea limita de rezis~ent~ sub actiunea valorilor de caIcul ale 'momentului Incovoietor M ~i

fortei axiale N. " .

. Will este modulul de rezistenta la torsiune eaIculat eonsiderind sectiunea

ideal plastica {vezi tabelul:5.9)." .

Dadi se respeet1l. conditia .

'~+_~I·~O,:5 R"

,- bAo' W." .

atunciseevitl practic fisurarea incUnatl a elementului, annarea sa trans":ersaIl1, s(!.al~g~ c,o~st~ctiv, iar .annllt~,longitudinala rezulta din calculul

a sta.rea,hmltA derezlstenti.laM cusau full N. . ,

(5.85)

(5.86)

129

Tabelul 5.9. VaIorile modulului de rezistentiL

Forma. sectiurrii transversale

IJ

--U-I-

Pentru h ;!it 4b

b2h ( b)

lV,p = -6- 3 - h

La. triunghi b, =' 0

W'p = _.::._ (DB - dB) 12

La sectiuni circulare d=O

,

Daca nu se respecta conditia precedent ii, atunci armatura longitudinalii (rezultata din calculul la starea limita de rezistenta la incovoiere cu sau far;i forta axiala) si transversal a (rezultata din calculul la starea limit a de rezistenta la for ta taietoare) se suplimenteaza cu armatura necesara pentru preluarea momentului de torsiune .'1.1,.

Sint utilizate doua tipuri de amaturi pentru torsiune: cu freta [spirala) inclinata la 4Y fata de axa elementului (fig. 5.51) ~i cu armaturi longitudinale, distribuite cit mai uniform pe conturul sectiunii ~i etrieri inchisi cu ramuri suprapuse (fig. 5.52). Desi conduce la 0 arie totala de armatura mai mare, al doilea tip sIe armare este rnai folosit in practica am pentru ca este mai simplu de realizat dar, mai ales, pentru ca permite preluarea momentulu i de torsiune in amhcle sensuri de actiune ale acestuia,

Armatura suplimentara sub forma de freta (fig. 5.51) se calculeaza cu relatia

180

(.5.87)

As .....• t]

hs h

• t

.

Fig . .'5 . .'51

\.



/
I Au{

_ ]113'11 0

Ae/

~

Fig. 5.52

Ar vt li

se calc~~a~~a ~':f ~~:n~f2 sub forma de bare longitudinale si etrieri (fig. 5.52)

M,V

(5.88 a)

A Jo.,f,a"

• ~ (5.88 6)

2AbSR"

. In relatiile precedente s-au folosit notatiile: M _ tId

siune de calc l : V . A . . t ,.momen u e tor-

a clementul .u d r ~I vb' penm:trul. 91 respectiv aria sectiunii transversale A _ . Ul'. e Imlt~ta de a~matunle rezistentc la torsiune (vezi fig. 5.53) .

et;ieri~~: ~~::u~:~un de etrier perimetral de torsiune ; a., - distanta intr~

In relatia (5 88 a) sum a ~Aa' se refera la toate

zistente la torsiu~e: barele longitudinale rc-

mcn~~l~ti(ile ~f~eccdentc p~t: .bincinteles, sa fic Iolosite ~i la vmJicarea ole-

Ul ven icarea conditioi M :( AI ) I' x " ,

t"gali "1 d v _ • t.... t ClIp (<le.l tennenii de stinga sc ian

t . e~. aru e e armatura cfectJvc disponibilc in element pentru preluare a orSIUDU.

In legatura cu alegerea ~. di _ ..

de arm at a I . . _ . I ispunerea armaturu la suprapunerca ariilor

ur ongitudinala ~I transvcrsaln necesare pentru starile limitii de

131

AbO' -, 1.$ /)s

U = 2(/;:;+11;)

b/s .L b?~ !1bs = ---[--,hs

u ~~ f,rs -I b2s+ 21>:;

J!dj I:bs = 4-

U = !fa's

Fig . .'l."3

rczistenFI la incovoiere cu sau fara fort a axiala, la forta taietoare ~i la torsiune sint de facut uncle obscrvatii,

Arrnatura longitudinala necesara pentru M si, dad este cazul, N se dispune pe fata intinsa de incovoiere (dad exist a numai Aa) sau pe fetele intinsa si comprimata de incovoiere (daca exista si Aa si A~), in timp ce • armltura longitudinala necesarii pentru M, trebuie dispusa cit mai uniform pc toate fetele sectiunii,

Astfel arrnatura longitudinala de incovoiere de la partea intinsa Aa va fi suplimcntata ca 0 fractiune All a armaturii de torsiune, armaturii A~ din zona comprirnat5. i sc va adauga de asemenea 0 cantitate de armatura de torsiune All' (suplimentarea armaturii A~ este de fapt necesara numai in situatia in care solicitarea l a incovoiere are caracter alternant). in. timp ce p<; fetele laterale se va plasa eehidistant restul .armaturii longitudinale de torsiunc (AI - 2An)·

Etrierii perimetrali se realizeaza en ramuri suprapuse [vezi fig. 5.52).

De regula, pe considcrente de unifieare a formei, toti etrierii perirnetrali (atit eei destina ti preluarii momentului de torsiune, cit si cei eu ToI de a prelua cfectuI fortei tiiietoarc) sc realizeaza in acest fel, 9i atunci aria scctiunii unei ramuri de etrier perimetral Ae si distanta a. dintre acestia vor asigura un eocfieient de arrnare fL •. p care sa respeete conditia:

2A. ,

fLep = -- ;;. P. + !LeT

ba,

unde fL~ reprezinta diferenta intre coeficientul de armare fL. a1 etrierilor neeesari pentru forta taietoare (stabilit conform procedurii indicate in cap. 5.3) si coeficientul de armare realizat cu etrierii neperimetrali (daca nu exista decit etrieri perimetrali evident c5. fL~ = !L.) iar !LeT reprezinta coeficientul de armare cu etrieri necesar pentru preluarea momentului de torsiuneIconsiderind ambele ram uri ale fiecarui etrier perimetral). Pe baza relatiei (5.88 b)

rezulta:

(5.89)

(5.90)

132

5.4.3. Sectiuni compuse deshise

In cazul sectiunilor care pot fi considerate in calcul ca fiind compuse din n dreptunghiuri se poate repartiza momentul de torsiune M, pe sectiune dreptunghiurilor

.. componente, urmind ca armatura fiecarui dreptunghi sa se calculeze conform prevederilor din paragraful precedent. Momentul de torsiune J.1rt care revine unui dreptunghi i in cazul sectiunii din fig. 5.54 se poate calcula eu relatia

(5.91)

Fig. "."1

unde III reprezinta momentul de inertie la torsiune si se poate calcula eu relatia

Iu = YJ,b~h, unde YJI se ia conform tabelului (5.1O).

(5.92)

T'abelul 5.10. Valorile cocficientului Yl pentru un dreptunghi de Iaturi b ~i h

hlb 2

3 4

6 8 10

00 (pJacll)

2.5

Yl I 0.229

0.249

0,263 I 0,281

0.299 I 0,307 I 0,3 I3

0,333

. ~elatia (~.92) e.s~e stabili~a il?- re~istt.:nta f!1atclialelor pcntru bare din

rnateriale elastice sohCl~ate l~ ~a~uClre hl?cn:. (mal exact eu deplasare liberal. Aeeast~ presupune rotirea ~Jglda a scctiunii transversale ~i absenta eforturilor tllll~are nO.Ima]; pe sectiunea transv~ls~tla (abscnta deforrnatiilor de. forfecare, In,COVOlCre 111 ~lanul d~'eytunglllunlor c~mlpOnl'nte). Aceste conditii nu s~ intilnesc de fapt In practica, dar daca grosimea peretilor profilului este rel~hv mare in raport cu di~ensiunile sectiunii, ca in cazul sectiunilor obisnUlt~ due beto? .~lm,~t atunci comp?rt~:ea elemcntului este apropiata de cea asociata conditiilor ideale ale torsiunii libere.

5.5. CALCULUL EFORTURILORUNITARE IN BETON ~I ARMATURA IN. STADIUL DE EXPLOATARE

A~a cum s-a aratat la capitolul 1, prin conceptia standardului se urmareste . sa se analizeze comportarea elementelor de beton armat atit in starile limita ultime, a carer depasire conduce la cedarea elementului sau a structur}i. in ansamblu, cit si in starile limita ale exploatarii normale, a carer depasire presupune 0 exploatare necorespunzatoare sau chiar intreruperea exploatarii constructiei.

/

133

Pentru incarcarile eurente de exploatare, elementele de beton armat lucrcaza in stadiul II, caractcrizat prin fisurarea betonului din zonele intinse ~i prin valori de eforturi unitare in armatura ~i in betonul comprimat relativ departate de valorile rezistentelor respective.

Verificarea la starile Iimita de deschidere a fisurilor, de deformatie, precum si verificarea la starea Iimita de oboseala implica stabilirea eforturilor unitare din armatura si din betonul comprimatIn stadiul II sau a rigiditatii sectionale corespunzatoare acestui stadiu.

Schema de caleul pentru stabilirea eforturilor unitare ~i a deformatiilor

specifice in sectiuni normaJe este definita de urmatoarele ipoteze (fig. 5.55):·

a. sectiunile plane inainte de deform are ramin plane si dupa deformare :

b. contributia betonului intins nefisurat se neglijeaza :

c. relatia intre eforturi si 'deformatii in arrnatura ~i in betonul compri-

mat este liniara, .

Prima dintre ipoteze admite di deformatiile longitudinale ale betonului si otelului in diferite puncte ale sectiunii sint proportionale eu distanta la axa neutra, Fisurile din zona intinsa a betonului implica anumite lunecari intre armatura ~i betonul inconjurator. incompatibile cu ipoteza Bernoulli.

Insa, dad asa cum s-a ararat Ja capitoIuI 5.2 ipoteza sectiunilor plane este acceptabila pentru calculul sectiunilor Ia starea limit a de rezisten la,

-,

u

b

c

Re/utiu de ca/c(Jlo-e ~n/~(J belun(J/ C'om.orllnoi

I. .

I .{JL!.b'Lg - e (! be/o.'7(J/(Ji

I I

Oc
Go tga. = fa
o~
..
c
.d t_qcx '" Eb Igo:'= Eb ~ ct

e

Fig. ~.~,. Ipotezele schemei de cal cuI pentru stabilirea eforturilcr unitare In stadiul JI

a) drstribupia detorrnatiilor specifice pe sectiune ;

b) distributia eforturilor unitare in beton; .

c) distributia eforturilor unitare in armaturi ;

d) relatia 0 - e pentru armaturile de otel

e) relatie '0 - e pentru beton.

184

e

cu. atit mai m~ee~ poate fi admisa ca ipoteza de lucru pentru conditiile de solicitare in exploatare, cu referire la sectiuni ~i axii deforrnata mddii.

Este de subliniat totusi, di dad accasta ipotcza cstc cu totul satisLlcatoare pentru calculul sagetilor, utilizarea ei pentru stabilirea eforturilor in anumite puncte poate conduce la aproximatii rnai inscmnute in raport eu nivelul de rigurozitate al metodci de caleul.

Cea de a doua ipoteza esteintru totul acceptabila si aduce considerabile simplificari in calculul eforturilor. Neglijarea contributiei betonului intins nefisurat din sectiunea fisurata poate conduce la diferente sesizabilc in raport cu comport area reala numai in cazul sectiunilor cu procente mici de armare supuse la eforturi .sectionale red use.

A treia ipoteza, care este riguroasa pcntru arrnaturile de otel soiicitate sub nivelul efortului unitar de curgcre (de fapt aceasta este conditia care defineste superior domeniul stadiului II) este acceptabila si pcntru betonul com prim at solicit at la cforturile de exploatare. Dcsi dctormatia bctonului inglobeaza 0 ccmponenta plastica chiar la valori recluse ale efortului unitar , este cunoscut faptul ca atita vrcmc cit valoarea maxima a dorturului unital' nu depascste un anumit ]Jl'ag, in jurul a 0;.'\ No, dcforrnu tiilc difcrit clor fihre in sectiune, dczvoltate cu vitcze difcritc dar in timp egal, siut lu Iiccarc moment al incarcarii practic propor tionale cu eforturilc unitarc. Sub acest prag de solici1:are, care in mod obisnuit nu cste depasit ~n cxploatarca norrnala a constructiilor de beton annat, cornponcn ta viscoas.i, de C\lr{~{'lc knn a deformatiei produsii de inciircarca de lUlIt;'l durut.i, cst e de uscrucuc a I'Wportionala cu efortul unitar,

Daca solicitarca in cxploatarc ostc rclat iv marc si dcforrna tia specific;l a fibrei cclci mai corn primate a scctiunii dcpaseste cca , 1%0' dist ributiu clorturilor unitare capata 0 form.i curba, In rcdactarile mai vcchi ale stand:: rdului pentru calculul elcmentclor de beton armat pentru situatiile in care efortul (Ib ma'" dcpasea valoarca Rc se prcvedca 0 diagramii trapezoidala a eforturilor de eompresiunc din beton, solutie pac;trat5. in actuala redactare nnmai pentru cazul betonului prccomprirnat.

STAS 10 107/0-90 ca 7i redactarca din 197(, a accstui standard adrnitr-i distributia Iiniarii a eforturilor unitare in betonul <lin zona cornpriruat.i. Pentru a rcaliza 0 mai bun a apropiere a schemci de calcul cu comportarea reala, la stabilirea valorii constante a moclulului de clasticitate secant, E~. s-a urrnarit sa se tina seama in mod global de caracterul ncliniar al relatiei

. (I-E, in concordanta cu nivclul solicitiirii ~i cu pondcrca incarcarilor de dura tii,

In STAS 10 107/0-76 relatia utilizata pentru calculul modulului dc deforrnatie al betonului era:

£'b -

(5.93)

in care: fL este coeficientul de arm arc corespunzator arrnaturii longitudinale din zona intinsa : q; - caracteristica finala a deformatiei in timp ; v - ra-

portul dintre efortul sectional de lunga durata si efort~l total. '

Prin structura expresiei {5.93} se urrniirea corelarea modulului de deformatie, atit eu marimea efortului unital' (proportionala cu forta de int indere din armaturile intinse, deci eu fLRa). cit ~i eu efectul deforrnatiilor ill timp, in ipoteza curgerii lente liniare.

135

Relatia (5.93) exprima insii 0 variatie exagcrat de pronuntata a lui E; fap. de parametrii !J. ~i Rn, conducind la valori exagerat de mici ale modulului de dcfcrrnatie in raport eu valorile cxperirnentale si cu valorile prescrise de alto norrne, chiar pentru cazul inclircarii de scurta durata. De asemenea, - so poate aprecia d. prin utilizarea valorilor 'i> corespunzatoare betonului sirnplu expresia (5.93) introduce un efect exagerat al actiunii curgerii lente, Astfcl, prezcnta armaturii, in special a celei com primate, reduce deformatia in timp a betonului pc de 0 parte, iar redistributia eforturilor in sectiune ca urrnare a dcformatiilor visccase cstu caracterizatn in general prin reducerea eforturilor unitare in bctcn, pe de alta parte.

Pc aceasta bazfi in STAS 10 107/0-90 se dau expresiile:

E~ = __ 0_,8 __ Eb 1 -I- O,5v<p

(5.94)

p( ntru betcnul obisnuit si

E~ = __ 0-,-.9 __ Eb 1 -I- 0,75 v'i'

(5.95)

pen tru betonul eu agregate de granlliit.

In eazul elementelor din beton de granulit s-a adoptat factorul 0,9 lap. de 0,8 in cazul elementelor de beton greu, pentru a tine seama de earacterul rnai putin plastic al deformatiilor acestui beton, pre cum si 0 valoare rnai mare a coeficientului de multiplicare a caracteristicii eurgerii lente pentru a tine searna de deformatia in timp rnai pronuntata a betonului eu agregate usoare, in raport eu cea a betonului greu.

Pe baza aces tor valori ale rnodulultii de deforrnatie al betonului rezulta

valori ale coeficientului de echivalenta n: = ~ (Iji - raportul intre de-

IjiE~

formatia specifica medic si cea din dreptul fisurii in armatura intinsa}, prin intermediul caruia se face corelarea intre deformatiile longitudinale ~i efor- . turile unitare din armaturile intinse de otel, de pina la 25-30, substantial mai reduse decit valorile prescrise in STAS 10 107/0-76, dar ~i substantial rnai mari decit cele utilizate in metoda rezlstentelor admisibile, care se incadrau in limite1e 10- 15.

Adoptarea unor valori rnai ridicate pentru n;, conduce la valori aeoperitoare ale eforturilor unitare din arrnaturi ~i deci la solutii acoperitoare in calculul elementelor la starea Iimita de deschidere a fisurilor sau in caleulul sagetilor.

Deoarece, pentru valorile eurente cuprinse intre 0,7 si 1 indicele de "eonlucrare" Iji nu influenteaza semnificativ valorile eforturilor unitare in anna-

tura "i beton apare indicat sa se aproximeze n, _ ~ ~. n~ = EIJ .'

y IjiE~ E~ .

aceasta aproximare aducind si 0 sirnplificare important a a calculului.

Calculul practic al eforturilor. unitare in bet on ~i in armaturile de otel prcsupune considerarea simultana a conditiilor de echivalenta statica.. de compa tibilitate a deformatiilor flegea lui Bernoulli) ~i' a legilor fizice pentru otel ~i beton (aceasta aproximata prin legea liniara (1& = E"a:b). care ofer1i

un numar egal de ecuatii cu eel al necunoscutelor, ,

]36

Rezolvarea implica exprimarea prin intermediul conditiilor geometrice ~i fiziee a eforturilor unitare din arrnaturi ~i in fibra cea mai eomprirnata de bet on in raport eu unul singur dintre aces tea. FJ.cin-i substituirlle respective in ecuatiile de echivalenta statica se obtine un sistern d a d:>"..la. ecua tii cu doua necunoseute. In cazul general al solicitarii de incovolere eu efort axial sisternul se reduce la 0 ecuatie de gradul 3 in timp ce in cazul p irticular al incovoierii simple inaltimea zonei comprimate se poate obtine direct din ecuatia de proiectie, ecuatia de gradul Z in x (x - in1l1timea zonei

com primate). .

Relatiile generale pentru stabilirea eforturilor unitare in beton ~i annaturi in stadiul II de lucru, pentru elemente solicitate Ia incovoiere (momentul de exploatare MB) cu efort axial (NB) sint urrnatoarele (fig. 5.56):

Fig. '.56

NB l1~maz S A" A

= --- be + al1a - al1lJ

X

(5.96)

(5.97)

n. no - x
(1.=- (Jbmaz
~ X
11~ = ft,' X - a'
I1bma.o:
X (5.98)

(5.99)

In relatiile (5.96) ~i (5.97) s-a considerat ca efortul axial este eel de <com presi une.

S-au faeut notatiile :

SbC =~: bllydy

mornentul static al zonei comprimate in raport eu axa neutra.

(5.100)

(5.101)

~ , momentul de inertie al zonei com primate in raport eu axa neutra,

In cazul elementelor ineovoiate 'cu sectluni complicate apate mai avantajoas1i organizarea rezolvarii plecind de la 0 sectiune omogena ("idealli")

137

de beton, obtinuHi prin inlocuirca .alma1.~rilor printr-o s~ctiune echivalenta (echivalarea prin intermediul .coeiIclentulm n.) d: beton. (fig, 5.57):

Aceast a cchivalare pcrrnite calculul efortunlor unitare cu ajutorul exprcsiilor din Rczistcnta matcrialdor omogcnc si eJasticc.

Daca se procedeaza in acest mod, calculul eforturilor unitare in stadiul II, in beton si in armaturile i_ntinse ~.a ~i co~primate A~, pentru un moment de exploatare ME implIca operatiile urmatoare:

a. Stabilirea pozitiei axei neutr? di~ c~mditia ~e ~g~litate a momentelor statice ale ariilor zonelor compnmata ~I respectiv intinsa :

SbC + 1tcA~(x - a') - ~ Aa(lto - x) = 0 La echivalarea armat urii com primate s-a considerat (no - 1) ::::! n. Din analiza ecuatiei (5.102) se observa ca. iniiltimea zo~ei comprimate depinde numai de caracteristicile ge~metnce. ~I ~e de!on,:natIe ale sectiunu, fiind practic constarita pe tot dorneniul stadiului II, indiferent de valoarea momenl.ului incovoietor (Hriatia lui IjJ cu ME estc foarte redusa).

b. Determinarea rnomcntului de inertie a sectiunii ideale in raport cu.

(S.102),

axa neutra:

c. turilor

f n, A (' .)2 A'( ')2

fbi = be + -- a 110 -.t + n, a X - a

IjJ

Calculul cfortului unitar cr. max in fibra cea mai comprimata ~i al eforunitare din aimiituri cu rclatiilc:

ME

crb max = -- X (5.104)-

i.;

(S.103}

, ME ( ')

cr=n--x-a

a e lbl

(S.105)

(ho - X)

(5.106)

Asa cum s-a aratat, valoarea coeficicntului IjJ care intervine in relatiile (5.96) ... (5.106) se poate Iua egala cu 1.

Rela tiile pentru calculul eforturilor unitare din beton ~i armaturi in, sectiuni cu forme uzuale sint date in capitolul 8.

138

In cazurile curente STf\S 10 107/0-90 permite ca efortul unitar din armatura lntinsa sa se determine cu rela tia :

cr" ~ 1,1~' Au ••. ::::! O,85R" Aanee. (5.107)

if A" .,. Au .,.

in care: II este coeficientul mediu al incarcarilor : in cazul incovoierii 0

aproximatie mai buna se obtine inlocuind if = ME rcspectiv eu raportul

M

dintre momentul din lncarcarile de exploatare si momentul de ealcul; A .. ncc,aria de a~atura Intinsa necesara din calculul la starea limita de rezistenta :

A" .,. - ana de armatura intinsa efectiv5..

Coefieientul 1,1 ia in considerare raportul intre bratul de plrghie al eforturilor interioare in stadiile II si respeetiv III.

. ~xpresia aprox.imativ5. (5.107) este utila in special in cazulclernentelor solicitate la lncovoiere cu cfort axial, Ia care un calcul "cxact" estc mui

anevoios. -

Avind in vedere ca .initierea curgerii in armatura din zona intinsa reprezinta teoretic limita superioara a stadiului II de lucru al elementelor de beton annat, modelul de calcul utilizat pentru determinarea eforturilor unitare in beton si in armatura in stadiul de exploatare poate fi aplieat si pentru stabilirea unor caraeteristiei ale comportarii in domeniul inelastic, cum sint valorile Me ~i Il>e' ale momentului incovoietor si a rotirii specifice corespunzatoare atingerii limitei de curgere in armatura intinsa (fig. 5.58). Aceste' . caracteristici sint : necesare in analizele postelastice, statice sau dinamiee (seismiee) ale strueturilor de bet on annat.

I J. ... _a Dc ~ Cc

Fig . .5 . .58

'0 data stabilita pozitia axei neutre pe baza ipotezelor definite in fig.5.5S

:rezulta ~c =. ae • iar M; dintr-o ecuatie de moment.

, E,,(ho - x)

5.6. 'cALCULUL LA ST .. <\'REA Luur A DE FISURARE

5.6.1. Consideratii introductive

Fisurarea in exploatare a elementelor de beton arrnat este inevitabila, fapt stabilit inca de la inccputurile utilizarii betonului arrnat ea material de rezistenta pentru strueturi.

Fisurarea este urmarea, in prirnul rind a eforturilor de intindere prod use de unele solicltari (lncovoiere, forta taietoare, torsiune ~i tractiune), dar

139

si a unor eforturi de adercnta excesive sau a actiunii unor forte concentrate de compresiunc, in special in zona rcazernelor unor clemente de beton armat,

De ascmonea, 0 fisurare eu caracter intimplritor, in sensul dI. aceasta nu ponte fi I cflcctatti deo rnaniera riguroasa prin modclele de calcul, ponte ap.irca chiar inainte de punerea sub sarcina datorit a unor factori de mediu, a tchnologici de exccutie sau ca urmare a unor deformatii impiedicate.

Dintre cauzele care produc fisurile din aceasta a doua categorie sint de menticnat efectelc contractiei impiedicate a bctonului (atit la exteriorul elementuJui prin legaturi structurale, cit si in interiorul acestuia de catre annatura de otel), a variatiei de temperatura, .tehnologice sau climatice, a tasarilor diferentiale de reazem in cazul structurilor static nedeterrninate, tasarea betonului proaspat, actiunea inghetului ~i a dezghetului repetat, efectele unor tehnologii de executie insufieient puse la punct (decofrari timpurii, uncle imperfectiuni in regimul de tratare termica in vederea intaririi accelerate a Letonului in clemente prefabricate, defectiuni in functionarea cofrajelor glisante etc).

J n general prescriptiile de proicctare a structurilor de beton arrnat prevad verificari prin eaJcul numai pentru ccntrolul fisurarii produse de actiunea inciircarilor. considerindu-se di evitarea dezvoltiirii peste limitele admise a fisur.irii din alte cauze se asigura in mod implicit prin reguli de alcatuire constructiva si evident, prin adoptarca unor tehnologii de executie corespunzatoare din acest punct de vcdere,

Fisurarca nu prczintii un inconvenient in exploatarea elementelor de bet on annat atita vreme cit deschidcrea fisurilor sc situeaza sub anumite limite. Acestc limite depind in principal de cxigcntcle de aspect ~i de durabilitate, in special privind coroziunea arrnaturii, precum si de asigurarea unor functiuni specifice ca de exemplu : asigurarea ctanseitiitii pentru peretii recipientilor de lichide si de gaze, evitarea dezvoltarii unor agenti patogeni sau a unor insecte, al carer sediu po ate fi constituit de fisurile pre a deschise din clcmentelc de bcton armat, pentru cazul rezervoarelor de apa potabila ~i a l silozurilor de ccreale sau asigurarca unci izolatii fonice corespunzatoare, stiut fiind Iaptul cii Iisurarca exagorata afcctcaza negativ aceastii proprietate.

Bazat rc acestc considcrcntc, STAS 10 107/0-90 prevede pentru controlul fisuriirii clemcntclor de beton arrnat un calcul la starca limita de deschidere 'a fisurilor. Verificarca se face punind conditia ca deschidcrile medii, normale ~i inclinatc, G; lculatc pcntru inciirciir ilc de exploat are 55. nu depaseasca anuIllite valori lillJit't.

In principiu stabilirca difercntia t5. a dcschidcrilor limita ale fisurilor trebuic Srl fie rezultatul unci analizc cornplcxc a unor factori ce privesc functiunca constructioi, conditiilc de mcdiu (umiditatc, temperatura, event uala saturarc cu apii, prczcnta agcn(ilur corozivi, a curcntilcr clcctrici etc.), scnsibilitatea la corcziunc a armaturilor (rnai mare la arrnaturile cu diametru redus) vari~ll;ililatca Inc:ird.rilor. 111 abscllta unui studiu d'~ fundamentare in aceast:i problem;t in STAS 10 107/0-<)0 se Il1cntin villorile ;;i criteriilemai simpliste de stabilire a dcschiderilor admise ale fisnrilor din prccedenta redactare a prcscripfiei. Valorile admise ale deschidcrii fisurilor din standardul rom fll1l'sC si11t Cllprinse intre 0, 1 ~i 0,3 mm ~i ele reprezintii limitari ale dcschiderilor medii calculate, pericolul dediv de coroziune aparind la deschideri cu eel putin 50- 70% mai mari dedt valorile admise. 1n alte prescriptii, ca de exemplu in Coelul Model CEB-FIP verificarea deschiderii fisuriler se face la nivclul valorilor maxime probabile ("caracteristice") ale indir-

~~ri1or, estima.t~. ca fiin.d d~ ~,7 ori ~ai mare decit valorile medii. Desigur, m ~ce~te cond!tll, ~alonle limita adrnise sint mai ridicate decit cele din presscriptiile romanesti.

. Experienta inginereasca acumulata din cercetarea eomport5.rii in exploatare a structunlor de beton armat permite Srt se evidentieze observatia ca i~ ~azul cur~nt .al ele~entelor str~ctu,rale din cladirile civile si industrials .~pal1tla unor Iisuri ex~es~v de dcschise III exploatare poate Srt reflecte erori m calculul Ia stare.a l!mIta de. rezis_te.1_lta, in special datorita aprecierii inc?reet~ a unor actiuni sau a ignorant unor faze de lucru anterioare celei din op~ra,. Ia car~ na.tura solicitarii ditera de cea din exploatare,

PnnclI~alel~ t~PU~l de struc~uri .~i elemente de beton arrnat, la care limitarea .deschld:f1l fIs~r~lor .~eprezI~ta 0 :conditie mai dificil de realizat, in unele .ca~un _ a~ea~ta Co~dItie fund chiar dimensionanta pentru cantitatea de armatura intinsa, smt:

-: peretii recipien.ti~or de li~hi?e ~i gaze (rezervoare, cuvele castelelor de apa, c0!1~ucte), .s<:hcItate la intindere centrica sau intindere excentrica cu excentricitate mica.

· -:- p~re~ii silozurilor. s_upu~i !a presiunea materialelor pulverulente, solicitati la lI~t~ndere centrica sau intindere excentrica cu excentricitate midi, la care so~c~tarea are un caracte.r repetat, uneori alternant si chiar dinamic,

- placile 'pl<~.n~eelor monohte sau prefabricate cu procente reduse de a.rmare (de oblce.l cu S!NB);. in ca~\.Il realizarii ca clemente prefabricate, fisurarea po~t~ fI favenz~ta ~I amplificata ca. urm~re a unor imperfcctiuni ale tehnol_?gIeI de executle. (de.?o.~rarea prea tnnpurie, tratament tcrmic ne(;orespuI?zator), ~au a ~amp~la~!1, transportului si depozit arii. defectuoase.

.H~ hale. l~dust:Iale grinzile care sustin calea de rulare a podurilor cu sarcmi man ~l regim greu de Iucru, la care, sub ciclurile de incarcared.es.carc~r~ de amplitudine mare, intervin dcterioriiri importante ale aderentei

~I implicit crcsteri ale deschiderii fisurilor. .

~entru ~alculul la fisurare al unor clemente de beton armat, intre care trebuie ?Ientlonate de exemplu elementele expuse fenomenului de oboseala, l1:u se dispune de un model de calcul in masura sa interpreteze suficient de fidel comportarea lor reala. J? asemenea situatii. apare indicat, eel putin pentru eleme~te1e de mare s~ne, ca adoptaroa proiectelor tip si omologarea eleI?eI7,telor sa. ~~ faca n,umal pe baza unor verificari experimentale pe prototip m conditii modehnd coreet situatia din exploatare,

· . In raport cu preccdentele prescriptii romanesti pentru proiectarea structunlo~ de beton armat STAS 10 107/0-90 prezinta unele modificari in ceea oe prrveste ealculul la starea limita de fisurare, si anume:

· . a. Menti.nin~ mod~~ul d.e c~leul din prescriptiile anterioare privind sta?Jhrea de~cll1deru medii a fisurilor norrnale, s-au introdus unele modificiiri m expresiile de calcul, apropiindu-le ca structura ~i rezultate de expresiile de caleul corespunzatoare din Codul Model CEB-FIP.

Se poate aprecia c5. relatiile de calcul din Codul Model CEB-FIP fundamentate pe ~tu?ii teoretice ~i experimentale mai recente, sint in mlsura sa reflect.: m,:l fIdel ~omport~rea realii la fisurare a elementelor de beton armat: lumd, m considerare l1;ttr-o manier~ mai riguroasa influenta unor fact?~J cum smt co~lucrarea. d~~tre beton ~I armatura, subapreciata in ex:presIIle. de calcul ~m presc~lptule romane~ti anterioare, sau a unor factori Ignoratl, cum sint dlstanta dmtre annll.turi lii acoperirea ell. beton a acestora~

b. S-a introdus. ~erificarea 'pri~. c~lcll:l a ,fisu.rilor i";clinate plrnini de a un model de stablhre a deschideru fisurIlor mc1mate, SImilar celui utiliza~

If!

pentru fisurarea normala la axa elementelor. La stabilirea relatiilor de calcul s-au avut in vedere in principal expresiiIe similare din Codul Model CEB-FIP. precum ~i unele studii efectuate in tara in cadrul INCERC si I.C.B ..

Se renunta astfel la modul de verificare a fisurilor inclinate din STAS

10 107/0-76 care poate fi apreciat ca nerational ~i prea acoperitor. .

c. In cazul elementelor la care actiunea incarcarilor are un caracter repetat (de exemplu grinzile de rulare, peretii celulelor de siloz etc.) valorile de caleul ale deschiderii fisurilor se majoreaza cu 50%, pentru a tine seama. de conditiile de lucru mai dezavantajoase, sub aspectul fisurarii, ale acestor

elemente. .

Este important de retinut insa, in incheierea acestei succinte prezentari a prcbkmaticii generale a caleulului la fisurare a elementelor de beton armat, ca acest caleul nu poate, de regula, sa reflecte cu exactitate comportamentul real la fisurare. Acest lucru se datoreaza nu numai inperfectiunii modelului de calcul, ci, mai ales, considerabilei dispersii a caracteristicilor fizico-mecanice a materialelor (in primul rind a rezistentei la intindere a betonului)', influentei conditiilor de executie ~i abaterilor fa\a de proiect ale acoperirii cu betcn a armaturilor, Fala. de aceasta realitate incontestabila caracterul lel.ati,: ~(mpl~~at al unora. din relatiile de caleul po ate. aparea pretentios ~i nejustificat, fiind prefcrabile metcdele de caleul simple, clare in masura sa asigure 0 ccmportare Ia fisurare corespunzatoare cerintelor respective.

In ultima pericada s-au Hicut 0 serie de tentative de a propune asemenea prcceduri de calcul, bazate in €senta pe constatarile ccmportarii in exploatare a elcmentclor de betcn aimat. Desi, avantajele unor asemenea metode, sint, asa Cl:f!1 s-a aratat, fcarte importante pentru a le putea aplica pe scara lai ga in proiectare, ele trebuie ccnfirrnate de studii experimentale investingind un dcmeniu suficicnt de Iarg de situatii,

5.6.2. Calculul la fisurare in sectiuni normale

STAS 10 107/0-90, prevede pentru caleulul la fisurare al elementelor de beton armat numai verificarea deschiderii fisurilor, In proiectarea eIementelor de beton armat apare uneori si necesitatea deterrninarii valorii eforturilor de fisurare, fara ca aceasta sa presupuna in mod explicit verificari la starea limita de aparitie a fisurilor. 0 asernenea necesitate apare, de exemplu in proiectarea antiseismica a unor elernente cu sectiunea avind HOpi dezvoltate in zona intinsa, caz in care forta taietcare asociata momentului de fisurare poate fi mai mare decit cea din stadiul ultirn, la omologarea unor elernente prefabricate tip sau in anumite cercetari experirnentale cind se urrnareste s1 se compare comportarea reala a elementelor de beton armat cu modelul de calcul.

. STAS 10 107/0-90 nu da explicit relatii pcntrn stabilirea eforturilor de '

fisurare, pe considerentul di in proiectarea curenta nu apare aceasta necesitate.

In situatiile mentionate anterior in care aceste eforturi trebuie determinate, caleulul are la baza ipotezele stadiului de lucru I al elementelor de beton armat,prin insumarea eforturilor preluate de betonul partial plastifieat in zona intinsa ~i de armatura.

. Considerind 0 deforrnatie limita a betonului intins de 0,1-0,150/00 ~j, ipoteza conlucriirii perfecte dintre beton si armatura rezulta ca valoarea efortului unitar all din armatura intinsa in stadiul solicitarii plastice a be-

162

10nului intins este in medie 25 N/mm2• In aceste conditii expresiile pentru stabilirea eforturilor de fisurare sint :

-l._. __ . -_._

(J

b

Fig. 5.59

pentru elemente intinse centric (fig. 5.59 a) N, = AbRI + 25A ..

(5.108)

in care: N, este forta de Iisurare ; Ao - aria sectiunii de beton; A a - aria sectiunii de armatura :

- pentru elementele de beton arrnat incovoiate (fig. 5.59, b)

(5.109)

in care: M, este momentul de fisurare al sectiunii : Cp1 - coeficient subunitar (;~re ia in considerare plastificarea partial a a zonei de beton intinse (vezi .~~ ~~p ... 4); W, - modul~ ~e !ezistenta. al sectiunii de beton in ipoteza pi ast.ificarii complete a zone I mtmse;· Za - bratul de pirghie al efortului de in- 1:indere din armatura in raport cu punctul de aplicatie al rezultantei cfort urilor de compresiune din beton; pentru stabilirea lui Za se admite simplificarca (;3. pozitia axei neutre in mornentul aparitiei fisurilor este aceeasi ca in cazul sectiunii de beton simplu.

Luind pentrusectiunile dreptunghiulare de dimensiuni b si b, z :': 0,0,8 h, se obtine rela tia:

(5.109 a)

In ceea ce . priveste caleulul valorii medii a deschideri·i fisurilor, dupa .cum s-a mai aratat, STAS 10 107/0-90 mentine acelasi model de caleul din prescriptiile anterioare, pornind de la analiza unei situatii de solicit are constanta (intindere centrica, incovoiere pura) pentru care se considera 0 distri~uti~.regulata a fisurilor, situate la distan]e egale una de alta, A,. Deschiderea fisurii a" este datorata surplusului de deformatie a armaturii, pe distanta dintre doua fisuri consecutive, in raport cu deforrnatia betonului (lunecarea dintre beton ~i armatura}:

(5.110)

lncare Eam este alungirea specifica medie a arrnaturii, iar Ebm - alungirea specified medie a betonului.

Datorita caracterului intimplator al formarii fisurilor ca si imprastierii specifice a valorilor unor caracteristici ale materialclor, in special a rezistcntei la intindere ~i a. aderentei betonului, expresia (5.110) trebuie considerata ca interpretind media comportarii reale.

163

"rim(f fislfri

0:, D'

---~--

I I

_ I

-=~===--...:-=-~-.-,

-----_--

(1

h

Fig. !U50. Schema de cal cuI pentru stabilirea distsntei Intre fisuri ~i a dts~hid.~r!i fi~urilor .Ia clemente intinse centric: a) distributia eforturiJor umtarc dul'~ Iormarea prrmei fisurf : b) distributia eforturilor unitare dupa formarea celei de a doua fisuri. A

In fig. 5.60 se prezinta schema de caleul a de~chiderii fisurilor pentru

cazul eel mai simplu al solicitarii Ia intindere centrica. . ..

Intrucit valorile £bm pot fi neglijate in raport cu valorile ~"m' fund de aproximativ 10-1.5 ori rnai mici decit aces~e~, pentru !ndl.rdi.nle de e~ploatare, ~i avind in vedere si efectul cO'!tractlel betonului, calculul practic al deschiderilor fisurilor se face cu rela tia:

(%/ = A/eam (5.111 ~

Distanta A dintre fisuri se stabileste pornind de la schema din fig. 5.60, a, considerind di ~e distanta-intre prima fisura, aparuta int~mpl5.~or ~i sectiunea unde poate aparea fisura imediat alat~rat~ se transmlt~ pnn aderenta ~e a arrnatura la beton un efort capabil sa produdi fisurarea betonului:

(5.112)

din care rezulta:

(5.1I3)

in care: Teste efortul unitar mediu de aderenta pe distanta dintre doua tisuri; kl .:.'cSeste un coeficient ce ia in considerare influenta distributiei efor-

144

turilor de intindere in sectiune : pentru intindere centrica kl = 1; u - perimetrul total al armaturilor : AbC - aria de inglobare a armaturilor, Abl este limitata la 0 anumita arie adiacenta barei de arrnatura, deoarece distributia fisurilor la distante finite face ca numai 0 anumita zona din be-

- tonul inconjurator sa fie influentata de bara respectiva, Valoarea A bl' definitli. in fig. 5.61 prin suprafata hasurata a rezultat in urma unor studii tcoretice ~i experiment ale. Ea este mai mica in muIte situatii decit cea prescrisa in STAS 10 107/0-76, care admite eli Abl cuprinde in intregime zona de beton intinsa a sectiunii, Astfel, expresia (5.113) conduce, in aceste situatii, la distante A/ mai reduse decit in calculul conform STAS 10 107/0-76 ceea ce corespunde comportarii reale a elementelor de beton armat, Beneficiaza de aceasta corectie in special elementele masivc, cu grosimi absolute mari, cum sint cele intilnite in unele constructii hidrotehnice, pentru care expresiile din precedent a redact are a prescriptiei erau cu totul necorespunzatoarc.

Este evident d. aria Ab!' introdusa in relatiile de calcul nu poate depasi valoarea ariei zonei intinse a sectiunii in stadiul nefisurat.

Studii experiment ale au dovedit ca raportul kz = Rr/Tmed nu depindepractic de rezistenta betonului, fiind influentat in schimb de proprietatilede aderenta ale armaturii.

Pentru cazul barelor de acelasi diametru, raportul A~dtt se poate exprima dupa cum urrneaza:

Ab! d

-_.::s--

u 41L1

in care: d este diametrul armaturii iar IL! = A,,/Abl este coeficientul de ar-mare corespunzator ariei de inglobare a armaturii,

Notind A = klks • relatia (5.113) devine:

-4

(5.114),

d A/=A -

ILl

Se observa dl., dad IL! tinde spre infinit, A/ tinde spre O. Aceasta estein contradictie cu faptul di. distantele intre armaturi ~i acoperirea cu betorr

(5.115)

_- -----------~

I ,

~,---~~ ~~--~~~ ,

~ !S ~ - ~ I

.. + ~ i _._ _}-rAN

++T+ ~ ..

I I

I!id'tl I. fit/ ~ s . 1 I . fSrI (0 S .1
I. S I s .1
-(.
Fig . .5.61
145> :au valori finite ceea ce face ca deschiderile fisurilor sa. aibe valori finite chiar la procente fo~rte mari de armare. In consecint~, .. expresia (5. ~ 15) .trebui~ corectata pentru a tine seama de influenta acopenru cu betonsi a distantei intre bare. STAS 10 107/0-90, prevede pentru calculul distantei intr~ .fisuri, relatia (5.116), preluata din Codul Model CEB-FIP, relatie stabilita pe

.baza unor cercetari experimentale:· ,

A/ =..2J(+ O,ls) +~ ~ (:rt'161

.- ILl .~

in care: c este acoperirea cu beton in nun ~i s - distant a intr~ bare in mm.

Trebuie facuta observatia importanta ca modelul teoretic pentru detcrminarea distantei medii intre fisuri nu tine seama de slabirile . locale (~~: deosebi datorita prezentei armaturilor transversale), care in an~mlte conditii pot decide distributia fisurilor. Astfel, spre exemplu, nu este lOgIC sa se p~na. la baza unui calcul al deschiderii fisurilor intr-o grind a 0 distant a intre fisuri -determinata "exact", de 180 mrn sau 220 mm, ·dacll. distanta dintre etrieri este de 200 mm. Intr-un asemenea caz, fisurile vor aparea asa cum se cons'tatii in practica, in dreptul armaturilor transversale.

Observatiile experimentale sugereaza ca influenta armaturii transver~ale in grinzi sa fie luata in consideratie prin rotunjirea in plus sau in mmus a valorii calculate pentru distanta medic intre fisuri, pina la distante dintre etrieri; daca diferenta nu estc mai mare de circa 50 mm. De asernenea, con.statarile experimentale evidentiaza faptul ca in cazul placilor de planseu distanta medic intre fisuri este apropiata de grosimea placii, dad distanta dintre armaturi nu depaseste 15-20 d.

Alungirca specified medic Earn a armaturii pe distanta dintre fisuri este rnai midi decit alungirea specified Ea a arrnaturii i.n dreptul fis~rii, datori.tii contributiei betonului intins intre fisuri, care preia 0 parte din eforturile de intindere (fig. 5.60 b). Raportulsubunitar ~ = Earn/Ea intre cele doua deformatii specifice reprezinta 0 masura a aderentei intre beton si arrnatura, motiv pentru care este denumit in mod curent indice de conlucrare ..

Pornind de la schema de caleul din fig. 5.60, b, se poate sene

(5.117)

Intcgrala din (5.117) rcprczcntind aria diagramci eforturilor de aderenta s(poate exprima astfcl :

AI

~~ A/ '

>'z dx = - '!"mea

.0 2

in care 'C'~.d 1= 't'mea din (5.112) este efortul me diu de aderenta in momentul 'Care precede formarea celei de a doua serii de fisuri la distanta~.

2

(5.118)

Introducind (5.117) in. (5.118) si punind: ~ 't'~<d = ~AbIR,& 2

(5.119)

146

seobtine:

AbtR'k ( AblRlk)

e:"m = Ea - (:I = Ea 1 - (:1---

EaA" A"I1" '

Expresia din paranteza reprezinta valoarea lui ~ din STAS 10 107/0-90_ Coeficientul ~ are 0 valoare practic constanta- pentru un anumit otel in stadiul de exploatare, fiind influentat insa de natura solicit5.rii.

Folosirea in calculul valorii indicelui de conlucrare a rezistentei caracteristice a betonului R'k este justificata prin faptul ca se analizeaza 0 portiune de 0 anumita lungime, la 0 stare limit a de exploatare, corespunzind astfel probabilistic 0 'valoare mai apropiata de rezistcnta caracterisf ica a betonului.

Din echilibrul tronsonului de element din fig. 5.60, rczulta ca efortul ce se poate transmite prin aderenta de la armatura la beton nu poate depasi

A P t~ b x t I Ab,R'k di . I '.1. Iimit ~ I

"11,,. e aceas a aza rapor u m expresia UI 'f se imi eaza a I.

. A "11,,

Valorile (3 adopt ate in STAS 10 107/0-90 conduc la valori mai mid dccit cele din redactarea din 1976 a standardului. Se obtine astfcl 0 corespondents mai bun a cu expresiile coeficientului ~ din prescriptiile straine ~i cu proprietatiile reale de aderenta ale arrnaturilor, subaprcciateIn expresiile de caIeui

conform STAS 10 107/0-76. .

In cazul elementelor solicitate la incovoiere, compresiune sau intindereexcentrica cu excentricitate mare, expresiile de calcul se stabilesc pe baza unei scheme similare, corespunzatoarc solicitarii de incovoiere pura, Expresiile de calcul se considera valabile ~i pentru calculul deschiderii fisurilor normale in zonele in care actioneaza forta taictoare,

In ceca ce priveste valoarea efortului unital' l1a in fisura, aceasta se stabileste pe baza ipotezelor corespunzatoare stadiului II de lucru al clc-

mentelor de beton armat (capitolul 5.5). _

In situatiile curente, cind cantitatea de armatura cfectiv prevazuta este apropiata de cea necesara in calculul la starca limita de rezistenta, sepoate lua aproximativ:

(5.120~

(5.121)

Coeficicntul de rcducerc 0.85 tine searna de raportul intrc cfor turile Iuate in considerare la starile Iimit a de fisurare ~i de rezistcnta, pc de 0 parte, si de raportul intre valorile bratului de pirghie ale eforturilor intcrioarc in stadiile II si III, pe de nltfl parte.

Modul aproximativ de dctcrrninurc a efortului un it a r in arrnat uril a pare indicat in cazurile unor clemente de sectiuni cu forme complicate sau al uno r clemente supuse la solicitari compuse (Incovoicre cu efort axial) situatii in care calculul cste rnai anevoios,

In cazul elementelor incovoiate 0 aproximatic rnai bunii se obtine utilizind relatia (5.107);

11 = 0 85 R All Me

" , "A

II <,

Verificarea deschiderii fisurilor prin cornpararea valorilor calculate cu. relatia (5.111) cu valorile limita prescrise de STAS 10 107/0-90 presupune eli acoperirile cu beton ale armaturilor sint cele minime necesare. In con-

Hi

.ditiile in care se adopt a grosimi mai mari, ale stratului J.~ acop irlre, valorile c

admise ale dcschiderilor de fisura pot fi marite in raport-- ~ 1,5. Aceasta,

em1n

ca urrnarc a faptului ca deschiderca fisurilor se reduce de la suprafata elernentului spresuprafata armaturii ~i dec! 0 fis~ri ~ai dsschisa Ja un. str:t d~ acoperire mai mare nu este, probabil, mal periculoasa decit 0 hsura mal putin deschisa intr-u~ strat de. a.coperire m~i redus.. " " .

A~a cum s-a aratat, coeficientul A dill relatia (5.115), capata 'valori ·diferite in functie de natura solicitarii, intindere sau incovoiere, Este de observat faptul cii in cazul unor elemente de beton armat .incovoiate, avind sectiuni eu talpi dezvoltate in zona intinsa conditiile din punctul de vedere al fisuriirii sint mai apropiate de cazul intinderii centriee.

In unele prescriptii straine, ca de exemplu in Codul Model CEB-FIP, se prcvede ca elemcntele incovoiate, la care latimea talpii intinse este de eel putin 4 ori mai mare decit l;liimea. inimi.i, ~ii fie ~ratat? i~ yerificare~. la fisurare ca clemente intinse, pentru dimcnsiuni relativ mal rmci ale talpii intinse dindu-se reguli de interpolare intre cazul intinderii ~i eel al incovoierii (fig. 5.62).

-.

I h I ..!!.P!__", f

•. .• b

A .. at

Fig. 5.62

In cazul elementelor curente, coreet dimensionate la starea limita de rezistenta, verificarea deschiderii fisurilor este, practic, intotdeauna sat isfacuUi si standardul permite in aceste situatii s5. nu se efectueze un caleul la fisurare.

In orice caz, in tabelul 15 A din anexa se dau valorile raportului .:' =

100 J::.t., peste care nu mai cste necesar sa se efectueze calculul deschiderii d

Iisurilor. Valorile dcpind de natura solicitarii, de tipul de armatura ~i de

valoarea limita admisa a deschiderii fisuril~r. val~~'il~'(PI) s-au stabilit d mIn

pornind de la relatia general a de verificare a-deschiderii fisurilor:

(x, = (2( c + 0,15) + 100 A .!...] ~...!!~ ~ (X, ,.elm Pt Ea

Admitind in mod acoperitor c5. B = 2 (c -I- 0, Is) = 90 mm, pentru clementele intinse, respectiv 80 mm pentru elementele incovoiate ~i eli. ~ CI,. = 0,85 Ra, se ajunge la expresia:

(p ) 100A

T mIn = "'-:1:-:,1;-;:5-E";:;,.---. -B-rJ.'atlm -

R,.

(5.122)

(5.123)

148

Principalul dcmeniu in care conditia de deschidcre a fisurilor poate· dimensiona armatura elementelor de beton arrnat este acela al peretilor de· recipienti, supusi presiunii lichidelor, in conditiile de solicitare la intindere centric a sau excentrica cu excentricitate mica; care implied limitarea foarte sever la 0,1 mm a valorii rI.,.

Pentru verificari rapide in proiectarea acestor elemente s-a intocrnit tabelul 17 A din anexa care furnizcaza valoarea limita a efortului unitar admis in atmatura. functie de diarnetrul armaturilor si de procentul de armare adoptat.

Particularizind pentru acest caz relatia (5.111) se obtine:

(x, = [2(C + 0,15) + 0'1..!:...](1- 0'25~)~ ~ 0,1 mm

fLt fLtaa E,.

(5.124).

Rezolvind relatia (5.124), in raport cu aa si adrnitind valoarea medic 2 (c + C,1 s) ~ 80 mm se obtine relatia:

01 E' R

CIa rna'" = ' ad + 0,25 _Ik (5. 125)

80+0,1- fLl

I-lt

pe ban careia s-au sta bilit valorile din tabelul 17 A.

Mcdelul de caleul utilizat este bazat pe ipoteza unei distributii regulate a fisurilor, la distante relativ reduse. Acest model este valabil daca procentul de aimaie nu ccbcai a sub anurnite limite, de ordinul 0,30%pcntru solicitarea de incc.voio e si O,~(.% pentru cea de intindere,

In cazul un or procente de armare mai reduse este posibil sa apara 0 singura fisura sau nurnai citeva fisuri, cu pozitii intimplatoare in lungul eleme ntului ~i avind deschideri mai mari decit cele furnizate de modclul de calcul consider-at anterior.

Pentru aceste cazuri este necesara adoptarea unci scheme de calcul diferite, in care deschiderea fisurilor se obtine multiplicind deforrnatia specifica me die a aimaturii eu dublul distantei, la,necesare pentru introducerea for[e i c'cIntir.c'cre ce la aimatui ii Ia Letcn, rn asurat a de la fisura cxistenta (fig. 5.63).

(5.126)

Admitind distril.utia simplificata a efortului unitar dinfig. 5.63 pentru o tala de airnatura se obtine:

(5.127)

Tinind seama ~i de egalitatca:

'TCd la't'met! = Aa o

(5.128)

se obtine:

(5.129)

149·

J

E

to

Fig. 5.63

<relatie data in Codul Model CEB-FIP ~i preluata in STAS 10107/0-93 Este de observat di relatia (5.129), poate fi utillzata si pentru stabilirea -deschiderii fisurilor din contractia betonului, dad se poate determina valoarea era.

Valorile date de S~AS 10 107/0~90 pentru 't"mea sint functie de R" in corelare cu datele experimentale obtinute pe otelurile standardizate in tara noastra,

Si in cazul elementelor arrnate cu plase sudate din STNB este necesara o schema de c.alcul sp'eci~ica. La aceste elernente, aderenta sirmelor este foarte ~edusa, practic neglijabila, conlu~rarea cu betonul bazindu-se pe impanarea m bet on a barelor transversale m dreptul nodurilor rezultate din sudarea prin puncte a barelor longitudinale de cele transversale.

Trans~erul efort~lui. de la arm~turi la ·.be~on, pen~ru a se ajunge la formarea uner a doua fisuri, se face direct pnn interrnediul fortelor de strivire aplicate la noduri. Considerind ca rezistenta medie la strivire este 15 R"

rezulta ca aceste forte au valoarea .

FnotJ = d,ll(15 R,) (5.130)

unde d, este diarnetrul armaturii transversale iar II - distanta dintre axele armaturilor longitudinale, dar nu mai mult de 30 d,.

Intrucit in practic~ se constata ca fisurile ap~r in dreptul armaturilor transversale, unde sectiunea de beton este sliibWi. distanta dintre fisuri se ia un multiplu n, al distantei I, dintre barele transversale (fig. 5.64).

(5.13i)

150



.

.

.





Fig . .5.64

Distanta dintre fisuri se stabilcste din conditia ca efortuI total cedat de armaturi betonului (l1,Fflcd) sa dcpaseasca efortul de fisurare al bctonului intins (Ab,R,).

Deoarece in cazul placilor, alia zonei intinse a sectiunilor in studiul I este practic intotdeauna mai mare decit aria de inglobare a arrnaturilor. definita in fig. 5.61, avind in vedere si sensibilitatea ridicata a acestor clemente la fisurare, in STAS 10 107/0-90 se prevedc in mod acoperitor ca la stabilirea lui Abt sa se ccnsidere zona intinsa a sectiunii in stadiul ncfi:.~~.~ .

. ~~:t;¥~'~\1~r,.:~,~,

ii: ~ :5.6.3. Ca1culul la fisurare in sectiuni inclinate t~j~}i;;':' ":~~.:,.",:..,;,,

Necesitatea calculului Ia fisurare. in sectiuni inclinate reprezintii 0 prevedere de data relativ rcccnta in cadrul prescriptiilor de proicctarc a clementelor de bcton annat. Accast a ~e justifica prin Iaptul cii mcdck-lc de calcul pcntru stabilirca capacitiitii portuntc in scctiuni inclinate din majoritatea normelor nationalc de pina Ia inceputul anilor j 970 erau acopcritcare in rapcrt ell cr mpcrtai ca rca Iii a elcmcntclor de bcton armat la- uctiunca fortelcr t aietoare. Rezci vole suplimcntarc faFt de cole rezultatc din spcr i .. ficul conceptului de sigurantii in ceca cc priveste capacitatca de rczistcnt.i la forte taietoare, asigurau implicit elcmcntclc ~i diu punctul de vcdcrc al fisurarii inclina te.

Odata cu intrcducerea unor modele de calcul, in miisurii sa in tcrprctczc mai fidel ccmportarca clementelor de beton supuse la eforturi de forfecare import ante, a fost neccsara introducerea in normcle de proiectare a unor conditii de verificare Ia fisurare in sectiuni inclinate,

In normele rom anesti. prevederi referitoare la aceastii problema apar pentru prima cara in STAS 10 107/0-76. Acest standard nu da relatii pcntru verificarea explicita a deschiderii .fisurilor inclinate, controlul fisurii inclinate fiind ,asigurat, intr-o rnaniera implicitti, prin sporirea fortei taictoarc in caIculul lastcre a JimiUi de rcz lstcnta:

Q8'P == Q _!!2_. 3:_. R. (5.132)

(X,aam 6 210

in care (X,adm este dcschiderca de Iisurii adrnisa in mm; d - diamctrul ct rierilor in mm; R; - rezistenta de calcul a otelului din etrieri (m:2)'

151

Un asemcnea mod de calcul, bazat in principiu pe constatarea ca evitarcu deschidcrii Iisurilor lnclinate este practic totdeauna asigurat1l. dad nrmiitura transvorsala rezultatii din calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni inclinate este alciit uitji din ctrieri de 6 mm, din otel Oll 37 iar limita adrnisa cste de 0,3 mm, apare lnsa nesatisfacator. Aceasta se datorcste atit Iaptului ca nu sc iau In considcrare modelul de caleul si ipotezele spccif'ice starilor Iimita ale exploatarii normale, cit si faptului ca in foarte multe cazuri, conduce la sporuri nejustificate de consum in otel in armatura transversala.

Din uccstc motive, in perioada de valabilitate a STAS 10 107/0-76 veriIicarca fisurilor inclinate a fost practic ignorata de inginerii proiectanti,

In STAS 10 107/0-90, se corecteaza in mare masura aceste neajunsuri ..

Se impune verificarea elementului de beton armat solicitat la forte taietoare Ia starea limita de deschidere a fisurilor inclinatc, dindu-se in acest scop relatii de calcul specifice.

Expresiilc de calcul sint deduse pe baza studiilor teoretice si experimentale efectuate in ultimul deceniu, in special in cadrul Comitetului EuroInternational de Beton, studii concretizate in Codul M?del CEB-!IP. ~-au . avut in vedere, de asemenea rezultatele unor cercetari efectuate m tara de INCERC, in colaborare cu LC.n.

Expresia pentru caleulul deschiderii (X/, a fisurilor inclinate da~a i~ ST AS 10 107/0-90 arc 0 structura similara cu cea pentru caleulul deschiderii fisurilor normale, avind forma:

= A, ..)i'O'a'

(X/, E

a

(5.133)

in care 0'., este efortul unitar mediu In arm5.tura transversala la intersectia eu fisura inclinata : ..)if - codicient ce tine seama. de . r?ducerea ~f<!rt~lul unitar din armaturi intre fisuri, CJ. urmare a contributiei betonului intins.

tn relatia (5.133), se considcra ca distanta intre fisurile ~nc~il!ate este acceasi cu distanta intre fisurile norrnale a;;a cum se procedeaza ;;1 m Codul Model C£B- I'll>. Accasta se j ustifica prin faptul ci'i in majoritatea cazurilor fisuril« inclina t c sint Iisuri d-: Iorfccare-incovoicrc, fiind rezultatul "strimbrllH' unor Iisuri dcschise lu Iibra intinsii a clcmentului, de actiunea momentului incovoictor.

V,do.llea dill t ului uu it a r IIl1'dill dill illlll,dlJril(! truusvr-rsulo In rlrcptul Iisurilor inclinatc sc stabilcstc din echilibrul Iortelor verticale ill lungul unor fisuri. Se poatc admitc pcntru simplificare d'l inclinarea fisurii fatl!. de axa

clcmcntului cxtc de 45" si dt cforlul unitar In armaturile transversale care interccpteazti fisura este acelasi pentru etrieri si barele inc1inate. Se ajunge astfd la 0 cxpresie de forma:

(5.134)

S-a notat Cll QIl - forta tlietoare de caleul la starea Iimita de deschidere a fisurilor incIinate; Qf -'- forta taietoare preluata In stadiul de exploatare de betonul zonei com primate; Aae - aria armaturii ' inclinate cu

152

unghiul at fata de axul elementului intersectata de fisura considerataeu Inclinare la 'W; kg - Inlltimea utila a sectiunii ; a. - distanta inLre etrieri :

A. - aria sectlunii unei ramuri de etrieri : n. - num irul de ramuri ale etrierilor,

Asa cum s-a aratat la cap. 5.3, in terrnenul Q: se iau in considerar e pe lingi'i Iorta Hiictoare preluata de talpa comprim ata ~i alte componsnte ale mecanismului de rezistenta In for~5. tiiietoare, cum slut inclestarca agregatelor, actiunca de darn a armaturii longitudinale etc.

Pe de alta parte forta taietoare preluata de beton sc poate considera (vezi fig. 5.37) practic constantii in tot dornen iul de solicitare Ide dupa fisurarea inclinata pina Ia .cedarea elernentului de beton.

In aceasta ipoteza, daca se admite, simplificlnd, cl inclimrea Iisurii este de 45°, ~i deci in relatia {5.62} s, ~ ko' se obtine:

Qb = (f = bhoR, ·fp (5.135)

expresie care se poate utiliza pentru evaluarea Iortei tlietoare preluata de beton in stadiul de exploatare.

Intrucit numaratorul relatiei (5.134) reprezinta diferenza intre doi termeni avind in multe cazuri valori apropiate, rezultatul este puternic influen tat de, a proxima tiile lui Q: .

Din acest motiv ~i avind in vedere faptul ca, asa cum se constata in practica, elementele coreet arrnate la fortii taietoare la starea limita de rez~stenta, se cornporta favorabil ~i in exploatare din punct de vedere al fisurarii, STAS 10107/0-90 prescrie un caleul aproximativ in care Ua, se apreciaza in mod acoperitor la valoarea:

O 9 n.; __S!__

O'at ~ ,

«:

(5.135)

in care Q,01' este forta taietoare capabila corespunzatoare arrn iturii transversale efective.

Pe baza acelorasi considerente stanclardul perrnite ca in anurnite situatii sa nu se efectueze verificarea deschiderii fisurilor inclinate.

In ceea ce priveste valoarea coeficientului ..)iI, avlnd 0 semnificati e similara coeficientului tjI din cazul fisurilor normale, in absenta unui model de calcul satisf'aciitor pentru detcrminarea lui, S-<lU adoptat exprcsii mal simple, rezultate din analiza unor cercctari experiment ale. Ca si in cazul cooficientului tjI, valoarea tjI, depinde de !)roprieUltiie de ncl{'n~nlil ale nrmaturll ~i d\~ lIl11.rimca l'dalivll. u Indrc!'tri or de durut n. pcntru a tint! scuma de reducerca de catre curgcrea lentil. a aportului betonului intins intre fisurile inclinatc.

5.7. CALCULUL ELEMENTELOR DI.'l BETON AR~AT LA STAREA LIMIT A DE DEFORMATII

5.7.1. Consideratii in,troductive

In prezent, sub imperativul realizaril unor solutii constructive cit mai economice, se manifest a tendinta utilizarii pe scara tot rnai larga a otelurilor ~i abetoanelor de rezistenta ridicata,

153

Aceasta are ca efect proiectarea, pe criterii de rezistenta, a unor clemente de beton armat mai suple, eu dimensiunisensibil mai reduse decit in practica anterioara:

In acest fel poate deveni decisiva pentru dimensionarea a numeroase . clemente, conditia de limitare a sagetilor ~i creste importanta perfectionarii modcluIui de calcul al rigiditatii, in masurn sa reflectc cit rnai fidel comportarca sub lncarcarl a elementelor de beton armat.

Este cunoscut faptul ca procedeul de verificare a eIcmcntelor de beton arrnat la starca limita de dcforrnatie prevazut STAS 10 107{0-76 nu era considerat satisfiicjitor, atit prin conceptia care sta la baza procedeului. cit ~i datorita caractcrului siiu prea acoperitor, Astfel, 0 categoric. rnai larga de clemente de bet on annat, intre care sint mentionate in primul rind placile planseelor si rarnpcle de scari, necesita, pc baza conditiilor de rigiditate minima din standard. dimcnsiuni de multe ori exagerat de mario daca se are

in vedere comportarea lor reala in exploatare. -

Criteriile pentru stabilirea valorilor deformatiilor admisibile sint de mai multc categorii:

- estetice si psiJi%gice;

- constructive (in vederea, de exemplu, a prevenirii deteriorarii unor

elemente nestructurale: pereti despartitori, straturi de tencuiala ~i de izoIatii care reazerna pc elcmcntul structural arializat etc.}:

- tehnologice (legate in primul rind, de sensibilitatea echipalentelor ' la deforrnatii).

In cele mai multo dintre cazuri sagcata excesiva a unui clement :'nu estc di'tuniitoarc prin ea insasi, ci prin efectul asupra elemcntelor structurale ~i nestructurale care sint rczcmate pe clcmcntul care sc dcformcuzii.

Marimea sageti10r Iirnitji admise trebuie corelata cu natura incarcarilor luate in considerate, in special cu marirnea incarcarii de durata de care dcpinde cresterea in timp a deformatiei, ca urmare a curgerii lente a betonului.

tn STAS 10107/0-76, verificarea la starca lirnita de deformatie consta in compararca sagetii totale calculate, cu valorile limita adrnise. Sprc ,leosebire de aecasta in STAS 1() 107/0-90 se prevede ea in.cazul planseelor eurente sa se verifice fractiunea din deforrnatie care intervine dupa aplicarca incarcarilor variabile incluzind sporul datorat actiunii de lungJ. durata a incarcarilor (tabclul 18 din anexii). Sint date conditii de verificare diferite pentru plansccle care nu suporta ziduri dcspiirtitoarc ~i finisaje scnsibile la defermatii ~i pentru planseele libcrc (de exernplu plansecle parcajclor sau ale

tribunelor). ,

Se pune astfel in evidenta acca componcntii a dcformatici care intereseaza atit sub aspect psihologic, cit 9i din punct de vedere constructiv,

Calculul practic implica determinarea sage~ii totale de lunga durata si a sagetii initiale inregistrate pinaIa executarea elemcntelor nestructurale ~i aplicarea incarcarilor utile. diferenta dintre eele doua valori urmind s5. fie comparata ell valorile limita admise,

Este de mentionat c5. si alte prescriptii [104; 112; 121J i~i bazeaza prevederilc privind verificarea la s{lgeaFl pe accst principiu, Spre deosebire de accstca STAS 10 107/0-90 prescrie valori limitrt ale sageWor relativ mai mici (tabcIul 18 din ancxa] intrucit si incarcarile luate in considerare in verificarile la starile limita ale exploatarii norma lc, au in praetiea de proicctare din tara noastra valori corespunzatoare mai recluse.

154

In cazul eIementeIor Ia care greutatea perrnanenta este neglijabila in raport eu Incarcarea ternporara - cazul tipie eonstituindu-l gri~zile cailor de rul~~e ale :rod~lor rulante - pentru simplificare, se rnentine modul de verificare dIU Sf AS 10107/0-76 constind in compararea sl"ctii totale

eu anumite valori adrnise, 0

5.7.2. Modelul de calcul al riglditatii

In marea majoritate a cazurilor problema asigurarii la starea limita de deformatie se refera la limitarea deforrnatiilor de Incovoiere (sagetilor}.

In STAS 10107/0-90 se pastreaza modelul de calcul din redactarea ante;ioara <;'-' standardului, determinind, valoarea rigiditatii de incovoicre (EI), m -starliul de exploatare, pe baza ipotezelor specifice stadiului !Ide lucru al elementelor de beton annat. ipoteze prezentate in cap. 5.5 (fi'T. 5,55).

Expresia generala a rigiditat ii sectionale (fig. 5.65): .:>

ME

EI = - (5.137)

l:~, ClI

in care ClI - curbura fibrei m edii deform ate (rotirea specific [) cap'ltl in . cazul elementelor de beton arrnat una din formele:

El = M8X .... ,M8X E~

sau

(5.138 a)

EI = MB(ho' - x) = MB(ho - x)E"

tam ~ aU.

(5.138 b)

Expresi!l~ (5.133: a) ~i. (5.138. b) sint folosite in cazul general al ele - m~ntelor solicitate la mcovoiere ell efort axial [cazul I de compresiunc excentrica si cazul intinderii excentrice cu excentricitate mare).

tn cazul elernentelor de beton

a.r~~t s.~puse la incovoiere, expresia a

ngldltatu capata forma mai sirnpla :

(5.139)

in care E~ ~i 1bf sint modulul de defermatie a1 betonului, respectiv momentul de inertie al sectiunii ideale (echivalente) de beton in stadiul II. stabilite asa cum s-a aratat la paragraful 5.5.

In tabelele 13 A, B ~i C din anexa se dau valorile coeficientilor k pentru calculul momentelor de inertie I~j(Ioj = = kbho') pentru elementele incovoiate de beton armat cu sectiune dreptunghiulara simplu armata, eu sectiune

155

dreptunghiulara dublu armata si cu sectiune in "T" simplu armata. Valonle

k din tabcle depind de urmatorii paramctrii: .

- produsul n:p~ lntre coeficientul de echivalenta n: = ;~ ~i procentul armaturii intinse, in cazul sectiunilor dreptunghiulare simplu armate; , - produsul n;p si raportul r» intre procentele armaturilor din zona comprimata si din zona intinsa, in eazul sectiunilor dreptunghiulare dublu arrnate:

- Produsul n;p, raportul bpjb intre latimea talpii ~i grosimea inimii, ~i raportul hpjh intre grosimea talpii si ina1timea inimii in cazul sectiunilor

in forma de "T". '

Unele prescriptii straine cum sint normele britanice utilizeaza un . model de calcul similar pentru stabilirea rigiditatii, diferentele fata' de standardul romanesc constind in modul de estimare a indieelui de conlucrare Iji ~i in modul concrct de exprimare a' relatiilor de calcul.

Spre deosebire de aceste norrne, CodulModcl CEB-FIP prevede un model de caleul rnai analitic, in care tronsoanele de elemente dintre fisurile consecutive sint impiirtite in zone de comportaredistincte (fig. 5.66): 0 ZOna centrala lucrind in stadiul nefisurat si doua zone marginale Iucrind in stadiul II. Pentru fie care din aceste zone se determina cite 0 rotire specified medie ce inglobeaza ~i deformatiile de curgere lentil. si din contractia betonulu]

Evaluarea deplasarilor care implica integrarea rotirilor specifice este anevoioasa, calculul practic implicind existenta unui material aj utator foarte dezvoltat.

In norma americana ACI-Code 318-83, pre cum si unele norma inspirate din aceasta, intrc care trebuie arnintita in primul rind norma neo-zeelandez a NSZ 3101, se preiau practic nemodificate propunerile lui Branson [19] privind calculul deforrna tiilor. Acestea se bazeaza pc observatia experimentala ca rigidilatea la incovoiere este dependenta de .marimea momentului incovoictor in maniera gencraHi indicata in fig. 5.67, care exprima faptul ca .aportul betonului intins nefisurat la rigiditatea elementelor de beton armat c3te cu atit rnai mare cu cit momentuI aplicat este mai mic. De asernenea; cercetatile cxperimentale au evidcntiat fnptul c5. rigiditatea sectionala creste aproximativ proportional Cll cresterca proccntului de armare, pe" de 0 parte, ~i c1l. scctiunilc cu prcccutc ridicatc de armare prc:lint1l. 0 variatie mai redusa

tt

. Yotoareo £1 corespllnztJ!a(Jre sec/lunii de belon ncfisur(Jt

SloG'lUI II

--'-7

I

I I I I I I

I ~

._---j---- ------"-

! . I

~-A-0--~~--~~~c-,~u~:"~'

Fig, 5,66

,Fig. '.67

156

a rigidit1tii la cresterea tnc1l.rd,rii decU cele cu procente reduse de armare,

pe de alta parte~.'. . _ ,

Bazat pe 0 analiz1l. statistic; a unui numar insemnat de rezultate, Branson a propus pentru evaluarea momentului de inertie "efectiv" (de fapt echivalent) al sectiunilor elementelor incovoiate de beton armat expresia: .

adoptata ~i de normele mentionate,

In relatia(5.140) s-a notat cu M'I' - momentul de fisurare al sectiunii aproximat prin neglijarea aportului armaturii : M - momentul incovoietor aplicat sectiunii in ca1cul deformatiilor ; Ib - momcntul de inertie al sectiunii de beton nefisurate; Ibl c- momentul de inertie al sectiunii ideale; in stadiul fisurat, definit la capitolul 5.5.

Din analiza relatiei (5.140) se constat a ca valori I., sensibil mai mari declt Ib, se obtin numai dad M", > 0,5A-_(, situatia lntilnita in special la sectiunile cu talpi . dezvoltate in zona lntinsa.

Calculul praetic al sagetilor presupune integrarea dubla _ a rotirilor spe-

cifice in lungul elementului. .

. Rigiditatile sectionale cbiar la elernentele cu sectiune constanta variaza considerabil in lungul acestora, a~a .cum se poate constat a diu exemplul prezentat in fig. 5.68.

Mai mult, asa cum se observa din fig. 5.67 pentru 0 anumita sectiune reducerea rigiditatii la 0 anumita crestere a incarcarii nu este constanta, depinzind de nivelul incarcarii,

Majoritatea normelor admit anumite simplificari iale schemei de calcul, pcntru a reduce volumul de calcule necesare evaluarii deformatiilor, STAS. I{l107jO- 90, asemenea normelor rusesti ~~ celor americane, admite sa se stabileasca valorile rigiditatilor in sectiunile de moment maxim, valori cine, in mod acoperitor se considera constante .pe intreaga deschidere, in cazul grin-' zilor simplu rezemate sau constante pe zonele cuprinse intre punctcle de moment nul, pentru grinzile eu continuitate (fig. 5~68).

Uncle prescriptii [104; ,114] permit sa se lucreze cu o- valoare unica a rigiditatii, chiar si pentru grinzile continue. determinata ca . medie ea rigiditatilor din cimp ~i de pe reazem. Calcule compa-

aative [85] dovedese ell. diferentele. in raport cu un calcul care ia in considerare .valori diferite .. de rigidit5.tipentro z~D,ele de'

(5.140)

2

I

3 I

1

I

~-Twl~J~I-L~~i~l~~~~'~T-1G I

r.r'

I 2

I J

Fig. ,'US8

157

mc ment pozitiv sau negativ, sau chiar un calcul in care se considera 0 variatie ccntinua a rigiditatii in lungul deschiderii nu depasessc 20%.

Pentru elementele solicit ate la ccmpresiune cu exeentricitate mica, n.odulul de rigiditate la evaluarea efortului scurtarii lor este stabilit ca 0 suma a aportului betonului ~i al armaturii:

EA =E~Ab+AaEa (5.141)

I ...

Pentru elementele solicitate la intindere cu excentricitate mica la evaluarea rfectului alungirilcr se ccnt eaza nurnai pe airnatura, dar se ia in 'considcrare ~i un spor de rigiditate ca urmare a aportului betonului intins intre fisuri:

EA = EaAa_

tjI

Expresiile (5.1 '10) si (5.141) sint necesare, de exemplu, la calculul eforturilor ~i deforrnatiilor fermelor ~i arcelor cu tirant diri beton armat.

In cazul elernentelor la care greutatea permanent a este neglijabila in raport ell incarcarca temporara - cazul tipic constituindu-I grinzile cailor de rulare ale podurilor rulante - pentru simplificare, se mentine modul de verificare din ST AS 10 107/0-76 constind in compararea sagetii tot ale cu anumite valori admise.

(5.142)

5.7.3. Considerarea deformatiilor de forfecare

Solicitarea de incovoiere a elementelor de beton armat estc insotita in mod obisnuit ~i de solicitarea la forta taictoarc. Este cunoscut faptul d., in stadiul nefisurat, exceptind elementcle cu deschidere relativ redusa (elementele "scurte"), fractiunea din deforrnatie datorata fortei t1iietoare,este neglijabila in raport eu cea datorata eforturilor de incovoiere.

. Fisurarea in exploatare a elernentelor de beton annat (prin fisuri normale ~i inclinate fata de axa acestora) reduce ins a in proportie sensibil mai mare rigiditatea de forfecare decit cea de incovoiere. In cazul grinzilor ~i placilor relativ flexibile, solicitate la forte taietoare moderate, efectul forfecarii asupra sagetilor in exploatare ramine neglijabil. In cazul unor grinzi insli avind inima subtire si care sint solicitate la forte taietoare importante, in special Ia valori reduse ale raportului intre deschidere si inaltimea sec-

[iunii (~ < 5). deformatiile de forfecare pot capata valori de acelasi ordin de marime cu cele de incovoiere. Pentru a ilustra accasta, in fig. 5.69 se reproduce din [55J variatia sagetilor masurate la aceeasi incarcare pcntru '1 grinzi avind practic acceasi capacitate portanta si aceeasi rigiditate de tncovoiere, dar H't.timi diferite de inimi ~i deci rigidita]i de forfecare diferite. Se constata ca fractiunea din sageata totala datorata distorsiunilor de fOI"fccare este eu atit mai mare ell cit fractiunea din forta U\ietoare prcluata prin arrnatura transversalii cste mai mare.

Desi exist a incercari de a stabili modele analitice pentru determinarea deforrnatiilor de forfecarc a elementelor de beton arrnat cum sint de excmplu eele propuse in (23J, nici unul din aceste modele nil este satisfacator, at1t in ceea ce priveste corespondenta cu corriportarea reala cit ~i in ceca ce pri-

veste posibilitatea de utilizare practica. .

158

In aceste conditii, in STAS 10 107/0-90 s-a preferat sa se adopte 1,111 procedcu aproximativ care consta in amplificarea sagetii din deforrnatiile de incovoiere cu un factor supraunitar care sa tina seama de sporul de sageata datorat deformatiilor, de forfecare.

(5.l'l3) in care (l este un coeficient care depinde de modul de incarcare a grinzii

Valorile (l sint date in tabelul 5.11.

Corectia sagetii prin component a deforrnatiilor de forfecare devine' necesara numai pentru elementeIe la l

care raportul - > 5 valoare la care

II

sporu1 corespunzator aplicarii expresici Fig. 5.69

(5.143) . devine mai substantial. .. .

Este evident di stabilirea deformatiilor de, forfecare pnn proce.dcul prczentat nu poate reprezenta 0 solutie definitiva, Pe masura ce sc vor mr~gistra progrese in perfectionarea modelului de element de beton armat soli-

Tabelul 5.I1."lvalorila, coeficien!ului [3 pentru calculul ; slgctilor dill doformapile de

, '"htnecare ale grinzilor ,"~ de beton armat

Schema de incarcare a grinzii

OlllllHOOOIIIIl

, 1

:'

I. '

.~

18

361~

3/" _ 'lao

159

dt~t l~ fortll. tl1ietoare va Ii necesara inlocuirea expresiei (5.143) eu procedee mal nguroase,

o stare de solicitare la fel de dificil de interpretat printr-un model de' calcul se i~tilnf'~te in ca~ul pla~ilor plane. arm ate pe doua directii, In acest caz al.~tuT1. ~e mcmcn.te incovoietoare ~i fozta taietoare intervin ~i momente d~ tor~~u~~ •. rar dur~, ,fl~urarca bet?nulUi s~ rnanifesta ea ? pondere ee depinde de flexlllJh~at(;a pt~CIl ~I un mecamsm spatial de aree eu tirant (cupola) pentru tr:msfrrul. mdh~a:II_or l,a reaz:me, I~c~i este eunoseut faptul c5. prin fisurare laportul. intrc rigiditatile de meo~'~lcre, forfecare si de rasucire se modiflca, ~r~taJ. I~ ,ab~fnta ,:,n~~ date suf~clente pentru adoptarea unui model anahtlC, SPECIfic, prescriptiile de prorectare utilizeaza pentru caleulul sllgetilor pl5.;:llor d~ beton arm at, ~xpresiile din teoria elasticitatii in care rigirlitatea de IDCOVQlere este stabilita pentru stadiul II de lucru al e1ementelor de' teton :lunat.

r n litera t~ra de s}?ecialitate sint pate 0 serie de expresii ernpirice pentru c~Icul~~ :llge\J1or placilor de beton annat, dintre care este de retinut cea r.CpU_LL In [46], pentru buna corespcndenta cu datele experimentale.

5.7.4. Stabilirea rigiditatilor in calculul eforturilor in structurf

Problema stabilirii rigiditatiilor intervine ~i la ealculul eforturilo~ in str~eturi static nede~erminate in care caz, insa, in situatia obisnuita a lncarcarilor cu forte, nu intereseaza valorile absolute ale rigiditatilor clementelor care com pun structura, ci valorile lor relative.

~n cazul eaIculului la actiunea deforrnatiilor impuse (din temperatura, tasan de reazeme etc.), rigiditatile intervin cu valorile absolute.

,tn cazurile, cur:~t~ ~~ calcul al structurilor se admitc in mod aproximativ ca valorile rigiditatilor elementului structural. de beton armat sa se determine pe baza rnomentelor de inertie (sau ariilor, in cazul elementelor solicitate axial) ale scctiunilor de beton, afectind valorile modulului de elas ticitate al betcnului, cu coeficienti subunitari in corelare cu gradul de fisurare a clementelor respective. Gradul de fisurare depinde de natura eforturilor. fiind mai male in elcmenteleincovoiate ~i intinse cxcentric ~i rna redus In elementele supuse la compresiune.

La structurile in cadre se admit in mod curent pentru modulii de elasticitate conventionali valorile 0.6Eb in cazul grinzilor ~i Eb in cazul stilpilor r eventual valori mai reduse (circa 0,8Eb) in cazul stilpilor de colt ~i de margine 1a care cornponenta efortului axial din efectul indirect al fortelor orizontale (in mod obisnuit din actiunea seismica) reprezinta un efort de lntindere rela tiv mare,

In cazul structurilor eu percti de beton arrnat reducerea modulului de clasticitatc conventional pcntru grinzile de cuplare trebuie S'd fie rna; marc. (pi~a Ia 0,15-:-0.25 Eb) avind in vedcrc efectul unei pronuntatc prefisur:in dm contractlC. asupra rigidit5.tii acestor clemente ~i efedlll (oarte pronua.tat al fisurarii inclinate.

160

5.8. PRINCIPlI DE ALCATUIRE A ARMATI1RILOR

Generalizarea utilizarii la elernentele de beton arrnat a otelurilor cu rezistente sporite. din categoric PC 52. PC 60. STN B. STPB ~i a unor pro,ccdee cu grad marit de industrializare la conf,ectionarea ~~montajul .a!'I~(~~ turilor (implicind plase si carcasc sudatc, tendinta de rcstnngcre a utilizarii barelor inclinate la grinzi, procedce rnoderne de innadirc a barelor) a determinat nccesitatea unci studieri mai aprofundate a alciit uirii constructive de dctaliu a nr miitur ilor ~'i a influcntei acostcia asupra fcnorncnclor locale ee intervin in vccinatatca ccntactului lor cu betonul. Litcrutura de sPC(;~:lit ate si prescriptiile mai noi [3; 55; 57; 82; 98; 105; 114J acordii 0 irn portan\a mult mai mare dedt se diidca ill tJCCl1t accstor aspecte, nu totdeauna indeajuns cuantificabile prin calculcle ,oLi~nuite yi pentru strlplnirc~ carOl:.a trebuie sa sc apeleze in mare miisurti ~I la cuno~tll1~de acumulate din urrnarirea cornport arii constructiilor in oxploatarc ~i din cercetarile experimentalc, mult aprofundatc si divcrsificat.e in ultimii ani, S-a ajuns chiar ~a sc vorbrasca desprc 0 .. arta a armarii" [57].

Pentr u cr.nstructiile din zone seismice, ~t1m sint cc1~ din tara nOQst:rl: intervin ccrinte suplimcntare legate de 8sIgurarea unei bune ccmport~n la solicitarile produse de cutremure pnternice,indeosebi pentru armii~unl~ din zonele plasticc potentiale ale elerncntclor structurale, care trebuie sa

raspunda si cerintelor legate de:

_ asigurarea unei ductilitati satisfacatoare a elernentelor de beton armat, inclusiv printr-un grad sporit de confinare a betonului :

_ ancorarca ~i tnnadirea arm5.turilor in zonele unde, pe, de ? parte ele pot intra in curgcre si pot ajunge sri fie solicitate la eforlun umtare peste limita de curgere (fencmenul de consolidate), iar pe de alta parteadercnta cu betonul este expusa deteriorarii.

o alta categoric de probleme specifice intcrvin la elementele J(refabricate, la care uncle arrnaturi trebuie 'sii indeplineasdt In plus rolnnIe de:

_ preluare a solicitarilor din timpul diferitelor faze intermediare al~ executiei (decor-are. transport. montaj), cind schema staticii a olcmeutului poate fi alta decit in constructia terminata :

_ conectori, la elementele prefabricate cu suprabctonare monolita consi(~elata ca activ a si Ja uncle tipuri de imbinari pri_n monolitizarc.

Datele necesarc pentru alcatuirea de dctaliu a arrnaturilor la uncle t ipuri curente de elemente structurale. cum sint stilpii, grinzile. pcrctii structural! (diafragmele) cu si tara goluri si placile plane rezernatc pc contur sint cuprinse in ca.pitolul 8 al prczentului indrumator un~e sint dez\-?ltatc pr~ve:_ derile capitolului 6 din STAS 10107/0-90, In capitolul de Jata se 'pr:z~nt~ comentarii, in special in legatura cu acele aspecte asupra c~ro~'a exist a mc?; puncte de vedere difcrite intre prescript iile din diverse tan si intreauton~ eelor mai cunoscute tratate de specialit ate. De altfcl, in aceste probleme ~~ in tara noastra, la elaborarea in ultima form~ a ST~S-:rll1i I? 107 /0-90 ~I a celorlalte prescriptii inrudite (normative sau ~nstructlUllI ~chnI~c. p,e catcgorii de clemente. structuri sau sisteme constructive) an fost discutii m contradictoriu. Desigur. dacii nu s-a putut ajungc la pilreri u~anime 11,1 toate pf1~ vintelc, cste numai datoritrl faptului Crl datcle lcordlco-l'X!'lTlllIcntak:._II eele din practidi, detinutc pin;1 in prezcnt nu sint indi in totalitate cOJl\'in-

gatoare.

161

5.S.1. Ancorarea armaturilor

Este stiut ca in principiu lungime~ de. anco~are ~ uz:ei. armaturi :e stabileste din conditia ca pe aceasta lungime, inclusiv pnn cirligele de capat daca exista sa se transmita eforturile de la armatura la beton, astfel ca efortul capabil al ancorajului sa fie eel putin egal cu eel maxim al barei respective.

Daca nu se conteaza pe cirligele de capat, rezulta :

(5.144)

unde Aa, 1t sint aria si perimetrul sectiunii barei; t. -:- lungimea de anco~aj ; • ,- efortu! unitar mediu de aderenta capabil : cra - efortul .umtar

'.,m«1 t v I . d

in arrnatura in sectiunea fata 'de care se masoara ungunea e ancoraj.

Din (5.144), care la lirnita se scrie ca egalitate, rezulta :

) A. cr. la{necesara = -- ---

~t T.,mett

Inlocuind Aa = 7t d2j4 si u = 7t d, se obtine :

ta = 7t d2 cr. 41t d Ta.meet

= __ cr_a __ d 4 Ta.mea

deci ta necesarii este direct proportional a cu d. De regula se prefera sa se exprime "a.meet in functie de R." cu care cste practie proportionala, prin relatia :

R.,

Ta•7nf'll = -4-nane

d t fi . nt ale ciirui valori sint date in tabelul 8.7.

un e nane es e un coe tete , ~ _

Se obtine atunci:

t, = nane~d R,

Fata de lungimea de ancoraj sLabili~a t~or~tic, se admite ~a neces~r 'un suplimcnt notat cu "00' pentru a acopcri variatiile dest~l de mar~ ale reZIStentci betonului la intindcrc ~i [inind searna de m?ean~smul mal, co~plex ~i de fiabilitate relativ rcdus.i al ancoriirii armiiturilor m beton, Se ajunge astfcl . la cxpresia :

fa = (nanc ~t_, + j'a~) d

1\,

care po ate fi scrisii prescurtat sub forma: ta = "ad uncle s-a nol at :

(5.1'15)

(5.146)

(5.147)

Valorile coeficientului "u sint date in tabclul 8.8.

In cazurile curcntc, cind arrniiturilc slut solicitate la capacitatea lor portanta sau foarte aproape de aceasta, In relatiile (5.144) .'. (5.147) se ia

162

~' -.: -Yo

a. = R .. , forma sub care este scrisa formula 8.2 (vezi si observatia de dupa tabelul 8.8).

Structura formulelor (5.145) ... (5.147) ~i valorile fadorilor nane ~i "no au fost stabilite ,in corelare cu prescriptiile rusesti [i21] si cu datele experimentale suplimentare acurnulate la INCERC. Ceca ce apare nou faFl de editia anterioara a prescriptiilor este in special diferentierea acestor valori ' in functie de conditiile de solicit are a elemcntului ;;i de conditiile de rcalizare a aderentei (vezi tabelele 8.7;;i 8.8): Alte prescriptii j lu-t : 110; 114] iau in considerare si dependenta efortului de aderenta capabil de alti pJrametri, ca: distantele intre barelede arm atura, grosimea strat ului de accpcrire cu betcn, arrnarea transversals. In STAS 10107/0-90, pentru simplificarc, s-a tinut seama numai in med indirect de acesti parametri, fara ca ei sa fie evidentiati III mod explicit.

Datorita ccnditiilor mai bune de adcrr nta ale barclor cr.mprimate, sc prescriu pentru acestea lungimi de ancornro mai mici decit pc ntru celc intinse. Sub acest aspect este insa nccesar sa se facii difercntierca intre ancorarea barelor solicitate la ccmpresiune ~i ancorarca in betcnul comprimat a barelor solicitate la intindere. De regula, se recornanda, sau chiar sc impnnc, ca arrnaturile intinse sa fie ancoratc in bet on in zene in care acestn .-stc corn-

, prim at. considerindu-se ca prin umflarea transvcrsala a bctonulu i solicita t longitudinallaccmprrsiune,;)deHnta Cl1 arrnaturile este imbun;tlii(itrl (crcstc fractiunea "frecare" din cornponcnta adercntci). Este de subliniat ca dlll'I cercetari mai recente [55; 70J accst punct de vedcre cstc pus in discn t ir: cempresiunea paralela cu axa unci bare de armiiturii gcncreaza in beton eforturi transversale de intinderc, care favorizcaza forrnarca de Iisuri longitudinale (efect de "despic:lrc" a Lctonului), dczavantajind adcrcnta.

Pornind de la aceastri cbscrvatie, sc ajun!-;e la i ccc mandarca ca l';11Ck de <llmatura solicitatc la inf inchi r ~rl fil' de prdcrinja o ncorntc in ;:"1/,' iI,. beton cu compresiuni transucrsale (perpcndiculare pe axul barelor de ;,111, ~,tura), Astfc1 de zone intervin de cxcmplu Ja partca infcrioara a grinzilor (fig. 5.70), datorita "bie1e1or" com primate inclinate care se creaza intrc fisurile inclinate (mecanismul de grindrl eu ziibrelc). Pentru barelc longitudinale intinse care se intrcrup inaintc d.. r(,:1Z('111 ar <lP:l1(':l chiar. in ,IC('S! context, mai favorabila 0 usoarii inclinarc a lor in zona de caplit, ca in figurrl, pcntru a se apropia de normala la dircctia hie-icier ccmprimate ~i a prim i asife] comprcsiunile transversale sub un unghi m.ii avantujos.

Invers, ancorarca in zone cu eforturi transversale de intindcrc dcfavorizeazii aderenta armaturilor, ca ill cazul ar.itat in fig. 5.7 J : 0 grind., til' planscu. la care datorita momentelor negative din placii a«tiOI1l:aza la talpa supcrioara a grinzii eforturi de intindere transversale, care influenteazii in sens de favorabil ancorarea unor bare inclinate opritc in zona respcctiva.

Fig. ~.70

Fig. 5.71

163

'--._,._---_------------------' _',-_ ... ,,_,_.,----

Q

b

Fig. 5.72

" ,~Jn cfcc:t. d~ dcspicarc analog pot provoca cirligele in plan vertical la WI:l/;Il~ ell lat,il111 rcd~se"cum sint de obicei grinzile-pereti (fig, 5,72), 1a care d~noace.5t m~ttv, ~s.te I~~!cata dezvoltar~a cirligelor in, plan orizontal, evazat~ (LtC'.: c,:te .n(.ceS1.1 III latllnca reazemului sau bulbului de capiit (fig, 5,72 b)

(vczi ~l fig, 8,3, a), '

• 0 P~~ri,collll de desl~ica~e poate interveni si in cazul barelor longitudinale hlr:: cll'l~gc 1a, cxtrcmitiiti. daca sint Si,tll:1 te in 'irnediata apropiere a fetelor latcrale ale grmzu, ceca ce se poate evita prin indoiri spre interior 0 vedere

:in plan este aratatii in fig, 5,73, .

~~. ~

= =i

I

1::::::::::::::-- I

, -~=J

------,

d

T --1t-

.._ J€ _,.. T + 0'1 0

Fi I~, 5,7.3

Fig. 5.74

• 0 .11111.'11' 111~',niJ>!~i s[r;lilll' 1 l O-l] 1110) 1114) pn'v:"ld ~i obligutivitatoa veri-:

flC:lIIl dort,unl(!r t1;Jllarc de adercll(:i" care nu trcbuie sa depaseasca Iimitele: prcscnse .. Considcrim]. un tronson de lungime dx dintr-o grindii solicitata Ia ~ncovo.lcr~, eforturile ell' adcrenta insumate pc lungimea dx trebui sil. _Prt'Ja variatia de efor t de intinderc dT din armiitura (fig. 5.74):

I . cli}[

T" = 1t ( X = dT = -z

un.lc s-:t nulat r u 7(, suma pcrimetrclor arm.iturilor (En .scctiune. Rezulta:

dM Q

't'a = o = _

HZ dx 1tZ

(5.148)

[hcl :'11 ;],sl[c'] culculat dcptL7':,;tc valonrca limiU' admis.i, devine necesar:l 0 prclungiro corcspunz.itoarc a barclor dincolo de zona de efort maxim. sau 0 mar-ire a perimetrului total U prin Iolosirea de bare de diarnetre mai mici

J64

Se observa ca Ta, fiind direct proportional eu forta taietoare Q ~i invers proportional cu perimetrul armaturilor. respcctiv eu cantitatca de armiiturii longitudinaHi din sectiune, va fi cu at it rnai mare en cit raportul Q/M este mai mare, deci poate deveni periculos in special la grinzi1c .scurte eu incarcari mari, la grinzile eu forte concentra te mari aplicate in apropierea rcazemelor 9i in general in situa tiile cind arrniitura longitudinal a este redusa in raport Cll marimea for tei taietoare.

In STAS 10107/0-90 0 asemenea verificare nu estc ceruta, nefiind de altfel standardizate nici valori de calcul pentru Ta' In schim b, la determinarea lungimii de aneoraj necesare, grinzile inca reate cu forte concentrate mari in apropierea reazemelor sint incluse in categoria elementelor cu eonditii defavorabile de solicitare, deci pentru care rezulta lungimi de aneorare mai mari.

5.8.2. inniidirea armaturilor prin suprapunere

Intr-o innadire pr in suprapunere, transfcrul for [elor intre barelc care se innadesc se realizeaza prin inter rnediul bctonului, Eficacitatca innadirii depindc deei de capacitatea betonn1ui de a n ansrnite aceste forte far;t a se deteriora san deform a excesiv,

a. Bare intinse. In fig. 5.75 cste rcprrzc nta ta schema de transfer a cfortului in innadirea unci bare supusc la .intindcre, Da torita faptnlui ea efortul T se transrnite ell 0 excentricitate Co, ia nastei e 0 stare de solicitare care se po ate schernatiza.prin modclul de g[ill(15. Cll zahrclc dill fig. S.75, b, cu diagonale (bicle) com primate ~i montanti int ins]. Eful t urilc de ;111 indcrc din montanti, care tind Srl produc.i [isu ri J(.ngillldi]J~ll(' ill lxton ca in fig. 5.75, C, trcbuie sa fie proluato prin «t ricri i Inlicsili din zona inn.idirii. ~'(' obscrvii similitudinca en solicitarea corn ct orilor ]a iost ul dint i « dUll:l bdo;lIll' turnate la date diferitc (efcctul de "shear friction", discut at la paragrafuJ 5.3.6).

Se recomanda ca, ori de cite ori est c posibil, l.arclc care se innadcsc sa nu fie prevazute alaturatc, ei distantate, astfcl Cit Lctonul dintre de Srl aiba o grosime suf icicntii pentru a-~i Jnd('pjilli rolul de prcluarc ~i t ransmitvrc a eforturilor dupii modelul din fig. 5.75', b. In fig. 5.76 sint aralatc modmilc rccomandate de distantare a barclor Ia lin pcute structural (diufragmii) ~i la un st ilp,

D

I'l~}(}lonli

fnt/ii~t-

c

a

b

Fig. 5.75

165

+ - .--- .- --r--~-+
i


:


!
, .. _'--'- ~- -- '- -'-I- o importanta deosebita capiita problema cornportarii innadirilor prin suprapunere cind sint amplasate in zone plastice paten ~ ale ale elernentelor participan te la structuri antiseismice, ca de exemplu la stilpii struc-

turilor in cadre etajate cu armaturile innadite la baza fiecarui ctaj. Incercarile efectuate in Noua Zeelanda [71], la incdrcari alternan te simulind pe cele seismice, au scos in evidenta urmatoarele caracteristici:

- Cantitatea de armatura

r-

O. Percle

'\.n 'lU

. b. Slilp

Fig . .5.76 transversala (ctrieri) influentea-

za considerahil atit rezistenta cit si modul de cedare al innadirilor. care la arrnari transversale slabe are un caracter casant,

- Cu tot efectul favorabil al maririi procentului de armare transversala, innadirea ramlne totusi 0 zona slabitd, neputindu-se evita dislocari, intre barclc innaditc si ccdii ri premature.

Pe aceasta sc bazeazii prevcdcrile din uncle prescriptii care interzic amplasarea de Innadir] prin suprapunere in zonele plastice potentiale ale elementelor supuse la solicitari seisrnice severe. Prevederi in acest sens au [ost adoptate si in STAS 10107/0-90, in care se face insa exceptie pentru innadirile arrnaturilor stilpilor situate la bazele etajelor, solutio considerata ca dificil de evitat 9i pentru care se prescriu masuri speciale de in desire a etrierilor pe inaltimea innadirii.

Capeteie libcre ale barelor innadite reprezinta discontinuitati ale armarii, care genereaza local concentrari de eforturi transversale de intindere in beton si prin aceasta tind Srl produca fisuri longitudina1e de despicare. Sub acest aspect, la elementele la care se innadesc mai multe bare in sectiuni

apropiate, prezinta important.i modul de decalare a innadirilor, Dintre cele :3 moduri de decalare aratatc in fig. 5.77 [70], eel mai defavorabil este tipul b, la care in aceeasi sectiune se afla doua capete libere de bare.

In cazul elemcntelor structurale la care efortu1 dominant este eel de intindere (intreaga sectiune este intinsa), conditiile de aderenta sint mai defavorabilc si din accst motiv, intr-o serie de cazuri (vezi paragraful 8.4. 2), so impune utilizarea de innadiri prin sudura, Este de observat c5. la clcmentele cu raport mare int re inaltimea sectiunii si Hitimea inimii, cum sint turnurile tubulare ale castclelor de apil, cosurile de fum, peretii structurali etc., zona intinsa ocupa oricum 0 parte mare din sectiune, astfel cil in ceea ce priveste dimensionarea innadirilor arrnaturilor ar trebui sa fie incadrate in acceasi categorie eu elernentele solicitate dominant la intinder e,

In cazul special al elementelor structurale care in exploatare slnt supuse la incarcari-descarcari repetate, cum sint peretii ce1ulelor de silozuri, aderenta

166

r- Is "I I' Is 'I
I I
1
, I .1. I
Is ,1.11 I. I, M Is
I" , .1
o. M <Is b. M= Is
r IS 'I

I
I I Is I
I. I, "
tJl .1
c. Ll[ > Is
Fig. .5.77 int re arrnaturi si bet on este cu t impul sHibitil, niot iv p'n(Ill care sc prcscriu lungimi mai mari de innadire a armaturilor intinse

b. Bare comprimate. Caractrrist ic prntru innadirih- barr-lor cOllll'rilll:ilc este faptul cit 0 fractiunc imp.ortill1.ia a eJ.Oll.uJUI tlm, ru mii t ur.l , uncori cl.ia r totalitatea acestuia, se transnrite pun prCSlUI1lJe cxercitatc }JC bcton la cupctc. Studii experimentale cfectuate [55; ~7: 70J au evi~tntia~ p~ntru barcl~ de armatura cu diametre ;;;. 16 rr.m ccdari provocatc, III majoritatca cazurilor , de zdrobirea betonulu i la capctrlc Larclor (fig. 5.78). Comport area inniidiri se imbunathteste substantial dacii in zoncle respective se prcvad ctricri

suplimentari de confinare, ca in figurii.

Tinind seam a ca in majoritatea situatiilor la elrrncntele structurale verticale (stilpi, diafragme) intcrvin in ar miit uri at it rfort uri de comprcsiunc cit ~i de intindere, dupa sensul elc actiune al {OJ telor orizontale, in S'!'J\::: 10107/0-90 s-au adoptat nurna i solutii cu etrieri indesiti pe toa tii lungirnea innadirilor 'harelor longitudinale.

5.8.3. Alte sisteme de Innadire

In capitolul 8 nu sint tratate inniidirilc cap la cap prin dispozitivc ,m(~caI_lice, rare !n tara noastra nu au fost inca introdusc in practica, desi se manifesta tot mai mult preocuparea pen tru intrcducerea lor.

, Dintrc diferitele sisteme de innadire prin dispozitive mecanice, folosite pe larg in alte tari, sint de amintit cele cu mansoane cilindrice din otel moale, care se preseaza la rece pc suprafetele laterale ale armaturilor cu profil

- -]

[loeo

in:!f~111

Fig. 5.78

167

periodic, obligind nervurile acestora s5. se lnfiga in grosimea mansonului, Lungimca ncccsara a innadirii este mult mai mid decit in solutiile obisnuite (suprapuncre, sudurii), fiincl ncvoie de un rmnson eu lungime de numai 2d peste Iiccarc cnpiit de barii.

5.8.4. Armaturi pentru preluarea eforturilor transversale de intindere

In elcrncntcle structurale obisnuitc din beton armat solicitate la inco"I;(JitT!, en S;lU niT:! dort axial, cforturilc unit arc' transversale (cry) au tie regula valori mici ~i pot fi ncglijatc la dirncnsionare alit timp cit sint cforturi de comprcsiunc. r n t r-o scrie de cazuri insii, datorita modului de aplieare a inclrctlriior sat! Iornu-i nr-roct ilinii a clcmcnt ului san a arrnaturilor longitudinal,', !;" d"z\,plt:i c-Iorturi <Tv d(~ int iudrn-, care trobuic prcluate prin arm.ituri l ransvcrsalc dimensionatc si dispusc corcspunziitor. In ceIe ce ur- 111\·<l7.:i :;,' dati ell r.iractor vxcmplificat iv cit eva aslfel de cazuri caractcristic,'. care ins;i evident IlU pot epuiza diversitatca de situatii cc pot iutcrveni de la caz la caz.

a. tndrdri suspend ate. Rezemari de nivel, Excmple de grinzi cu inciirc.iri suspcndate aplica tc la talpa. infcrioara ~i modul cum trebuie dimensiona ti ~i conformati ctrierii de suspcndare sint ariitate in fig. 8.37 si 8.38.

Intr-o categoric sirnilara intra si rczcmarile "de nivel" ale grinzilor secunc1are pe grinzi principale, ca in fig. 5.79. Dad grinda secundara este continua, atunci datorita momentelor negative de continuitate fisurile la partea ci supcrioar.i se dczvoltii ca in figura, de 0 parte si de alta a grinzii principale, astfe! Cil -eactiunilc se transmit acesteia la nivelul talpii inferioare prin cfcctul de boltii (zona hasurata). Rezulta ea grinda secundara este practic suspc ndat ii de cca principala, iar fenomcnul cste eu atit mai marcat cu cit in5.1timiJ,' celor douii grmzi sint mai apropiate intre ele.

Grinr/o .. J (fl'?Clpa,'d

Fig. 5.79

Sc admitc Crl pcntru preluarca eforturilor cry de suspendare sint activi ctrierii de pe L:itimea B = 3& + 2o.h, de unde b si flh au sernnificatiile din figur:"l, Unii autori recomandii valoarca mai acoperitoare B ~-= b + 2flk.

h. Eforturi transversale de "dcviere" datoritc formei nerectilinii a elementului de beton, 0 prima categoric de clemente structurale de forma nerect iliIinic 0 constituic cele care prczint.i fr~ngeri ale axei sau ale uneia din talpi. Problcrnc spccialc la arrnarca transvcrsalii se pun numai daca aceste fringeri conduc la clorturi cril de intindere, ceca ce se intimpla in situatii ca in fig. 5.80 ;;i nnume :

.. - l.!nghiuri intrindc la talpa intinsa (fig. 5.80, a), in care caz eforturile din armaturilo Jongitudinale intinse dan 0 rczultanta dirijat a spre exterior,

]68

-~~. _.-... .- ..... _.

UJICrIIIIII-

I +.

- .

a

c

e

Fig. 5.80

;WW'i

b

~.

I· ,

o

f

care tinde sa dizloce armaturile respective din beton si care trebuie preluata printr-o armare transversal a cu etrieri suplirnentari, concentrati in apro- .. pic rea punctuIui de fringere (deviere). Fiecare bara longitudinala trebuie sa fie prinsa la un colt de etrier. Astfel de solutii sint de regula cvitate pria foIosirea sistemuIui cu barele longitudinale incrucisate ca in fig. 5.80, •.

- Unghiuri iesinde la talpa comprimata (fig. 5.80, c), in care caz situatia este similar a cu cea din cazuI precedent, rezultanta fortelor de compresiune fiind dirijata tot spre exterior si producind tot eforturi cry de intindere. Mai exact, devierea eforturiIor in zona respectiva se prezinta ca in fig. 5.80, d , cu 0 racordare curba care atenueaza in mare masura fenomenul.

_ Suprapunerea ambeIor situatii de mai sus, la 0 grinda frinta cu taIpi paralele (fig. 5.80, e). Si in aceasta situatie solutia cu armaturilc intinse incrucisate din fig. 5.80, b este totdeauna preferata, Cind armaturile sint cu diamctrul mai mic de 12 rnm , cum este cazul la arrnarca vert icalii a perct ilor de rezervoare incastrati la bad in fundatic, ponte fi Iolosit in mad avantajos sistemul cu bude din fig. 5.80, j.

o a doua categorie de elemente nerectilinii 0 fonncaza cele curbe sau CIt talpa curba concaud, Tendinta de dislocare a arrnaturilor longitudinale din beton este de acelasi tip ca la barele eu fringcri, cu deosebirea c5. fortele transversale neechilibrate slut aici distribuite, solicitind la int indere etrierii de pe toata lungimca portiunii eurbe (fig. 5.8l). Dad intradosu! este in forma de arc de cere, efortul pe unitatea de lungime, care trebui s5. fie preIuat prin uetrieri este:

(5.149)

unde T = AaRa este forta de intindere in armiitura Iongitudinala : r - raza de curbur5. la nivelul arrnaturii longitudinale.

169

"'~a. 11"- I~

/' I-- "/p-- - \r ~"

r (

• b

\~, -II

_~t,

. . jc

C

Fig. 5.81

Dad r este suficient de mare, stratul de aeoperire eu beton poate prdua singur for tele transversale p, Iucrind la eompre~iune. e~ arc. (fig. 5.~1, c). y~loarea minima a razei de curbura pentru a fi sahsfaeuta aceasta conditio se poate dct ermina eu relatia [55J:

(5.150)

unde d si c au semnificatiile din figura, iar p = 300 pentru beton Be 15 ~i

P = 240' pentru beton de mardi. mai mare decit Be 20. .

Se recomanda ea in sens longitudinal distanta intre etrieri sa he a, ~

~ 100 mm, la nivelul armaturii intinse, .

"" In sens transversal (fig. 5.82), daca nu se prevad colturi de etrier la fie care bara longitudinala, distanta intre ramurile verticale ale etrierilor nu trebuie sa depaseasca 10d" pentru ca ramura orizontala sa poata prelua in bune conditii prin incovoiere fortele p transmis~ de barele longitudin.al~.

In ambele cazuri (elemente cu fringeri bruste si elemente curbe) , etrieri trebuie sa fie ancorati in zona comprima ta ca etrieri de suspendare, Ia fe ca in cazul din fig. 8.37 - 8.38.

Fig. 5.82

c. Eforturi transversale datorite formei nerectiIinii a armaturilor longitudinale, La unele elemente structurale sau tmbinari intre elemente prefalnicate se intilneste situatia cind in imediata vecinatate a fet~i. superioar~ sau inferioare sint amplasate, intr-un plan paralel cu tata respectiva, armaturi i.tinse cu traseu curb. In fig. 5.83 sint aratate doua exemple:

- 0 innadire cu bucle, de tipul tratat la paragraful 8.4.5 (fig. 5.83, a);

170

a

Fig. 5.&3

- 0 bad circulara de am' 1·' I

(fig. 5.83, b). r are a unci p aCI pane de forma circular a

_ In a,mbele cazuri, i~ planul curburii armaturii se dezvolt5. prcsiuni ~.-:: T'[r mdrept~te spre mtenor ~l care la rindul lor gcncrcazj eforturi a

t'ullflJ~ted perpendicular pe planul curburii, eu tendinta de cxpulzaro a stra~ UI. e acoperire cu beton.

. - R,:tza de curbura minima ncccsara a arrn.iturii pentru a nu se roduce :?,eeasta exp:rlzate se poato ealcula [55] eu 0 expresie identica eu ~5.150) III care p =-~ 11.5 pentru .beto~ Bc 15 si p = 90 pentru beton ~ Be 20. L~ raze de curbura mal .mlcl, devine necesara 0 ancorare in beton a armaturilor ~ur~e, ~rm bare verhc~l~. ,un e!ect similar apare la grinzile la care 0 bara mch~at~ este arnplasarg in imediata apropiere a unei fete laterale (fig. 58 ) PreslUmle p din zona de ra~ord.are la inclinarea barei genereaza eforturi transversale ca~e P?t produce fisuri de despieare ca in figura. De aceea, arnpla. sa~ea'Ide bare mclma~e, ?lal ales de diametre mari, linga fetele lateralo ale gnnzuor este contramdlcata.

Boru

inelil/olu

tis{I'O /ongi/utlipotu

T

Fig. 5.8'1

. d. Incarcar! concentrate. La rezcmarilc elernentclor care transmit incarciiri lIl}port~nte, ea de ex~mplu la. ~ezeI_l1arca unei ~rinzi principalo prefabricate pc un stilp (f!g. 5.~5) devin semnificativo efo;tu:lle. transversale din zona pe care e!o.rtunle umtare de ~ompreslU.ne .se distribuie ' de la Iatimea b a grinzii Ia latll~ea h a reazemulu~ (stIIpulUl) ~I aniline pe 0 ina1time de stilp aproximativ €~ala cu h., Pe ~:easta zona, .evazarea treptata a latimii active 1a com pres!une este msotJta de efortun transversale ay , distribuite pc iniiltirnc ca in fig. ~.85, ? (c.om~resiuni 1a extremitatea superioara ~i apoi intindcii pc restul ~on~I). Dlstribujia de eforturi poato fi schematizata in mod simplificat ca III fig; 5.85, C.

171

T

,

,

.

c_':_ I--


r-- a

b

c

Fig. 5.85

Eforturilc cr de intindcrc nr ccsi tli prcvederca un~)l' arm:lt~ri ori~ontal.e suplimcntare 10c'~t1e, pe ambele directii, fic prin indeslrca etricrilor stilpului. fir' su l: forma. de l'hsc suprapusc.

5.8.5. A rmarea transvc;sala a grinzilor. Etrierl sau bare inc1inate Pc miisurii cc ccrintclc telll1ico-econcmice legate de industrializarca' f"'\t'll!jiei (o]1strllctiilor. de bcton nrmn t ~i In special ~e~ r~ducerea c_?ns.umul~~~ de manopcrii jJc santu:r dC':IH prCp?::~lcrcnte, cap,ata IInportanta snnphtl_ (';'n'a pc t on tc c:tile a forme! ~.l ;,rmafll d(,l11l~ntdOl de b~ton annat. 0 tc~ dinta in accst SCIIS este si suprimurca sau Im::~arca l~ stn~tu! nece~ar a .ut:Ji/,;irii '",HI·IN inrlin;;tc ~i P)'\'I1W1<'a fortrlor t;l1ctoare.1!1 principal rrm etr~en. (ITa cc simpli(iC:l ~i reduce manopcra .de Iasonarc \1 montaj a arm5tun.101., M rlSllra cstc practic generalizata la gnnzlle. prefabricate a!!llate cu carcase

'lIrbk. <I;\\" sc ,Ipliel din cc 111 C(' mai larg ~il Ia cell' monol it c. .

Pc linr~i"l avantajelc legate: d~ il1du~triali~a~T"prduarea Iortclor ~;JJet()a~~ 1"'in arm.ituri transversalc "dlstnbl!Jte (ctricri) In. locnl cclor "concentra~c .. (i');Ul' inclirwtc) pr ez inl.ii avantajc ;;i ~il1 punctul de vcderc al comporturu l.kllwllf..Jor dc l x-t on nrmat, sui> In;1I m ult c ,lspccie:

,L l irscl.idrrra [isurilor inclinat c. 111 fig. 5.80 sint ariitai~~ lezultatcle unOl: inn 161i ,I','du;dc' de LCIJ/I!L<lrrll ~i IVaftl'/' l55], curnp;uat!v pCI?tr~,l aC(,.l'a~~ grind:i ell trci tipuri de arrniiri tt aI~s\"('r~alc: bare incl.inate (1), etrien ve!hc~h (2) si ctricri inclinati (3), cn oviden ticrea moduhu cum cresc deschiderile fisUl:ilor inclinatc pc miisura ~rq~crii. indlrdi~ii, Din. c.omp~rarea. ~urbelQr (I), (2) ~i (J) se vcdc ca dcschidcrilc ,~lsllI'~lor sint .:'e~lsI1)!11l1aI l11ar~ m. cazul arrniirii cu bare inclinate "concentrate decit la arrnari transversale. dlstnb~lte. St' vcdc de ascrncnca d't etricrii inclinati conduc la 0 comportare rna! avantajoaSrl sub aspcctul fisurilor inclinatc decit ~ei verticali, :are insa, du"Pa cum este stiut, in stadiul ultim prezinta ,0 capacitate portanta mal mare m raport eu

acciasi ctrieri dispusi inclinat. , .

b. Fisurarca Longitu dinald. Asa cum se vede si din fig. 5:8~, barel~ inclinate cu diarnctre mari, in special dad sint amplasate excentric m ~eetlUne. pnn conccntrarilc de eforturi din zona inclinarii, genereaza eforturi transversale care pot produce fisuri longitudinale (de despicare). '

c. Conf inarc, Marirea cantitatii de ~trieri prin sU'primare~ barclor incl~na~~ conduce implicit la 6 rnai buna confinare a zone I comprimate a sectiunn.

172

f- -0
I
/
II I
(tJ/ /
j .-
l- II l,12J _/-
h ~ ~
f-- ,-
~ 'P 400

o 600

,J

0.2

0,1

Folosirca barelor inclinate rrimine 0 solutio avant ajoasri la elcmcntcle cu solicitari puternice la forFl tiiietoare de sens alternant, din actiunea cutremurelor, cum sin t riglele de cuplare inalte ale diafragmelor cu goluri, in care caz barele inclinate trebuie dispuse incrucisat. Consideratii in legatura cu aeeste cazuri sint prezentate in cadrul capitolului 6 al prezentului indrurnat or

La grinzile obisnuite, 0 arrnare economica in conditiile renuntarii la barele inclinate pune cu mai multa acuitate problema intreruperii unora din. barele longitudinale din cimpuri inainte de reazerne. In legatura cu aceasta este de mentionat ca in STAS 10107/0-90 s-a admis un mod simplificat de stabilire a scctiunilor in care se intrerup aceste armaturi, pe baza unei diagrame de momente infasuratoarc corectate prin dilatare cu 0,5 h la scara lungimilor de fiecare parte. Prin acest procedeu adopt at si de alte prescrip tii de proicctare din strainatate, se poate realiza intr-o manier.i imp lici ta asigurare a la moment incovoietor in sectiuni inclinate,

Modul concret in care se determina sectiunile de intrerupere a arrnaturilor longitudinale pe baza diagrarnei de momente dilatate este explicat si exernplificat la paragraful 8.6.4.

In cazul utilizarii barelor inclinate (fig. 5.87.) dcplasarea cu 0,5 It a sectiunii' de inclinarc (B) fatii de ultima sectiune normala la axa in care barn estc integral necesarii din calculul Ia incovoiere (A), asigura in (A) pentru verificarea a rnomentul incovoietor dupa 0 sectiune inclinata Ia 45° un brat de pirghie Sl practic egal cu eel din scctiunea norrnala (z), dcci acelasi moment capabil,

5.8.6. Armarea transversala a stilpilor

La stilpi, dimensionarea etrierilor din conditia de rezistenta la forpt taietoarc intervine rar, cle rcguU\. numai Ia stllpii scurti cu forte'

200

[acarcar« (kNm)

Fig. 5.86

Fig. 5,87

173

t aictoare im port an tc (in catcgoria stilpilor scurti trebuie indus ~i cazul ilustrat in fig. 8.17). In rcstul cazurilor, fortele Hiietoare sint preluate de beton, astfel ca etrierii se dimensioneaza pentru a corespunde altor func\iuni pc care lc indeplinesc (impiedicarea flambajului barelor longitudinaIe, confinarea zonci com primate a sectiunii de beton, preluarea eforturilor transversale locale in dreptul innadirilor barelor Iongitudinalc)

~i care se considcra in mod diferentiat pentru:

_ zone!e plastice potcntiale ale stilpilor participanti Ia structuri antise-

ismice;

_ zonele de innadire a barelor Iongitudinale;

_ restul inaltimii stilpilor.

- a. Distantcle maxinic ad mise intre etrieri. Pentru stilpi supusi la incarcari

monoton crescatoare distanta maxima intre etrieri admisa in standard (a, ~ 15 d) estc eo~firmat;'t 'ca satisfacatoare de datele experimentale .. In zonele plastice potcntiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismlce, unde intervin incufsiuni in domeniul plastic sub solicitilri alternante, forta critica de flambaj a armaturilor Icngitudinale se reduce considerabil datorita efectului Bauschinger (vezi cap. 3) , astfe! ca lungimile pe care se poate produce flamhajul ajung la (6 ... 8) d, uneori chiar la mai putin [70].

In prescriptiilc Iomflllc~ti anterioarc (normativul P. 100-81) se prevedca in aceste conditii ea etrierii sa fie indesiti in zonele respective la a. = 100 mm, ceea cc pentru diametre mali ale barelor longitudinale era pre a acoperitor. In STAS 10107/0-90 s-a introdus 0 conditie mai rationaH'i, in functie si de diarnetrul barclor longitudinale (a, ~ 6 d, ae .:;; h/5), cu Iimitarea interioara «, ~ 100 mm pcntru a asigura ~i eonditiile unei bune pairunderi a betonului intre etrier i la t urnare. Acelcasi prevcdcri sint valabile ~i pentru etrierii indesi ti pe alte considerente conform paragrafului 8.5.4, b.

b. Diametrul minim al ctricrilor. Conditia ca diametrul ctricrilor sa fie eel putin 1/4 din eel al barelor longitudinale derivii din cerinta, legata de impiedicarea flambajului acestora, ca forta de plastificare (curgere) a etrieriior sa fie egaU\. cu cel rutin 1/16 din cea a barelor Iongitudinale.

c. N ecesitatea etricrilor neperimetrali {agrafclor ). Pentru ~onele c~re~,te ale stilpilor, in STAS 10 107/0-90 s-a mentinut prevederea dill prescriptiile anterioare ca barele longitudinale sa fie eel putin din doua in doua situate la colturi de etrieri (agrafe).

In zone!e plastice potentiale ale stilpilor participanti Ia structuri antiseis-

mice, normativul P. 100-81 prevedea conditia ca fiecare bara Iongitudinala sa fie legata la un colt de etrier (agrafa). Cercetarile experimentale mai noi atesta insa ca aceastii prcvedere este prea scverii, fiind suficienta si legarea barelor Iongitudinale din doua in doua la colturi de etrieri (agrafe) daca dist anta intrc ramurile lor nu depascstc 200 mm (vczi fig. 8.18). Aceasta prevedere adoptata in preseriptii1c strainc mai rccentc, a Iost prcluatji si in standardul

romanesc.

Pentru ca agrafele intermcdiare sa influenteze in sens favorabil si rigid i-

tatea etricrilor, cirligele de la capetele agrafelor trebuie sa fie legate de etrieri, in vecinatatea barelor longitudinale adiacente ~i nu de acestea (fig. 5.88).

Este de observat eli etrierii intermediari reprezinta 0 solutie cu un grad superior de asigurare ,in raport cu agrafele.

Fig . .5.88

174

t r

I I,

f

I'

i

t

6.

PRINCIPII ALE PROIECTARII ANTISEISMICE A ELEMENTELOR STRUCTURALE DE BETON ARMA'T

6.1. CONSIDE,HATII INTRODUCTIVE

6.1.1. Metoda de proiectare antiseismica

" l.n tara .noas~ra, ca ~c ~ltf~l}n toate tari~e cu teritoriul cxpus fenornenului susml~, pr01ectale~ antiscisrnica a structunlor curente de beton arrnat are la baza 0 procedura care constii in escnt i din parcurgerea urrniitoarelor etape : a. ~~ ,determin~ efortur.ile in elementele structurale pe ua;a calculului structurn III domeniul clastic la 0 incarcare scisrnica:

S = ljiSd (6.1)

unde Se' reprez~nta teoretic i~carcarea seismica ce solicita structura in i potcza ca aceasta ar raspunde cl?-~tIc la cutremurul maxim prevazut de cod pentru ~plasa~entul constructiei respective, iar lji este un factor subunitar care ia III ~onsId~rare capacitat~a stru~t~rii de a absorbi si a disipa energia indusa de seism pnn deformarea inelastica a betonului si a arrnaturii

b. Sed.eterr:lina eforturile scctionale maxime,' s.; *, i'nsum'ind efort urile de c~lc~l dill selsm. ell efo:,tur~le p:od,l1sC de alto incarc.iri care pot aparca concomitent C~l actiunea seismica, III ipotezele ccle mai dezavantajoase (in gruparea speciala de inciirciiri}.

c. Se dimensioneaza elcrncntclc de beton annat Ia cforturile S stabilin-

du-se armarea longitudinal a si cca tra nsversala a acestora. inUX,

~n tara. n?astrii d~terminarea fortei scisrnice S si a clistributici acestcia _pe on~ont<:la ~l pe vertical a structu:ii de re~istenFl sc face pe baza prevcdcri~or nOImattvul~I.~ 100 p 19J, cornbinarca et cu cclclalte ca tcgorii de inc.ir cari III cadrul gruI?arll spccl,aJe (~e inc.irc.ir] sc face pc; baza prcvcdcrilor S1':\S I0101/0A (VCZl cap. J), Jar dirnensionarca clcrncntelor de bcton arm.it sc face p~ baza 'preved~rilor, S~AS IOJ.07(0-90 [123], ]a care se pot adauga prevcu cri de detaliu ~upnnse III instructiuni de proiectare specifice anumitor catcg or ii de structun de rezistcnta (de cxcmplu, [116; 118J).

• In pres?riptiile de proiectare din tara noastra eu litera S se noteaza atit for ta seislIl.ica. de, calcul Cit ~I In ':l0d generic clortulscctional (moment incovoietor, moment de torsiune, forte !flletoare, forta axiala), ceea ce e~te .~e natura sa conduca uneori la confuzii. Notatiite util izate In ~oduI CEB, preluate de prescriptiile nationale dill tot mai multe tari (dr' exemplu in ultima perioada au fast preluate ~i de normele din Rusia sint S pentru eforturi sect.ioua!e ill general ~i

F pentru forte seisnrice. '

175

Fat:l (k n.c dul de evaluare a dorturilor de caleul din actiunea seismicl

sint de f~(,llt () scric de observatii, ..

Astfel, ClIDctClU1 dinarnie al actiunii seismice ~i al raspunsclui structural este luat in considerare intr-o maniera simplificata Ia stabilirea fortelor apelind la metoda spcctrului de raspuns (standardizat}. Pentru determinarea eforturilor scctionale se utilizeaza fie metoda fortei statice echivalente (in cazul unor . structuri mai simple si cu inaltimi relativ reduse, la care mcdul 1 de vibratie este prepcnderent}, asociata mcdelului dinamie cu un grad de Iibertate, fie Ilctoda analizei modale (In cltidiri mai complexe sau mai inalte, la care efectul morlurilor su pcrioare de vibratie este mai important), care apelind la procedeul suprapuncrii efctelor este limitata tot la comport area elastica a materialelor.

Pe de aIta parte nivelul fortelor seismice de caleul presupune aparitia unor zone plastificate in cadrul structurii de rezistenta la cutremurul maxim prevazut de prescriptii, Localizarea lor, precum si marimea deformatiilor inelastice produse de actiunea cutrernurului in aceste zone nu pot fi stabilite prin metoda de proiectare prezentata.

La caractcrul dinamic si eel inelastic al raspunsului structurii la un cutremur de intensitate ridicata trebuie adaugat ~i caracterul spatial al compor tarii structurale. Dificultati legate de stabilirea unui model analitic de comport are spatiala ~i/sau de volumul foarte important de calcule (de introducere a datelor si de interpretare a rezultatelor in cazul utilizarii programelor de calcul automat) destinate unor astfel de modele fac ca in proiectarea curenta structura spatiala sa fie fractionataIn doua serii de structuri plane, conlucrarea spatiala, inclusiv din torsiunea generals fiind luata in considerare in mod simplificat prin coordonarea deplasarilor prin intermediul planseelor

considerate elemente infinit rigide in planul lor. .

De aserncnea, este de mentionat faptul ca neglijarea aportului structural ~ a) elementelor de compartimentare sau de inchidere nu are, in cazul actiunii seismice, un caracter totodcauna acoperitor, asa cum este de regula cazul .'

pentru incarcarilc gravitationale. .

Si in ceea ce priveste dimensionarea elementelor structurale sint de tacut mai muIte precizari importante:

i. Dcterminarca cantitiitilor de armaturi longitudinale si transversale Ia starca Iimitii de rczistentii sc face pc baza conditiei (1.1) analizata in capi-

tolul J: .

in toate sectiunile structurii, practic insa intr-un numar limitat de sectiuni considerate caracteristice. Aceasta conditio de siguranta exprimata in eforturi nu mai este suficicnta pentru elementele structurale care se plastifica in i timpul unei actiuni seismice intense. Conform celor aratate la capitolul I, pcntru accste clemente, lacare eforturile Sma" ating valori practic egale eu S,.P conditia de siguranta trebuie exprimata prin inegalitatea (1.6): -

, I .

unde 6", a ., cstc deplasarea maxima a elernentului produsa de actiuneacutremurului iar 6,op este deplasarca lui capabila, Cu cit valoarea S;"Q!Z cste mai apropiat de valoarea 6,ap cu atit elernentul structural sufera avarii rnai pronuntate. Ambii tcrmcni in relatia (1.6) reprezinta deplasari ale elernentului in raport cu sistcrnul sau local de coordonate si trebuie calculate in exact 'aceleasi

176

----------------_._._-----_._-

].

H

...

L----'(J) ---~

Hi, max 4 IN

Q

b

Fig. 6.1

D ' plu pentru ~ti1pul unui cadru defo_rmat in planul lui, de-· 1\ e e~~rcata in fig. 6.1 este datil de rela tia :

Uma.%

A = UI - Uj - ejH

L.1ma:t'

- . e int deplasarile strui;turii (deplasari ?rizontale ~i rotiri La .

unde UI' U, ~l ,SI . ., . . are rodue cea mal mare valoare L.l. a n.od) in timpul actmnll sersmice c . e P resupunlnd ca stilpul este plastificat

ntul de timp cind apar u«, u, ~l t P ·6)'1"" M

mome v .' deci clitia de verificare are forma (1. ,1> I,max ;:- (.~." la capatulj. ~1 ~Cl con tIM si forta axiala N r= stilp avind

momentul inc~v01etor.la cap1ilU °fr~~uie j~aleulata pe baza a.ce1eia~i forte anumite v~lon. ?eplasa.rt~~ 1 cap nctului de anulare a diagramel de momente

axiale N !?l aceleiasi pOZI 11 a e pu . .. .. 1 . 6

tilp ca eele inregistrate in momentul atmgern U1 max: ., •

pe s .' v d g 15. cu situatia In care 111

Valoarea dep~asar~i .caR,abIle Ise as~~~:t se e ~~n~e deformatia ultima fie

sectiunea cea mal sohclt~ta a e :me~ .• ti v

ul . . at fie a armaturn 111 ll1se. .

. a be~~cu~~lc~::{:~rii ~apabile Jmplidi insu.mare~ deformatiilor (rotinIor)

. I 1 ti e sau elastice .. 111 lungul stilpului, . .'

sectiona e, pas c . s. ditia (1 1) depinde de earaetenshclle.

.. t ti e valoarea 111 con 1 1 • 6 .

11. n Imp c ...• tP sectiune a unui element, valoarea ,"V III

betonl.llui ~i ale ~rmatdrn l~ rt~'isticile ma'terialelor pc tntreg clementul. iar condi~ia (1.6) ~epmdee fn~~~cearacteristicile inaterialelor pe ansambl~~ struc-, valonle Sf'II'" ~l 6'!'ax d. P ., d si de caracterul global al eedarn structurii. Aceasta ar 1mphca, tInInr s.e~~~sigurare a constructiilor la actiuni seisturale, care sta la baz~ conc~~ lei ditiil de siguranta mentionate a valorilor mice, necesitatea conslder1i~ll In Clan ~el:o~ului si armaturii apropiate statistic \ejective !!le, n; . !la, ale rezlste~t~ o~ i deci mai mari dedt valorile de calcul, '

. de valortle med~~ ale aeestordrez1s ent~: ~, t d'.a starilor limita in tara noastra.

R . R f 1 site in rno curen In me 0 • '. rul di

. ,Re. I ~l "f'~'o. til de variatie statistica a rezistentelor m JU me iei..

Pe baza coe Identl or. t..)

se 'poate afirma e~ (vezi eapitolele 2~1 3 . '

!1_>'&'> R"

e, e, R ..

. ", . tX STAS 10107/0-90 prevede

Pentru a nu eomplica prOlectarea curen a, . . - . 1a d incar-

ca verificarea la starea limitade rezistenta pentru gruparea specia e

conditii. plasar~a

(6.2)

(6.3)

cari sa se Iaca tot pe baza valorilor de ealeul ale rezistentelor ea ~i pentru -gruparea fundamentala de incarcari. Evident, insa, inegalitatile (6.3) trebuie avute in vedere cind se evalueaza gradul de protectie antiseismica oferit de conditiile (1.1) si (1.6) * si la calibrarea factorului Iji din compunerea coeficientului seismic (vezi ~i 1.3 si 1.5).

iii. In cadrul metodei curente de proiectare, verificarea explicita prin calcul a conditiei (1.6) nu este posibila intrucit nu se cunosc nici valorile ~ma .. si ale celorlalti parametri (vezi i) asociati lui ~max necesari pentru ca1culul lui Acap, nici care sint elementele structurale care se plastifica, In aceste conditii, . pe linga verificarea conditiei obisnuite de rezistenta (1.1) se prevad masuri suplirnentare care vizeaza dirijarea aparitiei zonclor plastice in structura !Ii inzcstrarca accstora cu capacitati de deform are ~cap suficiente in elementelc ell zone plastice potcntialc. In Ielul acesta, in proiectarea antiseismica curenta, verificarea conditiei (6.3) nu are un caracter explicit, aceasta considerindu-se satisfacuta implicit prin masurile rnentionate, Principiile acestor masuri suplimentare se prczint.i la paragraful 6.1.3.

iv. 1111 caz prut iculnrIn proicct arca ant iscisrnicii cstc constituit de structurile care se pot modela din punct de vedere dinamic prin penduli cu un grad de Iibertate (fig. 6.2). Simplitatca modelului usureaza evaluarea sau aprecierea deplasiirii Amax (de exemplu,prin folosirea spectrelor raspunsului inelastic ~ 44J). Reducerea structurii la una sau mai multe console de beton armat, cu fort a axialii constanta ~i pozitie fixa a punctului de anulare a diagramei de moment incovoietor, simplifica si evaluarea deplasarii ~cap, pentru caleulul careia se pot folosi schema si expresia date in fig. 6.3.

I· I 1

a

b

c

Fig. 6,2

In Iclul acosta, pentru structurilc cu un grad de Iibertate dinamica se poate face cu usurintii si 0 vcrificare expliciti1 princalcul a conditiei (1.6).**

, ~-a nO,t;~t: ill" ~i .cD", valorile .ulti.l.ne ale momentului incovoictor )ii ale rotirii specifice la cplllzarea capacitatii portantc a sectiunii transversale a

barei, M p si Il>p, momentul incovoictor si rotirea specifica la limita domeniului clastic de comportare al sectiunii transversale (asociata de obicei eu initierea eurgerii in armatura intinsii), lp estc lungimea zonei plastice adica a zonei

• In standard conditia (1.6) se asigura printr-o conditie derivati'i. constind in limitarea inalt irn i i zonei comprunate in anumitc sec tiuni , aceasta stabilindu-se pc baza rezistentelor de calcul

•• Verificarca explici ta a capacitati i de dcforrnare impune considerarea in calcul a rezist cntclor cfectivc. In relatia (1.6) Do cap sc Inlocuieste cu Dou avind semnilicatia de deplasare ultima. corespunzatoare capacit;l~ii de rezistcuta u l t ime Suo

178

"I· I"

I ,

I I

I

I

I

,

,

t1u '

I

a.

h.

in care armi1tura longitudinal a intinsa a sectiunii estc solicitat.i dincolo de pragul de curgcre. Din cauza efectulni fisurilor. i~1:li~aie (fortci Eli~:toa rc}, al alunecarii armaturii in beton ca urmarc a solicit iirilor alternante \Il zona plastica, precum ~i a eventualci solicit.iri a armatnri~ in dom(:l:ill~ deC'mso:idare a otelului lp este in realitate rnai marc dccit Jungimca zonl~l. (fig. ,6.3,. a) I.n care momentul incovoietor estc mai marc sau egal cuM p, iar distributia rotirilor sectionale in zona plastid se poate aproxima ca in fig. 6.3, b. V ~lorile

M 11)"1' At <I> se calculeaza l)e baza'conditiiJor statice ~i geometnce in

u, u , p, p R R' . 1 I' ,

sectiune, considerind valorile efcctive c ~i a' ale rezistcn tc or bctonu \II ~I

armaturii, Se pot adrnite simplificari ale schemei de cal~ul ale ~ccs"tor v.alon, exprimind de exemplu, rclatia moment inc~voictor-ro~I[(' sl:eclflCa l?flI!tr-o lege biliniara (fig. 6.4), cu anumitc rapoartc mtre M" ~l M~ ~l rcspcrtiv i nt rr:

(l>u ~i (1),,,. .

Pentru strudurile cu un grad de libcrtatc dinarnicii conditi.i dl' siguranp

(1.6) sc poate exprima ~i sub forma

Amox ,,:: " _ ~"

flLl,71Iax= T '" ,-A,cnP - A

p p

(6.4)

11

_t~CO!lsIO'i7I

rf'\11

[}isfriblJ!ia

Fig. 6.4

I1p a

b

Fig. G.:.>

unde .1p si .1u sint valorile deplasarii .1la atingerea momentului Mp in sectiunea de la baza consolei (vezi fig. 6.5), respectiv a momentului M". Valoarea adimensionala flu reprezinta indicele de ductilitate la deplasarea .1 a elementului .. Valoarea capabila a indicelui de ductilitate rezulta sub forma

f1.u,caP ~ 1+3 (f1.~-l)lp (6.5)

in Iunctie doar de doi pararnetri : indicele de ductilitate la rotirea sectiunii

~i Illng-imca rclativa a zonei plastic(',

(6.6)

(6.7)

Pcntru determinarea valorilor f1.~ si i; se pot da relatii simple [38]sau

al.acc [10]. .

Este important de rncntionat , ins:!., ca pcntru clemente de beton armat .arc nu sint console, indiccle de ductilitate f1.t1 i~i pierde din interes, Intr-adev.ir. ~u numai ca, asa cum s-a aratat deja in fig. 6.1, valoarea .1. depinde de pozitia punctulni de anulare al diagramci de moment la atingerea lui J.[ 1TI4Z, dar acelasi lucru sc intlmpla ~i cu .1p cind se atinge jl,fp in aceeasi sectiune cu AI max, iar pozitii!c punctelor de inflexiune ale celor doua deforrnate rareori coincid. In plus forta axial a N si deci rclatia M - <I> se pot modifica in timpul actiunii scism ice ca urrnare a variatici cfortului axial, datorata efectului indirect (sub forrnii de solicitiir] axialc) al fortelor orizontale seismice. Pe acestc considerente forrnularea conditici de siguranti; a riispunsului seismic suh forma rclatici (1.6) csto tot.dcaunn prcfcrabilii. 'In cele ce urrneaza prin n UCTILIT ATE sc va desernna en pocitatoa clementului de beton armat de a d"zwilfl7 d'/()Yllld/il' iurl ast ir», F\'j'!<'nf, ,.j"ll1<'llf 111 riP l x.t on annat cstc mui .Iuct il, n'sp,'cliv are till nIt mn i mare, dad. zona plastificaUi estc mai lung-a (t v mai mu re) si dacii secti linea sa transvcrsala in zona plastid. este rnai ductila ((f)" S;1.U fJ.'D mai mare).

6.1.2. Posibilitati de proiectare pe baza analizei raspunsului inelastic

Conditia (1.6) implied considcrarea raspunsului inelastic al structurii, iar aceasta nu se poate evalua decit dad se cunoaste armarea, Rezulta, deci, Cd proicctarca pe baza verificarii prin calcul a conditiei (1.6) necesita in.principill parcurgeroa unui proces de aproximatii succesive in care solutia initialt, csto cca furnizata de metoda curenta de proiectare antiseismic5. descrisa in paragraf ul 6.1.1.

180

So/ulie II,,/to/Ii, Se slolllles/e

pe-bozo metodel cureare de pro/ectore onlimsmicd (~5 u)

I Iva/aarea dep/osdrilor t1mox

. . (prio procedee de lip AON)si Llu

Se modllieo armarea .sl/ sou se~/iunea fie bdln

Nu

l;ig. 6.6

Definitivarea dimensiunilor sectiunilor de bet on si armiitura rczult~l dintr-o scrie de verificariale conditiei (1.6) imbunatatind solutiile pina la satisfacerea acestcia (fig. 6.6).

tn principiu, sint posibile douii modalitati de evaluare a tcrrnenilor

.1maz si .1.:

- analizind riisptmsul static neliniar al st ructurii (ASN);

- analizind riispunsul dinamic ncliniar al structurii (ADN).

Cu exceptia unor cazuri simple de st ructuri, am Lclc proccdoe im plic.i folosirea unor programe de caleul automat.

. In procedeui ASN conditia (1.6) se verified pcntru ansamblul structural.

Se considera Iorta tiiietoare S la baza structurii presupusa crcscind mOn?toll in pasi IlS si avind '0 distributie data pc orizontalii ~i verticala strnct:IrlI ~e rezistentii (corespunzind' de regula, fie moclulul fun~amental .de vlbra:!e: fie distributiei furnizate de analiza modalii ) ~i se determina crc~~rr~lc c1cplas~rI1 ~ la un anumit nivcl al st ructuiii, considcrat nivc-l caractcrist ic. rczolvind iterativ sistemul de ecuatii de echilibru static

(6.8)

in care:

[KT] este matricea de rigiditate tangent5. a structurii, care se modified pe masura ce seplastifica elementele structurii;

{.1x} este vectorul cresterilor de deplasare . ale nodurilor structurii si

reprezinta necunoscuta in sistemul (6.8); . ..

{.1F} este vectorul. cresterilor de forte la nodunle structurii, :a~e r~zul~a pe baza sporirii date AS fortei taietoare ~~ l:mza pa5trind C:Qnstanta dl:'itrlb~l~l<!

ei pc vertical a si pe orizontala structurn. . . .

-Deplasarea A se determina prin cumularea valonlor .1Xj de p.e dlrectl.a lui Il. Se obtine astfel, prin procedeul de calcul biografic, a~a numita relatj

18J

P/ostiricqr~, IInlli ~/~menl strIJc/(Jf(JI

RIJpl!rea (ie,irea din /ocro} a IJnIJi element structural

_Si= ~'-I +AS t------"" s; f t-------"

f,i-! Lli

Fig. 6.7

,S-A* (fig, 6.7) in care Au element structural din cele ansamblu.

Dia~rama S - A of era 0 imagine sintetica, sugestiva a comportarii a

structurii pe intreg intervalul de solicitare pina la rupere. .-

Dad se pune problema verificarii explicite a conditiei (1.6) aceasta nu

. se poate.-:eali.za decit intr-o maniera aproximativa, ceea ce implica echivalarea structur.l1 pnntr-un sistem cu un grad de libertate dinamica, caracterizat de relatia S - A la nivelul un de se aplica rezultanta S a incarcarilor orizon, tale.

~valuarea marimii A"",,,, se poate face fie utilizind 0 metoda. de tip energetic (po:mnd de la valorile spectrale ale raspunsului elastic [52]) in care caz valoarea

,,~btm1!~ii, trebuie considerata numai 0 aproximare grosiera a valorii reale, fie utilizind 'procedeul ADN pentru un pendul dinamic caracterizat de relatia §_ ~. A stabilita pentru deterrninarea lui Au la nivelul caracteristic al struc-

.turii, ,

, Acest ultim procedeu furnizeaza de fapt valoarea spectrala a deplasarii III raspunsul inelastic, printr-o metoda mai riguroasa decit cea curent utilizata pcntru stab!lirea spectrelor inelastice, in care pendulii dinarnici sint caracteri~at~, alfituri de perioada oscilatiilor proprii, de Iactorul de amortizare ~i de indicele de ductilitate conventional.

Verificarca prin procedeul ASN are un caracter global referindu-se Ia struct ura in ansamblu.

reprezinta valoarea lui A la cedarea primului considerate vitale pentru siguranta structurii in

, , • 111 literatura. de specialitate se uti lizeaza pcntru aceasta diagrama denumirea P-fl.

AICI_S-a. preferat denurnirea S -fl, in acord cu notatii le din prescripjitle din tara noastra ~i pentru a ev~den~La faptul e1l. problemele se pun diferit in cazul actiunii seismice fai1l. de cazul Incarcarit 1 nesersrmea (vezi § 1.3),

182

_ ~eferind~:ne din nou la fig. 6.7 este important de observat ca valoarca

" fortei Su stabilita pe baza rezistentelor efcctive ale bctonului si otclului, reprozentlnd valoarea maxima (..ultima") a fortei orizontale cu card se poatc inciirca structura, nu coincide nici cu valoarca de caleul a fortci seismice, nici Cll valoarc S,I a f~rt:i s~is:nice .i,n raspuns ela~tic (vezi rclatia 6.1 '). Dc regula S < s, < Sci, d~r e~Clsta ~l. situatii, la st:uctun l~ care sc urmareste obtinerca unui raspuns seismic elastic sau la care simpla apl icare a rcgulilor de armarc minim.i dotcazri

,structura cu 0 capacitate de rezistcnta foartc mare, cind SIt :::.- Se!'

,In procedeul AlJN conditia (1.6) sc vcrificii pcntru ficcare clement structural in parte. Sc discrctizeaza in pasi de timp At 0 accclcrograma scisrnic.i 1i (i1tre~pstrata sau generata artificial) ~i se dcterrnina dcplasarca /)'",,,x produs.i de seism in fie care element, rezolvind pentru fiecare pas de timp ( time-his-

tory") sistemul de ecuatii de echilibru dinamic ..

[M] {AX} + [C]{AX} + [KTJ {AX} = - [1I1J {~u}

(6.9)

in care, in afara notatiilor din sistemul (6.8),

[MJ. este matricea m,~se:or .structurii presupuse concentrate (de obicei l~ nodun) pcntru ca ccuatiile m sistcmul (6.9) S;l rezulte algcbrice ~i nu difcrentiale :

[C] este rna tricea de amort izarc :

{Ax} ~i {/),x} sint vectorii variatiilor acceleratiilor si ai vitczclor relat i vc asociate variatiilor deplasarilor {~xi,. In trc celc 'trei varia hi {~x (, f ~x ~ 5i {~x} exist a dOD:arelatii cineI?aticeJ as~f~l" incit sistemul 'de eCttatii (6.9) se reduce Ia un sistem de ecuatii de conditie III raportcu un vector nccunoscut , de exemplu {AX}. Pentru 0 uccclcrogramii ?i 0 structurii date sc obt inc localizar;a zo.nclor plastice (fig. 6.8) ;;i pcntru ficcare element structural 'pJaslificat

. se lllrcglstr~aza va~oarea Amux im prcunii cu pozitia punctului de anularc al momentului incovoictor si cu forta axial a N concornitcnte Cll ilmfl" (vczi fig. 6.1). CD: aceste date, presllpuse. const antc, se calculcaza scparat valoarca ~11 pnntr-un caleul static considerind distributia de momentc incovoictoare ~;i a curburilor corespunziitoarc stadiului ultim in scctiunea cca mai solicitalrl a stilpului.

. In raport cu procedeele ASN, procedeul ADN interprctcaz.i mult mai

fld~l, :oI?portarea reala a, structurii caracterizata prin aspcctul dinamic al sohc~tafll. Procedeul fumizeaza, eu un inalt grad de eredibilitate, scenariul :m~bJl ~l aparitie~ si .inchid~rii .. ar.tiCl:latiilor plastice" (mai riguros. al incursi~llIlor Ill. d~memul.melas~l~ al dJfent~l~r. zone ale elementelor) si pcrmitind l~ a~ela~.1 timp, pnn ,:,enflc~rea .C?ndltlCl (1.6) _rentru. fiecarc element si la diferite intervale de timp, identificarea mecanismului de ccdar c a structurii.

Pe linga ipotezele fundamentale ale cclor doua procedee, deja mcntionatc in legatu:a. cu calcul.ullui Ama." :;;i ,/),u, mai sint de subliniat citova aspecteimpor .. t~nte privind matricea de rigiditate [KT J a structurii care 50 genercazrL cu a]ut<;>rul matricelor de rigiditate tangentii ale elcmcntelor structurale:

I. In ambele procedec, se pot calcula dcocamdatii numai subansambluri plane formate din clemente lininre. Considcrarca altor clemente dccit a accslora. de exemplu a elementelor bidimcnsionalc de bcton annat. IlU este inc.i posibila datorita faptului ca in prezent nu se dispune de 0 modelarc analitica satisfiicatoare a comportarii acestor elemcnte in stadiile postfisurarc si postelastic.

ii. Carac.terul spatial al structurilor de beton arrnat nu poate fi, de aseKlenea, inca introdus in programele de calcul din categoriile ASN sau ADN, decit intr-o maniera aproximativa (prin coordonareadeplasarilor subansam-

183,

---
~ ~ lfoi!!
~ :,)!_.!l"f I/~
1ft,'i!'1t ~~fI fltJ!
i!!!!_J A~K/!~ cJP.!ff
il:Q~5f Q2.M 1_/!!!{5
tl2cxf5 jOx71J Jpx05
Nx~5 7J-'l~ ,!{MJ
~f(} 8_(Jx91J JOKOf
115<60 I/Q.JxOi yOxOf
'0 I-/O_".9V t=INs



i-_



.1
1
.
r: t=2fJ8s

d





v
sr _"l
V '0 V
ILl. sr '0 I" sr
I" '<7 '<1 1<> '0
IC> fZ'
~ t:: t=f,§!Js

f


V
II::> V ~ -;
II::> '" '0 "1
Ii:> '0 '0 ,n. .'<Z
Ii:> '0 -Zl,. <1 fA "1
I'" '0 Do cr II::> "7
I" sr .8 VA V
:ll. 8 -5
.! t=!8(Js

h










8 t=NPs

Fig. 6.8. Di str ibu'tta articulatrilor plasfi ce in barele urmi cadre de beton arruat (a) solicitat seismic la difcrite momente de timp (d ... n).

Rezultntele sin t obt.i nu te prin utilizarea programului ANE-

LISE considerind componenta N -5 a acceJerogramei INCERC

]84

j

.. ~~.".
,,_ .:=j



~ - ~-
9_ ._ EJ~-- ---'"
--:1: ~--
~ --
r·C>. v
Ii>
"7
1
._
1
-- .. !=3.8tJs

'I±:=j
,f' ,,--lo-----1
r~4,__--;;'
'l
18
v
m

1 <J,98s

Bucuresti din 4 martie 1977 cu vaJorile recluse eu 24 %. Stvuct ura este proiectata in conformitate cu prevedcr ile norrnativul ui P 100/82 ~i standardului STAS 10.107/0-90.

marcheaza deschiderea ar ticulatiei plastice Ia Iata barei de partea careia este marcat triunghiul

marcneaza inchiderea articulatiilor plasti ce.

185

blurilor structurale plane prin intermediul planseelor considerate infinit rigide modelind 6 comport are quasispatialii, deocamdata numai pentru componcnta translatic a dcplasarii Iaterale), datorita absentei unor modele de calcul in miburii sa interprcteze suficient de corect comportarca postelastica a elementelor liniare de beton armat la solicitari eompuse incovoicre pe doua direct ii - torsiunc,

iii. Stabilirea termenilor matricei de rigiditate se face pe baza unor ipoteze privind def'orrnarea din ineovoiere eu efort axial, parte dintreele discutate la 5.2. Nu se introdue tenncnii corespunzatori deformatiilor produse clementelor de beton arm at de catre forta tiiietoare sau de luneearea armaturii in beton, nici pentru aceste aspecte neexistind modelari de caleul satisfacatoare. Implicit, nu se pot lua In considerarc evcntuale cedari premature datorate actiunii Iortei taietoare sau pierderii ancorarii arrnaturilor.

Toa te acestc ipotczc de calcul reduc sensibilgradul defidclitate al procedcclor in raport cu rcalitatea. In plus procedeele ASN si ADN implica un mare cfort de calcul si de interpret arc a rezultatelor care l1U face posibila practic considerarca unci game variate de cutrernurc probabile.

In acestc conditii, proiectarea curcnta antiseismica, atit in tara noastra cit si in celclalte tari al carer teritoriu este expus unui rise seismic important, nu se face pe baza procedeului iterativ descris in fig. 6.6 ci se Iimiteaza Ia determinarea solutiei date de metoda aproximativa prezentatii la paragraful 6,1. Proccdccle ASN si, in special, AON se folosesc ca instrumente de cercctare teoretica in vcderca imbuuatatirii, din punct de vcdere tehnic ~i economic. ;l miisurilor de duetilizare previizute in prescriptii pcntru metoda curenta de proicct arc ant iscism icii , iar ca instrument de proicctarc numai in situatii deoscbitc (struct uri cu iniiltirnc mare, sistcme structurale noi, structuri pcnt ru cladiri tip, ee urrrieaza Srt se execute intr-un numar foarte marc de excmplarc)

6.1.3. Bazele masurilor de ductilizare

Dupa cum s-a aratat in paragraful 6.1.1, masurile de ductilizare vizeazii satisfacerea conditiei (1.6) pentru elementele structurale care se plastificii in timpul actiunii seismice intense. Aceste masuri nu sint necesare in e1ementele, in subansarn blurile structurale sau in structurile a carer capacitatea de rezistcnFL este superioara eforturilor Sma'" corespunzatoare unui raspuns seismic elastic. In principiu, masurile de ductilizare trebuie sa fie asoeiate valorii factorului Iji (din relatia 6.1). Cu cit coeficientul i] de redueere al fortei seismiee in riispuns clastic este mai mic, cu atit masurile de ductilizare trebuie sa fie mai severe. Analizind in contextul sistemului de siguranta asociat metodei de proicctare, valoarea reala a acestui factor, s-o notam eu Iji"al> se constata ca accast a este mai mare decit valoarea prevazuta explicit in prescriptii, prin relatia (6.1), alit datorita diferentei intre valorile de ealeul ale rezistentelor bctonului si armaturii ~i valorile lor efective, cit si datorita unor simplificari cu caracter acoperitor adoptare la modelarea constructiei in calcul.

In conditiile in care, in eadrul metodei eurente de proiectare antiseismica, nu se pot evidentia valorile ~re~I' !;ii nu ~e pot preciza cu eertitudine care elemente structurale se vor plastifiea cind struetura va fi aciionata de un eutremur de intensitate ridicatll. !;ii care vor fi valorile deplasarilor ~m"'" impuse acestor eiemente, masurile de ductilizare unnaresc sa inzestreze zonele plastice poteniiale ale elementelor structurale eu capaeitati suficient de mari de defonnare postelastiea (valori A. suficient de mari). t n unnarirea ae tS tui

186

seup: m~urile de ductilizare prevazute .In prezent de prescriptiilc de roieetare

p!J.sheaza unpronuntat caracter empiric ~I reprezinta in fond eel maP ,

bil compromis i t t di t d ' .,. ~ 1 convenatendinta d IIldre en ,1Il a e a eVI~a consumuri nejustificate de ma teriale si

Altf~l sap e a :e u~e ~'lddul dcavarion- al,constructici la actiunca seismici.

. ~s, masun e e uctilizare avute III vedere la proiectarca e 1)'

~~O~~~~~\~~ente, refl:c~5. ~tit posibilitatile economice cit ~i gradul act~~~ y , ? ,~.' C~nstatar,Ile :n urrna cutremurelor cit si rezultatole ex el-i.mXet~~':lnlor flZl~e ~I numcnce sint sursele de inforrnatii care contribuie la i!buna aprea continua a acestor masuri,

v I~ general, cresterea deformatiei capabile impune urm5.toarele tipuri de masun:

- d~rijarea apritici zonelor plastice in cadrul structurii in asa fel incit

acestea Sa a a v " t" , • , , . c '(

t I ' P ra ~alm II sau, daca estc posibil, nurnai in accle clemente struc-

ura e ca~e au pnn n~tura solicitarii 0 capaci tate de deformare rnai ruare : last:- aSlgura~ea un,el v~lori minim5., ~" a clernentelor structurale cu zon~ g ,Ice potentIale,pnn a~19.umre,a U~lCl capacit j ti minime de rot ire specified

II, III ~ceste Zone III conditiilc e vi tiir ii riscului aparitiei u nor rupcri premature' neductile, ~atorate fortei tiiietoare sau l'iercierii ancoriirii arm.iturii in bcton.

In legatura cu aceste masuri de ductilizaro sint de facut uncle obscrvatii -cu caracter general.

. a. E~itarea ruperii din for/Ii tliietoare se face la starca lirnita de rezistenta

pnn relatia (vezi 5.3 *) ,

Q ",;; Qcap (6,10)

In vcderea cvitarii ruocrii " at " I .

• , y' 1 ern prcma urc III C clllcntde structurale ell zone po tcn-

{Jal plastice, ~o=-ta taJetoare de caleul Q se deterrnina ca forta taietoare asociata :meca~l:,muIUl de p1asti~ieare a elementului iar la evaluarea lui Q,,,p in zona plastIca. se red~ee contributia datorata betonului, Qb. cu atit mai mult cu cit .cst.e mal mare nscul degrad5.rii mai pronuntate a betonului ca urrnare a incursiunilor repetate, uneori si alternante in dorneniul postelastic,

.b. Degradarea adereniei inire bara de arnuiturd lonCTitl~dinald. si beton in

special in . d ' , , c . ,

• v zona ei e ancorare, care m marea rnajoritate a cazurilor practice

reprezmta zon d imbi (

., •• y a e rm mare nodul structural) intrc elementele structurale

Ia hmlt~ poate scoate din lucru bara rcspcctiva ~i deci reduce capacitatea p~rt~~ta. t? ~azul actiunii seismice acest rise este amplificat de efectul in,£arc~r:lor ciclico ', des:ori altern ante, si de cfectul fisurarii bctonului in lungul barei III zona nodului structural (vezi fig. 6,9), Pentru reducerea accstui rise

- sc folosesc cu priori tate bare cu profil periodic; .

- se iau miisuri spcciale de ancorarc :

- se sporests lungimea de ancoraj a barc1or. In STAS 10107/0-90 se

p~eved~ s~orire~ cu circa 30,-40% a lungimilor de ancoraj ale barclor longitudinale intinse m elemente fiicind parte din structuri cu r01 antiseismic in .raport eu lungimile de ancorare ale armaturilor eu conclitii n0nm.le de solicitare. In prescriptiile din alte Flri se prcv1ld sp:)ruri ~i mai mar i.

• A~a cum s-a. a.ri1tat Ia. capitolul 1. pcntru simplificarea scricrii feliltiilof de caleul o-a

.renun+at la indi el t d .,. , •

tee max, pen ru esemnarea efortunlof sectlOnale de calcul. _,

187

a

Fig. 6.9

- se evita innadirile (in, special cele prin suprapunere Hira sudura) in zoncle cxpuso plastificarii,

. Pcntru asigurarea unci bune ancorari a etrierilor cu rol de fretare in zone!c pJaslice potentiale din elem~nt.ele structurale verticale (stilpi sau bulbi de dl~fragmc), clrlJgeIe acestor etrieri au forma si dimensiunile din fig. 6.10, a. Pnn yatrU1:~~rea drligului in miezul de beton al sectiunii (fig. 6.10 b) se crc'.lza ccnditii de.ancorare mai bune decit prin pozitionarea lui in imediata ap.rop~e:e ?- stra!ulm de bet on de acoperire care se poate pierde la 0 solicitare scrsmica 111 tensa.

c. C apacitatea de rotire sectionald in zona plastica este data de 'relatiile (fig. 6.11):

o

188

,. ... -~

.... u-

X

b

Fig. 6.10,

....-1====~

I

Iho

L~~

sau

(6.11, b)

dupa cum cedarea (ruperea) in sectiune se atinge prin depasirea deformatiei ultime de compresiune E:bU a betonului sau a deformatiei ultime eau a arrnaturii intinse. Cu ~ s-a notat inaltimea zonei eomprimate.

Valorile <l>u in situatiile in care acestea sint stabilite prin relatia.Iti.I l. b) (intilnite la unele elemente supuse la intindere excentrica sau, mai rar, la eompresiune excentrica en forte axiale rcduse) asigura, de regula in exces, ccrinjele de ductilitate asociate unei comportari favorabile la solicitari seismiee.

In vederea asigurarii unei valori sufieiente a rotirii sectionale <l>u, in zoncle plastiee potentiale se limiteaza superior valoarea X Ia 0 mdrime mai redusa decit eea corespunziitoare situatiei de balans (vezi subcapitolul 5.2), diferentiata functie de natura solicitarii elementeIor si se actioneaza prin masuri minime 'de arrnare transversala pentru sporirea valorii Eo. in raport eu cea corespunzatoare betonului simplu. Arrnarea eu etrieria zonei plastice, pe linga efeetul de crestere a deformabilitatii betonului, are si rolul de a impiedlca flambajul ·barelor comprimate, favorizat de efectul Bausehinger -asociat regimului de solicit are alternanta (vezi capitolului 3). In acelasi timp se obtine o limitare a degradarii betonului din inima sectiunii pentru a conserva. eel putin partial, capacitatea acestuia de a prelua forte taietoare.

. Limitarea maxima a valorii Xu se asigura prin relatia

(6.12)

unde ~ este dat de" relatia (5.9) si se stabileste in calculul la starea limit a de rezistenta, Rotirea capabila <Du, a sectiunii este cu atit mai mare cu cit deformatia postelastica a armaturii intinse in momentul cedarii zonei comprimate a sectiunii este mai mare astfel ca. asa cum s-a aratat anterior, ~l!m in relatia (6.12) este mai mic decit ~b din tabelul 5.1. Valorile ~ljm sint stabilite plecind de la valorile cl)u considerate ca necesare pentru diferite tipuri de clemente tinind cont si de relatiile dintre valorile rezistentelor de calcul si valorile rezistentelor medii ale betonului ~i armaturii

. Deplasarea capabila .:leap a elementului dcpinde nu numai de valoarca <1>" ci ~i de lungimea zoneiplastice lp(vezi, de exemplu, fig. 6.3). S-a ararat deja ca lp cuprinde lungimea pe care momentul ineovoietor este mai mare decit Mp la care se adauga 0 Iungime care tine seama de efectul de sporire a eforturilor unitare in armatura longitudinala prin fisurare inclinata (fortei taietoare) side efectul alunecarii barelor longitudinale in beton.

. Se apreciaza cli valorile lp, preserise de uncle norme (de exempluj l l l])

,slnt in general acoperitoare fata de valorile rezultate din cercetarile ex peri-

mentale. . ,

d. Prin .alcatuirea structurii si prinmodul de arrnare se urmareste sa se dirijeze dezvoltarea. diformal#lor postelastice Cit prioritate in .grinzi care sint, ingcJ.leral, mai, ductile ·dedt stilpii pe baza faptului ca sectiunea de beton armatare 0 rotire.capabila, fl>a, mai mare la incovoiere decit la compresiune exceJrlricil. Ace~t.principiu •. denurnit in practica gri)zda slabii-stilp .puternic a~e~ialfe avantaje.Astfel, cedarea unui element vertical poate initia colapsul Progri~siv (in lal1~)alco:iJ.sttuetiei !?i de aceea evitarea unor daformatii plast icc ample in elementele verticale este vitala pentru siguranta seismica a ansamblului structural.

189

Artlcllla/le plus/lca

Fig. 6.12

'. In plus, pl~~tificarca simultana la. a.mbele. capete .a tuturor stilpilor unui nivcl al.structuru pO.~,te conduce la ~p~ntla unui mesamsm de pJastificare local, ~mec?lmm ."de ctaj ), cal.e trebUle. ~n general evitat (fig. 6.12) intrucit ar Imphc;~ ~cn_n.le £Carte .n;:111 de .d~~ctJhtate p~ntru, s~lIpi care se pot realiza cu d.cosc:blta dlfIcuHat~ ~I III condltl.1 !leeccncmlce. I<.~~sta, totusi, situatii ill pract icii, III cai c rnecan ismul de jIastifica i e al structurii implici; ill mod inevitabil GC7.\{.1\;JJ(<l t.i.rr (!dv1!l;atii plast ice irnportanto in elcmentcle verticale cum se i.ntimplii~ d.e exc mplu, in c~zul t~r.nur~lor castelelor de apii, a stilpilor' nivelurilor flexibile ale str ucturilor rigido 111 rest. Asemenea situatii ncccsita o-

abordare specialii. .

Estc de sul.liniat , de arr mr nca, ca, in general, nu se pcate evita in conditii eccnr micc, plastificarca la Lazii (la nivelul teoretic de incastrare a infrastru~turii) a stilpilcr cliidirilor ctajate supuse la solicitari scismice intense. In acestc situatii sc urmareste prin miisurile de alcatuire, limitarea incursiunilor in domeniul postelastic de deformare .

. l,n cele ce urmc,a.dl. ~.e ccmenteaza. m,~surile de ductilizare prevazute in S1AS 10107/0-90, (a ~I III alto prcscriptii de proicctarc antiscismica (vcz], de exc mplu. [104J; [111; 114J), de se refera in spccial la elernentele structurilor curente,

. In general" miisurilc de dll.ctilizarc prevazute de prescriptii sint dctaliaic :n ~unctlC cle tJp.u~ clm](~ntultll, ~tructural (grinda, stilp, pcrete) si sc aplica Indlfcr:nt de rozlj~a clcmcnt~lu: III ca.drul. structurii (vczi, de exernplu. [104J). SC are Ill, \"~clel:e oca FI~tJ u dJf('J?tcle tipuri de str~~tur! prcscriptiilo de proiectare ~ntl~~l:mlca l,)J:c~a~1 ,alo,n :eduse ale coeficientilor Iji din relatia (6.1), care, irriplica plastificari rclat iv importante ale elementelor structurale.

In Coelul Medel (ED-I'll' de' proiectare antiseisrnica [111J, accste rnasuri sint difcrrntiatc Fe tt ci nivcluri cle ductilitatc corcspunzind la trci valori al« cceiicientlll,ui .Iji dar ele se aplica cle aserncnca, pcntru fiecare tip de element structural indifercnt de pozitia lui in cadrul structurii.

In cadrul discutiilor purtate !n legatura cu elaborarea STAS 10107/0-90, a, existat prop,u,nerea * ca masurile de ductilizaje sa fie diferentiate pe trei nivele de ductilit a te in cadr ul aceleiasi structuri pentru a tine seama de difc~entele c~re afar ~~ cerintele de ductilitate (:aloarea lui.1m.", in relatia (1.6)) 111 ftInc~le de ~cZltla el{mcutul.UJ structural 111 cad~'ul structurii si In functie de pal t icularitf IIJc ansamblului structural. Este eVIdent ca 0. ascmenea abo.rdare a ma~urilcr de ductilizare considcra mai rationaHi conditia (1.6) decit

• Propunere prezentatil- de ing, Ernilian Titaru.

190

orieare alta din abordarile existente in prezcnt, Din pacatc, cunost intcle existente in prezent nu permit precizarea situatiilor in care trcbuie adoptat unul sau altul din aceste niveluri de ductilitatc III cadrul st ructurii. Prcpuncrea mentionata vizeazain fond 0 distributic rnai ra tionala a consumului de matcriale in cadrul structurii prin asigurarea mai uniforrna pc ansamblulstructural a conditiei (1.6). Ea va trebui luata, deci, in considerare fie de 0 editic ulterioarii .a STAS 10107/0-90, fie de instructiunile de proicctare spccializate pe categorii de structuri dupa ce se va cunoaste mai bine distributia cerintei de ductilitate, dma",; pe ansamblul structural prin sintctizarca unui marc numiir de st ud ii bazate pc proccdeul ADN.

Este de observat ca abordarea prohlcmei duct iliziirii structurii, in Ill;;] diferentiat pc diferite zone ale structurii, apan; mui acccsibil.i pcntru st ructurile Cll pere]i de bcton annat, dccit pcntru cck in cadre, In viito.i rca r.-dactare a prescriptiilor specifice structurilor cu diagragrne de heton in cl.idirile ctajate (PBS) se intentioneaza introduccrea unui ascmenca concept de proicctare.

tn forma sa actuala. STAS 10107/0-90 prcvcdc uncle miisuri can; all in vedere coriceptul de difcrcnticre a m.isnrilor de ductilizarc in Iunc] ic <I(! cerintele probabilc de ductilitntc. dindu-sc 0 clasif'icar« a elcmcntclor structurale in acest scop,

Astfel se identified trei categorii de clemente:

1. clemente partici pante l a struciuri aniiseisniice solicilatc la cuircmure putemice (corespunzind zonelor scismice de calcul A ... E) ;

2. clemente participante la structuri antiscismic c soliciiatc ric cutremure moderate (corespunzmd zonei seismice de caleul F.);

. 3. clemente neparticipante la structuri antiseismice (in accastii catcgorie . intrind elementele ale carer deformatii latera le sub actiunea cutrcmurclor sint in mare rnasura impiedicate prin prezenta altor cleme~te mult mai rigid« de exemplu cadrele din structurile etajate asociate Cll diagragrnc vcrticale de mare rigiditate, precurn si clemente care sub actiunca unor forte orizont alc se deplaseaza f5.ra a se deforma, cum sint grinzile prefabricate articulate pe stilpi).

In cadrul primei categorii se difcrcntiaz.i:

- elemcnte care ca patii deformatii postelasticc scrnuificat ivc. prc vcdcrile fiind diferite pentru zonele plastice potcntiale ale accstor clemente ~i p.-ntru restul clcmcntclor respective;

- clemente 'pentru care se pune conditia ca suo aCfilln,:a scism ic'i s;l ramina in stadiul clastic, pentru a-si indcplini rolul structural th' I e;s;itur;l rigid;l a clcrnontr-lor componcntc ale structurii (de CX"l1li)~ll, p);II1;',o].: lucriud ca saibc, nodurilc de cadru, imbin.irile vcrt icalo <.k monolil iz.u« ale: ~tl"llcllll"il(lr cu panouri mari etc) sau pentru a asigura etanscitatca nccesnr.i (de excmplu pcretii recipientilor de lichide sau gaze);

- clemente care sub actiuni seismice riimiud in dorncniul cl.ist ic clztt'lritrl faptului Ga din aceste actiuni le revin solicit.iri rcdusc sub ca pacitntca de rezistenta asociata prevederilor minime .de arrnare (L: cxcrnplu, ciiafragme verticale de beton arrnat la cl.idiri joase Cll structura de tip hgllre),

Este important de subliniat ca standar.lul permite proicctnntului S;"l rec1uc5. numarul zondor plastice potentiale ~i sa cOllsiekre miislIri lflai difl'rCllliate de dllctilizare ori de cite ori apar justifidtri bazate fie pc; p:utictl'arit~ltii(~ de alcatuire ale ansamblului structural fie pe analizc ale r{lspullsull1i sci~mic .al structurii mai aprofllndate decit metoc1a curenUi de calcuL

191

},Jasurile de ductilizare, fic Crt su. t cxprimate prin conditii de verificare prin calcul, fie Crt sint cxprimate prin L1asuri constructive, vor fi comentate in cornun in coritinuare. ovidentiind scopul prevcderilor. In cadrul acestui capitol sc prezinta nurna i masurile constructive impuse de cerintele de ductilizarc a clcrncntclor de bcton armat, completind masurile constructive cu caractcr I:nwfal discutatc la suhcapilolul 5.8.

Avind In vcdcrc crt la data intrarii in vigoare a standardulni 10107/0-90 9i a ;qlari~i('i prczcntului Iuclrumiitor, rcdactarca Instructiunilor de proicctare a structurilor in cadre de beton arrnat ~i a noii editii a instructiunilor PBS,. de proiectare a strucrurilor ell diafragme de bcton armat nu era incheia ta, in cole cc urrneazii sc comenteaza ~i 0 serie de prevederi specifice cclor dona prescriptii ~i care nu fac in mod explicit obicctul standardului, in intentia de a rcalizu un cadru cit mai cuprinziitor pcntru discutarea problcrnaticii proiect.u ii antiscismicc a structurilor de bcton annat.

Din motive cvidcntc, exprimarca coucrct.i a prevcdcrilor respective trcbuic considcratii ca avirid un caractcr prcliminar, forma lor finala urmind Srl fie adoptatii in cole dou.i instructiuni.

C.2. DUCTIUZARE.l\ EIEMENTELOR STRUCTURILOR IN CADRE DE TIETON ARMAT

6.2.1. Dirijarea mecanismului de disipare de energie

Calculul dinarnic neliniar reprczinta instrumentul cel mai puternic eu ajutornl ciiruia se poate controla eel mai riguros ~i dirija mecanismul disipator de energie. Asa cum s-a ararat anterior, in prezent nu este inca posibila aplicarca pe scar.i larg;t, a accstui instrument avansat de investigare a comportarii scismice a structurii, Din accst motiv, in proiectarea curenta se aplica 0 serie de procoduri simplificatc, aproximativo, implicind anumite conditii de conIorruarc a clcmcntclor structurale din punct de vedere al rigiditatii si al capac ii:'dji cl .. rlzi~ITJlta, modalit.i ti de cvaluarc a eforturilor de dimensionare etc. J\(:,·ste proccduri sint s(ahiiitt, pe baza unor studii paramctricc, efectuatc tot prin llH'loda de lip }\1)N.

ill I'"./.,.,t! ~;:l illl)"h ",n'·'·l'\i;} I'fllli\it c:in'ia pl: duru ta cutrcmurelor 1",1" lIic(' di~iijJ"r('a d,· "lj('q~i(' ill eadrclc mul t ictajat e trcbuic S~t se reaiizeze cu j.rioritatc in grillLi ~i ill rit mai midi IJl~isur~t in stilpi, astfcl incit sa nu a par ii mecanisme de tip ct aj slab.

In uncle prcscriptii dc proicctarc in intcntia de a se evita asemenea sit uat ii sc prevcdc pcntru elcmcntcle care eonvcrg intr-un mod structural o conditio de forma:

(6.13~

uncle M~:~ si lvl;:~ reprezintii momente1e capabile ale stilpului de Ja partea superioara si, respectiv, infcrioara a nodului, corespunzatoare valorii minime a fortci axiale rezultate din calculul static (situatia mai detavorabila}, iar JlJ~:'J> ~i lll~:p rcprezinta morncntul capabil al grinzilor 10. stinga ~i la dreapta nodului, valorile respective fiind stabilite in functie de rezistentele-de calcul, Se considers arnbele sensuri de retire a noclului (fig. 6.13) iar atunci cind in

192

.' ... ~ . .;.;,. 111111 . ~., ./;.. HIU,
i> ,~:~, r:'\ .. T."'\
ff~( )I1g, )H!;p

,L
. \...:.) \.J
"iM. Hinf
HSU!, .. , ff:uP
:;}' . r'\ r>;
""'.~;
11;;1'( )11::' )Hdr
rop
0 \.J.
/'I in' ««
Fig, 6. tJ )lod converg grinzi pe doua dircctii, conditia (6.13) se vrr ific.i pentru fiecare

directic.· .. . . - 1 ;, I d Instructi

Factorul (): are rolui unui coeficient de slguranta. n proiectu ~ ns r~c ~-

uni de proiectare a cladirilor ~~ struct~ra. ~n cadre. acesta era ap.reCla t preh~lnar la 1,2, valoare adoptata ~I 111 prescriptiile a~eTl_c~~e (104]. Este de obs~f\?t crt valoarea reala a lui 1:1., care corespunde expnrnarn ~omentelor c~p:b!le, III functie d~ rezistentele efective (vezi. relatia 6 .. 3) .este ma~ ma,re, ~atoTlta fa~t_ului ca in timp cc momentele capab~lc ale gn.nz~lor depI.nd l~ .('senFt de. rezls.. tenta armaturii, momentele capabile a~e stJlpl~or depind a t it de rezistenta

armatur ii cit ~i de rezistenta betonulm comprirnat.

Cu toate acestea esto de apreciat (vezi de exernplu [741) .(';1 adoptarca

va lorii IX " 1,2 In rdatia (6. U) nil es!r: ill lll?'tSUf:! sa ('Vlk "pal 'tlil ddorma\ll·

lor plastice in stilpi. , '. •

Argumcnte pentru 0 asemenca afirrnatie sint unnatoarcle :

i. Incursiunile in dorneniul postelas~i? ale grin~ilor de cadr_u la cll.tremmc intense implica deseori solicitarca otclului in domeniul de consohcl:re ~I cre~t~n corespunzatoare (de ordinul 10 -7- 25%) ale momenteIor fata de valorile

asociate cforturilor unitare de curgere. , . .

ii. Arrnaturile din placa, paralele cu armatura longitudinala a ~nnzllo_r contribuie eu valori cuprinse intre 10 ~i 30%. lao valoa~ea mo~entu!Ul capabJl negativ. In general contributia aeestor arrnaturi este ignorata Ia dimension a-

rea la incovoiere a grinzilor.

I iii. Capacitatea portanta a .stiII?ilor (in special a celo: ma.rginali) e .... ~r; puternic influentata de fortele axiale induse de c;utremur: a caT,?r. valo~re .po,\ \ ' .. fi mult mai mare decit cea rezultata din ea1culul la lllc~rcan!e sels~lce{ de calcul. Valoarea acestor forte depinde de numarul de ar.tlcula tlt plastice .~(11.mate in grinzile adiacente stilpului, iar acesta nu poate II apreciat corect lara

instrumcntul analizei dinanucc liniare. Pc de alta parte, stabilirea efortului axial considerind totalitatea grinzilor respective plastificate poate reprezenta in multe cazuri 0 solutio prt'a acol'critoare.

iv. Distributia momeutelor incovoietoare in lungul stilpilor cadrelor etajate pc durata actiunii seismice poate diferi substantial de cea furnizata de calculul clastic la fortelc stat ico echivalente. Raspunsul dinamic neliniar evidentiaza faptul ca pozitia pnnctului de inflexiune se rn odifica permanent.

In [74J se arata ca la strncturi respectind conditia din prescriptiils americane (6.13) pot aparea rclativ frecvent situatii (in special la nivelurile superioare) i~ care se forrncaz.t articl~latii plastice in stilpi su b grinzi, in timp ce sectiunile de deasupra acestora sint supuse la momente cu valori foarte reduse.

De altfel insusi calculul elastic pune in evident a situati] in care momentele pe stilpi, dcasupra si dedesubtul grinzii sint de acela~isemn (fig. 6.14), atunci cind grinzile sint rclativ flexibile in raport cu stilpii. In aceste cazuri conditia

(6. (3) ar trcbu i inlocuita in principiu cu 0 relatie de forma: '

(6.14, a)

sau

(6.14, b)

dupa cum momentul in stilp deasupra nodului, furnizat de calculul elastic e~te mai marc sau mai mic decit eel din sectiunea de sub grinda. Cu M~:!..p ~l M:~,~ s-au notat momentelo care intervin in stilp, in sectiunile de sub nod, si de deasupra modului. in situatia in care stilpul se plastifica deasupra nodului, respectiv dedesubtul nodului. 0 valoare aproxirnativa a acestor rnomente se obtine arnplificind valorile rezuItate din calculul static la incarcart

11,:[,,(_--Ok> __ ) d/

-VI' I'1OQjJ

Fig. 6.1'1

194

seismiee de calcul eu raportul intre surna momcntelor capal.ile in grinzi!e adiacente in nod si sum a mornentelor in grinzi rezultate din ca1culul static Ia incarcarile de calcu!.

v. Un stilp proiectat pe fiecare di.rect~e in acord cu con.dit!a (6.13) poate sa fie descoperit sub aspectul capacitatii portante atunci cind ~st~ supus eforturilor asociate unui cutrernur actionind oblic fata de axcle principale de inertie, implicind plastificarea sin:ulta~a a tuturo~ grinzilor care . ~onverg in nod. Intr-adevar in asemenea situatii termcnu! din dreapta relatiei (6.13) creste in timp ee termenul din stinga scade ca urmare a reducerii de capacitate portanta la actiune oblica (vezi 5.2.5). Este de observat, tOtU~I, ca aceasta situatie lirnita are 0 probabilitate .mai mi~~ de ap~rit_ie.

In [74J se face aprecierea ca pentru a evita plastificarea st.JlpIIor tennenul a din (6.13) trebuie sa aibe valori cuprinse intre 2 si ~,5. De~1 aI?a~(nt a~es~e valori sint excesiv de mari in practica ele se pot realiza cu :elativa ?~.urmta, tara implicatii negative sub aspectul consumului de matcrialc, obtinindu-se

o serie de avantaje importante:. .

a. Mcntinerca stilpilor in dorncniul clast ic de comport are facc ca frctnrc» (confinarca) miezului de bcton al stilpului sa IHl mai f~c ncccsarji, astfel C;l. masurile de arrnarc transversala se pot reduce substantial,

b. Capacitatea de a prelua for1a taietoa1e a l)et~)I1ului din. stilpi, in zoncle de la eapetele stilpilor, care nu mai sint zone plastice potcntialc, sporestc,

c. Se imbunatatesc conditiile de aderenta ale armaturilor ca. urmare. a faptului ca acestea nu mai sint solicitate ciclic aIternant in domemul. plastic, Ca urmare se pot accepta irn binari p:i~ suprapuncrea barelor verticale pe I ungimi reduse, corespunza toare condi [iilor normale de solici tan'.

d. Faptulca stilpii nu se plastifica imbunatateste comporta.ca nodurilor grinda-stilp,

~cllt'rU calibrar ea coeficie ntului IX singura baza riguroasa 0 constituie studiile paramctrice utilizind instrumentul A?N. vA~emene~ studii sint in curs de desfasurare rezultatele acestora urrnind ~a fie Iolosite la r~dact~rea prevederilor Instructiunilor tchnice pentru proicctarca structun lor m

cadre, prin tre altele ~i la precizarea valori i . coeficientului IX. . .

E de observat. de aserncnca, cii practic nu se poat c clirnina cornplet posibilitatea aparitiei art icula tiilor plastice in stilpi, Astfcl, l'lastific~ln:a stilpilor la baza (la incastrarea in infrastructurii) este, de f(;gula, pusa .Ill evidenta de orice analiza dinamica la un cutremur intens, La nI\"~Iul superIor al cladirilor cu multe etaje sau la cladirile cu tIl1UI, douii niveluri cste dificil sau necccnomic sa se realizeze stilpii mai puternici decit riglele. Plastificarea stilpilor in accste situatii nu estc periculoasa datorita cerinlc!or recluse ~Ic ductilitate in articulatiile plastice din stilpi ~i datoritii Iaptului d .. ctorturile de cornpresiune rcJativ reduse permit dczvoltarea unor dcforrnatii plastice import ante fad miisuri speciale de arrnare transversalii.

tn cazul stilpilor marginali, in situatia in care sint desc.ircati partial sau total prin efectul indirect al fortelor orizontale, se poate accepta, de asemenca , plastificarea, In cazul in care efortul axial are valori reduse de compres~u~e sau reprezinta chiar efort de intindere, ductilitatea sectionalii est c substantiala, Plastificarea locala a unui singur stilp din sirul de stilpi ai unui etaj nu este periculoasa pentru ca nil implicit dezvoltarea unor mecanisn~e de etaj. p.~ de alta parte asigurarea conditiei (6.13) ar atrage 0 sporire exccsiva a arrnaturii

longitudinale. . .

Este de observat crt dirijarea mecanismului disipat.or de- energ!e p:ll1 intennediul relatiei de verificare (6.13) prezinta dezavantajul ca ponte implica

1 i)'>

-

-

a

b

Fig. 6. J.)

n urneroasc iteratii in proccsul de stabilire a capacitatii portante a elementelor . In Iiteratura de spccialitate exist a propuneri de metode de proiectare antiseism ica la Gin' capacitatca porranta it clcrnentclor structurale asociata unui m ecanism de plastificarc fa vorabil (fig. 6.15) se detcrmina direct prin dimcnsionare la valori de cfortnri stabilite corespunzator, Asemcnea metode au fost propusc de Thomas Paulay, iar in tara noastra de ing. Em. Titaru si D. Capatina. 1n csenta aceste metodc im plica dimensionarea stilpilor la momentc incovoietoare en valori apreciate suficient de mati pentru a evita.aparitia dcforma tiilor plasticc in aceste clemente, cu exceptia bazeistilpilor si a ultimului nivcl, Expresia momentului de calcul (de dimension are) in stilpi M: arc forma (fig. 6.16, a):

(6.15)

In care M .• cste momentul din stilpi din incarcarile de cal cuI ; ~* - raportul dintre valorilc insumate ale momentelor plastice (capabile) ale grinzilor dela nivelul considcrat si valorile corcspunzatoare incarcarilor de caleul; kM -:-: coeficient supraunitar ce ia in considerare abaterile de la distribu tia considcrata in calcul a inctircarilor orizontale seismice si. a momentelor Incovoictoarc, oIcct ul rnodurilor superioare pe structura plastiflcata etc; cocficientul k.\( are anurnite valori pentru. cadrcle plane si aIte valori (rnai mari) pcntru cadrele spa tiale, atunci cind si la aceste structuri dim ensionarca sc face numai dupa directiile principale ale cladirii,

Pentru a evita ruperile premature la actiunea fortelor tllietoare, valoarea f ortci taietoare dc calcul in stilpi Q~ corespunde nivelului maxim de solicitarc care poate aparea, corelindu-se ell mecanismul de plastificare proiectat:

Q~ = kg ~Q, (6.16

s-a notat cu Q, forta taietoare din incarcarile de caleul; kg - coeficientul de aruplificarc dinamica, similar coeficinetului kM din (6.15).

In instructiunile pentru proiectarea structurilor in cadre, in curs de claborarc, sc intentioneaza introducerea unei asemenea proceduri de proiec-

OJ in P 100.,..92, aparut ulterior standardului 10107/0·9; pentruacest raportse .tilizeazll. not a tia w

196

i ' Hs + /'1f Qs= --

.. He -

h

Fig. 5.16

tare, aceasta implicind calibrarca cceficientilor kM ~i I!Q pentru conditiile de realizare a constructiilor in cadre etajate in tara noast ra,

Pina la rezolvarea acestor problemc, tinind sema de ansamblul considerentelor cxpuse, in special de incertitudinile privind identificarea zonclr.r plasticc potentialc, se propune ca masurile de ductilizarc ;:1 se aplice astfc l :

- toate grinzile si toti stilpii structurii Sf' asigur;l impotriva ruperii Ia forte Hlietoare, prin verificarea conditiei (6.10) in care cfortul de dimensionare Qma", cste asociat situatiei de solicit are maxima le corespunz atoarc mecanisrnului plastificare;

- toate extremitatile grinzilor se considera zone plast icc potentiale, aceasta implicind asigurarea in accste zone a conditiilor de ductilitate sectionala minima (6.12) si de arm are transversal a minima pc Iungirnea Ip;

- sc considera zone plastice potentiale in stilpi, zonele de la cxt rcm itatilc acestora masurile de arrnare transversala minime pc consiclerente de conf inare a' betonului comprimat prevazindu-se totdeauna in partea inferioara a fiecarui nivel, iar la partea superioara numai dad intensitatea 'efortului

N

axial de compresiunc n = ---- > 0,3.

bhoRc

Ultima prevedere presupune ca dad deforrnatiile plastics pot aparea eventual si la extremitatea superioura a stilpilor, incursiunile in domeniul post-elastic sint a~a cu matesta caleulul dinarnic ncliniar moderate, Dad ~i eforturile axiale in stilpi sint modci ate, nu sint necesare masuri speciale de confina-

.. re in aceste zone, armature transversala dispusa pc aIte criterii fiind suficienta.

197

6.2.2. Ductilizarea grinzilor

a. Localizarea zone lor plastice. Stadiul de solicit a rc maxima 0.1 unei rigle de cadru de beton annat la actiunea unor cutrernure pu ternice ponte implica aparitia sirnultana a doua a rticulatii plast ice deschise la fibre opuse. Sub efectul combinat al incarcarii gravitationale si al actiuuii seismice, diagrama de morncn te incovoict oare at e. Ia liruit a, formde din fig. 6.17, corespunzind color doua sensuri d« deform are maxima. Poz itiilc in lungul grinzii ale ceIor dou.i articulatii plastice depind d,~ manicra in care diagrama de momente capabile "imbraet" diagrama de rnomeute incovoietoare maximo. Dou ; situatii posibile sint ilustratc ill fir;. 6. ! 8 pcntru diagrama de morncnte din fig. 6.17, a. Astfcl. in cazul rcprezcntnt in fig. 1i.IS, a articulatiilc plastice apar la extremitatile grinzil(lr ia r ill situatiilc din fig. 6.111, b ~,;i fi:;. 619, b () articulatie plastic.'i

o

b

a

b

Fig. G, LS

198

a

b

Fig. 0.19

apare lit 0 extrernitate a grinzii in timp ce cealalta apare in cimpul grimii. Exista mai multe argumente care fac ca prima situatic sa fie considerat.i mai avantajoasa, Intr-adevar, atunci cind articulatiile plastice a par la capetele grinzii:

_ pentru aceleasi rotiri de noduri, dcfonnatiile impuse grinzii si, deci, cerinta de ductilitate la rotire sectionala in zona plastics Slut mai mici (fig. 6.19) ,_ fo r ta t aietoai e asociata mecanismului de plastificare al grinzii, reate fi mai 'm ica ;

_ armarea transversala minima prcvazuta pentru zona plastid sc in! inde pe 0 lungime mai mica; in fig. 6.18, u, ~i b care ilustrcaza cazurile d ist inctc care pot aparea in practica se indica si moclul specific de ann are transvcrsala a grinzii.

IV-- . ,
!
i "
~ ~
I
I
I~-'-f-
~ Fig. 6.20

Exista si situatii, cind urrnarindu-sc in principal protcjarca nodului prin modul concret de rcalizare a arrnaturii long itudinalca grinzii se dirij:azr~ aparitia zonelor plast ice Ia distan te suf icicnt de mari de cxtrcrnit.itilc gr~n~11 evitindu-se in acest mod plastificarca (curgcrca) si lunccarca arm.it u ru 111 nodul structurii si implicit degradarca betonului din nod (fig. 6.20).

Fatri de probabilitatea marc de aparitic in aproapc toat« grinziie unei structuri curr-nte in cadre ck- hrtou anllal a ci t.: dou.i a rticuln t ii pLtsl iCl~ dcsch ise la fibre 0jJuse, aparc rational cu alc.it uirca arm.irii srinzii sj a;uft in vcdcre cite doua zone plastice potcntialc in toatc riglelc.

b. Asigurarea unei capacitiiti minimc de rotire scctionala in zona plastica.

Pc baza fapt ului ('a,la glinzi, difcrr-n ta in t rc v.ilorilc 1110111('11[('101' incovoictoare

1.99

care produc ruperea sectiunii ~i initierea curgerii in arrnatura lntinsa este relativ midi, se recomanda sa se considere urmatoarele lungimi l ale zonei

plastice (vezi fig. 6.17): II

.- atu~ci cin(~ articulatia plastid apare la capatul grinzii, lungimea 'II a zonci plastl~e se 1<1 cg~l" .Cll de (~oua ori inal~imea h a grinzii pentru a tine s-arna de eteet~1 Iortei talCtoarc IIl_lportante din aceasta zona (vezi pet. Ji.

- .atunci cl~d artlclII.<~tla plastid! aparc in cimpul grinzii, zona plastid sc .consldera ,Pc cite 0 lungime It de fiecare parte a sectiunii de moment lI1COvurctor maxim pentru a tine searna de variatia rnai lentil a diagramei de

momente pozitive in aceasta situatie. . '

Asa cum s-a aratat in paragraful 6.1.3, in aceasta zona se irnpune 0 lim it<lrc. mai severa a inaltirnii relative a zonei comprimate, ~, ~i asigurarea unui rrurum de arrnare transversala eu etrieri.

Valoarea ~llm in relatia (6.12) se ia in cazul grinzilor

(6.17)

Astfel, pc baza rela tiilor din tabelul 5.2, conditia (6.12) devine p -P' ~ 25~

Ra

(6.18 )

unde P si P' sint procentele de arrnare longitudinal.i la tara intinsa si, respectiv, cornprirnata.

De "as~n_lcnea,. pcnt~u.a confe.ri riglelor de cadru un minim dc capacitate portanta ~I Implicit 0 Iimitare a incursiunilor in domeniul postelastic se mai pune conditia :

(6.19)

in GHC, in cazrl rigldcr str ucturilor din zone se ismice <1(' calcul A-E h .5).45%, pcn tru armiiturilc de preluarc a momentelor negative pc rcazerne !;'! 0,1::>% pentru celelalte arrn.ituri intinse. In cazul riglclor structurilor proiectat':' ill zOl~a srismica de ca lcul F procentelc PI sint 0,30% si respectiv n.lo" 0' ultima valoare reprezent ind ~i proccntul minim de arrnare pentru IIt;lcf<o ucpart icipanrc la st ructuri autiseismicc.

Pcntru a cvita 0 degr;I.Ii:lr,.' acccntuat.i a capacitiitii portante a sect iu- 111101' de 1,1 rf·:!:~I'IlI .. nt unri ril1r1 ill 11I11Ia Iisur.irii alternunl« pronuntatc in auuuntc IJl~IIlIl'lltc [IS"!';1 ,'st,~ dcsch!s;l pc tOil(;\ in;dtinH'a scctiunii si zona ~\JJllPIlI11;:LI I'cute fl as;guraLt nuniat de arrniitura Iongitudinala inferioara, sc lTD pun-: ca

,f)'IP ~ 0,3

(6.20)

[{cia tia (6.20) reprczinta in acclasi tirnp 0 conditio de ductilitate sectio- 1l<J.lcl care insoteste conditia exprimata pnn relatia (6.18). Dad membrul

drcpi al rclo t.ci (6.20) cslc mai marc decit 1 - 35Rr_, atunci procentul

-t" . PRa

arrn a urn crnpnmalc cstc st ahilit de rcla tia (6.20), in caz contrar de relatia

(G.I8).

In Z(111d(' de cirn p ale grinzii, uurlc poa te cx ista moment incovoietor n('gall\" (',('zi fi!;. 6.17), :'C im pun.: (';1 lWJr!H'lli"l (';lP".1Jilnegativ 5;1 Iir: eel putin "gal ell 25':<, din uromont ul c::palJi]nc'!(:1li\' :11 s('ctiunii de Ill' reazem.

. Tn vcderca ~onfin::\r~i zondor. plast ice (cresterca lui Ebu in relatia6.11, a), se prcvcde ca distanta int re ctricn in acestc zone sa nl! depiiseascd 200 mm

200

sau _!!_. asigurind in acelasi timp un proeent de armare transversala de eel

-4

putin 0,2%. tn raport cu aIte prescriptii aceste conditii sint mai largi. Este de remarcat. totusi, cii etrierii rezulta in general din conditio de asigurare la forta taietoare ~i nu din conditiile anterioare.

Este de observat ca in conditiile in care rigla de cadru are 0 sectiune in. forma de T, ca urmare a conlucrarii cu placa planseului se poate aSl~ra 0 capacitate de rotire substantiala sub momente pozitive, fara masuri suphmentare de arrnare transversal a datorita faptului cit inaltimea zonei comprimate este sufieient de redusa (~ <0,15). La astfel de grinzi, zona de i~d~sire a etrierilor la extremitati este dictata de asigurarea capacitatii de rotire sub mornente- negative, astfel ca in situatia din fig. 6.18, b lungimea pe care se indesesc etrierii este 2 h~

c. Asigurarea ancorarii barelor longitudinale.

Cu exceptia armaturii de la parte a superioara pe reazernele interrnediare ale grinzilor, arrnatura longitudinala este ancorata in nodurile de cadru aflate in vecinatatea zone lor plastice potentiale din grinzi !iii stilpi (vezi fig. 6.9). Pentru aceste situatii se prevad regulile de ancorare din fig. 6.21, care urrnaresc sa compenseze pierderea patti ala a aderentei (lunecarea armaturii) practic de neevitat in conditiile solicitarii alternante generate de actiunea cutremurelor.

.' ,~, .

............ '. r --1··.·\ ...

r---J ~

: EJi ... :

I . I

. fq

. --'

a

b

Fi!:. 6.21

d. Asigurarea impotriva ruperii din fortiJ. taietoare, Probabilitatea aparitiei mecanismului disipator de energie cu articulatii plastice deschise la fete opuse (fig, 6.17) este foarte mare in cazul grinzilor structurilor curente in cadre solicitate de cutremure puternice (vezi fig. 6.8). Pe aceasta baza, forta taietoare Qmaz din relatia (6.10) se deterrnina ca forta asociata mecanismului de plastificare. La capatul B al grinzii din fig. 6.18, a se obtine:

M:::.H + M~~!.A

Qmax.R = -= __ ="'-- + O,5l(g + P)

(6.21 a)

. Qml",»= -

Min! + M'up

caP.» Oa".A_ + 0,5 l(g + P)

1

(6.21 b)

201

,..