Sunteți pe pagina 1din 372

r-

',l'j,:'
-

;;~'~J~:'il1!B/;ri~i~t,~:;;l':;:_":' ';: b1.3lq


U~

,~. _,

Ij,:,>,,?

,r;ThJRd £:f'fIl:>rul!t·~,~.&.(l..a;.-·,:;.;

"~··:J·\:·;;:~~-~/-~~~~~iJ:;~'~:;~~:_~·:':;"~ ::i
I

f1!')t;,;

q <.i-'")

~JI;.,_"i1L~}

..

._:T'~,:':,~ E,")j:h:u·:::: .:-:--:

.r,_c~.G

CUPRINS
ic

Introducere Cap.!.

~.
~• ~ •...... '••.... 4 .....•• ~ ••• ~•~ ~~ 04 •~ ~ •• ~ ~• ~ ~ •• ~ ••• T .. L ~ ' ' +"

<--. •• ~••• ~

<

:"

• 'to

.-~4

7
9 9

0teluri ~l produse din 0icl Iolostte in eonstrnettt metaltce 1.1. Generalitatt 1.2. Otelurl 1.3. Stabilirea clasel de calitate a otelurilor 1.4. Produse din otel .. _

::.::·;' ::

. .. .. .. " ..

9 9 ," 11 13 13 13 14 14 15 16 16 18 18 19 21 22 22 26 26 26 27 28 29 30 31 31 36 36 37 37 38
,.K

'.

Cap. 2. Actlunl - inciirearl. JUetoda de calenl a eonstrnct lltur meta lfee, Stiirl de tenstune. CondilU constructive :_ _ .. 2.1. Actiun; - inciirciiri , 2.1.1. Generalitatl 2.1.2. Caracteristicile ~i clasificarea 1ncarcarilor 2.1.3. Inearcari permanente 2.1.4. inciir-cari ternporare 2.1.5. inciirciiIi exceptlonale 2,1.6. Gruparea indirciirilor . 2.2. Metoda de calcul a constructtilor rnetalice . 2.2.1. Generalrtatl 2.2.2. Prlnclplul metodei '" ,. . .. . 2.3. Stilri de tensiune in elemcntcle de constructti metalice :....... 2.4. Condittl constructive ' _.... 2.5. Apllcatle -. Cap. 3. Dare solicitate In intindere 3.1. Generalitati 3.2. 'TIpurl de sectiuni 3.3. Verificare 304. Dimcnsio nare 3.5. Condi1ii constructive .. r 3.6. Critcrii de alcatuire econoruica 3.7. Algoritmi de dlrnenslonare 3.8. Aplrcatii ,......................... ,.............
_...................................

..

:......

Cap. 4. Bare solteftate Ia riisllcire .. ,.............. 4.1. Generalitilti , '" " '" 4.2. Riisucire fara deplanare :.................... 4.2.1. Distributta tenstuntlor , 4.2.2. Relat.ii de verificare 4~34 R.asucir.ea ell deplanare lib era 4.3.1. Distrfhutla tensiunilor . 4.3.2. Relatii de vertricare 4.3.3. Criteri! de alcatuire econornica 4.4. Riisucirea cu deplanare impiedicatii a barelor cu sectiune dcschisa........... 4.4.1. Caracterlsttci geometrice ale sectiuntlor 4.4.2. Dlstributia tensiunilor " 4.4.3. Calculul caracteristieilor M" B, Mt;iJ 4.4.4. Relatii de verif'icare ~."...................... 4.5. Aplicatti
Lp ~.~. p" _ •• ~. to ••• ~ •• F." U ~ •• ,__ ,_ p"' , p.~'." , ••• o

-, -;
p""

~.

-. '.

38 42 42 42 43 48 50 52 52 61 61

Cap. 5. Bare solicitate in eompresiune 5.1. Generalttati .. _

., : : , _

'........... _.. ' '"

S.S. Fenomenul de plerdere a'stabilitaPl . 5.4.> Lungimt de fiambaj ; .. Verificare >;:,.~;~ .,:..•. ;~ .. "' .. 5.5.L·Verificarea barelor cu sectiune pIina sau cornpusa din eJemente putln depar,".; tate. Care 1~iplerd stabilitatea prin tncovotere " . S.5.2:V:erificarea barelor cu sectlune plina care 11i pierd stabilitatea prin incovo.' '.'.'" lere-rasuclre . 5.5.3. Verifiearea barelor eu secttune compusa din clemente malt dcpJl't;;te soli. darlzate en placute sau zitbrelute .. 5.5.4. Supletea maxima a peretllor barelor comprimatc centric. """ _ .. 5.5.5. Vel'ifical'ea placute1ol' ~i zabretutetor . 5.6. Dimensionare . 5.7. Condltll constructive ., ' "" ""." . 5.8. Criterii de alcatuire economica .. 5.9. Algorltmi ..de >dimensionare .
5.10. Aplicatli .

·.2.l!{!~J~~,~~_ _.

__ .

' ""._.. ._ .

61

61

66 69 72 73
75

19 80 80 82
100 100 100 100 103 1nG.

Cap. 6. Bare soUcitate Ia Incovoiere 6.1. Generalltatl 6.2. Tipul'i de sectlunl 6.3. Verificare 0.3.1. Verlficarea de reztstenta 6.3.2. Verificarea stabilitio\tii genera Ie 6.3.3. Verificarea stabilita~ii locale 6.3.4. Verirlcarea siigetii
6.3.5. Veriflcarea la oboseala

'-':

, ;

"
s

. . ..
.

100

¥
:

. .. .. . . . . . .. .. .
.

114
115 116

6.4. Dimensionare 6.4.1. Dtmenslonarea scctrunllor I simetrice compuse, din tabla sudata 6.4.2. Dimensionarea sectiunilor I nesimetrtce compuse, din tabla sudata 6.4.3. Dlrnenslonarea scctlunilor cornpusc, din profile laminate 6.5. Condrtil constructive 6.6. Criterii de alcatulre economica 6.7. Algorrtm de dimensionare 6.8. Aplica tll " : '"

117
118 120

121 123
125 122

Cap. 7. Bare solicitate la rorla axil.llii ~i Ineovo lere ;. 7.1. Generalitatl .. 7.2. Tipuri de sectlun! . 7.3. Verttlcare .. 7.3.1. Verificiil'i de rezlstenta ~i stabilltate .. "" ~ . 7.3.2. Supletea maxtma a peretilor barelur soJicitate 1a compresrune ~i mcovolere . 7.3.3. Verificarea zabreluj elor ~i placutelor: de solrdarizare a elementelor sectlunllor cnrnpnse "" .. 7A. Dlmcnsionare . 7.5. Condtti! constructive "' "" .. 7.6. ApJieapi .. Cap. 8. 1mbinarca elementelor meta llce 8.1. Clasiricarea imbini"irilor 8.2. rmbinari cu nituri - elemente 8.3. fmbinilri ell suruburi
8.3.1.

140
140 140 141 141

151 153 159 160


174 174 175 176 153

de calcul

. ..
. ,.

Calltatea ~i clasificarea suruburitor "" .. 8.3.2. Alegerea tipulut de surub in Junette de solicitarea in tijii. .. 8.3.3. Imhlnari cu suruburl - clemente de ealcul ·.. · 8.3.4. Dtmenslonarea unei imbinari cu suruburi (nituri) supusa Ja solicitiiri In planul ei " . 8.3.5. Dimensjonarea unei Imbinari cu suruburi (uituri) sup usa Ia solicitari in plan perpendicular pe planul ei "::"_";. 8.3.0. Verifiearea unel hnbinarl eu suruburi, ell solicitiiri in planul tmbinarH ~I tn plan perpendicular pe planul .1mbinilrii " , , . 8.4. Imhinarl eu surubun de malta rezistenta pretenslonat e , , 8.5. Imbinari cu sudura "............................. .. --" .. 8.5.1. Tipuri de 1mbinari eu sudura :: ,:, _. ~.: 8.5.2. Tipul'i de cordoane de sudura " .. "........ . 8.5.3. Rezlstente de calcul ale cordoanelor de suduril . 8.504. Caracteristfci geometrtce ale cordoanelor de sudura. , .

176 176 177


177

179

"j

",
i61 '64

8.5.5. Schema generala pentru dimensionarea

unei tmbfOiii

. ". .

,...~ ..':~:

184 209 215 277 317 335


340 367 185 186

62 63

:,i6J

66

,69

Anexa 2. Produse din otel folosite In constructti metallce: dtmensfunl, rnase, caractertsticl geometrlce c••,,;:••••:·.:.;~.; ; , :;........ Anexa 3. Elements pentru ca1culul constructulor metalice : : :.. _... Anexa 4. Elemente pentru calculul static al constructlflor -.. Anexa 5. Categorti de importanta a constructulor ~i a elementelor de constructii; stabilirea claselor de caIitate ale sudurilor ' - -.. r:•........... _,
7 .. '; : :....

8.5.6. Stabilirea claselor de calitate ale sudurtlorceruta Iaprolectare .. :;.:~..•..... ".· 8.6. Apl icatfi _" c.~.;.:~~·.:;·;·:._.::: :.~: . :.;;.::...... Anexa 1. Oteluri foJosite in constructll metalice ¥ ; •••• _ ;.; .. : ., ; •.; ~!:";;;......

'72 73

Anexa

Anexa

6. Actiunl - Incarcari 7. Alegcrea oj.elurilor pentru

constructn

metalice

__
f.,. ••••

-t ••

~d

••

H.4~.H

~*"

••

uaH-~

••••••••••••

140 '10 :0

11 141

159

60
'4

.. 4
175

, <:iJ:;i<:!'.l1DS
" L'

hI: i ,~H"/ ~~eL In<;Cl ...

~::~~::J;G.i~_-;ri ;r:{"j!~ i_

INTRODUCERE Lucrarea se Inscrle, prin forma ~i continutul er, III ohieetul cursului de profil - Constructii metaIice - cafe se preda Ia facult.atile de constructil din tara, completlnd ~i imhoga. tind latura aplicativa a acestuia, , Aparitia editiei de rata a Iucrarii a fost Impusa de urm atoarele considerente principale: .. ". - introducerea metodei de cal cuI a constructiilor metalf~e Ia starile limita - STAS 10108/0-78; - Insuficie nta unor m ateriale tip arite privind calculul constructiilor metalice Ia startle limrta; - necesitatea punerii la dispozitia studentilor a unor m ateriale actualiz ate, in concordanta cu prescriptiile in vigoare 9i cu nolle realiz art ale cercetarii stiintifice, pentru a fi utiIizate in activi tafile didactice ~i productive de proiectare ale studeritilor iii inginerflor, Autorii s-au str aduit, tin ind seam a de experienta primei editii a Iucrarii aparute in 1975, sa structureze Iucrarea astfel Inci t sa ofere studentilor cunostintele fundamentale Intr-o forma ordonata, user de Insusit :;;i folosit in activitatea didactica iii productiva de proiectare. Lucrarea cuprinde sistem atiz.ari pentru calculul manual, algoritm i pentru calculul automat, un nurn ar suficient de anexe necesare rezolv arii problemelor eurente de proiectare !iii aplicatii specifice. Introdueerea algoritmiIor pentru calculul automat este in legatura cu tendinta, din ce in ce mai accentuata, de proiectare automata si in domeniul construetiilor metalice. In lucrare sint introduse criterii de alcatuire econorn ica a sectiunilor :;;i elementelor din otel. S-a urm arit, in general, in cadrul Iieciirei aplicatii, in tegrarea unui ansamblu de cunostinte, plecind de la determ inarea Incarcsrilor, a schemei s tatice, la determinarea eforturilor, alcatuirea economica a sectiunii, verificari de rezistenta :;;i stabilitate, deform atie :;;i 'finaIizare priu reprez entare grafici'i a rezolvarfi efectuate .. Acest mod de abordare a Iucrarii permite m odelarea gindirii in confonnitate cu prccesul real, complex al m uncii de proiectare, al activitatii practice. Concep uta in concordanta cu st andardele 9i norm ele in vigoare, lucrarea urm areste In primul rind scopul didactic,
7

du ..se studentilor de la specialitatea Constructii cii.u411striale :;;i agricole Toto data, constituind un Ins trude-sine-statator, Iucrarea serveste inginerilor ~i subj\din proiectare si executie. a{}uc m ul tum iri, pe aceasta cale, tuturor celor care lucrarea ~i au facut sugestii pentru imbunati1'acesteia. ,.' Co~~tienti de neeesitatea perfectionarii in continuare a . lucrarii, consfderam ca oriee sugestie va fl binevenita acti. ::; qvjtatii t<;areia -autorii s-au consacrat .

-r

.-;i

,~

...

...Jt

~~

-......

".

,..

AUTORII

-<

-_",--;:--,~-

a actiCAPITOLUL 1

:<c:t'c:t;·

:,~'~:!':)~

~ ".'.' ...

0TELURI $1 PRODUSE DIN OrEL FOLOSITE IN CONSTRUCTII METALICE 1.1. GENERAUTATI


,/

Alegerea, In general, a unui material de constructie este 0 problema cOIJ1pJe,xa care are la haz a necesitatea realizarti constructiilor inconditii de efic ierit a maxjm~ Din ate], se realizeaza, cu precadere urm atoarele tipuri de constructii: , - constructii industriale: hale industriale (in special perrtru industria grea), estacade pentru poduri rnlante grele, pJatforme pentru susti nerca unor ut ilaje gre1e ;;:i ell actiuni dinarnice etc.; - constructii inalte: turnuri 91 piloni pentru sustinere de ante ne de telecom ude mare cap acitate, furnale, pre incalz.itoare, conduc te, colo ane tehnologice pentru industria chim ic a etc.: - cons tructii de deschidere mare: sali de sport, hangars, garaje etc.: - poduri rulante, macar ale fixe ~i mobile.
nicatii, st ilpi pentru sustinerea liniilor electrice aeriene, de fum etc.; - const.ructii din tabla: buncare, siloz uri $i rezervoare m asturi de Io raj, cosuri

IJ

Se Iolosesc, in general, oteluri carbon ~i cteluri slob aliate cu un con[inu t de carbon rectus (0,15 -0,25 %). In schema 1.1 se observa lo cul pe care n ocupa o+elut ile Iolosit e in constructii metalice printre num ero asele tipuri de oteluri ce se Iabrica (schema nu ale un car acter lim ita tiv).

La rindul lor, otelurile folosite in constructii m e.talice pot fi clasificate ca In schema 1.2, In anexa 1 strrt prezentate caracterrstici referitoare la ote lurile de uz general pentru constructii, otel uri rezisten te Ia coroziune, otel uri cu gran ul atie fin ii.

1.3. STABILIREA ClASEI DE CAUTATE A 0TELURILOR


Criteriile

sudate,

generale pentru alegerea clasei de calitate a otelurilor f11 constru ctii III scopul evitarii ruperilor fragile, sint cuprinse in STAS R 8542 (a ne xa 7).
9

S c hem

a 1.1

~~1
'.,,!

O_t~e~l_u_ri __

r---:---......;~-:--'----,"'(

, ,-:; l~;:~ i

Otelurl pentru produse laminate, trase ~f tremate

Oteluri pentru produse turnate

Otelurl pentru
constructti

, oteiuripentru recipiente sub preslune

Otelurt pentru ccnstructli mecanlce

Oteluri pentru scule

Otelurl

beton armat

pentru

Oteluzl pentru constructlt metalice

-+1 OL32.
-+1 -+1 3; -+1
Otelurl de uz general pentru constructjl STAS 500/ 2-80 OL37.
4

1; 1a; 10

OL 34, 1; lu; 1b
1; lu; 1b; 2;

OL 44. 2; 3; 4 OL 52. 2; 3; 4 OL 50. 1; la; 10 OL 60. 1; la; 10 1b

-+

-+/ -+1 -+/ -+j

I,_ I~ I+1<-

l,_ -+

i~
-e+

Il 1<-

s int o teluri eli alungn-t mad la rupere; se foloscsc la fabriearea niturllor

se folosesc In confectiona./ rca elementelor de rezisten tii In constru ctti metalice

'

stnt oteluri cu mare de carbon" alungl~e mica Ia rupere; sef<!!0s.~.~. Ia sinele eailor' de .mIare. suruburl etc. ~r i~J ~-lJ~,ih:J"lj?<
• I~" ,'. f,'

conpnuf

-+1 OL 70. 1; lu;


OL30 Oteluri de uz general pentru constructu rezlstente 1a corozlune STAS 5001 3-80

-r

1<--/

RCA 37. 1; la; 1 b;

2; 3

J<-I~R=CB=52=.=2=;=3=; =,~ =4=='

10

S c h e m a 1.2 (couttnnare]

-+1 F,.._ I ~------------------ _I 1 ~--------------~ ! '-+\ 1-+1 1o Hna 1,Oteluri pentru tevi de uz general STAS 600"74
-7 1--

-1-1

OLT 32 OLT 35

--'..

-.

OLT45

se ...utilizeaza constructil

frecvent

in

I
' ,.•. .~

-+~I_O_L_T __ 5_5

OGS 44. 5a; 5b; 6a

OGS 52. 5a; ob; 6a; 7a

tel eu granulatie pentro constructu sudate STAS 9021-80

--

~~\ OGS 55.; Sa; 3b; 4a; 4b

!..-----------!.
,--

5a; 5b

ocs

58. Sa; 3b; 4a; 4b


5a; 5b

Otelurt carbon turnat piese STAS 500-74

in

-+:.__.I OT_40 _

-).

_j

___;I+/-

OT 45 50

I 1_ _

I+-

I ~----------'
'---------------'

se Iolosesc In contecttonarea elementelor sudate, greu]' -+ sollcltate, supuse temperaturilor scazute

'f

-loT

se folosese pentru aparate de reazem ~i alte piese turnate sau forjate

Oteluri aliate :;;i altate supertoare STAS 791-80

otehirt
-I'

-+1 41 MoC! 11 -+1,..-----------;, 15 34 MoGrNi -+1 41


CrNi 12

/+--1

se Iolosesc In fabricarea suruburilor de lnaltil reiistentil pretensionate

Factorii principali de care se tine seama in alegerea clasei de calitate dentiati in schema 1.3.

stnt evl-

1.4, PRODUSE DIN OTEL constructii metalice se utilizeaz a prod use din otel ohtinute prin laminare la sau formate la rece: profile laminate Ia cal d r;;i tevi; profile plate laminate Ia cald; profile ell pereti suhtiri formate Ia rece. In anexa 2 sint prezentate sortimentele, dimensiuniJe, ill asele ~i caracter istfcile geometrice ale principalelor produse din otel folosite in eonstructii me talice. 11 In cald -

. "'" ','"I
--...-~--"---.> • ~ •

:,.;:<;;,~,.-

....-~--.-.-.'n<o._._~_.

Sc

piOlec.. -::-itarer _. r-J. _,


.... nlmii e d
.,s'

Temperaturh

rnl-

1-----------

....

::,.."".. :.'l~ "s~nl '-1' --: '. .,1U:.> .11j'.!J01 ,'-- i


__ • -'.__ "l".." •• ~., __ 1•.

: _--._

.._.-

- -f
Alegerea clasei de calitate a oteIului utilizat 'Ia o constructre san element de construct!e Coeficient de peri culcztta te
G=K'S'B

factor con- /", structfv :.......--------'


K-

S-

factor de Importanta a elernentului respectiv

+ -+

-+/
-;./ G rostmea

-;------......,., ..
B-

Diagra( stabilirt., sei de t2.•..! te a otel

Conform anexe! 7, tabelul 2

factor de solicitare

1..-

prcdusutui

I-~-

L}·i .

~[ii~·~::,~.·-:t~L .,~~) : " ~.:.'; S_:L·t~;-:,·::::·',:rr JHL~ .~.:.:


,<;.~. ::--:

',>

CAPITOLUL
M

ACTIUNI INCARCARI. METODA DE CAlCUL A CONSTRUCTIILOR METALICE. STARI DE TENSrUNE. CONDITII CONSTRUCTIVE 2.1. ACTIUNI-INCARCARI
2.1.1. GENERALITATI
"

'

..

Ev aluarea corecta a tncarcarilor constituie 0 problema esentiala atit ca importarrta, cit ~i ea raspundere in activitatea de proiectare, executie 9i exploa tare a constructiilor metaliee. Eval uarea incorecta a incarcarilor la proiectare conduce, de cele m ai m ulte orl, la fenomene eu urm ari imprevizibile, adesea catastrofale. Termenul eel m ai general pentru desem narea unei incardiri oarecare este "actiune". In constructil, actiunile sint extrem de numeroase 9i fac obiectul standardelor de specialitate (STAS 10 101f1, 2A1, 2A2, 23A-78 si STAS 10 101/2-75, 20, 21-78, 23-75). Inoarcarile necuprinse in aceste standarde ~i folosite Ia proiectare trebuie sa faca ohiectul unei Iundam entarl corespunzato are, in baza principiiIor generale de verifieare a sigurantei constructtilor (ST AS 10 100/0-75). La proiectarea unei eonstructii se pref'igureaz a un "model de calcul" in care se iau in consider atie doua m ari eomponente: 0 prima components 0 constituie actiunile Ia care urme az a sa fie sup usa constructia reprezentata in "modelul de calcul" prin incarcari (forte, deplasari etc.) ~i a doua componenta - m aterialul din care urrneaz a sa fie a1cHuita constructia, reprezentat prin caracteris ticile de calcul (rezistcnta de calcul, modul de elasticitate). In tre "modelul de calcul' prefigurat si constructia reala trebuie sa fie concordan ta, '

Constructia reala cste sup usa in decursul timpului, incepind cu turn area prim ei Iundatii 91continufnd en montajul, apoi darea in Iunctiune 9i exploatarea construetid, la 0 seam a de "evenimente" determinate de actiunile la care este supusa. "Modelul de calcul" trebuie sa prev adf ~i sa prin da in cal cule toate aceste "evenimentc" care urmeazii sa se desfaso are pe toata durata de exploatare a constructiei, durata care la constructiile metalice se Incheie, pentru "modelul de calcul" adoptat, eu prima interventie (consolidare) asu pra construetiei, eli schimbarea destinatiei co ns tructiei sau cu demolarea acesteia, Prin urm are, actiunile, Incarcarile, gruparile de incarean trebuie analiz ate, clasifica te si folosite in calcu Ie in Iunctie de factorul tim p. 13

Ctteva fndircari,

din regulile de baza, care trebuie sint prez~nt~t.t: In schema 2.1.

avute

in vedere Ia examinarea
Schema

I
r

'. :.

'l_S_tab_il_ir_e_Il_U_n_ei_1n_,.C_iir_C_ii_ri_p_r_e_su_p_u_u...,e--" ~ _ definirea rrguroasa a:

rno dulul de manlrestare a actluntl

I
1
forte concentrate

1
distributiei

1
in tjrrtp

in spattu

evolutlel a actiunU ,

forte distri-:
hnrte

sta:i-I I di;~~1 I-- -cil. mica

2.1,2.

CARACTERlSTICllE $1 ClASIFJCAREA INCARCARILOR

In principiu, orice Incarcare care actroneaz a asupra unei constructil are urm atoarele caracterlstici: - intensitatea norm ata de baza - de exemplu greutatea tehnica, presiunea dinamica de baza datorita vin tului, greutatea de ref'erinta a stratului de z apada etc.; - coeficientii care multipIidi intensitatea norm ata de haz a - de exemplu •. coeficientul aerodlnamic, eoeficientuI Cz care tine seama de forma constructfek '] coeflcientii de impact etc.; ,' - IndireariIe norm ate ohtinute priu m nltipllcarea intensiti'itH normate de bflzii ' eu coeficien tii aratati. Incarcarile norm ate se folosesc in metoda rezistente1pr admisibile; ,,(. , - coeficientii n ai actiunilor, care slnt supraunitar! dnd lncarcareaeste In voarea sigurantei constructiei ~i suhunitari cind incarcarea este in favoarea rantei constructiei; , - lndircari de calcul obtinute prin mu1tipIicarea fncarcarii normate ell clentii actiunii $i folosite in metoda starilor Iimita. In schema 2.2 se reprezinta m ecanism ul $1 logica ohtinerii incarcari10r n $i a rnd.rcariIor de calcul. Clasifrcarea incarcarilor, potrivit ST AS 101 01(OA-77, este schema 2.3.
. 2,P,
':y

INCA.RCA.RI PERMANENTE

Incarcarile pennanente se constituie in general din greutatea elernen constructie $1 se ap lica In mod continuu eu 0 intensitate practie ccnstairta" port cu timpuL.' ::' .' " ',_ ,J ., :;jlnanexa 6, pet. 6.1, sint aratate diferite indirdiri permanente '$i ""'''''<';1 incarearii'ipentru' acestea, ",iqz .o: ;:,;J :;o;i;';,~:,:;' E" «s« IJ~ Intensitatile norm ate ale Incarcarilor perm anente sint date InSTAS 101 iGreuUiti tehnice $i lnca.rcari permanimte.;"J r; 'J;, f)ilo,'lH< ),,; I ';'li, CoefidentH n pen tru aceste fnciirci'iri variaza in tre-:1:1 c 9f'1;3 in' . $ncarcarea:are~ ~efeet~.defavorabil ',pentru, comportarea" tn' sectiunea starea limlfa considerata. Ln,; ;~,,?! ,:,') .',r; '~.:.J 1 d ~':!i rc;i
+ ',;'J .,.' .• .,:
~I

$_C

hem a 2.2

:.1

CARACTER!STlCI INCA!?CAPILO!?
~ _ AL~E

I','
i ,.

S c hem Clastfiearea ilic;lrearilor (STAS l0101iOA-77)

a: 2.3

Per manente (P) (Se aplicii In mod continuu, cu 0 tntcnsitate practic co nstanta in raport eu tirnpul)

Temporare (T) (Se apliea in mod intermitent, san en a Intensttate vartalnla in raport eu timpul)

Exeeptfonule (E) (Intervin toarte roar, en tntensttatl sernnificatlve, pe durata de exploatare a unci constructu)

Cvastpermaneute (C) (Se ap lica en intensttatt rrdlcate pe durate lung! sau in mod Irecvent)

(Intensitatea lor variaza .senslhil in raport eu tlrnpul, sau inoarcar lle pot lipsi total pe intervale lung! de timp)

Varlabfle

(V)

Se Intilnesc situatii in constructii metalice eind greutatea proprie are efecb asupra com portarii sectiunii considerate, de exem plu, la calculul buloanelor de ancoraj, la care greutatea proprie descarca de regula, aceste clemente. In aceste cazuri, cum greutatea proprie uu poate lipsi, in calcule coef'icientul indircarii se ia subunitar (0,8 sau 0,9).
f avorahil

2.1.4. INCARCARf TEMPORARE Incarcarlle temporare se aplica III mod interm itent sau cu 0 intensitate variabila in rap art en timpul; aceste 'incarcari stnt de doua categorii: - incarcari cvasiperm anente .(C) care se aplica eu In tensit.ati ridicate pe dura te lungi sau in mod freevent; _~~-.. - Incarcar! variabile (V) carer intensitate variaza sensibil in raport eu timpul sau pot Hpsi pe intervale lungi de timp. 2.1.4.1. incarciiri (t~mporare evasipermanente, Aceste lncarcari sint date in standardele: STAS 10101/1-78, STAS 10101/2Al-78, STAS 10101/23-75 etc. In auexa 6, pet. 6.1, stnt nominalizate indirdirile evasipermanente Intflnite in constructii. Coeficienfii Incarcaril variaz a intre 1,1 ~i 1,4 pentru aceste Incarcari (1,0 num ai pentru Iichide in conducte). Cind indircarile cvasipermanente au efect favorabil asupra eomportarii intr-o sectiuue, Ia analiza unci stari lim ita, aceste incarcari nu se iau in considerare in calcul. 2.1.4.2. inciirciiri tcmporare varlahile. Aceste incarciiri slut foarte 'numeroase In constructiile civile 9i industriale. . , Cele mai frecvente lncarcan variahile in construetii metaIice s irrt cele d~'te de vtnt, ziipad a, utilajele de ridicat ~i transportat (poduri rulante) etc. In tensit.atile normate de haz a, diferi ti coeficienti si schemelede calcul pentru incarcarile variahile slnt stabilite in STAS 10101j2A1-78, STAS 10101/2A2-78, STAS 10101 (20-78, STAS 10] 01/21-78, STA$ 10101/23A-78 etc. Coeficientii de incarcare pentru aceste indircari variaz a intre 1,2 1?i I ,6 ~j s int dati in anexa 6, ·pet. 6.1. La Incarcarile variabile se defineste ~i 0 fractiuue de jncarcare de lung-a duratii. Aceasta f'ractiune se ohtine prin m ultiplicarea Incarcarii norm ate ell un coeficient nit subunitar, cuprins, de regula, intre 0,4 si 0,8.

2.1.5.

iNCARCARI EXCEPTIONAlE

tarea acestora:

Aceste incarcari In tervin foarte rar, eu Iatensitati semnificative, pe durata de exploatare a unci constructil. Slut considerate indircilri exception ale urm atoarele: - incarcarfle seismice: - Incarcarile din actiunea v intului in regim de rezoriantii; -lncardirile date de z apada c ind coefieientuI de forma c" >2; - incarcar! prove nite din explozii, intreruperi bruste ale unor u tilaje sau defecin opritori), geometric5. a

- incarcari provenite din socuri (izbirea podurilor rulante autovehiculelor de elementele de constructii etc.; - tasar l ale f'undatiilor de natura sa s~himbe configuratia structiei. . Coeficientii indircarii se considerii unitari. In cornbi~aPile.de i:nciirc.ari seconsidera 0 singura incarcare

exceptionalii.;·:'J

•.~~~1:<~;fr·;J:i~Y.~~,~(;~""C "

:>' ',.~.

._~ ·-;:~5,.·~ ~

"",

'>"I,',!,-

·~Calctilu:Lco:listructiiIdr s~u elem entelor de constructiDl~ baz a un or 'combinatii de Incarcari, practie postbilevnumite

~~tari 1imiUi, se grupari de .

Po trivi t STAS 10101/0 A-77.


- grupari sl variabil:;. ~ - grupan fundam entale,

alcatuite

so ale"U!!
din

~o!~;:

incarcar!

~uJ!?: t
perm anerrte,

exceptionale, alci'i.tuite din fndirdiri perinanente, cvasipermanente, variabile sl exception ale. In Iegatura cu introducerea Incarcartlor in cele dci"ua grupiiri, se subliniaza urm atoarele aspecte: - indircarHe permanente se iau in 'ccinsiderare in toate cazurile; - incarcarile cvasipermanente $i variabiIe se iau in considerare numai c ind efectele lor s ln t defavorabile pentru verificarea ce se efectueaz a; - lndircariIe excepticnale intervin numai in cazul gruparilor speciale.
A ~ ....

..

cvasipermanente

ar,;;r!,

Schema

_,
')

...

1->

c. de

Pentru

veriT

~------------~

VeriIiciiri de rezistenta ~i stabilitate

I_

in gruparea in gruparea

--l-

:En(P,+::En,C,+ngknIV,;'
excepttonala:

fundamerrtalar'

',.

r.
.",
I

::EP,+ =C,+ =nfV!+E1j

ficiiri Ia stlltile Iimita ultime

(ST~~ 10101
OA-II)
'-------'

ciirciiri1o:r

Gruparea

In-

i----'

I ---I
.j.

'-----------1

ohoseala

Verificart

de

I_)11-

pentru

efortul

maxim:
ma:r

~Pf;+ :SCi+ "£,ntv~+V"Pb' pentru efortul minim)

"J:.P,+

~------------------------~
Verificarl sub erec_,. ttl! Incarcarflor totale de explo atare

;_:;c;+ 1:.ntV;+

VV~'miil

Pentru verifieari la starile limlta ale .. exploatartt normale

.->

Verificii.ri sub lunga durata carcarrlor


tul fractlunllor

efeca in- --",'


de

=P,+ =:C,+=ntF,

STAS 10101jOA-77;
Pi C, Vi

In

schem a 2.4

V;
n,

Voo'mitz Vob'm,n

E1

llf
nil
2-

este reprezentat modul de grupare a incarcarilor p otrivi t termenii din aceasta schema au urm ato arele sem nific atii: incarcare perm anent a; incarcare cv asiperm anen ta; incarcare variabila: indrcare variabila care nu produce oboseala: indircare variahila care produce efort de cboseala maxim; incarcare variahila care produce efort de cboseala minim; 0 singura incarcare excep tion ala; coeficientul Incarcarit de calcul lim ita; coeficientul Iractiunii de incarcare de Iunga durata, ap licabil nurn ai lncarcarilor variabile; cceficient de grupare care are v alorile:

ConstruclU

metallce

17

1,0 ln cazul unci singure indirdiri V;· 0,9 in cazul a doua sau trei Incarcar! V; 0,8 .ln cazul a patru sau mai m ulte inca.rcan V. Clasificarea incardiriJor (P, C. V), valori1e coeficlentilor n, nt!., precum si predz5ri privind alcatuirea grup~riior de incarcari sint date in anexa 6, pct. 6.1.

2.2. METODA DE CALCUL A CONSTRUCTIiLOR METAUCE


2.2.1. GENERALITATI

Vcrificarea prin calcul a sigurantei constructfilor metalice este regleruentata prin STAS 10108/0-78 avlnd la baza calculul Ia shirile Iirn itji; acest standard a inlocuit STAS 763/1-71 care ave a Ia b az a metoda rezistentelcr admisibHe. Starea 1imita se def'ineste ca 0 stare a carei atingere Implica pierderea cap acitatii unci constructii sau a unui element din constructie de a satisface' ccnditiils de exploatare legate de destinatia stabilita sau aparitia unor pericole "peljl:tru viata oameniIor, pentru bunurile materiale sau culturale, a carer conservare depinde de constructia respectiva. . Verificarea prin cal cul a siguran tei elementelor de constructie ~i a structurilor lie face cu ocazia prclectarii, dar asigurarea acesteia se realizeaz a prin executie, m outa] si explo atarea constructiei in concordanta eu proiectuJ §i normele coresp llllziHoare ~n vig~are. De aceea, este obligatorie asigurarea unui control al ~~s,: pcclarii prOlectulllI.. ,' Sco pul de b aza al calculului de dirnensicn are si verifi care este ohtinerea unei Ilsigu['ari rationale a constructiilor, tiuind seam a de Impor tant.a functionala a a ct'stora ~i de durahilit atea necesara. ,; Siguranta trebuie garantata fa ta de "ie~irea din Iucru" a stru cturii in ansarnblu 5:111 a unor parti com po nente ale acesteia: se admite eli iesirea din Iucru are 10c enid so atinge starea particulara denurnita stare limita. Stadle Iimita ale constructiilor metalice se grupeaza in doua categorii: • Stiiri limiiii uliime, in care se ating valori m axim e ale capacitatii portante. Accstea pot fi: _ ruperea fizica - plastica sau fragiIa; ~ dcform ati! plastice inacceptabile; - pierderea echilibrului prin deplasarea anorm ala a unei parti sau a ansamblului structurii; - dcformatii plastice sau elas'tice care conduc la modificarea geometriei ~t~ueturii;"·'I"' rrl _ pierderea stabiliUitii locale sau generals etc . • Start {imilii ale exploatiirii normale, a carer atingere influe nteaza defavorahil fUDctionalitatea ansamblului sau a unul element component. Aeestea pot fi: _ deforrn atii excesive: _ deplasari excesive fara pierderea echilibrului; _ vihrati! sau oscilatii excesive etc. Proiectarea constructiilor m etalice pe baza metodei starilor lim ita impllca, Hnga ·competenpi profesionala in ceea ce p rives te alcatuirea constructiva,.~i calcul adecvat, 0 executie corecta (ccnfectio nare, transport si montaj efec de tntreprinderi specializata), 0 exploatare a constructfilor in concordanl;a . dipile.a.dmise fa pro~ectare, ~r.ecum ~i v~rificarea perio dica a . tiilor conform reguiilor s tahili te Ia prolectare.·jH:;;:;·;~ ')L~

18

2.2.2. PRINCIPIUL METODEI

Regula Iuudamentalf pentru asigurarea 1a proiectare a constructiilor m et.alice in metoda starilor limit1.i este cornparatia, Jar teoria matematid'i este pro habilisticii..

-c Verificarea elementelor tetiza in rela tia:

de constructii

metalice

prin

comparatie

se po ate sin-

in care S reprezinta valoarea maxima a solicitjirii ca urmare a efectelor incarcarilor (corespunzatoare eelei m ai defavorabile dar posibile grupari de indircari ce ar putea ap area in viata constructiei), iar <P - capacitatea portanta minim a . de rezistenta sau deformabilitate (corespunz.atoare starii limita considerate). Determinarea valorilor S 'iii <I> se face cu aj utorul unor param etri stabilrti pe cale probabilistica. • .< ' Expresia functiei incii.rdirii S se poate pune sub forma explleita astfel: , ' .• e
In care: P'!

1f!

n, stnt coeficien tii incarcarii; valoarea norm ata a intensitati! incardirii; • coeficient de influenta, care stahileste corclatia intre incarcarea exterioarfi ~i solicitarea (efortul) de 0 anum ita natura in sectiunea considerata; J1gi coeficient de grupare subunitar care afecteaza incarcarile v ariahile. Expresia Innctiei <1>. care def'ineste capacitatea pcrtanta a sectiunii, se poate scrie explicit astfcl:
$=-1
~' .m

'R"'m'A,

111 care: Ym este un coeficient de siguranta la material, care, peutru laminate, are valori cuprinse In tre 1,10.,. 1,20 si tine seama de: varia bilitatea cali ta tii m aterlalului, a caracteristicilor geometrice ale sectiunii elementeloretc.; R" rezistenta norm ata a otelului, determinata pe cale statistid'i; pentru otelul obisnuit de constructii este valoarea limitei de curgere, Re, Valoare a R= R"/Ym se uum este rezistenta de calcul a otelului; m eoeficient a1 conditiilor de Iucru; A. caracteristica geometries de calcul (arie, modul de rezistenta e tc.). Comp aratia intre cele doua expresii devine: 'Ln,' P'j'O:j 'nut <
scrie:
y",

-1

R'" m· A, se poate

Dad

se eonsidera egali eoeficien tii incarcarii ni' .xt = 1 ~i ng constant,

sau
kP'j
(Sel= --

= -- 'm' Rn y. n'~

=c

'crc

V'l'

2*

19

iil care:
,m 1

deci c= y",·n·n.
m vde siguranta

Coeficientu1 care semn ificatia coeficientului telor adrn isihile. Succesiunea etapeIor de calcul in metoda schema 2.5.

din metoda prezenta,t}

starilor

limiUl. este

_)?

Sch
Succcstunea et apelor de calcul in metoda

st.arrlor' limita.

Definirea

[unctiei Incarcr'lrii
SmE;;J':

D~f'i'niren funqiei
capacltati! portante

<J!m'"

1. Deterrntnarea

incarcarilcr

norrnat e

1. Deterrnmarea

F?
2. Determinarea calcul F,: IncarcariJor de

2. Deterrninarea
de calcul

3. Gruparea fncarciirilor: - grupart fundamentale; - grupiiri speclale:

3. Stabilirea condttnlor

(I:n,
y

,p7 'n,)
4.

so)ieitiirii 4. Dctermlnarea de calcul eea mal detavorubtls, pract ic posibi1ii (M, .V, T et.c.)

s= I:n, 'P~
(Caleul static)

'a, ·n.
(Caleul

I
,_

~
Starea lirnlta ultima

/+--

Co mparatle

:5 _e_x_p_l_O_fr_t!;_' r_i._.!i/<-" ''',

_S_t_a_r_e_:l~l_j_m_i_ta_. '. norrnale

_j_c__

o_m_p_:l_r_a_l_iC_"
_,1' "

2.3, STARI DE TENsrUNE IN ELEMENTElE

DE CONSTRUCTlI

METAlICE

in
2.5

Starea de tensiuni in elementele de constructii metaIice este Ioarte cornplexa; pe linga starile de tensiuni rezultate ea efect al actiunilor exterioare exista 0 stare de tensiuni intern a, initiala. o imagine de ansamblu asupra acestei complexitati este prezentata in schema 2.6.

S ch e m a 2.6

-+/

Tensiuni de baza

... Rezultate din a~;i~-' nea eforturllor lit. N. T etc. din incarciirile extertoare

/.l?
'

Star! de tensluni in elementele de construetii m ctalice

---j-

Tcnsluni secundare ca urmare a Idealtzarti schemer constructive (exemplu, cele ~ r ezultat.e Ia nodurile grinzilor eu zahrele, ca urmare a considcriirii nodurllor articulate)

-e-

Tensiuni locale, concentriiri de tensiuni

/--+
~

~II
->

Din actiunea ., concentrate


.!-----

fortelor

I
I

... 1 Tensluni reziduale

/ ~-----'-

Din variatia sect iunii

hru sed

laminare

/ Din sudare

oj.

Locale

'----------'<

II
Directe

J.

I/

Din plastificiiri locale

Generale

:_._---_).

II

Indirede

Prin urm are, otelul diutr-o piesa metalica, element de constructie sau structura de rez isterrta este supus mtotdeauna la tensiuni care rez ulta din cal culele statice :,;i de rezistenta si 0 searn a de alte tensiuni interne care depind de alcatuire a constructiva :;i de tehnologia de fabricatle :;i care, de cele m ai m ulte ori n u se pot cal-

cula. Efectele defavorabile ale. acestor tensluni interne se pot ameliora prin pro- ... prieUitile plastics ale otelului ;>i printr-o conceptie ccnstructiv-tehnologica adecvata.

2.4. CONDITII

CONSTRUCTIVE
.fj

Prin condrtii constructive trebuie Inteles un ansam hlu de reguli bazate pe coustatar! teoretice sau pe experienta rezultata din comportarea constructiilor meta-. Iice, Conditiile constructive. reguIile de alcatuire constructiv-tehnologics, care trebuie respectate la montaj etc. Slnt cuprinse in standardele de specialitate, iar respectarea lor este obIigatorie. De multe ori, conditiile constructive delimiteaz a valabilitatea aplicari! unor relatii de calcul cuprinse in standarde ~i nu totdeauna stnt explicitate. .:" " Rezultatele unor calcuIe de rezistenta dezvoltate, de oPtiruipre a sectiunilor elem entelor de constructii metalice sint introduse de rn ulte ori In1!'prescriptii sub forma unor date constructive. Obligativitatea respectarii condltlilor constructive provine din urm anle defavorabile pe care le-ar produce asupra exploatarii constructiilor m etalice neconsiderarea acesto ra, Cunoasterea conditiilor constructive depiride de gradul de cultura tehnica de specia1itate a celui ce proiecteaz a, executa sau monteazii constructii

2.5. APLICATIE

APLJCATIA2.1. Se cere sa se stabiJea sea inearcarile dote de un pod cunoscind: - eapocitatea poduIui de 500/125 kN (50j12,5 tf), STAS 800-68; - poduf are grupa a Ill-a de functicnore; deschiderea podului, 4=22 m; - suspensia sarcinii este elastica. Rezoloare 1. Defines te modul de manifestare a inca.rearii asupra caii de rulare. 1. Pod ul rulant actioneaza caii de rulare prin forte care se aplica Ia contactuI di,nt~e $1 sinele caii de rulare si In ' 2. In figura
Ior tele provenind

2. Defineste schematic m odul de actionare aJ fiecarel forte In parte ..

2.1. .. stnt. . ."

".'

.. 'lr

P"-apas~;e,~.

:r9Jii

din:

.-_i:~_-+ I :

rr·o=L-~
"'" ~?_r __

-1-,
~ __

-~!n
____'

"_.Q'-- __

leta-

t---- flFig. 2.1.

'n

jJ

./

; ,, ,

'.1«

idede

:ce

3. Stabileste intensiUi~iIenormate de haz a ale Iortelor,

-fri'narea sau demararea podului rulant (numai Ia ro tile care frineaz a, fig. 2.1, b); P; - frinarea sau demararea caruciorului (transversale, pe Iiecare rcata de pe un fir al caH, fig. 2.1, c); P';, - lzhirea poduIui in opritoare (fig. 2.1, d); din deplasarea oblica a podului (ten dinta de intepenire a podului, fig. 2.1, e). 3. Din STAS SOO-68, ST AS 6919-70, STAS M07-69 sau folosind schema din figura 2.1, a se stahilesc presiunile pe roti:

Pf

P: -

P",,,..,=420 kN; Pmta=150

kN.

Din anexa 6, pct. 6.4, se stabilesc: - fort.a de fr lnare Iongitudinalii: Fj=

2:;. Pfr 10 1
-

flU

=-

420
10

=42 kN; trans-

- for ta de Irlnare versal a: P"=


t

orizoritala

20nr

_1_

(Q+Gc)=

__!._ (500+123)=
20·2

=15,57 kN. 4. Stabileste fort.a de izbire a poin opritori P';, fclosita excIusiv In verificarea tampoanelor $1prinderea
dului
4

tori este data de relatia: P" = mI 'V2if: T vi

Fort.a de izbire a nod ului in opriT,

zistenta

acestora, pr inderii

a grinzilor de rulare !,'i a acestora de struetura de re(v. anexa 6, pet. 6.4).

vp=50 68);

m!min=O,83

ta]« (STAS

1 -,b3--mr=r: [423 • " 22 10 2

22

J =0210'
0

"

fT=0,2

m;

P~=32,15' (0,7' 0,83)2/0,2= .,: =54,26 kN; P"= - Pma~=84 kN.


• 5' ~'.,~ 1'" ;

5. Stabileste ccnvoiul de forte mobile pc aceeasi :;;ina a caii de rulare, Io losit in calculul solicitarilor in grind a de rulare.
P:;'ox

5. Pe baz a distantelor intre roti din ST AS .800-68, se stabile:;;te con~ojlll din figura 2.2. La calculul grinzilor cailor de r ulare se admite folosirea in calcul a unui singur pod rulant num ai in cazul ctnd nu este p osihila m on tarea unui al doilea pod.

,>
~ \..,,1

Fig. 2.2.

6. For tele fiind mobile, regimul de lucru al podului fiind greu (III), stahileste coeficientii d in am ici care m ultiplieii In carcarile normate de liaz a.
7. Stahiles te incarcarile normate folosite in metoda rezistentelor adrn isibile. '

6. Din anexa 6, pet. 6.4 - pentru forte ver ticale,

- pentru

forte orizontale,

rezu ltar y = 1,3;

0:=1,4;

- pentru

calculul prinderilor grinzH caii de rulare de stilp, 20:=2,8.

7.
P;;wx=d ,3'420=546 =1,3'150=195 P;=1,4'15,57=21,80
P~in

kN; kN; kN;

P: = 1,4 . 84
.' S.·Sb~bi1e:;;te coeficien tul actiunilor pentru determ inarea 'inciircariIor de calcul. \".;",- ... ,.~ pep.tru"

Pt=1,4'42=58,8 kN; = 117,6 kN .

8. Din anexa 6, ph.!6.1{· -:- pentru forte verticale' 111


!orte,;:R[!J;

24.

800-

9. Stabile!?te ineardirile de calcul, multiplidnd valorile norm ate ale indircarilor cu coeficientii actiunilor.

9. Pw...,,=546'1,2=655,2 Pmi,.=195.1,2=234 Pt=21,80.1,3=28,34 P1=58,8.1,3=76,44

kl,;

kN; kN; kN;

P.= 117,6.1,3= 152,88 kN.

z;tilllUi

:ind I;loi-

CAPITOLUL

.3

BARE SOllCITATE
3.1.

LA INTJNDERE
C

GENERAlITATI

"'ii
,:.-:.
'i~

·,·:f:·:

\",;'~~::-::}:l

In constructii

metaliee se Int ilnesc freevent bare sclicitate Ia for~a axial~i'( tlilpj~e.~ferioare ale

~~ti:;;::te l~f:;I:i;~:e~~ete:l~i;:!~f.il~~b~~rt!~~~le,

gri'~1
c;

3.2. TfPURI DE SECTIUNI

;J-\~{\t~~:,
3':.':~;

Sectiunile harelor solicitate Ia intindere au diferite forme, in functie de solicitarl] ~i tipul elementului de constructie din care fae parte. In scheir.ur;~,;l si figura 3.1 sint c1asificate si exemplificate sectiuni ale bareler Intinse, ~",\·':t\ .

valo1'~e,

.~.~.... }.'-.:·"r~.~-:·:::~: ·

I
j
+

Tipuri de sectlun i ale barelo r sclicitate Ia forta axialil. de intindere (fig. 3.1)

(fig. 3.1, a, b, c, d, e)

Sectiuni unitare

Secthmi

elernente:

cornpuse

din

I L I [ o~
alipite (fig. 3.1, f, g. 11)
Q

•(fig. 3.1, i, j, k)

puttn

departate

c.

~L
If

k
Fig. 3.1.

3.3. VERIFICARE Barele en efort axial de intindere trehuie _ bare en sectiunea neslabita (fig. 3.2, a):

sa

satisfaca

urmato arele

verifie1iri:

c= A
bare cu ser.tiunea sHibita

< R;

Ie ;( I,,,;

(fig. 3.2, b); c= - :'( R; Ie 0( Ie",; A.


N

- bare eu sectiunca sliibit5 pretensionate (fig. 3.2, c);

datorita

prinderilor

eu suruhuri

de inaltji rezistenta

in care:
cr

este

An

x,

N A R A

efortul axial de calcul in sectiunea care se verifies;


aria hrut.a a sectiunii care se verifies; rez isterrta de calcul a otelului; coeficientul de zveltete maxim al barei; coeficientul de zveltete admis pentru bare aria ne tji a sectiunii (norm ala pe axa barei 0,4 ~ ) ;

tensiunea

in se ctiunea

care

se verifica;

irrtinse; sau sinuoasa)

ce se verifica;

N' = N( 1 n

nurn arul suru burilor de pe 0 jum atate a tmbinarii: nl num arul suruburilor din sectiunea care se verifica.;?>,~, ~i2~ Succesiunea operatiilor nea cesare veriffcarii unei bare en sectiunea sJ abita este indicate in ~chema 3.2. Schein a de verificar e poa te h fclosita '~ip~~tru-'b~;'le2'~~ b sectitl-n~a' fa;::~('slabirj'sa U"Ctl slahiri dat.orit.a prinderilor cu suruhuri de Inalt a reziste nta pretcnsionate, ru urm atoarele particularizari In schema: • Bare eu sectiunea filra slabiri: - operatia 2: An~=A; operatia 3: c= N A

Ja
~

Prmdere cu sudura
N ~

a-a

J!!

!T~-·=r "-If·-2
~ jY

Prmdere cu nt"!uri sou ~uruburi-

O_T~
b -b

I!:J

*.
C

fb"Innodlre cu suruburi de _ I oi70le reZ/stenfd pretensi- C ina/tO n,


N

;y

A
C

~ R.

c
Fig~ 3.2.

1. Elemente

cunoscute;

efortu! axlal de calcul, N marca otelulul folosit, R (anexa 3, tab. 3.5) sectnmea baret sliibirile secttunil

~-------------------------~~------------------------~I
2. Calculeaza aria neta A. a sectlunlt baret 3. Verifica tenslunea:
a= An

.;;R

4. Calculeaza razele de Inertie ale secttunll principale centrale: i",. iv

brute, ,faW de axels '~

5. Calculeaza lunglrnile de rlamba] ale barei: lf~' l;v (v. anexa 3, tab. 3.11 ... 3.14)

()

6. Verificii zveltetea baret:

),~ -- .;;Aa = l/~


i..

(anex a 3. tab. 3.23)

• Bare eu sectiunea s]iibiUi datorita prinderiIor pretensiona te: - cperutia 2; se calculeaz.a A ~i A,,; operatia 3:

eu suruburi

de

N'=N(1,_~~,4r: );

N
0"=-

A~

~R;

cr=-

N'

An

<R.

3.4. DIMENSIONARE
Dimensionarea unci bare eu efort axial de in tindere arc, iterativ si necesita parcurgerea a doua etape: - alegere a sectiunil; - v erificarea sectiunii alese. Dirn ensio narea s~ incheie eind sint satisf'acut.e toate Iicare: in schema 3.3 s in t de taliate etapele de tiunea sliibWi,

23.

S c hem

3.3

1. Elemente

cunoscute:

efortul axial de calcul, N modul de prmdere a baret Ia noduri, slabirl Aleqerea 2. Propune: mana otelulul fcloslt ~i rezlstcnta de calcul, R (anexa 3, tab. 3.5) cceficientul de slablre a sectrunii, x=O,S5 ... 1
tipul sectlunll

.j.

Isectlunii

...

<

3. Calculeaza aria bruta necesara a sectiunlt bard: An.:c=-tx,.·R


N

4. Propune
necesara:

sectlune cu aria efectrva aproximativ

egaJa

ell

aria

I
.J

Ferificarea sectiurdi
.j..

Se Ioloseste schema 3.2

Schema 3.3 poate Ii f'olosi ta urrn atoarele particulariz ari: - ope ratia 2: IX = 1;

1i-i pentru

dirnensionarea

barelor

fara

slabiri,

ell

operatra . operatia

u: • ncc= -R ;

.., 4.

,Y

4: A» An«.

3.5. CONDITfl CONSTRUCTIVE


Pentru a lucra unitar, elementele sectiunilor compuse se so lid arize az a intrc elc: in schema 8,4· si Iigura 3.3 slnt indicate posib ilitatile de solidari?-are a elemcntelor sectiunilor comp use. Distanta Intre punctele de solidarizare [1 este de maximum SO ii' in care i1 es te raza de inertie minima a unui element al sectiunii, In cazul unor bare alcatuit e din profile laminate ea in figura 3.3, c, d, e, - it este raza de inertie a un ui singur element in rap art eu axa proprie (1-1) paralela eli axa care nu t.aie m a ter ialul sectiunii,

29

I
Ia bare ell secttunea forrnatii din element e aliptte

Solrdarfzarea elementelor secliunUor Intime (fig. 3.3)

Ia bare ell sectiunea farmata din clemente putin departatc

ell sudura
(fig.3.3,a)

eu nlturl, suruburl
(fig. 3.3,b)

l
-t If,

.J-

eu placate
sudate (fig. 3.3,e)

ell placute nrtuite


,...---~

.J-

(fig. 3.3,d)

ell placute

I sudat: Hmt.wte
.. i -

1· 1

N( )N ~. IL -+---. -+--- . -+--. -+:__ .~. ) __;f


I r-. I I e -{,
I

(e-!)( JOt
0,

:t-t'""'~~~~

tIe

-..t

~~-

t Iii!: t < t,

~ I..e .I.. e .I.. e ..I


e(,(8d;!2t)

b.

d Fig, 3.3.

e.

~.

_',f.

~ ...

r.~.;~·~-"

3.6. CRJTERII DE ALCATU1RE ECO~9.J:.1I,


j ; _~

!.L ~

...,.

Tahlele $i profileleIam ina te folosite In constr~ctij\ric-', ,~~.----,-. din m al multe m arci de otel cu rezistente de' calcul efort axial de intlndere, in scopul ohtinerii unui consu

rationala folosirea otelurilor eu rezistente de calcul sporite, dad! sint indeplinite urmatoarele conditii: - dimensioneazji conditia de rezistenta, coeficientul de zveltete nedepasind v aloarea maxima; - produsul siderurgic folosit (tabla sau prom laminat) se executa din m arca de otel prop usa.

3.7. AlGORITMI

DE DIMENSIONARE

Dimensionarea, la calculator, a sectiunii unei bare cu efort axial de lntindere se face, in general, prin alegerea dintr~un Iisier de sectiuni a sectiunii m inim.e care indeplineste cele doua conditii de verificare: G < R si A'::';.... I / in figura 3.4 este exemplificat un fisier de sectiuni din profile cornier ell aripi ,'.', egale (tabelate In ordinea crescato are a ariel sectiunii): algoritm ul de dimensionare ~ din schema 3.5 dimensioneaza 0 sectiune cornpusa din doua corniere putin dep artate, fad slabiri (fig. 3.5).

-1t
I)
~

11

A, il e j n

numara sectiunlle din Iisler numarul ultnnet sectiuni din fi~ier aria sect.lunll raza de Inertie fq;a de axa 1- 1 pozttia centrului de greutate

I I

Denumirea sectiunii

I
j

Ai' crn2;

il~ ern

e, em

I
I I
. ..

I -nl---tFig. 3.4.

3.8. APLlCATIi APLICATIA 3.1. sa se olcatuiasca diagonala intinsa 3-4 a grinzii cu zabrele din figur~ 3.6, a, cunoscind: efortul axial de ccicul N=395 kN; sectluneo bcrei nu are slabiri, prindereo bcrel in noduri reclizlndu-se cu sudurc, 31

SCH5\:A J 5 -ALGOR/TM

[NT/lYSE

cu

SECTIUNEA

OIMENSIONAREA BARELO.R FORNATA DIN oous CORNIER: 'PUTIN DEPARTATE


PENTRU

/'/JR.lJ S ~rx'f'y,n,)'a

([)

c/resrr DIN FiSlER CAF(ACTER!'SnCIL E SEC,TlUN!! j: A" i" e

8J

A=~Al

'4

XTX
a-a

!Y

-.

8·-

{J-4 =1950mm

b.

iY

Fig. 3.6.

'.

Rezoloate

(Y. schema

3.3)
1.

cunoseute: - efortul axial de calcul, N; - modul de prindere a harei Ia nodud, sHibiri.


a. Aleqerea

1. Elemente

- N=395

prinderea
sudura. sec ttunii

- sectiunea

barei nu are slabiri, in nod uri realiz indu-se eu

kN;

2. Propune: - tipul sectiunii;

- marca otelului folosit ~i rezisten ta de calcul, R; - coefidentul de slabire a sectiunii


tiunii, a. 3. Calculeaz a aria

barei:

necesara
-!

a sec-

- se propune 0 sectiune Iorm ata din doua eorniere putin dep artate (fig. 3.6, b); - se propune otel OL 37 eu rezistenta de calcul, R=220 N/mm2; - a= 1, deoarece sectiunea bard nu are slahiri. 3.

2.

AN -ncc=
0

=17,95

em2•

4. Propune

sectiune cu A;;, Anre.

4. Se propune 0 sectiune f'orm ata din doua corniere, 2L 60 X GOX 8 (v. anex a 2, tab. 2.21) ca 'in figura 3.6, d, ell urm atoarele caracterlstici: A=18,06 ern"; ix=1,8 i,;=2,82 em; i1 = 1.F: em;
('111 •.

b. Vai{icarea

sectiunii

5. Verifica

tensiunea:
N c=« .<1

o.
c;=

:(R.

395.10 18,06' 102

=218,7

Njmm2<R.
33

3 - oonstructn

rneta llce

6. Calcule az a Iungimile

de_ Ilam haj

6.

ale harei:

lfx,

lfV'

7. Verifica zveltetea
...

barei

7.
j ', ::;= 15G

~'

..
_

r.",= ~

lIz
lz

~/\a;

1.8.

~, = 86 ,I <f.,,;
'.-

: _-'
:,,'

c.C6flaftiiconslmc!ive

(v. pct.3.5)--"

- elementele sectiunil se solidarizeaza ell placute- 8x 50 -60;;C;~ - distan ~~ maxima. in tre placute.: 11 .80' 11_-89 X 1:8;,,'d44_ em: .'. :,~ - pe lungim ea harei este necesara 0 smgura placuta de soY-fdanzare (flg.· 3.6,iiii~
APLICATIA 3.2. Sa se verifice bora 4-6 a grinzii cu Iobreiedinfigliici! cunosciod: efortul axial 'de' calcul N=910 kN; o~elul folosit 'este Ol-.52; neo l>0reieste data in figure 3.7, b; prindereo bcrei in ncduri se '.' cu ~uruburi de Inolto rezistenfa pretensi onate M 22 in gauri cu 23 mm (fig. 3.7, c, d). .-. .

l~

7000

,..1.,'

70DO

I.,

7000

...1

a
I.P.M 22

N~op[

:Ittii!jii'
c.

Ib

If

...
:. .~

6-6

Ib

II

Fig. 3.i.

Rezoluare

(v. schema

3.2)
>•

1. Elemente cunoscute: . - efortul axial de calcul X; - m arca o telului folosit R;

1." - N =fJ10 kN;. 231' <J . k" O 1... J_, R -. T ;:-')

- sectiunea barei;
" -, ~ ". ~. -

_.'

-,-.~,-

..- ._'-y,.'

~'

I.

.:

~.

- bara 3.7, b;

34

_ sHihirile seetiuuii. 2. CaIculeaza barei, _4. aria neta a se ctiunii aria sectiunii hrute a

_ bara are sHibiri dutorita gaurilor pentru §uruburi (fig. 3.7, c, d).

2. 3.

3. Calculeaza

A·n• 4. CalcuIeaza:

4.
.v'=910(1-O,4 :)=788,7 kN.

5. Yerifica tensiunea: a _ ell seetiunea bruta


valoare a efortului

5.
$i intreaga

a.

axial,

c;=:.... ~R;
A

b _ ell sectiunea net.a ~i valoarca redusa, N' a efortului axial:

b.

6. Calculeaza razele de inertie ale sectiunii brute fat.a de axele principale cell trak: i:p iy' 7. Ca1culeaza ale barei: lungimile de flarnbaj

6.

1,..=3,8

em; em.

iy=!J,56

7. Considednd ea talpa inferioara a grinzii are legaturi transversale in nod urile 4 ~i 6 rez ul ta:

8. Verifica

zveltetea

Iiarei:

8.
1.x

_Q_

'OG.

s.s

= 1 84 ') ,,~<i'a., .

CAP1TOLUl4

BARE SOUCJTATE LA RASUCIRE 4.1. GENERALITATI


Hasucirea elementelor de constructli se int ilneste, In general, insc tind solicitari: intindere, compresiune, incovoicre etc. -In Iunctie de tipul sectiunii, legat urile harei $i dis£;i:qutia momentelor de eire se poate face clasificarea din schema 4.1. ' '".~, A tunci cind este posibil, este recomandabil ca solicitarea de, rasucire Sa fie prin m asuri constructive, deoarece acest tip de solicitare poate avea ef'ecte

Rosucire fora
dejJ(o{)orea sec!/urYi"

!.M{f)~

Se produce

fa bare co secpor»

deplanol'ea

Rasucir(?

CrJ

sec/lu/1Ii' B. Deptonare impiedicold

36

-,.""-

obisnuite. Rezern arile harelor solicitate Ia disucire pot fi: - Incastrare (fig. 4.1, a), care blocheaz a rotirea 9i deplanarea sectiunii din reazem; - rezemare tip "furca" (fig. 4.1, b), care
hlo cheaz a rotirea Iibera deplanarea; sectiunii sectiunii de reazem de cap at. 9i lasa

def'avorabile

asupra

elementelor

de constructii

r~ .~
capo! IIDeI' o· Fig. 4.1.

Zncoslrore

- capat liber (fig. 4.1, a), care Iasa libere ro-

tirea ~i deplanarea

4.2. RASUCIRE FARA DEPLANARE


sectiunile perpendiculare pe axa barei ramin si perpendiculare pe axa barei 9i dupa aplicarea unui moment de rasucire. Rasucirea fiha deplanare se produce In situatiile care satisf'ac urrn atoarele conditii: '_ bara este dreapta: - sectiunea bard este circulara plinii sau inelara si constarrta; - momentele de rasucire (egale 9i de sern n contrar) se aplica nurn ai Ia capetele barei, In asa fel Inc it sa produca tensiuni ell aceeasi distributie ca In toate celelal te sectiuni intermediare. Oriee abatere de Ia aceste co.nditii produce depIanarea se ctiunii. plane

In cazul raSUClfll iara deplanare,

11

4.2,1. DISTRIBUTiA

TENSJUNllOR 4.1). Pe sectiune apar num ai ten-

Seciiuni eirculare pline (cazul a, 1 din tahelul


siuni tangentiale
ell distributie

Iinlarii:
,,;= -

111, IT

·r~

In care: Jlr reprezinta

I; r

Tensiunea

momentul de rasucire din sectiune, momentul de inertie la rasucire al sectiunit circulare; raza punctului in care se calculeaz a tensiunea tange ntiala. maxima se realizeaz a pe tangenta Ia contur:
"':ma:x=

111
_1" •

1,

R.
fiind relativ midi, peretelui si se cal-

Sec/ilmi inelare (cazul b, 2 din tabelul tensiunile tangentiale pot Ii considerate culeaza ell formula Jui Bredt:

4.1). Grosimea peretelui constante pe grosimea

in care: A reprez int a aria suprafe tei Inchise de Iinia rnedi an a a grosimii caz ul sectiunii inelare, A =2· ti :r2); grosimea peretelui; r raz a liniei mediane.

peretelui

(in

37

4.2.2. RELATII DE VERIFICARE Verif'icarea

starii Iim ita de rezisten ta:

Verificarea

stfirii lim ita de deform a tie:

e « ea.
Termenii din relatiile anterioare au urmatoarele sem nificatii: 'max reprez in ta tensiunea tangentiala maxima; rasuoirea specifica, se calculeaza cu relatiile din tabeluI in care G reprezintii modulul de elasticitate Ia lunecare pentru otel, are valoarea G=O,81·IQ5 Njmm2; R, rezistenta de calcul la forfecare a otelului (anexa 3, tab. fla rasucirea specifica adm isa.

4.3. RASUCIREA

CU DEPlANARE

UBERA ~i'.f'

Rasucirea cu deplanare libera se produce in situatiile care sat isf'ac condi tii: - bara este dreap ta; - sectiunea barer este co nstanta; - rnomentele de rasu cire (egale ~i de sern n contrar) se ap lica numai la cape tele barci :;;1in asa fel Inc.it sa produca tensiuni cu aceeasi distrib utie ea In toate celelalte sec tiuni intennediare. . Orice abatere de Ia aceste conditii produce riisucire cu deplariare impiedi~~t~:

4.3.1. DISTRIBUTIA

TENSIUNIlOR
!/) U

In caz ul rasucirii .u deplariare liherii, pe sectiuue apar num ai tensiuni tah~~n- . tiale -r, a carer distributie pe grosim ea peretelui este influenta ta foarte rn ult de tipul sectlunri. .... . =.«, '.;,' Sec iiuni inchise, en peretz subiiri (c azul b din t abelul 01.1). Pentru grosimi deperete rela tiv red use, tensiunile tangen tiale pot f'i considerate constante pe grostmea peretelui ~i se calculeaz a, asa cum s-a arat at si la sectiunile inelare, eu farm.,ula lui Bredt:
:1:"=-:.1• .:. _J : f ~I

1')

4-

]I.!,

2· A· f

',.',

"

in care: NI, rep rezin til m om en t ul de rjisucire; A aria suprafetei lnchise de linin m ediana a grosimii t grosimea peretelui. .... .' ..... 1 . Tensiunea tange~riaEi maxima se.re_alizeaz·~ .pe·ntru g;osi~e.~ ,~in'Im'i\ie.

T'abelul

4.1

Riisucire eu depfanare

libera sau !:ira dcplanarc;

rclafii de caleul

Tipu! $cctiunU

RclatH de ealcul

a. Seciiunt pline 1. Sectinne clrcuIarf


lvI, -r=-J, :If, . r; ~R;

6= GI

' T

XI, d:p= GI,

. dz;
, (1'",<1

I =--~ r 32

"D'

~!

2. Sectiune

dreptunghtulara

(+ >10)

sub tire 000 ],1,0 8= --'

GIT~'
Ir=

dy

u, = -- dz; GI,
b[3.

I
J

-w-]
.~

1 3

b. Seciiuni

Inc/lise,

cu pereii

su bJiri

~i reprezinta

aria suprafetel inchlse de Iinia mediana


a grosimli peretelui; grosimeapereteInl care po ate Ii vartahila ca in iigurii

2. Sec tiune Inelara


.0;-=

--=--;
20M

sr,

111,

2"rl

0--I,

Air Mr dy= --dz; GI, ' GI, 'L{~ ds =2-::rl;

= ---~

39

Relatii

de caleul

3. Sectiune chesonata

c. Seciiuni 1. Cazul general

deschlse,

cu pereti

subiiri

,:

in Iiecare din elementele"coijfPonente (dreptunghjuri sau por tlun! curbe) tehsluntle -; au dlstrlbutta din figuril:

~i
tensiunea

"'max: ---

M, If'

.[,
P

elementul eu grosimea maxima: ,'I,{.


"t'mll2;= --

tangenttala

maxima

se reallzeaza

in

t,

Im.ax;

0= --;
a' "3

,H,

GI,
3

AI. d<p= --

GI,

. d:;
3;
j ,

Lb,' l.=

«' 3. '"3 (hI '[1 +b~ '[21'" , •. );

cocficientul 0:' tine seama de efectul racordiirilor intre elcmentele componente; 0:'=1 pentru corniere; 0:'=1,1 pentru profile U; 0:'=1,2 pentru prorlleT; t, reprezlntu grosirnea, iar b, liiihnea unui clement' component.

2.
2
-

"ft"

AIr 3= --;

ct,

1\[, d'f= -GI,

. d~;.

1 1,= - (2nr)t3 3 3. Sector in elar


't"..!Hl:Z=

I\Ir • t -1r

1 .• - tid: 3

.2:f..r._

T'abelul 4.1 (continuare)


Tipul seetiuail

Rel,,~il de ealcul

4. Cornier

ell aripi neegale

5. Profil U

,II,
't"= -

I,

• t;

't"ma",=
]Y[r

AI,

t,

• f1; (tm.",=t1);

'."t

6= -.

ci,:

do:>= -

i«,
Glr

• dz:
'

6. Prom r

111r
't"= -

I
J

IT

t; ....
]11,

z= -

ill,

t,
-

• f1;

(tl>tz);

6- -

- CI, '

dq:>=

ki,

Glr
3

• dz;

I, = - (2b111 + b2tZ)' 3
7. Scct iune I cornpusa din tabla sud:Jti1; bum are rigidizari transversale su dat e de tiilpi

1 ,2

m
I eompusa

tI'o.,
b:J

tJ •

"2,,/12

8. Scciiune

din tabla

sudata
"';=

M';
--

IT

l;

~",Ci%-

1<1.. I
r

.
l!fHlZ)

JIT 6= --;

at,

d?=
3

11 -'_'
3

at,

. dz;

i, =

1 3(hI

'(1

+bz '(z+ b3• Ii)·

41

F':
1-

.-(_

Seciiuni deschise, cu pet eti subtiri (cazul c din tabelul


au variatia liniara pe grosimea peretelui
-;-(i)

~i se calculeaz

4.1). TensiuniIe a cu relatia:

tange~t
C.c_

= ]J[. • ft, = - I,··

in care:

-r!!_"

M; 1,

reprezin tii tensiunea tangentia1a maxima pc grosimea Ii; momentul de r asucire; . momentul de inertie la rasucire care, pentru sectiuni din dreptunghiuri se calculeaz i cu f,~.Iatia:
._,

compu;
.

Ir=

a.' 3

2:bj·t

3j

term enii cr.', b, I( ausem nificatia din tabelul 4.1, cazul. c. Helatia anterio ara, pentru calculul momentuIui de inertie Ia rasucire este hila $i pentru sectiuni alca tuite din dreptunghiuri ~i seetoare inelare; acestea din urm a se asim.ile az a eu dreptunghiuri de Iungirne egalii eulungimea liniei media~0')' Tensiune a tangentiala maxima rezulta in dreptunghiul eu grosimea maxinl
tff!fl

4.3,2. RELATII DE VERIFICARE

Verificarea

starU

limita

de rezisten ta:

Verifiearea

st.arll limiUi

de deformatie:

Termenii

din rela tiile an terio are au aceleasi sem nificatii


4.3.3. CRITERII DE ALCATUIRE
ECONOMICA

ca Ia pet. 4.2.2.

- 'i'I';~ .'~:;Jt·
_.

~~t,
-';:,:,
~-

Marca o telului folosit $i forma sectiunfi slut factori care Influen teaz a preponde-~,;,( rent asupra ariel sectiunii transversale :;;i, implicit, asupra ·consumului de orel,rrDin analiza tabelului 4.1, cazurile b ~i c, se cbserva ca sectiunile inchise, in com p aratie cu cele deschise, slut m ult m ai avan tajoase pentru prclurireamornentelo de r[lsucire (v. :;;i aplicatia 4.2).

4.4. RASUCfREA

CU DEPLANARE iMPlED1CATA CU SECrlUNE DESCHISA

A BARElOR

narc. Orice cauz a care


momente impiedj<::!J.

Sub actiunea

ta.."

rn om entelor de rasucire, sectiunile deschise au tendinta Impiedica dcplanarea Iibera (rezemiiri-!ip' inc de r asucire pe intervalul dintre cape tc) produce rasucire eu

._.__~: __.. _ "_'-'_' ..'

af'arfi de tensiunile

Intr-o

sectiune

tar: tensiuni

a unor bare solicitate Ia rasucire cu deplanare lmpiedicata, III tangentiale 't'g, caracteristice deplanarii libere, apar suplimentangen tiale 'rm ~i tensiuni norm ale am.
4.4.1. CARACTERISTICI GEOMETRICS ALE SECTIUNllOR

Pentru calculul In rasucire leases urm atoarele car acteristici pozitia cent.rului de r asucire, tice sectoriale Sro, momentui

eu deplanare Impiedicata es te necesar sa se stabigeometrice ale sectiunilort'coordonatele sectoriale punctul sectorial] de zero' principal. m ome nte stade inertie sectorial 1m. 4.4.1.1. Coordouate seetnrlale, Se considera un pol fix C ;;i un punct fix B pe linia m edian a a secriunii din figura 4.2, a; raz a CB se nurneste raza veetoare de origine; un punet I oarecare de pe linia m ediana poate fi definit prin coordonata:
(0,

I
J

estc coordonata sectoriala a punet.nIui I; limitele integralei corespunzatoare capetelor arcului Bl; r Iunctia care def'ineste forma conturului sectiunii (raza); ds arcul e lementar, mas ura t pe linia medianiL Coordonata sectoriala (01 a unui pu nct oareeare 1 de pc linia rne diaua a sectiunii reprez in ta duhlul arid supr afe tei delim itata de raza vectoare de origine (CB), linia medianii a sectiunii (Bl) 91 raza vectoare a punctului I (Cl). Coordonata sectori ala a punctului I (fig. 4.2, a) reprezint a dublul arid supra(01

in care:

Sl' 52

'Conn;ntia de sem n a coordonatei sectoriale este urmatoarea: v alo arca poz itivfi este data de miscarea razei vect oare (Cl) ill sens oral'. Coordonata sectorialii a p unctului 1 din figura 4.2, b, raza vectoare de origine Iiind CD, are valoarea:
(01=

fetei

hasurate,

-2, -

'C'

h 2

eli = --. 2

Co ordonata

ser toriala
(0z=2

a punctului
( -1 :3
'C'

2 din figura
-,-'

n:

b·-

h) --(b-c). h
2

4.2, care

v aloareu:

, 1n aces t Iel rcz ult.ii diagram a de eoordonate toate p unctele de pe linia medians a 'sectiunii.

sectoriale

din figura 4.2,

d . pen tru

- ..=~
dioqrcmo
a
UJ

b.
Fig. 4.2.

d.

_:t._
£
,
G.

T
CB
If; de 7_reufafe Fig. 4.3.

cF·a
I
c.
de r aso clre d.

r:;-cenfru

8-Pl1f7C1 seclor-Ia! de zero principal

; C-centru

Pentru caiculuI Ia rasucire, diagrama (U se stablleste In raport cu raza vectoare de origine care are cele do ua extrem itati in centrul de rasucire (C) .:;;i in punctul sectorial de zero principal (B). 4.4.1.2. Centrul de rasueire, Este un punct caracteristic til sectiunii, prin care daca trece suportul Iortei taietoare nu 5e produce rasucirea' }jat~ Poz itia centrului de rasucire C se gase.:;;te pentru: .. - sectiuni eu do ua axe de simetrie (fig. 4.3, a), la in tersectia acestora: - sectiuni cu 0 singura axa de sim etrie (fig. 4.3, c), pe aceasta axa: -- sectiuni formate din do ua aripi (fig. 4.3, d, b), Ia in tersectia acestora. Calculul poz itiei centrului de rasucire se poate face ca in schema 4.2. 4.4.1.3. PUllet sectorial de zero principa1. Punctul de pe linia m ediana, de coordo nata sectoriala nula, eel rn ai apropiat fata de ccntrul de rasucire, se num este punet sectorial de zero principal. Determinarea poz itiei acestui punet se poate face ea in schema 4.3. In figura 4.3 s int indicate pozitfile punctului sectorial de zero principal E, pentru ctteva sectiuni, 4.4 ,1.4. l\Ioment static sectorial. Prin definitie, se scrie:
$ S

S~ =

~(U.

dA

= ~((,-!,
0

ds,

ill care: S~ reprezin ta rn om en tul static sectorial al unci par~i de sectiune de Ia originea arcelor p Ina la 0 dis tan ~iis pe Iini a m ediana a sectiunii; t grosimea sectiunii; cis arcul elementar m asurat pe linin m ediana. , c ; Pe n tru portluni de grosime t constanta rez ulta:

adlca S~ reprezinta supraf'ata diagramei co de Ia origine p ina Ia 0 abscisa Se poate observa ca. momentul static sectorial -So are'u'n maxim . m ~ diagrama co se anuleaz a (v. aplicatiile 4.3 si 4.4).~:_· _-' 4.4.1.5. lI~ment de iner!iescctoria I. Prin def'initie, se· scrie:

oarecare

s,

j",= SUl2
A

·dA=
'

'c . .. ~.

:::--.

r (U·(U·dA
Ii

44

S c hem Calculul poziiiei cenirului de rasucire 1. Elernente cunoscute: secttunea


.j.

a 4..2

(fig.

4.4)

2.

Stahfleste pozltfa centrulni principale centrale xGg

de greutate

G l?i traseaza

axele

.re

3. Calculeaza mornentele de centrale: I.,. i,

lnertte

fata

de axele prinCiP~le.,
<" /

.1

~--------------------~~~------------------~.~ 4. Alege un pol oarecare sl traseaza sisternul de axe


P(a, b)

Py', paralele tnctt diagrama mat simplii


;1;'

ell xGy; alegerea polulul P se face astfel WI In raport cu acest pol Sa rezulte cit

5. Traseaza:

te

diagrama coordonatelor sectorlale diagram a absciselor x diagrama ordonatelor y


Fig 4.'1

UlE'

6. Calculeaza coordonatele mnl de axe x'Py';

centrulni

de rasuclre C, in stste·ds

xc=

JA

loop'Y

·dA

~~p.y.f

=----

I~
~~p'X.f

·ds

III Obs, Pe por Iiunile sectiunii un de groslmea teste const til. iar coordonatele x sau y au eel rnult vur iat!e linlara, tegralele put fi efectuate prm regula Veresceagh in.

anin-

san:

Im= ~ w·w·t·ds.
s

Pentru por tiuni de grosime

constanta

se mai poate serie:

IID=t~ w·w·ds.
8

eli ea insas]. ell deplanare

Efectuarsa

integra lei se poate face prin regula Veresceaghin integr ind diagrama

EtapeJc de caleul ale earacteristicilor geometrice necesare calculului Ia rfisucire impiedicata a harelor eu sectiune deschisa s int indicate in schema 4.4.

45

:..:

...

:-:-'

Schema Calculul
1. Elemente.

poziiiei pu.ticiului sectorial de zero principal


'Cunoscute (fig. 4.5);

-. sectlunca -' pozltia centrului

de rasucire C

2.

Aleg'enn

punct

oarecare,

Eo, pe lmla

me diarui

a sect iur.i]

3. Traseaza dlagruma coordonatelor sectoriale, derlnd cil: poIul este centrul de rasucire, C; raza vcctoare de ortgine est e CEo.

Wa,

consi-

Fig. 4.5

4. Calculeaza coor donata ; principal E;

sectorlala

a punctulu!

.. "

sectorial

de zero

~,

w,,=---A. <Is Aarcu l elemcntar aria scct iunit miisnrat pe

A Iin ia median.i

S c hem
Etapeie de colcul all: caracicrisiicilor sectoriale

a 4.4

Elementc
sectiunea

cnnoscut e:
bard

a. Calcnleazii

pozi tia centrulul

de rasucirc

C (v. pet. 4.4.1.2)

b. Calculeaza pozttta pet. 4.4.1.3)

punctului

sectorial

de zero

principal

E (v.

'---------------;---

c. Traseaza diagram a coordonatelor


vectoare de origme

sectortale J.

in raport ell raza


(v, pet. 4.4.1.1)

CE, C fEnd poJul sectoarelor

I
I
...

d. Calculeazii

mornentul static sectorial S~ (v. pet. 4.4.1.4)

j
(;) ~';~:!;;':~:~i;~

e. Calculeazii
_"

momentul
'

de
'.

inertie

sectorial
'r

1m (v.
•• '. _.

pet.

4.4.1.5)
.... ,

al .momentelor .de ~nertiepentrq:,~ite.va nite.c a.s.'.:;.:.;. J: " -; .:.c~'~,;


"'" .... _. ~ .........

In tabelul 4.2 sint date rel atii pentru


r'.[" L'>~"""\'?'l'
,.;;,_)~d..I';' .:.~-:: ::~-:":~

calculul poziti'ei tipuri de.~ecFuJ1i


••
< ~'~

~,]'~-.J centrului de .rasuclre d.escJ:1ise m ai des


.:

:[,)"",1,'

:'::.,~L~;j~(-:

f j_ ·h.;~~J"H~a1. j;~t~ ..

~".

•• .,.,.:'. _

Rela!ii pentru calculul earacterfsrlctlcr


Ti pul sect iunil Dtagrarna w

seetorfale

Tabelul

4.2

Centrul

de ri:isucUe. 1co

L
(;)1 (;)2

4 .. 5E!i 6
c

laf.·.'.2{ ·.'
'

(;)3=0.5 b2 '(Y,-0,5 (.0.=0,504(01-Yc) (;),=0,5 b4(b1-y.+ ~0,5 05) w.=0,5 b4(b1-y<0,5 h)

=0,5 Oz·Y. =0,5 b2 '(y<+O,5

03) vo)

in care; 1 y, l,~, I" 1 repret jUJ ztnta caractertst ic! proprit ale talpii superfoare, respecttv inferioare (suprafetele hasurate) ca in cazul /: .;: r

------------------------------1------------------]------------------------2.

x.=O;
1",= -----

Yc=O;

Izv'bi 2

Ip·br. = ---, 4

In care:

I
J

3.

1
4~

in care:
~.,

Iov= ---12

12 .b~ •
i

[3 ·b~ • 13"= ----" •

12

4.
1",,=0; daca se tine seama de" grosimile pere.t ilor, rezulta:

47

Tabelul
Tipul sectiunii Diagr.ama

/,2

(continuare)

Centzul de rilsucire I",

X = --j
C

12~' b2

J"

Yc=O;

J",= -: 3

bR

19~+2JhI2x,
(;.~~ J~

,.

_"

«)=0

1",=0;

grosimile peretilor. rezul ta


(b·t)3 J",=

datii

it¢"

tine

seama

de

18"

4.4.2. DISTRIBUTIA TENS1UNILOR

Rasucirea cu deplanare impiedicatii produce in sectiu ne urm atoarele tensiuni - tensiuni tangentiale '1"8 specifiee rasuciril cu deplanare lihera, en variatie liniarii pe grosimea fiecarui dreptunghi (fig. 4.6, c):
'1"8=

M. -l; J.

stante pe grosimea peretelui

tensiuni

tangentiale

'1"",

specifice rasuclri! (fig. 4,6, d):


'Lro=-u--;
MO)S~

cu deplanare

tmpredicata

si con-

- tensiuni

norm ale

0'",

specifiee riisucirii en deplanare


crO)= -J<D

'"

impiedicatil

(fig. 4,6, e):

B·w
I

It[. reprezintii . M<J> B I,. i 43

Termenii

din relatiile anterioare au urm ato arals, sem nificatii: momentul de rii.sueire simpla care se calculeaza
(fig, 4,6, a);

ca la pet.

~-----.-------._----_

. momentul de ineovoiere-rasucire care se c;llcuICaza ea Ia pet. 4.4 . (fig. 4.6, a); .~ .'. bimomentuI de incovoicre-rasucire care 'se calculeaz a ca pet. 4.4.3 ~fig. 4.6, a); \3 .. :,; , , " momentul de inertie la riisucire earese calculeazf tabelul 4.1, cazul ~;
....

.....

-._--- ..._-.

rmr;;:
~
a.

l!!!ii!!iIOO!lliliiill L;rii1rtt!I:1ti Ii!IiiI

/1r=ffs+Mw

I
J

I~~r(;:~ I
.,. !

.r.

g. Fig. 4.6.

h.

momentul de iner tie sectorial care se calculeaza en Ja pet. 4.4.1 .5; momentul static sectorial al unci parti din sectiune (de Ia originca arcelor Ia punetul in care se calculeaz a ":",) care se st.ahileste en Ia pet. 4.4.1.4; coordonata sectoriala a punctului i11 care se cal culeaza C1iJj si care se stabileste ca Ia pet. 4.4.1.1; grosimea dreptunghiului 111 punctul In care se calcule az s tenI siunile "s sau ":",; Se re tin urm ato arele aspecte: - In t, G, S~, 1(1) sin t caracteristici ale sectiunii; - JV1., 1I1(j}' B slnt caracteristici care se determ ina in f unctie de IcgaturiJe barei, schema de Incarcare, caracteristicile sectiunii: -_ tensiunile 7(1) au 0 distributie asern anatoare diagramei S~ (fig. 4.6, d, g);
4Construclil rnetaltce

49

- tensiunile Cl'"ro au 0 distributie <luLoechiIibreaza pe sectiune; - in fiecare sectiune din lungul

asem an atoare barei se poate ""

diagramei scrie:

lJ.)

(fig. 4.6, e, h) si se

lYlr=·1Vls+1U in care M; reprezinta momentuI de r asucire


•c

din sectiu~e

(fig. 4.6, a) .

4.4.3. CALCULUL CARACTER!STfCILOR M ... B. Mm

Pentru a disucirii

stabilirea expresiilor Irnpiedicate:

B, lvIw' M', se p orneste

:,

de Ja ecuatia

diferen tiala

in care: mr=
Iar M; reprezin ta m omentul de rasucire, variabil Sol utia cella tiei diferen tiale esteurm atoarea: ,.
(!)=

dJ1, --;

dz

sau
rO

constant shkz)

in _Iungul

'11"

barei.

70+

(!)~ ~

'k

+~ ct.
1

(1-

chkz)

+ tot, (kz-· ]vf

+ kGl,
in r are:

j [k(=-l)
o

--:shl:(z -t)Jmr(/)dt,

unghiul de r asucire al se ctiunii barei; parametrii intr-un punet luat ea origine; CPlh ?(l> Eo, lvIro t o variahila auxiliara ca in figura 4.6, f. Pal'ametrii in origine se st.abilesc din condif.iile de rezern are: - impiediearea r asuciril in j urul axei barei este echivalen ta eu yo=O; - impiedicarea deplanarii - yo=O (M.=O); - libertatea com ple ta de deplanare - yO' =0 (Bo=O). Pentru eazul rez em arii tip "furea" la am hele capete ale grinzii se serie: 90=0; Iar pentru rezemarea 91=0; CPo =0; 9/'=(), capete' ale grinzii,

7 reprezintii.

tip "lllcastrare" 90=0;

Ia ambele 91=0;

q:;~=0; cpi=O.
rela tiile: j14m =~
dz =

Dupa

determinarea

Iunctiei

9 se scriu

},I,=Glr7'; tn ealeule se tine seama

B= -Elrocp";

-et;

cp"'.

ca:

: _" t'

~.'

Mr7~{·.~~~~; r ': .~!r~+J m~(t{dt. M


'mai'des inWnite. :~xpre~AI~
'i'"
,!

"

~.

r'.

(', '(.. \'

. In, tabelul ,4.3 Slut. date .. iagramelci,X d

eii.

rezem ari '~i incarcari

T a bclul" 4.3

E~pl'esiile

rotirii

11, ale momentului

de rasucire simpla-.IIl" ale bimomentului B ~i al(rnomentului de Ineovuiere-rasucrrej M"," ·t.,.~:,,,:";,:;,_,;;-~ ...


Expresille caractertsncuor
G', JJ1,>B, ,11",.

Schema grinzil $1 diagramele e. ,11,; B, JJ1""

1.

3-- ........ ---

/'1

Consoli! actionata ~-...

de un moment

de riisucire

concentrat

Jl

Elm?=11,1$ =

NT ( Shkl-Shk;;') kz- ---4:3 cukl

Ai(1- ~) B"""M(_~)
k ehb' chId

chkl

chkl

1i1(jJ =M--

2,

t::b
~?~
I I I

Conso la actionatii trtbuit, m

de moment

de ri:isu('ire uniform

dis-

I
_J

El",
11

m [( 0 = - k~ lz'};_'
[

.::~) -klshkz 2

+ (l+kIShki)(ChJ:=~l)J . chid
ehkl

~1 = In s k

k;' - Mcllkz

(1 +klshkl)shkz + __;_---'__ ---'-_- ] (1+klshkl)chkz chN ]

B ..J

= m2 [ 1 +klshJ;z1:

" Grindii cu rczemarl tip "furea", act.lonatfi de rasucire concentrat


T'ronsori dingo ;'II I."

de un moment

Tronsori dreapi a

(a
(

-1::' (
(I

5h1:a --. shld

) 5111:;'

M'=l'Vl(b
B = - ,-k M sh;.:b silk!

~hld

__. r chJ:z

,cb

)
I:

J/

+ shL-a .ch1:z' -.51)}:l

.sill::

.V

shka --'shl:z' shkl shka ) -• chJ:z' sllkl

shkb J1ru=M --'ehb

shkl

M(-

4*

51

T'abelul Schema grinzli sf dfagramele <p,M" B.Mw Expresiile caracteristicilor


<Po M

4.J (contlnuare)

"

B, M""

Grinda eu rezernari tip "furea" actionata riisucire uniform distribuite, m

de momente

de

Elm tp = m k'

(F ;;'2

+ - shkz+shkz' ) _ _;__-stskl ehkz- ehk:' ] shkl )

lYl. == ~
k

[k

(.!.... _ ;) +
2
shk:+shk::' shkl

B =111",

m(
k"

1-

chk~-,chk~' == m ( - ----- shkl -k

4.4.4. RElATIl DE VERIFICARE

Tensiunile maxime rezultatc din rasucirea cu deplanare fie mai mid dec it rezisterrtele de calcul ale m aterialului:

im piedicata

trehuie

sa

In caz ul in care in sectiune s in t si alte eforturi (1'1, T, Ai), tensiu nile date de acestea se insumeaz a c u tensiunile din rela tiile anterioare,

4.5. APLICATII

Fig. 4.7.

APLICATIA 4.1. Sa se determine momentul copobil 10 stereo limita de rezistenta ~i sa se cclculeze ro- ,,", tirea <p a copatuIui tiber 01 borei ~f din figura 4.7, sectiune tubulara,!f]:· otel OLT 45. ,_~J

Rezoloare

[v. tab. 4.1.t, cazul

b, 2)

1. Caleuleaz a mamentul rasucire: 1r=27tr3f.

de Inertle Ia

1. 11'=2'3,14'
14-1)3 ( -2~ -1=1/24,6

em4-

2_ Calculeaz a momentul capahil stare a limitii de rezisten Vi: M~ap=27trZtRI'

Ia

2. 1\F"p=2' 3 , 14 ,. =38,47-106

.(~)n
:2

'10-145= kNm.

N mm=38,47
38,47· 10'

3. Calculeaza
liber:

rotirea
l1f,

r.p

a capatului

3.
g>= -------(0,81 . 105) (1 724,6' 104)

9= --'
GI,

. 2 ODD=! '

i'<

=0,0551 radiani=3,16°.

APLICATIA4.2. Sa se compare capacitatea portanta, 10 starea fimita de rezistenta ~j '0 stcrea limite: de deformctie, a sectiunilor din figura 4.8 [sectiune inelara -?i sectiune inelara crestata); dote numerice: r=90 mm; t=8 mm.
a

Rezaloare

(v. tab. 4.1, cazurile

b,2 9i c, 2)

Fig. 1.8.

1. Culculeaz a momentuI eapabil Ia starea lim ita de rezistenta: - in cazul sectiunii inelare (fig. 4,8, a):
M~=2T:r2tRI;

- in cazul sectiu nii inelare crestate (fig. 4.8, b):


'

~[I>-~~rt2R r3"

r:

2. Calculeaz a momentele capabile - In caz ul sectiunii inelare:

Ia stare a lim it a de deforrn atie:


Oa=G·2r:r3[.
')

M~=Glr'
in cazul sectiunll inelare crest.ate:

0,,; 8"

lU~= GlrfJ" ""'" · .z: G 3. Efcctueaza comparatia3

r:rt3•

G •-

:2

t.

r;rt3 •

e~
m;ti J'igidii decit sec-

1iunea deschisa.

Se o hserva

ca

sectiunea

Inchisa

este m ult m ai rezistenUi.)i

..

53

APLICATIA 4.3. SCi se cclculeze gura 4.9. c.

caracteristicile

sectoriale ale sectiunii

din Ii-

D1ogroma "w'

Diag('ama"S~"

~~20x350
1

I
x
,

12 x i200
<.0

S21I

6 C i2: r'OB'~'--

L2
i.
, b

I
c a

3r;o

~I
Fig. 4.9.

Rezoluare (v. schema

4.4)

Deoarece sectiunea are dcua axe de simetrie, centrul de ra'sue~re C ~i punctul sectorial de zero principal B eoincid ell centrul de greutate G (la iritersectia axelor de sim e trie, ea in figura 4.\:1, b). 1. Traseaz a diagrama eoordonatelor sectoriale W In raport eu raza veetoare de origine CB, C Iiin d po lul sectoarelor (punctul fix):
s

£~t{

1. Raza vectoare de origine coincide eu axa ay; se calculeaz a coordonatele: w1=-61'17,5=-1067,5

2. Calcule az a momentul torial S~:

static

sec-

Se ob tine diagram a din figura '1.9, c (punetelc de pc inlrn a sectiunii au coordonate seetoriaIe egale eu zero). 2. Calculul se face pornind de Ia extrem itatile talpilor se ctiunii, unde tensiunea tangential!1 este nula, rez ult a par aholele din figura 4.9, d; valo are a maxim a s~ ma", se o btine in P un ctele de coordoriata sectcriala nula:
17,5 17,5 .

S~ ma",=

wi ds=!

~ 0ds=
0 ",

o :2

= 2· .!_ -1 067,5-17,5= 18 681,25 cm4:~


3. Calculeaz.a sec torial: t;
=
A

momentuI

de dA=

inertie

w2•

dA= ~ W'
A

W'

3_ Pe por tiunile pe care grosimei~ t este constanta, diagram a w se Integre az a prin ea Insa~i folosind regula Veresceaghin si se Insurn e az ii: 1w =4·2'i'"

w·w;t·ds

1,

2 ..

-1 067,5 -17,5-

..

.2 . ,
-!

-, .. , 3 .,

. : I (067,5=53,18'106

cm6.'l·~

APlICATlA 4.4. Sa se eclculeze coracteristidle


~jgura4.10, c.

sectoriote
(cm2j

ole

sectiunii

din

f
~

1DD

,,wp"

IJ \\~J
8,
c

Ji50

150

15 d

{
e.
Fig.

80

v,

;::62lr~
"wli(cml)

.r'

~1 ~93,75 B._
~ A

N93.75
9
4.10.

h.

Re:olva.re

(v, schema 4.4)

a. Caleulal ). Deo arece sect-junea are 1. Calculeaza


0

pozitii:i

cenlrului

de rasucire,

axil de sim etrie, centrul de rasucire se va afla pe aceast a numai abscisa x~.
1. /,,= ~
12

axa, deci va trebui calculata momentul

de inertie f;;;. fal.a de axa principala centraUi Gx (care este si axa de simetrie). 2. Alege un pol oarecare P si traseaza sistcmul de axe x'Pi)', p aralele
cu xGy. tdor

+2.1,5'10'152=9000

ern".

2. Se alege poluI
4.10, b.

P ca in fjgura din figura

3. Traseaz a diagram a coardona telar sectariale WI' iii diagrama ordonay.

3. Rezulta 4.10, c, d:
[WP,) =/wp)

diagramele

=10'15=150 cm2•

4. Calculeaza

abseisa

centrului
y . t ' ds

de

rAsucire:
~ (ilp'

4. Se integreaza prin regula Verc"iceaghin cele doua diagrame si rez ul ta:

u , d.L

x'= __ .4
c

---_---$----------

"'p'

.<= =

2'- -150·10·15·15

1 2

---------9000

==
55

-3,75 cm= -37,5 mID.

h. Calculul

poziiiei

punctului

sectorial de zero principal, acestui pentru

Deoarece sectiunea are 0 axil de simetrie, pozitia sectia axei de simetrie eu Iinia m ediana a sectiunii; totusi calculul pozitlei punctului B. m ediana,

punet se afla Ia inter~ exemplificare. se face figura Iigura

1. Alege un pol oarecare Bo pe Iinia

2. Traseaza diagram a eoordonatelor sectoriale (uo considerind ca r az a veetoare de origine este CBo•

4.19,_ e:

1. PoluI Eo se alege ca in 4.10, e. 2. Hez ulta diagram a din

£tl{)l =0; (U02 + 1O· 15 = + 150 em 2; = £tlo3=+30' £tl04= +112,5 3,75=


,

+ 112,5 cm2; -37,5

-10·15=

ern",

a punetului

3. Calculeaz a coordonata
sectorial
~ wodA.

sectoriala

de ;zero principal:

£tlB= ---

-=----A
B

3. Integrala reprezinta, pe portiunile de sect,june cu'.gro1Jrne con.stantn, produsul dintre ana diagram ei (,)0 ~i grosimea t coresp unz iitoare:
(ill!

= 2(2_ ·150'10'1,5+ 2_ '112,5'


60 2 2

'30'1

+ 2_ '112,5'10'
2

1,5 _2_,
cm2•

'37,5-10' 1,5)=+56,25

Se observ a di punctul eel m ai apropiat de C care are coordonata sectoriala egaHi ell +56,25 se ana la intersectia axei de simetrie cu Iinia m ed iana (fig. 4.10, c. Trasarea diagramei de coordonale sectortale diagrama
(il

n.

In raport in care:

ell raza

sectoare de origine CB, rezulta


£tll= -3,75'15= (U2= ~56,25+ £tl3= -£tll=+56,25
(il4= -(0)2=

din

figura 4.10, g,

-56.25 em";
cm2; cmz; cm2• S~
3 ,~,

10'15= +93,75

=93,75

d. Calculul momentului static sectorial al unet parti din seciiune,

S~= ~ wdA.=
A

~ £tl·t·ds.
6

." Considertnd originea arcelor in punctul 2, rezulta MomentuI static sectorial maxim are valo area:

diagram a S~ din figura>U 0, ..

adieu ariatritinghiuIui

m2n

Valoarea ;Iluleaza. -

s:

rna:.:

se realizeaza

in punctul

in

care

coordonata

sectoriala

w se

e. Calculul momeniului

de ineriie sectorial, fro

16) =

~w2dA A

S W'
$

W'

t· ds.

Se observa ea pe portiunile de grosime constants integrala se poate efectua prin regula Veresce aghin (se integreaza diagrama co prin ea insa!?i :?i se inm ulteste cu grosimea t corespunz atoare):

t; =2(2.. -93,75- 6,25' ! . 93,75-1,5+ :_ . 56,25' 3,75- 2. 56,25'1 ,5+


232 3

+2:. -56,25-15' ~ -56,25'1,0)=98438


2 3

em", folosind relatiile din tabe':' ~.. ~

Obseroalie, Valorile luI 4.2, cazul 5_

X:,

co, 1ro se pot

ob tine

si direct

APLICATIA 4.5. Sa se verifice 10 sterec limita de rezistenJa grinda in con sola din figura 4.11. OJ grinda are sectiuneo din figura 4.11, b, otel OL 37 ~i este solicitctd de 0 forta P=5 kN aplicota ex centric in capatul fiber al consolei. Rezoloare 1. Calcule az a caracterls ticile geometrice ale sectiunii: - momentul de inertie Ix;

1.

=2 738,3 cm4;
- poz itia
./

centruJui

de

rasucire

C;

- pozi tia punctului sectorial de zero principal B; - diagram a coordonatelor sectoriale co;

- C se ami la intersectia axelor de simetrie (fig_ 4.11, c); - B se ana 1a interscctia axe lor de sim etrie (fig. 4.11, c); - rez ulta diagram a din figura 4.11, c; coordonata sectoriala maxima are v aloarea:

wma:.:- momentul
[If}

_ 10. 21 _ ~') r.: 2


-J~,J

cm ,

2.

de inertie

sectorial

[",:

- prin zulta:

integrarea

diagramei

u) rc-

= ~(;)2 ciA. = ~(;). ' i· ds W


A
s

- diagram a momentelor toriale SO:;

statice

sec-

'"

=18375 ems; - prin integrarea diagramei w rez ultji diagrama din figura 4.11, d; 1110mentuI sectorial maxim are valo are a:

S~ =

~wdA = ~(,). t·
A 0

ds

smax = 2.. . 52,5m 2

5 - 1= 131 ,25 em 4;
.

57

tP~5kN -

'"

''0

~'"

b.

I
ry

10·100 ~2~50 "'52.5 _8 q_ x200 52,5 , 10"100 . .525 'c

_2'

d, 1/0XT=095

50 J'Sx
~llllllll~~~~~~

0T-b'~

f.

([j)kNm

,
u.w.;.;.u.:_;.r.l.J..lo.l.llL!.l.W.;.i-'-4j.l..'.W~_ L.

. t1 Ci.'1 -:0-Ix' Y

T402
~,
~\

I,

..•

11',' ,

IUJ)lS;Jijj

Nlmm?

J_@
c, ~

~195,9

N/mrr/

=~::;:

o.

I
s.
Fig. 4.11.

rT-

::,.,,",'72
! j , ,,'
-.:.J "

N/mm2',

'GY'

t. ,

-,_ diagrama

momentelor
8

statice'-'S,,:

_ rez ulta diagrama si v alorile maxime: Ia m ij loeul talpilor,

din figura

4.11, e

S:z;=
A

y"dA=~wt.dS;
0

5,.=1' 5'10,5=52,5
Ia mijloeul inimil,

em:!;

5,.=1-10'10,5+0,8'
_ momentul de inertie
a::
J ""\'

10' 5=)45 cni'', 1OJJS


crn ";

Ia 'rasucire
3

lr"

Ir= ~ _bit,.
S

1,= ~ (20·0,83+2-10·13)
3'

.;

2. Calc uleaza

coefldentul:

2.
k= "\/0,81-105 .10.08.10
4

k="\

I G ·1, V Elm

=0,145'10-2 mm -1.
3- Folosind rez ult.a: relatiile din tabelul 4.3,

=
i' •

2,1 '10f> ·18,375'10·

3. Trase aza diagramele de eforturi in lungul COIl solei: _ diagram a de fOrla taietoare T; _ 'diagram a de moment Incovoietor :II; _ diagrama sim pia /11$; _ diagrama _ diagrama \'oiere-rfl:5Ucire 4. C81cllleaza eforLuriJor bimornentului momentului
;.II",.'

T=P; Jl.1 =2P _po z; .1\1 6 =P'e' B=k


(

mornentului

de rasucire

1-- ch

ch

kZ')
J;I

'

Pe (

B;
de maxime
IllCO-

--,

sh lr:' ).
ell J;l ell J;:'
/;l

1\1",=P-c' _,
,

ell

valorile

ale

4. Rez ulta valorile 111 axim e: - in incastrare, 1'=5 k.N; 1\1$=0; 1\1 =5' 2o~10 k!\m;
~ B= ~ O? . th(1,45·2)=O,GSG

k:\m?;

lA5

l\1",=~~flr=,5-0,2= 1,0 kNm; _ in eapfitul Iiher: T=5 lS: },! =0;

M,=My=5-0,2=1,O
B=O; tensiunlle maxime in secliunea dill Incastrare: . _ in punctul a (fig. 4.11, p): ]11(0=0. 5.

1;Nm;

5_ Yedfidi

-in
V.l/=

pundula:
-----

to

·10'

2 73S':-, .104
---

') -cr : ~ -I 10 ='i"0 ,..... "i'inn)":


.'

13",=

O,GSfl ·10'

. ;-'} ;- .11)2;)~,J • ~-

18375 ·10·

13",= -

13

lID

'w~R;

= 195,9 Nfrnm 2;

59

cr=40,2+ 195,9=236,1 - in punctul b:


'"':zT=--;

N/mm2;

R=220 N/mm - In punctuI b:


2;

T·S~ b -I"
7,,1'=

5 .103 '52,5 -10' 10·2738.3 '104


10 -18 375 -10' 1,0' 10' . 131,25 . 10'
'!'(I)=

=0,96 N/mm ,
_ ') =1,-

M(1J

'SID

t -i;
7= ":'",1'+ 7(1) ~

N/mm2;

RI•
In

6. Verifidi tensiuniIe tangentiale capatul liber al consolei: - in punctul b (fig. 4.11, p):

,,:,=0,96+7,2=8,16 Rf=130 Njmm2• 6. - in punctuI b:


"rxs=

Njmrn2;

1,0 -10' 10,08' 104


~/

'10-9" ') v,_


N/mrn2;

""! l.."mnl
I

2.
>

1'.,T-;-9,9

,=99,2+9,6=rOS,8
in punctul c:
2\1, -

N/mrn2;

Rf=130 - in punctuI c:
I.

Njmm2; 8 = 79,8 l'\(lUm; "''' 2


I

":'11'=

=t;

Tys=

10,08 -104
3

1,0, 10'

-'1)T-T=

5 . 10 • 145· 103 3 3 N· o "mrn-' , 8.2738,3'104 -, }

79,8+3,3=83,1 N/mrn2 .

.•

:1.

CAP!TOLUl5

BARE SOLICITATE LA COMPRESfUNE 5.1. GENERALITATI


metaliee se intilnesc frecvent bare solicitate la compresiune: uncle ell z ahrele, talpile superioare ale grinzilor cu z abrele sim pI u rezem ate, st ilpi, barele-contrav intuirilor etc. Valorile ridica te ale caracteristicilor mecanice ale o telurilor perm it realiz area ~nor bare care prezinta dimensiuni relativ mid ale sectiunfi transversale in raport eu Iungim ea, din aceast.a cauza capacitatea portanta a harelor din orel este determ inata de fenomenul de pierdere a stabilitatii. In constructii
'i~

diago naie ale grinzilor

5.2. TIPURI DE SECTJUNI


Sectiunile barelor eu efor t axial de compresiune au diferite alcatuiri In Iunctie de valoarea solici tari! si tipul elernentului de constructie din care fac parte. In schema 5.1 1;'i figura 5.1 sint clasificate ~i exernplificate sectiuni ale barelor com primate.
S(dlema 5.1

Tipuri de sectfunl ale barelor 1a compresiune (fig. 5.1)

solicitate

(fig. 5.1,

sectiuni unitare

a,

b,

c, d)

sectluni compuse clemente:

din

f,

aliplte (fig. 5.1, e. g, h, i, t, k, l, m)

put in departate (fig. 5.1, n, 0, p, r, s)

(fig. 5.1, t,

mult departate
U,

v)

61

-$- +±"T~
c.

b.

-ill T trn" -s"


z.

c.

.d.

e.

..E+ ill1 8
f.

S'

j,

j K.

f.

rn .

p.

J:t- -[T-r I-r~i~

]--t Ti
--T--

1.0.: "4l.,
i\

C:~!I" -~"l-I.?
It ~ :

t:

s.

t.

---~

~.

---~--V

,/

Fig. 5.1.

5.3. FENOMENUL

DE PIERDERE A STAB!UTAT!1
.

Studiul stabilitfttii barei comprimate - fenomen foarte complex - a evoluat in decursul timpului in sensul cuprinderli in calcule a unui nurn ar eft mai mare de parametri de care depin de in mod real cap acitatea portant.a a barei; STAS 10108/0-78 tine searn a de progreseJe rea!izate in. acest domeniu. Astfel, printre altele, slnt luate in considerare Iorm ele prin care i~i pierde stabiiitatea 0 hara supusala 'compresiune axiala: Ilam haj prin Incovoiere, prin Incovoiere-rasucire 91 prin-riisucire, Un alt element nou, Introdus in standard, se referi'i la vaJorile coeficienti!oXL9, pentru harele comprimate axial. Aspe ctele teoretice ale flam haj ului b arelor primate axial, tratate pentru bare ide ale, slnt rez olvate de foarte ~IlIta In cazurile int.ilnf te in practica intereseaza flambajul b arelor reale, asa cum 5 . in constructii, CD im perfec tiuni inevitabile de dimensiuni, de structura. de centrare a Iortelor, de Iiniaritate ~i altele, In metoda rezistentelor admisibiIe aceste inconveniente produse de neco ncordanta lntre bara re alfi ';;1 cea tenretica perfect1\ e rau corectate prin Iolcsirea unor coeficienti de siguranlii variabili, reflectati coeficien tul 9, " .. Valorile coeficien tilor <p din STAS 10108/0-73 au la b az a rez ultatele cerce teore tic e ;:1 experimentale efectuate de Conven tia Eurcpeanapentru m e talice pe un num ar foarte mare de hare reale. Urrn are a aeestor'studii ~I ceUiri au fost stabilite prin prelucrare statistica rezistente'le' critlce de flam~~j Iunctie de urm atoril parame-tri:-·· .. -"- ,,_" .-~-.---~.-~, .. - limita curgere Rc;' ~ ... --. =-Tornia sec tiunii; - influenta tensi unilor interne generate de tehnologia de' (laminare,· sud are): ; "~-modul deproducere a fenomenului de Ilarnbaj si-altele.>'

.
j:

ae

62

Acesti parametri se reflects In v alorile cp obtinute pen tru trei curbe fundamentale de Ilam baj A, E, C (fig. 5.2). Astfel,

WO ;" .......

<1'+

:::::----1-

0,80°1
0.600

o tclului. . In anex a 3, tabelele 3.38 ... 3.41 stnt date v alorile coeficientiler rp.

in care: O'e;-, detennina t pe cale teoretico-experimentalii, reflecta parametrii enum era ti m ai sus, iar R, este lim ita de curgere a

1-,

---~--~~,

o.400f-! -

Q2aOf-----~--·--~-----_L--~~--

L.

_L~~~_+_

Expresia analitica condensate a coeficientilor de flambaj, care a fost preruata :;;i de n uta prin m odelare m a tern atica, este urm atcarea:

Fig. 5.2.

"",.:

STAS

10108/0-78,

o ht i-

'~

unde:
-

I. =--=

_!_ :

AE="

-"\VIE. R.

If reprez in ta Iungim ea de fJambaj a bard; raz a de inertie a sectiunit; E modulul de elastieitate al otelului; R" limita de curgere a otelului; . a, b, c au valorile din tabelul 5.1.
Tabelul 5.1

~1
a
b 0,5

!
0,5

)
0,5

0,514

0,554

0,532

I
I

0,795

0,738

0,377
f

5.4. LUNGJMJ DE FlAMBAJ


Lungimile de Ham haj ale harelor

stant si sectiune constanta

eu legaturi pertecte sint indicate in figura 5.3.

la cape te, efort ax ial

CUII-

63

Lungimi1e de flambaj ale b",,,,,( lor reale sint indicate in anexi'E tabelele 3.11 ... 3.21.. (:;

5.5. VERIFICARE
Teoretic, barele comprim i~i pot pierde stabilitatea, I Iunctie de tip ul sectlunii, \ \ m atoarele moduri: \ \ \ - prin Incovoiere, in 't.-.--. sectiunilor a1 carer centru greutate ~G coincide eli centruL", Fig. 5.3. de rasucire :C; . . W®l, - prin Incovo iere-rasucire, in cazul sectiunilor al carer cerit1i.iUde greutate nu~;';1 coincide eli centrul de rasucire (sectiuni T, U, I nesimetric). . .1 In tabelul 5.2 slnt exemplilicate moduriIe de pierdere a stablIitatii In functie, de tipul sectiunii !?i planul in care este posibilii pierderea stabilitatii, \>
I

I \

lHodul de pierdere a stabilita(ii Tlpul aeoj lunil

In planul

y-y

~. ig·:-x
I

ISO

Incovorere

lncovolere

ly

inca voiere-rasuclre

in co votere

5.5,1. VERIFICAREA BARELOR CU SEqlUNE

PL!NA SAU COMPUSA. DIN ElEMENTE PUTIN DEPARTATE, CARE 1$1 PIERD STABILlTATEA PRIN INCOVOIERE se face
ell

Verificarea

relatia:

--~R, ill care:


Neste )"
o,

'j1A

efortul axial de calcul; coeficientul minim de flamhaj a1 hard 3.39 •.. 3.41 conform Indicatiilor

64

A aria sectiun ii brute a barer; R rezfstenta de ealeul a otelului, Daca efortul axial Neste v ariahil in lungul barei, se admite sa se foloseasca aceea;;i relatie eu urm ato are le observatii: _ lungimea de flambaj se corecteaza ea in anexa 3, tabelul 3.11; - efortul axial N se ia ell valoarea maxima. Verifiearea barelor eu sectiune compusa din elem en te putin departate solidarizate eu placute se face cu aceeasi relatie d aca sint indep1inite coriditiile: - elementeIe sectiunii se solidarizeaza cu placute la distauta II ~40 i1; il este raza de inertie a unui singur element in raport cu axa proprie 1 -1 paralela ell
planul placute! (fig. 5.1.1,c);

- pe lungimea barei sint eel putin doua pliicute de solidarizare. Succesiunea oparatiilor necesare verificarii unei bare eu sectiune p lin a, care t~i pierde stahi1itatea prin incovolere este indlcata in schema 5.2.
Sche Verificarea. barelor cu sect lune plina sau cornpusa din ele mente putln depiirtate care 19iplerd stabilitatea prin Incovo.iere
ill

5.2

,/

.,

1. Elcmente cunoscute: efortul axial de calcul N - rnarca otelulul folosit R (anexa 3, tab. 3.5) - sectlunca barei; Iunglmea harel; legiituriJe baret 12 capete

~_2_._c_a_1_c_Ul_e_a_za a_r_ia __ __se_c_t_iu_n_i_i_b_r_u_te,_2_b_a_r_e_i_A

!
3. Calculeaza razele de Inert.ie trale ale secttuntt
i~,

iv' fatu de axele prtncrpa Ie ccn-

;/

'~-L""'----4. Calculcaza Iunglm.le de Ilarnbuj ale barei


[f~' ltv

5. C,"lculcazii cocf'iclcnt.il de zvclt.c].e: (anexu 3, tab.

3.22)

6. Stabileste eocficientii de Ilazu liaj in functie de curba de incarlrarc a sect iun ii (anexa 3, tab. 3.38), cceflcicntul de zveltete .~i marca otelului (anexa 3, tab. 3.39 ... 3.41):
'A",

--------'0o tel , , ,

curba . .•

I
65

curba ... ------)otel ...

cp"

5 - constructU metallce

S c hem a 5.2 (eontlnuare.j"

!
7. St abiles te coeficientu! minim de flambaj:
<p=min(h: <f'v)

(.:.:.

8. Ver'ificd

Indepllnlrea

condJtiei

de stahilitate:

N --,;;;R <p ·A

9. Ver-ifica.stabilitatea

locala (v. pet.

5.5.'1)

"1f'

5.5.2. VERIFICAREA BARELOR CU SECTIUNE PUNA CARE 1$1 PIERD STABILITATEA PRIN INCOVOIERE-RASUCIRE Verificarea se face cu acceasi rela tie ca la harele care i"i pierd stahilit.atea prm Incovoiere (N/rpA <% R) ell urrn ato arele particularitati fata de schema 5.2: - operatia 5: se calcule az a in af'arade t.", si ').'Y ~j 0 valo are coree tat a ').'Ylr a coeficientului de zvelte te pentru pierderea s tahilrtafil prin Incovoiere-riisucire in plan ul perpendicular pe planul de sim e trie (vez i cazul 2 din tabelul 5.2); - operaiia 6: se stabileste, in afara de YZ' 911 ~i un coeficient <PYIr in Iunctie de AlIIr pc curba de flambaj B; - operatic 7: rp=min (rpz; 9v; 'Pvtr). Succesiunea opera tiilor necesare verificfirii unei bare cu sectiunca plina care to;;i pierde stabilitatea prin incovoiere-riisucire este Indicat a in schema 5.3; stnt cele din figura 5.4. In schema 5.3: Yc reprezinti1 pozl tia eentrului de rasucire In raport ell ceritrul de greuta (v. anexa 3, tab. 3.42); 1,", III momentele de inertie ale sectiunii in raport ell axa x-x, pectiv y-p; rn orn en t de iner tie Ia rasll,dre;. moment de inertie sectorial, (v, anexa .3, tab.' 3A2);{' -.' distanta Intre punct~~¢ care este impiedic1!:tii \1 e~n'7 structiv ri1sucireabarei in J rul axei Iongi tudihale; . coeficien t care uItipIi di gimea barei1nfllnctie_!j graduI de incastra~ela'c b. "Q . coeficient care ines fJ.o grad~l.A~! pl an anI-

.m

"''''C;''''-

."

Valorile coeficieatilor !J. si flo (in cazurile curente, in practica !J.:_ flo) se iau: - 1.00 in cazul lega turilor articulate Ia eapete, rasturnarea bard fiind Impiedicatfi, deplanarea scctiunli fiind lib ern; - 0,50 dod hara este incastrat.a Ia ambele cape te pentru incovoiere ;;ideplan are a la rasucire este Impiedicata: - 0,70 cind bara este incastrata la un caput si articulata la altul pentru tncovoiere, respectiv deplanarea este impiedicata Ia un capat si liber a la al tul; - pentru legatur! intermediare se pot lua valori pentru fl ~;i flo lntre 0,50 si 1;0. Pe ntru sectiunea din figura 5.4, b neglijind Too ;;i consider ind fl=.:Lu=l, 1,,=1. rez ul ta: c2 =
O.03[)[2 I,

Iv

'.)1'

Veriflcarea barelor eu sectiune pUnii care i$i pierd stabrlltatea incovotere-rasucire

prin

.}

1. Elcment e cunoscute:

efortul axial de calcul N; marca otclulul folosit R; sectiunea b~rei; lungiInea bard I; Iegaturile barei Ia capete ~i ccle intermediare

2. Calculeaza caructer lst icfle sectluntl A. pozltla centrnlui tate ilg, poz.it.ia ccntrului de rasuclre lj,. Ix. Iv' I" 1m

de greu-

3. Calculeaza

razcle

de

lnert le:

5*

67

S c hem

5.3 (continuare)

4. Calculeaza

coeficientul: f1.1)2 I,

I d ;.LI?iC f1.oI0)2+0.039( Iv

5. Ca lculeuza

cocficieniii
• if>:
Iz

de zveltete: f1.zl.
lz

/.,,= -. - = -. - ~ I."

(anexa

3, tab.

3.22)

6. Stah ilcst e cneflcien t il de f1ambaj: curba A~ oj el ... ... 9~

x,
).~"

curba ..• o tel ... curba B ... <P1'

ote] ...

9VI'

7. Stabi lest.e coeflcientul

minim

de Ilarn haj:

'l'=min ('P.; 'P.; 'Pvtr)

8. Verifiea

indeplinirea N

ccnditie!

de stabilitate:

--~R
'P.!

5.5.3. VERIFICARE'A BARELOR CU SECTIUNE

COMPUSA DIN ELEMENTE MULl DEPARTATE SOllDARIZATE CU PLACUTE SAU ZABRELUTE

Verificarea se face ell aceeasi relatie ea la barele eu sectiune plina . care i~i pi>':l': stabilitatea prin incovoiere (N/ 'fiA';;; R) ell urm atoarele parficularit ati fata de schema 5.2: - operaiia 5: se calculeazfi valori corectate ale coeficien tilor de suplete In raport cu axele care nu taie materialul sectiunii (fig. 5.5); expresiile acest.or coefieien ti stnt date in tabelul 5.3 pentru elemente solidarizate eil pIa cute si in tabelul 5.4 pentru elemente solidarizate ell zabrelute: - pentru ea ramuriIe sa nu flambeze (pe distant a tntre doua noduri) Inaintea barei in ansamblu, coeficientul de flam baj al ram urii 91 trehuie sa fie m ai mare dectt coeficientul de flamb ai al harei 0:
Tabelul
Scctiunea 1 Expresiile coeficient.llor 2 de zvcltete

5.3

"

Sectiuni eompuse din doua clemente (fig. 5.5, a, c) sc lidarizate

ell placute
lfz

-c[J-' --n-·1h
~!
I • '>, :~ ~

-TtT

I T}-' I
. lJ
I I 1 I

1"'1 :
I

I I I I

I
t

11
I I I

.t: a "..

)'Yi'=

V'

,,~_

l~

2 ,2 f.y+A1 -r,2 12

Cil 1+ --

/11 p

~ VI

fri' '-,: '~

I I I

)'Ylr=

-v2
;'Y

; cind

._p_

I '/1

h'c

~5

se ponte lua:

,2 /'1

unde: i.;
}'U= -:;

>f ~

,"

[1

Iv

/'1= -:[1

i1Ft
'L___.l ~ __

mornentul de Inertte al unci ramuri in raport axa proprte 1-1; i1 - raza de Inertie II unci ramuri in raport eu axa proprie 1" - momentul de Incrtte al seepunii unei pliicute:
II reprezmta (b' 1=p 12

ell
1-1;

e, 11 - ea in figuri\

Sectinni compuse db patru clemente (fig. 5.5,~aj d) solidarlzat e cu placute

!~ LF:-'---: ,,2
1!

'y

) ·1'= "1/''','2,," /'-'/'1'


undc:

'2

LU.
f;

irlT"Ji
7

!.~
• ,

I,=max(l,~; ),.); I

~.:t-=-,

l f;r.; t",

J,~=-

fy

[:-ct-=l

iu 1·2= -:lZ

i.,,= -:-;
11

11

11

I
I
69

Tobe/ul

5,

Sist.emul de solidarlzare

Expresi ile coef'icient.ilor de zveltcte

Secttuni

doua clemente

(fig,

5,5, b,

C)

solldarizate

cu zabrele

..L.r.2'1 (
, '

Ad

sin

1
(f.

COS2(f.

+
(

I.'OS

oc
(1.

Am sin sin

Am=Ad

cos

c:;;

~i notind

n=;:"

0:

cosz

+ __ 1_),
(f.

sin

c:;;

unde:

I'll

= -, Iv

(tv

;,
I

-''!f'' aect iunii bnrei:


sectlun ii uormale moutuntrlor a dlagonalclor din panou;

A reprezinta Ad Am

aria aria

nt'ia scctlunll

dintrun

plan orlzontat

A .Ln--

Ad

un dc:

repreztnta
aria

aria sectiunii
sectluuii

bard; a dlagonalelor din panou;

norrnale

n=------

unde:

A repreziuta
a.

aria

sectiunii

de calcul

a o telului,

_j

c.

9---1-:-:~: .. jr-t. ]7
___ -1 _

iY

Fig. 5.5.

I,

lY

·1
S ch e m a 5.4
depar-

Sueeesiunea operatiilor necesare mente ill ult dep ar tate sclidariz ate

verificarii barelor ell sectiunea com pusf din ;leell placute sau zabrelute este indicata In schern a ::>.4.
mult

Vertricarea barelor eu scctrune compusa din clemente tate sc.lldarlzate cu ptacute (fig. 5.5, a. c)

1. Elerncnte

cuuoscute: ax lal de calcul N marca otelului folosit R sectrunea harel Iunglmea harei l Iegaturtle barei In capete cfortul

+
2. Calcufeaza caraot crist leile sectlunu:

A; i; I.; 11
3. Calculeaza razele

i~VI;· . VI.: ~de. lnertte:


.

--,
A

ly=-

'.

_.-

11=VA
4. Calculea

.. / h

za
~'1I'r=

coef icien ~ii de zvcltete:

L:z
-:
[~ •••

)'x=

";)'0
.,; \.

(anexa 3, tab. 3.22)

(tab. 5.3, 5.4)

71

S c hem

a 5.4 (contlnuare)

5. Stabtleste cceflclentll de flambaj (anexa 3, tab. 3.38 ... 3.41): curba ...
")'z

o tel curb a
---'>-

. .

qJz

;'VIr

-tfvl,.

o tel ...

curha ... Al ote] ...


'PI

6. Stabileste coerlcientul minim de flambaj: y=min\9,,; 'Pllt')


.j.

7. Verifieil Indepltnirea
91~Y

condjtiet:

8. Verifica condrtia de stabilitate: --~R


'FA N

-:

9. Verifici'i st ab illt at.ea Iocala (v. pet. 5.5.4)

10. Verifici1 eJementele de solldartzare

(v. pet. 5.5.5).

5.5.4.

SUPLETEA

MAXIMA A PERETILOR BARELOR COM?RIMATE

CENTRIC centric, in tab,!ii%~


TaMlul 6.

Pentru supletile
lUi

5.5.

asigurarea stabilit5.tii locale a pere tilor harelor eomprimate acestora trebuie sa fie m ai mid decit supletile JitniUi indicate

'I'ipul sectiunii

Condilme

de vertf icare ... stabilitll~li locale

.- ..

unde:
cr= -j A
.1>,'

coeficierrti] k1• k2 se ex trag din anexn valoarca tcrrnenulu l .. / Rep se a 'F reprezmta coeficlen tulimlnlm de'

Tabelul
crt.
Nr~

s.s

(contlnuarej

TipuJ seqiunii

Condij.iile de vcriricnre

a stnbilitu."

ocale

unde:

- C=7i
2 valoarea terrnenului

... f\'r "

cocficientul kl se extrnge din anexa 3. tabelul 3,31; Ra'P


se llmitcaza

superior Ia 1,25;

'!' reprezintii coeficientul minim de flarnbaj: ), reprezinta zveltctea maxima a barei; dnd a= R, raportul bs/ta nu va dep:'i$i valoare a 75:

dnd

o «: R. supletea limitii se poate majora cu

V R: '

'"
, r,

fara

a depi1~i 90;

unde:

- ;3= ---,
slnt

b./:

ht'13

pentru inirna; {3=

s-t ~

'

.e

$i in acest caz ultimele patru ohserva tii de Ia sectiunea nr. 2


valabtle

, pentru UiJpi;
.

5.5.5. VERIFICAREA PLACUTELOR

$1 ZABRELUTELOR

Verifi carea placutelor ell care se solidarizeaz a elementele ill ult dep artate se ctiunilor compuse din clemente mult departate este In dicata in schema jar verifi carea zabrelutelor in schem a 5.6.
S ch em a 5.5

ale 5.5~

Verificarea pldcutelor L Elemente cunoscute: -

de soljdarizare

(fig. 5.5, a, c)

rnarca ot elulut tclostt: sectiunea plikutei

scctiunea

barei;

R. R,

2. Calculcaza rorta tiiietoare:


T=O,012 AR.

unde A reprczinta

aria seetiunfi bard

S c,h e;m a 5.5 (continuazej


3. Calculeaza eforturile in pliicutii: T ·il 4 T·I1 2c

[,1=

Q=-

4. Verifica

tensiuni1e

in pliicuta: III M ~R

~=--=-Wp!

f·b:!'

unde

".' ~~
..

~i b s int dlmensiunlle

seetlunil

pldcutei

S c hem Veriflcarea

5.6

zfihrelutelor

de solidartzare

(fig. 5.5, b, c)

1. Elemente

maroa otelulul folosit R; sectlunea zabrelutei At


lungimea teorettca a ziibrelutei I

cunoscute: sectiunea barei

2. Calculeaza

furta

tiiietoare:

T=O,012 AR,

.~ r
baret

un de A reprezlnta

aria

sectrunu

3. Cal culeazd efortul axial


T

in ziibreIutii, ca Ia

grindii cu ziibrelc:

D ""'.2 cos <:t'€entn:.Sistem~l~:~~_:~~ele

din figur:.~:.5~~

S e hem

a 5.6 (continunre)

5. Stahile~te

coeficientul

de

Ilarnbaj:

curhn ... otel ...

6. Verifieil

conditta

de stabilitnte:
--

9.1,

'i;;mR

un de: m=O,75 dud z:1breluta est.e formatii cornier prins pe 0 ~ingllrii artpa $1 m=O.9 rind aripi necgale ~j este prms pe aripa lata

dlntr-un cornierul

singur est.e en

5.6. DIMENSIONARE
Dimensionarea unei bare cu efort a xial de com presiune ter itcr ativ :;oi uecesita parcurgerea a doug et ape: - alegerea sectiunii; - verificarea sec tiunii alese, Dirnensionarea se incheie atund clnd s int satisf'acute Ticarea barei:
N 'l' •• 4.

are, in general,

un carac-

I"

conditiile

cerute

de ve n-

:;;;R;

I.max:<;; Aa.

In schernele 5.7, 5.8, 5.9 s irit prezentate trei rnetode care pot fi f'olosite la dim ensionarca unei bare comprim ate . .: tuan!ajul metodei din schema 5.7: - p rin metoda razelor apro xim ative de giratie, alegerea sectiunii se face 'in f'unctie de trei elemente fA. h. b), ceea ce este important in caz ul sectiunilor comp use din mai m ulte laminate sau in caz ul lungirn ilor de flambaj m ult diferite, Dezauaniajul rn eto d ei: - metoda necesi tf apro xim area eu cit m ai mare exactitate a zvel te tei harei (punctul '1 din schem a 5.7). Avantajul metodci din schema 5.8: - mctoda coeficicntului de prom este expedi tiva in caz ul sectiunilor unitare 9i camp use simple. Dezaoantajul metodei: - metoda este greoaie in cazul secfiunilor eompuse complicate sau cu Iungim i de Ilarn baj rn ult d iferit e, de oarece elementele componcnte se aleg do ar in tunctie de A nee: Metoda mixiii (sch em a 5.9) im billa avan tajele pe care Ie oiera metoda razclor :J proxim ative de giratie 9i metoda coeficien tului de profil, asa Inctt se poate ob tine chiar de Ia prim a incercare, sectiunea care sa indepiiueasca toate co n rlitiile irn p use de: \'~,riIicarca ei.

75

Sch~ma Metoda razelcr aprcximattve de glratie

L Elemente
etortul

cunoscute:
axial de caleuI N

Iungtrnea barel I
IegilturiJe baret

I Aleqerea sectiutiii
,[

2. Propune:

tip ul socttunll

rna rca otclulul R (anexa 3, tab. 3.5)

3. Calculeaza lungirnile

de f1ambaj

ale bare]:
IIlI

t.;
.j.

4. Aprcclaza

cneficlent il de zveltetc

ai baret:

x, ~ I.a
)'lI~/'a

(anexa 3, tab. 3.22)

5. In func1.ie de coeficicntul de zvelte le maxim, max p.",; ),.). stabfleste coeflclentul de fIambaj 'P (ane:;:a 3, tab. 3.38 ... 3.41)

6. Calculeaza aria necesarii a sectjuntl baret:


Ao

,,=

N 'PR

7. Extrage

din

anexa

2, tabelul

2.20

coeftcien tit razclor

de gira-

tie:

O:Z' 0: v

8. Calculeaza inaltimea ~i liitimea sectiunil baret:

.....

9. Propune

a sectlune

cu: _4.tj:=::: Ant"c ht:/::::; hnt:c

S e hem Metoda coetlclentulut de prom, K,

a 5.8

1. Elementele

cunoscuts: efortu! axial de calcul N lungrmea barei I legatllrile barei Aleqerea seciiunii
.j. I

2. Propune: Upul sectiunll marca ntelului R (anexa 3, tab. 3.5)

I.,

3. Calculeaza lungimile de flambaj ale baret


.j.

liz, li~

I
J{»

4. Extrage,

din anexa 2, tabelul 2.20 coeficientii

de prom K~,

S. Calculeaza

coerictentn:

--------------------------~+~------------------------~
6. Stahileste, din anexa 3, tabelele 3.38 ... de flambaj in functie de ~z, ;v 3.41, coeficicntul minim 7. Calculeaza aria necesara:
N

A""=-R
9'

8. Propune

sccttune

en:
I

Yerificarea sec/in nil


.j.

Se Iolosesc, in functie de tlpul sectiunH, schemele de vertrtcare Ia pet. 5.S.

de

71

Metoda mixta

Schema

5.9

1. Elernente cunoscutc:
j

erortul axial de calcul N lungirnea barei I Iegaturlle barei Aleqerea sectiunii


I

2. Propune: tipuI sectiunil - marca otelulul R (ancxa 3, tab. 3.5) 3. Calculeazii lungimile de flarnbaj i.;

['v

4. Ex trage din anexa 2. tabelul 2.20 coertctentn ~i coeficientii razelor de giratie (X~,(Xv 5. Calculcaza coetlcientil:

de profit K~. K"

;:-VKz'l.J",R
":X"----

6. Din anexa 3, tabelele 3.33 ... 3.41, stabtleste coeficientul de flarnbaj cp ~i coettclentul de zveltete A. in Iunctie de max (~,,; C) 7. Calculeaza elementele necesare A.«= -h,,«= --,

alegerfl scctlunti
N

'P·R

I,,,,

ct..%4A

8. Propune

sectlune astfel !nett:

At'f:::Alll:~ h~/;:;; hntt btt'::::5 bt"c

5.7. CONDITll

CONSTRUCTIVE

Pentru a Iucra unitar, elementele sectiunilor compuse se solidarizeaz a Intre ele; in schema 5.10 si figura 5.6 stnt indicate posibilitati de solidarizare a elementelor sectiunilcr compuse. Distanta [1 intre punctele de solidarizare este de maximum 40 iI' unde i1 este raza de inertie minima a unui element al sectiunii, In caz ul unor bare alcatuite din profile laminate (fig. 5.6, c, d, c), i1 este raza de inertie a unui singur element in raport eu axa proprie (1-1) paraleHi cu axa care nu tale materialul sectiunii,
S c hem a 5.10

Solldarizarea
com primate

elementelor (fig. 5.B)

sectiunilor

Ia bare eu secttunea formata din clemente aHpite:


-.j. -:-

la bare eu sectiunea Iormata din elemente putln depiirtate:

la bare forrnata

eu secttunea din clemente

. '.

mult departate:

__ _ -_!..:.

_....,

(!lg. 5.B,a)

c~ sUdural

ell nlturt, suruburi (fig. 5.6,b))

.,--_~"--.
sudate (fig. 5.6,c)
cu placute

..
nituite
;------".j.;__,.t-

J.
(fig. 5.6,d)

eu placute

cu placute

II
f

eu zabrel u \ e
(fig. 5.6, c)

sudate

nituite

'------:-' .J.

sudate

.j.

niluite

e--l

,.L,

l.i.'=i5-.Bmm iji. J l1

+~

11

79

5.8. CRITERIJ DE ALCATUIRE ECONOMfCA Alcatuirea economica a sectiunii unci bare comprimate supune analiza m ai multor aspecte: - tipul sectiunii folosite; - geometria sectiunii; - m area 0 tel III ui, Tipul seciiunii. A9a cum s-a aratat Ia punctul 5.3, sectiunile bare lor folosite in constructii metalice pot fi incadrate, in Iunc-« Fig. 5.7. tie de tipuI lor, in trei curbe de flamb aj .4, B, C, carora Ief< corespurid valori diferite ale coeficientilor de flambaj; in consecinta este indicat! sa fie alese acele tipuri de sectiuni pentru care se ob tin coeficientii de f1ambaj If' mal mari (de preferat s in t sectiunile care se lncadreaza in curba de flambaj A). Geotneiria sectiunii, Distributia m aterialului in sectiune,. in cazul sectiunilor compuse din tabla, are 0 mare infl uentji asupra coeficientalui de zveltete A ~i in consecinta :;d asupra ariel necesare a sectiunii; se exempllfica .aceasta influenta peo sectiune I sim etrica (fig. 5.7), cu posibiIitatea de fIambaj numafll'in planul mlm ii, Se no teaza: .
11 = :;

r~

(suple tea inimii);


.

= __ 2_A.:..,_

2.4.,+A;

(coeficientuI

de dlstributie

al rn aterialului).

Se dem onstreaz a ca se ctiunea rez ulta cu aria minima atunci cind: - suple tea inirn ii are v aloarea maxima adrnisa din cond itia de stabi1itate cala, adica: nopt;m=40~ +0,4),.;

10-

- coeficientul de dlstributie al materialului are valoarea ('=0,4. Influerita param etrilor II ~i f3 este eli at it m ai mare eli cit coeficientul de zveltete )" are 0 valoare mai mare; se poate observa influenta supletii inimii este domin an ta in raport cu eoeficientul de distributie al materialului. Pentru a concretiza Influenta parametrului n, se da urrn atorul exernplu: considerind eli otelul folosit; este 01. 52, pentru /.=80, da ca supletea inim ii nu este maxima, n=O,7 noptim, rez ulta 0 sectiune cu un spar de circa 13% (coeficientul ~ fiind acelasi), Marca oielului. Alegerea j udicioasa a m arcil de o tel in functle de coeficientul de zveltete al barei are, de asemenea, 0 Influen ta sem nificativa asupra consum ului de o tel. De exem plu, pentru sectiunea din figura 5.7, A=60, daca In joe de otel 01. 52 se fnloseste o tel OL 37, rezulta un spor al ariei sectiunii, de circa 17%.

ca

5.9. ALGORITMI

DE DIMENSIONARE

Dimensionarea Iacaleulator a sectiunii unei bare ell efort axial de s~ p?~~,,_f<le.e Ji~ Pq~ genera_i'ea sectiunii,. fie prin alegerea din. . .... ..•~t.a,,~e~tlUnh car~.Jndeplme_~t~ i ceIe_d~u,a.~on<litiL~e.ve. .

·,,3Jn.c~pi~o,Iul.3, figura 3Aeste··e·xemphficat un fj~ie/de· .. ~aripj egaJe,' Inordmea crescatoare a ariilor; aJgoritmul ::,~neazao corniere putln d .
"' [.. j.~_
-c-. . ,~'" ,,.';;,"""""

S c h em a 5.11

;;,
i= I
Cireste

;'

sec il U f) Ii

dm Frsier,

coracter-istrc/te A 1, i. r r e

'J

1
/ly

__
-

j1 !:1_ .L

din

oirne n s-ro n o cu se ct iu n it«


fl:jiC'l'

Nu s e poo t e DA
Si

a oilesie coeticiento/ zve/i« Ie maxim A '" max fAx ;A:;)

oe

; '1--_'f__;(;.;:,O.:..:,

5:.,..+..;;;0:..:.;.5;:;..;3;.:;2:,.;..11;...2:...) _+_\:..l' (...::,0:..;,,5:....7,.;:,0,:.:, 5:..:3-=2~)\:....2;...) 2_-_0;";"..;.,3_77_/\_'

'-----.G

~,........__.._.NA

_2 _---'

5.10. APUCATII
-.~.

APLICATIA 5.1. Sa se alcatuiasca bora comprimata 6-8 a talpii superioare unei grinzi cu zabrele (fig. 5.8) cunoscind: - efortul axial de compresiune, N6-8=650 kN; - se vor lua in censldercjla trei tipu ri de secjlunl: A - Jeava laminate. 10 cold (fig. 5.8, b); B - sectiune din doua cornlere (fig. 5.8 e)i C - profil T, cornpus din tabla su data (fig. 5.8, d); ojelul folosit este Ol, 52.
I

~~

r:
Fig. 5.8.

U~ ~
IY
d.

Rezoluare (v. schema 5.9)


A. Sectiurie {armata din teava laminata 1. La cold

1. Elemente cunoscute: - efortul axial de ealeul N; ." -lungimea barei l; .- .-- ...-

-=1egaturilebarei.I

.... -.-.--, ... -..,---.-.,-,

- N =650 kN; 515 mm; ...... '::::::;'bara '-are "legaturi


-[=1 5,8~j f'!-~ ,

ea in

----~-._.__'--- ........ -~-.. -..,_.._.--,.-- ..


.., ......

+r-r-:-

_,_ --~-~-,-

.~

--·--"-'-a. Alegerea

seciiunii 2, - se propune __;.se' propune


:'!_j f}.

gura 5~8.b;
!;":.... -:~~ __
7"l';":_~_ .•..

:,.~.o\.:Q-;;

..
i:( - ". "'~.""~'"''''''

3. L ungimile 3. Calculeaza lungimile de flambaj:

de flamb aj sint

egale

pe ambele

directd (anexa 515

3, tab. 3.12)
mrn ,

i.; 1,1/'
4. Extrage din anexa 2, tabelul 2.20 coeficientul de profil K ~;i coeficientul razei de 'giratie, 0:. Calculeaza eoefieientul:

1':rI=lfy=l=l

4.
K=28 - f ;:::28'0,1 =2,8;
D

0:=0,350.

J.

5.
~ ', -t..
.<

6. Pentru 6. Din anexa 3, tabelele 3.41 seoate coeficientii 9, A.


.)

otel

OL 52, curta

A, re-';~{

3.38 ..•

zu!tfi:

7. Caleuleaza
legerii sec~iunii:

elementele necesare

a-

7.
A _

650 ·10s

.:» ~'97 mm~=


J

nee- 0,861 .315 --

=23,97 em2; D sac c =-' {l'A 8. Propune


0 if

D
astfel in cit:

_
nee -

1 515 0,350' 52

=83,24

mm.

sectiune

A.,:::::,Ante;
De':::::' D" ...
b. vcrificarea 9. Calculeaza tete: coeficientul
1, i

8. Se propune, din anexa 2. tabelul 2.10, 0 teavu 102 X 8 cu: A.=23,6 em2; D=102 mm: 1=3,34 em.
sec!iunii 9.
151.5 =,±;),clc<Aa= 1')0 . ~- 4 1.= __,~ 3,34

(v, schema

5.2)

de

zvel-

1.= -

<A.a. de flam-

1 O. Stabi1e~te
baj
<p.

coeficientul

10. Din anexa 3, tabelul 3.41, pentm otel OL 52, em-ba A, )\=45A, rczulta: 9=0,898.

11. Verifica

conditia de stabilitate: N . _~R.


9' A

11.

B. Secjiune 1. Elemente
_ efort axial de caleul N; __ lungimea bard l; _ legaturile barei.

din doua corniere 1.


_ N=oSO _ Lara 5.8, a.

eunoseute

_ [=1 515 mrn;


are

kK;

legaturi

ca

in

figura

83
6*

a. Alegerea
2. Propune - tipul sec tiunii; - marca o telului

seciiunii 2. - se propune 0 sectiune'din corniere, ea in figura 5.8, c; - se propune otel OL 52 cu =315 Njmm2, . 3. Lungimile de flambaj stnt pe ambele directii:

R.
de flambaj:

I,,,,, ltv.

3. Calculeaza

lungimile

ljz=l,y=l=l
coeficientii.

515 rnrn, 1=10

4. Extrage

K"" Ky.

din anexa

2, tabelul

2.20

4. K",=4,60; Kv=2,00
(pentru

5. Calculeaza

coeficientif

5.
4:60'1 515 • 315 = 71,53' 65Ci:t103 '
2

~1I-V

_"

I,

II •

IJy . R N

6. Din anexa 3, tabelele 3.38 , .. 3.41 seoate coeficien tul 9 in functie de max (~",; ~1I)' 7. Calcule aza aria necesara a secfiunii:

zulta 9=0,671.

6. Pentru

o tel OL 52 curba

C,

Anec=
8. Propune sectiune astfeI Inclt:

650 '103 0,671 '315

=307::J mm2=

=30,75 em 2.
0

I
,N

8. Se alege din anexa 2, tabelul 2.21[< o secriune forrn ata din doua cornierej':i'j 90 X 90 X 9, cu

b. Verificarea 9, Calculeaza
,
A:.r;.=

sectiunii

(v. schema 9.

5.2)

coeficieutii
l!z
,.,__

de zveltete:

~ -

. -"

- '...- ;

,
~

iz

I\a;

10. Stabile~te haj tp.

coeficientul conditi~,'de

de flam"'~tabiIitate

'r:;

.!:!_~ :}{R:
cp·A·

~.oJ-/....;.",

; .':
,

~_

~.~~ j.

-:;:,~

e. Condifii

constructive

(v. pet. 5.7)

Pentru a lucra unitar, ceIe doua corniere ale sectiunii se solidarizeaza cu doua placute sudate 10 x 80 x 80; distarita Intre plaeute, il ,,-40 i1=40·2,74=109,6 em.
C. Projil T campus din fa bUi sudat

Deoarece sectiunile T Isi pot pierde staFig. 5.9. biHtatea prin Incovoiere-r asu cire este dificil sa se aprecieze de la inceput, prin calcul, sectiunea care ar putea satisface condi tiile cerute de verificarea de stabi1itate. Se propune sectiunea din figura 5.9 care se va verifica potrivit sehemei 5.3, 1. Elemente eunoseute: efortuI axial de caleul N; marea otelului folosit R; sectiunea barei; hmgimea barei; Iegaturile harei. 1. kN; otel OL 52, R=315 N/mm2; sectiunea din figura 5.9; b= 1 515 mm; bara are legi:ituri ea in figura 5.8, a.
N =650

I:

2. Calculeaza caraeteristicile sectiunii: A, Ya, Yo, t; II}> t, (se neglijeaz a lID) (v. observatii 1a schema 5.3).

2. A =27

cm2; em; cm4;

Yo=Ya=2,4

1.,=345,6 em4;
IlI=341,3 Ir=9 em",

3. Calculeazi:i razele de inertie 1.,=


. I~ -::1;
1",=

V
2•

lll=

.V

Y
-

345,6 27

=3,58 em;

--

341,3 = 3,0 cm; ~6 27

Ip=

_I i2+i2y; V;r
.. / F+y2

ip =y3,582+3,562=5,04

em; em.

Vp c4. Calcule aza coeficientul


lc=

ic=V5,042+2,42=5,59 4. c2=
5,
151.5 ),.,= -3,58 0,039 . 151,52 • 9
3,11,3

c2= 5. Calculeaza
,

0,039./

Ir

I.

=23,6.

coeficien tii de zvel tete:


=

"z-

If>;
i"

,::; I,,,;

1') < ='-, 3)·

'a

')0' = 1~ ,

151,5 -4') 6 ~. Ay=-- ~, <lI.a• 3,55

85

AlIlr=

42,0 ~6V23'6+S1'2[ 1 + 2 '23,6 coeficientii

4·23,6'25,44 1 ----'---~-

(23,(:\+31,2)2

]=42,56'1,296=55,2.

6. Stahileste

6.
cp.,,=0,81 0;

"II
7. Stabileste flambaj: 8. Verifica

Curb" C
----+OL 52

'? V;

cpy=O,807;

Cjlyir=

0,780.
'-.

coeficientul
911;

minim
'?lItr)

de

7.

. . .~
'

9 =min (,?x;

9=0,780:

conditia --~R.
'? ,A ]Ii

de stahilitates

8.

5.5A):

9. Verifica stabilitatea

Iocala (v. pet.

g, (b;). tt
75 =10

(_b;)
t1

rna'"

-13,3 -

V
'I
ef

"'_. =1,::-;,

315 ----- '0,780


2Jl

=13,43;

unde:
kl ~i k2 rezult.a din anexa 3, tabelul 3.31 in functie de A = max (Ax; I.v; AlItr) ~i rn arca otelului;
(j=

deci:

(b') t:
( b2) ~ ( max

<

(0') t:

max;

--!

N
A

b2.) =110 12 ef . _ 10

=11;

= 12,2V315 '0,780 = 12,32;


241

de ci:

-~ , 'I ~ ~__ ,f ~ .~;. '. •

:APUCATIA 5.2. Sa se afcctuiasca diagonala ~c:ornp~irn~!91~' ::~ 9.r!?!!i cu l-~ .. .. ':zabrele din figure 5.8 cunoscind: ,t r.. :::.. ." ,..\ -:7 'ei.~~L:Q~.~1 ~~pp:'resi~.u'e N1_4 =260 kN; ';:I: 1 J':';'unglmeateorettca a bare. 1=1950 mm: ·t;S;s~pu~a.· _alcati.i~e~te ;din doua cornfere puti ··>rnarca . foJoslt OL 37. . .... ' .
L). < •

t.

Rezolvare

(v. schema 5.9) - N=260 kN; -l=1950 mm; - bara are Iegaturi 5.8, a.
1.

1. Elemente - legaturilc

eunoscute: - efortuI axial de calcul N; _ lungimea barei l;


harei.

ea in figura

a. Aleqerea seciiunii 2. Propune

- tipul scctiunii;
o telului

- marea

R.
de flam haj:

3. Calcule az a lungimile i.; ljy.


t"

- Se propune 0 sectiune ea In figura 5.8, c; - se propune otel OL 37 eli R = =220 NJmm 2. 3. Din anexa 3, tabeluI 3.12 rezultii.: ljz=0,S.Z=0,8·195=156 Ijy=l=195 em. 4. em;

2.

,/
~ .'" .J

'.~

4. Extrage
coelicientii

de prom I<.z, Ky.

din anexa 2, tabeluI2.20

5. Cal cule az a coeficien til:

5.
j:
-e z

I'
J

~c,"z- VK"'(r~"'R .' N ~Y=VJKII'I}!!'R


N

= "' /4,60.1560'.220

260.103

=97 33
'

j:
-'11

= .../2,00.1950'.220

260· 1U3

=80?')
s--e-«

6. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.4.1 seoate eoeficientul In f unctie de


max (~:r; ~y)~ 7. Caleuleaz5. ti unii:

6. In f'unctie de ~z=97,33, pe curb a C, otel OL 37, rez ulta q>=O,632.

aria

necesar a a sec-

7. .1",,= ----260·10' 0,632·220

=18,7 em2•

8. Propunc

secriune cu:

8. Din anexa 2, tabelul 2.21 se alege o sec tiune Iorm ata din doua cor niere

70x70x7,

eu

lv=3,26 em. b. VeTificarea 9. Cr:!culeaza


'.
LZ-

seciiutiii

(v, schema

5.2) 6 <t-s= 1-0 Ol;


.

coeficientii
_ lrx
~

de zveltete:

9.
156 )'z= -2.12
=/;),
M,-,

Iz

:(

I·a;

87

10. Stabileste coeficien Ax


)'11
cnrba C OL87 curbc C OL 87

tii de flambaj:
tj'",;

10. Din anexa 3, tabeIul 3.39 rezult a:

9",=0,662;
tpv=O,755. 11.

?v'

11. Stabileste flambaj:


?=min N

coeficientuI minim de
(fix .
911)'

tp=0,662. conditiei de 12. ----C.

12. Verifica Indeplinirea stabilitate: --~R.


'FA

260 -lOa

0,662 '18.8 '102

=208,9

Njmm2<R. (v. pet. 5.7)

Condiiii

constructive

Pentru a Jucra unitar, cele doua eorniere ale sectlunii se so lidarizeaza placute sudate lOx60-60 (fig. 5.10);
distanta m axirna putin do uii), ,/ Intre
'.

pUiente

(eel

ll~40

il=40'2,121'=80,48

.'

,~

ern.

Fig.

5.1JO.

APLICATIA 5.3, sa' se alcatuiasca un stilp eu sectiunen compusd din elemente mult depcrtcte, cunoscind: - efortul axial de compresiune N=1 290 kN; - marco etelulu! fofosit Ol 37: - solidorizarea elementelor sectiunii se va considera in doua variante: eu plaeute ~i cu zabrelute (fig. 5.11); - stilpul are Jegaturi articulate.

Rezoluare

A. Stilp eomprimat 1. -

centric, ell secliutie cotnpusii din clemente mull dcpiirtate solidarizaie cu pliicute (fig. 5.11,a) 1.

Elemente cunoseute efortuI axial de calcul 1\/; lungimea barei H; legaturile harei. a. Alegerea
seciiunii

-N=1290

kN;
m;

- H=lO,OO
arn bele

- bara are legaturi eapete.

articulate

la

(v. schema 5.8) - se propune 0 sectiune ca in figura 5.11, a: ,,:,:., '1 - otel OL 37, R=220 Njmm2 • 3.
1/:J,=I/v=H=lO,OO

2. Propune: - tipul sectiunu,


-::: rn arca otelului aleharei:

2.

R.

-. ~,-"",.;;" "'}j,,.<~-.:~.:., .: <~I"{'-~<;' ~;"<"._; d_~trs~~


'4.Din

.3.Calc,uleaza, lungimHe de Jlambaj I,,,,; l.t~.'; ' .."' 2, .tabelul 2.20 seoate profil K •.. '~

ill.!

4.

K::= 1, 00

SCIIEMA CONSTRUCTNA

CDNSTi?UcrlVA I

SCHEMA

I J
1

·
Fig. 5.11.

.5. Calculeaza

coeficien tul:

5.

6. Din anexa 3, tahe1ele 3.38 ... 3.41 extrage coeficientul 91' in Iunctie de
~z

6. In functie de ~z=130,6, OL 37, curba 'E. rezulta:


9.0:=0,609.

o tel

7. Calculeaza

aria
N

necesara

a see-

7.
O,G09 ·220

tlunE:

A nee = --.

~ =9 G28 mm~=

'P·R

=96,28 cm2•
2.25 extrage 8. Se alege 0 sectiune form a ta din doua profile laminate U 26, cu: A. =96,6 ern"; i",=9,99 i1=2,56 em. em;

8. Din anexa 2, tabelul o sectiune cu:

89

- 9. Calculeaza tete:

h. Verificarea seciiunii (in raport cu axa x-x) coeficientul dezvel9.


/,:;:= -9,99
1000

=100 ' 1<A a =1

10. Din anex a dele 3.38 ... 3.41 extrage eoeficientul de fIamhaj 1'z' 11. Verifica couditia in. raport ell axa x -x: --~R.
<p,,' A

10. In Iunctie de ),=100,1, otel OL 37, rez ult a:


9:;:=0,615. 11. ----1 290· 103

de stabilitate

0,615' 96.6' 102

=217,1 0)

c. Calculul disianiei c, inire axele profilelor laminate (fig. 5.11,

12. Calculeaza Iungimea unui panou:

12. Considerind al=309111m; rezulta:

03

=20 mm; mm;


n=1(

G2=220
:(f<

h=

lI-aa-O,5(al n

+a2)

_ I1opt

1000-2-0,5(30+22) 10

=97,2

em

in care n reprezinta num arul de panouri in care se propune sa se lmp arta iniH~irnea sWpului prin placute de solidarizare, astfel inc1t sa fie i~depIinita :;;i coriditia de Ia punctuI urm ator. 13. Verifica con di tia:
).1= -

inaltimea panouri
13.

stilpului marginale

se v a lmparJ; de
100 em si

pano uri de cite

cite

86

do

(fig. 5.12, G).

11

il

:;;:;:40.

).'1

= 2,56 =39<40. 1000 100,12-392


2

100

14. Calculeaza
C=,2

oy

distant-a c:
Ai-)-i
-If>
-2 -ll'

14. c--~,O
-9 ., /

=24,24

em.

15. Calc uleaz a distanta a (cota de proiect) si ro tunjeste superior la 10 mm: u=c -2 e1 (Ia profile 1, a=c).

15. Din anexa 2, tabelul 2.3 v alo area e =2,36 ern, deci: a=24,24 -2'2,36=19,52 rotund, a=200 mm.
GXa

d. Ver,ificarea seciiunli

in rapori cu 16.

!J-Y
·''';.L

16. Calcule az.a:


"L~; ')~/:~;':: '.;

i~';

~'/~i ~.Ii +
V
;"~r:-':
4

.
"

tn ,care'c'

r.~~

-.;:(lrJ':J.:-~j:':---'

a+2cel'::S'~":

[ 2S·-SS.:J(j PI

(l

Fig. 5.12.
..,
1. -;

t,

Calculeaz5:

17.
I'll = ~ 12,62

=79,2.

18. Calcule.az a coeficien tul de zvelte~e transformatii (v. tab. 5.3)

18.
- !-r-, g' '''g') -= 88 !J~--... 00 <, ---1 I~I,' -To
4-'

)-.'ylr:::=V

..

se aprc ciaz a tii este di tia:

indeplinitn

COH-

1D. Di11 anexa 3, tabelul 3.39 sec ate eoelir.ientul de Ilam baj 'iller-

1 g. In Iunctie de o tel OL 37, rczulta:

I'Yln

curha

B,

20. Verifici'i

con di tia

de stahilitate:

20.

91

e. Caleulul placufelor 21. Calculeaz a Iorta taietoare: T=O,012 AR. 22. Calculeaza eforturile
111=-;
4 T
'[1

de solidarizare (Y. schema 5.5) 21. T=O,012' 96,6-102'220=25502 =25,5 kN.

in pIacuta:

22.

~1 25,5 1'"' =-=, . 1


4

8 38 kN "I-m; kN.

Q=

T·ll 2c

Q=~=51 t = 6;

2· 0,25

23. Propune grosim ea placutei, 8; 10 ... mm. 24. Calculeaz a Hitimea placutei:
b= "l/6M

23. Se propune [=8 mm.

tR

b-

_ "1/6'6,38-10'

8-220

=147,5 mm;

25. Verifica

tensiuniIe

in pHicuta:

rotund, 25.
(J=

b=15~ mrn .

6·6,38 '10''' 8.1502


3 1,;)~=51 . 10

'~i12,6
'

"1"=1,5-

t-"

~Rf'

"T=

S'150

63 , 8 N·j ·lum

2< R /.

26. Verifica conditia (v. punctul din rezolvarea aplicatiei):

18

26.
0,8' 153 -·100 12 317 -24,72

-----

=2,87<5.

meaz a:

Deoarece conditia de rigiditate a placutei nu este Indeplinita, verificarea sectiunil barei in raport ell axa y -y se face eu relatia generals (v. tab, 5A) dupa cum urde zv el27.

27. Calculeaz a eoeficientul tete translormata:

)'llU=

'\ /

28. Din anexa 3, tabelul 3.39 extrace coeficientuI de flambaj <FlIlr' ~ 29. Verificii conditia de stabilitate:

=89,21. 28. In Iunctie de Alltr=89,21, B, otel OL 37, rezulta: .:


lfilllr=O,627.

79,22+392~(1

12

+ 2.37 = 2...)
,. curba
!.'FT)'

29.
1290.103. =213 0,627' 96,6' 10~ , -. ".~

f. Calwlul A:ciHuirea

prinderii stilpului

ell sudurii este

a pliicuielor

de solidorizare 5.12,
Q.

(Y. aplicatia

8.11)

reprezentata

in figura

B. Slilp comprimai centric cu sectiunea cotnpusii din clemente solidarisaie ell ziibreluie (fig. 5.11, b) Etapele .a", .b" din rezolvarea probJemei sint deosebiri ap ar doar in ceca ce priveste verificarea carea elementelor de solidariz are.

mull dep iirtaie

ideutice celor din v ariant a ..A" in raport cu axa y -y si verifi-

~e. Calculul
12. Propune

disianiei

c, inlre c rele profilelor

laminafe

(fig. 5.11, b)

sectiunea

z abrelutei.

12. Din anexa 2, tabelu12.5 se aIege " o sectiune Iorm ata dintr-un singur
cornier, 40 x 40
X

.•. ,,0

4, eu: imin=0,78

'1f:r

Al =3,08

cm2;

em.
de z ahrele

13. Propune sistern ul de zabrele.


14. Propune unghiul 60°. (v. tab. 5.4)

13. Se propune un sistem ca in figura 5.11, b. 14. Se propune 1X=45°.

1X=45° .•.

15. Calculeaz a termenul

15.
)'1-

I
j

>-

3,142 0,707> 0.7072

•--

96,6 -')0 , 9• 2> 3,08 --

16. Calcule az a distan ta profilelor laminate: '

in tre
·2 -11,

axele

16.

c=2,0

I]2
,2_"2 '\x Al

17. Calculeaz a dis tan ta a (cota de proieet) ~i ro tunjeste superior la 10 mm.


G=C -2(:1

17. a=22,75 -2, 2,36=18,03 ern =180,3 mm;


rotund, a=190
GXG

(Ia profile

1, G=cc). d. \ierificarea sec iiunii b).

mm. .l! - y

in report cu

18. Pro pune

aI' Gz, as (fig. 5.11,

18. Se prop une:

a1=300 mm;
19. Calculeaz a 11/2 ccnsideriud 0:.= barclor ca In figura 5.11, b: 19.

a2=220 mm;

a3=20 mm. =45 si eentrarea


0

11 -=a~.::, "b . 2
I

2.
2

=190+2'90=370

mm.

93

20. Stabileste
de iniiltime pc lnaltimea

num arul

aproximativ egaUi libera a st1Ipului:

de pano uri ell 11/2,

20. H'=10 000-(300+220+20)=


=9460 rnm Se Imparte ina1timea H' astral: 24 panouri X 365 mrn =8 760 2 panouri X 350 mm =700 rom. 21.

H'=H -(al +a2+a3)'

21. Calculeaz a

cos

;x

-:-======= V( Y
a+2b
~1

cos

CC=='

/'

+(a+2b)Z

.y.36(j2.+3i02

,I

..370

= O~l')_. ,/

.. 1\'1

22. Calculeaza
") '1 --

tennenuI:
r.:2

22.
A '_; A of

sin

0:

cos?

0:

Calcule az a raza

de

inertie:

23.

III care:

c=19,O+2'Z,36=23,72
21. Calculcaz a: 21. A =~
1/

em.

12.13

=82,44.

tete

~J, Caleuleaza
o

coefiden tr'ansform at a:
I'~ytr-

tul de zvel-

_~/,2!

AyTfi..1

,2 __~

-..".:;:, /-a-

)'w=Y 82,442+20,82=85,02<:

12~

2li. Din anexa 3, tabelul 3.39 seoate eoe[jdcntul de flambaj yytr'

26. In functie OL 37, rezulta: 27.


0,657 ·96,6 '102

de

)'VIr>

curba B.

? vtr=O, 657: 27. Verifica conditia de stabiiitate:


.

-~R.
9 ~tr"l

c. Calculul

z abreluielor

(v. schern<i~5.6)

. __..'~'>~,ll-J-c _y :

~... j-:;;

23. Cafculeazaforta

Uiietoare Vi" '0,'612 A R. r';,

r:

!,;

29. Calcule az a cfortul breluta: D=_T_.


2 'cos
ct.

axial

in

za-

29.

D=
teoretica a 30.

25.5 2 '0,712

=17,91 kX.

30. Calculeaza zabrelutelor: la= 31. Calculeaza

lungimea

Cy
,
A=

+(a+2b)2.
de zv el31.
52,0

tete al z abrelutei

coeficientul
I"

--I

),= -

imlt1

O,iS

=66,;.

32. Din anexa 3, tabelul 3.39 stahileste eoeficientul de f1ambaj, <po 33. Verifica conditia
D <:PAl

OL 37, rezulta: 9=0,710.


17,91 .103

32.

In functie

de )" curb a

C. otel

de stabilitate

,,;mR;

------

0,710' 3,08 .102

=81,9 N/mm2<0,75 R.

m=O,75.
f. Calculul Alcatuirea prinderii stilpului
ell sudura

a ziibrelu telor de solidarizare ata in figura 5.12, b.

(v. aplicatia

8.9)

este

reprezent

APLICATIA 5.4. Sa se dimensicneze stilpul comprimot centric din figura 5.13, cuncsclnd: - efortul axial de colcul N= =1 125 kN; - morca ojelului folosit Ol37;
- sectiunen stilpului se va alcCitui in doua vcriante: sectiune chesoncto din profile laminate (fig. 5,13, a) ~i secjiune I simetrica din tabid sudotCi (fig. 5.13, b).

tCZll
1 ~

IY

~~tE---f

."i:~:f£
1 ~(,I

·u~
1;

'-r

-2.. ~~

~'i:=I:===:;:~~::;::;.=_l.
C.

Fig. 5.13,

Rezoioore
A. Siilp

(v.

schema

5.8) clu:sonaii1 din douii profile laminate


(fig. 5.13, a) kI\;
C.

eu sectiutie

1. Elcmente

cunoscute: - cf'ortul axial de c alcul N; - Iungimea bard l; - Icgnturile b arei,

1. -.\'=1125 -

-[=8,50 ra;

ca In figura 5.13,

95

2. Propune: - tipul sec tiunil; - marca otelului. de flambaj 3, tab. 3.44,

3. Calculeaz a Iungimile ale barei: ljx, lfv (v. anexa pentru Ifl/)'

4. Din anexa 2, tabelul 2.20 scoate coeficientfi de prom K"" Kilo 5, Calculeaza
Sx=
1:"

4.
Kx=l,OO (pentru (pentru h); 20); t=O). 11
.,..

coeficientii l ,/~.

5.
~

Ky=1,90
<'
<

V ----sr- '

/;;;;=

8 -'0''0
':>'

'1 /

\1' 1125·

1· 220 103

~ ~1/=lfV

"\ jJ("":R

V~;

~1I=5 200

Vll;~/~~3 =100,2:f~;'
cp=O,607.

6. Din anexa 3, tabelu1 3.39 stahlJe$te coeficientuI minim de f1ambaj in functie de max (~x; ~y). 7. Calculeaz a aria A·noc necesara:

6. 1n fun ctie de ~ x = 118, 8, curb~> o tel OL 37, rez ulta:

7.
A
e
"C

N =_· tp'R

1125'10 0,607. 220

=842 1
L

8. Propune

=84,24
0

cmz. 2,25 doua


, ", ..; ~c.

sectiune

eu

8. Din anexa 2, tabelul o sectiune formata din U 21 cu:

A =84,6 em 2; i",=9,22 111=6,72 b. Verificarea 9. Calculeaz


,
Ax=::::: --

em; J'

em (pentru

sectiunii 9. ;'x= A
850 = 92,2<120; " i ,U

coeficientii
{/x
~

de zvelte te

i"

I~a;

9,22
"""0
y

=.:.:_ =77,4< 6,72

120.

10. Din anexa 3, tabelul 3.39 stabiIeste coeficientii de flambaj;


\.

~
.

Az--'--~

curb" .••

Otel:. ~.

10. Deoarece pentru secti nate coeficientii de flarn haj '...t.f'~;;.~ ~ pe curba B, hi fUllctie . -.',,,'0' . se coerlcienful ni baj,

1L Verifica conditia

de stabilitate:

11. -----1 125· 103 102 0,607· 84,6'

~A

<oR.
I simeiricii

=219

N;mm

< R.

B. Sillp ell seciiune


1. Elemente

din lab/a sudata

(fig. 5.13, b)

eunoseute: - cfortul axial de caleuI N; - lungimea barei; - legaturile harei, a. Aleqerea

1. - N=1125 kN; - [=8,50 m; - ea in figura 5.13, c.


seetiunii
'.

,.

2. Propune: - tipul sectiunii; - marca otelului.


3. Cal culeaz a lungimile de flambaj: liz, lill (pentru fiJI' vezi anex a 3, tab.

se propune 0 sectiune figura 5.13, b; - OL 37, R=220 Njmm2•


=

2.

ca

in

3,
Ifx=8~50
m;

3.44).

Ijy=Cf.l'lz=0,8· 4. Propune parametrii: n = !!!_


il

6,50=5,20

m.

,1. Se propunc: n=30; m=25,

= (25 ... 50);


, ..

b In---~ -('>0

3'-) ;).

o. Calculeaz a coeficientul: a =2,2'


o

,c~:r·
0•
2

5.
30 0=2,2' -. (5,20)2 =0,99. 25 8,50

6. Cal cule az a param etruI:

G.
0--1 !J~~
tV

?= 1,5 o+~ a+2,25


7. Calculeaza
f{z=

:;'0

,tJ

n9 TV I _/0

gn2_ ' \)n,.L') ,-v v i __ ');::"0 ,iJ-

=3,27.
coef'icientii
12 (1 +~)2 -,--;

de profil:

7.
12 I\.z ............(1 +3,27)2 T ~

1 +3;3

30 1+3' 3,27

-0 67'
l ,

, /-"'y=-'2·j

(1+13 -

!3

)2

K
1/

= 24(.1+3,27)2 2f, 3,27

=1,61.

8. Calculeazii coeficlen tii:


;:-li/Kz.'R.

s.
V 1125 '10" ';:,=5 200... J 1.64 ·220 =93,1. V 1 125 '10
~x '">11 3

,">"-lxV~'

';:=8 500....J

0,67 ·220

=97,3;

7 - Constructii

metauce

97

9. StabiIe~te din anexa 3, 3.39 coeficie n tii de Ilam baj:


. curba.: .

tabelul

,9. ,>x=
~V !: eurba A OL 37 curb" B it>

~z
~v

ate] .•• eurba ••• otel •••

'?z; '? V' minim de 10.

(1)",=0,733;
'

OL 37

,?y=O,701.

10. Stahileste Ilarnb aj:

coefieientul '?II)'

,?=mirr(,?x;
11. Calcule az a aria

tj:=O,701.

necesara
N

11.

A"ec= --.

1125 .103 0,701 ·220


f .

'P ·R

=7295

Innl·= "

=;;072,95 ern",
J 'f

12. Calculeazii nii

dimensiuniIe

sectiu-

12. hi=

.01.

30.72,90"1'
22,64 30

-'

'T"

3} ')... I

=22,64;

t,= -2

=0,10
• _'_-_'_

~_

em;

b=", /

V-2- . 1+13 '

mA.

i3.

b=

2- 72 ,vC) ;). ai= -25


26,43

3 ')~

1 +3,27

=26A3 em;

=1,06 em. sectiunea

13. Prop une 0 sectiune eu dim ensiuni uz uale astfel Inert sa se p astreze v alo area arid necesare ~i pe eit pasihil valorile propuse pentru p aram etrii n, m $1 ~.

13. Se propune gura 5.14, cu:

ij/=7,1

cm.

tD x-[r~
,",'10x280
Fig. 5.14.

10" 280

iY

c. Verificarea
14. Calcule az a coeficientll tete: de zvel-

seciiunii 14. A",= -.-.=84,2<120;


'10.1 ", 850 '

~)..,.:':'_: -::
'I.

'A .. ='- ... =73,3<120.


I

520

';

'7.1

'r

.'

15. Din anexa 3, tabel ul 3.39 stabile'?te coeficientii de flambaj:

15.

I·v 16. Stabile~te flambaj 17. Verifid

curba •.• qel ..•

yY' minim de 16.

curba B )'11 __... OL 37

<;;,,=0,730.

v

coeficientul yy).

tp=min(?x; co nditia N <pA

9=0,730.

de stabilitate.

17.
__ 1_1_25:,_'1 .; _3 __ _~')11 ,/l,·mm 0 ,.. "T! 0,730 ·72.8 ,10' I
2

,;_:;;R. lo cala a pe5.5):

< I-:J

t, ,

18. Verifidi stabilitatea


retilor sectiunii (v. tab.

18.

.- I L

'"

't?

!2:_ ,;_:;;40'"
t, em ;

/210 +0,4/.; R

(!2) _
t;
of -

210 8 --

')6 3'

,,

d eCl.

(h')
-

t,

fi-

b' -

,;_:;; J{l

V/]?rp
-' c
I

(J'=-'

N A

t ( -b') dec!

(!:_)
t
lim e]

of

<.
ef

(h')
If

lim

;
=13,6;

= 280-8
2 ·10
I,..

-1 ~')

V·),jO ° _-',
Itm

-"0 -1 ~./c, 15·1,5 I,;),

(l::..) t

<

(!::..), .
t

7*

99

CAPlTOlUl6

BARE SOUCfTATE LA INCOVOIERE 6.1. GENERAUTATI Incovolerea este solicitarea caracteris tica a grjniilor; in alara de Incov o grinzile stnt solicitate si la Io.rte Hiietoare, forte locale care, Irnpre una o stare de tensiuni comple xa de care trebuie sa se tina s{ID.mala alcatuirea culul sectiunii. . In general, Ia grinzile obisnuite soIicitarca de Incovoiere este dom inanta In ra; cu solicitarea la Iorta taietoare ~i forte locale; din aceasts cauz a se obisnuief alegerea sectiunii sa se fad'; tin ind seama numai de momentuI incovoietor,L l al te solicitari intr ind in calcul doar in etap a de verificare a sectiun ii care i1; prop usa. Caleulul unei bare incovoiate este, in general, Iaborios datorita uum arului de verificari care se ef'ectueaz a: verificari de rezistcnta,stabilitatc generala, lit a te Iocala, .cbose.ala, sageata etc. Alcatuirea barei .In ansamhlul ei ;;i alcatuirea sectiunii trebuie sa satisfac •... co ndit.iile unui consum reclus de material ~i a unei executii simple, toaie conOfj ceru te de verificarea acesteia. iiS;

6,2. TIPURI DE SECTIUNI In schema 6.1 i'}i Iigura 6.1 sin t clasif'ica te ~i exemplificate nile rn ai des utilizate. clteva dintre

6.3. VERIFICARE
6.3.1. VER!FICAREA DE REZlSTENTA.

Barele soIicitate tiile:

la Incovoiere pe

singura directie (fig. 6.2) se verifica


-~

Cimax~=

w;

M.

0(

R;