Sunteți pe pagina 1din 70

.;!

'

.•

Petru MOGA ~tefan I. GUTIU

Vasile P.A.CURAR CafaUn MOGA

CALCULUL ELEMENTELOR METALICE


Norme rornene - Eurocode 3

Petru MOGA

Vasile PACURAR
Catalin MOGA

$tefan I. GUTIU ...

..

CALCULUL ELEMENTELOR METALICE


Norme rornene ... Eurocode 3

tIN.". TEHNiCACl'-UJ .
BIBLIOTECA.
...

N..._fl~

IW
.
.

rlu;':

N'. • " 11
1

•• ..1 U.T.PRES
CLUJ-NAPOCA,

2006

Editura O.T.PRES
Str. C. Dolcovlcu nr. 15 400020 Cluj-Napoca
,:,,,'-<'-1Il0l''-'1'-''

.,

,-.+.

Tel.:

?~6.4 40-1294; Fax: 0264 - 430408 Prof.dr,ing. Trolon Onet Prof.dr.ing. Virgil Maier Ing. Colin D. Compean

Director: Consilier ~tlintlflc: Consllier editorial:

CUPRINS
5 DE CALCUL A SECTIUNILOR 1.1. Aspects generale 1.2. Caracteristici geometrico - sectoriale a BPS 1.3. Caracteristici de calcul utilizate in normativul EUROCODE 3 1.3.1. Dimensiuni §i axe ale sectiunllor transversale 1.3.2. Va/orile nominale ale caracteristicilor mecanice pentru otelullaminat 1.3.3. Clasificarea sectiunilor transversale 1.3.4. Caracteristici ale seciiunllor eficace 1.4. Exemple de calcul 1.4.1. Exemplu numeric 1 1.4.2. Exemplu numeric 2

1. CARACTERISTICI

7 7 7 13 13 14 14 20

Descrierea CIP a Bibliotecii Na1ionale a Romaniei Calculul elementelor metalice : Norme romane-Eurocode 3 I Petru Moga, Vasile Paourar, $tefan I. Gutiu, Catalin Moga. - ClujNapoca: U.T. Pres, 2006 p.:cm. Bibliografie ISBN 973-662-205-3 I. Moga, Petru II. Pacurar, Vasile III. Gutiu, I. $tefan IV. Moga, Ciitalin
624.218.07 (083)

24 24 26
28 28 28 28 30 31 31 32 33 38 39 41 41 43 47

2. ELEMENTE

Copyright©2006 Editura U.T.PRES Toate drepturiie asupra verslunll in limbo romano oporm Edituril U,lPRES. Reproducerea Integrala sau partlala a textulul sau i1ustratiilordin oceostc carte este poslbllo numal cu ccordul prealabll scrls 01 edlturil U,T.PRES. TIparul executat 10 Atelierul de multiplicare 01 UTCN.

SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE 2.1. Calculul barelor solicitate la intindere axiala 2.1.1. Dimensionarea barelor 2.1.2. Verificarea bare/or so/icitate la intindere axiala in conformitate cu SR 1911-98 2.1.3. Calculul bare/or solicitate la intindere axiala in conformitate cu EUROCODE 3 2.2. Elemente cu sectiune unitara comprimate centric 2.2.1. Aspecte generale 2.2.2. Verificarea la fJambajprin incovoierea barelor drepte comprimate centric conform SR 1911-98 2.2.3. Flambajul prin lncovoiere - rasucire 2.2.4. Verificare barelor cu pereti subtiri la f/ambaj prin tncovoiere-resuclre, conform norme/or romtine 2.2.5. Rezisten(a (capacitatea porianta a) elementelorcomprimate cu seciiune unitara (elemente uniforme) In conformitate cu EC 3 2.3. Exemple numerice 2.3.1. Exemplu numeric 1 2.3.2. Exemplu numeric 2 2.3.3. Exemplu numeric 3 2.3.4. Exemplu numeric 4 ELEMENTE COMPRIMATE CENTRIC CU SECTIUNE COMPUS)'.. 3.1. Aspecte generale 3.2. Verificarea stabllitatli barei conform SR 1911-98 3.2.1. Verificarea la f/ambaj fata de axa materia/a

52
57 57 58 58

3.

ISBN 973-662-205-3

Cu rins

3.2.2. Verificarea ia f/ambaj fata de axa imateriala 3.2.3. veriticeree unei ram uri 3.2.4. Verificareli elementelor de solidarizare
.•. 3.3. Verificarea

58

....

3.3.1. Verificaiea la f/ambaj fala de axa materiala 3.3.2. Verificarea IlNlambaj tata de axa imateriala 3.3.3. Verificarea unei ramuri (componente) la/IJmlJtaisa lungimii barei 3.3.4. Verificarea elementelor de rigidizare
barei comprimate

stabilitatii

barei conform

EC 3

60 60 61 61 61 62 64 65 65 66 67 67 69 70 70 73 75 75 76 76 77 79 79
r

PREFATA ,

......

. -.


Structurata pe 3 module de calcur specific principalelor tipuri de elemente structurale metalice !?i un modul introductiv referitor la evaluarea caracteristicilor de calcul a sectiunilor, lucrarea Calculul elemente/or metalice. Norme romsne Eurocode 3, se adreseaza in primul rand studentllor Facultatli de Construcfit, dar apreclern ca este utila, in egala rnasura, proiectantilor de specialitate din domeniul constructiilor ~i podurilor metalice, precum §i tuturor ace lora care doresc sa-sl actualizeze cunostintele in domeniu. Fara a detalia teoriile calculului de rezlstenta §i dezvoltarile matematice, lucrarea prezinta relatille privind verificarlle de rezistenta !}i stabilitate, prevazute de normele rornane in vigoare (SR 1911-98,STAS 10108/0-78) sau cele recomandate in literatura tehnica de specialitate, iar in paralel este prezentata metodologia de cal cui in conformitate cu normativul Eurocode 3 astfel de abordare, nernaterializata tntr-un material didactic pan in prezent, permite 0 mal usoara acomodare a studentilor !}i speclatlstllor la normele europene de proiectare, preluate treptat !?i de tara noastra, norrne care abordeaza calculul structurilor oarecum diferit de modalitatea utllizata in prezent, respectiv 0 aplicare relatlv directa a calculului studiat la disciplinele de Rezisten(a materialelor §i Teotie elasticitafiiin normele de proiectare. Apreciem ca fiind deosebit de utila, introducerea in lucrare a unor exemple numerice (rezolvate integral de catre autori), privind verificarlle unor elemente, atat dupa normele rornane, cat ~i in conformitate cu normativul EC 3, ceea ce a permis efectuarea unor analize comparative ~i formularea unor observant concrete legate de aplicarea celor doua metodologii de cal cuI. Pentru materialul documentar care a stat la baza editarii acestei lucrart, autorii aduc calde rnultumiri colegilor care predau discipline Ie de specialitate, in special cea de Poduri metal ice, de la: • Facultatea de Constructii !?i Arhltectura - U.P. Tlrnisoara; • Facultatea Cai ferate, Drumuri §i Poduri - U.T.C. Bucuresti; • Facultatea de Constructli §i Arhitectura - U.T. Ghe. Asachi, lasl, care ne-au sprijinit cu lucrari didactice §i rnateriale de specialitate. Exprimarn rnulturnlri anticipate tuturor celor care vor aduce observafii !}i propuneri de lrnbunatatlre a materialului editat sub aceasta forma, de care se va tine seama la 0 eventuata noua editare a lucrarii, astfel tncat aceasta sa poata raspunde cat mal bine cerlntetor unei lucrari specifice invaiamantului tehnic de constructll,

3.4. Observatli legate de calculul 3.5. Exemplu de cal cui

3.5.1. Caracteristici de ca/cul 3.5.2. Verificarea stabilitafii conform SR 1911-98 3.5.3. Verificarea stabilitafii conform EC 3.
3.6. Elemente solicitate la eforturi axiale §i incovoiere

i
\

3.6.1. Bare intinse §i incovoiate 3.6.2. Bare comprimate §i Tncovoiate 3.6.3. Calculul elementelor comprlmate §i tncovoieie, in conformitate cu normativul EC 3

II

'.

4.

GRINZI PLANE CU INIMA PUNA


generale de rezistenta: Norme rornane - EC 3 ._

4.1.Aspecte

4.2. Verificari

4.2.1. Rezlstem« sectiunii transversale la tncovoiere monosxielii 4.2.2. Rezistenta sectiunii la forta taietoare 4.2.3. Rezistenia la f/ambaj lateral (deversare)
4.2.3.1. Bazele calcululul privlnd flambajullateral al grinzilor metalice cu inima pllna 4.2.3.2. Verificarea la flambaj lateral a grinzilor cu inima plina conform lileraturli tehnlce rornanestl 4.2.3.3. Flambajullateral (deversarea elementelorTncovoiate) conform normalivului EC 3 4.2.3.4. Exemple de verificare la f1ambaj lateral

82 83 86 90 90 96 105 113 116 127 127 127 129 133

4.2.4. Rezisiemi: la voalare din forfecare


4.2.4.1. Verificarea 4.2.4.3. Exemple stabilita\ii locale a inimii conform SR 1911-98 numerice de verlficare la voalare 4.2.4.2. StabiUtatea locata a grinzilor cu inima plina conform EC 3

4.2.5. Rezistenta la flambaj vertical al talpii comprimate tn planul inimii 4.2.6. Rezistenta la actiunea ionelor locale concentrate 4.3. l.atlmea activa a talpilor grinzilor metalice in ;onformitate cu normativul EC 3 - 2 4.3.1. Aspecte generate· ._ 4.3.2. Leiimee etectiv« pentru stari limite de exploatare §Ioboseala 4.3.3. Exemplu numeric .
BIBLIOGRAF[E

Autorii

1. CARACTERISTICI
1.1. Aspecte generale

DE CAlCUL A SECTIUNILOR ,

In acest capitol se vor prezenta caracteristicile geometrico-sectoriale ale sectiunli barelor cu pereti subfiri (BPS), precum ~i caracteristici legate de calculul elernentelor de constructii ~i poduri meta lice in conformitate cu normativul EUROCODE 3 - Partea 1 ~i Partea 2. Se apreciaza ca celelalte caracteristici de calcul ale sectiunii (arie bruta, arie neta, moment static, moment de lnertie, modul de rezistenta) sunt bine cunoscute de la disciplinele de mecanica constructillor, acestea avand 0 utilizare .curenta" in activitatea de dlmenslonare 9i verificare a structurilor. atentle deosebita in practica de proiectare trebuie acordata sistemului de axe tn care se lucreaza, acesta nefiind unitar in cadrul disciplinelor de specialitate, normative ~i standarde de proiectare, programe de calcul etc, tabelul 1.1.'

Tabelul1.1

Sistem de axe

fZ

1.2. Caracteristici

geometrico - sectoriale a BPS

Coordonata (aria) sectoriala /a BPS cu secitune deschisa


Coordonata (aria) sectoriala a unui punct curent S{s), care se determine raport cu un pol p(xp, yp), se noteaza cu cop{s) 9i se deflneste prin integrala: (1.1 ) unde in

rp este distanta

de la punetul

P la tansenta

dusa

in punctul rp parcurge

curent

M at axei

mediane a BPS (produsul orar), figura 1.1.

rp . ds > 0 daca raza vectoare

arcul ds in sens

8 Fiecarul punct de pe axa medlana a BPS,

Calculul elementelor metalice S(x,y), 'ii corespunde


0 valoare

Caraeteristiei de ealeul a sectiunilor

propria pentru OJp(s), de aeeea aria sectorlala OJp(s) poate fi privita ea 0 coordonata a punctului respectiv. Ea reprezinta dublul ariei delimitate de raza polara origine PO,
raza polara PS a·pt..FhCtului eonsiderat, §i portiunea OMS din axa medians a BPS.

(i.4)

Coordonata (aria) secioriete la BPS cu secilune inchisa


Aria sectoriala pentru BPS profil inchis

Coordonata de

pozltia

sectoriala depinde polului p(xp, yp) gi de


origine O{so)' de nul Punctul unde:

pozltia

punetului

COp

= COp

-,,,

r...'. 9
9

f ds = OJ

idS

0 singura

data are expresia:

p-

r...S, '''8,

(1.5)

masurare

a ariel sectoriale.

O(so) senurneste (cop(so) = 0). x

punct sectorial

Reprezentand grafic varlatie a ariei sectoriale arcul s, se obtine

legea de functie de diagrama

OJp
S

aria sectoriala

corespunzatoars

tubului

deschis,

figura

1.2;

s, =

s,

fds

-Iungime<;l

redusa a areului s:
redusa a conturului axei mediane a BPS profil inchis

GxamedJi:ma

sectoriala OJp• Coordonata sectoriala principa/a


co{s), este aria sectoriata care se

a, =

determina fata de acel pol C(xc' y


gi acel punct y
Fig. 1.1. Coordonata a sectoriala la BPS profil deschis a a

f ~s Q = f r· ds

- lungimea

- dublul ariei delirnltata

de axa rnediana

a BPS.

sectorial

nul O(xo, Yo)

care satisfae conditiile:

JOJ.X.dA=O;

°
Polul principal O(xo' C(xc' yJ care gi coincide cu centrul ultima

fco. y ·dA = 0; o satisface primele doua

fco.dA o conditii

=0

(1.2)

Aria sectoriala generalizata principala ;;; este acea arie sectoriala generalizata care satisface conditiile:

(1.2) se nurneste iar punctul sectorial

QQ!
nul

de Incovoiere

al sectiunii, sectoriale O{so},

Yo)

Fig. 1.2. Coordonata sectoriala la BPS profillnchis

care satisface p(xp,yp)

condine

(1.2) se nurneste nul arbltrar

punct sectorial

nul principal. faia de pozltia f;;;·Y·dA Polul principal (1.3.a) (1.3.b) (1.7.a) C(xc,yJ

Daca se cunoaste polul arbitrar

diagrama

coordonatelor

COp determinate

gi punctul

sectorial

se poate preciza

polulul principal

C(xc' y c), cu ajutorul relatiilor:

=0;

f;;;·dA=O;

(1.6)
ili are coordonatele:

Xc = xp

+-

. If cop. y . dA Ix
A

coincide

cu centrul de incovoiere

v, =yp-~
Coordonata arbltrar, sectorlala se determine

Iy

Hcop.x.dA
A

a punctului

sectorial

O(so)faia

de un pun,ct sectorial

nul

yc

YP

-,yCOp
'y -

1 r-

·x·dA

(1.7.b)

din relatia: Oondttia fro.dA

preclzeaza

pozffia punctului

sectorial

nul principal

O(xo,yo)'

10

Calculu! elementelor metalice Observatil: Pentru simplificarea calculelor Tn vederea detsrmlnarli pozltiei polului prlnclpal C se recomanda sa fie avute in vedere urmatoarele: • slstemul de axe coordonate Gxy este central principal; • caca Seqiunea admite 0 axa de simetrie, punclul sectorial nul Q se ia la ,inters~tia acesteia cu axa mediana a profilulul, acesta fiind chiar punctul sectorlal principal 0; .' . • pentlu determinarea coordonatelor potulul prlnclpal C, poate fi foloslta regula de .... integrare Veresceaqhln, atunci cand axa rnedlana este potlgonala (in aceasta sltuatle diagramele
O)p'

Caracteristicl de caleul a sectlunilor

11

Momentul static sectorial


~omentul static sectorial Sm' al portiunii de sectiune cuprinsa intre punctele O(so) !?JS(s) se deflneste ca fiind:
s

x ~i y sunt liniar variabile);

SCD fro. dA
s

[L4] - pentru

sectium deschise
sectiuni inchise

(1.8.a)

daca axa rnedlana a BPS admite 0 axa de simetrie potul principal C se aM pe aceasta axa; la secfiunlle BPS a carer axa mediana este alcatuita din segmente concurente, polul principal C se afta in punctul de lntersectie al acestor segmente; la profilele care au simetrie potara, centrul de tncovolere-rasuclre coincide cu centrul de simetrie polara, care este ~i centrul de greutate al sectlunii; in cazul sectlunllor BPS care au doua axe de simetrle, centrul de rasuclre coincide cu centrul de greutate al sectiunil barei; In cazul sectiunilor lnchise se urmeaza aceeasl cale ca in cazul BPS profil deschis, cu observatia ca in locul coordonatelor 0) se utilizeaza coordonatele generalizate e ,

S;;; =

fro· dA [L4] - pentru


S:, de rnasurare

(1.8.b)

So

Momentul

static

sectorial

al portiunii

de sectiune !?i punctul

cuprinsa curent

intre

punctul

R(s = 0), care este originea medlana a BPS, este:


s

a areelor

s(s)

de pe axa

Tn figura 1.3. se prezinta pozlfia polului principal

C pentru cateva secfiuni de BPS.

S: = fro.dA o S~

- pentru BPS profil deschis

(1.9.a)

fffi.dA o

- pentru BPS profil inchis

(i.9.b)

Punctele

de maxi~

ale diagramei

S: sunt puncte de nul sectorial.

Momentul de lnetiie 'dirijat


Momentul de inertie dirijat,

Id' este prin definitle:


(1.10)

-lr-.{S.~.
cl
I I I
y

-<l>-.I -lj c1

I ~I "'c;.-I x I
y

Momentul de inertie seciotiet ,


Momentul de inertie sectorial 1m§i

I; sunt

definite prin relatiile:

--f-

[L6] - la BPS [L6] - la BPS


Fig. 1.3. Pozitia polului principal C

profll deschis

(1.11.a)

profil Inchls

(i.i1.b)

~omentul de lnertie dirijat §i momentul de inertie sectorial sunt caracteristici geometnce alelntreqil se~tiu.nii, calculullorpoate fi fik~t utilizand regula de integrare Veresceaqhin pentru sectiunile cu axa rnediana pollqonala.

12

catcutut elementeJor

meta lice

Caracteristici de calcul a sectiunilor

Momentul de inettie echivalent (conventional)


BPS profil de~chis:
• ' •

1.3. Caracteristici In normativul


A . .II -'

de calcul utlllzate EUROCODE 3


,

.. .
,
"
>

13

.1.3.1. Dlmenslunl sl axe ale sectiunllor


1-

transversale .

Momentul de' lnertle '~chi0~lent deschis, I" se calculeaza eu relatia: "

(conventional)

la rasuclre

libera a BPS profil

'
(1.12)

1,=-fg3ds
30

1a

.'

I_1_,
h
y-, y

in cazul profilelor deschise alcatuite din mai multe dreptunqhiuri inguste, momentul de inertia conventlonal la rasuclre libera este egal cu suma momentelor de inertie convention ale ale portlunilor-cornponente. Daca pe portiuni, grosimea "q" este constants, expresia pentru I, este:

(1.13)

Pentru profilele

laminate

formula

de calcul pentru

It este de forma: (1.14) z z

!!

z
unde c este un coeficient ce depinde de forma sectlunil transversale a profilului ~i tine seama de efectele racordaril dintre dreptunghiurile elementelor separate, tab. 1.2
1

I
h

¥ Ib Y Ir~Y}
t

--1",

I z
z
1

BPS profit lnchls:


Momentul de lnertie echivalent inch is, l., se calculeaza cu relatia: (conventional) la rasucire libera a BPS profil

Ir =1, + {dS
9
unde:

(22

(1.15)

Q=dr·ds J
I, =

- este dublul ariei delimitate - momentul

de axa msdlana

a BPS profit inchis;

./

f~3 -ds

v b

de lnertie conventional al BPS, contur inchis, care se considera de sectiune inelara deschisa,

I'

I.
Fig.1A

.1

..._. • '!

....
Calculul elementelor metalice Caracteristicl de calcul a sectiunllor 15

14

1.3.2. Va/orile nominale ale cerectetisticltor mecenice pentru otelullaminat .

Tabe/U/1.3

___ d._._ _

i-

Axa de

_tw

1.3.3. Clasificarea sectiunilor transversale


ZVEL TETEA DE PERETE 91 L1MITA DE ELASTICITATE DISTRIBUTIA TENSIUNILOR NORMALE PETNALTIME

Distributia tenslunlicr
(semnul"+" pt compresiune)

,jlr ,(~rlH
pentru d/tw
S; 72&

a>

.
.. I

d/tw S;396&1(13a-1) d/tw S; 33& pentru d/ pentru 2 a < 0,5 :


S; 36&1a

,.',

CLASIFICAREA PERETELUI COMPRIMAT

L I....
d/tw s;83!:

a > 0,5 : -1)

d/t; d/t., ::;38!:

S; 456&1(13a

Distributia tsnslunllor

Distrfbutie elastica

(semnul"+" pt compresiune)

pentru 3 pentru

Ij1 >

-1:

d / tw ::; 42&1(0,67 + 0,331j1)


\I':S;

-1:

d/tw

::;

62&(1- '11),1(-\1/)

rh
Parametrii clasificaril

1~

235
== )235 /fy
E

&

275 0,92

355
0,81

16

Calculul

elementelor

metaliee

Caracteristlci

de calcul

a sectiunilor

17

TabeluI1.4.b

... I

...

i
Distributia tensiunilor in pereta lili pe inaltimea sectlunll
(semnul "+" pt compreslune)

[: ~][J
+

~
I

I J

Seetiun! laminate

Seetiuni sudate

FT====rl , ,, , ,
I,

, ,f ,_:..r

,
I

II

"IL

._

---

___

.J

,, ,, ,
II

"
,

I
I \1

II
II II

f ,_:..r
r"""'i
I

II

~ -+- ~

'L L

" JI

"

...J

'-....1
L~

Distributia tensiuniior
(semnul "+" pt eompresiune)

L..J
~

--'

- ,+
-I

... 1+ (b -3tr )/tr :::; 2e 4 b/tr :::;42e (b-3tr}/tr s42£

:1:·

•I
cltfs108 ex
:0;

Sectiuni tubulare iaminate Alte sectiuni

(b -3tr }/tr

s 33e

laminate sudate laminate


2

eli, :::; 101'


c/tr S 91' c

cIt,

s s

101' exvex
I

bltr :::; 3e 3

Sectiuni tubulare laminate Alte sectiuni

n, :::; 111'

91' ex 118 c/trsex

c/t,

eli,

98

sud ate

c/t, :::; 101'

eli, s 108
ex

+
Distributla tensiunilor

I
"

fy

~!1 r,
I,
I

I
I ,I

r,
\,
"

ln perete

~i pe inaltimea sectiunli
(semnul "+" pt eompresiune)

"
" " " I
l-

"I "
L __
____

I ,I

,,
"II
II

~!r
II
, I

II
.1I

Distributia tensiuniior
(semnul "+" pt compresiune)

"

" J' ....J

,,
'I

L~ ,+ ,

'

'L L

J' -!

II

~...J L~

- ,+ ,

laminate sudate

c/t, s158
cl i, s148 235

c I t, :::; 23E.Jk:

c h, s 218Ji(;,

pt ka vezi tabelul1.6 355 0,81

Sectiuni tubulare iaminate Alte sectiuni

(b-3tr}/tr b/tr:::;42e 235

:::;42e 275 0,92

2(5 0,92

355 0,81

18

Calculul elementelor metalice

Caracteristici de calcul a sectiunilor

19

TabeluI1.4.e .

A se vedea §i tabelul 1.4.c.

Nu se apllca la comiere care se atla in contact continuu cu alte componente

42£ 42&
0,67 + 0,33'V IV=-1

~I I •
t

124£

+
Dlstrlbutia tensiunilor
(semnul"+~ pt compresiune)


bItt CL

42E+3 42£

s
CL

s
c/ft

42£

146 23r.Jk:

·.~..<1c

s
L

23EJk: 21eJk:

Cr""JT
ci:

S: sectiuni sudate; L: sectiuni laminate; sectlunl laminat~ la rece

20

Calculul elementelor

metallce

Caracterlstici

de calcul a sectiunilor

21

1.3.4. Caracteristici ale sectiuniiar eficace


Calculul caracteristieilor sectiunilor eficace a sectiunilor transversale de clasa 4 se bazeaza pe latimile eficace ale peretilor comprlmatl, Latirnile efieace .ale peretilor comprlrnatl suntdeflnite in tabelul 1.5 pentru peretli interiori ai sectiuriii~i in tabelul 1.6 pentru peretii in consola. Coeficientul de reducere p se determine astfel:

,.

. - pentru A.p

s 0,673
(1.16) bp

1IIIIIijlllllllllllll~o"2

ljJ=+1:

p-

i- 0,~2 . A.p

1 _!_
A.p t

_ pentru

A.p > 0,673

I b": I

beH =p.bp
bel

= 0,5 . belt
belt

be2 = 0,5·

unde:

i:.

= 1052. bp
- efortul

• ~ O"com

P'

E· k,
de compresiune a
YMI: O"com

1>ljJ:2:0: la extremitatea transversale


O"1'"YMi

CJcom

unitar efectiv

peretelui, 9i lnmultlt

beff=p·bp b
e1 b.2

caleulat in raport cu aria eficace cu coeficientul de siguranta mod normal, eapacitatea efortul unitar maxim de compresiune acest caz:
O"oom

sectiunlt
=

= 2·b.ff = beH
-

5-\jI'
be1

In

portanta

a unui perete se atinge atunci cand atinge valoarea de calcul a limitei de curgere; in

= 0"1'

"YMI =

fy

9i rezulta:

i:.P' =1052'~'~ t
k, - coeficientul
bp - latimea bp = de voalare, tabelul

E -k,
1.5 9i tabeluI1.6. ljJ<O:

peretelui considerat, definlta astfel: d - pentru inimi; b - pentru peretll interiori de talpi; b-3t - pentru talplle sectiunilor laminate c - pentru peretii talpilor in consola; (b+h)/2 - pentru corniere cu aripi egale; h sau (b+h)/2 - pentru corniere cu aripi inegale.

tubulare;

bel

= 0,4· belt

be2 = 0,6· ben

In cazul peretllor prevazuf cu rigidizari marginale, calculul se bazeaza pe ipoteza ca rigidizarea lucreaza cao grinda pe mediu elastic, iar acest mediu elastic are 0 rigiditate tip resort care depinde de rigiditatea la incovoiere a peretilor plani adiacenti :;;i de condltnle de margine ale peretelui respectiv. Axa neutra (trecand prin centrul de greutate). a sectiunil eficace se va decala cu 0 distanta "e" fata de cea a sectiunii brute (fig. 1.5) l}i se va tine cont de momentul suplimentar 11M = N· eN , daca sectiunea este supusa la efort axial.

voalare

4,0

ka

1,05 + IJI

7,81

7,81-6,291J1+9,78\j12

23,9

5,98(1-1JI)2

In practica aceasta deplasare a axei neutre se poate neg'lija, ceea ce permite o evaluare mai rapida a capacitatii portante, doar sub solicitarea de compresiune centrica, conducand la o usoara supraestimare a capacltatii elementului.

22

Calculul elementelor

metalice

Caracteristici

de cal cui a sectiunilor

23

Tabelul1.6 . Zona /iricficacc Axuncutdi 1 >\11::::0: b.ff=p·bp

.crl

IliDCIi~ce

Zona

de voalarek ,

1>\11::::0: b.ff=p·bp

II
\11<0:

r
I

I Zona

lin efleaee

[ iI -:f·_·_·_·_·_·_·_·---,.II-i1;--·.l::Ij' g _.
in efleaee

Zona·

.q~ I .l::I~ ..sIt;:!

~I
0,43 IjI+O,34 1,70 23,8 SECTIUNI1JRUTE
Fig. 1.5

I~I]
. ~'"tr

<~

SECTIUl':Jl EFICACE

24

Caleulul elementelor metallee

Caracteristicl de calcul a seetiunifor

25

1.4. Exemple de calcul 1.4.1. Exem_plu numeric 1


Sa
se calcl.l!ez:e caracfe!i.sticile

Se calculeaza abscisa centrului de rasuclre, integrand cu regula Veresceaqhin diagramele O)p§i Y §i rezulta: 2 . ~ ·157,5 ·10,5 ·15 ·1,5
- secfonale ale sec(iunii din figura

...

geomefrico

1.6.

Xc

= - - 2,75 -

9005,6

= -6,88

cm.

Cu slstemul de axe din figura t.s.rezulta: Ix:=: 900!?,6 ern" ly=706,25 ern" A=60cm2 Deoarece sectiunea are 0 axa de simetrie, centrul de rasucire se va afJa pe aceasta axa; se va calcula numai abscisa Xc. Se alege polul P, la lntersectia axei de simetrie x-x cu axa rnedlana a profilului i?ise traseaza diagramele coordonatelor sectorlale os si a ordonatelor y, figura 1.7. O)~=O)~ =0; O)~=15·10,5=157,5cm O)~=-1;9,:.:1J),~ = -;-157,5 ern"
".
.

Se traseaza diagrama 0) fata de punctul C, figura 1.8.

'"
0)1=-0)3 =-4,13·15=-61,95
ffi2

em" em"

=-0).

=-61,95+15·10,5=95,55

,'_
""

l
I

100 •.

--t

..

r-----1

1 l~

r-'--1

105

r=:»

10.5

Se calculeaza momentul de inertie sectorial, 1 integrand diagrama 0)cu ~a Tnsa§i§i se obtine:


00 ,

1$1

r
!

Fig.1.B

fZ RO
Fig. 1.6

EC3

I.. = 2 ( -·61,95 2 =112385

·15· em"

2 ·61,95 ·1+ -·61,95·4,13·1


3 2

2 ·61,95 ·15 +-·9555·637· 1


'2"

-. 95 55 ·15 3"

)=

(Y"[cmJ
<:»

Momentul de inertie conventional la rasucire libera It este:

axa mediana [em]

Caracteristicile tabelul1.7.

geometrice

ale sectiunii transversale

sunt centralizate tn
Tabelul1.7

""4t !p t;; y <:(llJj157.5


Fig. 1.7

26

Calculul

elementelor

metaJlce

Caracteristici

de calcul a sectlunllor eentrului de rasucire, Integrand

27 eu regula Veresceaqhin

1.4.2. Exemplu numeric 2


Sa se calcule7-.f!,c~racteristicile geometrico - sectoriale ale sec(iunii din figura 1.9.
Cu sistemul

. • Se calculeaza abscisa diaqrarnela cop ~i y ~i rezulta:

'1.9, rezulta: Ix=3,953.106 ern": ly=2,642.106 ern"; A=928 cm2


de axe dinfigura

Xc

8575·1225 ,'40 .' 2· {1,2 2' .70+3.-[(2.11025+6125).50+(11025+2.6125).90jl = -51 6 3,952.106 = -51- 57,8 = -108,8 cm
diagrama sectorial,

')

1300

2000 700 I 3001

r---r-700
--------r
I

IG
I
I

[mm]

4~
§I
~I

r
i

r--r---I,-'---71o

30

axa madlana

..,~zM

t~

UQQ...ll

19
Fig. 1.9

-I
gil

-+,
!

,70

[oml 70

30

Se traseaza momentul de inertie

co

fata

I"" integrand

de punetul C, figura 1.11 ~i se calculeaza diagrama co cu ea insa!}i.

<0"

iC

rc;'
P
6

UQ_j

TyI>Q EC3(RO}

co2 = -57,8 ·70 = -4 046

cm2

l,g~Qj

co3 = -57,8 ·100 == -5 780 ern"


ro4 = -4 046+ 70 ·122,5 = 4 529 ern"

co5 =4529+20(122,5+57,8)=8135
centrul de rasuclre se va afta pe a profilului figura

ern"

Deoarece sectiunea are 0 axa de simetrie, aceasta axa; se va calcula numai abseisa Xc. Se alege polul P, la intersectia ~i se traseaza
30

co6

=4

529 -20(122,5+ 57,8)= 923 ern"

axei de simetrie sectoriale

x-x eu axa medlana

diagramele

coordonatelor

rop ~i a ordonatelor

y,

1.10.
Se obtine:

Fig. 1.11

~1

axa mediana [em] 70 70 I


'1

1... = 2. {2. 5780; ·100 + 1'2(4046~. 57,8+ 4529~. 64,7) +

~_~-------+",-G

40 + 3 '6[(2.923
Momentul

} + 8135).923 + (2·8135 + 923). 8135] = 1,2258.1010


la rasucire llbera

LWQJ
ro~ '" 70 ·122,5= 8575 ern": ro~ =8575+20·122,5=11025 ro: =8575-20·122,5=6125

de inertie conventional

It este:

Caracteristicile

ern";
ern"

tabelul

1.8.

geometriee

ale sectiunii

transversale

brute sunt centralizate

in

Tabelul1.8

Fig.t.tO

Efemente solicitate

fa ~orturi

axiafe

29
pentru

2m ELEMENTE SOLICITATE
2.1. Calculut barelor"'5olicitate

Yr_ >25
10:;:;

LA EFORTURI AXIALE la intindere ,'.. exlala

p= pentn.;

Yr_ :;:;25
~i fibra cea mai

".

"

- lungimea distanta

barei; intre axa neutra a sectiunll

2. 1. 1. tumensloneree beretor
Marimea ~i forma secjiunii _ forta axial a maxima transversale a barelor intinse se stabileste functle de: de intindere, in cea mai defavorabila grupare de actluni; - calitatea 0telului; - considerente de natura constructlva. , " Aria bruta necesara a sectiunii transversale relatia: : (2.1 ) unde: a este un coeficient a=l a=(0,85 ...0,90) care tine cont de slabirea sectiunii transversale: - la constructll sud ate; - la constructil nituite sau Tmbinate cu suruburi,

Ymax -

departata,

c:;:r -1=========1 IJ~¥


1+

a barei,

Ab,

se determina

cu

Fig. 2.1. stabilirea

.'
ariel nete

2.1.2. Verificarea barelor solicitste fa intindere axiafii

Verificarea /a oboseele
Verificarea la oboseala (J'=~::;cr

in coniormitste cu SR 1911-98
de rezlstenta se efectueaza

a barei se face cu relatia:

Verificarea la reztstente ,
Verificarea

nat

R,

(2.3)

"

cr=-:S;cra
Anat

cu ajutorul relafiilor:

"

Verificarea condftiei de rigiditate


(2.2.a)

Barela solicitate la intindere


(2.2.b) rigiditati minime, respectiv zveltetea
:;:; A..

axial a trebuie

cr=A:s;cra
b

p·N

A. sa nu depaseasca

sa indeplineasca conditia pe cea admisa: '

unei

A.max

(2.4 ) A.a, in cazul gri~zilor cu zabrele. Tabe{u{ 2.1

'in care: N A nat - efortul axial maxim de intindere la care este solicitata bara, Tn cea mai defavorabllaqrupare de actiunl; - aria neta a sectlunli normale sau sinuoase a barei, figura 2.1. In cazul barelor intinse de sectiune cornpusa, aria neta a sectiunll transversale a barei este egala cu suma arlilor nete minime a secflunll transversale a tuturor elementelor componente, calculate in sectiuni normale sau sinuoase invecinate; - aria bruta a sectiunii transversale; - coeficient care ia in considerare influenta rigiditatii nodurilor:

In tabelul

2.1. sunt date valorile admisibile,

Ab
p

...
30
Calculul elementelor meta lice Elemente 50licltate ta eforturi axiale 31

2.1.3. C;'/culul bare/or solicitate te tntindere ax;ala in conformitate cu EUROCODE 3


Pentru elementele structurale solicitate la fntindere axiala, valoarea de prolectare a. fortei -de lntindere NSd .trebuie sa satisfaca pentru fiecare sectiune transversale conditia:

~.2. Elemente cu sectiune unltara ,


com primate centric 2.2.1. Aspecte generaie
In normativele' pentru proiectarea podurilor metalice de cale ferata !iii de sosea (SR 1911-98 §i STAS 1844-75), care au la bazamatoda de calcul a rezistentelor admisibile, coeflclentll de fiambaj q> depind de urmatorf parametri: ' - marea otelulul, caracterizata prin limita de curgere minima; - coeficientul de zveltete a barei, A. ; forma sectiunll transversale a barei, §i b, tabelul 2.2, a de sectiuru intra: tevi laminate la cald fara sudura; profile I laminate inimii. b de sectiunl intra: profile laminate planul inimii; celelalte sectiunl sau sudate

(2.5)
unde
Nt.Rdeste

rezistenta

de proiectare

a sectiunii

transversale

la intindere,

care se ia astfel:

lncadrata

in doua grupe de sectiuni,

A·f
Npl.Rd=--Y

ln grupa
rezlstenta de proiectare a sectiunll transversale brute -

Y""
-

care flarnbeaza

in plan

para lei cu pia nul

rezistenta ultima de proiectare a sectiunll transversale nete, considerand slablrile date de gaurile tmblnarilor rezistenta plastica de proiectare a sectlunii nete, conslderand slabirile date de gaurile tmbinarilor, pentru imbinari proiectate sa reziste la lunecare tn starea limita ultima la care se folosesc controlata, surubur! de Inalta nu trebule

In grupa
-

I sau sudate

care flambeaza

in

plan

perpendicular

pe

de bare comprimate.

Tabelul2.2

N net.Rd se evalueaza

'in cazul lmbinarilor

rezlstenta pretensionate cu stranqere sa se produce in starea limita ultima.

la care lunecarea

«I ctl 0-

Tevi laminate

C>

N pl.Rd

In cazul In care se cere 0 comportare ductila, rezistenta de proiectare plastica, trebuie sa fie mai mica decat rezistenta' ultima de proiectare a sectiunii nete, . ,

Nu.Rd, respectiv
(2.6) Aceasta conditie va fi satisfacuta daca:

~F
y

Profile dublu

T laminate

sau sudate

+ tty

(2.7)

-E~3 --t-y

32

Calculul elementelor metalice

Elemente soficitate la eforturi axiale

33

2.2.2. Verificarea Ja flambaj prin Incovoierea bare/or drepte comprimate centric conform SR 1911-98
"

2.2.3. Flambajul prin incovoiere - resucire


BPS profit deschis
BPS solicitate la cornpreslunecentrica pot sa-;;i ptarda stabilitatea prin flambaj cuplat lncovoiere-rasuclre, indeosebi barele com primate cu sectiune deschlsa. V.l. Vlasov (1940) sistematizeaza transcrierea maternatica a fenomenului de f1ambaj prin Tncovoiere - rasucire utilizand notiunlte din teoria elasticitatii, iar ulterior I.N. Goodier (1941) aduce simplificar! calculului aleqand origine eentrul de rasuclre al sectluntl transversale a BPS. Ipotezele de calcul considerate de Goodier au fost urmatoarele: • ipoteza nedeformablhtatii sectiunf transversale a BPS; • sectiunea transversale a BPS este constanta pe lungime; • forta de compresiune aplicata centric are caracter static; • se neglijeaza efectul deforrnatlilor specifice finiare din actlunea fortei axiale ;;i efectul detormatillor specifice unghiulare din rasucirea Impledicata, astfel lncat pozitia centrului de rasucire poate fi conslderata ca 0 proprietate geometrica a barei; • deformatiile sunt mici in raport cu dimensiunile sectiunli transversale a barei; • materialul este omogen, izotrop §i respects legea lui Hooke; • bara este lips ita de lmperfectluni geometrice §i structurale. Ecuatille diferentiale Tn u, v !;>i <jl care permit determinarea sarcinii in cazul flambajului prin tncovolere-rasucire sunt:

Verificarea

la ti~~baja

barelor

cu secfiune

unltara

solicitate

la compresiune (2.8)

- cerrtrica se face cu.relatia:


,,",'_

. N. .cr=--~cra <p.:Ab

.•
r

ln

care: N

Ab
<p

- efortul axial maxim; - aria bruta a sectiunil _ coeficientul doua axe principale

barel; minim al barei, calculat fata de cele de inertie:

de flambaj

Coeficientul

de zveltete

fata de cele doua axe principale

se calculeaza

cu selatiile: (2.9.a)

=_!,_. .' r, =l·.'


I

ix

=#
A

Ay

Iy

·It
Iy'"

f.

critice

Per'

(2.9.b)

Functie de coeficientul de zveltete maxim al bar.ei (care ~~ _~ebuie .sa il dapaseasca pe eel admis), marca otelulul ;;i grupa de secttune, stablllta In .funcpe de . axa fala de care se produce fJambajul, se determina coeficientul de flarnba] <p.

(2.11.a)

(2.11.b)

Verificarea conditiei de rigiditate


Satisfacerea

conditiei de rigiditate consta tn verificarea


A$Aa

inegalitatii: (2.10)

(2.11.c)

unde, pentru barele cu ssctiune A = max(Ax;Ay) Aa- coeficientul

unltara:
admisibil al baret comprimate, verificat, tabeluI2.3.

unde (fig. 2.2): u, v


<jl

de zveltete

dat in functle de felul elementului

- deplasarile centrului de Tncovoiere rasuclre: - unghiul de rasucire al sectlunii transversale

BPS profif deschis; l, - momentul de lnertie polar in raport cu centrul de rasucire C:

Ie
Fig. 2.2. Pierderea stabilitil(ii barei prin fncovoiere - resuclt»

= Ix + Iy

A(x~+

yn

i~.A

34
in cazul particular axe de simetrie c) se simplifica sub forma: al BPS profil deschis

Calculul elementelor a carei sectiune transversale

meta lice are doua (2.11.a,

Elemente sollcltate

la eforturi axlale

35

(G=C, respectiv

x, = Yc = 0), cele trei ecuatii difereniiale

b,

(2.12.a) (2.12.b) (2.12.c)

Bara l§i plerde stabilitatea

prin rasucire daca:

in relatia (2.16) de determinare

a lui Pm' termenii

din paranteza

reprezlnta:

Primele

doua ecuatii

(2.12.a

~i 2.12.b)

conduc

la determinarea

fortelor

critice

Euler, fata de cele doua plane principale

de inertie: (2.13.a, b) Glt in general,


-

rigiditatea BPS tmpiedicata; rigiditatea

profil

deschls la rasucire libera,


0 rigiditate

cu

deplanare

la rasucire cu deplanare la compreslune

barele solicitate

prezinta

la rasucire

cu prin

Cu inlocuirea

l, = i~ . A ecuatia (2.12.c) devine:


(2.14)

deplanare

trnpledlcata mare ~i in consecinta


cu sectiunea Tn cruce

POIeste mai mare decat px.cr ~i py.cr'

Barele

(care au I., 0) pot plerde stabilitatea = i~i

rasucire, rezultand
Revenind

Pm = ~21t §i pot fi indeplinite


c

conditiile:

Pm<Px.cr;

P",<Py.cr'
al BPS profil la capete ~i sa

Solutia

acestei

ecuatii este de forma: (2.15)

deschis,

pentru cazul Ifx = Iry = Ife = I (bara este libera sa se deplaneze

la cazul general

al f1ambajului

prin lncovoiere-rasucire

se roteasca in jurul axelor x §i y, dar nu se poate roti in jurul axei z ~i de asemenea la capete nu preia moment incovoietor dupa dlrectille x §i y), pentru z = 0 ~i z = I sunt indeplinite condltiile:

unde:

Iflo

- lungimea
solutia

de f!ambaj

a barei pentru f1ambajul prin rasuclre. (2.14) se obtine sarcina crltlca P,,:

u=v=<p=o d2u d2v d2<p -=-=-=0 2 2 2


dz dz dz Ecuatiile diferentlale (2.11.a,b,c) admit solutil generale
1t·Z

[nlocuind

(2.15) in ecuatia

(2.16)

de forma: (2.18) de ecuatii

u = C . sin 1t. z . Analog lncovoiere expresiei lungimii de flambaj a barei in cazul flambajului prin
1

I'

v=C2'SIn-;

m=C
'\'

·sln-· I'
(2.11), sistemul

1t·Z

(If = u-I).

lungimea

de flambaj

in cazul f1ambajului

prin rasucire al BPS

poate fi sensa sub forma: (2.17) unde:

Prin inlocuirea acestor solutii in ecuatiile diferentiale se poate pune sub forma: P'Yc ,C3

_ coeficient capetelor

care

tine

seama de influenta leqaturilor la rasuclre a

P,xc

,C3

=0 =0
=0

(2.19)

barei, tabeiul 2.4.

i~(p-P,,),C3

36

Calculul elementelor metalice

Elemente solicitate la eforturi axiale

37

C"

Pentru casistemul de ecuatli omogene (2.19). sa adrnita pentru constantele C2 ~i. C3 ~i alte solutii de(?11It solutla banala este necesar ca determinantul sa se anuleze:

Daca rezulta Cl'cr Cl'e' se folosesc relatli de racordare ale curbei valorilor > critice. Adrnltand Cl'p 0,5· Cl'e'rszulta: :;
cr'a = cr c (1-0252) ,

acestula

o
(p - px.cr)
,-P,xe Se obtlne ecuatia cubica in P: (2.21 ) Semnul functiel f(P) = 0 , admltand px.cr < py.ereste dat Tntabelul 2.5. Tabelul2.5
C G

(2.20)

Cl'a

BPS profiJ lnchis


Pentru BPS profil inch is avand 0 axa de simetrie (axa x-x), figura 2.4, ecuatia diferentiala a incovoierii pastreaza aceiasi forma cu cea pentru BPS cu sectiunea deschlsa, dar se modifica ecuatia diferenfiala a rasuciril lmpiedicate.

In cazul BPS contur inchis 0 singura data, sistemul de ecuatli diferentiale, servind determlnaril sarclnii critice Perdevine: (P-Px.cr)C, + p,x. ,C2 =0 { P,xc ·C, + i~(P-P;;;'P2 =0 (225)
unde P;;;este sarcina critica corespunzatoare f1ambajului

Ecuatia f(P) = 0 are trei radaclni reale pozitive §i se poate demonstra ca in toate cazurile una din radaclni este mai mica decat min(Px.cr;py.cr;pJ,iar alta este mai mare decat max(px.cr;py,cr;Pro)' In cazul barei a carei sectlune are determinantul nul (2.20) devine:
x

sinqura axa de simetrie, figura 2.3,


Fig. 2.4. BPS sectiune inchisii. Sistem de axe

prin rasucire a BPS sectlune Inchisa 0 singura data (simplu conexa) §i se calculeaza cu relatia:

(2.22) (2.26) (2.23) v este coeficientul strarnbarii Iiniei m~diane, dat de relatia lui Ebner:
lot

Se obtine ecuatia de gradul 2 In P:

Prin lrnpartire cu A 2 se gase§te ecuatia in tensiuni:

v=1-!r_·

Id '

I'

=r:

Pentru ca C1 §i C2 sa adrnlta §i alte solutii decat solutia banala trebuie ca determinantul sistemului 2.25 sa se anuleze: unde: i~== (2.27) sau: (2.28)

T,

1. = ~~+ i~)+ (x~+ y~)'" i~+ (x~+ y~)'" i~+ x~ A

Fig. 2.3. BPS cu 0 axil. de simetrie

38

Calculul elementelor metalice

Elemente solicitate la eforturl axiale

39

Din aceasta ecuatie se deterrnina valorile P1 §i P2 ale sarcinilor critice pentru fJambajul prin incovoiere - rasucire a BPS profil inchis, la care sectiunea transversals are 0 axa de simetrie (axa x-x), Datorita rigiditatii mari la rasucire, barele cu pereti subtlri de sectiune lncnlsa sunt mai putin periclitate de a-§i pierde stabilitatea prin incovolere - rasucire, de cele mai multe o~i fenomenul flarnbajului prin incovoiere este cel determinant.

..2.2.5. Rezistenta (capacitatea portsntii a) elementetor comprimate cu sectiune uniterii (elemente unitorme) in conformitate cu EC 3
Rezisten(a la flambaj

2.2.4. Verificarea berelor cu pere!; sub!;r; fa flambaj pr;n tncovotere-resucire, conform normelor romene
Cunoscand forta critica de pierdere a stabilitatii Pcr' ca fiind valoarea minima a solutillor ecuatiilor (2.21) sau (2.23) - pentru BPS prom deschis §i a ecuatlel (2.28) pentru BPS profil Tnchis cu 0 axa de simetrie, rezulta efortul unitar critic de pierdere a stabilitatli;

. Rezistenta de calcul (capacitatea portanta unui element comprimat este data de relatia:

sau efortul

capabiJ)

la flambaj

(2.33)
unde:
A I-'A

{1 =

- sectiunl transversale

de clasa 1. 2 sau 3; de clasa

cr

=--.£!:....

p A

Aeff I A

sectiuni transversale

4.

(2.29)
se poate determina §i din .. Pentru elemente solicitate la compresiune cu sectiune transversala constanta (elemente uniforme). axiala constanta, valoarea coeficientului de reducere X se de zveltete redus

Efortul unitar critic (pentru bara cu 0 axa de simetrie ecuatia (2.24». se poate pune sub forma: 1(2·E =-2Air se determina Air = 1(

deterrnina In functle de coeficientul (2.30)

i. cu
XS:1

relatia:
(2.34)

crer

X=
in care:

1
~+~~2_i2 i
2

relatie

cu

ajutorul

careia

coeficientul

de flambaj

<Plr =

<Pu (At,)

curba ..b" din SR 1911-98 axial care i§i poate

rE". V~

in functie

de

care

rezulta

§i se poate calcula stabilitatea prin

~= 0.5[1+ a(i-O,2)+ a

];

efortul capabiJ al barei com primate incovoiere - rasucire, cu relatia:

pierde

- factor de lrnperfectiune,

tabelul 2.6.

(2.31 )
Relatia plastic
(O"p

Tabelul2.6

< O":S;

(2.30) poate fi apllcata numai in domeniul elastic. in domeniul elasto O"c) se folosesc relatii de racordare ale curbei valorilor critice. == 0.5 . 0" c rezulta:

-~
A=

V~

- coeficientul

de zveltete

redus al barei.

Admitand

0" p

Flambajul prin lncovolere


(2.32)
In cazul flambajului prin incovoiere, coeficientul de zveltete redus devine:

40

Calculul

elementelor

metallce

Elements rasucire, zveltete

solicitate in cazulln

la eforturl

axiale

care, coeficientul.de

zveltete transformat,

Atr, este mai mare decat coeficientii

.. .

41
de

Ax l?i Ay. La aceasta situa\ie se poate ajunge prin mic~o~,".rOla rezlstentei critice crcr' atunci cand aceasta depaseste limita de curgere a otelulul (ercr > ere) §i se aplica relatia de racordare a

curbei valorllor critice:

sau:

-'

•.',

....

Coeficientul

de zveltete

redus

I se

poate pune ~i sub forma:

In cazul sectiunilor nesimetrice, forta cnttca de pierdere a slabilila\ii este inferioara valorilor Px.cr, py.en Pm, adica Per < min[Px.cr, py.cn Pm], astfel tncat plerderea stabilita\ii se produce intotdeauna prin fenomenul de incovoiere - rasuclre simultana, Daca sectiunea transversale a barei este alcatuita din segmente concurente (sectiuni In cruce, T, L etc.), centrul de incovoiere - rasucire C se ana la lntersecna axelor mediane ale acestora, iar momentul de inertie sectorial este nul, 1m = 0 (daca se neglijeaza grosimea perejilor). In acest caz forta critica de pierdere a stabilita\ii poate avea valoare foarte mica §i in consecinta efortul capabil al barelor comprimate, cu aslfel de sectluni, este foarte redus. Tn cazul BPS profil inchis (cheson), datorita valorii mari a fortel critice P til , plerderea stabilita\ii barei comprimate se produce in general prin incovoiere, insa se recomandii ca !ji in aces! caz se efectueze verificarea la pierderea stabilitalii prin incovoiere - rasucira, ~nand seama de condi\iile reale de rezemare la capete a barei. Evaluarea capacita\ii portante la compresiune centrica a barei in conformitate cu EC 3 se face \inand seama de secfiunea eficace a barei !ji tntr-o evaluare mai exacts ill de momentul lncovoietor rezultat prin deplasarea axei neutre fala de sectiunea bruta,

sa

ln care: 'A. este zveltetea

corespunzatoare

modului

de fiambaj considerat;

2.3. Exemple numerice Flambajul prin incovoiere - resucire


in acest caz coeficientul de zveltete redus

2.3.1. Exemplu numeric 1


cu relafla:

I se

calculeaza

3,00

m,

se analizeze stabilitatea unei bare comprimate centric, cu lungimea de avand sectiunee nesimetrica, prezentata in Figura 2.5. Bara este realizata din o(el OL 37.3k (<Y. =1600 daNlcm2) §i se considera cil
Sa

rezemarea la capete corespunde condliiilor: !-Ix

= !-I = !-1m = 1.
y

Cu sistemul unde:
<Yk = <Ycr = ';

de axe din figura 2.5, rezulta:

, iar

Per

se

deterrnina

Tn

conformitate

cu cele

prezentate

la

punctul 2.2.3, corespunzator

fJambajului

prin Tncovoiere - rasuclre,

X'G= 2,2 cm; Y'G =9,0 cm lx' = 4 957 ern" Iy' = 532 ern" A= 50 cm2
CI.

= 12,05°

Observatil: Problema pierderii stabilita\ii barelor com primate prin fenomenul de fiambaj prin incovoiere rasucire simultana este cornplexa l?i lmplica un volum de calcul mai ridicat, comparativ cu verificarea la flambaj prin incovoiere slmpla. in calcule intervin caracteristlcile geometrico - sectoriale ale sectlunil, care se determina prin stabilirea in prealabil a centrului de incovoiere rasucire l?i trasarea diagramelor coordonatelor sectoriale m aaum . In cazul BPS profil deschis, plerderea slabilita\ii generale sa poate produce prin incovoiere rasucire, in cazul in care fortele critice corespunzatoare acestui mod sunt inferioare valoric celor corespunzatoare fortelor critice Euler. Chiar ~i in situatia In care forta critlca de tncovolere - rasucire este mai mare decat fortele critice Euler, plerderea stabilita\ii se poate produce prin Incovoiere -

- fata de axele centrale principale, momentele de lnertie sunt: Ix= 5168 ern" 321 ern"

Iy=
Fig. 2.5

Deoarece sectiunea este alcatuita din doua segmente rasucire se va afla la intersectia axelor mediane ale acestora.

concurente,

centrul

de


42
Calculul el~mentelor metallce Elemente sollcltate la eforturl axiale 43

Coordonatele centrului de rasucire vor fi: Xe =4,03 em ~i Ye=8,34 em. Momentul de inertie sectorial, I.. =0 (neglijand grosimea peretllor). Se determirra
fortele eritiee de pierdere a stabilltatii

2.3.2. Exemplu numeric 2


Sa se analizeze stabilitatea unei bare comprimate centric, cu lungimea de 3,00 tn, avand sectiunea monosimetsioii, prezentata in exempluI1.4.1. Bara este realizata din oiet OL 37.3k (0'. =1600 daNlcm2) §i se considere ca rezemarea la capete corespunde condifiilor: ).tx =).ty = Jl e = 1. Se deterrnina fortele critice de pierdere a stabilitatii (reI. 2.13 ~i 2.16) ~i rezulta: px.cr = 2073907 daN; unde s-au utilizat valorile: py.cr == 162 643 daN; Pm = 249241daN.

(reI. 2.13 ~i 2.16) ~i rezulta:

px.er 1 188 936 daN; = in care s-auutillzat valorile:

py.cr.= 73 848 daN;

Pro =151 495daN,

i2 = Ix +Iy +A(x~ +Y~) =195,58 em2;' e A


Rezolvand ecuatia P3, avand valorile:

It =!(30.13 3

+10.23)=36,67

ern".

de gradulill in P (reI. 2.21), se obtin fortele critice Pl, Pz ~i

Pl

59 880 daN. Pz

= 279 600 daN ~i P3= 1 416000

daN.

Prin urmare, rezulta:

Per =min [P1• P2. P3] = Pl = 59 880 daN < min [Px.cr, Py.cr• Pro] = Py.er =73848 daN.
Se observa ca: py.cr< Pz < Px.cr Efortul unitar critic va fi: cr = P1 = 59880 =1197 daN/cm2 = O'er' 1 A 50 Punand sub forma: 7[2E 0'1 =cr er =-=1197daN/em2,

Rezolvand ecuatla de gradulll in P (reI. 2.23), se obtin fortele critice PI ~i P2 §i in continuare tensiunile critice 0'1!}i 0'2' respectiv:

P1= 241945 daN, Pa= 2 775130 daN 0'1== ~


== 24~~45 =4032

daN/cm2 =O'c,"

- P2 _ 2775130 0'2 - P;60

46252 d NI 2 a cm. O'~reu relatia 3.25: 2400) =2042 4032

Deoareee O'er>O'ese caleuleaza

A;

• ( ( O'cr=O'c 1-0,25-c0' ) =24001-0,25·-O'cr

daN/em2•

= 0,314 (curba b - SR 1911-98). crer Efortul capabil al barei, tinfmd cont de fenomenul de incovoiere - rasucire va fi: N:;':p =<p" ·A·cr. =0,314·50·1600=25120 daN.

rezulta

x, = ~7[2E = 131 ~i <Ptr

Evaluarea capacita(ii portante dupa normele romene


Punand sub forma:

Efortul capabil al barei, la flambajul prin incovoiere va fi: Nicap


ee rn 'Yy

• 7[2E 2 0'cr = -2- = 2 042 daN/em ,


A.tr rezulta

·A·cr
Y

=0388·50·1600=31040
I

daN >N:;;:p 25120 daN,

x, =~7[~E

O'er

=101!}i <Plr 0,53i(eurbab-SR =

1911-98).

unoe:•

<p

= rn (•A +v y

300" = 2,53 = I I 8\ = 038° . ) ,0

Efortul capabll al barei, tinand cant de fsnomenul de ineovoiere - rasuc're va fl: N~ =<Ptr·A·cr. =0,531·60·1600=50976 daN.

i,

Rezulta ca bara i§i pierde stabilitatea la flambaj prin incovoiere - tesuclre.

44

Calculul elementelor metalice

Elemente solicitate la eforturi axia Ie

45

Efort~i capabil
N'cap ee rn ·A·a '1'Y

al barei, la flambajul
a

prin incovoiere

va fi: daN,

=0597·60·1600=57312
I

daN>N~p =50976

=1052!2~O"ccmp=1052.28,5 , t E .k,,' 1 p=1; heft =p.hp


=300mm.

2400 =051<0673 2,1.106 ·0,43 ' ,

··unde.: <p = <p ( A, = = 87 = 0,597 . y Y y 3,43

300

Rezulta

\,

Rezulta ca bara i§i pier de stabi/itatea la flambaj ptin i!:~o~oiere - ra~~cire. . Se observa prin urmare ca, desi py.cr < P" bara nu I§I pierde stabilitatea prm

Sectiunea eficace a profilului coincide cu sectiunea initiala (bruta). Acelasi rezultat se obtlne prin incadrarea sectiunii in cia sa de sectlune: talpa: _ =- = 6,66 < 9·s=> cia sa 1; t 1,5 inima: -

incovoiere,

10

ci prin fenomenul

de incovoiere

- rasucire,

Evaluarea capacitatii portante dupa normativul EC 3


Sectiunea transversals Aria eficace a ta/pilor
Talplle compresiune profilului uniforrna, sunt elemente rezemate pe 0 singura latura, supuse la figura 2.6.

tw

285 :. = _'_ = 28,S < 33 . s => clasa 1.


1 transversals a profilulul este de clasa 1 §i se opereaza

eficace

Prin urmare sectiunea cu aria bruta (Ag).

Evaluarea capacitatii portante a elementului_ supus la compresiune Rezistenta


Barele pentru talpa profilului este k" = 0,43 cu

axlala

la flambaj prin lncovoiere


sectiuni monosimetrice avand I, < Iy' supuse
la compresiune

cr a2=cr,=>\~=~=+1
Coeficientul

0",

de voalare

centrica i:}i pot pierde stabilitatea prin fJambaj din lncovoiere. Rezistenta la fJambaj prin incovoiere este: N b.Rd = X, ·Asff ·fy'F

- = 1,052_£_ camp = 1,052·-15 b~ 10 2400 A,p t E·k" ,2,1.106.0,43


Fig. 2.6

=0362<0673 "

1 YM'

Rezulta p = 1
l.atimea eficace a talpii beft = P' bp = 100 mm.

Coeficientul este YM1 = 1,1.

partial

de siguranta

pentru

determinarea

rezistentel la flambaj
folosind

a = 0,49
-

Coeficientul de reducere la flambaj prin Tncovoiere se va calcula (coeficientul imperfectiunilor pentru curba "en de fJambaj).

Aria eficace
unlforma, Figura 2.7.

a lnlmii
rezemat pe doua laturi, supus la compresiune
A,=

~A'A'f
Ncr

Inima profllulul este un element

=-'VI3A;

x,

A,

ts:

L 300 1.,=-=-=87 iy 3,43


in mod eonservativ ea fiind

0"2

0",

=> ~

=-

0"2 0",

=+

Lungimea efectiva de fJambaj este conslderata egala cu lungimea elementului, L = 300 em.

k" =4

Fig. 2.7

Zveltetea

relativa redusa a elementului

pentru f1ambaj prin ineovoiere

rezulta:

46
87 fA I. = --vi = 0,935 93

Calculul elementelor metalice

Elemente solicitate la eforturi axiale - = ~2400 A. -_. 4031 X=


fA -vi =

47
~ = 0,5[1+ 0,34(0,772 - 0,2)+ 0,7722]= =0,748<1 0,89

0 772 . "

1
0,89 + ~O,892 - 0,7722

"

X '. ~+~$2_1:.2

1
1,12+~1,122 -0,9352

=0,57 <1

Rezlstenta la f1ambaj prin incovoiere


1 NFT bRd=0,748·60·2400·-=97920

rasuclre:
daN

. Rezulta: N~.Rd= 0,57·60·2400·

1,1= 74618

1,1

daN

Rezlstenta

de calcul a elementului

supus la compresiune 74 618 daN

centrica va fi:

Rezistenta la flambaj prin

tncovoiere-resuctre
inenie

Nb.Rd= minlN~.Rd;N~dJ= min[74618;97920]=

Elementele cu sectiuni monosimetrice ·sunt in general supuse la f1ambaj prin Tncovoiere rasucire. Rezlstenta la f1ambaj prin incovoiere rasucire se determina cu relatia: N~Rd =X·Aeff

in concluzie cedarea se produce prin f1ambaj prin Incovoiere dupa axa de minima z - z .

.fy ._1_
f1ambajului prin Tncovoiere apare la

2.3.3. Exemplu numeric 3


calculul

1M' Diterenta fata de cazul coeficientului de reducere X.

rezistem« a unw pod 12,00 m §i sectiunee

unui tronson de are, facand parte din structura de pe arce calea sus (fig. 2.8.a),tronsonul evend lungimea de irensverselii monosimetrice, prezentata in figura 2.B.b. §i in exemplul numeric 1.4.2.

. s~se ana~izeze stabilitatea

Structura este realizata din oie! OL 37.3k (0" a = 1600 daNlcm2) §i se considere acoperitor conditiile de rezemare corespunzatoare pentru: J-lx = J-ly = J-lm = 1.

0"

Ey

= --

n2 • E

1./

n2 • E
(300/12,25Y

= 34 565

daN/em.

Tensiunea

critica pentru fJambaj prin Tncovoiere - rasucire este:


daN/cm2

O"FT 2~[(O"EY +O"r)-~(O"EY +O"r)2 -4PO"EY 'O"TJ=4031 = P = 1 - (~:

a)

in care: Rezulta:

b)
Fig2.B

= 0,77
4031 daN/cm2 pentru flambaj prin tncovolsre Se deterrnina px. cr = 56,8.10
6

O"k= min[O"T;O"FT = min[4154;4031J= ]

fortele critice de pierdere daN;


PY,C(

a stabilitatil (rel. 2.13 ~i 2.16) !?i rezulta: daN;

Zveltetea relativa redusa a elementului rasucire, ~ ~i ~oeficientul de reducere X vor fi:

= 38,0.106

p~ =9,35.106

daN,

unde s-au utilizat valorile:

48

Calculul elementelor metalice

Elemente solicitate la eforturi axiale

49

II =~(200.23 3

+2.120.1,23 +2.40.33)=1392

em'.

Uiiimea eficace a talpii betl = p·bp == 0,91·29,4 == 27,0 em. Portiunea de talpa dintre inimi, figura 2.10, placa rezernata pe doua laturi cornprlmata uniform: ' =0', =:> 'I' = =+1

. . Rezolvand ecuafia de gradul lk ln P (reI. 2.23), se obtln fortele critice P, ~i P2 ~i In continuare tensiunea critlca 0', i respectiv: . P,= 8,43.106 daN <Py.cr (bara i~i pierde stabilitatea prin incovoiere - rasucire) Pz= 168.106 daN,

0'2

0'2 0',

P, 0', ='A=

8,43.10 928

9 84 d N/ 2 a cm = O'er' O'~rcu relatia: 2400) = 2241 daN/cm2• 9084


~p

Coeficientul de voalare pentru talpa profilului este k" = 4


Fig.' 2. 10

Deoarece O'er O'ese calculeaza >

O'~r O'e(1-0,25~J = = 2 400(1-0,25. O'er

Evaluarea capacita(ii portante dupa normele romene


Punsnd sub forma:
0'

.
Rezulta

= 1,052~ . t P=(1-

~O'

comp

E·k"

= 1,052. 138,8 2400 = 123 > 0673 2,0 21.106 -4' , 0,22)._1_=0665 1,23 1,23 ' =0,665·138,8=92,4cm,

0,22].J__=(1_

i. p

i.p

er= 7t:E = 2 241 daN/cm2, A.lr

La\imea eficaee a talpii

beff =p.bp

SR 1911-98). O'er Efortul capabil al barei, iincEmd cont de fenomenul de lncovolere - rasucire va fi: rezulta

x, = ~7t2.E= 96 ~i <fltr = 0,553 (curba b -

bell., = beff.2 = beff /2 = 46,2 cm. Talpa inferioara Fiecare talpa este alcatulta din doua console (plaei rezemate pe latura), figura 2.11:

singura

N~p =<Ptr ·A·O'a =0,553.928.1600=821.103

daN.

Evaluarea capacita(ii portante dupa normativul EC 3


sectlunea transversale eficace

CONSOLE TI
.... beff.
I 0'2 =0',

=:>'1'=

0'2 0',

=+1

Coeficientul de voalare pentru talpa profilului este k, = 0,43

Aria eticece a ta/pilor


Talpa superioara Talpa superioara se descompune in doua elemente rezemate pe 0 singura latura (consolele) ~i placa intertoara dintre inimile sectlunii, rezernata pe doua laturi. Consolele, supuse la compresiune unlforma, figura 2.9: 0' 0', Coeficientul de voalare pentru talpa profilului este k" = 0,43
0'2 =0',

Ip
Fig. 2.11

= 1,052~ ~ 0' comp

E·k"

= 1,052. 19,4

3,0

2400 = 0 35 < 0673 2,1.106 .0,43' ,

Rezulta o = 1

Aria eficace a inimii


Inima profilului este un element rezemat pe doua laturi, supus la eompresiune uniforma, figura 2.12.

=:>\jf:::_£.=+1

® jOi;
, t •

_11==2

"i:. ::: 1052 t:.r:_ ~~


P ,

E.k,,'

comp

= 1052. 29,4

2,0

__ 2~6 = 0,79 > 673 2,1.10 ·0,43 '

bp=29.4 .. ....j'l
Fig. 2.9

Rezulta P=[1-

0,22].J__=(1_

i. p

i. p

0,22)._1_=0,91 0,79 0,79

Fig. 2.12

50

Calculul elementelor metalice

Elemente solicltate la efortur! axlale

51

hp ~ IT romp Ap=1052--=1052·, t E.k.

'

120 2400 =178>0673 1,2 2,1.106 ·4' ,

_ Lunqirnea efectiva de flambaj este considerata in mod conservativ ca fiind egala cu Iunqimea elementului, L = 1200 cm.

Rezulta P=[1.

0,22]._!_=(1_ A ,,-.
p p

0,22)._1_=0,49; 1,78 1,78


==

p = Aeff = 678,7 == 073


A

928

'

he. == 0,49 ·120 == 58,8em;

heft., = heff.2 = heff 12

29,4 cm

Zveltetea relativa redusa a elementului pentru flambaj prin incovoiere rezulta:

Sectiunea eficace a profilului este prezentata in figura 2.13.

i = 22,49 .)0 73 = 0206


93 ' ,

~ = 0,5[1+ a~
1
Rezulta aria sectiunil eficace: A.ff == 2(74,4.2+40.3+ 2·29,4 .1,2) A.1f = 678,7 ern"
SECTIUNE EFICACE

- 0,2)+ J:2]

= 0,5[1+0,49(0,206- 0,2)+ 0,206 ]=


2

0,52

x=--===
~+~f
_):2

1 0,52+~0,522 -0,2062
daN

1 Rezuua: NbRd = 1.678,7.2400.-=1481.103 I' -. F

1,1

'

[mm]
,y{~

Rezistenla fa flambaj prin


Fig. 2.13

lncovolere-rssuctre

Evaluarea capacltatii portante a elementului supus la compresiune axiala Rezistenta ia fiambaj prin incovoiere
Barele cu sectluni monosimetrice avand Iz < Iy, supuse la compresiune

• ~Iem~mtel.e cu sectiuni monosimetrice sunt in general sup use la flambaj prin rncovoiere rasucrre. Rezistenta la flambaj prin incovoiere rasucire se determina cu relatia:
FT Nb.Rd = X ,A.1f ·fy'-

1
YM'

centrica il}i pot pierde stabililatea prin flambaj din fncovoiere. Rezistenta la flambaj prin incovoiere este:

Dlferenta fata de cazul flambajului coeflcientulul de reducere x.

prin incovoiere

apare

la calculul

I = 1*Y . VPA A·, m


O'k

ITk

r]. = m·lnLITT;ITFT

Nb.Rd =X·Aeff

·fy'-

1
YM1

unde:

Coeficientul partial de siguranta pentru delerminarea rezistentei la flambaj este YM1 = 1,1. Coeficientul de reducere la flambaj prin incovoiere S8 va calcula folosind a = 0,49 (coeficientul irnperfectiunilor pentru curba "c" de flambaj). Tensiunea critica penlru flambaj prin Tncovoiere - rasucire este:

A=.!:_= 1200 =2249 iy 53,36 '

52

Calculul elementelor meta lice

Elemente solicitate la eforturi axiale Sectiunea talpli fiind 0 BPS profil inehis eu doua axe de simetrie, eentrul de ineovoiere - rasuclre C coincide cu centrul de greutate G. Cu notatiile din figura 2.14, caracteristicile geometrieo - seetoriale :;;i de rezistenta ale sectiunf sunt urmatoarele:

53

in care:

P=1-(~:J

=0,375

Razulta:

O'k

= min[crr;crFT

1= min[1Q07~9

084]=9

084 daN/em pentru

Zveltetea relafiva radusa a· ele~'entului rasuclre, ~:;;i coefieientul de redueere x. vor fi:

f1ambaj

prin

incovoiere

l, = 1,878 .106
0=2·Am ,rds = 2·200 l9 1,5 It

em",

Iy = 5,802.106 em';

=2·101,5·195=39585 + 2 ·100 = 36666'

-F
l; = X_--

ern":
"

400fil-i. --. ,,0,73 = 0,44 9084


j= 0,64 0,90 < 1 1 0,64

~ = 0,5l1+0,34(O,44-0,2)+0,442

=i(2.200.1,5
2

+2.100.2 )=983,33em4; 1,56.10 366,66


9

.J 0,64 +

- 0,44

I =1 + 0 • r I fdS

=98333+ ' L:fr2

4,25.106

ern":

9
rasucire:
3

Rezistenta
.• ri'T

la f1ambaj prin lncovolere

Id =fr dA= Diagrama

·gds =2(1,5.195.50,752 in figura 2.15.

+2.101,5.97,52)=5,36.106

ern".

l"b.Rd= 0,90 . 678,7 . 2400 . 1,1= 1333 ·10

daN

r este prezentata

Rezlstenta de calcul a elementului


Nb.Rd == min[N~.Rd;N~dl=
3

supus la eompresiune .10 ]=1333.10


3 3

centrlca va fi:
daN

j2

=1_= A

5,36.10 1000

=536.103 '
6

2. em ,

min[148H0 ;1333

v=1-l.=1 Id

4,25.10 5,36.106

=021.
'

in concluzie

cedarea se produce prin flambaj prin tncovoiere - resuclre.

Momentul de inertie sectorial ealcula direct cu relatia:

se poate

2.3.4. Exemplu numeric 4


Sa se evalueze etortu; capabi/ al talpH superioare a unei grinzi cu zabrele care face parte din structura de rezistenta a unui pod tutiet; pe structure cu grindli centra/8 de rigidizare. Grinda cu zabrele are panourile cu lungimea 1=15,00 m, iar sectiunee talpii superioare este un cheson tncnis, evena dimensiunile prezentate in figura 2.14. Structura este realizata din oie! OL 37.4k.(S 235)
Rezulta:
2

Fig. 2.15

I.. = b h2(bt1-ht)2 (bt+ht). 24(bt, + ht)2 1

I = 195 .101,5 (195.2-101,5.1,5)2 ,. 24(195,2+101,5.1,5)2 Caraeteristicile tabelul 2.7. geometriee

(195.15 1 15. )_ . ,+ 0, 2 -1,55·10

cm in

~l
2000 x 15

'\
G=C b=1950

195
I

ale sectiunll transversale

brute sunt prezentate

1000)(20- x

1--.

~l

Tabelul2.7 G
y( Xl

EC3 (RO)
z(Y)

.Y
Fig. 2.14

54

Calculul elementelor meta lice

Elemente sollcitate la eforturi axiale


'

Evafuarea cepeciteii; portanle dupa normele romene


Se calculeaza fortele eritiee de pierdere a stabilitatii !?ise obtine: px.cr =17208.i0s·daN; n2:1;;; +G I, ,V I P;;; = i~(V+G EII;;d ;)· .n I2 n
2 ••

..

55

Aria eficace a lnitnllor


rezemate pe doua laturi, supuse la

InimiIe profilului sunt elemente eompresiune unlforma, figura 2.17.

pY.c, =533.73.103
6 9

daN; ·021
,

2,1.10 •• 1,55.10 + 0 808 .106.425.106 2 1500 " 2,1.10 .1,55.10 0,808.106 ·5,36·10s
6 9 .~)

=55380.106

daN.
Fig.·2.17

536.103(021+ , '~'.'

k, =4

15002

A!?a cum era de asteptat pentru sectiuni lnchlse, a rezultat P", > max [Px.Ct'py.c,]' prin urmare pierderea stabilitiltii barei are IDeprin f1ambaj din tncovoiere ~i rezulta: Neap <J>min • A· cr. =
'=

];:p

0,822·1000 ·1600 = 1315 .10 daN,

= 1,052!:2 ~acomp = 1,052. 100 t s«, 2

240? 2,1·10-4

= 0,89 > 0,673

unde <J>

I mn

= <J>x "'x = [

1500 1500 = ,,5 = 0,822 . ~ = -1,87.106 43 1000

Rezulta P =[1- O,22].J_=(1_

i.
p

i.
p

0,22)._1_ = 08:' 0,89 0,89 ', =


heff.2

heff

= 0,84·100 = 84 em

heft.1

heff

12 = 42 em.

Sectiunea efieaee a elementului este prezantata in figura 2.18:

Evaluarea capacitatii portante dupa normativul EC 3


Sectiunea transversala eficace

415

Aria eficace

a talpilor
rezemate pe doua laturi, supuse la

,1;!,r--__ ._.._...__....

!li!J

SECTIUN~

EFICACE

[_m.FimG ..__...._

..._ ...._.- ...-.-

Talpile profilului sunt elemente eompresiune uniforma, figura 2.16.


I'

i~l

Rezulta: A.1f =578 ern" 578 f3A =--=0,578 1000


Fig. 2.18

~---===--~=====---~ j.IY)

bafJ.1,.1

G~III]lll@11
Fig. 2.16.

1 a1 Coeficientul de voalare pentru talpa profilului este: a2 a2 =al=>\11=-=+ ka = 4 =1052.193 1,5

Evaluarea capacitatii porieme a elemeniutui supus la compresiune axialB


Sectiunea fiind dublu simetrica, elementul va eeda la f1ambaj prin ineovoiere dupa axa de inertie minima (in aeest caz axa y-y).

];: =1052~
P ,

V E·ka'

lacamp

2400 =229>0673 2,1.106.4' , 1 =039' 229 ', ,

Rezlstenta

la flambaj prin incovoiere

Rezulta

P=[1-

0,22].J_=(1_Q,22). 229 Ap Ap ,

Rezistenta la f1ambaj prin lncovoiere este:

Uitimea efieace a talpll; beff = 0,39 ·193 = 76 em; beff1

= beff2

= beff12 = 38 em.

F Nb.Rd =X ·A.1f .fy'-

1
YM1

56 Coeficientul partial de siguranta pentru

Calculul

elementelor

metalice

determinarea

rezistentel

la flambaj folosind

este 1M' = 1,1. Coeficientul de reducere la flambaj prin incovoiere se va calcula a = 0,34 (coeficientul irnperfectiunllor pentru curba "b" de flambaj).

3. ELEMENTE COMPRIMATE CENTRIC


CU SECTIUNE 3.1. Aspecte generate ..

co~.pusA

A. =

.!:. ==1500
iy

== 34,62

43,33 in mod conservativ ca fiind

Lungimea efectiva de flambaj este considerata egala cu lungimea elementului, L = 1500 cm.

~
A

= Aerr == 578 =0578 Ag 1000 ' pentru flambaj prin Tncovoiere rezulta:

Zveltetea ~ ==34,62 93

relativa redusa a elementului

in conformitate cu standardele romans pentru proiectarea podurilor metaliceSR 1911-98, STAS 1844 -75 (care au la baza metoda de calcul a rezistentelor admisibile), precum :;;i cu normativul Eurocode 3 (care are la baza metoda starilor llmlta), verificarea stabilitatli barelor comprimate cu sectiune cornpusa se face la flambaj prin Tncovoiere dupa cele doua axe principale de inel\ie ale sectiunli compuse :;;i In plus, se verifica ramurile componente pe distanta dintre elementele de solidarizare, flambajul prin tncovolere-rasucire fiind nespecific acestor elemente, datorita rigiditatH mari la rasucire a sectiunii, Coeficientii de flambaj <p (conform normelor rornane), respectiv coeficientil de reducers X (conform EC 3), depind de urrnatoril paramefri: - marca otelului, caracterizata prin limita de curgere eYe (respectiv fy); - coeficienfii de zveltete A., respectiv coeflclentii de zveltete redusi I, ai barel, depinzand de legaturile barei la capete §i caracteristicile sectlunii; - forma sectiunii transversale a barei prin incadrarea acesteia astfel: • grupa "b" de sectiuni, conform SR 1911-98; • curba de flambaj "en, conform EC3 (respectiv factorul de • irnperfectiurte a = 0,49). In figura 3.1 §i 3.2 sunt prezentate elementele geometrice §i sistemul de axe, in conformitate cu standardele rornane §i EC3, pentru bara cu sectiune cornpusa solldarizata cu placute, respectiv bara cu sectiune cornpusa solidarlzata cu zabrelute.

10,578 ==0,28

x = ~+,,~2 _~ r.;;:::2

I 0,55+,,0,55

-0,28

0,98 <1

Rezulta efortul capabil

al barei la flambaj

prin Tncovoiere fata de axa

yAy:

1-1

NFbRd

==0,98.578'2400.~==1236.103 1,1

daN.

I RO (EC3) I
Fig. 3.1. Bara cu sectiune compusa solidarizata cu pli!icufe

58

Calculul elementelor metalice

Elemente com primate centric cu sectiune compusi:i

59

unde: "" - coeflclentul de zveltete a intregii bare fata de axa V-V:

-. = ~: '
1-1
Iy(z)

iy =

Ii,

Iy = 2[ly, + A{%J]

Coeficientul de zveltete A.I, al unui element component se calculeaza in functie de modul de solidarizare al barei, dupa cum urrneaza:

Bare solidarizate cu plecuie:


1..1 11/i1 = (3.3.a) in care: 11 distanta intre axele a doua placute consecutive i1- raza de giratie a.unu~ment component, fata de axa proprie 1-1:

RO (EC3)

11 =

vA;

Relatia (3.3.a) se apliea in ipoteza ca rigiditatea la ineovoiere a placutelor este mare fata de cea a rarnurllor, respeetiv:

Fig. 3.2. Bara cu seciiune compusi!l solidarizati!l cu zi!lbrelu(e

Ip 11 r=-·-~5 ely,
relatia: In cazul unor placute flexibile (r<5), coeficientul de zveltete Al se calculeaza cu
1£2 '}.,=.1 _ ( 1+-y_,
1

3.2. Verificarea stabllltatll, barsi conform SR 1911-98

3.2. 1. Verificarea fa flambaj fata de axa materiala


Verificarea barei la f1ambaj prin incovoiere fata de axa materiala x-x se face ca pentru 0 sectlune unitara: (3.1 )

i1 12

C.I)
11 ·Ip

(3.3.b)

Bare so/idarizate cu zebreluie:


I

(3.4) unde: CPx = CP.{A.x =

t),
I

in care: 11 dlstanta tntre nodurile zabrelutelor ; Ao=2'Ad1- aria sectlunil diagonalelor de pe cele doua fete de zabrelire ; Id- lungimea teoretlca a unei diagonale. In cazul In care nurnarul planurilor de zabrelire este mai mare decat doi, relatia (3.4) se va modifica corespunzator cu Ad=m'Ad1, in care m reprezinta nurnarul planurilor de zabrelire (3 sau 4). Raportul J,1i1 trebuie sa lndeplineasca urmatoarele condltii: (3.5) Dupa caicularea coeffcientulul la fJambaj se face cu relatia: de zveiteie I.tf fala de axa imateriala, verificarea

Ix, - momentul de inertie al unei ramuri fata de axa x-x: • A1 - aria unei ramuri; ix, - raza de giratie a unui profillaminat in raport cu axa x-x,

3.2.2. Verificarea la flambaj fata de axa imateriaia


In raport cu axa imateriala y-y (flambaj in plan normal pe axa V), coeficientul de f1ambaj <p se determlna in functie de coeficientul de zveltete transformat a! barei, Jotr, calculat cu relatla:
(3.2)

60
0'=--<0'

Calculul elementelor metalice

Elemente comprimate centric cu sectiune compusa Placutele se verifica la 1ncovoiere cu farfecare barel (centrul de greutate al prinderii). Oblsnuit, placutele se executa din platbande, pot fi utilizate drept "placute" cupoane din profile U.

61 in sectiunea de incastrare in • lnsa, pentru solicitari mai mari,

N <Plr ·A -

(3.6)" .••

ramura

unde:

<Ptr = f (Atr, marca otelulul, grupa b de secfiuni).

3.2.3. venticereeune! ram uri


rarnura components efortul axial N1=N/2, cu relafia:

Solidarizare cu zebretute ,
la compresiune centrica (3.7) obisnuit din Efortul ce revine unei diagonale di,,!fort~ taietoare ccnventionala Qc va fi :.

a sectiunli

se verlfica

"0'= __ 1 -:S:O'a

D=±~
Diagonalele se verifica din profile cornier.

<Py, ·A1
unde:
<jly, =

<Py, (/..1 = 11 fiy,); iv, = il .

2·cosu la compresiune

(3.9.b)
din forta axial a D ~i se realizeaza

3.2.4. veniiceree etementelor de solkierizer«


Elementele de solidarizare (placute sau zabrelute) se dirnensioneaza §i se verifies la solicitarea ce Ie revine din forta taletoare conventionala, Qc, la care este solicitata bara comprtrnata de secfiune cornpusa. Forta taietoare convenflonala se stablleste cu relafille: Q
c c

3.3. Verificarea stabilltatll, barei conform EC 3

3.3. 1. Verificarea la flambaj fata de axa materia/a


Rezistenta de calcul (forta capabila) materiala y-y este data de relafla: la flambaj a barei comprimate faia de axa

= A '0'.
80
JJ

daca c s 20'h daca c> 20'h

(3.8.a) (3.B.b)
unde: (3.10)

Q =A.A·('Ja

80

unde:

f3 = 1+ 5 .(~

il

- 20) ._1_ .
100

'X:t - coeficientul

de reducere,

functie de coeficientul

de zveltete

redus ~y:

Solkierizere cu pia cute


acestea Considerand placutele Tncastrate sunt solicitate la forta T: tn ramurile barei comprimate, figura 3.3, Coeficientul de reducere

Xy se poate
analitlc, astfel:

extrage

din tabel,

pentru

curba

de

T=
(1/2)Qc (1/2)Qc

Qo .11 2·c

(3.9.a)

flarnba] "c" sau se po ate calcula

-l-t
J
{i/2)Qc (ij2)Qc

3.3.2. Verificarea la flambaj tata de axa imateriala


Verificarea la flambaj in plan paralel cu planul placutelor se face asemanator cu verificarea faia de axa materiala (relatia (3.10», Tnlocuind coeficientul de reducere Xy cu Xz' calculat dupa cum urmeaza:

~8=3~
---1';-11
Fig. 3.3. Solicilarea

f-Y

(3.11 )
de solidarizare

pllicufelor


62 calcutul elementelor metallce Elemente comprimate centric cu sectiune compusli

63 (3.15)

Momentul de inertie efectiv fata de axa imateriala modul de solidarizare al barei, dupa cum urrneaza:

se calculeaza

in functie

de

unde:

n - numarul planurilor de solidarlzare; Ib - momentul de inertie al placutei, la forfecare a placutelor,

Solidarizare

cu placute:
(3.12)
A.:!> 75 75 < A. < 150

rigiditatea

Sy, se va lua: (3.16.a)

unde: . r,,=

l:-]:_
75

pentru

pentru pentru

Daea criteriul (3.15) nu este satisfacut, se va lua in considerare placutelorcaicutand Sy cu relatia:

fJexibilitatea

A;:: 150

S
v

in care:

2(1 +-.~n, 21,


nib a

24·E·I,

dar
J'

S < 2n E ·If
v-

a2

(3.16.b)

Solidarizare

cu zebrelut»:
solidarizata cu zabrelute,

Lungimea egala cu distanta

de fiambaj a unei ramuri (componente) intre axele placutelor, a, 1fz.1=a.

in planul

placutelor '

este

Momentul de inertie efectiv al sectlunu compuse avand doua componente principale (ram uri), se va lua:

Solidarizare

cu zebrelut»:
N',Sd = O,5Nsd + ~s
o

(3.13)

(3.17) Sy, pentru


diferite sisteme de

Valorile rigidit:3iii solidarizare cu zabralute

la forfecare a zabrelutelor, sunt date in tabelul 3.1.

3.3.3. Verificarea unei ram uri (componente) fa jumetetee fungimii barei


Forta de compresiune tntr-o rarnura mijlocullungimii barei, se calculeaza astfel: a sectiunli (component principal), la

SoJidarizare cu plecuie:
(3.14)
in care:

I e =a 500

n·E·

in cazul placutelor

de solidarizare

care satisfac

relatla:

de zabrelire

..

64

Calculul elementelor metalice

Elemente com primate centric cu sectiune compusa

65

Efortul capabil al unei ramuri se va calcula In functie de coeficientul de reducere Xzl: Y.zl = Xzl (I'l
= ~~1

.Ji3:"J

3.4. Observatil legate de calcutul baret comprimate


• Atat standardele romane, cat ~i nonmativul EC 3, anahzeaza stabiIitatea barei comprimate cu sectiune compusa din punct de vedere al fJambajului prin incovoiere, eel prin incovoiere - rasucire nefiind caracteristic acestor elemente; • Flambajul barei In ansamblu se produce in planul de rigiditate minima, definit prin evaluarea zveltetei maxime fata de axele principale de inertie ale sectiunll, respectiv: A.max max(A.x,A.tr} = - SR 1911-98; Imax= max(Iy, Iz

in care:

Rezulta:

(3.18)

(Jen)) - Eurocode

3.3.4. Verificarea etementelor de rigidizare Placute de solidarizare


Placutele trnbinarlle lor de componentele principale ~i chlar componentele principale ale sectiunilor compuse trebuie verificate pentru rnomentele incovoietoare ~i fortele taletoare din panoul de capat, figura 3.4, in care forta taietoare mterioara Vs, se va lua: V=-5 I

..

• la calculul efortului in ramura sectlunii compuse, la mijlocul lungimii barei, nonmativul EC 3 ia in considerare 0 irnperfectiune geometrica a barei prin considerarea unei sageti initiale eo = 1/500 ; • la ealculul capacitatii portante a barei, nonmativul EC 3 ia in considerarearia efectiva a sectiunli A.ff in functie de clasa de sectiune In care aceasta se

lncadreaza.

3.5. Exemplu de calcul


Se verifica diagonala comptimetii a unei grinzi eu zebrete, solieitata la un efoff axial N=f400 kN, elementul fiind realizat din oiet OL37.3k (S 235). ln figura 3.5 sunt prezentate datele principale referitoare la alcatuirea bare; comprimate, pentru cele doua variante de solidarizare (notatiile din parantez8 corespund pentru EC 3). 1-1 (placute) Y:'J
I

1t·Ms

(3.19)

"2

v,

Fig. 3.4

Pentru aceasta verificare, forta axial a in fiecare ramura se poate lua 0,5Nsd. Rezulta forta taletoare din ptacuta: (3.20)

'0

IOL37 .at (F!i36Q) I Zabrelu(e de solidarizare


Fortele in zabrelutele adiacente capetelor elementului (barei) se obtin din forta de forfecare interloara V~ , relatia 3.19. Efortul maxim de compresiune in zabrelute va fi: 1 Vs·d 1 V. Nd=---=--n
Schemade calcul:
,.9,700,.'00

f )(z)

-1-

&-_._- ...
~F1400kN

z(x)

Date preliminare:
IXl =

ho

n cos o

(3.21)

IY1 iY1

= 706,25

9005,60 ern" ern"

= 3,43 em

n - numarul planurilor de zabrelire (obisnuit n=Z),

Al =60 cm2
IIx = 0,9·(
Fig. 3.5

= 5,67 m

I "l~;>ZI

Ify =1=6,30 m

66
.'~-

Calculul elementelor metalice

Elemente com primate centric cu sectiune compusa

67

3.5.1. Caracteristicide

celcul

3.5.2. Verificarea stabilitatii, conform SR 1911-98 Verificarea stabilitafii generale a barei


Atat in eazul solidarizarli eu placute cat :;;i in cazul solldarizarli cu zabrelute, deoarece Ax > Air , rezulta ce bara in ansamblu il?i pierde stabilitatea prin flambaj fata de axa x-x (in plan normal pe planul elementelor de solidarizare). Rezulta:
(Pmin

Caracteristicile sectlunii compuse ~i ale barei, care intervin in calculele de verificare la stabilitate, in conformitate cu normele rornane (Ro) l?i respectiv Eurocode 3 (EC3) sunt prezentate in t.abelul

;,.'!-.

=<P

(A.x =46,28)=0,77
140000 =1515 0,77 ·120

(curba "b") daN/cm2

N cr=-<P • A

<cra =1600

daN/cm2

Verificarea unei ramuri


IYl iy1=il Ix If
iZ1

ern"
em

706,25 3,43 18011

q>

Iy

ern"

= <Pyl (Icy, = 20,4) = 0,89 N 70000 (J = _1_ = --= 1310 q> • A, 0,89 .60

daN/

. ern" < (J

Eforlul in elementele de solidarizare


c

= 33,6 < 20 i1 = 48,6


A·(J Qc = __ a =

Rezulta:

80

2400

daN

Se obtin urrnatoarele

eforturi:


D=±~

in zabrelute:

Zcos a in placute:

2400·70 = 2515 2·33,4

daN


T .

Qc ·1, 2·c

= 2400· 70 2·33,4

= 2515 daN

AYI

A'I

20,40

3.5.3. Verificarea stebititetit barei conform EC 3 • rncadrarea sectiunii transversale In clasa sectiunii , b 10 - talpi -=-=666<9'E => clasa 1
"

1,5

'

inima

d 28,5 - = -tw 1

=xsectlune

clasa 1

= 285 < 33· E '

=> clasa 1

68 Rezulta:

Calculul elementelor metallce

Elemente com primate centric cu sectiune compusa Ms= 196081 daN·cm Ncr= 1,82,106 daN

69

AeH "" A

~i

~A

= Aef(

1A

=1

Verificarea stabilitatii gen~rale a barei compuse


1 ,. •• '. .

Rezulta:

Nf.Sd = 75 633 daN

Coefieientul eompuse este:

de zveltete

maxim fata 'de cele doua' axe principale •

ale sectiunii

Capacitatea

portanta a ramurii se calculeaza functie de coefici~tul


=

de reducere:

Ay = 46,28} Amax = max { _ = 46,28 Az - 36,95

",

Xz, Rezulta:

XZ1

(1:at ~x,

Vf-'A

ts: = 70/3.43
93,9

J1 =096) '

1:
Rezulta: Efortul capabil

max

= Amax
'"1

'l/f-'A

fA = 46,28

93,90

.J1 = 049' ,.

A, = 93,9 . I': = 93,9

Nbf.Rd= 125 675 daN>

Nr.sd = 75 633 daN

. Xmln = x(Imax)

= 0,84 va fi : =140000 daN

Efortulln zebretutete de solidarizare ,


FO$ de forfecare intertoara

al barei cornprlrnate


I
= n·196264 630 In zabrelute =978daN

NbRd =0,84·120·2400·-=219927daN>Nsd 1,1

Vs = n·Ms

Verificarea unei ramuri la jumatatea lungimii barei


Solldarizare cu zabrelute
Se calculeaza Ncr, Sv ~i Ms ~i se obtine:
6

Efortul maxim de compresiune

va fi:

Forie teietoere a placu(e/or de solidarizare


Ms = 196264 daN·cm

Ncr = 1,75 .10 daN; Rezulta: N,sd = 0,5 ·140 000 . Capacitatea reducere Xz1: portanta

Sv = 6,6 .106daN; 196264 3~4

Forta taietoare interloara este Vs = 978 daN.


Rezulta forta taietoare tntr-o placuta de solidarizare:

+ ---

= 75 876 daN

1 a Tb = - Vs - =1 025 daN

h,

a unei ramuri

se calculeaza

functie

de coeficientul

de

20,41 t: ) Xz, = XZ1 ( IeZl = 93,9 ",1 = 0,22 = 0,96 Rezulta: Nbl.Rd= 0,96 . 60 ·2400· 1.1= 125 673 daN>

3.6. Elemente sollcltate fa eforturi axlale ~i incovoiere


NI.Sd= 75 876 daN Elementele sollcitate la fortS. axlala cu incovoiere apar frecvent lntalnlte in strueturile podurilor metalice, fie datorita aplicarii exeentriee a forte lor axiale, fie atunci cand la forteleaxiale se adauga Incarcari transversale care produc momente incovoietoare. De asemenea la calculul grinzilor cu zabrele, intr-un calcul exact (in care S6 are in vedere rigiditatea efectlva a barelor coneurente in noduri), barele sunt solicitate la forte axiale cu Inccvciere. Dupa rnarirnea diferitelor solicltari ~i modul lor de aplicare, barele pot fi lntr-o situatle mai apropiata de barele solicitate axial sau de barele incovoiate.

Solidarizare cu placute
Se calculeaza: S = 2n E ·If = 597 .106 daN v a2 r
2

..
70
Calculul elementelor metalice Elemente com primate centric cu sectiune compusii 71 Seetlunea barelor se dezvolta in raport cu axa fata de care actioneaza momentul incovoietor, aceasta dezvoltare fiind cu atat mai mare cu cat aportul incovoierii este mai important in solicitarea de ansamblu a barei.

. Barele solicitate ~Ia' compresuihs ~i incovoiere se verifica cu ajutoruI relatiilor din tabelul 3.3, termenii care intervin avand urmatoarela sernnlflcatil: N,M"My A, Wx, Wy - eforturile Tnsectiunea care se veriflca:

3.6.1. Bare tntinse $1 incovoiete


Aceste elemente ridica probleme deosebite in rnasura in care solicitarea de incovoiere este 'predomimlrrta, situatle in care trebuie luate masuri constructive pentru asigurarea la fenomenele de voalare sau de pierdere generala a stabilitatii barei. Barele cu sectiune plina solicltate la intindere i?i incovoiere se verifica cu
relatla: c;=--+_x

- caracteristicile sectiunii brute a barei; - aria sectiunii brute a ramurii care se verffica; - efortul axial maxim in ramura, servind verificaril de stabilitate a ramurii. EI rezulta din N ~i M, la fel ca pentru 0 grinda cu zabrele: - coeficientul minim de fJambaj al barei calculat la fel ca pentru a bara comprimata centric;

A,
N,
<p

An•t

i.,

y+_Y x::;o.,c;a

Iy.net

(3.22)

N n =1--x

AcrEx

in care: - efortul axial maxim; - momentele incovoietoare in raport cu axele principale de


inertie:
C;Ex

coeficient care expnma cresterea momentului incovoietor M datorlta fortel axiale N (efect de ordinul doi);
- tensiunea critica Euler;

=7
x

n2E

ny

- se calculeaza
Cy

la fel ca n, dar in functie de Icy; valoarea factorului Mx/nx , respectiv

a.

- coeficientul care depinde de natura sollcltarii: daca Mx= My ::;0 Mx ¢ 0, My=0 sau Mx=0, My

c.,

- coeficientl

care corecteaza

Myjny;
0.= {

~.05 daca 1.10 daca


cele mai deformabile
).

- coeflcientul

Mx ¢ 0, My ¢ 0 (Incovoiere oblica)
se calculeaza sau rn cornblnatlile

care exprlrna efectul pierderii stabilltatll barei datorita momentului Tncovoietor; - coeficientul de flambaj al ramurii lntre doua noduri consecutive, la fel ca pentru barele com primate centric.

Observatie:

In retatia 3.22. solicitarile (ex.

Mx = Mx.max !iii My = MY.af

My = My.max M, = MX.af !iii

Observatie:

3.6.2. Bare comprimete $/ tncovoiete


Aceste elemente ridica probleme legate de fenomenele de instabilitate generala. Pentru a se mari rigiditatea la rasucire ~i pentru a se asigura a mai buna conlucrare a ramurilor la bara din elemente separate, in afara de elementele de solldarizare - placute sau zabrelute, se mai prevad ~i diafragme intermediare.
In cazul cand actioneaza momente tncovoietoare pe doua dirsctilsau cand sollcitarile sunt foarte mari, se pot realiza elemente cu sectiune Inehisa (cheson

In relatia 3.23, solicitarile se calculeaza in combinatiile cele rnai deformabile (ex. Mx == Mx.max i My == My.af sau My == My.max Mx = M af ). ~ ~i
X •

inchis), prevazute cu diafragme interioare. Verificarea la compresiune excentrica face cu relatia slmplificata:

a barelor cu sectione

unitara se poate

(3.23)

72

Calculul elementelor meta lice


b~
VI

E(emente comprimate centric cu sectiune compusa

73

C'J

Q) .Q

's

Om

)rn.
(II

a.;A~
0) (.)
~ Q)

(1).-

(J

:::I Q.

Ii:
(.)

__ ><1__
>-

c:
;;:;.. to) a>
el)
to)

a>

:::I

.-

'0 -e >,t1!

0).::

>1 ,..
wi
+
K

"'I c:..

>)'
U

VI

9!:k

3.6.3. Calculul elementelor comprimate §i tncovotete, In conformitate cu normstivut EC 3


Elementele supuse la interacthmea moment tncovoletor - compresiune axiala, cu sectlune de clasa 1 sau 2, se verifica cu relatia: ~.

I\J

::lE

U0

s: ~ "'Ii'"
+

c:

e::
99-

z:
);.

::;:t

c"O

::lE

UMI~ L.& _"1<


+
ON VI

(3.24)

zl1e.g (1).: Gi"tl .- )cu


001
(J .-

:::I

a> ... OJ
III

O.!!! 0) ,...

o ...
> ::s
C
II)

c·-

zllS.
....
ON VI

~Mli' "1< + e.-

HI u. c:

ON

91\1

in care:

ky = 1
"

VI

e:: e:
li

x, ·A·f
Y PMy

Ily . NSd


y ,

= - (2A A. =1

- 4 ) + WpLy -W W'
aI.y •

•. y

Ily ;S;0,90

9-

);.

k,

Ilz • NSd Xz .A·fy


Z

, WI
p..

III

=A. (2A

P~

-4)+

-W_. ~z. W'


aI .z

11. :<;; ,90 0

Q. ;; ..

0).-

'Ill

.J::

GI ...

(.) GI

"I c:,..

C.
J:: :::I +:; ..
to) Q)

a>

se

:E
:f

.o
(J

'0 '0 >,t1!

0) .::

i"1i'
~e'? +

i"1i'
uc

"I c,..

VI

Xmin

= minlxy,
-

x.]

f3My, f3~

factori de moment uniform echivalent pentru fiambaj prin

c'O

::I 0

xl~x

+ xl x xl~x ~ e'?

Tncovoiere, tabelul 3.3. Elementele cu sectiune transversala de clasa 1 sau 2, care pot ceda prin fJambaj lateral se verifica cu relatia:

In :::I
to) Q) ,_

zl:
O.! CI) ......
.-0 lea: ... > ::s 001 (J s: c·.-11)

z lIS.

(J:'l~+

CO

III

e.~ (1).i"tl

~x e'?

VI

zl:
Om
l{)

I~
"0
I..)

xl x ~ xl~ e'?
VI
U

lXz . A
ln care: k -1
LT -

kLT . My.sd XLT • WpI.y


+ k •.

M•.sd). WpI.z

YM1;S;1 fy k
LT -

(3.25) <1

IlLT • NSd

X.'

Af'
.
Y

!-LLT

= 0,15·

~z • i3M.LT -

0,15;

IlLT :<;; ,90 0

z<C
b"
l{)

'(3MLT

- factor de moment uniform echivalent pentru fJambaj lateral, tab. 3.4.

9-

Elementele cu sectiune transversale de ciasa 3 solicitate la Tncovoiere §i compresiune axiala trebuie sa Indepllneasca conditia:
c: ,ro

1Il:= 'J\..., :!:.,~ "0._


__

"0

J:::'!:;

u> III

o ....

'ro

r:

C)

r:
VI

6
A

Zl:

(3.26) unde: !J.y = 1y(2(3MY-4); !J.z = i.(2(3Mz

ZI<c S-

!-Ly

:<;;O,90

-4);

III S 0,90

74 Elementele lateral trebuie cu ssctiune transversala conditia:

Calculul elementelor

metalice

de c1asa 3 care pot ceda prin f1ambaj .Mz.Sd). 'YM1 s 1 WeJ.z


fy

sa tndeplineasca
NSd ( XI' A

+ kLT . My.Sd + kz
ALT'

(3.27)

4. GRINZI PLANE CU INIMA PUNA


4.1. Aspecte generale
in prezent in tara noastra, calculul grinzilor cu inlrna plina se face dupa metoda rezlstentelor admisibile, in cazul podurilor metalice (conform SR 1911-98. Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare §i STAS 1844-75. Poduri metalice de sosee. Prescripili de proiectare), respectiv dupa metoda starilor Iimita in cazul constructlllor civile §i industriale (conform STAS 10108/0-98. Constructii civile industriale §i agricole. Celculul elementelor de o(el). Normativul Eurocode 3. Design of steel structures - Part 1: General rules and rules for buildings §i Part 2: Bridges, are la baza metoda starilor lirnlta pentru toate tipurile de structuri metalice, iar calculul urmarests sa surprinda mult mal bine comportarea reala sub sarcina a elementelor din otel, In acest soop, pe langa evaluarea probabilistica a lncarcarilor de calcul, se are in vedere lncadrarea sectiunil transversale a elementelor in una din cele patru c1ase de sectiuni §i de asemenea la evaluarea caracteristicilor de rezistenta se are Tn vedere eliminarea zonelor inactive ale sectlunil transversale datorita fenomenului de voalare a tablelor subtiri, respectiv deterrninarea unei sectiuni eficace (efective) .care particlpa la preluarea eforturilor. in tabelul4.1 sun! prezentati cceflcientil partiali de siquranta conform EC 3.

W.I.Y

Elementele

de sectiune

transversals

de cia sa 4 trebuie sa verifice conditia:

NSd ( Xmln ·A."

+ ky·My.Sd+Nsd·eN,Y
. W.ff,y

+kz'Mz,Sd+NSd.eN'Z).'YM1

~1
fy

(3,28)

Weft,z de aplicare

unde:

eN,y §i eN,z - axcentricitatlle

a fortel axiale ca urmare a deplasarii eficace. , . 4 care pot ceda pnn flarnba]

centrului de greutate de la sectlunea bruta la sectiunea Elementele cu ssctiune transversals de clasa lateral trebuie sa tndepllneasca conditia:
. MZ,Sd

~ ( Xz . A'ff

+ kLT·

My,Sd ALT'

+ NSd . eNy + kz Weff,y

+ NSd . eN,z

I. 'Yt ::;
Y

(3.29)

,W.ff.z)

Tabelul3.4

.... llU Co. II> IU

11> ....

=="

e ..,
0 ..

M,

",M,

~M.~

= 1,8 - O,71j1 .

-1::;

IjI ::;1

Tabelul4.1

Elementele soHcitate la lncovoiere urmatoarelor verificari de rezistenta : MQ=lmaxMI


- nurnai din tncarcart laterale

de ,tipul grinzilor

cu inima

plina se supun

M,

AM

l'
j'M'~~

L1M

flmax~

- pentru diagrama acela~i sernn

M cu

• • • • • •

rezistenta rezistenta rezistenta rezistenta rezistenta rezistenta

sectlunli transversale la incovoiere; sectiunii transversale la forta taietoare: la fiambaj lateral (deversare); la voalare din forfecare; la flambaj vertical al talpil comprimate; la actiunea fortelor locale concentrate.

dmax r-,~+ !min ~

- pentru diagram a M cu schirnbare de sernn

in figura 4.1 se prezinta sisternul de notatii utilizat in literatura tehnica romans (Ro) §i Eurocode 3 (EC 3), pentru sectiunea unei grinzi dublu T mcnosimstrice.

76

Calculul elementelor metallce

Grinzi plane cu inimii plina

77

Verificarea eforturilor unitare maxi me


Barele solicitate la Tncovoiere pe a singura dlrectie se verifica cu relatia:

(4.2) in care: WK•n•t


-

este modulul

de rezistenta

net al sectiunii

transversale

a grinzii

in dar

raport cu axa x, care tine seama de slabirile din zona lntinsa, neglijeaza modificarea pozitiei axei neutre datorita acestei slablrl;

x.net

= Ix.net

Ymax
se verifica la componentele momentului

Barele solicitate la incovoiere oblica incovoietor dupa axele principale de inertie:

cr=-._x-+--s1,1·cr.
Wx.net Wy.net

My

( R)

(4.3)

EC3
Fig. 4. 1. Sistemul de axe §i de natare a caracteristici/ar de cetcut: a) literatura tehnica ramana (Ra); b) EUROCODE 3 (EC 3)

Observatle:

Verificarea momentului

se face la momentele Mx.max §i My aferent maxim §i eventual My.max §i Mx aferent My.max.

In continuare se prezlnta calculul reztstentelor grinzilor cu inlrna plina §i metodologia de verificare a acestora ln conformitate cu normativul EC 3 §i respectiv cu normele romans ~ SR 1911-98; STAS 10108/0-78.

Eurocode 3
Valoarea de calcul a momentului incovoietor, M
Sd • trebuie

sa satisfaca

relatia:

4.2. Verlflcari de rezlstenta: Norme romane-EC 3


Mc.Rd
-

(4.4)
rezlstenta de calcul (capacitatea determinata astfel: - momentul de rezlstenta plastic al sectiunli - sectlunl transversale cia sa 1 sau 2 - momentul de rezistenta elastic al sectiunii - sectiunl transversale c1asa 3 brute brute portanta) a sectlunil transversale la

4.2.1. Rezistenta sectiunii transversale fa incovoiere monoaxiala Norme


Valoarea

lncovoiere,

romene
momentului Mmax incovoietor Mcap maxim, Mmax • trebuie sa satisfaca relatia:

(4.1) - M.R.A.
- M.S.L.

- momentul de rezlstenta de cal cui al sectlunli brute la voalare locala - sectlunl transversale clasa 4

.
unde:

tVicap -

_{Wel'G. W ·R el

4.2.2. Rezistenta sectiunii ia forta tsietoere Norme romene


Forta taietoare maxima,

cr. - rezistenta admisibila a otelulul: R - rezistenta de calcul a otelului.

T max, trebuie sa satisfaca urmatoarea

conditie:

TmaxS Tcap

(4.5)

78

Calculul elementelor metalice

Grinzi plane cu inima plina

79

4.2.3. Rezistenfa fa ffambajlateral (deversare)


Tensiunile tanqentiale maxime se veritlca eu relatia: (4.6)

4.2.3. 1. Bazele cslculuiu! privind f1ambajul lateral


a/ grinzi/or meta/ice cu inime pfina
Grinzile solicitate la Tncovoiere slmpla au rigiditaii mult diferite dupa eele doua axe principale (l, »Iy), ca urmare sunt expuse perieolului flambajului lateral al talpii eomprimate asernanator (pierderea stabilitatil generalesau fJambaj prin Tncovoiere), fenomen cu fJambajul prin Incovoiere- rasucire al barelor comprimate, figura 4.2.

Eurocode
Valoarea

3
VSd' a fortel tai~toaie trebuie sa satisfaca condifia: (4.7)

de calcul,

Vpl.Rd - valoarea

de calcul a rezlstentel Aw·fy

plastice

la forfeeare:

pl.Rd -

-_-.-

.J3

1 YMO
astfel: - profile I sau H laminate, efort paralel eu inima; - profile U laminate, efort paralel cu inima; - sectiuni - sectiunl sudate I, H sau cheson,
Fig. 4.2. Flambajullateral al grinzil tiublu T

Aw - aria de forfeeare,
o

calculata

A-2btf

+(tw +2r),

A - 2btf + (tw +r)tf

efert paralel cu inima; sudate I, H, U sau cheson, efort paralel cu talpa; - profile tubulare reetangulare, efort paralel cu lnaltimea; - profile tubulare rectangulare, efort paralel cu latimea. Se veriflca rezistenta la voalare prin forfecare daca:

• •

Ah/(b+

h)

Ab/(b + h)

in cazul in care talpa cornprlrnata a grinzii nu este fixata impotriva flambajului lateral, prin elemente ale structurii din care acesta face parte, se impune verificarea grinzii la pierderea stabilitatii generale, chiar 9i in sltuatia in care eforturile unitare din Tncovoiere sunt mult inferioare celor limtta. Modelul matematic de calculla flambaj lateral are la baza urrnatoarele ipoteze: • deformatille grinzii ln planul de rigiditate minima nu sunt Insotite de deformarea sectiunii transversale a barei (sectiunaa se retaste ca un disc rigid in jurul centrului de rasuclre C);
o

- pentru inima fara rigidizari; - pentru inirna rigidizata.

se admite ca in starea dtrectia initiala.

deforrnata

a grinzii, lncarcarite

raman

paralele

cu

in studiul flambajului parametri, figurile 4.1 §i 4.2: schema romans.

lateral

al grinzilor

cu

inima

plina

intervin

urmatorii

de Incarcars a grinzii, caracterizata prin eoeficientul respectiv coeflclentil C1, C2 9i C3 tn EC 3;

in Iiteratura

80

Calculul elementelor metalice

Grlnzi plane cu inima plina

81

nivelul de aplicare al sarcinilor pe inal~mea sectiunii transversale a barei, precizat prin coordonata YP, a punctului A in care se apllca tncarcarea, respectiv Za in in EC 3; forma secsunii transversale a barei (prln curba de flambaj) ~i caracteristlclle de rezistenta ale sectiunii (A, I~,Iy; I"" It); conditiile de rezernare fata de cele doua plane principale de inertie, prin
coeflcientii !ly, j.l.,, respectivk, kw dupa

Valoarea critica a momentului tncovoletor Mx (care conduce la pierderea stabilitatii generale) are valoarea: (4.10)

EC 3;

Bare cu sectiune dublu T, cu doua axe de simetrie

(fig. 4.2)
cu moment (4.11)

marca otelului caracterizata prin limita de curgere ce (respectiv fy in EC 3).

Sara cu sectiune dreptunghiulara incarcata cu momente Incovoietoare la capete (fig. 4.3)

Valoarea crltica a momentului incovoietor pentru bara Incarcata incovoietor la capete, este :
M
x.cr

=f' ri E---:---:--~~
.1.j

~--~~------7 2 2

n .El

y (n EI.,
f

+ GI

Bare eu sectiune
comprimata

dublu T, monoslmetrlca

(fig. 4.1)

e
~

in cazul grinzii cu sectiune monoslrnetrica efortul unitar critic, in zona extrema a sectiunii, se poate pune sub forma: (4.12)

unde: Y,

= -5yp + -rx
k
Iro().Ly

n - Y c .' k _ 2'• !Ly

rx - -

1 2 2) dA"2 x +y .y . , Ix A

J(

10 -

_ ·2 '2 Ix + Iy

c2
Fig. 4.3. Bara cu seciiune dreptunghiulara

= -'--'=---''---------n2EI

!L" ·1

.1)2 +0.039(j.ly
y

.If .11

Ecuatia diferentiala

a fibrei medii deformate in planul de rigiditate minima este: (4.8)

coeficient care tine seama de variatia mornentului (tabelul 4.2 pentru grinda articulata la capete); Tabelul4.2

s-

y.cr-M incovoietor Mx pe grinda

unde:

a =--2

M~

G11·Ely

Daca lncarcarea actloneaza in axa barei, sau daca bara este solicitata numai la momente lncovoletoare, y p = 0 , iar relatia de calcul pentru
efortul unitar critic se sirnplifica. Pentru grinda dublu T cu doua axe de simetrie se obtine:
O"cr.M

Solutia ecuafiei diferenfiale (4.8) este de forma: <p = A -slnaz +8·cosaz (4.9)

In cazul barei sirnplu rezemate' la capete ~i fixate pe reazeme de ~ip furca, conditiile de capat sunt: (P= 0 pentru z=O ~i z=1 rezulta: 8=0 ~i a =

=S-I-'2
x

Pyer'c h

(4.

13)

Daca Incarcarea p se aplica in zona intinsa a sectiunii transversale a barei, semnul lui yp se schlmba, rezultand valori ale tensiunii critice O"cr.M de 2...2,5 ori mai mari, fata de cazul aplicarli incarcarii in zona comprlmata a grinzii.

82

Calculul elementelor metallce

Grinzi plane cu inimii plina

83 (4.17)

In cazul grinzii cu sectiune transversale monosimetrica: Incarcat~ c~.o sarcina uniform dlstribuita p efortul unitar critic In fibra extrema compnmata sectlunn va fi: Tn care:

(4.14)

Mx unde: Px.cr = 9.2p y.cr f.Jy2 HZ . - V); J2 I; Relatiile pentru calculul tensiunii Y = 0.466yp + 0.267r. yc

momentul lncovoletor maxim, tlnand seam a ~i de coeficientul \jI, in sectiunea in care se face verificarea; modulul de rezlstenta brut al sectlunii; coeficientul de f1ambaj corespunzator coeficientului de

dinarnic

critice se pot pune sub forma: unde: (4.15)

,,=~
iy -

zveltete:

dlstanta tntre punctele de rezemare, in directia orizontala (semicadrele transversale sau nodurile contravantuiril orizontale) ale talpii comprimate; raza de giratie in raport cu axa verficala y-y atalpii, la care se adauqa 1/5 din inaltimea inimii; rezlstenta admisibila la incovoiere.

unde:

iy -

y Z -_-. Ix 1 - A. y m ~y,2 + c2 - Y1
Observatie: Relatia (4.15) poate fi apllcata numai in domeniul elastic. Tn domeniul plastic (ap < a $ ~c ) se folosesc relatii de racordare ale curbei valorilor critice. Adrnitand
O'p ;::

cr. Verificarea
elasto-

la f1ambaj lateral nu mai este necesara

1>y-

c 40

daca este Indeplinita

conditia:

0,5·

ac , rezulta:

cr~r =

ac(1- 0,25 ::

).

4.2.3.2. Verificarea la flambaj lateral a grinzilor cu inima plina conform literaturii tehnice romenesti
Se veriflca urmatoarele conditii de stabilitate:

4.2.3.3. Flambajullateral (deversarea elementelor lncovoiate) conform normativului EC 3


Verificarea capacltattt porta rite

Rezistsnta de calcul la deversare (capacitatea portanta la incovoiere avand in vedere pierderea stabilltaff prin Incovolere lateral ~i rasuclre) a unui element incovoiat tara leqaturl transversale este dat de relatla:

c = M x.max y ~ c I m cr.M
x

(4.16.a) unde:

(4.18) - pentru sectiuni - pentru sectiunl clasa 1 sau 2 clasa 3

cr-~y - <Pg ·Ix


unde <p = crcr.M 9 cre coeficientul

.m -

<cr

(4.16.b)

Wel.y

IWpl.y

Weff.y IWpl.y
-

- pentru sectluni clasa 4 reducere pentru de zveltete flambajul lateral prin torsiune,

este coeficientul Air'

de instabilitate

la incovoiere,

determinat

functie de

XLT - coeficientul
care se determlna

de

de zveltete

functie de coeficientul

iLT:
(4.19)

Verificarea slmpllflcata

la flamba] lateral
laterala

1 XLT == -<P-LT-+-~-<P=~T=-=J:=T=T ;

Verificarea la flambaj lateral (pierderea stabilita~ii grinzii prin deplasare !?i torsiune), se face, Tn tipsa unui calcul exact, cu relatla;

84

Calculul

elementelor

meta lice

Grinzi plane cu inima plina

85

in care: Valoarea factoruluL de lmperfecfiune psntru flambajullateral se ia: aLT


'"

Tabelul4.3

ao . I': = 0.491':(curba "c"pentru sectiunl sudate);


7.::LT

I': ~

~235

ffy 10
1

Coeficlentiil d~ zveltete

se determlna din relatla: (4.20)

0,7 0,5 1,0 0,7 0,5

1,141 1,270 1,305 1,323 1,473 1,514 1,563 1,739 1,788

0,998 1,565 2,283 0,992 1,556 2,271 0,997 1,531 2,235

unde:

"'1 = 7t~Effy

= 93.9·

I':

Determinarea

momentului

critic de flambajlateral

Pentru un element cu sectiunea transversals constanta in lungul acesteia, rriornentul tncovoietor elastic critic de pierdere a stabllitatil generale (fJambajul lateral), cu notatiile din figura 4.4, este dat de relatia:

~t
0,855 1,340 1,957 1,0 0,7 0,5 1,0 0,7 0,5 1,0 0,7 0,5 1,0 0,5 1,0 0,5 1,0 0,5 1,0 2,704 3,009 3,093 2,927 3,258 3,348 2,752 3,063 3,149 1,132 0,972 1,285 0,712 1,365 1,070 1,565 0,938 0,459 0,304 1,562 0,652 0,553 0,432 1,267 0,715 0,676 1,059 1,546 0,366 0,575 0,837 0,000 0,000 0,000 0,525 0,980 0,753 1,070 1,730 3,050 2,640 4,800

(4.21)

Iz
i

unde C1,C2 §i C3 sunt coeficientii functie de modul de Incarcare a grinzilor (diagrama M) §i condltille de rezemare (Tabelul F1.1 §i F.1.2 din EC3), tabelul 4.3.

1i
Fig. 4.4

o.s

1<

It

'1'

1,0 0,5

1,046 1,010

0,430 0,410

1,120 1,890

86

Calculul elementelor metalice

Grinzi plane cu !nima pfinii

87

4.2.3.4. Exemple de verificare /a flambaj lateral


I

E1. Exemplu numeric 1

-.

Verificarea ia flambaj lateral conform iiteraturii


Se calculeaza efortul unitar critic ITerM cu relatia (4.14), secfiune dublu T slmetrica (rx=Ye=O):

tehnice romsn«
partlcularlzata pentru

Se verifica la flambaj lateral grinda simplu rezemata din figura 4.5, cu sf}ctiune I, dublu simetrtce, realizata din oiet OL 37.3k (ITe = 2400 daNlcm2), lncarcata cu 0 sarcina uniform distribuita p=125 kNlm.

0.

-=<"::" Y.[

[':']'+0' -,:.]
a momentulul

1825daN/om'
incovoietor , k = 7(2;

t(t f)
600x12

unde ~ =1.12 pentru variatle parabolica

---x (Y)
ti(tw)

[I

rJ

p=125

KN/m

ffI

II

Tenslunii critice GerM ii corespunde


M

un moment

incovoietor

critic elastic Mer:

I•

1=6.0m

•I
cr

12 == &_:_ = 670 KN·m

Se verifies relatla (4.16.a):


Fig. 4.5. Grinda / dub/u-simetricil fncilrcatil cu 0 sarcinil uniform distribuitil

IT = M max Ym = 1532 daNI


x

j.

ern" ~ ITcr.M = 1825

daN/cm2

Se calculsaza

A.trdin relatia

ITcr.M = 7(",:E
tr

Caracteristiciie

sectiuni!
rezulta A."

= 106.5

=>

<jlg

= 0.57

(curba "b" de f1ambaj din SR 1911-98

).

Parametri §i caracterlsticile de rezlstenta ale sectiunii transversale care intervin in calcule sunt trecute in tabelul 4.4, tlnand cont de notatiile specifice din literatura tehnica :;;i normele romanesti, respectiv dupa EC3.

Se veriflca relatia (4.16.b): IT =~Ym q>g ·Ix

Tabelul4.4

2837 daN/cm2

<: Go = 2400 daN/cm2


unitare din incovoiere nu depasesc eforturile la f1ambaj lateral al grinzii (deoarece nu este

Se observa ca desi eforturile critice, nu este asigurata stabilitatea verlflcata relatia 4.16.b).

In tabelul4.4

s-au

utilizat urmatoarele

relatii :

Verificarea flambajulu; lateral conform EC 3


Pentru sectiuni

I dublu-sirnetrice,

momentul

critic elastic devine:

2 M =C 7C Elz[
cr 1 fL.I)2
\1\.1-

11 k
Y

I( k )21w
w

+ (kL)2GI, +(c z )2 -C
1t -

21=1

Z 9 ]=683

KN·m

unde C1=1.132;

C2=0.459 (Tabelul

F.1.2. din EC 3).

· ...
88 Clasificarea Talpa cornprimata: Inima: sectiunii c 1t, == 94/25
Calculul elementelor metallca

Grinzi plane cu inlma pUna La calculul intermediare: caracterlsticilor secfiunll se aplica urmatoarele reiatii

89
!?i rezultate

d/tw

= 600/12 se

== 3.76 < 9· == 50 < 72·f: = 71.2


Tn clasa 1 => .

f;

= 8.9;

s == .J235/240

== 0.989
1 ,

=-'-'

t . b3
12

=16000

crrr":

'2

=_2 2 ==1333.3 __
12

t . b3

em"

'

e==37.7

cm ; l =~h2. '.. I, + 12

I ·1

'

Sectiunea

incadreaza => XLT

~w

== 1.

Se obtine (rei alia (4.20»:..


5.:LT

=1.21

= 0.43 (pentru curba "c" de flambaj incovoietor

din EC 3).

Se calculeaza
M~.Rd

momentul
Ms.d

Mb.Rd cu relatia (4.18):

= 390kN· m <

== 562.5 KN· m

Verificarea
Deoarece conditiile impiedice Mb.Rd < Ms.d rezulta ca grinda nu verifica cu legaturi la f1ambaj intermediare lateral, care in sa Se calculeaza in care aceasta nu este prevazuta pierderea stabilitatil generale.

fa flambaj conform
efortul unitar critic

Iitemiurii
cu relafia

tehnice romane
(4.12) pentru

S = 1.11

corespunzator
O'crM

diagramei

M de moment incovoietor:

E2. Exemplu numeric 2


Se vetinc« la flambaj lateral grinda simplu rezemata din figura 4.6, cu sectiune dublu T monosimetrice, incarcata cu doua torte concentrate P.
o
M

= 2948

daN! ern" §i rezulta

Mer

(j or

Ym

·Ix = 3624.4

KN· m

Se verlfica 0'=

relatia (4.16.a):

M
~.max

Ym =915

daN/cmz

< Cfcr.M =2948

daN/cm2

IP
2.5
~3.0 1=8.00m

IP=450
2.5

Se calculeaza

Atr din relatia: = 83.8 => <l'g == 0.615 (curba "boo de fJambaj din SR 1911-98)

kN
m77T

I:

L\...
~

Cfcr.M

n:E => Atr


Atr

Se veriflca

relatla (4.16.b): =1488

OL37.3 k

M cr=~Ym <1'9 ·Ix

daN/cm2

<G

c =2400

daN/cm2

~!:t= 20~
j y(z)

Fig. 4.6. Grinda cu sec(iune I monosirnetrica, incarcata cu doua forte concentrate

Condltlile (4.16.a), (4.16.b) fiind fndeplinite stabilitatea la fenomenul de flambaj lateral al grinzii.

rezulta

ca

este

asiqurata

Cerecteristicile sectiuflii
Parametrii !?i caracteristicile sunt trecute in tabelul 4.5. de rezistenta ale sectiunil transversale a grinzii

Verificarea

la flambaj lateral conform

EC 3

Tabelul4.5

Se calculeaza mornentul critic elastic pentru sectiunile dublu T monosimetrice cu relafla (4.21). Se obtine Mer = 3586.1 KN· m (pentru C, = 1.046; C2 = 0.430; C3 = 1.120Tabelul F.1.2. EC 3).

Clasificarea seciiunii
Talpa cornprimata: ~ == 140 = 4.77 < 30

r,

9· E

8.90 =>

talpa clasa 1

90

Calculul

elementelor

metallce

Grinz!

plane cu inima

pilna

91

Inima: 72·& = 71.21 <~ = ~ = 1000 '" 71.43 < 83'8 '" 82.09:::> inima clasa 2 t ti 12 -.'. . -,;:.... . Clasa sectiunii =max[clasa inimii; clasa talpii cornpnmatej=z Rezulta

I+ I
I

2-2
+

i "

i~

Pw

W =~
Wply

= 0.673 = 0.48:::> XLT == 0.85 (pentru curba "c" de flambaj din EC 3)

i+ i

~ I I
+

i 1

Se obtine :

J:LT

3-3
II II II II II II,;::;

Se calculeaza momentullneovoietor Mb.Rd =1358 daN·m>Msd

Mb.Rd relatia (4.18): cu

=1125 dabl-rn

~~~=========:~~-I II II I
I II II

1.0

Nt

Oondltia Mb.Rd > Mo.d fiind Indeplinita rezulta ea este asiqurata stabilitatea la flambaj lateral al grinzii.

f=iI==========II=~I II II I I II II 1.0
I I

"'t

a
Observatii Grinzile cu inima plina sunt periclitate pericolului de pierdere a stabilita\ii generale (f1ambaj lateral), avand In vedere rigiditatea mica a acestora fala de planul vertical de actiune a tncarcarilor exterioare. In cazul In care nu este asigurata fixarea t81pii superioare Impotriva flambajului lateral. prin elementele care alcatuiesc structura, se impune verificarea grinzii la pierderea stabilita\ii genera Ie (flambaj prin lncovoiere-rasucire). Verificarea grinzilor considerate In exemplele numerice prezentate a condus la aceleasl concluzii privind rigid ita tea grinzilor pentru asigurarea stabilita\ii genera Ie - respectiv rigiditate insuficienta a grinzii, in exemplul 1 ~i rigiditate suficienta pentru asigurarea stabilitatii genera Ie, In exemplul 2. Momentele Incovoietoare critice calculate prin cele dOU8 metode (norme romans i?i EC 3) au valori foarte apropiate (diferente sub 2%). Valorile acestora sunt date in tabeluI4.6. Tabelul4.6

4-4
I I I I I I

I I

:
.

b1:::P:J¥I+i
Fig. 4.7. Dimensiunile de calculla

I I I

voa/are a to/elor

Tolele dreptunghiulare care intra ln alcatuirea elementelor strueturilor de poduri metaliee se asigura impotriva producerii fenomenului de voalare prin metoda eoeficientului de siguranta la voalare, cu relatla :

t, ?': 'Y va

(4.22)

4.2.4. Rezistente fa voetere din forlecare , 4.2.4.1. Verificarea stabilitatii locale a inimii , conform SR 1911-98
In eonformitate cu normativul SR 1911-98, verificarea la voalare a inimll, se efectueaza pe panouri dreptunghiulare avand dimensiunile conform figurii 4.7.

in care: 't; - coefieientul de siguran\i'i efeetiv la voalare; 'Y va - eoefieientul de sigurani<1admisibilla voalare. Verificarea la voalare se face pe baza urrnatoarslor ipoteze: tolele dreptunghiulare sunt plane :,;i articulate pe contur sau articulate pe trei laturi !iii libere pe 0 iatura paralela cu dlrecna de actiune a eforturiior unitare; secfiunile de calcul sunt cele brute;

\.

••

92

Calculul elementelor meta lice evaluarea eforturilor unitare O"x,O"y,', in totele dreptunghiulare veritlca se face tlnand seama de coeficientul dinamic 1ji; eforturile unitar~ tangentiale , se consldera uniform repartizate tolei care se verifica: . _care se

Grinzi plane cu Inima pUna

93

conturul

!j?i eforturl

Panouri sollcltate simultan la eforturi unitare norrnale unitare tanqentiale u.


~i a eforturilor efectiv de voalare

..

eforturile unitare normale O"x se considers repartizate liniar, valoarea maxima O"x1 fiind cea evaluate in fibra cornprlmata cea mai soficitata; eforturile O"y se considera uniform repartizate, cu valoarea-maxlma O"y1 • de siquranta efectivi la voalare se determina astfel:

In cazul actiunii simultane a eforturilor unitare normale .unitare tanqentlale " relatia de calcul a coeficientului de sigurania 'este: .

(4.26)
Coeficlenfii

Panouri solicitate numai


Coeficientul de sigurania

la eforturi unitare

normale
cu relatia:

unde:
U~.eomp - efortul

unitar critic de comparatie


, 0"

calculat

cu relatia:

efectiv la voalare se deterrnina

~0"~1

+3,2
O"Xl)2

't, =
In care:
O"x1 er - efortul Ux1

cr.cornc O"xler
0" xl

(4.23)

1+1']

O"xl

(3-11
+

4~Xl.cr

-4-O"Xl.cr

(,)2
'0'

(4.27)

unitar normal critic de voalare de

pentru actlunea compresiune,

numai a eforturilor pentru tola

In
unitare

normale O"x; - efortul unitar normal maxim dreptunghiulara care se verfflca. Eforturile
UE -efortul

cazul actiunf simultane tanqentiale " coeficientul

a eforturilor unitare normale O"x,Q'y ~i a eforturilor de siguranta efectiv la voalare se calculeaza cu


O"cr.comp

calculat

relatla:

t. =
astfel:

unitare normale

critice de voalare se determlna

2 0" xt

+ 0" yl

- 0" xl • 0" y1

+ 3,

(4.28)

uXl"" = kc, . O"E


lungimea

(4.24.a)

unitar critic corespunzator unei fa~ii de tela cu latimea de 1 cm ~i cu b, in domeniul elastic (formula lui Euler):
O"E

Efortul unitar critic de cornparatie

O"~.ccmp se stabileste

astfel:

=(1378~J

(4.24.b)

pentru

__

,·k a,_::;;
k,

1:

0".1'

kc, -factorul de voalare, functie de modulul de solicitare a tolei care se veriflca.

(4.29)

Panouri solicitate
Coeficientul de determlna cu relatia:

numai la eforturi unitare tanqentlale ..


la voalare
In cazul

siquranta efectiv
r

acesteisolicltan (4.25)

se

t, =.....£!..
r unde:

pentru critic, 'cr = k, . O"E care se (raportul conform

·k _.1__ , ::;; : 1
0"

'Cf 1: -

efortul unitar tangential

,·k a,

k, - factorul de voalare pentru solicitare de forfecare pura; efortul unitar tangential maxim, calculat in tela dreptunqhiulara vertfica. Factorii de voalare ka"k, se calculeaza functie de cazul de incarcare ~i raportul 4.7. intre laturile panoului de tola care se verflca (e=a/b),

(4.30)

1']= O"X2)
O"xl

tabelului

94 unde: a"
xt.cr

Calculul elementelor meta lice

~G~ri~n~ziwp~r~an~e~cU~inllim~i~p~li~n~a

_j95 Tebelul 47

_ cr a.cemp
~ 2

cr xl
2

aX1 + 3't

(4.31.a)

Nr

Cazul de solicltars
(J'X1 (J'Xl

«=a/b

Factor de voalare

(4.31.b)

'II~[~O=~=~~~=l==~~III'~ :[r-_~_1~rk-U-,_=-~-~-·~-.1-----------------~
(J'xzl D=a-b I(J'X2

<1

Daca eforturile
valoarea 0.6 cre (unde tola), eforturile
o

unitare

critice

de

cornparatie
a otelulul din care este confectionata astfel:
(J'x1

ku,=(cx.+~)2.-3!~ l'j + 1,1 ku =(1+~).k'


.(

crceste Iimita de curgere

unitare critice de comparatie crCT•camp~ 2,04crc:


0' cr.comp.redus = 0' c

se calculeaza

O'x1

0".

l'j·k' + ax In care: n=O, in

+10.~.(1+l'j), k~x - valoarea


cazul de

pentru

2
(4.32.a) Ux1 3a cr c
O'er.camp )

lui k 0.'1pentru

lncarcare nr.crt.1. k:, - valoarea lui ko, pentru ~=-1, In


nr.crt.3a sau 3b

cazul de lncarcare • pentru Q,6crc < crcr.comp 2,04ac: <


Ux1

crcr.comp.redus a

J l

1,47 4 - 0,677 ~

(4.32.b)

~2/3

I
"tva
pentru actlunea 3b O'x1 tabeluI4.8. intre O'x1

a=a-b

-I

Coeficientul independenta

de

slquranta unitare

admisibil crx,ay';;

la

voalare

O'x1

a eforturilor

este precizatin unitare voalare

In
acestea,

cazul

actiunf

< 213 simultane a eforturilor admisibilla crx,cry,'t, sau cornbinafii se stablleste cu relatla: O'x1

0,

= 1587 +-2-+8.6.0. .

1.87 a

coeficientul

de siguranta

4 "tva =
(4.33)

Observalli: eforturile unitare


(J xl>

0' yl

:;;i r

se evalueaza pentru actlunile eele mai defavorabile,

corespunzatoare gruparii de actiuni in care se face verificarea panoului de tola dreptunghiulara; daca valorile maxime ale eforturilor unitare (J xt si 't rezutta la capatut panoului, se pot considera in calcui valorile eforturilor unitare la mijlocul panoului.

~1 6

-._-.. _--_ . +.. .. _-_ --_.. .......


<1 k,

k - 0 ..:) +--2- ~4 4.00 a


T -

= 4.0 + 5.~4
a

96

Calculul elementelor metallce

Grinz! plane cu !n!ma piina

97

Tabeful 4.8

carnpul diagonal are

anumita inclinare optima, fapt care conduce la limitarea

distantei dintre nervurile de rigidizare: 1 s; ~ s; 3 , d in care: a - este distants libe/a intre doua nervuri de rigidizare consecutive; d - este Tnaltimea inimii. in ambele metode inima se considera prinsa articulat pe contur.

Metoda post-crltlca simpia


Relatiile de calcul sunt stabilite pe baza teoriei liniare a voalarf placilor plane. Forta taietoare Vba.Rd pe care 0 poate prelua inima fara a se produce fenomenul de voalare se calculeaza cu relatia: 1 Vba.Rd = -·d·tw ·'tba (4.34)
'YM1

Tncare:

4.2.4.2. Stabilitatea locala a gril1zifor cu inim« plina


in conformitate cu normativu/ EC 3
In normativul EUROCODE 3, calculul se face in metoda startlor limita, verificarile efectuandu-se prin compararea sollcitarilor exterioare cu capacitatea portanta a elementului structural supus acestor scllcitarl. In EC 3 se stabileste capacitatea portanta la voalare numai la solicitarl de forfeeare pura, urmand ca aceasta capacitate portanta sa fie .corectata" prin intermediul unor relatii de interactiune intre f_?rtataietoare ~i momentul ineovoietor eapabile, in cazul unor sollcitari eomplexe. In mod practie se disting doua etape pentru a determina capacitatea portanta la voalare ~i anume: stabilirea capacltatii portante pentru solieitarea sirnpla de forfecare pura :}i apoi .corectarea" acesteia pentru a se tine seama de solicitarea reala cornplexa in care forfecarea este insotita de incovoiere §i eventual §i de forte axiale.
Rezlstenta la voalare din forfecare
Nu este necesar sa se verifice la voalare inimile care au supletea ~

'YM1

== 1,1

- este coeficientul partial de siguranta pentru elements care cedeaza prin pierderea stabilitatii: - sunt lnaltimea, respectiv grosimea inimii; - este rezistenta posterities simpla (Ia forfecare), care se determina cu relatiile:

f)W

J3
[1-0,625(~w-0,8)l ~

daca

i: s; 0,8; 0,8 d.w < 1,2; i; ;::; 1,2.


-

daca
daca

Cu A.ws-a notat supletea raportata a inimii: A.w=

- /)W/J3
'ter

d/t w 37,4· E •

..Jk:

tw

mai mica

In care: fyw este limita de curgere a otelului inimii;

decat 69· E (E = ~235 ) sau in cazul inimilor eu rigidizari cand ~ s; 30.Jk:.

In

caz

'tcr

contrar, verificarea la voalare se PO<3te face eu una din urmatoarele metode: .. Metoda postcrltica simpla; " Metoda carnpului diagonal de tensiuni de intindere. Metoda postcritica sirnpla .se poate apliea atat grinzilor cu rigidizari transversale intermediare cat ~i grinzilor fara astfel de rigidizari. Tnambele cazuri se vor prevedea tnsa riqidizarl de reazem. Metoda carnpului diagonal de tensiuni de intindere S8 aplica numai grinzilor care in afara de rlgldizarlle de reazem au tn mod obiigatorlu $1rlgidizarl transversale intermediare. Considerarea aeestei metode este eficienta numai in cazul in care

2 k, . (tw)2 este reziste~ta critica la voalare In domeniul liniar 121-J.l. d elastic; k, este coeficientul de voalarela forfecare :}i are valorile: - cand inimile au numai rigidizari de reazem: k, == 5,34 - cand inimile au ~i rigidizari intermediare: k "" 5 34 +
'r ,

(E r

(aid)'

4:__

pentru pentru

(aId) ~ 1;
(a/d)<1 .

k, == 4,00 + (5,34). 2 aId

...
98
Calculul elementelor metalice Grinzi plane cu inima plina b, tf - sunt la~mea §i grosimea talpll;

99

Metoda campulul diagonal Jle tensiuni de intindere


Folia taietoare calculeaza cu relatia: totala . Vbb.Rd pe care 0 poate ·'tbb +0.9·(g.tw foria talstoare prelua un panou de inima se (4.35) are doua componente §i contributia §i la

fyf- este limita de curgere a otelulul din talpi.

Vbb.Rd =_1_[d.tw
YM1

'(Jbb .sih~)] capabila

Se observa ca aceasta anume torta taietoare capabila capacitatea portanta a panoului, in relatia (4.35) s-au facut 'tbb

corespunzatoare voalarli clasice


a carnpului notatiile: diagonal de tensiuni.

rezlstenta critica lnitiala la voalare, simllara cu 'tba, cu unele mici corectil:

fyw

-13 = 'tba
'tbb =

daca

»; ~O,8;
0,8 < i; < 1,25; i; 2': 1.25.
-

Fig. 4.8. Geometria

ctimpului

diagonal de intindere Sc

[1-0,8(iw-O,8)}
1

:rs
-0/

'dadi daca

fyw
.

~~~==~~~1======~0

iw2
O"bb

F3

este efortul unitar de intindere O"bb=~f;'-3·'t~b+'l'2

care se dezvolta in carnpul diagonal:

in care: 'l'

= 1,5. 'tbb . sin 2~ ;


a carnpului diagonal (fig. 4.8 §i fig. 4.9); cu diagonal sin ~ (fig. 4.8 §i fig. 4.9) §i se determina

i' /
I:
2

~j
a

~ - este unghiul de lnclinare g - este latimea carnpulul relatla: g = d . cos ~ - (a - Sc - sJ unde:

St

a~

I
de margine

Fig. 4.9. Geometria

ctimpului

diagonal de intindere

in cazul panoului

s = _2_.
sin~ s(sc,St) -

MNf.Rk
tw 'O"bb

a;

Inclinarea

campului

diagonal

de tensiuni

variaza

lntre

valorile

=~

§i

este lungimea de ancorare a campulul diagonal de tensiuni (de talpa comprirnata - Sc , respectiv tntlnsa - s.): MNf.Rk - esle momentul plastic capabil redus al talpil (fara considerarea vreunei portiuni din inaltimea inimii). Pentru calculul acestuia nu se iau in considerare eventualele reborduri sau intariri ale talpii §i se tine seama de reduce rea acestuia datorita fortei axiale din talpa (Nr.se) prod usa de momentul lncovoietor §i forta axiala din element:

$ = e, e

fiind inclinarea minima

diagonalei

panoului

de inima considerat,

e = arc

t9:! .

Valoarea pentru preluarea

~ = ~ se considers incovoietor

atuncl cand talpile sunt cornplet sollcltate grinda. Valoarea maxima

momentului

care solicita

$ =e

se consldera in cazul carnpului diagonal de tensiuni cu dimensiuni maxim posibile (s=a). Tn oricare alta situatie valoarea adecvata pentru unghiul de inclinare ~ al campului diagonal (cuprins tntre valorile ~ = ~ §i ~ = e) esle

M,,", "0.25·1>', ·f, ,[,

[--f'.l!~-1)21
b·t·f·f
yf

aceea

pentru

care,

(4.36)

utilizandu-se complet capacitatea portanta la valoarea clasica (primul termen din relatia 4.35), rezulta in final 0 valoare maxima pentru Vbb.Rd caiculata cu relafia (4.35). Tn mod satlsfacator sa poate aproxima inclinarea carnpului diagonal ca fiind ~ = 1~ . Ca alternative, valoarea optima pentru

YMO

in care:

se poate determina

prin iteratie.

100

'Calculul elementelor metalice

Grln%i plane cu inima plina

101

Panourile de capat
Panourile de capat (terminale) se calculeaza cu metoda carnpului diagonal de tensluni numai daca rigidizarea (montantul) de capat poate asigura ancorarea carnpulul diagonal. In caz contrar 'Se foloseste pentru calcul metoda postcritica
simpla.

rigidizare de capat (montant) reallzata dintr-o singura piesa (fig. 4.9) poate asigura ancorarea campufui diagonal de tensiunl, deci poate prelua forta de ancorare Fbb• daca satisface conditia: . (4.37) in care: Mpl.2 este minirnul dintre:
MNf

.'.,

in cazul in care condlfia (4.37) nu este satisfacuta se poate adopta pentru incfinarea carnpului diagonal 0 valoare $ mai mare, astfel rncat, prin reducerea lungimii de ancorare S5 , in final conditla sa fie tndepllnita. In acest caz, capacitatea portanta la voalare (care va fi mai mica) se determina pentru noua valoare (marita) conslderata pentru unghiul $. . Sudura dlntre rigidizarea de capat ~i talpa superioara se calculeaza astfel tncat sa preia eforturile Mpl•2 • Fbb ~i Ns2. In cazul in care rnontantul de capat este realizat dintr-o pereche de rigidizari transversale invecinate, dlspuse slmetrlc fata de inima. relatiile de calcul se vor adapta in mod corespunzator.

cezut solicifiirii complexe (tottecere, tncovoiere §i forta axiala)

0.25·b·t; .fyr'[1-(~f

b- tf•

yf

)2]
ys

:;;i M 025.b
,

MNS= 0,25· b•. t;. fys '[1-(b ~S2.f )2]. t,


a

pl.3

,t .f
S s yo

.[1_(

~s_3 lb .t f_)2]
s e" ys

In normativul EUROCODE 3, calculul la voalare a inimii In cazul in care aceasta este supusa la sollcitarl complexe, se face cu ajutorul unor relafii de interactiune (figura 4.10) cafe .corecteaza" reducand capacitatea portanta la voalare a inimii pentru cazul sollcitaril simple de forfecare, In funcfie de momentul incovoietor ~i forta axiala (daca exista). ln cazul in care talpile preiau singure (fara contributia inimii) momentul incovoietor §i forts axiala care solicita elementul, capacitatea portanta la forfecare a inimii (asa cum a fost prezentat anterior) nu va fi redusa. Se ~ne insa seama, daca se utllizeaza metoda carnpului diagonal de tensiuni, de momentul tncovoietor ~i de forta axiala la determinarea la~mii g a acestuia prin intermediul relatlei (4.36).
Daca la preluarea momentului incovoietor !?ia fortel axiale care solicita grinda partlcipa ~i inima, la determinarea capacitafli portante la voalare devin operante relafiile de interactiune specifice fiecarei metode de calcul utillzate.

Fbb

= tw . Ss • c bb • cos"
-s, 'crbb 2

$;

N.2 =tw
s. bs•ts
fys S5, Sc, St. =d-

.sin $;

N'3 = VSd

-'bb

·tw .(d-ss);

(a - s)g$ ;

- sunt latimea ~i respectiv grosimea rigidizarii; este limita de curgere a otelului din rigidizare; d, a - sunt dimensiuni conform figurii 4.9.
-

v
Vbc

CD
I

Vb6

Atunci cand conditia (4.37) este satlsfacuta, capacitatea portanta la voalare pentru panoul de capat se deterrnlna cu metoda carnpulul diagonal de tensiuni, dar cu 0 lungime de ancorare Sc corectata:

G):
O.5Vbo

Vim

s
c

2 = __ sin$'

+M pl.2 < . Mpl.1

2·t~

------+-I I I

~
O.5Vbw ------_j-

.crbb

(4.38) 0

®
Mpl

®
Mpl

in care:

Mpl•1 = O,25.b.t;

.fyr

'[1_(~)2];
b· t, .fYf

Mf

tv!

tv!r

tv!

a} Metoda post-critic

a simpla

b) Metoda campului diagonal de intindere

102

Calculul efementefor meta lice

Grinzi plane cu inima pflna

103

Metoda post-critic a simpla


Sec\iunea conditiile: MSd :S:Mf.Rd VSd s: VbaRd (4.39.a) (4.39.b) transversala este corect dlrnenslonata daca sunt satisfacute

Vbw.Rd- este capacitatea portanta la voalare datorita fortei taletoare, luand in considerare numai inima §i este egal<'3 cu Vbb.Rdcalculat cu relafia (4.35) in cazulin care in talpl se dezvolta momentul capabil Mf.Rd §i prin urmare MNf=O (relatia (4.36». Pentru

sectiunlle dublu T cu talpile egale care nu sunt solicitate


ca

'}i de forte

tn care:

~;

..

axlale, Vbw.Rdse poate calcula considerand Se disting sltuatllle: • Daca:

s, =

St

= 0 §i

$ '" ~.
2

....

momentulincovoietor §i forta taietoare care solicita panoul; Mf.Rd - este momentul de rezistenta plastic al sectiunil transversale conslderand in calcul numai talplle, tinandu-se seama de forta axiala din talpl, Pentru talpi comprimate care se tncadreaza Tn c1asa 4 de sectiune se ia Tn considerare latimea eficace bert a talpli comprimate. , Vba.Rd - este rezlstenta de calcul la voalarea inimii prod usa de solicitarea slmpla de forfecare.
MSd ~i VSd - sunt

VSd ::; O,5Vbw.Rd, capacitatea portanta a sec\iunii transversale la incovoiere §i foTia axiala nu trebuie sa fie redusa pentru a se tine seam a de forta taietoare (deci Msd::;MN.Rd).

Daca:
VSd> O,5Vbw.Rd, se va tine seama de influenta rela\ie 'de de lnteractiune: ' fortei taietoare , utnizandu-se urrnatoarea

Se disting situatille:

Daca:
VSd < O,5Vba.Rd, capacitatea portanta la incovoiere §i f0rta axlala nu trebuie redusa pentru a se tine seam a de forta taletoare (MSd:s:MN.Rd) . sa fie

MSd ~M'Rd+(M~Rd-Mf.Rd){1-(~~:: in care Mpl.Rdse calculeaza ca in metoda postcrltlca

-1J] slrnpla.

(4.42)

Daca:
VSd> 0,5Vba.Rd, se va tine seama de efectul conditia de Interactiune: fOTiei taietoare trebuind sa fie satistacuta

Daca:
trebuie VSd> Vbw.Rd, sa fie satlsfacuta conditia: (4.43) seama de valorile pentru MSd '}i Nsesunt valorile specifice Vbb.Rdin cazul in

MSd s M,.Rd+ (MpI.Rd -M"Rd)'[1-(~

VSd _1)2] ba.Rd

(4.40)

VSd s Vbb.Rd
unde Vbb.Rdse calculeaza Valorile care MSd = O. cu relatia (4.36) \inandu-se 4.10.b VbO din figura

Cand este apllcata §i 0 forta axlala NSd se Inloculeste Mpl.Rd cu momentul redus de rezistenta plastica MN.Rd. in situatia limita cand VSd = Vba.Rd momentul incovoietor este egal cu Mf.Rd (adtca MsdsMf.Rd). Metoda campului diagonal de tensiuni de intindere

RigidizariJe transversale intermediare


Rigidizarile transversale intermediare, in ambele procedee voalare, se dlmensloneaza conslderandu-le ca .rnontanti" comprimati, forta de compresiune Ns care se deterrnina cu relatia: ' , de calcul la solicitatl de 0 , (4.44) Rezlstenta critica ini\iala la voalare rigidizari, 'bb se calculeaza Tn relatia pentru cele doua panouri valoarea

Din punct de vedere principal metodologia de verificare nu difera de cea foloslta in metoda postcritlca sirnpla. Sectlunea transversale se consldera corect dlmenslonata daca sunt satisfacute condltille: MSd ::;M,.Rd Tn care: (4.41.a) (4.41.b) MSd §i VSd - sunt valorile maxime ale momentului incovoietor §i fortei taietoare din panoul de inirna, situat tntre doua rigidizari transversale consecutive, care se

veriflca;
Mf.Rd - are aceeasi posterities sirnpla .corectata"; semnlflcatie
'}i

se

calculeaza

la fel

ca in

metoda

de lnirna adiacente respectivei rezultata cea mai mica. Sectiunea .rnontantului" latime de inirna. figura 4.11.

(4.44) considerandu-se (rigidizare)

este alcatuita

din rigidizari

!?i 0 anumita

104

Calculul elementelor metalice

Grinzi plane cu inimii plina

105

-=TO
~

Il5r.t~ 11.l5d: I .
--

--rt---=tF -~...
I l5ct'lt. II l5&t'lt. I
<D .

4.2.4.3. Exempfe numerice de verificare fa voalare


E1.Exemplul
SR

'"

---

._--Er~

numeric

1
unei antretoaze in conformitate eu

Sa se verifiee la voa/are panouf central al 1911-98 §i normativul EC 3-1. figura 4.13 . Se cunosc:
MSd ~ VSd

Fig. 4.11. Seciiunee

transversalil

efectivl1 (ettcece)

a rigidizanlor

107905 daN· cm daN

Lunqimea de f1ambaj a .rnontantulul" se considera cea rezultata conform condifiilor de rezemare, dar cel putin O,75d (d - inal~mea inirnil). Se foloseste curba de fJambaj c. Momentul de inerfie al unei rigidizari transversale intermediare (calculat fata de axa x-x, Figura 4.11) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditli; I > 1,5·d
s3 .

= 58142

a2

t!

daca

~< d

.J2

(4.45)
(4.46)

d Sudurile dintre inima §i talpl §i sudurile dintre rigidizari §i inima se calculeaza avand in vedere eforturile 'din panourile de inirna corespunzatoare metodei de calcul la voalare adoptate. in figura 4.12 sunt prezentate eforturile de intindere din panourile de inlrna Tncazul metodei carnpului diagonal de tensiuni de Tntindere.

I, ;:::O,75.d.t!

daca

~';:::.J2

cr,

T IT

a=~~=1.8

(12=-0",

0-1800

---I
Fig.4.13

0'2=-0'1

IJ
= -1.

cr,

j%

Verificarea stabilitiltii, locale conform SR 1911-98


Eforturile unitare la extremitatile panoului de inima sunt: cr, 107905.10 ·50", 962 daNI ern": 560717 ' 58142 2. 't = = 290,7 daN I ern , 100·
0;

= 180 = 1,8; 11 =

100

CY2

o,

(a)

Panou interior

cre =1898000{~r Conform SR 1911-75, tabelul34: ka == 23,9; k,

=1898000·c~or

= 759,2daN/cm2•

5,34 + 4,~0 = 5,34 + 4,0; '" 6,57 , 0; 1,8

rezulta eforturile unitare critice: 2 01er = 23,9' 759,2 = 18 145 daN/cm ; Ter 6,57 . 759,2 4 988 daN/cm2• Cu aceste valori se calculeaza efortul unitar critic de cornparatie:

(b)

Panoude margine
Fig. 4.12. Tensiuni in campul diagonal de intindere

106 Rezulta:
Cicrcomp

Calculul elementelor metalice

Grinzl plane cu Inlrna pUna Rezulta ea sectiunea inimii, clasa talpii] . transversala

107

a antretoazei este de clasa 1 ::::max[c1asa

.j9622+3.290,7 ,.962 ( 18145

)2 + (290,7)2
4988

=13781daN/cm2•

Verificarea rezlsteniei (forta capabila) la forfecare


Valoarea de 'calcul a fortei taletoare,
VSd

Pentru otel OL 37.3, Iimita de curgere este o , = 2400 daN/cm2• Tn conformltatecu


considera

VSd'trebuie sa satlsfaca

conditia:

s VplRd'
plastice la forfeeare:

SR 1911-98, punctuI8.4.7.15,

pentru O'crccmp;':2,04·O'c' se unde VplRd- valoarea de calcul a rezistentel V = Aw·fy = 100·2·2400 plRd ..j3 . 'YMO ..j3 .1,1 =58142daN 251935 daN daN

O'cr.comp.,edus= . O'c· Se calculeaza coefieientul

de siguranta

efectiv la voalare:

VSd

<0,5,Vp1.Rd =125967

Coeficientul de siguranta admisibilla voalare este:

taletoare,

v va =

~(cr11 0'1cr) + (, I 'tcr Y

0'1/0'1C,)2
V v'(a,)

+('t/'tcr)2 v V'(T)

Conform EC 3, in cazul elementelor sollcitate la moment ineovoietor §i forta datorita prezentei tensiunii de forfecare, momentul capabiJ al sectiunll se reduce. Daca forta taletoare VSd nu depaseste 50% din rezistenta plastica de forfecare, Vpl.Rd, nu este necesar ca momentul eapabiJ al sectiunf transversale sa fie redus, conditie tndeplinita Tnacest caz. Pentru a stabili daca este necesara forfecare, se verlflca condltla: d I tw > 30· e . verificarea inimii grinzii la voalare prin

Tncare v vo(a,) §i v va{T) sunt egale cu 1,32. ~(962/18145Y 962/18145)2 ( 1,32 +(290,7/4988)2 +(290,7/4988)2 1,32 =1,32.

-Jk: - pentru grinzi eu inimi rigidizate.


4
aId
t

v va =

vv=2,21>vva'

In acesteaz: k =5,34+-( d/t , :;hw/tw 30· E' =100/2=50

-)2 =5,34+(

4
180/100

)2

=6,67.

prin urmare stabilitatea locala a inimii este asiqurata.

F: = 30·0,99· -../6,67= 76,7


d/tw = 50 < 30·

Verificarea stabilitatii locale conform EC 3 Tncadrarea sectiunii in una din cele 4 clase
Clasa inimii
Raportul tntre la(imea §i grosimea

Deoarece

E'.Jk: = 76,7,

rezulta

ca

nu

este

necesara

verificarea la voalare prin forfecare

a inimii antretoazei.

Verificarea rezlsieniei la ectiunee momeniutui incovoietor

d I tw = 100 12= 50 < 72· e

= 71 :::::>

inimii:
inima clasa 1,

Deoarece valoarea fortel taletoare este mai mica de 50% din valoarea
rezlstentel de voalare din forfecare, rezistenta de calcul a secfiunf transversale solicitata la actlunea momentului lncovoietor gi eventual a fortei axiale, nu trebuie redusa pentru a tine seama de efectul fortei taietoare.

unde: e = ~335 = 0,99. , fy Clasa talpilor b -t C=_f __ w =140mm. c I t, = 14 I 2,5 = 5,6 < 9· e = 8,9 :::::> talpi c1asa 1.

Momentul capabil pentru elastic, dat de relatia:

secfiune de c1asa 3 va fi egal cu momentul capabil -233 -' 105 d a N· cm

'Rd---et

- WoI·fy
'YMO

10680·2400 1,1

MSd

= 107,905 .105 daN· cm < MelRd = 233 .105 daN· cm

108
sectiunil Rezulta ca este satisfacuta antretoazel, conditia

Calculul elementelor metallce

Grinzi plane cu Inlma pUna

109 "b '" 0,9 . fyw =745 daN/cm2


a -

de capacitate portanta

la incovoiere a

Pentru

Xw

= 1,64 > 1.2, rezulta:

E2. Exemplu

numeric

A.w Forta taletoare care poate fi preluata de inirna, fara sa se produca fenomenul de voalare, calculata prin metoda post-crltlca simpla este: Vba.Rd -·d =
, YM1

.J3

Se vetitice rezistenta la voalare din forfeeare a unui panou de grinda meielicii cu inima plina, sectiune dublu T, aleatuita sudat. Se cunosc: • Material: S 235 ( OL 37 ); fyw=235 N/mm2;
o

·tw

'''ba

=( 1/1.1)·180·1·745=121 909 daN'" 1 219 kN

Sollcitari:

MSd= 3000 kN·m; - Vsd=1300kN; Sectiunea grinzii, fig. 4.14. 1-1

Deoareee VSd= 1300 kN > Vba.Rd=1219kN , relatia de verifieare nu este lndepllnita ~i este neeesar sa se apliee criteriul mai exact folosind metoda "carnpulul diagonal de tensiuni".

Determinarea rezistentei campului diagonal de tensiuni


Pentru
"bb

II

·1

Iw = 1.64 >

1.25, rezistenta initiala critica la voalare este: I2 daN cm

--II~·-1 VSd=1300 kN I

MSd=3000kN ml

1 fyw =-·-=505
~w2

.J3

Momentul plastic eapabiJ redus al talpii, fara eonsiderarea aportului inimii este:
d=hw=1800

~.

~a~=.~2~00~O'

-N

I
I

IOTEL

OL 37 (S 235) fy=235 N/mm21

11

II

~L25
Lbf=4~91
[rnrn]

MNf.Rk =0,25·b·tf

'fyf

.[1_[

Nr.Sd 1 ]21=66 080 da~.em=6.6 kN·m b·tf,fyf'-

YMO

unde: Nf.Sd=Msdl(h-t.) =3000.104/182.5=164

383 daN

Incltnarea campulul diagonal de tensiuni se poate considera cu valoarea aproximativa: $ = 9/1.5 =28°, unde panta diagonalei panoului esta 9 = are tg dl a =42°.

Rezulta:
\j1

FigA.14

= 1,5. 'bb

sin 2~ =628 daN/cm2


't~b

Pentru grinda analizata _:!_= 1800 =180>30 . .)( tw 10 ca este necesara verificarea la voalare din forfecare, unde: k, == 5.34 + ( 200/ /180

=30 ..,/8.58 =87.9.


T

rezulta

unde:

(J bb

~f:"- 3 .

+ \j12

\If =1642 daN/cm2

Lungimea de ancoraj a carnpului diagonal de tensluni este:


Sc=St= S = ~.
Slnq,

r-.= 8.58

) MNJ.Rk =27 cm
tw'(Jbb

Metoda post-critics simpla


Coeficientul de zveltete relativa a inimii:
~I 'Aw='yw·"\iv=
"cr

Uatimea carnpului diagonal de tensiuni: 9 = d -cos e -(a - Sc -sJ sin$=90 em Rezlstenta la voalare din forfecare va fi: Vbb,Rd =_1_[d.tw
I'M1 "vbb

+O,9.(g.tw

'O'bb

.sin<p)]=139 464 daN

fi.

rl/f ~-w

::::

180 '

=1.64

Este indep!lnita conditla:

37,4.g.F,

37.4·"/8.58

110 Observatii

Calculul

elementelor

metalice

Grinzi

plane cu inima eUna

111

in cazul grinzilor rnetalice plane, avand 0 zveltete relativa ridicata a inirnii, In general, nu este lndeplinita conditia de verificare a inimii grinzii la voalare din forfecare, utilizand metoda .post-criftca slrnpla". in aces! caz este necesar sa se aplice criteriul mai exact utilizat In metoda "carnpuul diagonal al tensiunilor", exemplifica! tn aplicatia numerica prezentata In lucrare. De asemenea este necesar sa se evalueze rezistenta grinzii latncovoiere, tinand searna de influenta tortei taietoare asupra momentului incovoietor capabil

Rezulta :Ap

=1.052!2)
t

E ·k"

fy .. =1.052

1800

10 V2.1To6·23.9

r-mO-

=1.30

Ip= 1.30>

0.673,

0.22) 1 p= i--=-- ==0.64 ( Ap

x,

E3.Exemplu numerlc.S
Se verifica rezistenie grinzii prezentata in Exemplul simultana a so/icitarii de tncovoiere cu forfecare. numeric E2, la ac(iunea

Caracteristicile

sectiunl! eficace (efective)

zona

Se obtlne: beff=0.64·90=58 ern; be1=23 em; be2=35 em


o o
Ol

Stabilirea clasei sectiurul


Talpa comprimata:'£ = 22_ = 8.8 < 9·!: E =:> Glasa 1 2.5 = 180 > 124 E =:> Glasa 4

tf

Inima: unde: E =

.5!_ = 180
tw
1

Sectlunea
distrlbutla

eficace

eforturilor

a gnnzil !iii unitare este ale sunt

~235 =- 1
fy

Glasa sectiunll

= max

{c1asa talpii; clasa inimii}=4


Fig. 4.16

prezentata in figura 4.16. Caracteristiclle de caleul sectlunll brute !?i eficace centralizate in tabelul4.9

Secilunee eficace a inimii


lnlrna grinzii este un element
figura rezemat pe doua laturi, solicitat la lneovoiere,

4.15.

Metoda post-crltlca strnpla


Fig.4.15
Pentru: Momentul plastic numai talplle este: rezistent al sectiunil transversale, Iuand In considerare

4J :::

2 < 1 , avem:
<J1

beff::: P

Mf.Rd=At(d+tt)fyt/YMO=45.

2.5 ·182.5·2350/1.1=4.386

'107 daN· em=4 386 kN m este Indeplinita.

In aeest

caz: \jf::: - 1 ; ka

=23.9

MSd=3 000 kN m < Mf.Rd=4 386 kN m - relatla de verificare

..
112 Coeficientul de zveltete relative a inimii:
Calculul elementelor meta!ice Grinzi plane cu Inirnll plina

Cu valoarea 1.64

intermediara:

MpiRd

Wpl.fy

~w

=tyw/-.J3
'cr

'r:
_1)2]

.'
=6117 kN m, se obtine:

113

=". d/tw 37,4.e.:Jk:

180 37.4."8.58 '09 f = -:!-. lew

Mcap M'Rd + {Mpl.Rd- Mf.Rd )'[1_(2.


daN/cm
2

Vbw.Rd

VSd

= 4453 kN m

Pentru

7e;','= 1.64 > 1.2, rezult;;bba

J'3 =745

MSd=3 000 kN m < Mcap= 4 453 kN m

Forta taietore de voalare, calculata Vba.Rd -. =

care poate fi preluata de lnima, fara sa se produca prin metoda post-critica sirnpla este: d

fenomenul

·tw • 'ba =(

1/1.1)·180·1·745=121 909 daN'"

1 219 kN

Observatie: cazul in care nu s-er tine seama de influenta for(ei taietoare asupra rezisieniei grinzii la tncovoiere, momentul incovoietor capabil al qtinzii, pentru seciiune clasa 4, ar fi: 1 MO.Rd = Weft .fy ·-=4 998 kN m =1.12 Mcap

In

YI~l

YMl

Deoarece VSd= 1300 kN > Vba.Rd=1219 kN • relatia de verificare nu este lndeplinlta §i se va aplica metoda mult mal exacta a carnpului diagonal intins.

4.2.5. Rezistenta fa flambaj vertical at til/pH comprimate in planul inimii Flambajul vertical al talpii

Metoda campului

diagonal lntlns
efortului axial, valoare rezistentei

Pentru 0 sectiune cu talpl egale, in absenta VbW.Rd se calculeaza conslderand: , SC=SI=O; $ = 6/2 Rezulta: IJI = 1,5· 'bb . sin 2$ =507 daN/clll
2

=(arctg

180/200) 12=42"/2;"21'

Sub actiunea Incarcarilor exterioare se produce Yncovoierea grinzii. iar rezultatnta eforturilor unitare in talpi C = - I = orA! produce un efort unitar de compresiune Un. uniform distribuit pe laturile inirnii, figura 4.17.

Latimea carnpului diagonal de tensiuni 9 = d -cose -a·sin$ =95.4 cm Rezistenta la voalare din forfecare

este:

va ti: .sin$)]=131 305 daN = 1313 kN

Vbb.Rd =_1_[d.tw

Y"11

"bb +O,9'(g.tw

'(Jbb

Deplasarea brusca a Hilpii comprirnate catre irurna este cunoscuta sub denumirea de f1ambaj vertical, fenomenul fiind important ln ceea ce

Conditia

de verificare

este Indeplinita:

prlveste
exploatare inirna pllna.

siquranta

tn
cu

grinzilor

VSd=1300 kN < Vbw.Rd=1313 kN Deoarece:

VSd=1300
influenta

kN > 0.5-Vb\~.Rd=656.5 kN, este necesar sa se tina seama de fortei taietoare asupra capacitatii portante la fncovoiere, utilizand relatla de

interactiune: Fig. 4.17

114

Calculul elementelor metalice

Grinzi plane cu Inlma pfina

115

Datorita necunoasteril precise a rigiditaiii mediului de reze~are .al.cat~it ~in inima deforrnata, 0 analiza exacts a acestei probleme nu este pra~tlc p~slblla, msa ~ valoare aproxlrnativa a rezlstentei inimii se poate obtlne presupunand ca ea lucreaza ca un stalp dublu articulat de lungime hi. . La evaluarea rezistentei inimii pot fi avute in vedere de asemenea Influen~a tenslunllor reziduale din sudurile de asamblare ~i a eforturilor unitare locale din actiunea sarcinllor concentrate aplicate la nivelul talpll comprimate.

lnfluenta tenslunilor rezlduale din sudare asupra flambajulul vertical


Considerand ca tensiunile reziduale din sudare au 0 dlstributie care poate fi aproxirnata prin diagrama din fig. 4.18(a), prin suprapunere cu eforturile unitare rezultate din actiunea lncarcarilor exterioare (fig. 4.18(b» se obtine diagrama tenslunllor rezultate pe latirnea talpll com primate (fig. 4.18(c».

Porta crltica de flamba] vertical


Daca se consldera 0 portiune de grinda de lungime dx, figura 4.17, forta radiala de compresiune care apare dupa deformarea grinzii din incovoiere, va fi : CJ CJc~--·----~----------.(4.47)
rrrrrtrtrrrttrrrrtrrrrtrrrrrrrrrn

R =2'O"t Tnlocuind

·At

. (12p dX)

~ = 2.s. ~i o.= ae, sltuafle care apare dupa ce materialul din talpa p hi atinge limita de curgere, se obtine: (4.48)

b)

~==J.l.IU).W61
=

Flambajul vertical al grinzii nu se va produce daca torta de compresiune R este mai mica decat forta de compresiune critica a .barel comprimate" de lungime hi ~i sectiune t x dx , respectiv:

20"~. At ::; E·A Se obtine condltla limita adrnisa:


i

nE

Fig. 4.18

Fig. 4.19

2]ti . dx

(4.49)

12(1-tL2).(~:)

de a nu se produce flambajul vertical al inimii exprlrnata in

zveltetea

Tn figura 4.19 se reprezinta relafia 0-£, cu luarea in considerare a prezentei tensiunilor reziduale din sudare, in ipoteza cornportarli perfect elastlce - perfect plastice a otelului (diagrama Prandt). Alungirea specifica totala va fi in acest caz: O"c + 0", t:l =-E(4.51) Tnlocuind Et din in relatia (4.47) S6 obtme condltia de a nu se produce flambajul vertical in sltuatia prezentel tensiunilor reziduale din sudare:

(4.50)

unde: Se constata ca pentru cazurile obisnuite aceasta conditie nu este restrictiva, valoarea s rezultand mare (pentru CJe 2400 daN/cm2 !]i At;:: O,5AIrezulta s= 830) ;::

Presupunand 0 marime o, ;:: 0,5 CJe(acceptata tn literatura de specialitate) Se obtine 0 reducere a supletei lirnita fata de situatia In care nu exlsta tensluni reziduale cu valoarea: 1 r.;; == 0,82, respectiv S,;:: 0,82·s ,,1,5

.'
116 Cafculuf elementelor meta lice

T
I
Grinzi plane cu inlma plina
117

Flambaju/ verticet In conformitate cu normativu/ EC 2-3


Pentru a preveni fJambajul talpil comprimate h;ftl al lnlmii trebuie sa satisfaca urrnatorul criteriu: in planul inimii, raportul hw/tw =

Norme romene
Verificarea
.
unitar (4.53)

tenslunllor

locale prod use de fortele concentrate


pe talpa superioara a grinzii se verifica efortul

0' y:

In cazul unor forte concentrate cr =-'-<cr


y lI/'P

d.t

(4.55)

unde:

Aw = Ai - aria inimii; Atc = Al- aria talpii comprimate; fyf = Oc -limita de curgere a otelulul din talpa.
Valoarea coeficientului k se consldera astfel: k = 0,3 - daca se foloseste procedeul articulatlllor plastice (talpi ciasa 1); k = 0,4 - daca se foloseste momentul plastic rezistent (talpl cia sa 2); k = 0,55 - daca se foloseste momentul elastic rezistent (talpi clasa 3 sau 4). Daca grinda este curba in elevate, supletea inimii rezulta din relafia: cu talpa comprimata pe fata concava,

in care:

IV = 1,7

- forta concentrata apltcata;


- coeficientul -Ia~mea dinamic pe~tru actiunea directa a fortel; de distributie a fortei concentrate, figura 4.20.

d=b+2·t

Verificarea

eforturilor

unltare echivalente
cu relatia echlvalenta:

in dreptullegaturii

intre inima ~i talpa se face verificarea

(4.56)
Observatie: eforturile unitare

0':

!?i cry se iau cu semnul fiind "defavoraolla"

lor, verificarea in zona de

(4.54)
\j/.P

eforturilor unltare echivalente reazem la grinzile continue.

unde r este raza de curbura


Observatil:

a talpii comprimate.

_
I I I

cry
b,

ItJ

Flambajul vertical al grinzilor cu inima plina, respectiv flambajul talpii comprimate in planul inimii, este un fenomen de care trebuie sa se tina cont in cazul grinzilor cu inima plina filra rigidizari transversale §i longitudinale. ' Condi\iile privind limitarea supletil inimli nu sunt insa severe nici atunci cand se line cont de innuen\a tensiunilor reziduale din sudare, daca la talpa superioara (comprimata) a grinzii; nu se apllca incarcari concentrate. in cazul tncarcarllor cu forte concentrate, condltia de neproducere a flambajului vertical este deosebit de severa, motiv pentru care se recornanda ca eel putin in dneptul zonelor de aplicare ale acestora, grinda sa fie prevazuta cu rigidizari transversale.

It/- ~

L_____

(z)

I I I
_j

._

x
Fig. 4.20. Tensiuni locale din tone concentrata

+
-

_ __

Eurocode 3
Daca grinda cu inima plina este solicitata transversal !?i la un moment incovoietor, rezistenta

4.2.6. Rezlstenis la actiunee , iortelor locale concentrate •


Aceasta verificare este necesar sa fie efectuata tncarcari concentrate importante la talpa comprimata. in cazul in care sa aplic?

simultan Ia 0 fOrla concentrate secfiunii se verifies cu relafia: (4.57)

unde: (4.58.a) (4.58.b)

118

Calculul elementelor metafice


Msd - momentul incovoietor de proiectare; Weft - modulul de rezistenta efectiv; Fsd - forta transversals de proiectare; fyd = fyl Yt~1 -limita de curgere de proiectare a otelulut; Iy- lungimea incarcata efectiv; Lefl - lungimea efectiva pentru rezlstenta.

Grinzi plane cu inima plina

119

in care:

Exemplu numeric-tncerceri concentrate


Se verifica rezlstenie in stadiul limita ultim pentru inima unei grinzi metalice evend sectiunea trensversele data in figura 4.22. Gri~da este solicitata la 0 (oTta concentrata FSd=1S0 kN §i un moment incovoietor Msd=540 kNm.
(",,"150 kill 1-1

Lungimea efectiva pentrl! rezistenta se determlna cu relatla: Left = X1dy unde:

(4.59)

J
I ~ I

XF=-::;

0,5 1
Ie

(4.60.a) (4.60.b)

A =~Iytwfyw

Fer Fer

Coeficientul ki este functie de tipul de aplicare a tncarcarli, astfel:

k, = 6 + 2 {h;

r-

= 0,9kfE-L

r~------l)
MS<I=540J~
..• Ii

hw

(4.60.c)

!--~_J.::!LIl!l

IOTEL

pentru forte aplicate printr-o talpa ~i preluate prin rezistenta la

OL 37($ f,=235 Nlmm

235),1 11
2

Fig.4.22

kf = 3,5+ 2(h;

J-

forfecare a lnirnil, Figura4.21.a; pentru forte aplicate printr-o talpa 9i transferate prin lnirna la

Caracteristicile
Iy = 132 283 ern"

sectiunli:

cealalta talpa, Figura4.21.b.


a)

rI-§_.i

b)

FSd ' 5, ...~

Clasa sectlunll transversale: talpa: c 90 -=-=45<9&=9 t 20 ' ~ = 700 = 70 < 721:= 72 tw 10 )


=:> sectiune clasa 1

"11

I
a

11"'
-!
FSd V,.s+Vz.s=F..
Fig. 4.21. incarci!lri locale concentrate

inima:

Sectiunea transversale fiind tncadrata in clasa 1 se opereaza cu sectiunea bruta (Aefl=Ag; Wefl=Wg). I W " == Wg =...L = 3575cm3 en 37 Se calculeaza termenii care intervin in relatllle de calcul:

Lungimea lncarcata efectiv, Iy,se calculeaza cu relatla: Iy = s+2tl(1+ ~m1+m2) (4.61)

1112 -

-10,02 . (IJ.,,-)2 d aca XF > 0,5 l.w


o
oaca

k, =6+2

XF s 0,5

80 (70)2

7,53

(cazul Fig. 4.21.a)

120

Calculul elementelor metallce

Fer = 0,9·7,53·2,1·1

Oa.

;~.=

Grinzi plane cu if)ima plina brxtr

121

203310

daN

(reI.4.60.e)

~ = 235.·20
1

235.1

='20' "m2 =0,02(7 .' 1

°)2

LU! 1l'llJI,U I ! II IIITLLLDJ}p

=98

A. =
Rezulta lungimea

. 57 ·1· 2350 203310 - = 0,81 (reI.4.60.b); efectlva de rezistenta:

XF = O,~1 = 0,62

05

m 11 11
~~oo 14000____j 12000 Fig. 4.23 4 000

ill ==I

Len
Se calculeaza

= 0,62 ·57 = 35 em

1. Caracteristicile sectiunii eficace (efective) Stabilirea c/asei seciiunil


. T a Ip a eornpnma t-'10 a. (rel.4.58.a) Inima:
f: < -

fJ1 la nivelul de legatura talpa - inima ~i f]2: 540.104

111 = (2350/1,1).(132283/35)
15000
112 =

0,67

<1

t,

e '" 17.5 = 11.66 < 14 £:::> clasa 3

.5

(2350/1,1).35.1

=0,20

<1

(reI.4.58.b)

- == 150 > 124 t, 0.8

120

:::>c1asa 4

Se ,:_erifiea relatia (4.57) privind rezlstenta eoncentrata: 0,8· 111 + 112 = 0,8 ·0,67

inimii solicitata = 0,74 < 1,4

la ineovoiere

~i foria

Clasa sectiunll = max. { clasa talpli; clasa inimii}=4

+ 0,20

Seciiunee eficace a fa/pii comprimate


Talpa cornprirnata este un element solieitat la cornpresiune unlforma, rezemat pe 0 singura latura, figura 4.24,

Observatll: Verificarea privind rezistenta ultima a inimii grinzilor metalice solicitate la rncovotera §i forte concentrate apllcate in planul acestora se face prin utilizarea unei relatil de lnteractiune in care se line cont de sectiunea efectiva pentru determinarea eforturilor unitare normale din incovoiere ~i de evaluarea unei "Iungimi efective de rezistenta" pentru repartizarea actiunii fortei concentrate.

Exemp/u de evaluare a stetilor /imita ultime


Se evelueeze starile limita ultime pentru 0 grinda metalica cu inima plina, sectlune dublu T alcatuita sudat. Se cunosc: material S 235 ( OL 37 ); schema staticii, tncsrcsree §i seciiunee glin:zii (fig. 4.23 ).

jJlJJJm I;
®
~bp~=~1~7~5 __ ~

U1

U2

• •

coeficientul

de voalare

A. =1.052-

b,

PtE

frlty

ka = 0.43

--=

·k

,----,,---

® compresiune
Fig. 4.24

= 1.052 175 15

2350 2.1.106.0.43 < 0.673, rezulta

= 0.626 p=1

Xp= 0.626

Seciiunes eficace a inimit


Inima grinzii este un element figura 4.25 rezemat pe doua laturi, solieitat la incovoiere,

..
122

', 123

Calculul elementelor metalice

Grinzl plane cu lnima plinii

Pentru 4J:::: cr2 <

cr,

1,

avem: beft=p ·be= p-b, /

(1- \jI); be1=0.4

beft; be2=0.6

berr

2. Evaluarea rezlstentelor ,
2.1. Rezistenfa sectiunii

sectiunii ,
fa tncovoiere monoexietii

transversale

In acest caz

\jI

= - 1 ; ka =23.9.

Eurocode 3
Rezlstenta de calcul (capacitatea portanta) a incovoiere monoaxlala, pentru secfiuni de clasa 4, este: MCRd= ~p= 1.08 MO.Rd = Welf .fy ._1_= 7628. 2350_:!_= YM' 1.1 sectiunli transversale la

1629 .104 dabl-crn=

1 629 kN·m

> 0.673, rezulta p =

(1- 0.22J

A.p

A.p

1 = 0.737

Nottne romene
Meap -

.~
zona inactiva

_{Wei . cr. = 8174 ·1600 = 1308 ·104daN -crn = 1308 kN· m - M.R.A. Wei' R = 8174·2100 = 1716 ·104daN -crn ==1716 kN· m - M.S.L.

,;
~ y'

.~

2.2. Rezistenta sectiunii transversale la forta taietoare


Se obtine: beff=0.737·60=44 em; be1=18 em; be2=26 em

Eurocode 3
Valoarea de ealeul a rezistentel plastice la forfeeare, Vp1Rd
'

ZG=23

este:

~-J

~1
Fig. 4.26

Seetiunea eficace a grinzii !?i dlstributla eforturilor unitare este prezentata Tn figura 4.26.

V
ptRd

=Aw

.J3

.fy ._1_=96·2350 YMO

.J3

1 .1

1 =118550daN=1185.5kN

Norme romene

Caracteristicile de calcul ale sectlunil brute 9i eficace sunt centralizate in tabelul 4.10.

T -{
cap -

Ai'

ta = 96 ·920 ==88 320 daN == 883.2 kN

M.RA

A1.Rj

=96·1300

=124 800 daN ==1248 kN-M.SL

~24

Calculul elementelor meta lice

Grinzi plane cu inima plina 12.1.106 A~ = n --V 2211 {<pg (A~ eurbab-SR1911-98)=0.55 STAS10108/0-78)=0.57-M.S.L. -M.RA

125

2.3. Rezistenla te flambaj lateral (deversare)

= 96.82 =>

Eurocode 3
Pentru sectluni I dublu simetriee, momentul critic elastic este:

<pg(A.~-eurbaB

Wei

·O"cr.M 8174 ·2211 =1807 ·iO'daN =

-cm

= 1807 kN·m

MFL =min
(

cp'
9

W
el

'0"

{0.55.8174.2400=1079.10 daN.em=1079kN.m-M.R.A. 0.57.8174.2400 = 1118.104daN -crn = 1118 kN'm-M.S.L.

2.4. Rezisten1a fa voetere din forfecare In care:


2 n Elz = (kL)'
1[2 ·2.1·1

0 .10724
2

138.94'104

daN

400

Eurocode 3
em d 1200 -=--=150>30"ka tw 8

C1=1.132;
Se calculeaza :
_

C2=0.459;
I

k=kw=1; L=1200/3=400 _7628 ~ - 9259 - 0.824 )=9 259 em


3

c:
a"

=78

unde: k

5,34+-(

aId

--)2

=5,34+

4
200/120

)2 -

6.77

13- VI eff.y

I WP1y

Se calculeaza coeficientul

de zveltete relativa a inimii: 120/

unde: Wpl.y=2 (35'1.5'60.75+60·0.8'30 :- . ALT = ~~w

~f 1./3 Aw == _YW-- =
'er

d/t

37,4.(; .

Wpi Y • fy IMcr
.

'"

0.824·9259·2350

6166·10

(- ) = 0.54 => 'Xu "LT = 0.80 Deoareee

.Jk:

__

&§___ ==1.54

37.4-1·.J6.77

AW =1.54>

09 1.2, rezulta: 'ba == -'_.

~=794

daN I em2

vedere

Rezistenta de calculla deversare (capaeitatea portanta la incovoiere pierderea stabllitatii prin ineovoiere laterala §i rasucire) va fi:
Mb.Rd = XLT. ~w
• Wpiy • fy

avand in

Aw

,,3

I'YMl =0.80,0.824,9252,2350/1.1

=130.3'1 0 daN·cm

Forta taietoare care poate fi preluata de inirna , tara a sa produce fenomenul


de voalare, calculata prin metoda postcritica ·'b8:::'1...c._1,120. 0.8·794

simpla este: =69295 daN;:: 693 kN

=1303 kN'm

Norme

tomene
Y=0.466·Yp=0.466·61.5=28.66

Vbe.Rd = -·d·tw
'YM1

Norme romsne
M.R.A. ,
_!!!_

e2 == 39.58.10

.1+0.039.400 10724
4

·100

3749

Tcap
(.J28.662 +3749 \ -28.66)= 7612 daNI

Ai

0"
eLM

= 1.15 138.94.10 .61.5 502 720

ern"

'er

t.;

571 =96 -=41527 1.32

daN", 415 kN
2
2

= K, 'O"e =6.77·84.4=571

daN/em

4 M cr=O"cr Wei =7612.8174=6222.10 Deoareee (Tor> Oc se calculeaza

daN·em=6222 ocr' :

kN·m

t O"E==(1378-)2= d M,S.L.
Tcap=AI'

( 1378·-- 8

1200

)2 =84.4daN/em
680 kN

tcr=96·709=68

064 daN'"

cr~r.M O"c(1-0.25~)=2400 = O"cr.M

(1-0.25

.2400) = 2211 daN/em 7612

,
cr

=(1250 + 950 ).(100

a2

ti)2

= (1250 +Jl.~).(100 1.662

.8)2 = 709 daN/cm2 1200

126

Calculul elementelor me!alice

Grinzi plane cu inima plina

127

2.5. Rezistenta fa flambaj vertical al talpii comprimate in planullnimii

4.3. Uitimea activa a talpilor grinzilor metalice


in conformltate cu normatlvul EC 3-2 4.3.1. Aspecte generaie
Grinzile podurilor de §osea se caracterizeaza prin prezenta unei talpi superioare late - Tn cazul podurilor sectlune deschlsa, sau prlntr-o latime mare a ambelortalpi in cazul grinzilor cu sectiuni casetate. in cazul grinzilor metalice cu platelaj ortotrop, tola rigidizata a platelajului conlucreaza cu inimile grinzilor principale ;;i de asemenea tola conlucreaza cu nervurile Icngitudinale §i transversale (antretoaze) la preluarea solicitarilor din incovoiere. In cazul talpllor late, tensiunile din Tncovoiere nu se mai repartizeaza uniform pe laiimea acestora, fiind maxime ln dreptul inimilor §i minime la mijlocul distantel dintre inimi (respectiv rigidizari longitudinale §i transversale daca ne referim la conlucrarea acestora cu tola). Pentru simplificarea caleulelor de rezlstenta §i stabilitate (start limita de exploatare §i oboseala) se Inloculeste laiimea reala a placll (sollcitata neuniform) printr-o latime redusa (solicltata uniform) denurnlta latime activa (efectlva) la incovoiere (fig. 4.27), fiind Indepllnita conditia:
b

Eurocode 3
Pentru ea fenomenul de flambaj vertical al talpii comprimate tn planul inimii sa • nu se p::t: :rEdu)~ei&v.er~fi:::o5n:i:::ntru

t, -

lfyfVA:'

talpa comprimata clasa 3 sau 4.

-k(~)'VA: 1&=0.55(2.1.10').
fyf
2350

0.8·120 =665 1.5·35

conclna de rezistenta este Indeplinlta 2.6. Rezistenta la aCfiunea forte/or locale concentrate Aceasta verificare nu este necesar sa fie efectuata deoarece nu se tncarcari concentrate la talpa cornprimata. apllca

Concluzii
Calculul grinzilor cu inima plina la starl limita in conformitate cu normativul Eurocode 3 presupune efectuarea urmatoarelor verfficari de rezlstenta: II rezlstenta sectlunil transversale la incovoiere; • rezistenta sectlunll transversale la f0ria taietoare: • rezistenta la flambaj lateral (deversare); • rezlstenta la voalare din forfecare; • rezlstenta la f1ambaj vertical al talpii comprimate; " rezistenta la actiunea fortelor locale concentrate. Verificarile au in vedere tncadrarea sectlunii grinzii Tnuna din eele patru clase, iar anumite caracteristici se calculeaza tn functle de sectiunea eficace (efectiva) a grinzii, care ia tn considerare excluderea zonelor inactive datorita fenomenului de voalare locala a tablelor care intra in alcatuirea sectiunii. Calculul de rezlstenta (mai laborios decat cel aplicat in metoda rezlstentelor admisibile), urmareste sa surprinda mult mai bine comportarea reala a grinzii sub actiunea lncarcarllor de calcul §i implicit la obtinerea unei siqurante mai ridicate in exploatare a elementelor proiectate. Rezultatele obtinute in exemplul numeric sunt centralizate In tabeluI4.11. Tabelul 4.11

fcr.{y}:iy

= beff

cr

ma<

(4.62)

bell

beff

Fig. 4.27. Distribuiia

eforlurilor

unitare pe talpa

In llteratura tehnica de specialitate exista un nurnar foarte mare de metode ;;1 propuneri de calcul a latimii active de placa, in acest paragraf fiind prezentata metodologia de calcul propusa in normativul EC 3-2.

4.3.2. Latimea efect/va pentru star! limita de exploetsre §i obosealii


in conformitate cu normativul EC 3-2 laiimea actlva de placa, respectiv coeficlentli 13, se determina cu ajutorul relatiilor prezentate in tabeluI4.12.

-----------------------------------,!!II~------------ ..... -----!I!!!!!!!---- ...


128

~.,,-===~.--~.~--. ~

Calculul elementelor mstallce

Grinzi plane cu inima plina

129

pentru

f.l2!

Diagrame de moment lncovoietor fara varf

0,02-0,70
> 0,70

._

.
L LJ

~=~2=----~--~~----Diagrame de moment incovoietor cu varf

1+60 .(k __
,

2500·k'

1_)+16.k2

0,02-0,70

> 0,70 Momente incovoietoare pe reazeme de capat unde: Toate lui

k
Fig. 4.28. Variatia factorului f3

(4.63) (4.64)
In care:
Asl- aria rigidizarilor (nervurilor) longitudinale; t - grosimea tolei (talpil): Le-Iungimile efective, evaluate ca fiind distanta intre doua punete consecutive unde momentul incovoietor este zero. in cazul in care deschiderea este mai mica de 1,5 ori fata de deschiderile adiacente 9i consolele sunt mai mici decat jurnatate din deschiderea adiacenta, lungimile efective La se pot determina din Figura 4.28. Dlstrlbutla eforturilor unitare pe latimea talpll datorita efectului "shear lag", figura 4.27, este exprimata prin relatille:

4.3.3. Exemplu numeric


Se evstueeze /atimea activa (efectiva) de p/aca ortotropa, aceasta constituind talpa superioara a grinzii metalice pentru un pod de §osea cu trei deschideri. Schema statica a grinzii continue este prezentata in figura 4.29. .., Seciiunee transversa/a a tablieru/ui este un cheson deschis pe doua gnnzl principale cu p/ate/aj metafic ortotrop, figura 4.30.
SCHEMA STATICA

Fig. 4.29.

- pentru

{3>O,2:

Ci'min

= 1,25· (13 -

0,20).

Ci'max

- pentru

13<0,2:
c , = crmax

(1f

1 1

(4,65.a)

(4.65.b)
Fig. 4.30

Gmin=O;

130

Calculul

elementelor

metallce

Grinzi plane cu inima plina

131

• Se evalueaza coeffclentii aD pentru zona in consola - I ~i centrale - II (dintre grinzile principale) ale platelajului, tola cu grosimea de 15 mm fiind rigidizata cu nervuri longitudinale de 200x10 mm, figura 4.31:

4.33.

Diagrama coeflclentllor

13

pentru zona camp (II) este prezentata In figura

[3].
b·2700
Fig.

all0-

1+ 17· 20 ·1 == 119
540 ·1,5 '
30 40m 10 60m Fig. 4.33

4.:;11.

Se calculeaza lunglmile efective trei deschideri:

4, figura 4.32,

pentru grlnda continua cu

Se exempliflca distributia tensiunilor pe reazemul intermediar, fig. 4.34.

cr~IO =1,25·(O,56-0,20).crmax ==O,45'crmax cr~iO 1,25· (0,77 - 0,20). crmax 0,71· crmax = = crx== (crmax -crmio){1-tJ +crmin= 0,55·crmax{1-tJ +0,45·crmax

E Fig. 4.32

.-r--

1
tJ I
1-22
120 11

~~
r-_

~
I
151____j

/1' ~ .; .n ... cr
I:

Se evalueaza coeficientii k S;i tabelul 4.13:

13,

respectiv laiimile efective de placa, Tabelul4.13

2_7Q ____

-'-

Fig. 4.34

Observatll:
Evaluarea la\imii active (efective) de placa in cazul grinzilor metalice cu talpi late, in conformitate cu normativul EC 3 - Part 2, se face prin determinarea coeflcientilor ~, calculand in prealabil coeficientll k ~i 00, functie de latimea raata a placii (b), aria riqidizarilor (nervurilor longitudinale) $i lungimea efectiva L. (prin care se line cont de schema statlca $i diagrama de momente tncovoietoare pe grinda). Coeflcierrtii ~ sunt CU atat mai mici cu cat la\imea talpilor, b, este mai mare !?i lungimea efectiva, Le, este mai mica. In cazul grinzilor continue lungimea efectiva este mica in dreplul reazemelor inlermediaB [L, =O,25(l,+l2)], prin urmare in aceasta zona conluerarea inimilor ell piatelajul ortotrop se manitesta pe 0 la\ime de placa mult mai mica cornparativ cu zona dintre reazeme (campuri). Exemplul de caleul prezentat arata ca, in aces! caz, la\imea activa in zona reazemelor intermediare se apropie de 50% din lalimea efectiva a platelajului, iar nervurile longitudinale reduc

coetlcierttii ~ cu 10-15%.

Bibliografie

133

BIBUOGRAFIE

1. BIA, C., ILLE, V., SOAREA, M. V.: Rezlstenta materiale!or l}1teorla elasticita~ii. E.D.P. Bucuresti, 1983. 2. BONDARIUC, V., BANCILA, R., BOLDU$, Universitatea Tehnica Tlmisoara, 1997. 3. DALBAN,C.,JUNCAN, N., ... :Constructii D.: Poduri metallce, Vol. I, II,

metallce. E.D.P. Bucurestl, 1983

4. JANTEA, C., VARLAM, F.: Poduri rnetallce. Alcatuire §i calcul. Casa Editorlala "Demiurg", lasi, 1996. 5. JANTEA, C., VARLAM, F., COMISU, C.: Poduri metalice. Suprastructuri platelaj ortotrop. Exemplu de calcul. Cas a de Editura Venus. lasl, 2000 6. JUNCAN, N., TOADER, I.: Constructii metalice. Vol. I, I.P.C.-N., 1984. Calculul l}1 proiectarea E.T.
CU

7. MATEESCU, D., CARABA, I.: constructll metalice. elementelor din otel, E. Tehnica, 1980.

8. MAZILU, P., TOPA, N., IEREMIA, M.: Teoria l}i calculul placilor ortotrope. Bucuresti, 1983. 9. MOGA, P.: Poduri metalice. Structuri. U.T.C.-N., 2001. 10. MOGA, P., GUTIU, $t.,: Poduri metalice:Probleme de stabilitate.

U.T. 2003.

11.MOGA, P., GUTIU, $t., MOGA, C.: Podurl meta lice. Ghid de prolsctare. UT PRES, 2004. 12.MOGA, P., GUTIU, $t., ORGHIDAN, T., MOGA, C.: Stability of laced compression members. Romanian norms - Eurocode 3. Acta Technica Napocensis nr.47 12004. 13.MOGA, P., GUTIU, $1., ORGHIDAN, T., MOGA, C.: Stability of battened compression members. Romanian norms - Euroccde 3. Acta Technica Napocensis nr.47 12004.

134

Calculul elementelor meta lice

15. MOGA, P., GUTIU, $t.,: Pod uri metaliee, U.T.PRES 2005.

Bazele prolectarl!

elementelor.

16. *** SR 1911-98. Poduri metalice de cale ferata. Prescrfptll de proiectare. 17. *** STAS 1844-75. Poduri metaifce de ~osea. Prescrlptll 18. *.* de proiectare. 1993.

euaocope i. Part

lll. Basis of Design and Actions on Structures. CNCMET,

19. *** EUROCODE 3. Part 1. Design of Steel Structures. Doc. no. 91/03.

20. *** EUROCODE 3. Part 2. Bridges. CEN I TC 250 I SC 3, 1994. 21. *** Seminar on EUROCODE 3. Design of Steel Structures. Tlmisoara, 1993. Tempus 4502-92,

22. *** Seminar on EUROCODE 3. Part 1.3. Cold formed gauge members and sheeting. Tempus 4502-94, Tlmisoara, 1995. 23. *.* EUROCODE 3. E~emple de cal cui. Tempus Phare Project 01198. 1997. 24. *** STAS 1010810 - 78. t:alculul elementelor din otel.

25. *** Normativ privind prescripliile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a elementelor de constructll metalice ~i a imbinarilor acestora. Indicativ NP 042-2000. Buletinul constructillor vol. 19-20. 2001. 26. *** Proiectarea structurilor standard. U.T.C.B. 1998 metalice de pod uri la stari limita. Proiect de