ICS 91.010.30;91.080.10;91.080.

40

SR EN 1994-1-1
Mai 2006
STANDARD ROMAN

Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite

de otel!}i beton
Partea 1-1: Reguli generale !}i reguli pentru
cliidiri
Eurocode 4: Design of compos ite steel and concrete
structures - Part 1-1 : General ru les and rules for buildings

Eurocode 4: Calcul des structures mixtes acier - beton -

Partie 1-1: Reg les generales et regles pour les batiments

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2004

Standardul european EN 1994-1 -1:2004 are statutul unui
standard roman
inlocuie~te SR ENV 1994-1-1:2004

CORESPONDENTA Acest standard este identic cu standardul european

EN 1994-1-1 :2004

Th is standard is identical with the European Standard

EN 1994-1-1 :2004

La presente norme est identique a la Norme europeenne

EN 1994·',-1:2004

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO)

Str~ Mendeleev nr. 21·25, cod 010362, Bucure~ti
Director General: Tel.: of-40 21 3163296, Fax: +40 21 3160870
Directia Standardizare: Tel. +40 21 3101730, +40 21 3104308, +4021 3124744, Fax +40 21 31558 70
Directia Publicatii - SeN. VanzartlAbonamente: Tel. +40 21 31677 25, Fax+4021 3172514, +40 21 3129488
, , Serviciul Redac\ie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74

©ASRO Reproducerea sau utilizarea integrala sau par\lalA a prezentului standard in oriee publica~i ~ prin orice
proc~de u (electronic, mecanic. fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca noJ exista acordul scris al
ASRO

Ref.: SR EN 1994-1-1: 2004 Edi1ia 1

STANDARD EUROPEAN EN 1994-1-1
EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPEENNE
EUROP.AISCHE NORM Decembrie 2004
ICS 91.0 10.30;91.080 .1 0:91.080.4 0 Inlocuie$te ENV 1994-1 ·1:1 992

Versiunea romana

Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel ~i beton

Partea 1-1: Reguli generale ~i reguli pentru cladiri

Eurocode 4 : Design of Eurocode 4 : Calcul des Eurocode 4: Beme ssung und

com posite steel and concrete
structures -Pa rt 1-1: Genera l
rules and rules fo r buildings
structures mixtes aeier·belon -
Partie 1-1 : Regles generales et
reg les OUf les baUments
Konstruktio n von
verbundtragwerken aus Stah l und
Beton· Teilt-1 : Allgemeine
Bemessungsrege ln und
Anwendungsrege ln fUr den
Hochbau

Aces! sta ndard reprezin ta versi unea {amana a standardului european EN 1994-1-1:2004.
Standardul a fost tradus de ASRO, are ace l a~i statut ca ~i versiunfle oficiale ~ i a fost publica! cu
permisiu nea CEN.

Acest sta ndard european a fost adoptat de CEN la 27 mai 2004.

MemM! CEN sunt obligati sa res peele Regulamentul Intern CEN/CEN ELEC care stipuleaza condi1iile
i n care acestui standard eu ropean i se atribuie statutu l de standard national, fara nic! a modificare.

Listele actualizate ~i referin tele bibliografice referiloare la aceste standard e na\ionale pot fi obtinute pe
baza de cere re adresata catre Secret ariatu i C entral sau orice membru CEN .

Acest standard european exista in trei versiuni oflciale (eng leza, franceza, germana). 0 versiun e in
oricare alta limM , realizata prin traducerea sub responsabilitatea un ui membru CEN, in limba sa
nati0M la ~ i nol ificata Secretariat ului Central, are acela~i statui ca ~i versiun ile ofi cia le.

Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urm atoa rele tari : Austria, 6elgia , Cipru ,
Danemarca , Elvetia, Eston ia, Finlanda , Franta, Germania , Gre cia, Irlanda , Island a, ItaBa , Leton ia,
Lituania , Luxemburg, Malta, Marea Brita nie, Norvegia, Olanda, Polonia , Portugalia , Republica Ceha,
Siovacia, Sloven ia, Spania, Suedia ~ i ungaria.

CEN
COMI TETUL EUROPEAN DE STANDA RDIZARE
European Committee for Standardization
Comite Europeen de Normalisation
Europaisches Komitee rur No rmung

Centru de Management: rue de Stassart 36\ 8·1050 Bruxelles

© 2004 CE N Toale drepturile de exploatare sub ori ce forma ~i i n orice mod

sunt rezervate i n lumea intreaga membrilor nationali CEN
Ref.: EN 1994-1·1:2004 RO
Preambul na~ i onal

Aces! standard re prezinta vers iunea romana a textulu i i n limba engleza a standardu lui european
EN 1994-1-1 :2004.

St anda rduJ eu ropean EN 1994- 1-1 :2004 a fosl adoplal ta 15 decembrie 2004 prin fila de confirmare
ca fe esl e inlocuiUi de prezenta traducere.

Standa rdu l Eurocod 4 se aplica la proiectarea elementelor :;;i structuri lor compozite pentru cladiri ~ i
lucrari de construqie i n gi nere~ti. Este in conformitate cu principiile :;;i cerintele de siguranta :;; i
aptitudi nea in exploatare a structurilor, bazele proiectarii :;;i veri ficarea aceslora sunt indicate in
EN 1990 - Baze le proiectarii strudurilor.

Eurocodul 4 se refera numai la cerintele pri vind rezisten\a, aptitudinea Tn exp loa!are, durabilita!e a ~ i
rezistenla la foc a structurilo r compozile. Alte cerin1e, de exe mplu, cele referitoare la izo lare termi ca $i
fonica, nu sunt luate i n considerare

Coresponden1a dintre standardele europene la care se face referi re §i standa rdele romane esle
preze ntata i n anexa nalionala NA.
 SR EN 1994-1-1:2004
Cuprins

Pagina
Preambu l .... . ..... .. .. .. ..... . .. 7

Sectiunea 1 Generalitati 11
1.1 Domeniu de aplicare ... "." . 11
1.1 .1 Domeniu de apticare a Eurocodului 4 ....... ......... ..... . 11
1.1.2 Domeniu de aplicare a parlii 1-1 a Eurocodului 4, ...... .. ........... " 11
1.2 Referinte normative ....... . ...... ... " ... ," ' .. .... .. .. .. .... ... ...... .. ..... ... 12
1.2.1 Standarde generate de refe rinta .... ...... ,.. "... .. ..... .. .... .. ..•.... ... ..... .. ... .. .... .. .. 12
1.2.2 Alte standarde de referinta .............. ..... .. ........... .... ,"."..... ................. ... ...... . 12
1 .3 Ip oteze ... ... ... . ........ .. ....... .... ............ ... ... .............. .... .......... ..... ,.,.. ........... . 13
1.4 Distinctia intre principii !ii reguli de aplicare ......... ............ 13
1.5 Defini\ii............ .. .... ... .. ... .. ... .. .. .. .. ... ..... ..... ............... .............. ... ... .. ....... ...... . 13
1.5.1 Generalita\i. ........... ..................... .... ............ . 13
1.5.2 Termeni ~ i definitii suplimentare folosite in acest standard ..... ........ .... ...... .............. . 13
1.6 Simboluri ... . .............. ..... ..... ........ .. ............ ......... 14
Seqiunea 2 Baze le proiectarii ....... ... .. .. ................... .. ........... . 21
2.1 Cerinte..................... ....... ... .. ..................... ... . 21
2.2 Principiile proiectarii la sUiri li mita ... ... ... ... .. ..... ....... .............. ............ ... 21
2.3 Varia bi le de bazB... ................ ........ ... . 21
2.3. 1 Actiuni !}i infl ue nte ale med iului ............ .. ..... .......... ........... . 21
2.3 .2 Proprietatile materia lelor ~i produselor ............. .............................. ..... ............ 21
2.3. 3 Clasificarea actiunilor.. . .......... .. ..... .. ......... ... .... ..... ....... ............. ........ ...... ... . 21
2.4 Verificare prin metoda coeficien\ilor par1iali de siguran\i:i ........... ..... 21
2.4.1 Valori de calcul..... ............. ....... .... .. ............ .... ........... . 21
2.4. 1.1 Valori de calcul ale aCliunllor. .. ...... .. .... .... ....... ..... .. . . 21
2.4. 1.2 Valori de ca lcul ale proprietatilor materiale lor sau produselor. ........... . 21
2.4.1.3 Valori de calcu l ale datelor geometrice. 22
2.4 .1 .4 Rezisten1e de calcul.. .......... .. .. ....... ... ...... ... .... . .. .. ...... .. ...... .... . 22
2.4.2 Gruparea aC11unllor ........... .. .......... .......... . 22
2.4.3 Verificarea echilibru lui static (EQU) 22
Seqiunea 3 Materiale............ .... .. .... ..... ... ... ... ...... . 23
3. 1 Beton ... . ... ... ........... . .... .... .. .. .. .. ......... . 23
3.2 Armatura de olel pentru beton . ......... . .... ..... . .. ...... ............. .. .. 23
3.3 0te l pentru constructU. . .. .. ... ..... ..... . ... ... ... . ......... . ...... ... . 23
3.4 Dispoz ltive de conectare ........ . 23
3.4.1 Generalita\i... ..... . ... .. . .. . ............... ... ... .... .. .. .. ... 23
3.4.2 Conectori tip domuri cu cap pentru lunecare ....... . 23
3.5 Tabla de olel cutata pentru placi compozite 23
Sec\iunea 4 Durabilitate .......... .... .. .. .......... ... .. .. .... . .............. 24
4.1 Generalitali ... .. .. .... ..... ... ....................... ........ .... " ...... . 24
4.2 Tabla de olel cutata pentru placi co mpozite in cIMiri. . 24
Sec\iunea 5 Analiza structurala... ...... .......... . 25
5.1 Modelarea structurii pentru analiza ........ ... .. ..... . ... .. 25
5. 1.1 Modelarea structurii!}i ipoteze de baza... . . ........ .... .. ... .... . 25
5.1.2 Modelarea noourilor.. . . .... ..... ...... ....... .. ...... . 25
5.1 .3 lnterac1iunea so l-stru ctura ....... " .. ...... ... .... . .. . ..... . 25
5.2 Stabilitate structurala ....... ...... ... ... .. . .... .... ... ... 25
5.2. 1 Efecte le geometriei deformate a structurii ..... ... ... . ...... .... ........ ...... .. ... .... .. . 25
5.2.2 Metode de calcut pentru cladiri. . .... ......... .......... .... .. . 26
5.3 Imperfecliuni. .. ...... ... ......................... . ... . 26
5.3. 1 Prin cipii de baza .. . -0 • • • • • • • • • • • • • • • • •• 26
5.3.2 Imperfec\iuni la cIMiri. .. ........ .... ...... ... .. 27
5.3.2.1 Generalitali. ................... ... .... .. ... 27
5.3.2.2 Imperfec\iuni globale......... . 27

2
 SR EN 1994-1-1:2004
53_2_3 Imperfectiuni ale elementelor ... ... ... ... ... ...... ... ... ... ..... .. .... .. ... ... . ......... . 27
5.4 Calculul efectelor actiunilor. ..... ...... ........... ....................... _... _.... _____ ___ _..... . 27
5 .4.1 Metode de analiza globala .................................... _... ................ . 27
5 .4.1.1 Generalilati.. ... .................... .. ....................... .. . -.. ............. ... ..... . 27
5 .4.1. 2 La!imea efectiva a lalpilor care line seama de deforma!iile de lun ecare in pianul lor .. . 28
5.4.2 Analiza liniar elastica ................................ .. .......... ................ .. . .. ................ . 29
5.4.2.1 Generalilati. ·· ·· .... . ...................... ...... ...... ........................... . 29
5.4.2.2 Curgerea lenla ~ i conlraqia .................. ... .................. .................... . 29
5.4.2.3 Efectele fisurarii betonului. ................................................ ....... ...... ...... . 30
5.4.2.4 Stad ii ~i ordinea de execu!ie ...................................... ................ ................... . 31
5 .4.2.5 Efectele lemperatu rii. .......... ... ' ... ...... ...... .. .. .......... ....................... . . 31
5.4 ,2,6 Precomprimare prin deforma,ii impuse controlat.. ........................ .... .......... .. . 31
5.4.3 Analiza globala neliniara ...... ... .............. ..................... ....... . ................... . 31
5.4.4 Analiza !inia r elastica ctJ red istribuire limitata pentru cladiri ...... .. ...... .. . ' .. .............. . 31
5.4 .5 Analiza globala rigid-plastica pentru cladiri ............ ......................... ........... . 33
5.5 Clasi ficarea secliunilor transversa le.............. ......................... . " ... ............. .. ... .. . 34
5.5 .1 Generalilali... ... ..... ............. ........ ......................................... ........ ..... . 34
5.5.2 Clasificarea sec!iunilOr compozile tara inglobare i n beton ........ ......... . .. ............... . 35
5.5.3 Clasificarea sec!iunilo r compozite pentru dMiri cu inglobare in beton ........ . 35
Sec\iunea 6 Stari limila ultime .. .. ...... _..................................................... . 36
6.1 Grinzi. ................................................. _........................................................... __...... _.. 36
6 .1.1 Grinzi pentru cIMiri ...... ...... _.................... _.................................. ... . 36
6_1.2 Ll!imea efectiva a pliicii penl ru verificarea sec!iunilor transversale ....... .. .. .. .. .. ... ... . 37
62 Eforturile seclionale capabile ale grinzilor compozite ............................... .. ...... . 37
6.2.1 Momentul capabilla incovoiere ..................... _................ ......... .. .......... .......... . 37
6.2.1.1 Generalita.ti. . ......... .......... .. ..................... ... ............ ... ..... .. ...................... . 37
6.2.1 .2 Momentul capabil plastic M c1.Rd la incovoiere al unei sec!iuni compozite .. , ... .... . . 37
6.2.1.3 Momentul capabil plastic la incovoiere al sec\iunilor cu conectare paf\iala ... . 38
6.2.1 .4 Momentul capabil nelinia r la incovoiere ................. .......... . ......... ... ... ..... .......... . 40
6.2.1.5 Moment ul capabil elastic la inoovoiere _.. _.................... ...... .. ........ . 41
6.2 .2 FOr1a Ui ietoare vertlcala capabi\a .......................................... .... ... . 41
6.2 .2.1 Domeni u de aplicare ....... ................................................ .. . " .. ..... . 41
6 .2. 2.2 For1a taieloare verticala capabila plastica ............................. . ..... .. .... . . 41
6 .2.2 .3 FO'1a taietoare capabila la fl ambaj ....... .......................... ............. .. ... .. . 42
6.2.2. 4 Incovoierea cu forta laietoare vertical::"' ... _ . __ ......................... ..... ... .. . 42
6.3 Efo rturi sec!ionale ale grinzilor cu inglobare pa'1iala in beton a sectiun i] de o\e l 42
6.3.1 Domeni u d e aplicare ...... ... ...................... ............................. ... ... .... .. .. ... . 42
6.3.2 Momentul capabilla i ncovoiere .. ......... ........ ........ ....................... ...... .. . .... .... . 43
6.3.3 ~0rta taietoare verticala capabila .............. ...... .. ... ......... ........... ...... . 44
6 .3.4 Incovoierea cu f0r\a taietoare vertica la ...................... ..... ......... ..... . . 44
6.4 Flambajul prin torsiune laterala al grinzilor compozite .............. . .......... .... .. .......... . 44
6 .4 .1 GeneraliUi!i ......... ............................................. .......................... . . 44
6 .4 .2 Verificarea la flambaj prin incovoiere si rasucire laterala a grinzitor compozite
continue cu sec\iuni transversale de clase 1, 2 ~i 3 pentru dadiri ................ . 45
6.4 .3 Verificarea simpHficata penlru d adiri tara calcul. ...... ............. .......... ....... . 47
6.5 Fol1e transversale aplicate in imilor. ... ........... ....................................... ........ . 47
6 .5. 1 Gene ralitati. .. .... .... ' ........................ ....... ....... .................................... ....... . . 47
6.5.2 Voalarea inimilor indusa de latpL.. ... ......... .......... .. ............. ..... " .. ...... ............. . 48
6.6 Conectare la lunecare ... ......... ... .......... .... ..... .. ....... ................. ............ ......... . 48
6.6.1 Generalitati··· .. ........................................................................... ..... . . 48
6 .6.1.1 8azele proiectarii ..... , .... ,.. ,............................ ... ............. ..... ......... .. . 48
6.6.1.2 Limitele utilizarii in cazut grinzilorcompozite penlru cladiri a conectarii partiale la
lunecare .. ........ ... ............................................. ..... ................... .................. 49
6 .6.1.3 Distan\e intre conectorii de lu necare ai grinzilor pentru cladiri ........ . 50
6 .6 .2 FOf\a de lu necare longitudinala in grinzL ......... _................. ...................... . 50
6.6 .2 _1 Grinzi la care ebrturile seC\bnate capabile se catculeazii in domeniut elastic sau neliniar. .. 50
66 .2 _2 Grinz i la care eforturile sec!iona le capabile se calculeazii in domeniul plastic .... 50
6 .6.3 Conectori l ip domuri cu cap utilizate in cazul placitor monotite de beton armat sau i n
betonul armat de inglobare .................................................. ....... .... .... .......... . 50
6.6,3 .1 FOf\a de lunecare capabila de ca lcu!... ...... .. . ... ...... ...... ... ... .. .. ............. " .. .. 50
6.6 .3.2 Innuenl a intinderii a5Upra fot1ei de lunecare capabile ........... ...... ............ ,........... . 51

3
 SR EN 1994-1-1 :2004

6.6.4 Forta de lunecare capabila a dornurilor cu cap folositi Ia placile compozite cu tabla 51
cutata pentru cladiri ..... . ...... . . . ..... .... .
6.6 .4.1 Tabla cutata cu nervuri paralele cu grinda de reazem. . .... . .... ... ... .......... . . 51
6.6.4.2 Tabla cutaia cu nervuri perpendiculare pe grinda de reazem .... .. .. . 52
6.6.4 .3 Tncarcarea biaxiala a coneclori\or de lunecare 52
6.6.5 Detalierea conectarii de lunecare :?i influen\a executiei ..... ... . . 53
6.6 .5.1 Rezisten1a la separare .... ... ... ... .... " .... .... . 53
6.6.5.2 Acoperirea cu belon:?i tumarea betenului pentru cladiri 53
6.6 .5.3 Armarea loca la a placii. ... . ....... _..... ......... . . .. ..... .... . 53
6.6.5.4 Alte tipu ri de neMln de 1ng ro:?a re decat cele formale de tabla cutata ..... .. . 53
6.6.5.6 Dlstanla i ntre conectorii de lunecare ... .... ... . . . ....... ..... .. . 54
6.6.5.5 Dimensiunile lalpii de o,el. ... ... .. .,.. . .. _.. ....... ........ .. ...... . 54
6.6.5.7 Conectori de lunecare tip dornuri cu cap .... ... ....... . ... ........ ..... . .... . 54
6.6.5.8 Conecton de lunecare tip dornun cu cap folosi,i cu plan~eele cu tabla cutata la cladiri 55
6.6.6 Lunecarea longitudinala la placi de beton armal. . .' ... ...... .. . 55
6.6.6.1 Generalit:.,," .... ..... .. "'..... . ......... .. .. . .. .... .... . 55
6.6 .6.2 Valoare de calcul la lunecare .. ... ...... ... ..... ......... .... . .. ...... . 55
6.6.6 .3 Armatura transversa la minima .. .. ...... .... .. ...... ....... . 56
6.6.6.4 Lunecarea longitudinala ji armatura transversala a grinzilor pentru clad iri .... 56
6.7 Stalpi ~i elemente compozite cornprimate ...... ..... _....... ..... .... _. 57
6.7.1 GeneraIiUili. .. ...... ......... . .... ..... ........ .......... .. . ... . -... .. . 57
5.7.2 Metoda generala de proiectare .... ............ ................. . . . 59
6.7 .3 Metoda simplificala de proiectare .......... . 60
6.7 .3.1 Generalitaji ~i domeniu de aplicare .... ...... . 60
6.7.3.2 Efo rturi SeC\iOnale capabile ... ... .. . ....... ..... ..... . .. . 60
6.7.3.> Rigiditatea efectiva la incovoiere , indicele de contributie a olelulu l ~i zveltelea
relativa .. .. . .. . .. . ... .... .. ... ...... . ..... .......... ... .... ... .. . 62
6.7.3.4 Metode de calcu l ~i imperfectiuni le elementelor ..... ....... ... ... . .. ...... ..... ... . . 63
6.7.3.5 Eforturi sec\ionale capabile la compresiune axiala ............. .. .... ....... ... . _ 64
6.7 .3.6 Eforturi sectiooale capabile 11'1 r.omrresiune ~j incovoiere uniaxiala . 64
6.7.3.7 Compresiune ~i incovoiere biaxiala .. . ... .' ..... .... ...... . 66
6.7.4 Coneclarea la lunecare ~i transferulincarcarii.. . .......... . 67
6.7.4.1 GeneraIiUi1i.····· · ..... .. ..... .......... .... .... ... . .. .. -.... . . ........ . 67
6.7.4.2 inlroducerea i ncarcarilor..... . ... .. .. . .. . .. ,.. ... ... . ... .......... ......... ...... .. 67
6.7.4.3 Lunecarea longitudinala in afara zonelor de transfer al incarcM lor. 69
6.7.5 Prevederi constructive. .. ...... .. ........ . . .. ............. .. ....... .... . 70
6 .7.5.1 Acoperirea cu beton a pofilelor de olel ~i a annaturii. .. ... . ........ ..... . 70
6.7.5.2 Armatura longitudinala ~i tra nsversaia. 70
6.8 Oboseala .... .. ... ... ... _ ........... ..... .. . ................... ... ...... ...... . 71
6.8.1 Generali1;;i1i. ···· .... ... .... .. .. . .. ... ... ... .. ... ..... . ... ... ... . 71
6.6.2 Cceficien\i partiali pentru evaluarea oboselii la clactiri ........ ... . 71
6.8 .3 Rezistenta la oboseala.. .. .. ... .. .. .... ... ... .. . ... ..... . ..... ... . 72
6.8.4 Eforturi sec1ionale ~i incarcari de oooseala ... ... . 72
6.8 .5 Eforturl unilare.. . ... ..... . 73
6.8.5.1 Generalitati.··· ..... .. ... . "< • • • • 73
6.8 .5.2 Beton .. .... ... .... . 73
6.8.5.3 0tel pe ntru construc1\i ... .. .. . .. ...... . 73
6.8.5.4 Armatura ... _........ ... .... .. .... . ...... ..... . . 73
6.8.5.5 Gonectori de lunecare .. ... . .. . ........... . 74
6.8.6 Domeniu eforturilor unitare. . ...... ..... .. . 74
6.8.6.1 0lelul penlru construclii ~i anntitura. . . .. ....... . 74
6.8.6.2 Conectorl de lunecare. .... .... ... ... ....... .......... ..... ..... .... .... ... __ .... . _... _.... .... . 74
6.8.7 Evaluarea oboselii pe baza domeniului eforturilor unila re nominale ... . 75
6.8.7.1 01el pentru constructii, armatura ~i beton .... ... .. .. ... .. .. . 75
6.8.7.2 Conectori de lunecare.... ........ ... .. . . .... ...... ..... . 75
Sectiunea 7 Stari limila ale exploatarii norma le 76
7.1 ' Generalita1i .. . .. ......... ..... . ...... ........... -. 76
7.2 Eforturi unitare ... .. ........ . 76
7.2.1 Generalitali... ..... ..... ... ... ... .. . ... .. . .. ..... . . 76
7.2.2 Limilari ale eforturilor unitare la clMin . 76
7.3 Deforma1ii la clactiri 77
7.3.1 Sage1i. .. ........ . .... .. . .. . ....... .......... ... . 77

4
 SR EN 1994-1-1 :2004
7.3.2 Vibratii ...... .... .... ... ...... ..... ....... .. . 77
7.4 Fisurarea betonului.. .. ... ... .. ..... .. .. 78
7.4.1 GeneraliUi l i .. .. .... ... . ..... . ...... ... ..... .... ... . 78
7.4.2 Armarea min ima... ...... .. ... .. 78
7.4 .3 Controlul fisurarli datorita Tncarcarilor directe. 79

Sec!iunea 8 Noduri de cadre compozile pentru cladiri 81

8.1 Domeniu de aplicare. ...... . ... .. .. . ... .... . . ... ... .. .. .. .. ... .... ........ 81
8 .2 Analiza , modelare $i clasificare. . . .... .. . .. 81
8.2.1 Generalita\i ... .... .. .... ... . ... ... ... ... ... .... ..... .... .. . ....... .. ..... . 81
8.2.2 Analiza global elastica..... ........ . .. . ... ......... .. ..... .. ... .... . .... ... ... ... 81
8.2.3 Clasifrcarea nodurilor. .. . ... .... ... . ... ... .. .. . .. ... .... ..... . " .. . 81
8.3 Metode de calcul ..... ... ... .. .. . ... ... ... .. . .. ... ... .... . ...... .... ... ...... .. .. . 82
8.3. 1 Baze le $i domeniul de aplicare ... .... .. ... ... .... .... .. 82
8.3 .2 Reziste n!a .. ... .... ...... . ' .... . .. ..... ........ .. . ..... . .. . . 82
8.3.3 Rigictitatea la rolire .... . ...... ... ... ... ..... . .. ..... . .. . .. ... .............. ... ... ..... ....... . 82
8.3.4 Capacltatea de rotire . ...... ... . .... ... .. .... ...... ... ....... . ........... _. 82
8 .4 Rezisten\a componentelor..... ....... .. ...... . 82
8.4.1 Domeniu de aplicare .... .. .. .... ...... . .... ....... . 82
8.4.2 Componente le de baza ale nodului. ......... ... .. .... .... . ... .. . .. .. " ................ .... ..... . 83
8.4 .2.1 Armaturi longitud ina le de o1el-beton la i ntindere... ... . 83
8.4.2.2 Placa metalica de contact la compresiune .. ...... ...... . 83
8.4.3 Inima sU~ l pului solicilal a la compresiune transversala 83
8.4.4 Componente armate ...... ...... .. ...... ............ . 83
8.4.4 .1 Pano ul inimii de sHilp la torfeca re .... . ....... .. 83
8.4.4 .2 Inima Slft lpului la compres iune Iransversala .. . 84

Seciiunea 9 Plac! compozi!e cu labia cutaIa la c\adiri.. ... .. ...... . .... .... .. . ...... ... . 85
9. 1 Generalita\i.. ....... .. ..... .. ....... ... .. ... . 85
9.1. 'I Domeniu de aplica re.. . ... ... ... . ... .. .... ... ... ..... .... ... ... ............ ... . . 85
9.1.2 Defini1ii ....... .... . ..... . .. .. . ... ...... .. .. ... ...... .. 85
9.1.2.1 Tipuri de conectori de forfecare .. .. ..... ... . .. ... .. ... ... . .. .......... . . 85
9.1.2.2 Coneclare inlegrala $i conectare partiala la forfecare.. ........... . .. 86
9.2 Prevederi pentru dela liere.. .. . . ........ . 86
9.2.1 Grosimea $i armarea placii.. . . ........ .. ..... .. .... " ........ ....... .. ... .. . .... ......... ' 86
9.2.2 Agregate ..... ... ..... ... . . ..... . ... ... ......... ...... .. ... ... . 86
9.2.3 cerinle de rezemare. ... .. .... ... .. ... ... ... ... . . ....... .. ... ........ . 86
9.3 Actiu ni ~l efectele lor... .. .. .... ... .. .... .. ... . ... .. .................. . 87
9.3.1 Silua!ii prevazute i n proiecta re .. ...... ... .. . .. .............. ... .. ......... ....... .. ....... .... .. 87
9.3.2 AC\iunl asupra tablel cutaIA int rebuln1ata drept cofraj ...... ... ... 87
9.3.3 Ac\iu ni asupra placii compozrte ... .. ... ... .... ..... ... .... .. ... . 87
9.4 Ana liza eforturilor secvonale.. .... .. . ........ ... .... ... 88
9.4. 1 Tabla cutata intrebuinlata drep! cofraj ..... .. . ... .... ... .. .. ........ . .. ........ .... ... 88
9.4.2 Analiza placii compozite .. ... .. . ... ... ..... ......... . .. ........ .. ... .. 88
9.4.3 La\imea efectiva a plaCl1compozite in cazul incarcMi concentrate punctuale ~i
tiniara... .... ...... .. ........ ............. ............. . . ..... .. .......... .. . 89
9.5 Verificarea tablel cutale Tntrebuinjata drept cofraj la stilrlte limita ultime ...... ....... . 90
9.6 verificarea tablel cutate Tntrebuinlata drept cofraj la starile limita de exploatare 90
9.7 Verificarea placilor compozile la starile limila ultime..... ... . ... .... ............ . 90
9.7 .1 Criteriu de proiectare ........ ... .. . .... ...... .. .... ........ .. ... . ... . ..... .. " . ......... . 90
9.7.2 Jncovoie rea . .. ... .. .... .... ... ........ ....... ..... . . ...... ...... . 90
9.7.3 Lunecarea tongitudinata la placi tara ancoraje la capele .. .. . ... ... ... .. ... . . 92
9.7.4 Lunecarea la pli!lci cu ancoraje \a capete .... . ... .... .... .............. . 93
9.7.5 FOrla taietoare verticala.. .. .. ... .. .. . ............ .. ....... ... ... ... ... .... .. . 93
9.7.6 Strapungerea... ... .... .... ... ... ... .... . ....... .. ...... .. .. .... ... ..... .. . .. . ..... ... ... .. .... 94
9.8 Verificarea plaCiior compozite la st~rile limita de exploatare. " .. .. .... .. .. . 94
9.8.1 Controlul fisu rarii betonului. ...... .. ...... .. .. ............ ... ............................... . 94
9.8.2 Sage\i .... .... .. . " ...... ......... .. . ... .. ... . .... . ... ... ... ... ....... . 94
Anexa A (informativa) Rigidita\ile co mponentelor nod urilor.. ..... ... ......................... . 96
A.l Domeniu de aplicare... .. ... ... .......... . " ..... .. .. ' ... 96
k2 Coeftcien!i de rigiditate ...... ..... ....... ...... ..... " .... . .... .. ... ....... . .......... .... ..... . 96
k2.1 Componente de baza ale nodu lui. . . .. ............. . 96
A.2. 1.1 Armaturi longitudlnale de beton armat intinse ... .. ........ . ... .................. .. .. . 96

5
 SR EN 1994-1-1:2004
A.2.1.2 Placa metaliell de contact camprimatit 96
A.2.2 Alte componente ale nodurilor compozile. .. ... . .... ....... . 98
A.2.2.1 Panou l inimii sUilpului forteca! .. ... . . 98
A.2.2.2 Inima stalpului la eompresiune transversala .... ... .. ....... . . 98
A.2.3 Componente armate. . .... ...... ...... .. . .... .... ... .. .... . . .... .. ... .. . 98
A.2.3 .1 Panoul inimii sta lpului fortecat .. ... .... .. . ... ... .. .. ...... .. ... ....... .. .. . .. .... ... .. . 98
A.2.3.2 Inima stalpului la compresiune transversala ......... . 98
A.3 Deforma1ia eonecUirii de forfecare. . ... ......... ..... . ... .. .... .. .. . .. . ... . .. . 99

Anexa B(informativa) l ncercari slandard izate ........ .. .... ... ... . ... .. . .... ..... . . 1DO
B.1 ~e n eralita'i . .... . ..... ... . .. .. .... ..... ... . 100
8.2 Incerciiri asupra conectori lor de fortecare. . . ...... ...... . ... .... .... .... ... .. .. 100
B.2.1 Generalita1L .... .. ... .. .. . .... .......... ...... ... .. . 100
B.2.2 Dispozitive de incercare ... . 100
8 .2.3 Pregalire epruve\e .. .... .... .. . 101
B.2.4 Procedura de incercare ... ... .. .. . .. .. .... ... . 102
B.2.5 fnterpretare rezullate... ........ . . ... ........... .. ... . 102
B.3 lncercarea placiior compozite ..... ... . 102
B.3.1 Generalita1i ........ ... . 103
8 .3.2 Dispozitive de incercare .... . . 103
B.3.3 Pregatire corpuri de incercat 10'
B.3.4 Procedura de i ncarcare pentru incercM .. 105
B.3.5 Determinarea valorilor de calcul pen!ru m ~i k ...... .. ... .. 105
8.3.6 Determinarea valorilor de calcul pentru 1: u.Rd 106

Anexa C (informativa) Contraclia betonului la structuri compozite in cIMiri .. .... .. ... .... .. . 108

Bibliografie ..... . ............. .... ..... ........ .. 109

6
 SR EN 1994-1-1 2004

Preambul

Acest standa rd (EN 1994- 1-1 :2004), Eurocod ul 4: Pro iectarea structurilor compozite de oiel-:?i belon ;
Partea 1-1: Regu li ge nera le :?i reguli pentru cladiri, a fast ela borat de catre Comitetul Tehnic
CENfTC 250 "Eu rocoduri structurale" , al caru i secretari at este deiinut de SSI.

Acestu i standard european trebuie sa primeasca statutu l de standard naiional, fie prin publicarea unui
text identic , fie prin ratificare, pfma eel tarziu in iu nie 2005, iar standardele na\ionale in contradiciie cu
acesta Irebuie anulate pana cel tarziu in martie 2010 .

Aces! standard european i nlocu ie:?te ENV 1994-1 -1 :1992.

CENfTC250 esle responsabil de elaborarea tuturor Eurocodu ri\or Structurale.

Conform Reg ula mentu lui Intern CEN/CENELEC , institutele nationale de sta ndardizare din urmatoareJe
1ari sunt obligate sa apliee acest standard euro pean: Austria , Belgia , Cipru, Danemarca, Elvetia ,
Estonia, Fin landa , Franta, German ia, Grecia , Irland a, Island a, Ilalia, Letonia, Litu ania, Luxemburg ,
Malta , Marea Britanie, Norvegia, Olanda , Po Ionia, Portugalia, Republica CeM, Siovacia, Slovenia,
Spania, Suedla :?i Ungaria.

Istoricul programului de eurocoduri

in 1975, Comisia Comun italilor Europene decidea demararea, in baza articolului 95 al Tratatului, a
unui program de aqiune in domeniul construcliilor. Obiectivul programului era eliminarea barierelor
tehnice in schimburile comerciale ~ i armonizarea specificaiiilor tehnice.

in cadru l acestui program de aCliune, comisia a luat initiativa stabilirij unu i ansamblu de reguJi tehnice
annoniLate pentru proiectarea construc\iilor; in prezent aceste reguli sun! uliliza!e in s!ale le membre
ca 0 alternativa , intr-o prima elapa, la reglementarile nalionale in vigoare pe care urmeaza sa Ie
i nlocuiasca ulterJor.

Timp de cincisprezece ani, comisia a coord on at, cu ajulorul unui Comitet Director alcatu it din
re prezentaniii statelor membre, dezvoltarea programului eurocodu rilor, fapl ce a condus la apa ritia
primei generatii de cod uri europene in anii 1980.

in 1989, comisia ~ i statele membre ale Uniun ii Europe ne ~ i ale Asociatiei Europene a liberului Schimb
- AELS - au decis , pe baza unui aeord') intre Co mi sie ~ i CE N, sa transfere la CEN, prinlr-o serie de
mandate , pregat irea ~i publica rea eurocodurilor, cu domeniu de aplicare de a Ie atribui in viilor statutul
de standard european (EN). in acest mod, se stabile~te, de facto, 0 legatura intre eurocoduri :?i
totalitalea directivelor Consiliulu i :?i/sau deciziile Cornisiei privind standardele europene (de exemplu
Directiva Consiliu lui 89/106/CEE priv·lnd produsele pentru construc\ii - DPC - ~i Directivele Consiliului
93f37fCEE, 92/50/CEE :?i 89/440/CEE privind lucrarile §i serviciile publice, ca :?i di rectivele echivalente
ale AELS , destinate revigorarii pietei interne) .

Programu l eurocodurilor pentru structuri cuprinde sta ndardele urmaloare, alcatuite fiecare, in general ,
din mai multe parti:

EN 1990 Eurocod: Sazele pro iectarii structurilor

EN 1991 Eurocod 1: AC1iuni as upra structurilor
EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea struclurilor de beton
EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de 01el
EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea strueturi\or eompozite de 0lel :?i belon
EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilorde lemn
EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea stru clurilorde zidarie
EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicii
EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenia la cutremur
EN 1999 Eurocod 9: Proiecla rea slru cturilor de aluminiu

H Acord intre Comisia Comunilatii Europene $i Comitetul European de Standardizare (CEN) privind activitatea de
elaborare a eUlOcoduri lor pentru proi ectarea conslruc~ilor $1 lu crarilor ingi nere$ti (BC/CEN/03/89)

7
 SR EN 1994-1-1 :2004
Standardele eU focod recunosc responsabilitatea autoriUi1ilor de reg le mentare din fiecare stat membru
~isti pu leaza dreptul acestora de a stabili, la nivel national, valori ale uno r parametri de calcu l, care sa
fie inci usein reg lementarile privind sig uran\a constructiilar, in cazul in care aceste valori continua sa
fie diferite de la o1ara la alta.

Statutul §ii domeniul de aplicare a eurocodurilor

Statele membre ate UE ?i ale AELS recunosc eurocodurile ca documente de referin1a care pot fi
utilizate drept:
mij loC de a probs conformitatea construc\iilor ?i a lucrarilor ingin ere~ ti cu cerintete esen\ia le din
Directiva Consiliului 89/106/CEE, in particular cu Cerin\a Esenlia la nr. 1 - Stabilitalea ~i rezistenia
mecanica - ~i Cerin\a Esentiala nr. 2 - Securitatea in caz d e incendiu;

ca baza de specifica1ii pentru contractarea lu crarilor de construct,ii $i a serviciilor tehnice asociate;

cadru de speciflcaW tehnice armonizate pentru produsele de constructii (EN ~i ATE).

i n masura in ca re se refera la lucrari le de constructii in sine, eurocodurile au 0 relatie directa cu

documentele interpretat ive 2) la car'e se face referire'tn articolul 12 al OPC, chiar dad au 0 natura
3
diferita de cea a standarde lor armonizate de produse ). in consecin1a, aspectele tehnice care rezulta.
din lucrarile de elaborare a eurocodurilor trebuie avute in vedere, i n mod adecvat, de catre comitetele
tehnice CEN ~ilsau grupurile de lucru ale EOTA, care elaboreaza standardele de produse, in vederea
ob\inerii unei compatibiliUi1i totale a specificatiilor tehnice pentru prod use cu eu rocoduri!e.

Standardele eurocoduri contin reguli comune de proiectare stru ctura la pentru calcu lul complet al
structurilor §i produselor componente de natura tradi1ionala sau inovatoare. Oeoarece eurocodurile nu
abordeaza, Tn mod specia l, cazuri de construc1ii cu forme neregulate sau condilii deosebite de
proiectare, pro iectantul trebule sa apeleze la consultanta un or expei\i pentru considera\ii suplimentare
privind aeeste cazuri.

Standarde na~onale care implementeaza eurocoduri

Standardele natlona le care implemellteaza eurocoduri trebuie sa con\ina textul integra l al eurocodu lui
(inclus iv anexele) a~a cum a fost publicat de CEN; texM eurocod ului poate R precedat de 0 pagtna
naiio na la de t itluri §\ un preambul national $i poate fi urmat de 0 anexa na\ionala .

Anexa nationala poate sa contina numai informatii $i date privlnd parametrii din eurocod definiii drept
Parametri Oetermina \i \a nivel nationa l; informatiile $i datele care fac obiectul 0Piiu nii autoritaiilor
nationa le sunt utiiizate pentru proiectarea construcVilor $i a lucrartlor inginere$ti din \Bra respectiva ~i
se refera la:
valori ale coefi cientilor parjia li $i/sau clase pentru care eurocod ul prevede alternative na\ionale;
valori care se pot utiliza io cazul i n care eurocodul nu furnizeaza valoarea para metru lui $i indica
numai simbol ul acestuia ;
date specifice 1arii respect ive (geografic e, clima\ice etc.), ca de exemplu harta de zona re pentru
indirca rea data de zapada;
proced ura care t rebu ie utilizata atunci cand eurocodu l prezinta proceduri alternative

Conform articolul ui 3.3 al ope, cerintele esen\iale (CE) trebuie sa fi e prezentate intr-o forma concreta in
":<l
documentele interpretative (DI) pentru a asigura legatura necesara intre cerintele esen~ale ~ i prevederil e
standardelor europene armonizate (EN), agrementelor europene (ATE) ~i ghidurilor eu rope ne armenizate pentru
agremente termice.
3) Cenform articolul ui 12 al OPC (Oirectiva Censiliului 89/106/CEE) documentele interpretative trenuie:
a) sa prezinle inlr-o forma COflcrela cerin1ele esentiale prin armonizarea terminologiei ~i bazei tehnice ~i prin
indicares, dupa caz, a classier sau nivelurilor pcntru fiecare ceri nta:
b) sa indice metodele de corelare a claselor sau nivelurilor cerinle10r cu speciflcaliile tehnice . ca de exemplu
metode de cal cui Iii de incercare , reguli de proiectare etc. :
c) sa serveasca drepl documente de referinta pentru elaborarea slandardelor armonizale !?i reeomandarilor
pentru aprobari tehnlee Is nivel european agremenle lehnice armonizale.
Euroeodurile, de facto. au un rol similar in domeniu l Cerin\ei Esen~ale nr.1 si al unei parii a Ceri ntei Esen\iale
nr .2.

8
 SR EN 1994-1-1 :2004
Poate sa cantina de aserrenea
decizii de aplicare a anexelor informative ~i
referiri la informatii complemenlare non contradictorii, pentru a ajuta utilizatarul la aplicarea
eurocoduluL

Legaturi intre Eurocoduri §i specifica~ile tehnice armonizate de produse (EN §i ATE)

Este necesar sa existe 0 coerenla in ceea ce prjve~te specificatiile tehnice armonizate penlru
produsele de constructii ~i regulile tehnice pentru lucrarile de construcW 4), Pe langB. aceasta, ariee
informa1ie referitoare la eurocoduri , care insole$te marcajul CE penlru produsele de constructii,
trebuie sa mentioneze clar parametrii determinali la nivel national care au fosl luali in considerare .

Informatii suplimentare specifice EN 1994-1-1

EN 1994-1-1 descrie principiile si cerintele privind siguranta in exploata re ~i durabi lilatea structurilor
de O\el ~i beton , impreuna. cu prevederi specifice pentru construc\ii. Se bazeaza. pe metoda sta.rilor
limita , completata. de metoda coeflcientilor par1iaH de sigura nta .

Pentru proiectarea structuri tor noi , se intenlioneaza sa se utilizeze EN 1994-1 -1, pent ru aplicare
directa Impreuna cu alte parti din EN 1994, eurocodurile de la EN 1990 pana la 1993 ~i eurocodurile
EN 1997 ~i 1998. .

EN 1994-1-1 serve~te de asemenea ~i ca document de refe rinFI pentru celela lte comitete tehnice
CEN referit or la aspectele structurale.

EN 1994-1-1 se inl en\ioneaza sa se utilizeze de caire ;

- comitele de lucru a allor standarde pentru proiectarea structuritor ~ j a standardelor de produse, de
incercare ~ i de execl!tre ;
- clien\i (de exemplu: pentru formularea cerinletor specifice in functie de nivelurile de fiabilitate ~i de
durabilitate) ;
- proiectan\i ~j constructori ;
- autoril.il.li relevante.

Valorile numerice pentru coeficien~i paf\iali ~i alti paramelri de fi abilitate sunt recomandate ca valori de
baza care prevad un nivel acceptabil de fiabililate. Valonle au fost alese considerand ca se aplica un
niveJ corespunzator de manopera ~ i de organizare a proiectului. Cancl EN 1994-1-1 se uti lizeaza ca
document de baza de caire aile comitete tehn ice CEN. ace lea~ i valori sun! lua!e in calcul.

11 A w \'edea Alt.3.3 ~i Ar1.12 din DPC, cil ~i clauzele 4.2, 4.3. 1. 43.2 ~ 5.2 ale D I I.

9
 SR EN 1994-1- 1:2004

Anexa national! la EN 1994-1-1

Aces! standard indica proced uri alternative, valori ~i recomandM pentru clase , cu note , care indica
cazurile in care se pot face optiuni la nivel national. Aslfel, Siandardul national care implementeaza
EN 1994·1 ·1 poale avea 0 anexa na\ionala care sa cantina Parametrii Determinali la nivel National
care sunt ulilizali pentru proiectarea oonstrucliilcr ~i a lucrafilor inginere~l i ce se executa in tara
respeclivB .

Alegerea na~onaUt este autorizata in EN 1994- 1-' pentru articolele urmatoare:

2.4 .1.1 (1)

2.4 .1.2(5)
2.4 .1.2(6)
2.4 .1.2(7)
3 .1(4)
3 .5(2)
6.4.3(1)(h)
6 .6 .3.1 (1)
6.6.3.1 (3)
6.6 .4.1 (3)
6.8 .2(1)
6 .8.2(2)
9.1.1 (2)
9.6(2)
9.7.3(4)
9 .7.3(8)
9 .7.3(9)
8 .2.5(1)
8 .3.6(5)

10
 SR EN 1994-1-1:2004

Secliunea 1 Generalitati
1.1 Domeniu de aplicare

1.1 .1 Domeniu de aplicare a Eurocodului 4

(1) Eurocodul 4 se apliea la proiectarea structurilor ,?i eleme ntelor compozite pentru cladiri ~i lucrari de
construelii ing inere$li. Eurocodu l 4 esl e conform princi pii lor ~i cerintelor de siguranta ~ i aptitudinea Tn
exploatare a structurilor, principiile ca re slau la baza proiectarii ~i a verificarij sun! indicate in EN 1990
Baze le proiectarii strucl urilor.

(2) Eurocod ul 4 se re fera doar la cerintele pentru rezistenta, aptitudinea in exploatare, durabilitale :;;i
(ez i ste n~ a la foc a structu rilor compozite. Alte cerinte, de exemplu: pentru izolarea fonica :;;i termica, nu
sun! lua te Tn considerare.

(3) Eurocodu l 4 este destin at a se uliliza Tmpreuna cu:

EN 1990 Eurocod: Bazele proiectarii structurilor.

EN 1991 Eurocod 1: Actiun; asupra structuri!or

EN. hEN. ATE (Agremente Teh nice Europene) $1 ETAG ( g hidu~1 AT E) pentru produse de constru qie
re levante pentru slructuri compozite.

EN 1090 Execu\ia structuri lor de metal ~i de aluminiu

EN 13670 Execu\ia structuri lor de beton

EN 1992 E urocod 2: Proiectarea structurilo r de beton

EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de meta l

EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica

EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisl enta la cutremur, cand structurile compozite
sun t cons!ru ile in regiun; seismice.

(4) Eurocodul 4 este imparti! in diverse parti:

Partea 1-1: Reg uli generale ~i reg u!i pentru cladiri

Partea 2-2: Calculul structu rilo r la foc

Partea 3-3: Podu ri.

1.1.2 Domeniu de aplicare a par1ii 1.1 la Eurocodul4

(1) Pa rtea 1-1 a Eurocodului 4 stabile$te baza generala. pentru proiecta rea structurilo r compozile
impreuna. cu re gu li le specifice penlru clfldiri.

(2) Urma.toarele subiecle sunt analizate Tn partea 1-1:

Sec\iun ea 1: Ge neraliHW
Sectiu nea 2: Baze le proiectani
Seqiunea 3: Materiale
Seqiunea 4: Durabilital e
Seciiunea 5: Analiza structura la
Sectiunea 6: Stari limila ultime
seciiunea 7: Stari limila ale exploatarii no rmale
SeC\i un ea 8: Noduri de cadre compozite pentru clad iri
Sec\iunea 9: Placi compozite cu tabla cutaIa , pentru clMiri

11
 SR EN 1994-1-1:2004

1.2 Referlnte normative

Acest standard european cuprinde prin referinle dalate sau nedatate prevederi ale altor pub licalii.
Aceste referinie normative sunt cilate la locurile corespunzatoare din text ;;i publicaiiile sunt
enumerate in continuare. Pentru referin\ele dalate , amendamentele sau revizuirile ulterioare ale
oricareia din aeesle publicaW nu se apliea aceslui standard european decal daca ele au fost
incorporate in el prin amendamente sau revizuire. Pentru referinlete nedatate , se aplica ultima edilie a
publicaVei la cafe 5e face referi re (inclusiv amendamentele

1.2.1 Standarde generale de referinta

EN 1090-2 1 Execution of steel structures and aluminium structures - Techn ica l rules for
the execution of steel structures

EN 1990: 2002 Basis of structural design.

1.2.2 Alte standarde de referinta

1
EN 1992-1-1 Eurocode 2: Design of concrete structures: General ru les and ru les for
buildings

EN 1993-1-1 1 Eurocode 3: Design of steel structures: General rules and ru les for bu ildings

EN 1993-1-3 1 Eurocode 3: Design of steel structures: Cold-formed thin gauge members and
sheeting

EN 1993-1-5 \ Eurocode 3: Design of steel structures: Plated structural elements

EN 1993-1-8 1 Eurocode 3: Design of steel structures: Design of Joints

EN 1993-1-9 1 Eurocode 3: Design of steel structures: Fatigue strength of steel structures

EN 10025-1: 2002 Hot-rolled products of structural steels: General delivery conditions

EN 10025-2: 2002 Hot-rolled products of structural steels: Technica l delivery conditions for non-
alloy structural steels

EN 10025-3: 2002 Hot-rolled products of structural steels: Technical delivery conditions for
normalized/normalized rolled weldable fine grain structural steels

EN 10025-4: 2002 Hot-rolled products of structural sleels: Technical delivery conditions for
thermomechanical rolled weldable fine grain structural steels

EN 10025-5: 2002 Hot-rolled products of structural steels: Technical delivery conditions for
structural steels with improved atmospheric corrosion resistance

EN 10025-6: 2002 Hot-rolled products of structura l steels: Technical delivery conditions for flat
products of high yield strength structural steels in te quenched and tempered
condition

EN 10147: 2000 Continuously hOI-dip zinc coated structural steels strip and sheet: Technical
delivery conditions

EN 10149-2: 1995 Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold-forming:
Delivery conditions fo r thermomechanical1y rol led steels

1 In curs de publicare

12
 SR EN 1994-1-1:2004
EN 10149·3: 1995 Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold-forming :
Delivery conditions for normalised or normalised rolled steels

1.3 Ipoteze

(1) In plus fata de ipotezele generale ale EN 1990 S8 aplica ipotezele urmlHoare:
- eele indicate in artico lele 1.3 din EN 1992-1-1 ~i EN 1993-1-1.

1.4 Distinc~ia Tntre principii ~i reguli de aplicare

(1) Se aplica regulile din EN 1990, 1A .

1.5 Definilii

1.5.1 Generalita~j

(1) Se aplica termenii ~j defini\iile indicate in EN 1990, 1.5, EN 1992-1-1, 1.5, ~i EN 1993-1-1 , 1.5.

1.5.2 Termen; ~i definilii suplimentare folosite in acest standard

1.5.2.1 Element compozit

element structural cu componente de beton ~i otel pentrtl construqii sau otel format la rece legate prin
conectori de forfecare astfel incat sa se limiteze lunecarea longitudinala intre belon ~ i olel :;;i
separarea unei componente de cealalta

1.5.2.2 Conectori de forfecare

legatura dintre beton ~i componentele de olel a unui element compozit care are 0 suficienta rezistenta
~i rigid itate pentru a permite ca cele doua componente sa fie proiectate ca pal1i ale aceluia:;;i element
structura l

1.5.2.3 Comportare compozita

comportare care apare dupa ce legatura de foliecare devine efeetiva in urma intaririi betonului

1.5.2.4 Grinda compozita

element compozit supus predominant la ineovoiere

1.5.2.5 Stalp compozit

element compozi! supus predominant la eompresiune sau compresiune cu incovoiere

1.5.2.6 Placa compozita

plan~eu in care foile de tabja cutata sunt tolosite inilial ca :;;i eofraje temporare ~i in eontinuare in
combinalia strueturala cu betonul inUirit:;;i actioneaza drept armatura in plan~eul finn

1.5.2.7 Cadru compozit

cadru structura l i n care unele sau ehiartoate elementele sun! elemente compozite ~i majoritatea ce lor
ramase sunt elemente structurale de 0tel

1.5.2.8 Nod compozit

nod Intre un element compo zit §i un alt element compozit, element de olel sau beton armal, in care
armatura este lua!a in considerare in proiectarea pentru rezistenta :;;i rigiditatea nodului

1.5.2.9 Structura sau element sprijinite

struetura sau un element la care greutatea elementelor de belon se apliea elementelor de ote1 care
sunt sprijinite pe deschidere sau sunt sprijinite independent pana cand elementele de beton sun!
eapabile sa preia eforturi

1.5.2.10 Structura sau element nesprijinite

structura sau un element la care greutatea elemen!elor de beton se aplica elementelor de otel care
su nt nesprijinite pe deschidere

1.5.2.11 Rigiditate la incovoiere nefisurat

rigiditate £" 11 a unei sectiuni tran sversale a unui element compozit Tn care II este momentul de inel1ie
a sec\iunii . eehivalente, efectiva de 0tel calculata in ipoteza ca betonu l intins este nefisurat

13
 SR EN 1994·1·1:2004
1.5.2.12 Rigiditate la incovoiere fisurat
rigiditate E" 12 a unei sectiuni transversale a lJllui element compozit In care 1: este momentu ! de ine'1ie
a secliunii, echivalenle , efectiva de olel calculata neg lijandu-se belonul intins dar incluzand u-se
armatura

1.5.2.13 Precomprimare
proces de aplicare a eforturilor de comprimare asupra pa'1ii de betan a unui eleme nt compozit,
realizata prin tendoane sau prin deformalii impuse controlate

1.6 Simboluri
Pentru obiectul acestui standard se apliea simbolurite urmatoare.

Litere mari latine

A Aria seqiu nii transversala a secliunii compozite efective neglijandu-se betonul tntins
A. Aria sec1iunii transversala a secliunii de otel pentru construct;i
Ab Aria sectiunii transversala a armaturii transversale de jos
Abh Aria sectiunii transversa la a armaturii transversale de jos din nervura de ingro$are
A, Aria sectiunii transversa la a betonului
Aria seqiunii transversala a zonei Tntinse de beton
A"
Af, Aria seqiunii transversala a Ullpii comprimate
A, Aria sectiunii transversala a tablei cutaIa de otel
A,. Aria efectiva a sec\iunii transversala a tablei cutaia de o,el
A, Aria seqiunii tra nsversala a armaturii
A,f Aria sectiunii transversala a armaturii transversale
A~,r Aria sectiunii transversala a armaturii in r~ ndul r
A, Aria sec\iunii transversala a armaturii transversale de sus
A,. Aria de forfecare a sectiunii de olel pentru constructii
A, Aria de incarcare de sub guseu
E. Modul de elaslicitate al 0lelului pentru construc1ii
Ec. eff Modul efectiv de elasticitate pentru beton
E. Modul secant de elasticitate pentl\J beton
E, Valoare de calcul a modulului de elasticitate al armaturii de o\el
(EI) ,ff Rigiditatea efectivtl de incovoiere pentru calculul f1exibilila\ii relative
(EI) eIT, II Rig iditatea efectivtl la incovoiere pentru analiza de ordinul doi
(E1), Valoare de catcul a rigidita\ii la incovoiere cu fisurare pe unitatea de latime a betonulu i
sau a p l an~eului compozit
F c, we, c, Rd Valoare de cal cui a rezistentei la compresiune transversaltl a betonului tnglobat pe ioima
unui st~;lp
Forta longitudinal a de calcul pe dorn
F,
F, Forta transversa la de ealeul pe dorn
Ftcll Fo~a de inUndere de caleul pe dorn

G. Modul de elasticnate transversal al o,elulul pentru constructii

G, Modul de elasticitate transversa l al betonului
J Moment de inertie a sec\iunH compozite efective neg lij£lOdu-se betonul Tntins
1. Momentul de inertie a seetiuni i de aIel
1.. Constanta de torsiune st. Venanl a sec9unii de aIel
1, Momentul de inertie a unei sectiuni de belon nefisurata
Constanta de torsiune 8t. Venant a betonului Tnglobat nefisurat
I"
I, Momentul de inertie al armaturii de olel
1, Momentul de inertie al sectiunii de otel echivalente in ipoteza ca betonul Tntins este
nefisurat ' , ,
Momentul de inertie al secliunii de o\el echivalente neg liJandu-se betonul Intins dar
include armatura

14
 SR EN 1994-1-1 :2004

K~ , Ke. II Factori de corectie care se folosesc in proiectarea stalpilor compozi\i

Ks~ Rigiditatea referitoare la conectarea de forfecare
K,. Parametru
Ko Factor de calibrare care se folose~te in proiectarea stalpilor compoziti
L Lungime; deschidere ; travee
L, Deschidere libera
Li Deschidere
1-0 Lungime con sola
L, Distanta dintre centrul f0 riei concentrate pana la eel mai apropiat reazem
L, Deschiderea de forfecare
L .. Distanta de la 0 sectiune transversala la eel mai apropiat reazem
,\/1 Momentul de incovoiere
A1., Contribulia sectiunii de olella momentul plastic de rezistenla a sec!iunii compozite
A1~.EJ Momentul de incovoiere de calcul apUcat secliunil de olel
Mh,R<1 Valoarea de calcul a momentului capabil de flambaj a unei grinzi compozjte
A1c. fA Partea din momentul de incovoiere de calcul aplicata sectiunii compozite
/11c,- Momentul elastic critic pentru f1a mbaj late ral cu torsiune a unei grinzi
A1Ed Momentul de incovoiere de calcul
MEd.i Momentul de incovoiere de calcul aplicat unui nod compozit i
M E,I.l1",- X,f Momentul de incovoiere maxim sau forta intema dalorita incarcarilor din oboseala
A1EU.lllinJ" Momentul de incovoie re minim datorita incarcarilor din oboseala
Mcl. Rd Vaioarea de calcul a momentului capabil elastic a sec,iunii compozite
A1nm:._ Rd Va loarea maxima de ca lcul a momentu lui capabil in prezenta unei forte normale de
compresiuns
;\I/p" Va loa rea de calcu l a momenlu lui capabil plastic a secliunii efective de tabla cutata
A1p.:nn Momentu l de incQvo iere eel mai defavorabil pentru combinalia caracteristica
/\l/pLa _RJ Valoarea de ca lcul a momentului capabil plastic a seqiunii de 0tel
k /pl.:-- .R,I Va loarea de calcul a momentului capabil plastic al sec!iunii compozite lual1du·se Tn
calculo f0rta normals de compresiune
Valoarea de calcul a momentu lui capabil plastic al sectiunii compozite cu conectare de
forfecare totala
Valoarea de calcul a momentului capabil plastic in raport cu axa y-y a secliunii
compoz /te cu conectare de foriecare totala
Va loarea de calcul a momentului capabil plastic in raport cu axa z-z a sectiunii
compozite cu conecta re de forfecare tota la
Alpr Momentul capabit plastic redus a tablei cutataa
/v/Rlj Valoarea de calcul a momentului capabil al unei sectiuni compozite sau al unui nod
MRk Va loarea caracteristica a momentului capabil al unei secliuni compozite sau al unui nod
lHv.Ed Va loa rea de calcul a momentului capabil aplicat sectiunii compozite i n raport cu axa y-y
lvlz.Ed Valoarea de calcul a momentului capabil aplicat sec,lunii compozite in raport cu axa z-z
N FOlia axiala de compresiune ; numarul de cicluri in domeniu l de eforturi; numarul de
conectori de forfecare
Va loarea de calcul a forte i 8xiala in secliunea de olel a unel secliuni compozite
Valoarea de ca lcu l a fortei axiala de compresiune in talpa de beton
Valoarea de calcu l a foliei axiala de cornpresiune in ta lpa de beton cu conectare de
forfecare totala
N".d F0rta axiala de compresiune in ta lpa de beton corespunzatoare lui Mel,Rd
N~r.~ lf F0ria elastica critica a unui st;'.ilp compozit corespunzc1toare unei rigid itali efective la
ir.covoiere
N,,- F0rta elastica axiala critic:'!
Nel Valoarea de calcul a fortei axiala calculata pentru transferulincarcarii
NEd Valoarea de calcul a fortei 8xiala de compresiune
NG.F.J Valoarea de calcul a partii permanente din fol1a axiala de compresiune

15
 SR EN 1994-1-1 :2004

Np Valoarea de ca lcul a rezisten1ei pia slice a tablei de olel cutaia la forta axiala
NpI ,a
Valoarea de calcul a rezisten\ei plaslice a secliunii de ole1 1a f0f\a axiala
Npl ,Rd
Valoarea de ca lcul a rezistenlei plastice a secliunii compozite la for1a axiala de
compreslune
Np\,RJ<.
Va loa rea caraderistica a rezistenlei plastice a sec\iu nii compozite la forta axiala de
compresiune
N pm.Rd Valoarea de calcul a rezistenlei belonului la forts axia ts de compresiune
NR Numsrul de cicluri de incarcare
N, Valoarea de calcu l a reziste n,ei ptastice a armalurii de alel la fort3 axiats
N,d Valoarea de calcul a rezistentei plastice a armsturii de alel 1a forta ax:ial~ de intindere

P /, Rd
Valoarea de calcul a rezistentei la lunecare a unui singur dom corespunzator lui F\
P pb,Rd Valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a unui singurdorn
P Rd Va loarea de calcu l a rezistentei la lu necare a unui singur conector
Valoarea caracterislicA de calcul a rezi stenlei la luneca re a unui singur conecto r
p"
PI,Rd
Valoarea de ca lcul a rezistentei la lunecare a unui singur dom de conec\are
cores punzlltor lui FI
REd Valoarea de calcu l a reacliunii unui reazem
Sj Rigiditalea la rolire a unui nod
Sj.illi Rigiditatea initiala la rotire a unui nod
V. ,Ed Valoarea de calcul a fortei taietoare care actioneazll intr-o seC\iune de olel pentru
constuctie
Vb,Rd
Valoarea de calcul a rezisten\ei la forfecare cu flambaj a unei Inimi de ole l pentru
construC1ie
Ve•Ed Valoarea de calCul a tOf1e i Uiietoare care a c~o neaza pe betonul inglobat pe inima
Valoarea de calcul a fortei taietoare care ac\ioneazll pe se~iu n ea compozita
V"
V" Valoarea de ca\cul a rezisten\ei de ancorare la capllt
V I,Rd Vatoarea de calcul a rezistenlei la forfecare
Vpl,Rd
Valoarea de calcul a rezistenlei plastice a sec\iunii compozite la forfecare vertica la
Vpl.a..Rd Valoarea de calcul a rezisten\ei plastice a secliunii de 01el1a forfecare verticala
Vp,Rd Valoarea de calcul a rezistenlei unei p~ci compozite la strapungere
VRd Va loarea de calcul a rezisten\ei unei sectiuni compozite la forfecare verticala
V, Reac\iunea la reazem
V",Rd
Valoa re a de calcul a rezistentei unei placi compozite la forfecare verticala
Vwp,c,Rd Valoa rea de calcul a rezistentei la forfecare a betonului inglobat in jurul inimH unui stalp
W, Tnca.rcarea de cedare masurat a

Litere mici latine

a Distanta inlre grinzi paralele; diametru sau Ia.\ime ; distanta

b Llilimea talpii unei secliuni de 0lel; lalime placA
bb Llllimea bazei unei nervuri de beton
b, Lajimea betonului inglobat i ntr-o secliune de olel
b,rr LAtimea efectiva totala
h elf,l LA\imea efectivB la jumalalea deschiderii penlru 0 deschidere sprijinita la ambele capel e
b cff.l LAjimea efectiva la un reazem inte rn
b eff,c,wc LlI\i mea efectiva a inimii un ui stalp in compresiune
be; Uitimea efectivB a talpii de belon pe fieca re parte a inimii
b,rn Lalimea efectiva a unei pl aci compozite
br L Alimea tAlpii unei sec1iuni de 01el penlru construC\ie
b; LAlimea geometrica a talpii de beton pe flecare parte a inimii
brn Llllimea unui plan~eu compozit pe care esl e dislribuitA 0 incArcare
bp Lungimea pe care aclioneaza 0 forta liniar distribuila
b, Lalimea nervurii unei foi de ta bla cutata de olel

16
 SR EN 1994-1-1:2004

b, Distan\a dintre centrele neMJrilor adiacente ale unei foi de tabla cutaia de o\el
11" Distan\a dintre centrele conectorilor de forfecare; la\imea medie a unei nervuri de beto n
(Iatimea minima pentru table cutate intrande) ; latimea neNurii de ingro~are.
c Laiimea unei parji a UUpii de 01el; perimetrul efectiv al barei de armare
Grosimea slratului de acoperire
Adancimea libera a inimii unei sec1iuni de 01el; diametrul unei lije a unui darn de
conectare; d jametrul exterior al une i sec1iuni circulare; dimensiunea transversalel minima
a un ui sta lp
Diametru l unui cordon de sudura al unui dorn de conectare
Oislan1a intre axa centrului de greutate a table i cutate:;;i fibra extrema a unui plan:;;eu
compozit Tn compresiune
d, Distanta dintre armatura de o\el :;;i fibra extrema a placii compozlte i n compresiune;
distanla dintre armatura longitudinala intinsa ~i centrul de greutate al seCliun]] de O\el
Excentricitate de incarcare; distanta de la axa centrului de greutate a table] cutaia. la fibra
extrema a unei placi compozite la intindere
Distanta fata de margine
Distan,a golului dintre armatura :;;i placa de capat intr-un sUilp compozit
Dista nta dintre axa neutra plastica a tablei cutate pfma la fibra extrema a unui plan$eu
compozlt la intindere
Distan\a dinlre armatura de olel intinsa $i fibra extrema a unei placi compozite la
intindere
Frecventa natura la
Valoarea de calcul a reziste ntei la compresiune a betonului pe cilindru
Valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului pe cilindru dupa 28 de
zile
fill Valoarea masurata medie a reziste n\ei la compresiune a betonului pe cilindru
. ~Ldl Va loarea medie a rezistentei efective la i ntindere a betanului
.!elm Valoarea medie a rezisten\ei axiale la intindere a betonului
Rezistenta de referinta a betanului la intindere
f l,ltn Valoarea medie a rezistenlei axiale la intindere a betonului u$or
[., Valoarea de calcul a limitei de curgere a 0lelului armaturii
lsI; Valoarea caracteristica a limitei de curgere a olelului armaturii
.{.. Rezisten\a specifica ultima la intindere
, Rezistenta actuala ultima la intindere intr-o epruveta de incereat
jm
Valoa rea nomina la a limitei de curgere a 0telului pentru constructie
f
/,1 Va loarea de ca lcu l a limitei de curgere a o\elului pentru construelie
/ v[>.J Valoa rea de calcul a limitei de curgere a tablei cutate de olel
.h·pm Valoarea medie a limite i de cu rgere masurata a tablei cutate de o\el
.!t..fi Factori de reducere pentru momente de incovoiere pe reazeme
h Adancime; grosime
h, i na l\imea sectiunii de aIel
11, inallimea betonulu i inglobat in jurul unei sectiuni de olel; grosimea lalpii de beton ;
grosimea betonului deasupra suprafelei principale plate situata deasupra nervurilor tablei
cutaia
hr Grosimea U. lpii de betan ; grosime finisaje
Pozitia axei neutre
h"
hp j na l~ i mea tatala a tablei cutata excluzandu-se $tantarile
h, Distan~a i ntre centrele de greutate ale talpilor sec\iunii de olel; distanta intre armatura
longitudinala intinsfi ~i centrul zone; comprimate
fna\timea nomina la tatala a unu; dorn de conectare
Grosimea tolala a unei epruvete de incercat
Factor de amplificare pentru efecte de ordinul do;; coeficie nt; factor empiric pentru
rezistenla de calcu! la forfecare
Coeficient
Coeficient de rigiditate

17
 SR EN 1994-1 - 1:2004

ki,c Adaugare Ia coeficientu l de rigiditate ki datorila belonu\u i i nglobat

Fador de reducere a rezistentei unui dorn de fortecare folosit cu tabla cutai a dispusa
k, paralel co grinda
k, Rigidilate la rotiri; coeficient
k~ Rigiditalea unui conector de forfecare
ksli? Fador de reducere a rigidita\ii datorna deformarii IeglHurii de forfecare
k $,r Coeliaent de r1giditate pentru un ranO r de arrnatura longiludina lA i ntinsa
k, Factor de reducere a re zistentei unui dorn de fortecare folosit cu tablA cutaia de Olel
dispusti paralel cu grinda
Fador pentru efectul efortului de compresiune longituOinala asupra rezislenlei
tra nsversale a inimii unui sli~lp
k. Paramelru
k, Rigiditalea la incovo iere a betonului fisural sa u a plan;?eului compozil
k, Rigidilalea la incovoiere a inimii
Lungimea grinzii supusa momentului incovoielor adiacenta nodulul
e
I Lungimea pla n;?eului penlru incercarea la slrapungere standard
lb~, Ibs Lungimi de rezemare
Lungimea pe care se aplica forte Ie
fo
m inclinarea curbei rezistenlei la oboseala; factor empiric pentru rezislen\a de calcul la
forfecare
n Raport modular; numar de legaturi de foriecare
I1r Numar de coneclori pentru 0 legatura de forfacare totaUi
nL Raport modular care depinde de lipul de incarcare
N, Numi!r de dornuri de canedare intr-o nervura
no Raport modular pentru i ncarcare de scurta durala
r Raportul momentelul til:! Wlpal
s Distan\a longitudinala i ntre centrele dornurilor de conectare
5, Distanta transversala i ntre centrele domurilor de conedare
I Va.rsta; grosimi
Grosimea placii de capat
'"
' eff,c
Lungimea efectiva de beton
Ir Grosimea talpii unei secliun; de aIel
I, Groslmea unei rigidiza.ri
Grosimea inimii unei sectiun; de o\el
I"
(we Groslmea inimii unui stalp din o\el
Varsla in momentul incarcarii
Valoarea de calcul a efortu lui de lunecare
Valoarea de calcul a latimil fisurii
Distan,a dinlre axa neutra plastica ~ i fibra extrema a unu! p l an~eu compozit supus la
compresiune
y Axa sectiunii transversale para leis cu talpile
z Axa sec1iunii transversale perpendiculara pe lalpi ; bral de parghie
Zo Distan,a verticala

Lite re mari grece~ti

Domeniu de eforturi
~"
Valoare de referin\a a rezisten\ei la obaseals la 2 milioane de cicluri
~'" Domeniu de efortun cu amplitudine echivalenta constantA
~'" Domeniu de efortu r! cu amplitudine echivalenta constanta datorits efectelor globale
LlO!:,gIoO
Llot;.Ioc Domeniu de eforturi co amplitudine echivalenta constanta datorita efectelor locale
LlOE,2 Domeniu de eforturi cu amplitudine echivalenla constanta referitor la 2 milioane de ciclu ri
M, Cre;?terea eforturilor in armatura de o,el datorita inta ririi din intinde re a betonulu i

18
 SR EN 1994-1- 1:2004

Lla; equ Domeniu de eforturi de avariere echivalente

M Domeniu de eforturi de fortecare pentru inctlrcarea din oboseala
LI 'c Valoarea de referinta a rezistenl ei la oboseala la 2 milioane de cicluri
Ll 'E Domeniu de efortu ri cu amplitudini echivalenle constante
J "', Domeniu de eforturi de forfecare co amp/lOOni eChivalente constante referitor Ia 2 m~Klane de ciduri
Ll'R Relistenta la forfecare din oboseala
Coeficient

Litere mid grece~t i

a Factor; parametru
Factor prin care incarcarea de calcul se mare~t e pentru a provoca instabilitatea elastica
Coefi cient pentru incovoierea unui sUl lp compozi{
Coeficient pentru incovoierea unui stalp campozi! fata de axa Y'Y !li respectiv fata de axa
z- !
Raport
Factor; parametru de trans formare
Parametri
Coeficient par1ial pentru beton
Coeficient par1ial pentru actiuni, ca re ia in calcut incertidunile de modelare !li varia\ii de
dimensiuni
Coefieient par1ial pentru domeniul de eforturi cu amp[itudine echivalenta constanta
Coefide nt par1ial pentru a proprietate a materialului, care ia in caleul incertitudinile de
modelare ~ i variatii de dimensiuni
Coefieient par1ial pentru ote! folosit la structura ap[icat re zistentei sectiun ii transversale, a
se veden EN 1993· 1- 1, 6 .1(1)
Coeficient parval pentru otel folosi! [a structura ap[icat rezistentei elementelor la
instabilitate evaluate prin verifidi rile elementelor, a se vedea EN 1993-1-1 , 6 .1 (1)
Coeficient paf\ial pentru rezistenla la obosea la
Coeficie nt par1ial pentru rezisten1a la oboseala a domuritor la forfecare
Coeficient par1iat pentru i nca rca rea din precomprimare
?s Coefident partial penlfU armatura de otel
?V Coeficient par1ial pentru rezistenta de calculla forfecare a un\li dorn cu cap
~s Coeficient par1ial pentru rezistenta de calcul la foliecare a unui plan!iieu compoli!
6 Factor; raportul 0tel-beton; deforma1ie centrala
b;."a< Sageata vertica la in jos
S, Sageata tablei cutale profil ata sub propria greut ate plus greutatea betonu lui umed
Os.ma. Valoarea limila. a lui Os
Lunecarea maxima masurala la 0 incercare efectuata la nivelul caracterislic al incarc<1rii
Valoarea cara eteristici a capacitatfl de lunecare

~ 235 J f\' , in care fr esle in N/mm2

'1 Grad d e legatu ra. de forfecare ; coeficient
'/a ,'lao Factori lega,i de confinare a betonulu i
'Ie, ,}co} 'lcL Faclori l ega~ de confinare a betonului
o Ungh i
). ,)." Fadori eCllivalen1i de avariere
)-gICb,)~OC Factori echivalen!i de avariere pentru efecle locale ~i respeetiv globale
Zvellele relativa.

Zvellete relalivB pentru flambaj lateral cu torsiune

), u
p Coefieient de frecare; factor nominal
Factor legal de calcululla rompresiune!iii moment de i ncovoiere uniaxial
'"
Jldy, j.l,jl Factor /Jd legat de plan ul de incovo[ere

19
 SR EN 1994-1-1:2004

v Factor de reducere care ia Tn calcul efectul longnudinal de compresiune asupfa

rezistentei la forfecare; parametru legal de deformarea legaturii de forfecare
Coeficie'ntul Poisson pentru olel
Para metru legal de deformarea legaturii de forfecare
Parametru legal de reducerea rezister11ei de calculla ItlCOVUiere care ia in daaJl forfecarea Vt:rticala
parametru; raport de armare
acorn ,c,Ed Efort longitudinal de compresiune in betonui i ng lobat datoriUi fortei axiale de ca lcu l
O"c,Rd Rezis1en1a loca la de calcul a betonu lui
O"d Efortu l Tn tibra cea mai lntinsa in belon
ffmax.f Efortul maxim datarita incarca rii din aboseals
O"min.r Efortu l minim daloriUi incarcarii din obosea lil
O"s,rr.ax./ Efortul Tn armiHura datarita momentului Tncovoieto r AIEdm~x ,f
a s,min,t Efortu\ i n annatura datorita momentului incovoietor MEd,mln.f
0", Efortul i n armatura intinsa
Efortul in armatura datorna momentului incovoietor Alma.
Efortul in armatura datorita momentului incovoietor lvlma. neglijand betonul fn tins
Efortul fn armatura intinsa neglijandu·se intarirea betonului frllins
Rezisten\a de calculla forfecare
Valoarea rezisten\ei la forfecare longitudinal a a unu; plan~eu compozit determinata di n
in ce rca ri
fu.Rd Valoarea de calcul a rezisten1ei la forfecare longitudinala a unui plan ~eu compozit
Va loarea ca racteristica a rezistenlei la forfecare longitudinal a a unui p lan ~e u compozit
Diametru (dimensiune) a unei bare de arrnare; factor echivalent de distrugere din impact
Diametru (dimensiune) a une; bare de armare
0/, Coeficient de curgere lenla
((J(/,lcJ Coeficient de curgere lenta care define~te curgerea intre timpii t ~ i to. in raport cu
deformarea elastica la 28 de zile
Facto r de reducere pentru fla mbaj lateral
Factor de reducere pentru flambaj lateral cu lorsiune
Mulliplicator pentru curgerea lenta

20
 SR EN 1994-1 -1:2004

Sec~iunea 2 Bazele proiectarii

2.1 Cerin~e

(1) P Proiectarea structurilor compozite trebuie sa fie i n co nformitaie cu regulile generale indicate i n
EN 1990 .

(2) Prevederi le supfimentare pentru structurile compozite indicate in aceasta sec~i un e trebuie de
asemenea Iuale i n considerare.

(3) Ceri n\<~ l e de baza ale EN 1990, sectiunea 2 sunt considerate a fi satisfacute pentru struciu rj
compozite cand se ap lica Tn acela$i timp unnetoa rele:
- calcu lull a slari limita i n teg atura cu metoda coeficien\ilor parliali in conformitate cu EN 1990
- ac\iuni i n conformitate cu EN 1991,
- COmbina\ii de aC1iuni in co nformitate cu EN 1990 $i.
- reziste n1e , du rabilitate $1 aptltudine de exploatare in confo rmitate cu acest standard .

2.2 Principiile proiectarii fa stari limita

(1)P Pentru structurj compozite, Irebuie considerate etapele relevanle in derularea execuiiei.

2.3 Variabile de baz3

2.3 .1 Acliuni ~i influente ale mediului

(1) Ac¥un ile care se folosesc in calcul sunt indicate in sectiunile corespu nzatoa re din EN 1990.

(2)P La veriflca rea tablei de 0tel folos il~ drept cofraj, trebuie luate in calcul efectul de arcuire
(0 cre~;tere a grosimii betonului datoril~ aelorrnarii lablei).

2.3.2 Pro prietalile materialelor ~i produselor

(1) Oaca ac\iun ile ca uzate de compo rtarea Tn limp a betonului nu su n! indicate in Eurocodul 4, atunei
sunt co nform EN 1992-1-1 .

2.3.3 Clasifi carea acliunito r

(l)P Etectele contraqiei $i curgerii lente a betonului $1 a va ria\iilo r neuniforme de temperatura produc
forte interne in secfiuni $i eforturi long iludinale $i de curbura in elemente; efectele ca re apar i n
structuri sl atic detenninate $i in structuri static nedete rminate dind nu se ia in conside rare
compalibi litalea deformaliilor, trebuie clasificate ca efecte de ordin primar.

(2)P in slructuri static nedeterminate efectele de ord in primar din contracpi, cu rgere lenta, temperat u r~
sunt asociate cu efecte le ad iiionafe a're altar ac~u ni astfel incal efectefe !olale sun! compatibife;
acestea vor fi clasificate ca efecte secundare $i trebuie considerate drept ac\iuni indirecte.

2.4 Verificare prin metoda coeficienlilor partiali de siguran~a

2.4.1 Va lori de c alc ul

2.4.1.1 Valori de calcu l ale acliunilor

(1) Pentru precomprimare prin deformatii controlale impuse, de exemplu prin presa re pe reazeme,
coeficie ntul partial Yp de sigu ranla se specifica pentru stBrile limita de rezisten~a . luand i n co nsiderare
efectele favorabile $i nefavorabile.

NOTA - Valorile lui rp pot fi indicate in anexa nalionala . Valoarea recomandata pentru ambele
electe. favorabil ili nefavorabil este 1,0.

2.4.1.2 Valori de calcul ale pro prieta.ti1or materialelor sau produselor

(1)P In afa ra caz ului in ca re 0 estimare superioara a rezisten\ei este ceruta, coe flcien\ii pal\iali trebuie
aplica1i pentru a mic~o ra rezistenta caracteristica sau nominala.

21
 SR EN 1994-1-1:2004

(2)P Pentru beton , trebuie sa se aplice coeficientul partial Ye, . Rezisten1a de calcul la compresiune
irebuie indicata de:

in care valoarea caracteristica!ck trebuie ob\inuta din EN 1992-1-1, 3.1 pentru beton normal ~i din
EN 1992-1-1, 11.3 pentru beton u~or.

NOTA- Valoarea lui rc este cea folosita in EN 1992-1-1.

(3)P Pentru armatura de otel, trebuie sa se aplice un caeflcientul partial Ys.

NOTA - Valoarea lui r~ esle cea folosita in EN 1992-1-1 .

(4)P Pentru otelul folosit la structura, tablele de 0tel ~i dispozitivele de prindere, coeficien1H partia li ttl
trebuie ap1icali. in afara cazului in care esle specifica! alttel , coeficientul partial pentru o\elul folosil \a
structura trebuie considera! )1,10.

NOTA - Valorile lui YM sunl eele folosite in EN 1993.

(5)P Pentru legatura de forfeeare, trebuie aplieat eoefieientul parjial ]'V.

NOTA · Valoarea lui rv poale fi indieala in anexa na~onala. Valoarea reeomandala pentru jV este 1.25.

(6)P Pentru folfecare long itudinala in plan~eele eompozite ale elMirilor, trebuie sa se ap liee
coeficientul parjia l tV$.

NOTA· Valoarea lui 1vs poate fi indieala in anexa nalionala. Valoarea reeomandata penlru {~ esle 1,25

(7)P Penlru veriflc~ri la oboseala a dornurilor cu cap, coeficientii partiali YMf Si YM'.c Irebuie sa S8 aplir:e .

NOTA· Valoarea lui /'IN este eea folosita in seC\iunile relevante din EN 1993. Valoarea lui (MI s poate fi
indieata i n anexa nationala. Valoarea reeomandala pentru (MI.' esle 1,0.

2.4.1.3 Valori de calcul ale datelor geometriee

(1) Datele geometriee pentru sec1iuni transversale §i sisteme pot fi luate din standardele de produs
armonizale hEN sau din desene le de execu1ie §i tralate ca valori nominale.

2.4.1.4 Rezistenle de calcul

(1)P Pentru structuri campozite, rezisten\ele de ealcul trebuie determinate in eonformitate cu EN 1990,
expresia (6 .6a) sau expresia (6.6el.

2.4.2 Gruparea aCliunilor

(1) Expresiile genera le pentru grupari de aetiuni sunt indicate tn EN 1990, sec\iunea 6.

NOTA· Pentru elMiri, regul ile privind gruparile pol fi indicate in anexa nalionala a anexei A di n
EN 1990

2.4.3 Verificarea echilibrului static (EQU)

(1) Expresia de baza pentru verificarea echilibrului static al cladirilor, a~a cum este descrisa in
EN 1990, tabelul A1.2(A), se aplica de asemenea situaiiilor de ca leu l echivalente cu verificarea
echilibrului static, de exemplu: pentru proieetarea ancorarilor sau verificarea ridicarii reaze melor la
grinzi continue.

22
 SR EN 1994-1- 1:2004

Sec1iunea 3 Materiale

3. 1 Beton

(1) in afara cazului I n care sunt alUel preVEIzule in Eu rocode 4, p ropri eta~le se ob~in d in EN 1992- 1·1 ,
3.1 pentru belan norma l ~ i din EN 1992-1-1,11.3 pentru betan u~o r.

(2) Aceasta parte a EN 1994 nu acopera proiectarea slructurilor compozite cu betoane care au clase
de rezistenl a mai mici de C20/25 ~i LC20/22 ~i mai ma ri de C60/75 ~i LC 60166.

(3) ContraC\ia betonuluj se dete rmina luandu-se in considerare umid italea mediului, di mensiunile
eleme ntu lui ~i compozi1ia beto nului.

(4) AlunGi cand acliuni compuse se iau in calcul , la cladiri, efeclele contractiei proprii pot fi negOjate in
determinarea eforturilo r ~i a deformalii lor.

NorA - Experien\a a aratat ca valorile efor!ulu\ de contrac\ieindicate in EN 1992-1-1 pot conduce la

efecte ale co ntrac\iei exagerate in structuri compozite. Va lorile pentru contrac~a betonului pot fi indicate
in anexa na\ionala Valorile recomand ate sun! indicate in anexa C

3. 2 Armatura de otel pentru beton

(1) Proprietalile arm [turilor se oblin din EN 1992-1-1, 3.2 .

(2) Pen tru stru cturi compozite , valoarea de calcul a mOdulu lui de elast icitate Es poate fi luata egala cu
valoarea armaturii rig ide ind icate in EN 1993-1-1 , 3.2.6.

3.3 Olel pentru constructii

(1) Proprietslile olelu lui pentru constructii se ob1in di n EN 1993-1 -1, 3.1 ~i 3.2 .

(2) Reg ulile din aceasta pa rte a EN 1994 se aplica o\elu lui pentru construc\ii cu limita de curgere
nominata care nu depa~e~te 460 N/m m .
2

3.4 Dispozitive de conectare

3.4. 1 Generalitali

(1) Pentru stabilirea condi\iilor pentru $uruburi ~i suduri. se face referire la EN 1993-1 -8.

3.4 .2 Conectori t i p do muri cu cap pentru lunecare

(1) Se face referire la EN 13918.

3. 5 Tabla de otel cutat a pentru placi compozite

(1 ) Pro prieta\ile se obli n din EN 1993-1-1, 3.1 ~i 3.2.

(2) Regul ile di n aceasta pa rte a EN 1994 se aplica proiectarii pla n ~eelo r compozite cu foi de tabla
cutaIa fabricate din o\el conform EN 10025, table de ate l formate la rece ~ i conform EN 101 49-2 sau
EN 10149-3 sau foi de tabla galvan izata confo rm EN 101 47.

NOTA. _ Valoarea minima a grosimi i nominal a I poale fi indicala in anaxa na~onal a . Valoarea
recomandata este 0,70 mm.

23
 SR EN 1994-1-1:2004

Sec\iunea 4 Durabilitate

4.1 Generalitati

(1) Se apl i~ prevederile corespunz~toa re indicate in EN 1990, EN 1992 :?i

EN 1993.

(2) OetaUile legalurilorde forfecare sunl conform cerinlelor din 6.S.S.

4.2 Tabla de otel cutata pentru placi compozite

(1) P Suprafelele de tabla expuse trebuie prolejate adecval sa rezisle i n condilii almosferice specifice.

(2) Stralu l de zinc, dadi se specifica, In depline~t e cond i\iile din EN 101 47 sau din stand ardele
specifice in vigoare.

(3) Un sl ra! de zinc cu 0 masa tola la de 275 g/m2 (cuprinde ambele fete) este suficie nt penlru
plan~ee te inlerioare i ntr-un mediu neagresiv, dar aceasta prevedere poate sa varieze in funclie de
condiliile de exploata re.

24
 SR EN 1994-1-1 :2004

Sec~iunea 5 Analiza structurala

5.1 Modelarea structurii pentru analiza

5.1 .1 Modelarea structurii ~i ipoteze de baza

(1)P Mode/area structurii ~ i ipotezele de baza trebuie alese confo rm EN 1990, 5.1. 1 ~i trebuie sa
anticipeze comportarea sectiunilor transversa le, elementelor, nod urilor ~ i reazemelor.

(2) Sec1iunea 5 se aplica structurilor compozite in care cele mai multe elemente structurale :;;i noduli
sunt fie compozite sau din otel pentru construClii. Acolo unde comportarea structurala este in mod
esential aceea a unei structuri de beton armat sau beton p recom p ri ma~ cu daar cateva elemenle
compozite, analiza g lobala se face conform EN 1992-1-1 .

(3) Analiza plan!?eelor compozite cu tabla cutaia de o\el la d adiri se face in conformitate cu sec~u n ea 9.

5.1.2 Modelarea nodllrilor

(1) Efecte le comporta rii nodurilor asupra distribu\iei fortelor interne $i a momentelor ill structura, ~i
asupra deforma\iilor structu rii, pot in general sa fie neglijate, dar cand astfel de efecte sunt
semnificative (ca de exemplu cazul nodurilor semicontinui) se ia u in calcul, a se vedea sectiu nea 8 ~i
EN 1993-1-8.

(2) Pentru a identiflca cazurile in care su nt luate in calcul efectele comportarii nodurilor in analiza. se
face 0 d iferen\a i ntre cele trei modele de 110duri dupa cum urmeaza. a se vedea B.2 $i EN 1993-1-8,
S.1.1 :
- simple . i n care nodul poate fi considerat ca nu transmite momente de i ncovoiere;
- co ntinu i, in ca re rigiditalea $i/sau rezistenta nOdului permite continuitalea tolala a elementelor ca re
sa iau "in calcul ;
- semicontinu i. i n care comporta rea nodului este luata. In considerare.

(3) Pentru cladiri, cerinlele diferite lortipuri de noduri sunl ind icate in sectiunea 8 ~ i in EN 1993-1-8.

5.1.3 Interac\iunea sol-structura

(1)P Trebuie luata in considerare deformatia caracte ristica a reazemelor atunei cand devine
semnificativa.

NOTA - EN 1997 ofera recomandM !n calcularea interaa;iunii sol-structura.

5.2 Stabilitate structurala

5.2.1 Efectele geometriei deformate a structurii

(1) Efectele actiunilor pot in general fi determinate folosind fie:

- analiza de ordinul Tntai, folosind geomelria ini(iala a structurii
- ana liza de ord inu l doi , luand in considerare intluenta deforma\iilor asupra strueturiL

(2)P Efectele geometriei deformate (efecte de ordinul doi) trebuje luate i n considerare dad~ due la
marirea efectelor ac\iunilor sau modifica in mod semnificativ comportarea struelurala.

(3) Analiza de ordinul i ntai poate fi folosita daea marirea fOrfelor Inte rne relevante sau a momentelor
cauzate de catre deforma\iile indicate de analiza de ordinul inlai esle mai mica de 10%. Aceasta
condi\ie se considera a fi indeplinita dadi urmatorul eril eriu esle realiza!:

(5.1 )

in care:
este factorul prin care incarcarea de calcul se mare~te pentru a cauz.a instabilitalea
elastica

(4)P in determinarea rigiditi3\ii strueturi i, tolerante corespunzatoare trebuie ad mise pentru fisvrarea ~i
curgerea ient a a betonu lui ~i pentru comporta rea noduri!or.

25
 SR EN 1994-1-1:2004
5.2.2 Metode de calcul pentru clcldiri

(1) Cadrele plane de tipul grinda-sUUp pot fi verificale pentru modul de cedare foliecare de nivel prin
analiza de ordinu l intai daca esle satisfflcut criteriul (5.1) pentru fiecare etaj . 1n aeeste structuri !J e,
poate fi catculat folosind expresia indicata in EN 1993-1 -1,5.2.1(4), cu condi\ia ca fOr1a axiala de
compresiune in grinzi nu esle semnificativa ~i toleranle corespunzatoare sun! admise pentru fisurarea
betonuJui, a se vedea 5.4.2.3, curgerea lenla a betonului, a se vedea 5.4.2.2 i f pentru comportarea
nodurllor, a se vedea 8.2 ~i EN 1993·1-8, 5.1 .

(2) Efecte de ordinul doi pot fi incluse indi rect prin folosirea analizei de ordinu l i ntai cu amplificare
core5punz~toare .

(3) Daca efecle le de ordin doi din elemente individuale ?i impeliectiunile in elementele principale sunt
luate in intregime in calcul in calculul global al structurii, nu sunt necesare verificllri individuale de
stabilitate ale elementelor.

(4) Dac~ efectele de ordin doi din elemente individuale sau unele imperiectiu ni (de exemplu : pentru
f1ambaj latera l cu/~i lorsiune sau lncovoiere) nu sunt luate in intregime in considerare. in calculu l
global al structurii, stabilitatea elemenlelor individuale se verifica pentru eiectele care nu au fost
incluse Tn calculul global.

(5) Dac~ calculul globa l neglijeaza efectele de torsiune latera la, rezisten\a une! grinzi compozite la
l1ambaj latera l cu torsiune poate fj verificatll fo losind 6.4.

(6) Pentru stiJIlpi compozili $i elemente compozite comprimate, stabilitatea la incovoiere poate fi
verificat~ folosind una din metodele urmlltoare:
(a) prin analiza globala in conformitate cu 5.2.2(3), cu verificarea rezisten1ei sec1iunilortransversale
conform 6.7.3.6 ~i 6.7.3.7 sau
(b) prin analiza e\ementului individual conform 6.7.3.4, lu@md in considerare momentele de
la capele ~l fOllele din anallzCl globala <I I structurii inciuzand eleele globale de ordinul doi ?i
imperieqiuni g lobale acolo in care esle cazul. Analiza elementului trebuie sa tina seama de
efecte le de ordinul doi in element ~i de imperiectiunile principale ale elementu lui. a se vedea
5.3.2.3, cu verificarea rezisten1ei seqiunii transversale in conformitate cu 6.7.3 .6 sau 6.7.3.7 , sau
(c) pentru elemente in compresiune axiala, prin folosirea curbelor de flambaj care iau in considerare
efectele de ordin doi Tn element?i imperfec\iunile elementului, a se vedea 6.7.3.5 . Aceasta
verificare trebuie sA ia i n considerare fOlie Ie de capat din analiza globala a structurii fncluzsn d
efectele globale de ordin doi ~i imperfectiunile globale cand esle cazul ~i trebuie sa se bazeze pe
o lungime de flambaj egala cu lungimea sistemului.

(1) Pentru structuri in care slalpii sunt din o,el pentru constructii, stabilitalea poate fi verificata prin
verificari ale elementelor bazate pe lungimi de ilambaj, in conformitale cu EN 1993-1-1, 5.2.2(8) ~ j 6 .3.

5.3 Imperfec~iuni

5.3.1 Principii de baza

(1)P Toleran1e corespunzatoare irebuie incorporate in analiza slruclurata pentru acoperirea efectelor
imperfecjiunilor, incluzand eforturi reziduale ~i imperiectiuni geometrice cum sunt: !ipsa de
verticam.ate, \ipsa de liniaritate, lipsa planit81ii, defecte de ajustare ~j a excentricita\ilor minore
inevitabile prezente in nodurile structurii neincarcate.

(2)P Forma imperiectiunilor considerate trebuie sa ia in considerare modu l de fiambare elas1ica a

structurii sau a elementului in planul de fiambare considerat, in cea mai defavorabila direciie ~i forma .

26
 SR EN 1994·1·1:2004
5.3.2 Imperlec!iuni la cliidiri

5.3.2.1 Generalita.!i

(1) Imperfec1iuni geometrice echivalente , a se vedea 5.32.2 ~i 5.3.2.3, se utilizeazE!, cu valori care sa
renecle posibitele efecte ale imperfec,iu nilor globale :;;i locale, doar dacE! efectele imperfeqiunilor
locale nu sunt incluse in formulele rezisten,elor pentru proiectarea elementului, a se vedea 5.3.2.3 .

(2) In cadru l unei analize globale, imperfeqiunile elementelorin elemente compozite comprimate pot fl
neglijate cind, conform 5.2.1 (2), poate fi folositanaUza de ordinul intai. Cand se utilizeazE! analiza de
ard inul doi , imperfeqiunile elementelar pot fi neglijate in cadrul analizei glabale daM:

)::> 0,5 IN ,,I.Rk IN Ed (5.2)

in care:
}. esle definit la 6.7.3.3 9i calculata pentru elementul considerat articulat la ambele capete

Xpj.R~ este detinit la 6.7.3.3

N Ed este valoarea de catcul a forlei normale

(3) Imperfec\iunile elementelor trebuiesc luate in considerare intotdeauna atunci cand se verifica
stabilitatea pe lungimea unui element in conformitate cu 6.7 .3.6. sau 6.7.3.7.

(4) Imperfectiunile din interiorul elementelor comprimate de 0tel se iau i n considerare conform
EN 1993-1-1, 5.3.2~i 5.3.4.

5.3.2.2 Imperfeqiuni globale

(1) Efecte\e imperfectiunilorsunt admise in conformitate cu EN 1993-1-1, 5.3.2.

5.3.2.3 Imperfecliuni ale elementelor

(1) Valori de calcul pentru imperfectiu ni initiale echivalente pentru stalpi campozi\i ~ i elemente
compozite comprimate se iau din ta belul 6.5

(2) Pentru grinzi compozite libere in late ral efectele impeliecVuniior sun! incorporate in formula data
pentru momentu l capabil la flambaj, a se vedea 6.4.

(3) Pentru elemente de otel efectul impeliectiunilor este incorporal in formulele indicate pentru
rezistenta la flambaj, a se vedea EN 1993-1-1,6.3.

5.4 Calculul efectelor aCliunilor

5.4.1 Metode de analiza. globala.

5.4.1.1 Generalitali

(1) Efectele ac\iunilor pot fi calculate prin analiza global elasti~ , chiar ~i acolo uncle rezistenla
secliunii se bazeaza pe rezistenta ei plastica sau neliniara.

(2) Analiza global elastica se folose~te pentru starile limita de exploatare, cu coreclil corespunzatoare
pentru efectele ne- liniare cum ar fi fisurarea betonului.

(3) Analiza globa l elastica se folose9te pentru verificari la starea limita de obosea la .

(4)P Efectele foliecarii in acela~i plan ~i a flambajului local trebuie !uate in considerare dadi acestea
influen1eaza semnificativ an liza globala .

(5) Efectele tlambajulu i local a elementelor de otel asupra alegeni metodei de ca lcul pot fi luate i n
considerare prin clasificarea sec\iunilortransversale, a se vedea 5.5.

27
 SR EN 1994-1-1:2004

(6) Efecte le f1ambaj ului local a elementeklr de olel asupra rigidiUitii poate fi ignoraHi in sectiun i
compozile normale. Pentru seqiuni din clasa 4, a S8 vedea EN 1993-1-5, 2.2.

(7) Efectele asupra analizei globale a alunecanlor in gaurile pentru §uruburi $i deformaFi similare ale
pieseior de legatura trebuie considerate.

(8) Oaca analiza neliniara nu esle folosilS, efectele lunecarii $i separarii betonu lui de atel in calc ulul
fortelor interne -,?i a momenlelor pot fi neglijate la c ontactul dintre 01el §i betan in care esie preV8zuta G
legatura de forfecare in Gonformitate eu 6.6.

5.4.1.2 Uitimea efectiva a talpilor care tine seama de deformatiile de lunecare in planul lor

(1)P Pentru luarea in considerare a deformapilor de lunecare Tn plan ul lor, la stabilirea flexibilita,ii
talpilor trebuie sa se ape leze la 0 metoda riguroasa sau utiliz~md latimi efective ale tiilpitor definite in
continuare. Flexibilitatea ta lpilor de 01el sau de beton afectate de lunecarea in pianul lor (defo rma\ii de
lunecare) , trebuie luate in calcul, fie printr-o analiza riguroasa , fie utilizandu-se 0 la1ime efectiva a
U~ l pii.

(2) Efectele de lune care Ie tal pile de o\el se determina conform EN 1993-1-1, 5.2 .1(5).

(3) U.itimea efectiva a talpilor de beton se determina In conformitate cu prevederile urmatoare .

(4) Cflnd se fOlose~te analiza global elastica , 0 lalime efectiva constanta poate fi considerala In fieca re
deschidere . Aceast~ valoare poate fi luata ca valoarea bew .1 la mijlocul deschiderii pentru 0 deschidere
sprijinita la ambele capete, sau va loarea beff.2 pe reaze mul une; console.

(5) La mijlocul deschiderii sau la un reazem intern , la1imea efectMi tolala b erf.2 , a se vedea figura 5.1,
po ate f\ determinata conform:

bell = bo + '£.j), bei (5.3)

in care:

ho este distanla dintre centrele conecto rilor de forfecare

bel· este va loarea liWmii efective a talpii de beton pe fiecare parte a inimii ~ i se ia egala cu
Lela dar nu mai mare decat la1imea geometrica efectiva bi. Valoarea b, trebuie luala ca
distanta de la conectorui de foffecare la un punct silua! la jumalatea distantei dintre
doua inim; adiacenle, masurate pe linia mediana a talp;i de beton, cu exceptia ca
18nga 0 latura libera, distanta b, esle distan1a pflna la latu ra libera. Lungimea Le
este distan\a aproximativa inlre punctele in care momentul de incovoiere
este ega I cu zero. Pentru grinzi compozite continui tipice , in care dimension area este
guvernata de Infa~uraloarea de momente din diverse cazuri de incarcM, ~ i pentru
conso le, Le poate fl luat ca in figura . 5.1

(6) Lai imea efectiva la un reazem de capat poate fi determinata aslfel :

(5 .4)

cu:

fJ, = (0,55+0,025 LeI I be;) S 1,0 (5 .5)

in care :

este latimea efectiva, a se vedea (5) , a ultimei deschideri ~i L. este desch iderea
ech!valenta a ultimei deschideri conform figu rii 5.1.

(7) Distributia la\imii efective intre reazeme ~ i regiunite din mijloc se pot considera a~a cum sunt
prezentate Tn figura 5.1.

(8) La cladi ri, acolo unde d i stribu~a de momente de incovoiere este influentata de re zistenta sau de
rigiditatea 1a rotire a unui nod , aceasta sunt luate Tn considerare pentru determinarea lungimii I. •.

28
 SR EN 1994-1-1 :2004
(9) Pen tru analiza structurilo r cl.9dirilor, bo poate fi luati!i egala cu zero ~i hi mas urata din centrul inimii.

5.4.2 Analiza liniarelastica

5.4. 2.1 Generalitali

(1) Aproximari se admit pentru efectele fisura rii betonului, curgerii lente ~i contractarii betonului,
etapele conslruc\iei:?i precomprimare.

Legenda

2 L .. = 0.15 (1. ,+ L 2)pentru belf.2

Figura 5.1 • Deschiderile echivalente, pentru lcitimea activa a lalpii de beton

5.4.2.2 Curgerea lenta §i contractia

(l)P Apro ximari adecvate trebuie adm ise pentru efectele curgerii lente ~i contraqiei betonului.

(2) Cu excep\ia elementelor care au ambele talpi compozite , efectele curgerii lente poate fi luata Tn
considerare fol0 5ind raportul modular nL pentru beton. Rapoartele modulare depind de tipul de
incarcare (indice L) sun! indicate de :

(5.6)

i n care:

110 este raportul modu lar Eal Eo", pentru incarcare de scurta durata
Ecm este modulul secant de elasticitate al betonutui pentru incarcarea de scurta durata
conform EN 1992·1·1, la belu l 3.1 sau tabelul 11.3.1;
it este coeficientul de curgere lenta f (t.raJ conform EN 1992·1·1 ,3.1.4 sau 11.3.3,
depinde de va rsta betonului (r) la momentul considera! Si de vars!a (fa! in momentul
inca rcarii.
V'l este multi plicator pentru curgerea lenta depinde de tipul de incarcare Si se ia 1,1

29
 SR EN 1994·1·1:2004
pentru incarcari permanente !iii 0,55 pentru efecleie primare ~i secundare ale
contractarii ~i 1,5 pentru precomprimarea prin impunerea deforma\iilor

(3) Pentru Tneafcarile permanenle asupra structurilor compozite !urnate Tn mai mutte etape 0 valoarea
medie Ie trebuie folosita pentru determinarea coeficientului de curgere lenta . Aceasla ipoteza paate fi
de asemenea utilizata ~i pentru precomprimare cu deforma~i impuse daca tot betonul din desch iderile
principale in momentu] precomprimarii este mai vechi de 14 zile.

(4) Pentru contractie , varsta la care se considera aplicarea Tncarcarij se considera in general 0 zi.

(5) Atunei can d se fo losesc plan!iiee prefabricate sau cand precomprimarea plan~eul ui de beton se
realizeaza i nainte ca legatura de forfecare sa intre in lucru, coeficientul de curgere lenta ~ i valorile de
contrac1ie se iau din moment ul in care se realizeaza conlucrarea compozita.

(6) Atunci cand distribulia de momente de incovoiere la 10 este in mod semnificativ modifi cata de
curgerea lenta, de exemplu in grinzi continui cu slructura mixta av~nd at~t deschideri compozite cat!?i
necompozite, efectele secundare i n funclie de timp datorita curgerii lente se iau in considerare , cu
excep1ie , in cazul analizei globale la starea limita de rezisten\a pentru elemente care au toate
sec1iunile transversale in clasa 1 sau 2. Pentru efectele secundare in func\ie de l imp raportul modula r
poate fi determinat cu ajutoru[ un ui muHiplicator pentru curgerea lenta If\.. ega l cu 0,55.

(7) Efectele primare !?i secundare cauzate de contraclie !?i de caire curgerea lenta a talpi lor de beto n
sunt luate in considerare in mod corespunzator. Efectele curgerii lente!?i a contracliei pot fi neglijate la
calcu l pentru verificari la stari le limita de rezistenla allele decat la oboseala, pentru elemente
compozite cu toate sectiuni[e transversa le Tn clasa 1 sau 2 ~i pentru care nu sunt necesare aproximari
la flambaj lateral cu torslune; pentru stari IimiUI de exploatare , a se vedea sec\iunea 7.

(8) in regiuni le i n care plan~eul de beton se presupune ca se fisureaza, efectele primare datorita
contraetiei pot fl neglijate in ca,'cu larea efectelor secundare.

(9) in stalpi compoziti ~j eiemente comprimate, trebuie sa se lina seama de efectele curgerii lente in
conformilate cu 6 .7.3.4(2).

(10) in cazul unei aCliuni dubie, mixte , cu ambele talpi nefisurate (de exemplu : in cazul
precomprimarii) efecte le curgerii lente !?i a contracliei se recomanda sa se determine cu metode
exacte.

(11) Pentru simplificari in strucluri pentru clMiri care satisfac expresia (5.1) sau 5.2 .2(1) , care nu sunt
in principal folosite la depozitare !?i nu sunt precomprimate prin deformalH impuse control ate , efectete
curgerii lenle a betonutui tn grinzile compuse pot fi [uate in considerare prin inlocuirea ariei de beton
Ac cu aria echivalenta de 01el A/ll atat pentru incarcarea de scuria durata cat !?i pentru incarcarea de
lunga durata , in care n esle un raport modular nominal corespunzator unui modul de elasticitale pentru
beton E~.-Jf egal cu £",/2.

5.4.2.3 Efectele fisurarii betonutui

(1)P Aproximari adecvate trebuie admise pentru efectele fisurarii betonului.

(2) urmatoa rea metoda poate fi fo losila pentru delerminarea etectelor fisuraritor in grinzi compozite cu
lalpi de beton. infa~uratoarea eforturilor sec110na le pentru combinaliile caracterlsllce , a se vedea
EN 1990, 6.5.3, incluz8nd efectele pe tennen lung se calculeaza folosind rigiditatea la incovoiere E,.11
a sec1iunilor nefisu rate. Aceasta este definita drept .analiza fara fisuri n. i n regiun; in care efortul din
fibra extrema intinsa de beton datorita infa!?uratorii din efectele globale depa§e!?te de doua orl
rezislenlafcm sauJiclm , a se vedea EN 1992-1-1 , tabelul 3 .1 sau tabeIUI11.3. 1, rigiditatea se poate
reduce [a valoarea E,h , a se vedea 1.5.2.12. Aceasta distribuve a rigiditatilor poate fi fo losiUi pentru
slarile limita de rezisten1a !?i pentru statile limita de exploatare. 0 noua distribu\ie a forte lor interne , a
momentelor ~i deformaWtor se determina, printr-o noua analiza. Aceasta esle denumita ,analiza la
fisurare ".

(3) Penlru grinzi compozite continui cu taipi de beton deasupra secliunii de ole l !?i ne-precomprimate.
incluzand grinzile Tn cadre care preiau forte orizontale prin contravantuiri, urmatoarea metoda
simplificata poate fi to[osila . Acolo Tn care toate rapoartele lungimilor deschiderilor continui adiace nte
(scurtellungi) intre reazeme sunt de cel pU1in 0,6, efeclul fisurarii poate fi luat Tn calcul prin fo tos irea

30
 SR EN 1994- 1-1:2004
rig idita1ii \a incovoiere Eah pentru peste 15% d in deschidere de fieca re parte a reazemul ui intern §i
prin folosirea va lorii nefisurate Ea11 in rest.

(4) Efectul fisura rii beton ului asupra rigiditalii la i ncovoiere a grinzHor com pozHe ~i a e\e menl e\or
com primate poate fi determina! conform 6 .7.3.4.

(5) La cladiri, contributia betonului inglobat al unei grinzi poate fi determinata prin folos irea va lorii
medii a rig idMtilor beton ulul i nglobat fi sural $i nefisurat. Aria betonu lu i cornprima t poate fi determ ina ta
din distri butia efortului plastic.

5.4.2.4 Sladii ~i ordinea de execulie

(1)P 0 ana liza corespunz;;i;toa re trebuie efectuata rentru a tine 5eama d e efectele construirii I n etape,
inciuzand acolo unde esle neeesar efecte separate ale acliunilor aplicate armaturii rigide $i in
l ntregime sau partial elementelor co mpozite.

(2) Etectele etapelor de construire pot fi neglijate i n analiza la sU'irile limita de rezistenla altele decat
d e oooseala , pe ntru elemente compozite Tn care toate sectiunile tra nsversale su nt i n clasa 1 sau 2 $i
cand nu sunt necesare aproximari pent ru fla mbaj lateral cu torsiun e.

5.4 .2.5 Efe ctele temperaturii

(1) SE recomanda sa se tina sea ma de efectele datorate temperaturii co nform EN 1 99 1~ 1 ~ 5.

(2) Efectele temperaturii pot fi neg lijate in analiz.a la starUe Hmiti:rl de rezistenta, altele decat de
obosea ls . pe ntru elemente com poz'lte Tn care sec\iu nile transversa le su nt de clasa 1 sa u 2 $i Tn ca re
nu su nt necesa re tolerante pentru flambaj lateral cu torsiune.

5.4.2,6 Pre c omprimare pri" deformatii impuse controlat

(1)P Acola cand esl e prevazuta precomprimare prln deformatil controlate impuse (de exemp lu:
presa re pe reazem). efectele devie rila r posibile de la valorile prevszute ale detormaliilor impuse $i a
rigidltalilor as up ra momentelo r interne $i a fOl1elor trebuie luate i n considerare pentru an aliza la stadle
limita de rez istenta $i ex ploatare.

(2) Do ar daca nu esl e folosits 0 metoda mai exacta pe ntru determinarea mamentelor intern e $i a
fOl1elor, valorile caraeteristice ale acliun ilor indirecte datorita deformatiilor impuse pot fi calcu late cu
va lorile caracteri stice sa u no minale ale proprietatilor materialelor $i ale deforma~iilor impu se, daea
defo rmatiile impuse sunt controlate.

5.4. 3 Analiza globala nelin iara

(1)P Analiza neliniara poate fi folosita in conformitate cu EN 1 9 9 2-1~ 1 , 5.7 ~i EN 1 99 3~1-1 , 5.4.3.

(2)P Camportarea legaturii de forfecare treOOie luat.?!in cons id erare.

(3)P Efectele deformarii geometriei structurii sunll uate in cons id erare co nform . 5.2.

5.4.4 Analiza liniar elastica cu redistribuire limitata pentru c ladiri

(1) Tinand seama de taptul ea eteetele de ardinul doi nu se iau i n considerare, analiza liniar elast ica
cu redistri buiri limitate poal e fi aplicat<1 grinzilor continui ~i cad relor pentm verificari la star; li mits all ele
decat obosea la.

(2) Dist riOOiia momentelor de incovoie re indicata de 0 anaiiza linia r e lastica glabala confonn 5.4 .2
poate fi redistri buita i ntr~ u n mad care satisfa ce echilibrul $i care line seama d e efectele camportarii
neelastice a materi alelor ~ i a tuturor tipurilor de f1ambaj .

{3) Mome nle le de incovoiere ob~ nut e cu 0 analiza iiniar elastica pot fi red islribu ii e :

a) in grinz i compozite cu legaturi de forfecare totale sau pa ~a re a$a cum suntindicate in (4) .. (7);

b) in e!emente de otel i n con formitate cu EN 1993-1-1, 5.4 .1 (4);

31
 SR EN 1994-1-1:2004

c) in elemente de belen supuse in principalla incQvoiere in conformitate cu EN 1992- 1-1, 5.5;

d) in grinzi par1ial in castrate fara plan:?eu de belon sau compozit, in conformitate cu (b) sau
(e), cazu l eel mai defavorabil.

(4) Pentru verificari la stari limila. de rezistenla allele decal oboseala, momentele de incovoie re
elastice in grinzile compozite pot fi modificate conform (5) ... (7) acolo i n ca re:

- grinda este un element co mpozit continuu, sau parte a unui cadru care preia i ncarcari
orizontale prin contravantuiri,

- grinda este legats cu noduri rig ide ~i de rezistenta tOlala, sau cu un astfel de nod $i un nod
articu lat

- pentru 0 grinda compozita partia l incastrata , fi e este stabil its capacilatea de rotire ca fHnd
suficienta pentru gradul de red istribuire adoptat. fie contribulia betonului ing lobat in
compresiune este neglijata atunci cand se calcu leaza momentu l capabil in secliunile Tn care
momentul de incovoiere este redus,

- fiecare deschidere are 0 im'il~me uniforma ~ i

- nu sunl necesare aproximari pentru tlambaj lal eral cu torsiune.

(5) Acolo in care se aplica (4), momentele de incovoiere In grinzile campozite dete rminate prin analiza
liniar elastica globala pot fi modificate astfel:

- prin reducerea mome ntelor negative maxime cu valori care sa nu depa~easca procente le
indicate in tabelul 5.1, sau

- numai in grinzi cu toate sec1iunile transversale in clasa 1 sau 2, prin marirea momentelor
negative maxime cu va lori care nu depa~esc 10% , pentru analiza elastica ta ra fisurare
sau 20% pentru analiza elastica cu fisurare, a se vedea 5.4.2.3 .

- doar daca este verificata capacitatea de rotire ~i aceasta permite 0 valoare mai mare .

Tabelul 5.1 - Limite ale redistribuirilor momentelor negative, in procente

din valoarea iniliala: a momentelor incovoietoare de redus

Clasa de tncadrare a
sectiunii aflata in zona 1 2 3 4
de moment neaativ
Pentru 0 analiza fara
40 30 20 10
fis urare

Pent ru 0 analiza la
25 15 10 0
flsurare

(6) Pentru marci de otel ma i mari decal S355, redistribuirea esle posibila doar pentru grinzile care au
toate sectiun ile transversale 1n clasa 1 ~ i clasa 2. Redistribuirea prin reduce rea momentelor maxi me
negative nu trebuie sa depa~easca valoarea de 30 % pentru 0 analiza fara fisurare ~ i 15 % pentru a
analiza cu fisurare , doar daca nu este demonslrat ca 0 va loare mai mare este admisa de catre
capacitatea de rotire .

(7) Pentru secliuni transversa le compozil e in clasa 3 sa u 4, limitele indicate in tabelul5 .1 referitoare \a
momentele de incavoiere tol05ite in calcul, se aplica elementelor compozite . Momentele aplicate
elemente lor de 01el nu sunt redistribuite.

32
 SR EN 1994-1-1 :2004
5.4.5 Analiza globala rigid-plastica pentru cladiri

(1) Analiza globala. rigid-plastica poate fi folosita pentm veriflcari la stari limila de rezisten\3 allele
dec1H oboseala, In care efectele de ordin doi nu sun! luate in considerare ~i cu condi~a ca :

- toale elemenl ele ~i nodurile cadrului sun! de 0tel SBU compozite ,

- o\elul Tndep l ine~te condiliile d in EN 1993-1 -1,3.2.2,

- sectiuni le transversale ale ele mentelor de o\el satisfac EN 1993-1-1 , 5.8 ~i

- nodU(I!e sunt capabile sa sustina momente\e plastice capabile penlr"tl a asigurB 0 suficien~a
capacitate la ratire.

(2) in grinzHe ~i st~Jp i i cladirilor, in mod normal, nu esle necesa r sa. se considere efectele plasliflerii
alternate .

(3)P Atune; cand se utilizeaza 0 analiza globala rigid~plastiea, \a fiecare artieulalie pJastiea:

a) sec1iunea tra nsversa la a armaturii rigide t rebu'~ sa fie simetrica iala de un plan parole l cu
pia nu l in imii sau in imi lor;

b) propol1ii!e $i legaturile ele mentelor de o~e l trebu ie asHel alese inciU flambajul lateral cu
tors iune sa nu apa ra;

c) legaturi laterale ale la lpii comprimate trebuie prevazute la toate articulalii1e Ia care poate
sa apara ro\irea plastica sub orice caz de incarcare;

d) capadtatea de rotire trebuie sa fie suficienta, atunci cimd se tine seama de compresiunea
axiala din element sau nOd. pentru a permite rotirea necesarli a articulatiei ~i

e) atund cand ce rinle le de rola\ie nu su nt calculate. toate elementele care con,in articulatij
plastice trebuie sa aibe sec\iuni transversale de clasa 1 i n zona articula\iilor p\astiee

(4) in grinzi le eompozite ale elMirilor, eapacitatea de rotire poale fi conside ra ta ea fiind sufieienta
atu nei eand :

a) marca de o\el nu depa$e~te 8355,

b) contribulia betonulu i i nglobat in compresiune este neg lijala cand se ca\euleaza momentul
eapabil de calcu l,

c) toate seeliunile transversa le din zona artieula\iilor plastice sunt in clasa 1 ~i oricare din
eelelalte see\iuni transversale sunt i n clasa 1 sau 2,

d) (ieeare nod grinda-slaJp s-a aratat ca are a capacitate sufieienta de ca lcul la ratire, sau sa
aiba un mo ment capabi l de ealcul de eel pulin 1,2 ori mai mare dedH momentu l capabil
plastic de ca lcu l al grinzii,

e) deschideri ad iacente nu difera In lungime mai multde 50 % din cea ma i mica deschidere ,

f) deseh ide rile de eapat nu depa$esc 115 % din lungimea deschiderilor adiacenl e,

g) in oriee desch idere unde mai mull de jumatate din inearca rea totala de calcu l pen tru acea
desehide re se concentreaza pe a lungime de 1/5 din deschidere, atunci in orice zona a
articulaliei plast ice i n care plan$eutde belon esl e in compresiune. se recomanda ca inaltimea
comprimata sa nu depa~easca 15 % din inalt'lmea tatala eJementului; aeeasta nu se aplica $i
atunei eand se poate demonstra ca articulatia va fi cea din urma ca re se va forma in acea
deschidere $i

h) ta lpa de otel ln compresiune este legal8 lateral in zona articuJatiei plastiee .

(5) Fara 0 just ifieare contra ra, se recomanda sa se presupuna ca stalpii compozi\i nu au capaciUl1i de
rotire.

33
 SR EN 1994-1-1 :2004
(6) Atunci cand sec1iunea transversa la a unui element de otel variaza in lungu l lung imii , se apliea
EN 1993-1-1 , 5.6(3) .

(7) Acolo unde sunt cerute legatur; prin (3)(c) sau 4(h), sunt amplasate astfelTncat distan1a in lungul
elementului de la articulatii1e plastice la legatur; sa nu depa~easca jumatate din Tnal!imea seciiunii de
°tel.
5.5 Clasificarea secliunilor transversale

5.5.1 Generalita!;

(1)P Sistemul de clasificare defini! in EN 1993-1-1 , 5.5.2 5e aplica sectiunilor transversale ale grinzilor
compozite.

(2) 0 sectiune compozita 5e poate clasifica conform clase; cea mai defavorabila ale elementelor de
o\e\ comprimate. Clasa unei se~i uni compozite depinde in mod normal de direc\ia momentu lui
i ncovoietor Tn acea sectiune.

(3) Un element comprimat de 01e1 rezemat prin alipirea lui la un element de beto n poate fi amplasat
Tntr-o clasa mar favorabila , cu condilia ca imbunata.tirea comportarii rezuHata sa fie stabilita .

(4) Pentru clasifican, distribu\ia efortului plastic se folose:?te, cu exceplia zonelor dintre clasele 3 :? i 4,
in care distribu\ia elastica. a eforturilor se poate folosi lu.§:nd in considerare etapele de construire -?i a
efectelor curgerii lente -?i a contracliei. Pentru clasificare se folosesc valorile de calcul ale rezistente lor
materialelor. Betonul Tntins se poate neglija . Distributia eforturilor se determina pentru sectiunea
transversala bruta a inimii de olel:?i a talpilor.

(5) Pentru secliu ni transversale din clasa 1 :?i 2 eu bare Tntiose, armatura folosita pe Jatimea sectiun ii
poate apariioe clasei de ductilitate B sau C, a se vedea EN 1992-1 -1, tabelul C.1. 10 plus pentru a
sec\iune al carui moment eapabil este detenninat conform 6.2.1 .2, 6.2.1 .3 sau 6.2 .1.4, se po ate
prevede 0 arie min ima de armatura As pe lalimea activa a talpii de beton astfel Tncat sa fie indep linita
condjlia urmiitoare:

(5 .7)

cu:

(5.8)

in care:
Ac este aria activii a talpii de beton ;
h este valoarea nomioala a limitei de curgere aOlelului arma-turii rigide in N/mm 2 ;
Isk este valoarea caracteristica a limitei de curgere a armaturii;
felm este valoarea medie a rezistentei axiale la Tntindere a betonului, a se vedea
EN 1992-1-1 , tabe lul3.1 sautabeluI11.3.1 ;
kc este un eoefieient indicat la 7.4 .2;
d este egal cu 1 ,0 pentru sec~uni transversale din clasa 2, :?i egal cu 1,1 pentru seqiun i
transversale din clasa 1, sectiuni io care se produc rotiri ale articulaliilor plastice .

(6) Plasele sud ate nu ar trebui sa fie incluse in sectiunea activa doar daca nu a fast demonstrat ca au
suflcienti\ ductilitale, cand se folosese in plan-?ee de beton, pentru a se evita ruperea.

(7) in analiza globalii pentru etapele de eonstruire, este luata in ca\cul clasa sectiunii de 0tel in etapa
considerata..

34
 SR EN 1994-1-1:2004
5.5.2 Clasificarea sec\iunilor compozite fara inglobare in betan

(1) 0 talpa de ctel comprimala fmpiedicata sa f1ambeze prin alipirea lui la 0 talpa de beton prin
conectori de forfecare peate fi conside rate care face parte din clasa 1 daca distantele d int re conectorj
sunt conform B.6.5 ,S.

(2) C!asificarea celorialte Uilpi de 0tel !Ji inimi comprimate din grinzi compozite fara inglobare cu beton
ar trebui sa fie efeduala conform EN 1993-1-1, tabelul 5.2. Un element care nu satisface limitele de
lncadrare in clasa 3 sunt incadrate in clasa 4.

(4) Seqiuni transversa le care au inimi in clasa 3!Ji talpl in clasele 1 sau 2 pot fi !ratate ca 0 sec\iune
activa din clasa 2 cu a inima activa in conformitate cu EN 1993-1-1,6.2.2.4.

5.5,3 Clasificarea secliunilor compozite pentru cladiri cu inglobare in beton

(1) 0 talpa de ote l a unei sec\iuni compozite care are Inglobare cu beton conform (2) de mai jos poate
fi clasificata in conforrnitate cu tabelul 5.2.

(2) Pe ntru inima unei secliuni inglobate cu beton, be\onul care este Inglobat ar trebui sa fie armat ,
legal mecanic de secliunea d e o\el, ~i sa fie capabil sa previna flambajul inimii ii al oricarei parti a
Uilpii comprimate caire inima. Cerinlele de mai sus se considera a fi indeplinile daca:

a) betonul care inglobeaza inima este armat cu bare longitudinale ~i etriere ~i/sa u piasa sudata,
b) cerinlele penlru raportul bib indicate in tabelul5.2 sunt ,ndeplinite ,
a
c) betonul dintre la lpi este fixat de inima in conformi\.ate cu figura 6.1 prin sud area etriere\or de lnima
sau cu bare de 6 mm diametru prin gauri !?i/sau dornuri cu un diametru mai mare de 10 mm sudate de
inima. ~i
d) dislaniarea longitud inalfl a dornurilor pe fiecare fata a inimii sau a barelor prin gauri nu est e mai
mare de 400 mm. Distanla dintre fala inle rna a fiecarei talpi ~i eel mal apropiat rand de piese nu este
mai mare de 200 mm. Pentru sec~uni de 0tel 1::1 care iniH\imAR min ima este de CAl pIJ1in 400 mm ~i
doua sau mai mu lte r~mduri de piese, 0 aranjare alternanta a dornurilor ~ilsa u a barelor prin gauri
poate fi folosil8 .

(3) 0 inima de oiel din clasa 3 inglobata in beton in conformitate cu (2) de mai sus po ate fi
repreze ntaUi printr-o inima activa cu aceea~i sec\iune transversala din clasa 2.

Tabelul 5,2 - Clasificare a talpilor de o!el com primate pentru secliuni partial inglobate

1 2

di5tributia eforturilCf
(COmpreSillne pozitl\l<l)

Clasa Tip l(mltare

eli :;r·ge
(1) profilata sau (2) sudata
2 cIt ~14F.:
3 cll ~ 208

35
 SR EN 1994-1-1 :2004

Sectiunea 6 Stari limita ultime

6.1 Grinzi

5.1.1 Grinzi pentru cladiri

(1)P Grinzile compozite suot defin~e i n 1.5.2. Tipulite de se~j u n i ale grinzilor compozite cu PltlCi de
betan annat sa u compozite sunt prezentate in figura 6.1. Grinzile compozite cu inglobare pariia1a in
beton armat sunt grinzile la care inima sectiunii de 0tel este inglobata i n betan armat iar intre
componentele de betan armat ~i o\el se prevad conectori.

Figura 6.1 - Tipuri de sectiuni pentru grinzi compozite

(2) Eforturile sec\ionale capabite de calcu! la Tncovoiere ~i/sa u la fot1a Uiieloare verticala se determina
i n Gonformitate cu 6 .2 pentru grinzi compozite cu sectiuni de a\el fi'ira Tnglobare i n betan annat ~ i cu
6.3 pe ntru grinzi compozite cu see~un i de otel eu Tnglobare pat1ia la in beton

(3)P tn eazu l grinzllor compozite trebuie verifieate urmatoarele:

rezistenla see\iun ilor eritice (6.2 ~i 6.3);

rezistenla la flambaj prin torsiune laterala (6 .4);
rezistenla la fl ambajului la fof\a taietoare (6.2.2.3) ~i la fof\e transversale aplieate inimii (6 .5);
rezislen)a la luneeare longilud inala (6.6);

(4)P SecVunile tra nsversale critice sunt :

sec\i unile de moment de incovoiere maxim pozitiv;

sectiunlle de reazem;
sec\iunile supuse la fot1e sau reacliuni concentrate;
puncte in care are loc 0 modificare brusca a sec\iunii alta decal cea datorata fisurarii belonului ;

(5) 0 sec)iu ne care se modifica brusc se considera critiea in eazul in care raportul lntre momentul
capabil maxim ~ i eel minim esle mai mare de 1,2.

(6) Pentru verificarea capacitalii de rezisten\a la lu necare longitudi nala , lungimea crltica reprezinta
lung imea interfelei intre doua secliuni critiee. Pentru aceasta verificare secliun ile critice pot fi o;; i:

eapetele libere ale conso lelor;

in cazu l grinzilor eu seeiiun e variabila, sec\iunile se aleg astfel incat raportu l dintre momente le
capabile plastice (la incovoiere dupa aceea~ i direc!ie) a oricaror sectiu ni ad iacente sa nu
depa$easca 1,5.

(7)P No\iunile de . coneclare tota la' ~ i de .conectare pa r\ialfl" se aplica numai grinz(lor la care
eapacitatea de rezistenta la ineovoiere a seeliu nilor eritice se determina utilizand ealcu lul plastic.

36
 SR EN 1994-1-1:2004
o deschidere a unei grinzi, sau a unel console, are 0 cone<..1are tolala in cazul in care majora re a
numarului de conectori nu conduce la marirea rezistentei la fncovolere a elementulUl in celelalte
cazuri cone eta rea se considera par1iala.

NOTA - Umitele uUiizarii conectarii pal1iale sunt indicate In 6.6.1 .2.

6.1.2 Ui1imea efectiva a placii pentru verificarea sectiunilor transversale

(1) Ul.timea efectiva a placii de belon pentru verificarea sec9unilor transversale se determina in
conformitate cu 5.4.1.2 \inand 5eama de distributia 121imii efective intre zonele de reazem §i zone Ie
di n camp_

2) In cazul cladirilor se poate considera 0 liW me efectiva constanta pe loata zona de moment pazitiv a
fiecarei deschideri. Aceasta valoare poate fi considerata egala cu valoarea berr .1 din mijlocuJ
deschiderii. Aceea~i ipoteza se apJica pe intreaga zona de moment negalivde 0 parte ~i de alta a un ui
reazem intermediar. Aceasta valoare se poate lua ca valoare a lui berr.2 de pe reazernul respectiv.

6.2 Eforturile sec\ionale capabile ale grinzilor compozite

6.2.1 Momentul capabil la incovoiere

6.2.1.1 Generalftali

(1)P Momentul capabil d e calcul la inco'loiere trebuie determinat pe baza unei analize rigid·plastica
llumai in cazul in care seqiunea compozita esle in clasa 1 sau 2 ~i nu se folosesc armaturi
pretensionate.

(2) Analiza elastica cat !iii calculul neliniar al momentului capabil la incovoiere se pot aplica sec\iunilor
de orice clasa.

(::') Pentru ana liza elastica 1i calculul neli niar se peate considera ~ sec!iunea transversala compozita
ramane plana daca conectarea :;;i armatura transversala se proiecteazB. in conformilate cu 6.6
considerandu-se distribu\iile corespunzatoare ale fortei de lu necare longitudinale de calcuL

(4)P Rezisten!a \a intlndere a betonului trebuie neglijata.

(5) i n cazul in care sectlunea de o,el a elementului compozit esle curba in plan, se iau Tn calcul
efectele curburii .

6.2.1.2 Momentul capabil plastic Mpl,Rd al unei sectiuni compozite

(1) In calculu l MplRd se considera ipotezele urmatoare:

a) exista a interac~une tolala intre olelu l pentru constructii, armatura:;;J belon ;

b) seC1iunea efectiva de o,e\ este solicitata la valoarea limitei de curgere fYd din intindere sau
compresiune;
C) ariile efective a le armaturii longitudinale inlinse sau comprirnate sunt solicitate la rezislen \a de
calcul la inlindere sau compresiune;
d) aria efectiva de beton comprimata rezista la un efort unitar de 0,85foo • constant pe toata
·mal\imea zonei comprimate, in care fCd' este rezisten!a de calculla compresiune pe cilindri de
beton .

Dislribu1ille caracteristice ale eforturilor unitare in domeniu plastic sunl indicate in flgura 6.2.

37
 SR EN 1994-1-1 :2004

- _ ..... . N .
pl a

\
) N?u,~
j

Figura 6.2· Exemple de distributii plastice ale eforturilor unitare in cazul unei grinzi campozite
cu placa de beton armat ~i conectare tatala la moment de incovoiere pozitiv ~i negativ

(2) Pentru sec~iuni campozite de atel pentru constructii 8420 sau 8460, in cazu l in cafe inaltimea
zonei com primate a placii depa$e§,te 15% din intll\imea tal ala a elementu lui, mamentul capabil de
calcul M Rd se consider" IlM pI,Rd in care 13 este factorul de reducere ind icat i n Figura 6.3. Pentru valori
x."m mal man de OA , mamentul capabilla incuvuiere se determinci din 6.2.1.4 sau 6.2.1 .5.

(3) I n cazu l ana ljzei rigid-plaslice, armatura intinsa respecta cond itiile din 5.5.1 (5).

(4)P in cazu l clMirilor, tabla cutata din zona comprimata a seqiunii trebuie neglijata i n calcul.

(5) in cazul cladirilor, labia cutata din zona intinsa a sectiunii efective se considera sol icitata la
va loarea de ca lcut penlru limita de Gurgere f)'P.d.

Figura 6.3 • Coeficientul de reducere 13- pentru Mpl .Rd

6.2.1.3 Momentul capabil plastic al secliunilor cu conectare par1;iala

(1) In zonele de moment pozitiv ale grinzilor compozite se poate folosi conectarea pafiiala in
conformitate cu 6.6.1 ~i 6.6 .2.2 .

38
 SR EN 1994-1-1:2004
(2) In cazul in care nu S8 apeleaza la alte melode mai exacte momentu l capabil plastic negallv 5e
determina conform 6.2.1.2 iar conectarea se dimensioneaz;3 pentru a asfgura curge rea armaturii
intlnse .

Figura 6.4 - Distribu1ia ptastica a eforturilor unitare in cazul incovoierii pozitive ~i a conectarii
par\iale
(3) Momentul capabil al sectiunii critice a grinzii MRd se poale determina in cazu l conectorilo r duclil]
printr-u n calcu t rigid plastic' conform cu 6.2.1.2, consider;;!nd insa 0 valoare redusa a f0rtei de
compres iune di n bel on No in locu t f0rtei Nd indicata de S.2 .1.2(1)(d). Raportul r] = NJNcf reprezinta
gradu l de conectare. pozitia axei neutre din placa S8 determina de noua fo'18. Nc , a se vedea
figu ra 6.4. Cea de a doua axa neutra din sectiunea de otel poate fi folosita pentru clasificarea inimii,

1,0 - - - -" .•- - - - - .. --- --+.

Legenda

1 cal cui plasfl c

2 metoda simplificata

Figura 6.5 - Relalia lntre MR d §i Nc (in cazul conectorilor ductili)

(4) Relaiia intre M Rd ~ i Nc indicaM la (3) es\e exprimata canlitativde curba convexa ABC din flQura 6.5
tn cafe M Di....Rd ~i M pI,Rd sun! momentele capabile pia stice la tncovoiere pozitiva numai a sectiunii de
0ie l ~i respectiv a secliunii compozite cu coneclare tolala .

(5) Prin metoda indicata la (3) , se poate obtine 0 valoare acoperitoare pentru MRd folosind variatia
liniara AC din figura 6.5 :

39
 SR EN 1994-1-1:2004

N
MRd = Mpl,a.Rd + (Mpl,Rd - M pl.a,Rd) N C (6.1)
"
6.2.1.4 Momentul capabil neliniar la incovoiere

(1)P i n cazul in care momentu l capabil la i ncovoiere al sectiunii compozite se determina printr-un
catcu l neliniar, trebuie sa se ia in considerare relatii 1e efort unitar - deformaiii specifice ale materialelor.

(2) Se pres upune ctl sectiu nea compozila ramane plana ~i ca defo rmatia specifica a armaturiior
intinse:;;i comprimate este aceea:;;i eu cea med ie a betonu lui Tnconjuralor eu care conlucreaza.

(3) Eforturi le unitare din betonu l comprimat se determina din curbele efort unitar - deformatie specifica
ind icate in EN 1992-1-1 ,3.1 .7.

(4) Eforturile unitare din armatu ra se determina din diagramele biliniare indicate in EN 1992·1 · 1, 3.2 .7.

(5) Etorturile unitare din ote1ul pentru constructii comprimat sau intins se delermina din diagramele
biliniare indicate in EN 1993· 1·1,5.4.3(4) tinand seama ~ i de modul de execu~e (cu sau sprljiniri) . tara
(6) Pentru sec\iuni compozile de clasa 1 ~ i 2 cu placa de beton comprimata, momentul capabil neliniar
la incovoie re MRd se determina functie de fOl\a de cornpresiune din beton Nc uti!izand rela\iile
simpliflcate (6 .2) ~i (6.3) ~i a~a cum este aratat in Figura 6.6:

M Rd = Ma.Ed + (M eI. Rd - M...Ed) (62)

No - Nc,oI
M Rd = Mel.Rd + ( M OI . Rd - M el.Rd) (6 .3)
Ncr - N c.•l

cu:
(6.4)

in care:

M".Ed esle momentul de incovoiere de catcut aplicat sectiunii de otel ina inte de faza
compozila;

Me.Ed este momentul de incovoiere aplicat sectiuni; compozite;

k este factoru l pentru atingerea efortul unitar limita conform 6 .2. 1.5(2); in cazu l unei execu!ii
fara sprijiniri. se tine seama de etapele de execu\ie;

Nc,eleste fOl\a de compresiune din placa de beton corespunzatoare momentu lui M. 1Rd

Pentru sectiuni la care se aplica 6.2.1 .2 (2), in expre sia (6 .3) ~i in fig ura 6.6 se inlocuie!}te M pI.Rd cu
valoarea red usa ~ M pl.Rd '

(7) in cazul cladirilor MeI,f<j se poate determina simplificat utilizand 5.4.2 .2(11) .

40
 SR EN 1994-1-1:2004

1 2

1,'

N ,
1.0 Nr.,r

Legenda

execu tie cu sprijinir i

2 exec u~e lara sprijiniri

Figura 6.6 - Rela~ia simplificata intre MRd ~i No: pentru secliuni cu placa de betan comprimata

6.2.1.5 Momentul capabil elastic la incovoiere

(1) Eforturile unitare se pot catcula prin metoda elastica , utiliza nd latimea efectiva a talpij de belon in
conformitote cu 6.1.2 . Pentru seciiun ile din clasa 4, se determina sec\iunea efective de ole l conform
EN 1993-1-5,4.3.

(2) in calcu lul momentu lu i capabil elastic la incovoiere pentru sec\iunea efecUva, eforturile unitare
limita se iau in considerare:

fed in betonu l comprimat;

fyd in ote lul pentru constructi i intins sau comprimat;

fsd in armatura intjnsa sau comprimala. Armatura comprimata din placa se poate neglija.

(3)P Eforturile unitare rezu ltate din actiunile aplicate numai asupra structurii de ate! trebuie adaugate
eforturilor unitare din faza compozita.

(4) Daca flU se utilizeaza 0 metoda mai exacta. efectul curg erii lente se ia i n calcul prin utilizarea
coeficientului de echiva lenia i n co nformitate cu 5.4.2.2.

(5) La secliuni la care belonul intins se consid era fisurat, eforturile dalorate efeclelor iniiiale
(izostatice) ale contrac1iei pot fl neglijate.

6.2.2 Forta taietoare verticaia capabila

6.2.2.1 Domeniu de aplicare

(1) Articolul 6.2.2 se aplica grinzilor compozite cu sec\iunea de 0tel laminala sau sud ala cu inlma
plina , care poate fi rigidizala.

6.2.2.2 Forta Uiietoare verticala. capabila plastica

(1) FOl\a taietoare vertica la capabila Vr'.Ra se ia egala cu forta taieloare capabila a seciiunii de 01el
V rJ.a.Pd cu excep\ia cazu lui in cafe se determina valoarea contfibu~iei la f0rta Ulietoare a componentei
de beton armat.

41
 SR EN 1994-1-1:2004

(2) For1a la ieloare capabila plaslica VoI,li.,Rd a seqiunij de o,el se calculeaza conform
EN 1993-1- 1, 6.2.6.

6.2.2.3 Fo'1a taietoare capabila la flambaj

(1) FOrj:a laietoare capabila la flambaj Vb,Rd a unei in im; de otel fara inglobare in beton se determ ina
conform EN 1993·1 -5, 5.

(2) Contributia placi; de beton nu se ia i n considera re decal in cazul Tn care se utilizeaza 0 metoda de
ca lcul rna; exacta decal cea din EN 1993-1-5 , 5 ~; 5e dimensioneaza conectarea de lunecare la forta
verticala respectiva.

6.2.2.4 incovoierea cu fortii taietoare verticala

(1) in cazul in care fOl\8 la ieloare verticala VEIJ depa~e$te jumatate din fOl\8 tiHeloa re capabila VRd
indicata de valoarea minima intre V pI.Rd din 6.2 .2.2 ~i Vb,Rd din 6.2.2 .3 , se va tine seama de influenta
f0!1ei taietoare asupra mo mentului capabil,

(2) Pentru sec\iuni de clasa 1 sau 2, influenta f0t1ei taietoare vertica le asupra momentu lui capabil la
incovoiere se considera printr-o reducere a rezisten1ei de calcul a 01elulu; inimii (1-p) fy a?a cum se
arata in figura 6.7 in care:

(6.5)

!;ii V'd este fOlia Ie.ietoare capabila respectiva . determinate. conform 6.2.2.2 sau 6.2.2 .3 .

(3) Pentru seCiiun i din clasa 3 sau 4, se aplica EN 1993- 1-5, 7. 1 folosind efo rtu rile unilare calcu late
pentru sec\iunea compozila .

f)~
Figura 6.7 - Distribu~ia eforturilor unitare plastice modificate de efectul fo'1ei tiiietoare verticale

6.3 Eforturi sectionale capabile ale grinzilor compozite cu inglobare part;ialii in beton
a sectiunii de otel

6.3.1 Domeniu de aplicare

(1) Grinzi le de otel eu i nglobare pal1ia la in beton au fast defin ite in 6.1.1 (1 ).Din see\iunea efeetiva a
unei grinzi eompozite eu inglobare par1iale. poate sa faea parte !;ii 0 place. de beton armat sau
compozita conectata de seeliunea de otel . Tipurile de seet;uni de olel cu inglob are par1iale. sun!
prezentate in figura 6.8.

(2) Artico lul 6.3 se aplica sectiu nilor eu inglobare pat1iala de clasa 1 sa u 2 in condilii!e In care se
asigura ea raportul d/t,.,. nu este ma i mare decal 124(.,

42
 SR EN 1994-1-1:2004

I
b j ~ b j,
Fi gura 6.8 ~ TIpuri de secliuni de grinzi de 0tel cu illglobare partiala in beton

(3) Tn cazu l in care nu sunt indicate alte precizari in 6,3, 5e aplica prevederile generale din
EN 1994~1-1.

6.3.2 Momentul capabil la incovoiere

(1) fntre sectiunea de otel ~i betonul ce inglobeaza Inima se asigura 0 conectare talala conform B.B.

(2) Momentul capabil la incovoiere se poate determina printr-un calcul plastic. Armatura comprimata
din betonul de inglobare se poate neg~ja. in figura 6.9 sunt prezentate cateva exemple de !ipun de
distributii plastice de eforturi unitare.

(3) Pentru determinarea compresluni i in placile de betan armat sau compozile care fae parte din
seciiuni efective compozite se poate ulil iza conectarea partia la.

(4) i n cazul conectMi partiale cu conectori ductili . momentu l capabil plastic al grinzii se calcu leaza
conform 6.3.2.(2) !,'i 6.2.1.2.(1), dar cu uW\zarea unei valori red use a foftei de compresiune in placa de
beton sau compozita N~ ca in 6.2.1.3(3),(4)?i (5).

'Ji'~"'"
'r---
,

! >~
,

f"..

Figura 6.9 - Exemple de distribu~ii plastice pentru secliuni efective

43
 SR EN 1994-1-1 :2004

6.3.3 FO'1a taietoare verticala capabila

(1) Faria taietoare verticali:i capabili:i a sec~iunii de olel VpI.a,Rd se determina prinlr-un calcul plastic
conform 6.2.2.2(2).

(2) Contributia betonului armat ce Inglobeaza inima se poale lua in calcul la determir.area forte i
ti:iietoare capabile a seCliunii daca se utilizeaza etriere ca in figura 6.10, Intre betonu l de ing lobare '$i
SeC!iunea de atel se prevede 0 coneetare corespunzatoare. Daca etrieri; betonului de :nglobare sunl
deschi§i se 5udeaza de inima la intreaga capacitate de rezistent€l. In celela lte situalli se neglijeaza
contributia etrierelor la forta Iilietoare.

(3) Daca nu se utilizeaza un calcul mal exact, distribu\ia foriel taietoare talale Vrod intre Va:=j care
ac\ioneaza asupra seqiunii din otel ~i respectiv Vc,Ed care ac\ioneaza asupra betonului armat de
ing lobare, se considera in aceea~i prop0rtie cu distribu!ia intre cele doua componente a momentulu i
capabilla incovoiere MpI, Rd

(4) Forta taietoare capaiJila a belonului armat ee ing lobeaza inima se tine seama de fisurarea
betonul~i ~i se verifica conform EN 1992-1-1 , 6.2 ~i a aliar eerinte corespunzataare din acest
standard .
1 z

Legenda

etriere inchise

2 etri ere deschise sudate de inima

3 ewere care tree prin inima

Figura 6.10 - Aranjarea etrierelor

6.3.4 incovoierea cu forta taietoare verticala

(1) Tn cazulln care forta taietoare de caleut a sectiunii de 0tel Va_Ed este mai mare decal iu matate din
fOila taietoare capabila plastid'! Vpl,a.Rd , se line seama de efectul acesteia asupra momenlu lui capabil
plastic la incovoiere.

(2) Influe nta fortei laietoare asupra momentului capabilla ineovoiere este exprimata ca in 6.2.2.4(2) eu
urmatoarele modificari. Tn relalia (6.5) , pentru a calcuia reducerea rezistenlei olelului in zo na inimH se
inlocuie~te raportul VEdNpl,Rd cu Va.Ed N pl,R d' Dupa aceasla inlocuire , momentu l eapa bil redus se
ealculeaza conform 6.3.2.

6.4 Flambajul prin incovoiere ~i rasucire laterala a grinzilor compozite

6.4.1 Generallt.iti

(1) 0 talpa a unei grinzi de olel solidarizata conform 6.6 prin coneetori de 0 placa de beton sa u
eompozita se considera sfabila lateral daca sa impiedica instabilitatea lateralS. a placii de beton.

(2) Toate celelalte tAlp; comprimate se verifiea la stabilitate latera,'a .

(3) Pe ntru sectiunea de atel se apliea metodele din EN 1993-1-1 , 6.3.2 .1 ,.. 6.3.2.3 ~i in gene ra! din
6.3.4. considerand eforturile seclionale care se apliea secFunii compozite ~ i efectul secven\ei de
execu\ie conform 5.4.2.4.

44
 SR EN 1994-1-1:2004
(4) in cazul grinzilor campozite ale cladirilor cu sectiuni transversale in clasa 1, 2, 3, constante pe
(u ngimea grinzii, se ulilizeaza metoda ind icala la 6.4.2.

6.4.2 Verificarea la flambaj prin incQvoiere !;i rasucire laterala a grinzilor campozite continue
cu sectiuni transversale in clase 1 ,2. ~i 3 pentru clcldiri.

(1) Momentu l capabil de flambaj prin deversare laterala in cazul grinzilor compozite continue (sau in
cazul unei grinzi de cadru campazila pe taata lungimea ei) cu 0 sec~une transversala constanta in
clasa 1, 2 sau 3 se considera:

(6.6)

in care:

Xu esle factorul de reducere pentru f1ambajul prin deversare iaterala care depinde de
zveltetea
,
relaiiva Il-LT
T

M;<d esle momentul capabil la incovoiere negativa pe reazemul inte rmediar respectiv (sau
la nodul grinda • sUllp)

Valorile factoruluf de reducere XLT se pot obline din EN 1993-1-1, 6.3.2.2 sau 6.3.2.3.

(2) Pentru secliuni transversala de clasa 1 sau 2, momentul M Rd 5e determina conform 6.2.1.2 pentru
grinzi a caror moment capabil la Tncovoiere se bazeaza pe un calcul plastic, conform 6.2.1.4 pentru
grinzi a caror moment capabilla incovoiere se bazeaza pe un calcul neliniar, sau conform 6.3.2 pentru
g rinzi cu lnglobare partiala in belon, fyd se detennina utilizand coeficienlul partial de siguran18 YMl
indicatin EN 1993-1-1,6.1(1).

(3) Pentru sectiuni transversale de clasa 3, M Rd se determina cu relalia (6.4) , respectiv ca momentul
capabil elastic minim care determina fie alingerea efortul un ilar de Tntindere fSd in armatura, sau a
efortului unitar de compresiune Iyd In fibra inferioarii extrema a sectiunii de otel; fyd se determina
utilizand coeficientul partial de siguranla YM1 indicat in EN 1993-1-1 ,6. 1 (1).

(4) Zveltelea rei at iva I ,., se calculeaza cu rela\ia:

(6.7)

in care:

MR~ esle momentul capabil al sectiunii compozite calculat cu rezistente caracteristice;

M~, esle momentul critic elastic pentru fiambaj prin deversare laterala determinat pe reazemu l
intermed iar in care mo menl ul este eel mai mare.

(5) In cazu! in care aceea~i placa esle coneclata de una sau mai multe grinzi de olel aproximativ
paralele cu grinda compozita. considerata ~i sunt Tndeplinile conditiile 6.4 .3(c),(e) ~i (f), la calculul
momentului cr\tic elastic Mer se folose~te modelul . cadrului U continuu invers" ce se formeaza. . Acesl
model considers, a~a cum se arata Tn figura 6.1 1 ,deplasarea laterala a talpii iMerioare care conduce
la incovoierea Inimii ~i la 0 rotire a lalpii superioare careia i se opune incovoierea placii de beton
arma!.

45
 SR EN 1994-1 -1:2004

Legenda

1 fisuri

Figura 6.11 - Cadrul U invers ABeD , rezistent 1a flambajul prin torsiune laterala

(6) La modelul cadrului U, pentru rig iditatea la torsiu ne a grin zii de 0tel pe unitatea de lung ime ks , la
nivelul Uilpii superi oare a sectiunii de 01el, S8 considera relalia urmatoare:
kl b
ks = (6.8)

in care:

kl esle rigid itatea la incovoiere a placii fisurate din beton armat sau compozite pe
directia transversala grinzii , care se considerli:

kl = 0 (Elhl a (6.9)

i n re lalia lui k1 , a = 2 in cazul une; grinzi margina le , cu sa u fara consola , ~ i 0 = 3

pe ntru 0 grinda interioara . In cawl unui plan~eu cu 4 sau mal mu lte grinzi para lele. se
Gonsideri:'i pentru 0 grinda intenoara a = 4.

a esle distanta intre grinzile paralele

k2 esle ligidilalea la incovoiere a ini mil de otel, care se ia :

~ = ~ . 10)

pentru 0 grind a de 0tel fara inglobare In beton,

i n care:

Va este coeficientul lui Poisson pentru 0tel , hs :;;i tw sun! definite in figura 6.11.

(7) Pentru 0 grinda de 0iel eu ing lobare par1iala in beton conform 5.5.3(2), rigiditatea la incovoiere k2
poate tine seama de inglobare ~ i se calculeaza cu :

E.t", bc2
(6 .11)

in care:

n este coeficientul de echiva lenta pentru efecte de lunga durata i n co nformitate cu 5.4 .2 .2 , ~i

be esle latimea i nglobf.irii de beton, a se vedea figura 6.8

(8) Tn modelul de cad ru -U invers, se tine seama in calculul lui MCI de efectu l favorabil al rigid ita\ii la
torsiune Sa int Venan! G~Ia\ al sec\iunea de 0lel.

46
 SR EN 1994-1-1:2004
(9) Pentru 0 grinda cu inglobare paf\iala in beton arma! fie cu elriere deschise sud ate de inima, fie cu
elriere lnchise. la rrgiditatea de torsiune a grinzii de ate! se adauga rigiditatea inglobarii. Aceasia
rigidilate la torsiune suplimentara se considera G c let 110 in care Gc esle modului de deformatie al
betonului care se considera O,3EJn (in care n esle coeficientul de echivalenta pentru efecte de lunga
durata) , iar Ie! esle constanta Saint Venan! la torsiune a inglobarii de beton, se considera nefisurata ~i
de latime egala cu latimea totah1 a inglobarii.

6.4.3 Verificarea simplificata pentru cladiri farai calcul direct

(1) 0 grinda continua (sau 0 grinda de cadru care esle compozita De toata lungimea ei) de sectiune
transversala de clasa 1, 2 sau 3 se poale proiecta fara contrafi~e laterale daca sunt satisfacute
condipile urma!oare:

a) Lungimea deschiderilor alaturale nu difera mal mult de 20 % din deschiderea minima .

Cand exisla 0 consola, lungimea ei nu depa$e~te cu mai mult de15 % lungimea
deschiderii adiacente.
b) i ncarcarea pe fiecare deschidere este uniform djstribuita, !?i incarcarea permanenta de
calcul de pa!?e~le 40 % din Tncarcarea totaliL
c) Talpa superioara a elementului de 01el este coneetala la a placa de beton armal sau
compozila conform 6.6.
d) Aceea§ii placa este de asemenea conectata la alia grinda suport aproximativ paralela cu
grinda compozita considera!fI, pentru a forma un cadru U invers a!?a cum este iluslral in
fig ura 6.11 .
e) Daca placa este compozila, ea reazema inlre cele douB elemente ale cadrului U inversal
considers!.
f) La fiecare reazem al grinzii de 01el. talpa inferioara este impiedicala lateral §i inima ei este
rigidizata. in celelalte zone inima grinzii poate rama:ne nerigidizata.
g) Daca elementul de otel are 0 sectiune transversala IPE sau HE fara inglobare in beton !?i
inaliimea ei nu depa~e~te limite Ie indicale in labeluI6.1 .
h) Daca grinda de o(el are inglobare partiala in belon conform 5.5 .3(2) ~i lnal1imea ei h nu
depa~e!?te cu mai mult de 200 mm pentru otel de pana la S355 ~i cu mai mull de 150 mm
pentru aIel S420 !?i S460 limitele ind icate in tabelul 6.1.

NOTA - Prevedetile pentru alte tipuri de sed;iuni de etel sun! incluse in ane)(e na~onale .

Tabelul 6.1 - Inallimea maxima pentru elemente de olel fara inglobare in beton pentru
care 5e apliea 6.4.3.

Element de atel Marca de olel

5235 5275 S 355 S 420 ~i S 460

IPE 600 550 400 270

HE 800 700 650 500

6.5 Forte transversale aplicate inimilor

6.5.1 Generalit:i!i

(1) ReguJile indicate i n EN 1993-1-5,6 penlru determinarea rezislenlei de calcul ate in imilor rigidizate
sau nerigidizate solicitate la forte transversale prin intermediul lalpii se aplicil ?i in cazul talpilor
necompozile !?i in zonele adiacente ale in imii ale grinzilor compozite.

(2) Oaca forta Ira nsversala actioneazB i n combina1ie cu 0 incovo iere cu forVt axiala, rezistenta se
'1erificil conform EN 1993-1-5,7.2.

47
 SR EN 1994-1-1:2004
(3) La un reazem intermediar al un ei grinzi cu 0 inima in clasa 2 in conformitate cu S.S.2(3) , sunl
prevazute rigidizari transversale cu excePlia cazului in ca re s-a verifieat ca inima nerigidizata are
suficienta. rezistenta. la voa lare ~ i f1ambaj.

6.5.2 Voalarea inimilor indusa de talpi

(1) Pentru voa larea inimii se aplica EN 1993-1-5,8 in care aria Arc S8 considera egala cu valoarea
minima dintre aria lalpii necompozite §i aria echivalenta de otel a talpii compozite considerand
coeficientu l de echivalenla pentru incareari de scurta durats.

6,6 Conectarea la lunecare

6.6.1 Generalitali

6.6.6.1 Bazete proiectarii

(1) Articolul 6.6 se apliea grin zilor compozile ~i dupa caz §i altor ele mente compozite.

(2)P Pentru preluarea lunecarii longitud inale dintre beton §i ole lui pentru construc\i; trebuie prevazu1i
conectori de lunecare §i armatura transversala !?i se ignora efectul aderentei naturale intre cele daua
compo nente.

(3)P Conectorii de lun ecare trebuie sa aiba 0 suficienta capacitate de deformatie pentru a asigura
orice redistribu1ie a fortelor de lunecare considera te in calcul.

(4)P Conectorii de lunecare ductili sunt conectorii cu suficienta capacitate de deformare care sa
j ustifi ce comportarea ideal plastica a conexiunii in structura considerata .

(5) Un conector de lunecare se poate considera ductil daca capacitatea caracteristica de deformatie
de lun ecare 6u1< este de cel pulin B mm

NOTA - 0 evaluare a 15u~ este indicam In anexa B.

(B) P Cand pentru aceea§i deschidere a unei grinzl sunt uti lizate doua sau mal mu lte tipuri de conectori
de lunecare , trebuie sa se tina seama de orice diferenta semnificativa in proprietalile lor de
incarcare - deformatie de lunecare .

(7) P Conectorii de lunecare trebuie sa fi e capabili sa previna separarea elementului de beton de cel
de o\el cu excep\ia cazuli lor in care separarea este impiedieata prin alte mij\oace .

(8) Pentru a preveni separarea placii, conecto rii de lunecare ar trebui dimensionali sa reziste la 0 forte'!
ultima de inlindere perpendiculara pe planul talpii de otel, de cel putin 0,1 ori capacitatea ultima de
rezis tenta la lunecare a eonectorului. Daea este necesar eonectorii de lunecare sunt prevazu1i cu
dispozitive de ancorare suplimentare.

(9) Conectorii de luneca re tip dornuri cu cap conform B.B. 5.7 se considera ea asigura rezisten\a la
desprindere , daca conectorul nu este solieitat la intindere directa.

(1 O)P Trebuie sa se evite lunecarea longitudinala !?i despicarea placii de beton determinata de f0rtele
concentrate aplicate de coneetori .

(1 1) Condilia de la 6.B.1.1.{1 0) poate fi salisfaeuta daea detalierea eonectarii este in conformital e eu

prevederile din 6.B.5 ~ i armatura transversala in conformitate cu B.B.B .

(12) 1n cazu l in care se utilizeaza 0 atta metoda de conectare intre elementu l de otel §i elementul din
beton decat cea cu conectori de lu neeare prevazuta in 6.6, eomportarea eonsiderata In proieclare a
aeestei unui element similar care utilizeaza conectori de luneea re ea in B.B. proiectare uzua la in
prezent eonectari se bazeaZ8 pe incercari §i este sustinuta de un model conceptual. Proiectarea
elementu lui compozil in aeest caz este eonform proiectarii.

(13) in eazul clad irilor, se recomanda ca numa rul de eonectori de lu neca re sa fie eel pulin ega I cu
valoarea obtinuta din impar1irea fortei de tuneca re totala la starea limita ultima. se delermina conform

48
 SR EN 1994-1 - 1:2004

6.6.2. la f0ria de lu necare capabila de caleu l a uoui conector PRd . Pentru conectori de lunecare tip
dornuri cu cap , fO'l8 capabila de ca leul se deterrnina conform felatiei 6.6.3 sau 6.6.4 dupa caz.

(1 4)P Conectarea par1ia\a poate fi folosita Is grinzile cladirilor din clasa 1 saw 2. Numarul de conecto ri
de lunecare !ren uie determinali prin tecria conecta ri j partiale §i considerand capacitatea cle deformare
a conectorilo r,

6.6.1.2 Limitele utilizarii in cazul grinzilor compozite pentru cJi!idiri a conectarii pa'1iale la
lunec are

(1) Dornuri le ou cap cu 0 ',ungime tatala dupa sudurEi de 4 ori mai mare decal diametrul tijei §i cu 0 lila
de diametru nomina l mai mare de 16 mm §i mai mic de 25 mm, se pot conside ra oa fiind duetili in
cadrul urmatoarelor limite ale grad ul ui de conectare, care este definit de raportul n = n / n,

Pentru sec~u ni de otel cu talpi egale :

L~ ::; 25: II <!: 1 - ( 355) (0,75 - 0,03Le ), n <!: 0,4 (6.12)

f,
Le:> 25: (6.13)

Pentru sectiuni de o\el care au talpa inferioa ra cu 0 arie de trei ori mai mare dedit aria lalpii
superioare:

Le s 20: n~1 - (355)(O,30-0, 01 5 L.). n~O.4 (6 .14)

f,
L~ :> 20: (6 .1 5)

in care:
L" este distanla Tn metri intre punctele de moment zero in zona de moment
pozitiv; pentru grinzl continue curente, L.. 5e con5idera a fi cea din figura 5.1:

n, este numarul de conectori de lun ecare Tn cazul conectarii totale determinat conform
6 .6 .1.1 (3) si 6.6.2.2(2);pentru lungimea Le a grinzii;

n este numarul de conectori de lunecare prevf.izut pe aCeea!?i lungime.

(2) Pentru sectiuni de grinzi ca re au aria lalpii inferioare depa!?ind cu mai pulin de tre i ori aria talpii
superioare, lim ita pentru nse poate determina din expresia (6. 12) ... (6 .15) prin interpolare lioiara.

(3) Conectorii de IUnecare tip dornuri cu cap pot fi considerati ductili pentru un domeniu mai larg de
deschiderl decal ce le imlicate la (1) de ma i sus, daca:

(a) conectorii dupa sudura au 0 lungime mai mare de 76 mm ~ i 0 tija cu diametrul

nomina I de 19mm,
(b) sec\iunea transversala de 01el I sa u H a grinzii este larninata sau sud ala ~i are lalpi
egale,
(c) placa compozita are ta bla cutata care descarca perpendicular pe g rinda ~i nervurJle
din beton sunl continue in dreptu l grinzii.
(d) exista cate un conector in fiecare cula a tablei cutate, plasat Tn centrul cutei sau
allernativ de 0 parte ~ i de alta a centrului pe taata lungimea deschiderii.
(e) pentru tabla cu bo I hp ;:; 2!?i hp ::; 60 mm, cu nota~ile din f~ u ra 6 .13 ~i
(f) forta No se calculeaza cu metoda simplificata data in figura 6.5.

Cand aceste condi1ii sunt Indeplinite, raportull"\ satisface ce rin\ele:

Le:::;; 25 : n~1 - ( 355)(1-0,04L,J. 11 2; 0,4 (6.16)

f.
L.. :> 25: (6.17)

NOTA _ Cerinlele din 6.6,1,2 sunt determinate pentru a dislribu\ie uniforma a cor.ec\orilor.

49
 SR EN 1994-1-1 :2004
6.6.1.3 Distantele intre conectorii de lunecare ai grinzilor pentru cladiri

(1) P Conectorii de luneeare se vor distribui in lungul grinzii corespunz~tor cu distributia f0r1ei de
luneeare ,astfel incal sa transmits lunecarea longitudinala $i sa previna separaTea i ntre beton ~i grinds
de otel.

(2) La console ~ i in zonele de moment negal iv ale grinzilor continu e, armatu ra intin sa se dispune in
conformitale cu dislantele intre coneclori ~ i tTebuie ancorata co respunziUor.

(3) Conedorii de luneeare ductili pot fi distribuiti uniform pe lu ngimea di ntre sectiun il e critice definite in
6 .1.1 asigurand dI :

- toate sec\iunile critice de pe desch idere sunt In clasa 1 sau in clasa 2:

- 11 satisface limitele indicate la 6.6.1.2 ,?i

- momentul capabi l la incovoiere al sec\iun ii compozite nu depa,?e~te de 2,5 ort momentul

capabil plastic al sectiunii de 01el.

(4) Dacil momentul capabil plastic la incovoiere depa!?e,?le de 2.5 on momentu l capabif al sectiunii de
otel, sunt necesare ve rifi cari suplimentare pentru a se determina daca conectarea este adecvatil i n
punctele situate aproximativ la mijlocul distantei dintre sectiuni critice consecutiv .

(5) Numarul necesar de conectori de lunecare pot fi distribuiti i n conformitate cu f0r\a de luneca re
lo ng itudinalli determinata in domeniu elastic pentru incarcarea considerata, intre sectiune a de
moment maxim pozitiv ~i reazemul adiace nt sau ~i sec\iunea de moment maxim negativ. in 'acest caz
nu sunt necesare verifidiri suplimentare ale conectarii.

6.6.2 F0rta de lunecare longitudinalA in grinzi

6.6.2.1 Grinzi la care eforturile seclionale capabile se calcu leaza in domeniu elastic sau neliniar

(1) Daca se aplica calculul elast ic sau neliniar, fOl"\a de lunecare longitudinala. se determina in
conformitate cu articolele 6.2. 1.4 sa u respectiv 6.2 .1.5.

6 .6.2.2 Grinzi la care eforturile seclionale capabile se calcuteaza. in domeniu plastic

(1)P For\a de lunecare longitudinala tal ala. trebuie sa se determine in conformitate cu capacitatea de
rezistenta la incovoiere considerand diferenta de fo ~a normala. in beton sau in 0tel pe lung imea
critica..

(2) Pentru conectarea talala se fac referiri corespunza toare la 6.2 .1.2 sau 6 .3.2.

(3) Pentru conectare paf\ia la se fac referiri corespunza.toare i n 6.2.1.3 sau 6.3.2.

6.6.3 Conectori tip domuri cu cap uti/izate in cazul pJacilor monotite de beton armat sau i n
beta nul armat de inglobare

6.6.3.1 Valoarea de calculta lunecare

(1) F0rta de lunecare capabila de ca lcu t a unui dorn cu cap sudat automat in conformitate cu
EN 14555 se dete rmina conform;
2
P R.1 = O,8fund /4 (6.1 B)
~"
sau
0",,2.:..9:::a..:d:...'..:
-J.:: , E:::,m.::
f,:..:
PRd = .:: (6 .19)

cu:
a = 0,2 pentru 3Sh,dd:S 4 (6 .20)

a = 1 pentru hsJd > 4 (6 .21)

50
 SR EN 1994-1 - 1:2004

in care:

y,-esl e coeficient partia l de siguranla. ;

d esle d iamet rul tijei dorn ului. 16 mm '" d s 25 mm ;

fu esle rez isten\a specifica ultima la i ntindere a materialului domu lui da r nu mai mare de
500 N/mm 2 ; ,

fei< esle rezistenla caracteristica la compresiu ne pe cilindri de beton la varsta respective

cu densitate de ce l p u~ jn 1 750 kg/m
3
;

hsc esle ina l\imea tolala a dornu lui.

NOTA - Valoarea pent ru "(v poatefi indicata In ane>:a nationala _Valoarea recomandata este 1, 25.

(2) Gu lerul de sudura respecta conditiile din EN 13918.

l3) in cazul in care conectorii de lun eca re sun! dispwji asUel Tnca! forte le de des picare actioneaza in
direqia grosimii pli:tcii, (1) nu se aplica,

6.6.3 .2 Influenta intinderii asupra tartei de lunecare capabile

(1) i n cazul i n care conec1erii de lunecare sunt solicitati direct la forte de intinde re care se adauga
fenecarii, se calculeaza forta de i ntindere de calcu l aterenta unu i co nector F ten .

(2) Oaca F\en S 0. 1 PF1d , in care p~ este rezistenta de catcul definita i n 6 .6.3.1, forta de i ntindere poate
fi neg lij ata.

(3) Daca Ften > 0 .1PRd , conectarea nu face obiectu l tui EN 1994.

6.6.4 Forta de lunecare capabmi a dornurilor cu cap folositi la placile c ompozite cu tabla
c utata pentru cladiri

6,6 ,4.1 Tab la cutata are nervurile paralele cu grinda de reazem

(1) Dornu rile su nt amplasate Tnt r-o regiu ne i n care betol\ul are forma unei neNuri de ingro§are , a se
vedea Figu ra 6. 12.in calu l i n care ta bla cutata este contin ua peste grinda , laVmea netVu rii bo esl e
la!imea cutei 8§8 cum este indicat§. in figura 6. 12. Tnaltimea netVu rii se considera hp, i naltimea totala a
tablei neg lijElnd amprente le .

Figura 6.12 - Grinda cu tabla cutata care are nervurile paralete c u grinda

(2) Forta de lunecare capa bila de calcul se considera forta capabila a dorn ului cu cap in cazu l placH
din beton , a se vedea 6.6.3.1 mu ltiplicata cu factorul de reducere kl d in expresia urmatoare

bo(h
kl =O ,6 - - .. - 1) ~ J ,O (6.22)
110 h,
i n care :
hsc este j naltimea tal ala a conectoru lul , da r mai mica de hp + 75mm

51
 SR EN 1994-1-1:2004
(3) In cazul in care tabla nu este continua peste grinda ~j nu este corespunzator ancorata de aceasta .
latura respectivB a nervurii ~i armarea ei satisface 6.6.5.4.

NOTA - Metodele de ancorare corespunzatoare a tablei se pot indica Tn anexele na(ionale.

6,6.4.2 Tabla cutata care are nervurile perpendiculare pe grinda de reazem

(1 ) Considerind cil sunt indeplinite condiliile indicate la (2) :;;i (3), forta de lunecar8 capabila de ca lcul
se recomanda sa S8 ia ega l1:l cu valoarea determinata pentru placile de beton armal, conform 6.6 .3.1
(cu conditia ca fu sa nu fie considerat mai mare de 450 N/mm") multiplicata cu un factor de reducere kt
indicat de' relatia :

k, = 0,7 ~(h" -IJ (6.23)

-:rr:: h, h,
Tn care:
Of este numarul de con'ectori de lunecare dinlr-o cula afiata la intersec\ia cu grinda , mai mic
ca 2 ~ i cele lalte simboluri sunt defin ite in figura 6 .13.

Figura 6.13 - Grinda cu tabla cutata care are nervurile perpendiculare pe grinda

(2) Facloru l Kt nu se consiCIera mal mare deCal valoarea corespunza.toare kc.rn<lX indlcata in !abelul 6.2

(3) Valorite lui k t indicate la (1) !ili (2) se aplica in condi~l l e urmatoare:

conectorii de lunecare sunt amplasa\i in cute avand a inlll~ime hD mal mica de 85 mm ~i 0

Ja\ime bo mai mare dedit hp ~i

pentru sudura patrunsa prin labia, diametrul coneclorului nu esle mai mare de 20 mm, sau

pentru cazul in care se prevad gaud in labia, diametrul conectarilor nu esle mal mare de
22 mm.

Tabelul 6.2 -limita superioara kl,max a factorului de reducere k t

Numar conectori pe Grosime t a tablei Conectori cu diametru Tabla cutata cu gaUr!!ii

nervura (mm) mai mle de 20 mm conectori de diametru
sudati prin tabla cutata 19 mm sau 22 mm

s 1,0 0,85 0.75

n, '" 1
;;. 1.0 1, 00 0,7 5

:S 1,0 0.70 0,60

n, = 2
;;. 1,0 0,80 0,60

6.6,4.3 incarcarea biaxiala a conectorilor de lunecare

(1) in cazul in care coneclani de lunecare asigura efectul compozit in acela~ i limp pentru grind a !?i
pentru p/aca compozita, combinatia de fOf\e care acjioneaza asupra conectorului satisfac relalia
U~_~

52
.
 SR EN 1994-1-1:2004

FI2 Ft 2
- - 2 + -2 ~1 (6.24)
in care: P I, Rd Pt, Rd

FI este fOl1a longitudinala determinata de acliunea campoLita a grinzii;

F\ esle foria Iransversala determinatti de ac~unea compozila a placii , a se vedea sectiunea 9;

P'.Rd , P!.Rd sun! f0r1ele corespunzatoare capablle de lorfecare ale conectorului.

6.B.5 Detalierea conectarii de lunecare 1}i influenta execufiei

6.6.5.1 Rezistenla la separare

(1) Su prafata co nectorului care preia f0rtele de separare (de exemplu, intradosul capului conectorului)
nu trebuie sa fie la 0 distan\i3 mai mare de 30 mm de annatura inferioara, a 5e vedea figura 6 .14.

6.6.5.2 Acoperirea eu betan ~i turnacea betonului pentru cladiri

(I)P Aicatuirea conecUi.rii Irebuie sa se rea lizeze astfel inca! betonul sa se poata compacta ade-:::.vat Tn
j'Jrul bazei conectorului.

(2) Daca este necesara , acoperirea cu beton a coneclorulu i are valoarea minima din condi1iile :

a) mai mare de 20 mm, sau

b) (J valoare mal mica decal cea recomandala pentru armatura de EN 1992-1-1, in

tabe luI 4.4 .

(3) Oaca acoperirea nu esle necesara. fal a superioara a conectorului poale fi la acela~i nivel cu
5uprofo\<l suporioora n plaaii de bolon anna!.

(4) i n executie , rata -?i secventa betonaril, urmaresc ca betonu l maturizat pal1ia l sa nu fie avariat de
aciiunea compozita \imitata care are lac la deformarea grlnzii de 01e1 solicitata de opera1iile succesive
de belonare . Oe cate ori este pOSibil, nu se impu n deformalii coneclorilor pan a cMd betonul nu atinge
2
o rezistenta cilindrica de ce l putin 20 Nlmm .

6.6.5.3 Armarea locala a pl4cii

(I) fn eazu l in care coneelorii de lunecare sunt limga 0 margine long itudinala de placa, se prevede , 0
armatura t ransversala in confonnitate cu 6.6.6 ancora!a in betonul dintre mafginea placii si randul
adiacent de coneetori.

(2) Pentru a preveni despicarea plaCI; de beton cauzata de canectori, se aplica urmatoareie
recomandMi suplimentare in eazul in care distanta de la marginea plac;i la axul primul ui rand de
ca neclor! este ma l mica de 300 mm:

a) se dispune 0 armatura transversa la sub forma de bucia care trece in jurul conec!orilor,
b) Tn eazu l in ca re se fo losesc domuri cu cap, distan\a de la marginea placH de beton la axu\
celui mai apropial conector esle mai mare de 6d , in care d este diamelrul nomina l al
conectorului , iar barele in forma de bucla au diametrul de cel putin 0.5d ~i,
c) bare Ie se a~aza c,M mai jos cu pulinta asigurandu-se tot u~i a acoperire suficientc; la
partea de jos.

(3)P La marginea unei console compozite, trebuie sa se asigure 0 armare \ocala suficlenta pentru a
transfera fortele conectorllor la armatura longitudinala.

6.6.5.4 Alte tip uri de nervuri de j'ngro~are dedit cele formate din tabla cutat~

(1) Cand intre intradosul placii de beton ~i secliunea de 0tel se fo lose~e 0 nervura de ingro~are din
beton, laturile nervurii de ing ro~are se afJa Tn exteriorul Uniilor duse la 45 de la limita exterioara a
0

conectorului, a se vedea figura 6.14.

53
 SR EN 1994-1-1:2004

Figura 6.14· Detalii ale conectarii

(2) Acoperirea cu beton a conectoru lui de la exteriorul nervurii de ingro~are nu esle fi mai mica de
50mm.

(3) Barele armaturii transversa le din nervura de ingro$are sun! 5uficiente pentru a satisface cerinlele
6.6.6 $i S8 8!?8Za la 0 distanta libera mai mare de 40 mm fata de suprafa\a conecloru lui care S8 opune
tendintei de separare.

6,6,5.5 Distanta intre conectorii de lunecare

(1)P in situaVa in care S8 considera Tn calcul ca stabilitalea sec\iu nii de a\el sau a eiementu lui de
beton esle asigurata de conecta rea intre eele dou,l, distan\a i ntre conectori trebuie sa fie suficient de
mica pentru ca aceasta ipoteza sa. fie valabila .

(2) in cazu l in care 0 talpa de ote l comprimata aflata intr-o clasa inferioara, trece in clasa 1 sau 2
dalarna conectarii cu 0 placa de beton sau compozita, distanta Intre axele cOl1ectorilor pe direc\ia
compresiuni lor nu depa!?e!?te limitele urmatoare:
- in cazul in care placa este in contact pe toata lungimea grinzii: 22 If .J235/f r
in cazul in care placa nu este in contact pe toal a lun imea de exemplu placi
compozite care au cutele transversale grinzii) :1511 23 S/f)

Tn care:
t, este grosimea lalpii;

f, este limita de curgere nominala a talpii in N/mm2 .

Distan\8 libera intre mar inea talpii comprimate !?i eel mai apropiat rand de conectori de lunecare nu
este mai mare decal 911 23S/fy

(3) in cazul cladirilor distanta maxima lotre centrele conectorilor nu este mai mare de 6 ori grasimea
placii sau 800 mm.

6.6.5.6 Dimensiunile talpii de olel

(1)P Grosimea unei placi din otel sau a une! talpi pe care se sudeaza un conector de lunecare va fI
suficienta pentru a asigura 0 sudura corespunzatoare ~i un transfer corespunzator al f0rtei intre
conector !?i talpa fara ruperi loca le sau deforma~ii exeesive.

(2) Distanta eo intre marg inea conectoru lui ~i marginea lalpii grinzii pe care se sudeaza. nu este mai
mica de 20 mm. a se vedea figura 6.14.

6.6.5.7 Conectori de lunecare tip dornur; cu cap

(1) fMif1imea tota la a coneclorulu! nu este mai mica de~ t 3d, in care d este diametrul tijei.

(2) Capul are un diametru mal mare de 1,5d ~i 0 inaltime mal mare de DAd .

54
 SR EN 1994·1 ·1 :2004
(3) Pentru elemenlele intinse ~i solicilate la oboseala, diametrul conectoru\ui suda! nu depa~e~te 1,5
ori din grosimea lalpii pe care se sudeaza, cu excep\ia cazului in care se existi:i delermillari
experimenlale care stabllesc rezistenla la oboseala a conectorului.

(4) Distan,\8 intre conect.ori de lunecare pe directia forfecarii nu esle mai mica de 5d; djstan~a pe
direc\ie transversalS. direciiei de forfecare nu esle mai mica de 2,5d in placi din beton arma! ~i 4d i n
ce lelalte cazuri.

(5) Cu excep~ i a situa1iel in care coneclorul esle amplasat deasupra ini mii, diametrul conectorului suda!
nu esle mai mare de 2.5 ori din grosimea placil pe cafe se sudeaz8 co excePlia cazului in care exisla
determinari experimentale ale rezistentei la forfecflre a conectorului.

6.6.5.8 Conectori de lunecare tip domuri cu cap folositi cu plafl§eele cu tabla cutata la cladiri

( 1) {na)~[mea nominala a conectorului ar trebui extinsa cu cel putin 2d peste cota superioara a lab\ei
cutate , in care d este diametrul tfjei.

(2) Uitimea minima a cutei care se umple cu beton nu este mai mica de 50 mm.

(3) i n situalia in care datorila pozi1ionarii panourilor de labia cutata cOllectorii de lunecare nu pot fi
dis p u~i in centrul cutei , se amplaseaza alternativ pe cele doua parti ale cutei , pe toata (ungimea
d esChiderii.

G.6.6 Lunecarea longitudinala a placilor de beton armat

6.6.G.1 GeneraHtati

(1)P Pentru a se preven i cedarea prematura la lunecare longitudinala sau despicarea longitudinala in
placa de oeton arma! trebuie prevazuta armatura transversal.a .

(2)P Efortul unitar de calcul la lunecare long itudinala pentru arice suprafala potentiala de rupere din
placa VEl nu depa ~e-?te rezisten~a la luneca re a suprafetei considerate.

(3) Lung imea suprafelei de lunecare b-b ind icata in figura 6.15 se ia egala cu 2hsc plus diarnetrul
capului conectarului pentru un singur rand de conectori sau dispu:;;i in ~ah, sau egala cu (2hsc+s.) plus
diametrul cap ului pentru conectori dispu~i perechi, in care hoc esle i naltimea conectorului ~i s( eSle
distanta transversala intre centrele conectorilor.

(4) FOrla de lunecare long itudinala de calcul pentru unitatea de lungime a grinzii care apare la
suprafat,a de lunecare se determina conform 6.6.2 ~i esle in canformitate cu calculul ~i diSlan\a dintre
conectari. Se ~ine de asemenea seama de varia1ia f0rtei de lunecarii longitudinala pe la\imea pladi de
beton .

(5) Penlru fieeare tip de suprafala de lunecare considerata, efortul unilar de calcul de lunecare
longitud inala VELl se determina din lunecarea langitudina lA pe unitatea de lungime a grinzii, l in and
seama de numaru l de plan uri de lunecare ~i de lungimea suprafetei de lunecare .

6.G.6,2 Forta capabHa de lunecare longitudinala

(1) Far1a capabila de calculla lunecare a talp;i de beton (planurile de lunecare a-a ilustrate in figura
6 .1 5) se determina conform EN 1992-1-1 , 6.2.4.

(2) in absenla unui ca lcu l mai exact , rezisten~a la lunecare al oricarei suprafeie potenliale de rupere la
lunecare i n talpa sau in !lervu ra de ingro!?are din beton se poate dete rmina din EN 1992-1-1 ,6.2.4(4) .
Pentru 0 suprafala de lunecare care trece la limita conectorilor (de exempJu suprafata b-b din frgura
6.15), dimensiunea hi se considerA lungimea suprafe\ei de lunecare.

(3) Armatura tra nsversala efectiva pe unitatea de lungime A;t I Sf din EN 1992-1-1 , esle cea indicata in
fig ure 6.15 , in ca re A b, A t ~i Aoo sunt ariile armaturilor pe unitatea de lungime a grinzii, armaturi
ancorate In conformilate cu EN 1992-1-1, 8.4 (pentru armatura longiludinatEl) .

(4) in cam1 in care se fo\ose~!e 0 carnbinatie de elemente prefabricate ~i mono lite de beton, rezi sten~a
la lunecare longitud ina la. se determina. Tn conformitate cu EN 1992-1-1,6.2.5.

55
 SR EN 1994-1-1:2004

, Tip A sll S f

a-a Ab+ A t

b-b 2A,

c-c 2A,

d -d 2ADh

Figura 6.15 - Suprafe~ele caracteristice poten~jale de rupere la lunecare

6 .6.6.3 Armatura transversala minima

(1) Aria minima a armaturii se peate determina conform EN 1992-1-1,9.2.2.(5) folos ind u-se defin itii
s im ilare cu armatura transversala.

6.6.6.4 Lunecarea longitudinala $i armatura transversalti a grinzilor pentru cladiri

(1) fn cazu l in care se fol05e::;le tabla cutaia :;;i suprafata de lu necare trece prjn gros imea placii
(de exempl u supra fa1a a-a din figura 6.1 6), dimensiunea h, se considera grosimea beton ulu i de
deasu pra tablei.

(2) in cazul in ca re labia cutaia 5e utilizeaza cu nervurile tra nsversal grinzii :;; 1 rezisten\a conectorului
se determina folosind factoru l de red uce re kt ca in 6.6. 4.2, nu este necesara considerarea supra fetelor
de tipul b-b din fig ura 6.16. .

(3) Pe ntru supra fe~e l e de tip c-c din figura 6 .16 fnaltimea tablei nu se include Tn hI, cu exceplia
cazurilor i n care exista verificari experimentale.

(4) in cazul in care tabla cutata are conl ucran mecanice sau de frecare, diregia cutelor este
t ra nsversa la grinzii ~i tabla cutaIa Irece continuu peste grinda , contribu\ia tabl ei cutate la armarea
t ra nsversa la pe ntru suprafe1e de li pul a-a se poale lua In considerare prin Inlocuirea relaliei (6 .21) din
EN 1992-1-1 ,6.2.4 (4) prin:

(Asl fyd I Sl ) -+ Ape fy:l.d:> VEd hI I cote (6 .25)

Tn Care:
Ape este aria efective. a sectiu nii transversale a tablei cutale pe unilatea de lungime a
grinziL a se vedea 9.7.2.(3); pentru tabla cu gau ri, se folose~te aria netc'l;

fYl'.d este va loarea de ca lcul a limitei de curgere a tablei cutate de o~e l

56
 SR EN 1994-1-1 :2004

TIp A~r I 51

a _a A,
I
I
bob 'A.
c-c 'A,
d-d At l' 2Ab

Figura 6.16 - Tipuri de suprafete potentiale de rupere la lunecare cand se folose$te tabla cutata

(5) Tn cazu \ i n care tabla cutata transversala grinzii esle discontinua. peste talpa superioara a grinzii de
01e! ~ i coneciani de 'Iunecare sunt sudali de talpa grinzii direct prin panourile d e tabla cutatii i n rela1ia
(6.2S) termenul A ~ f yp ,,, se inlocu ieste cu:

PdJ.Rd Is cu condi\ia P ~b.Rd fs SAp f~P, d (6.26)

in care:
pP~. Rd esle reziste nla \a compresiune \oca la a conectoru lui sudat prin tabla confonn 9 .7.4;

5 esle d istanta longitudinala intre centrele conectorilor cu rol tn ancorarea tablei cutale.

(6) 1n cazu l utilizarii tablei cutale , conditia pentru annalura minima. se raporteaza la aria de beton de
deasupra ta btei.

6.7 SUlpi $1 eiemente compozite comprimate

6.7.1 Generalit.1~i

Ar1 ica!u! 6.7 se aplicc1 pentru proiectarea staJpi!o r ~ i e!emente!ar compczite comprimate cu sectiuni
Tngtobate in beton 1i levi rectangu lare 1; circulare ump!ute cu beton, a se vedea fig ura 6.17.

57
 SR EN 1994-1-1:2004

y -(---_...... ~.

"

1
, ,
(a) (b) «)

1~----

(d) (e) (I)

Figura 6.17 - Tipuri de sectiuni de sffi.lpi compozili §i notalii

(2)P Aces! articol se apliea stc'llpilor $i elementelor compozite comprimate cu otel de marea S235 pana
la 8420 $i betan de densitate normala !ji de clasa de rezisten\8. C20125 pana la eSC/6o.

(3) Acest articol se apliea sH'IIpilor izoJali ~i stalpilor sau elementelor compozite comprimate din
structuri i n cadre cu celelalte elemente grinzi compozite sau grinzi de aIel.

(4) Indicele de conlribu\ie al olelului 0 se recomanda sa indeplineasci:i condi\ia urmatoare:

0 ,2:S 6:s 0,9 (6.27)

in care:
6 este definit in 6.7.3.3(1)

(5) in caw l slalpilor sau a elementelor compozite comprimate se verifica in ariee sec\iune :

rezisten\a elementulu! conform cu 6.7 .2 sau 6.7.3 ,

rezistenia la flambaj local conform cu (8) ~i (9) mai jOs,
transferul incardirii conform cu 6.7.4.2 jii
rezistenta la lunecare intre componentele de o1el ~i beton conform cu 6 .7.4 .3.

(6) Pentru calcul seqiunilor exista doua metode:

o metoda generala in 6.7.2 a carui domeniu include elemente cu sectiuni nesimetrice si

neuniforme pe lungimea sta lpului;

o metoda simplificata in 6.7.3 pentru elemente cu dubla simetrie ~i sec\iuni uniforme pe

lungimea sUilpului.

(7) Pentru elementele compozite solicitate la momente de incovoiere ~i la for1e norma le re zultate din
aCiiuni independente, coeficientul par1ial de siguran1a IF se reduce cu 20 % . in cazul efortu rilor
seciionaJe care conduc la c re~terea capacita\ii de rezistenta.

58
 SR EN 1994-1-1:2004

(8)P Tre buie sa S8 ia in calcul influenja tlambaju lui loca l at secjiunii de otel asupra capadtatii de
re zislenta.

(9) Efectu l f1ambaju lui local se poate neglija pentru sec\iuni de o\el eu inglobare tola la in beton
conforma eu 6.7.6 1(2), ~i pentru alte seqiun i pentru cafe nu sunt depa~ ite valorile maxime indicate in
ta be\u I 6.3 .

Tabelul 6.3 - Valori maxime (d/tl, (hIt) ~i bIt, cu fy in Nfmm2

Sectiunea transversala Max (d/t), max (hi t) ii max (bJt)

Sec~uni din levi circ ulare de otel umplute ell beton

max {dlt) =90 235

y
f,

Sec~uni din levi rectangulare de aiel umplute ell beton

max (hit) =52 ~235

f,

Sectiu ni I ell fnglob are pa r\iala lr, beton

max (blti) =44 ~235
f,

6.7 ,2 Metoda generala de proiectare

(1) P Calculul pentru stabilitatea structura la rifle seama de efectele de ordinul doi inclusiv de eforturile
re ziduale, imperfeqiunile geometrice, instabi litatea locala, fi sura rea betonului,curgerea lenta ~i
contractia betonului, curgerea o\elului structural ~ i al armaturii. Calculu l trebuie sa as'~ ure ca
instabilitatea nu are loc pentru cea mai defavorabila combinatie de aqiuni la starea limita ultima ~i ca
nu se depa~e~te capacita1ile de rezisten\a ale secliun ilor individuale solicitate la incovo iere, fOr1e
la ngitudinal e ~i fOr1e taietoare ,

(2)P EfecteJe de ord inul doi tfebu ie considerate fn arice direqie in care poal e apare cedarea, daca ele
afecteaza semnificativ Slabil\latea structural;t

(3)P Eforturite section ate trebuie dete rminate prin tr-o analiza elasla - plastic.

(4) Sectiu nile plane se considera ca rarna n pla ne. rnlfe componenlele de o\el ~ i belon se consid era a
ac\iune compozita tatala pant! la rupere.

(S)P Rezislenla la rntindere a betonului trebuie neglijata . Se considera i n calcul influen\a rigid izarii
betonului intins rntre fisuri asupra rigiditalii la i ncovoiere.

(6)P Contrac\ia ~i curgerea lenta trebuie considerate in ca lcul daca reduc semnificativ stabilitatea
structurala.

59
 SR EN 1994-1-1:2004
(7) curgerea lenta si contraqia se pot ignora in mod simplificat daca cre!?terea momentelor de
i ncovo iere de ordinu l l nu este mal mare de 10 %.

(8) Se recomanda ca in analizele neliniare sa se utilizeze relatii1e efort - deformatie urmatoare:

pentru betonut comprimat din EN 1992~1-1, 3.1.5;

pentru o\elul armaturii din EN 1992-1-1 . 3.2.7;

pentru o~elu l de construc\ii din EN 1993-1-1,5.4.3(4).

(9) Pentru slmplificare, imperfec1iunile in i\iale echivalente ale elementelor pot fi utilizate In canformitate
cu tabelul 6.5 in locut efectului eforturilor reziduale §i a imperfectiu nilo r geometrice.

6.7.3 Metoda simplificata de proiectare

6.7.3.1 Generalitali!}oi domeniu de aplicare al metodei

(l) Aceasta metoda simplificata 5e limiteaza la elementele cu seqiuni transversale cu dubla simetrie?i
constante pe lungimea elementului , sec~ u n i laminate 5au sudate . Metoda simpliflcata nu se aplica
daca elementul de otel esle realizat din doua sau mai multe seqiuni neconectate. Zveltetea relativa. }..
deflnita in 6.7 .3.3 jndepline~te rei alia urmatoare:

I < 2 ,0 (6.28)

{2} Pentru 0 sectiune transversala cu ingJobare totala in beton, a se vedea figu ra 6.1 7a , limitele
maxi me ale acoperirii cu beton care se pot utiliza in calcul sunt:

maxCz"'O,3h moxCy "'Q,4b (6.29)

(3) Armatura longitudinala care se poate uti liza in calcul nu depa~e?te 6 % din aria de beton .

(4) Raportul i ntre Ina ltimea ~i lat/mea sec\iunii compozite cuprinse Intre limitele 0,2 ~i 5,0.

6.7.3.2 Efol1uri seclionale capabile

(1) Forta de compresiune capabila plastica NpI ,Rd a seqiunii compozite se ca lculeaza suma forte lor
capabile plastice la compresiune ale componentelor:

(6.30)

Relalia (6.30) se aplica sec1iunilor de otel cu inglobare tolala sau pa'1ia1a in beton. Pentru seqiunile
umplute cu beton coeficientu/ 0,85 se poate inlocui cu 1,0.

(2) Momentul capabil la incovoiere al unei sec1iuni comprimate ~i curba corespunzatoare de

interactiune se poate calcu la considerfmd blocu ri de eforturi unita re ca in figura 6.18, se line seama de
forta Uiietoare de calcul , VEd in conformitate cu (3). Rezi5tenta 18 intindere a betonu lui se neglijeaza.

60
 SR EN 1994-1-1:2004

N,:I,Rd

N"I--- - - - " "

Figura 6,18 - Curba de interactiune pentru compresiune ~j incovOlere uniaxiala

(3) Influenta fortei ti'iietoare asupra mome ntulu\ capabil la incovoiere ell fOlia axiala 5e ia in
conside rare cand se determini;t cu rba de interactiune, daca forta taietoare Va ,Ed aplicata secliunii de
ole l depa:;;e~te 50 % din forta taietoare capabile V pI,a,Rd a sec\iunii de atel a se vedea 6.2.2.2 .

In cazurile in ca re Va,Ed :> 0,5 Vpl,a.RcJ , inftuen\a fortei Uiietoa re asupra momentulu\ capab il de calcul la
incovoiere eu compresiune 5e ia in calcu\ prin utHizarea unel rezistente de ca lcul a 0le lului redusa
(1-p)fyd in zona de forta Uiietoare conform ell 6.2.2.4(2) ~ i figura 6.18.
FOr1a taietoare V" Ed nu dep8$e$te forta taietoare capabila a sectiunii de o\el determinata conform
6,2.2. For1a U§ ietoare capabilEi a compone ntei din beton armat Vt .Ed se verifica. confonn EN 1992-1 -1,
6 .2.

(4) V Ed se poate distribui in cazul in care nu se fo\ose~te a metoda mai exacta intre V c"Ed care
aCiioneaze. asupra sectiunii de ate l !il i Vc.Ed care ac~on eaza. asupra sectiunii de Deton asUel:

VaEd -V
- Ed
Mpl..,Rd (6.31)
Mpl.Kd

(6.32)

in care :
M pi ~.R d este momentul capabil plastic al sectiunii de o\el !ili

Mp R j este momentul capabil plastic al sectiunii compozite.

Se poate considera i n mod simplifiea! ca VF,.G ae~ioneaza numai asupra sectiunii de o~e l.

(5) Curba de interactiune se poate intoeui simplifieat printr-o diagrama pollgonala (Iinia punctate. din
rigura 6.19). figura 6.19 arata un exemplu de distribu\ii plastice ale eforturilor unitare pe 0 sed.,iune
total inglobata pentru punctele de \a A pana la D. Npm•Rd se ia 0,85 f<XI ~ pentru se~ju n ile cu inglobare
totala sau par1iala 111 beton , a se vedea figurile 6.17(a) .. . (c), ~i f<XI Ac pe l1tru sec\iunile umplute eu
beton , a se vedea figurile 6.17(d) ... (t).

61
 SR EN 1994 -1-1:2004

N ~IRd A

[
N ~m}ld

-_-_-_-_-_-_-~"~~~:,LD--~H~t
I' ""

L--_-_-_-_--__- _
M~l.R d MmwJ<d

Figura 6.19 • Curba de intera.ctiune simplificata ~i distribUliile de eforturi Unitare

corespunzatoare

(6) fn cazul ~evilor umplute cu betan de sec1iune circulara , se tine seama de cre~terea rezisten1e i
betonului determinata de confinare in condi\iile in care zveltetea relativ8 X defin iUi la 6.7 .3.3 nu
depa~e~te 0,5 :;;i e/d <:: 0,1 , in care e esle excentricitatea incarcarii egala tu MEd I NEd ~i d esle
diametrul exterior a\ sta lpu luL For1a axie ts capabiliOl plastici:i la compresiune S8 poale calcula in aeeste
conditii cu rela1ia urmatoare:
t f,
NplRd = Ila AI< fj<O + Ac fCd ( 1+ I1c - - ) + As fsd (6.33)
d [ ok
in care:
t esle grosimea peretelui tevii din aIel.

Pentru eleme nte cu e = 0 valoarea fl~ = fl ~o ~i flc = flco sunt indicate de rela1ii1e urmatoare:

~~ = O.25( 3 + 2 A ) (da r =:;1,0) (6.34)

nco = 4 ,9 - 18 ,5 X+ 17 I 2 (dar 2: 0) (6.35)

Pentru eiemente incovoiate ~i comprimate cu 0 < e/d S 0 ,1, valorije na ~ i f]c se determina d in (6.36) ~ i
(6.37), in care n..o ~I f]eo sunt indicate de (6.34) 5i (6.35) :

fl~ = fl ao + (1- fl ~o)( 10 e/d) (6 .36)

flc = flco( 1-10 e/c) (6.37)

Pentru e/d:> 0,1 ,fla = 1 ,0 ~i flc= O.

6.7.3.3 Rigiditatea efectiva la incovoiere , indicele de contribu~ie al o1elului, zvelte1ea relativa

(1) Indicele de contribu1ie a l o,eiului 6 5e define:;te ca:

O = A.fYJ
(6 .38)
Npl.Rd
in care:
N pl.Rd este for1a axialii capabila plastica la compresiune definita in 6.7.3.2(1).

62
 SR EN 1994-1-1:2004
(2) Zvelteiea relativa I pentru planui de incovoiere considera! este indica!" de :

.... ... .. (6.39)

in care:
N p1.R~ este valoarea caracteristica a f0rlei capabile plastice la compresiune indicata la (6 .30) dactl
in lac de rezistente de ca lcut se folosesc rezistente caracteristice;
N:;r este fOrla normala critic.3 elastiCtl pentru modul de f1ambaj semniflcativ , catcula! cu
rigiditatea efectiva (EI)efl determinala in conformitate cu (3) ~i (4) .

(3) Pentru determinarea zvelte\ij re lative A ~i a fortei critice elastice Ncr. va loarea caracteristica a
rigiditatii efective la incovoiere (E I)ef! a sec\iuni stalpului compozi! se calculeaza conform:

(E !)elf = E~ la + Es Is + K~ Ecm Ie (6.40)

in care:

Ke esle un factor de corectie, care se ia 0,6.

I" , Ie ~i 15 sunt momentele de inertie ale sec\iunii de o\el pentru construc\ii, sec\iunii nefisurate de
beton :;.i respectiv al armaturii penlru plan ul de incovoiere considerat.

(4) 5e iine seama de influen,a efectelor de lunga durata asupra rigidita1ii e',astice efective la
incovo iere. Modu lui de elaslicitate al betonului E"", se reduce la 0 valoare efectiva EC,elf in conformitate
cu relaiia urmatoare:
1
E ~. efI = Ecm (6.41)

Tn care:
lPt este coeficientul de curgere len\.a conform cu 5.4.2.2(2);

N"c este forte norma\a lolala de calcul;

N G. ~d es\e frac\iunea permanents din forta normala

6.7.3.4 Metode de calcul ~i imperfeqiunile elementelor

(1) Pentru verificarea elementelor, analiza se bazeaza pe un calculliniar elastic de ordinul dol.

(2) Pentru determinarea eforturilor sec\ionale,va loarea rigidita\ii efective la incovoiere (EI)e/f,1I se
determina cu expresia urmatoare:

... ... ... (6.42)

in care:
Ke.I: este un factor de corectie, care se ia 0,5;

K:, este un 1actor de calibrare , care se ia 0,9.

Efectele de lunga durata se iau in considerare conform 6 .7 .3.3(4) .

(3) Efectele de ordinu\ doi nu se considera cand 5e aplica 5.2.1 (3) :;.i in cazu \ in care incarcarea enticE!
elasti':.:a se determina cu rigiditatea la incovoiere (EI)ell,11 in conformitate cu (2)

(4) Influenia imperfecliun ilor structurale ?i geometrice se iau in ca lcu l prin imperfecVunile geometrice
echivalente. Impenec\iuni le echivalente pentru sHUpii compozi\i sunt indicate i n tabelul 6.5 , in care L
este lung imea sta lpu\ui.

(5) Pe lungimea sta lpului, efecte\e de ordinul doi se iau in considerare prin multiplicarea momentului
de catcut de ord inu l unu M"d printr-un factor k. conform:

63
 SR EN 1994-1-1:2004
k= ,;:: 1,0 (6.43)

1- NEdlNcr. off
in care:

Ncr eft este forta normala criUca pentru axa respectiva , calculata cu rigiditatea efectiva la incovoiere
. corespunzatoare indicata in 6.7.3 .4(2) ~i 0 lungime efective. egala cu lungimea stalpului;

~ esle un factor echivalent aJ distributiei de momente indica! in tabeluI6.4 .

6.7.3.5 Eforturi seclionale capabite la compresiune axiala

(1) Elementele pot fi verificate utilizandu·se un calculul de ordinul doi conform cu 6.7 .3 .6 tinimd 5eama
de imperfectiunile elementelor.

(2) Pentru elementele comprimate axial valoarea de carcul a f0rtei narmate NEd Tnde pline~te relaiia
simplificata :

(6.44)

Tn care:

NpI.Rd esle forta normata capabila plastica a secpunii compozite in confonnitate cu 6.7.3.2(1) , da r
cu fyci delerminat utilizand coeficientul partial de siguranta 1M1 conform EN 1993·1·1,6.1(i) ;

X este factorul de reducere pe ntru modul de flambaj respectiv indicat Tn EN 1993·1·1 , 6.3. 1.2
func~ie de zveltetea relativa corespunzatoare I

Curbeie de flambaj care se refe ra la secliunile compozite sunt indicate In tabelu l 6.51n care Ps este
raportuJ de armare As! PIc.

Tabelul 6.4 - Factorull3 pentru detenninarea momentelor in teo ria de ordinul doi

Dlstrlbutia momentului Faclorii de moment Comentarii

Momentele de ordinul unu din MEd esle momentul maxim de

imperfec\iunile elementelor sau din Incovoiere de pe lungimea stAlpului
induci§.ri laterale: neglijElI1d efectele de ordinul doi

!3 '" 1 ,0

Momentele de la exlremitati: MEd ~i r MEd sunt momentele de la

extremita\i din calcul de ordinul unu
!3 '" 0,66 + 0,44r dar sau de ordinul doi

13 ;;:: 0,44

·1:!r:s1

6.7.3.6 Efor1uri seqionale capabile la compresiune ~i incovoiere uniaxiala

(1) Expresia urmatoare bazata pe interactiunea curbei determinata conform 6.7.3.2 (2) pana la (5)
esle indeplinita :

(6.45)

64
 SR EN 1994-1-1:2004

in care :
M" este valoarea maxima a momentelor de la exlremiUi\i §i de pe lungimea
stalpu lui, calculate conform 6.7.3.4 , incluzand dacil este necesar imperfec1iunile §i
efectele de ordinul doi;
este momentul capabil plastic la Tncovoiere cu forta normata NE~ calculat cu rela\ia
~d M pI.R d , conform figurij 6.18.
M pI .Rd este momentu l capabil plastic la Tncovoiere pura, penlru punctul 8 din figura 6.19 .

Penlru olel de marci cuprinse Tntre S235 §i S355 inclusiv, coeficientul aM se ia 0,9 §i pentru marcHe
8420 ~i S460 , se ia valoarea de 0,8.

Tabelul 6.5 Curbe de flambaj

M ~i imperfecliuni pentru stalpi compozili

Sectiunea transversala Limite Axade Curba de Imperfectiuni

flambaj flambaj
Sectiun] de otel cu ingl abare tatala
y-y b L 1200

, L / 150

Sec\iuni cu inglobare par\iala In beton

y-y b L1200

, L 1150

Sec\iuni din \e ava circulara ~i rectangulara

p~ s 3% oricare , Ll300

3%sp. S6% oricare b Ll200

Sectiuni din \eava cilculara sau

rectangulara cu sec~uni supii me ntare-I y-y b L/200

b LI200

,
Sec~uni pa r~i a linglabate in betan cu
sectiuni I in crues

oricare b L/200

65
 SR EN 1994·1 · 1:2004
(2) Valoarea !-I d = !-Idy sau IJdz. a se vedea flgura 6.20, se refera la momentul capabil plastic M :;IHd
pentru planu l de Incovoiere considerat. Valonle !-Id mai mari ca 1,0 se folosesc numa i I n cazul in care
momentul MEd depinde direct d e actiunea for1ei normale NEd , de exemplu cand momentul ME'; rezulta
dintr-o exce ntricitale a fortei normale NEd. In alte cazuri esl e necesara 0 verificare suplimentara in
conformitate cu 6.7.1 (7).

1,.

1,0

~________~-L~ H,,, ~-------;,:t--+ Hr. r~

II 1,0 Hpl.,1.r<.'J ! 1,0 ,..trj~ l)H

r...e---:~~L--........j L",:q",-- - - I
Figura 6.20 • Calcululla compresiune cu incovoiere biaxiala

6.7.3.7 Compresiune ~i incovoiere biaxialA

(1) Pentru sta lpi compoziti sa u elemente comprimate cu in covoiere biaxiala valorile I-Ioy ~i ).J GZ din
figura 6.20 se poate ca lcula conform 6.7 .3.6 separat pentru fiecare axa . Imper1ecliun ile se considera
nu mai in planul in care se a~teapta sa se produca cedarea. Daca nu este evident care plan este
critic, veriflcarea se face in ambele planuri.

(2) Pentru com presiune ~i incovoiere biaxiala sunt indeplinite urmatoarele conditii de verificare a
stabilitalii pe lungimea stalpului ~ i la extre miUili :

My. Ed
-':'"= - :-: :; Cl" .}" (6.46)
Ildy M pl. y. Rd

(6.47)

in care:

M pl. y.Rd ~ i M pl.z.Rd sunt momentele capabile pia stice la incovOiere in plan urile respective de
i ncovoiere ;

sunt momentele de calculla incovoiere care in clud efectele de ord inul doi ~i
imperfectiunile co nform cu 6 .7 .3.4:

sunt definite in 6.7.3 .6;

OM = O "l.~ :;;i OM = O M.~ sunt indicate in 6 .7.3.6 (1).

66
 SR EN 1994-1 -1:2004
6.7.4 Conectarea §;i introd uce rea indircarii

6.7.4.1 Generalit.W

(1)P Tn regiunile de introducere a in carcarilor de la elementele conectate la capeteie slalpului ~ i al

incarcaritor aplicate pe lungimea acestui a trebuie luate mas uri pentru a se asigura distribu!ia
momentelor $i a fOrjelor taietoare ~i axiale i ntra otel $i beton considerfmd reziste nta la lunecare la
intertata 1ntre beton sl 0iel. Trebuie sa se asigure 0 cale detin;!a clar de transmit ere a incarcarilor ,
care sa nu presupuna deplasari relative de lunecare la interfata care sa in\lalideze ipotezele
presupuse in calcul.

(2)P Tn cazul in care stalpii campozi\i $1 eleme ntele comprimate sunt salieitate la fOl\8 taietoare
importante . ca de exemplu de fOl\e concentrate transversale $i momente la extr€:m itali, trebuie luate
masuri pentru a se asigura t ransferul eforturi[or unitare tangen\iale longitudin ale co respunzatoare
acestorfofie la interfata intre o\e l ~i beton .

(3) Pentru stalpi inca.rca\i axial ~ i elemente eomprimale, nu este neeesa r sa se co nsid ere luneca rea
longitudinala in afara :w nelor de introducere a inca reariiOf.

6.7.4.2 \ntroducerea incarcarilor

(1) 1n zonele de transfer a i ncarcarilor $i in zonele de schimbare a se~iunii, sunt prevazu\i conectori
de Junecare daea rezistenta la fo rfecare fRd 161 interfata intre o\el $i betan indicata in 6.7 .4.3, este
depa$ita . FOJ1ele de luneeare se determina din vanalia rezultantelor eforturilor unitare ale secti unii de
ote l sau beton armat pe zona de transfe r a incarcarilor. Daca incarcarile se transmit numai see1iunii
din beton . 5e ia u In caleul valorile determinate in domeniul elastic tinand seama de curgerea lenta $;
de contractie. i n celelalle cazuri fortele de 161 interfala se determina' printr-un calcul e lastic sau plastic
care determina cazu l eel mai sever.

(2) in absenta unei metode ma i exacte. lungimea de trans fer a incarcarilor nu depa$e$te 2d sau U3 ,
in ca re d este dimens iunea transve rsala minima a seqiu nii stalpului ~i L este lungimea slaipul ui.

(3) Pentru stalpi i sau elementele co mprimate compozite la ca re incarcarile se transmit prin placi de
capat, nu s unt necesa ri conectori de lunecare daca intreaga suprafata a interietei dintre sec\iunea de
beton ~ i placa de c,,!p~H este in permanenla comprimata Tn condi~iile in care se tine 5eama de curge rea
leola $i contractie . In aile cazuri, t ransferul incarcarii se verlfica conform (5) . Penlru tevi umplute cu
beton de seC1iune circular<'i se tine sea ma de efectul de confinare daca sunt satisfa cute conditiile
prevazute Tn 6.7.3 .2(6) ~i folosiod valor\le l1a ~i I1c penlru I ega la cu zero. '

(4) In cazuri le in care conectori de lunecare sunt sudati de inlma sectiunii I sau a unei secliuni similare
total sa u paJ1ial inglobate in beton, se poate tin e seama de fortele de frecare care se dezvolta din
impiedicarea expansiun ii laterale a betonului de catre talpile adiacente ale seqiunii de 0i el. Aceste
fOr1e se adauga la fortelor capabile de calcul ale conectorilor. FOr1ele rezistente suplimentare din
frecare 5e considera a fi egale cu [.J PRd I 2 pe fleeare talpa $i fiecare rand orizontal de conectori de
!unecare a$a cum se aral ata in f~ura 6.21, Tn ca re [.J este egal cu D,S. PRd este fOl1a capabila unui
singu r co nector conform 6.6.3.1 . in absenta unor rezultate experimentale mal favorabile lumina inlre
U!ilpi nu depa~e$te valorile ind icate in fig ura 6.21.

(S) Oaca secliunea t ransversala este pal1ial Tncarcata (ca d e exemplu in fig ura 6.22a), inearcari le se
poate distri bul cu 0 panta 1:2,5, pe grosimea te a placii de capal. Eforturile unitare din beton se
li miteaza la aria efectiva de transfer a incarcarii , pentru sectiuo i din lev; umplute cu beton conform cu
(6) iar pentru toate ce l e la ~e sec\iun i conform EN 1992-1-1, 6.7.

67
 SR EN 1994-1-1:2004

I1"p~;n tl·P~i?

rk:'1 t:i~-11
- C:;,;----.I

Figura 6.21 - Forte de frecare sliplimentare la stalpii compozili prin folosirea dornllrilor Cll cap

(6) Daca betonul din !evile umplllle circulare sau rectangulare esle Incarca! numa i par1ial, de exemplu
prin gusee trecule prin levi sau prin intermediul unor rigidizari a$a cum esle aralal i n figura 6.22,
rezislen\a locala la compresiune a belonului Oc,Rd generala sub gusee sau rigidizari de eforturile
sectionale, se determina eu:

Oc,Rd = fe/ l + TjeL~..!!...)~ Ac ::; Acfed !:> fyd (6.48)

\ afck Al Al
'in care

este grosimea peretelui levii,

a este diametrul levii sau la!imea seclillnii patrate ;

esle aria see\iunii de belon a stalpului;

A, este aria incarcata de sub guseu , a se vedea figura 6 .22;

= 4,9 pentru ~evi circulare $i 3.5 pentru levi rectangulare

Raportul Ac I Al nu va depa~i valoarea de 20. $udurile Tntre gusee ~i teava de o\el se calcu leaza
conform EN 1993-1-8, sectiunea 4.

(7) Pentru sec1iunile din \eava eireulara umpluta cu beton, armatura longiludinala se va lua in
considerare la calculul capaciUIlii de rezisten!a a stalplllui,chiar daca arrnatura nu este sudata sa:.! in
contact direct cu pl.acile de capat in condi1iile in care:
nu esle neeesara verifiearea la oboseala ,
distanta intre armatura $i placile de capal nu depa~e~te 30 mm , a se vedea Figura 6.22(a).

(8) Armatura transversala sa respecte EN 1992-1 -1, 9.5.3, in cazul sec\iunilor de o\el cu inglobare
par1ialEi in beton, betonul esle ancora! prin armatura Iransversala in conforrnitate cu Figura 6.1 O.

68
 SR EN 1994-1 -1:2004

".
, ~r
.L ..
"

(aj (bj

Figura 6.22 . Secliuni din leava circulara pallial il1g1oba~ in beton

(9) in cazul Ira nsfe rului incarca rii numai prin intermediul sectiurl ii transve rsa le de aie l sa u de beton,
pentru Sec\iun ile de aIe l cu inglobare talala in beton, armatu~a tra nsversala se dimensloneaza pentru
lu necarea long it udjnal~ care rezullB din tra nsmiterea fo~ei norma le (N o 1 din flQu ra 6.23) de la partea
de beton direct conectata plin conectori de lunecare la pal1i1e de beton fara conectare directa
(in figura 6.23, sec1iu nea A-A; aria ha$urata din afara Uilpilor din fioura 6.23 S8 conside ra ca nu esle
coneclata direct). Calculul ~i dispunerea armaturii transversale se bazeaZB pe un model de grinda cu
za brele consic!erand un unghi de 45° intre biela comprimat~ de beton $i axa elementului.
,-,

1 2
Legenda

\ oeconectata direct
2 conectata direct

Figura 6.23 - Ariile de beton conectate ~i neconectate direct pentru calculul armaturii
transversale

6.7.4.3 Lunecarea longitudinala in afara zone lor de transfer al incardirilor

(1) in afara zone lor de transfer alinearcarilor, se verifica forta de luneeare longitudinala la interfa1a
intre belon ~i aiel eauzata de forte U'l ietoare ~li/sau momente. Coneelorii de lunecare se clispun, pe
haza distribu!iel eforturilor unilare de lunecare longiludinala de ealcul eand acestea depa~ese
rezisten\a la luneeare TRd

69
 SR EN 1994- 1- 1:2004

(2) in absenta unei metode mai exacte, pentru a detennina eforturile de lunecare la interfata , se
utilizeaza calculul elastic, co nsider:and efectele de lu ngB. durata ~ i fisurarea betonului.

(3) Pentru rRd 5e pot co nsidera va lorile din tabelul 6.6 in condi1iile i n care se aSigura ca suprafaja de
01e l1n contact cu betonui nu este vopsila, aeeperi!a cu ulei, grasime!?i nu esl e acoperita cu rugina sau
crusle.

Tabelul 6.6 - Rezistenta la lunecare de calcul l1i.d

Tipul sec11unii transversal e tRd (Nlmm2)

Sectiuni de o\el cu inglobare toula in beton 0,30

Tevi de o\el circulare umplutl;l cu beton 0,55

levi de ciel rectangulare umplute cu beton 0,40

Talpi ale sec~ unilor cu inglobare partiala in beton 0,20

Inimi ale sec\iunilor (:u inglobare par~ala in baton 0,00

(4) Valoarea 'tRd indicata in ta belu l 6.6 pentru seC1iun i de otel cu i ngloba re totala in beton se aplica
sectiunilor cu a acoperire minima de 40 mm $1 avflnd 0 armare longiludina la $1 transversa la conform
6.7.5.2. Pentru acoperiri mai marl $1 a armatu ra corespunzatoare, se pot folosi valori mal rid icate
pentru 1"Rd in cazul i n care alte va lori nu sunt verificate experimental , se pot folosl in cazu l seqiunilor
din Ole) cu Tnglobare totala i n beton valori egale cu Pc t Rd i n care Pc este conform rela\iei :

R
fJc = 1 + 0, 02 Cz (1 _ C<,<,"') < 2, 5 (6 49)
c,

in care:

Cz este va loarea nominala a acoperirii de beton, a se vedea figura 6.17a;

CZ.min = 40 mm este acoperirea minima cu beton.

(5) in cazul sectiunilor I cu inglobare pa'1ia1a in beton folosesc intotdeauna conectori de lunecare cand
sunt solicitate la (o'1a taietoare determinata din incovoierea dupa axa minora, din incarcari latera Ie sau
momente la exlremiUi\i. Cand in calculul f0rtei taietoare capabile nu se conteaza numai pe sec\iunea
0ielu lui structura l, armatura tra nsversala care contribuie la forta taietoare capabila a seC\iu nii de beton
Vc.Ed din 6.7.3.2(4) se sudeaza sau se trece prin in ima seqiunii de otel.

6.7.5 Prevederi constructive

6.7.5.1 Acoperirea cu beton a pOfilelor de otell?i a anmiturii

(1)P Secliunile de aiel trebuie sa aiba 0 acoperire minima cu beton armat pentru a se asigura
transferul in siguranta al f0rielor de aderenta, protectia la coroziune a o\e lului !?i impotriva despicarii
betonului.

(2) Acoperi rea cu beton a talpi de 0iel a unei seciiuni cu i nglobare totala i n beton nu este mai mica de
40 mm ~i 1/6 b, in ca re b este lalimea talplL

(3) Acoperirea armaturii din olel betan este conform EN 1992-1-1. sec\iunea 5.

6.7.5.2 Armatura longitudinala ~i transversa/a

(1) Armatura longitudinala a stalpila r cu inglobare talala in beton care contribuie la momentuf capabil
la incovoiere a sectiunii nu este mai mica decat 0, 3 % din secliu nea de beton. Tn sec1iunile din teava

70
 SR EN 1994·1·1:2004
umpluUi cu beton nu este in general necesara 0 armatura longitudinala daca nu se cere asigurarea
rezistentei la foe.

(2) ArmalUra longitud ina la ~i tra nsversala din staipii cu inglobare tola la sau par1iala in beton se
proiecleaza ~i detaliaza conform EN 1992-1-1,9.5.

(3) Lumina din1re barele de armatura longitudina~ ~i sectiunea de aiel se poate reduce pane. la a fata
de eea impusa in (2) . in acest caz, pe rimet ru[ efectiv de 'c
aderenta se ia juma.tate sau un sfert din
perimetrul barei, a~a cum esle arata! in figura 6.24 a) $i respectiv b) .

Figura 6.24 " Perimetrul efectiv c al unei bare de armihura

(4) Pentru elemente cu Tnglobare partiala sau lolala i n belon , in cazul unor cond~ij de mediu in clasa
X20 conform EN 1992-1·1, tabelul 4.1 , !iii cand armatura longitudinala se neglijeaza in calcul, se
prevede 0 armalura minima cu diametru 8 mm la a distanta de 250 mm, ~i 0 armatura transversa la de
8 111m la dlsta nta oe 200 mill. 5e pUClle uLiliz"d CCI varianlll piasa suoala de diamelru 4 rnrn

6.8 Qboseala

S.8.1 Generalrrali

{1)P Rezistenla la oboseala a slructurilor compozite tre buie verificata in situa~ile in care structurile
sunt solicital e la fluctua\ii repelate ale eforturilor unitare.

(2)P Proiectarea la starea limttfl de oboseala trebuie sa asigure, cu un nivel acceplabil de

probabilitate , ca pe toata durata proiectata. de exploatare, structura nu cedeazfi sau nu necesita
reparatii ale avarii lor din oboseala .

(3) in cazuJ conectori!or de luneeare lip dornuri cu cap, solieitati la combinatia caracteristica de
incarcari , fof\a maxima de lunecare longitudina la a unui coneetor nu depa~e~le 0,75PRd, in care PR~
esle determinat conform 6.6.3.1.

(4) La cladiri nu se ia i n considerare aboseala 0telului structural, a armaturii, a betonului $i a

coneetarilor in cazuJ in care pentru 0tel se aplica. condi~me din EN 1993+1 ,4(4) ~i pentru beton nu se
apliea eondi\iile din EN 1992·1·1,6.8.1.

S.8.2 Caefieienti partiali pentru evaluarea oboselii la cladiri

(1) Coeficieni'.i paf\iali de siguranta pentru rezisten1a la oboseala 'Y MI.sunt indica\i In EN 1993·1·9, 3
penlru elementele de o\el !iii i n EN 1992·1·1, 2.4.2.4 pentru beton ~ i armatura. Penlru conectorii \a
lunecare , se aplicA coeficie ntul pal"\ial y W.s.

NOTA - Valoarea 1 Mf.s se indica In anexa na~ion ala .Valcarea recomandala pentru 'Y W.s este 1,0.

(2) Pentru Tncarcarile de obosea la se apliea eoeficienti partiali 1Ff.

NOTA - coefieien\ii pariial"l de siguranta YFf pentru difefite lipuri de incarcari de oboi!eala se indicA in anexa
na\iona la.

71
 SR EN 1994-1-1:2004

6.8.3 Rezistenta la oboseala

(1) Rezistenia la oboseaia pentru aiel pentru constructii $i suduri se determina din EN 1993-1-9 , 7.

(2) Rezistenta la oboseala a armaturii de aiel-betan nepretensionata ~i pretensionata 5e ia din

EN 1992-1-1 . Pentru betan se aplica EN 1992-1-1, 6,8.5.

(3) Curba rezisten~ei la oboseala a unui coneclor lip darn cu cap suda! automat conform 6 .6.3.1 este
prezentata in figura 6.25 ~i este indicata pentru beton de densitate normata de relalia:

(6.50)

Tn care:
fin< esle rezisten\a la oboseala corespunzatoare ariei sectiunii tijei dornului , calculala
cu diamelrul nominal al tijei;

l'o.tc este valoarea de referinta pentru 2 milioane de ciciuri cu l'>.'to = 90N/mm ~

m este panla curbei rezisten\ei la oboseala, cu valoarea m = 8;

NR este numarul de ciciuri in domeniuf de eforturi unitare,

(4) Pentru conectori inglobati in beton u§ior cu 0 clasa de densitate conform EN 1992-1-1 ,11,
rezistenta la oboseala se determina conform (3) dar cu inlocuirea b..rR cu 'lEb..TR $i ailrccu 'lr;b..r, in
care '7Econform EN 1992-1 -1.11 .3.2. -

.:if[ -- _____ . -

m"B

Nllogj
w' 10'

Figura 6.25 - Curba rezistentei la oboseala pentru dornuri cu cap in placi monolite de beton
armat.

6.8.4 Eforturi seqionale ~i incarcar; de oboseala

(1) Eforturile sectionale se determina printr-o analiza global elastica al structurii conform 5.4 .1 5i 5.4.2
~i pentru gruparile de actiuni indicate in EN 1992-1-1, 6.8.3.

(2) Eforturile sectiona le maxime ~i minime rezultate din gruparile conform (1) se definesc ca M ;:':d on "" f
~ i M Ed.minf.

(3) Pentru cladiri incarcarea de oboseala se obyne din partile COre5PUnzatoare lui EN 1991.in situajia
7n care nu se specifica incarcarea de obo5eala, se poate utiliza EN 1993-1-9, anexa A1 . Cand 5e
con5idera potrivit 5e poate folosi raspunsul dinamic al 5tructurii sau efecle de impact.

72
 SR EN 1994-1-1:2004

S.8.5 Eforturi unitare

6.B.S.1 Genera lit~li

(1) Ca lculul eforturi lor unitare se bazeaza pe 7.2 .1.

(2)P Pe niru determinarea efort urilor uniiare in zone fisurate, trebuie luate il1 calcul efeclul rigidizarii la
i ntindere a betonului asupra efortu rilor un itare din armatura .

(3) Oaca nu se verifica printr-o metoda mai exacta, efeclul rigidizarii la intindere asupra eforturilor
un itare ale armalurii se poate lua in calcul conform 6.8.5.4.

(4) Oaca nu se utilizeaza 0 metoda mai exacla, se neglijeaza efeclul rigidizarii la intindere in calculul
efo rturilor un itare din otelul pentru constructiL

6.8 .5.2 Beton

(1) Pentrv determinarea eforturilor unitare in componenlele de beton se aplica EN 1992-1-1 ,6.8.

6.8.5.3 O!el pentru constructii

(1) Tn cazul i n care momentele MEd,maU j>i MEd.mln,f determina eforturi un it are de intindere in placa de
beton, eforturile unitare ale otelu lui structural pentru aceste momente de incovoiere se determina pe
baza momentului de i n e~ie 12 conform cu 1.5.2.12.

(2) Tn eazu l in care momentele MEd,maU j>i MEd minJ sa u numai MEd,m;oJ determini:! compresiun i in placa
de beton , efo rturile unitare ale o1elului structural pentru acesl e momente se determina cu proprieta\ile
sectiunjj transversale nefisurate.

6.8.5.4 Armatura

(1) in cazul in care momentu l MEd.mad determina eforturi unitare de inlindere in placa de beton :;;i nu
se utilizeaza 0 metoda mai exacta , efectul rigidizarii la intindere al betonului asupra efortu lui unitar
o s.maU in armatura corespunzator acestui moment se determina din re l a~ile de la (7.4) pana la (7.6)
din 7.4 .3(3) . Tn ecua\ia (7 .5) din 7.4,3(3) , in loeul fa clorului 0,4 se folose:;;le factorul 0,2.

(2) Tn eazul in care chiar $i momentele MEd min r determina eforturi unita re de i ntindere In plaea de
beton , domeniu l de eforturi unitare fj, o este i'ndicat in Figura 6 .26 j>i efortul OS,min.! din armatura
corespu nzator MEd.mm,r se determina din:

MEd. mln. f
(6.5 1)
MEd,m.x, f

", 1

Legenda

1 placa i ntinsa
2 sec \iune complet lisurata

Figura 6.26 - Determinare O's,mu,f §i 0'5,min,f in zone fisurate

73
 SR EN 1994-1-1:2004

(3) Tn cazul in care momentele MEd.max.r §i MEd,mi n.r sau numa; MEd,mn,r determina compres iuni in placa
de beton , eforturile unitare in armatura corespunzatoare aceslor momente de i ncovoiere 58 determina
cu proprieti!i\ile sectiunii transversale nefisurate.

6.B.5.5 Canectori de lunecare

(1)P Lunecarea longitudinala pe unitatea de lungime 5e calculeaza printr-un ca lcul elastic.

(2) Tn elemente in care are lac fisurarea betonului 5e line seama de efectul rigidizari i la intindere
printr-un model corespunzator. Pentru simplificare, f0'1e 1e de lunecare longitudina le la interfa1a dintre
o\elul pentru constructi; §i belon 5e pot determina utilizand proprietali1e sec~iun i i nefisurate.

6.S.6 Domeniu eforturi unitare

6.8.6.1 Otel pentru construclii §i armatura

(1) Domeniul de efortuli unitare se determintl din eforturile unitare obt1nute conform 6.8.5 ,

(2) 1n cazul in care velificarea la oboseala se bazeaza pe domeniul eforturilor uMare echivalente de
avariere, domeniul aOE se determina in general din:

(6 .52)

in care :

crrn~xJ ~ i 0 m;nJ sunt eforturile unitare maxime ~i minime conform 6.8.4 ~i 6.8.5;

}., eslc factorul echivalcnt do avnricrc;

¢I este factorul echivalenl de avariere din impact.

(3) i n cazulln care un element este supus actiunii combinate a efectelor globale ~j locale se considera
separal aceste efecte. Daca nu se utilizeaza 0 metoda mai exacta, amplitud inile constante ale
eforturilor unitare echivalente determinate de efectele globale ~i locale se combina utiliz:§nd :

(6.53)

in care indicii "glob" ~i "Ioc" se refera la efectele globale §i respectiv locale .

(4) Pentru 01elu l pentru constructii acrE se poate considera ca domeniu l de efarturi unitare l:J.O E2 defini!
;n
EN 1993--1-9 ,1.3 ~i pentru armatura ca domeniul l:J.crs,eqU conform EN 1992-1 - 1, 6 .8.5.

(5) Factorul echivalent de avariere ~ este definit pentru elemente de 0tel in EN 1993-1-9 , 6.2 ~i pentru
armatura de otel i n articalele corespunzatoare din EN 1992.

(6) in cazul in care pentru ~ nu se specificc:! 0 valoare, factoru l echivalent de avariere se determ ine:!
conform EN 1993-1-9, anexa A, utiliz:§nd panta curbei corespunzatoare rezistenlei la obosea lct

6.8.6.2 Conectori de lunecare

(1) Pentru verificarea conectorilor de lunecare tip darn cu cap pe baza domeniului eforturilar unitare
nominale, domeniu l constant de eforturi tangenliale ~t'i.l pentru 2 milioane de cicluri conform:

.6. I E.1 = ;"y !J. T. (6.54)

:n care:
;"y esle factorul echivalent de avariere care depinde de spectrul ~i panta ma le curbei
rezistentei la obosealtl;
ill" este domeniu l de eforturi unitare tangen1ia le datorate incarcc:!rii de oboseala ,
raportata la aria sectiunii transversale a tijei conectorului utilizand diametrul nominal d
al tijei.

74
 SR EN 1994-1-1 :2004
(2) Amptitudinea ecnivalenta constanta a domeniului de eforturj unitare tangentiale in cazu l
conectorilor de lunecare suda\i sau de alte lipuri se calculeaza conform EN 1993-1-9, 6 ,

(3) i n caw l ln care n'J 5e specifica pentru cladiri 0 valoare pentru A, , factoru l echivalent de avariere 5e
delermina conform EN 1993-1-9, anexa A utilizand panla corespunzBtoare a curbei rezistentei la
obosea la a coneGtorului, indicata in 6.8.3 .

6.S.7 Evaluarea oboselii pe baZ8 domeniului eforturilor unitare nominale

6.8.7.1 Olel pentru constructii, armatura~i beton

(1) Evaluarea obaselii pentru arrnalura respecta EN 1992-1-1 , 6.8.5 sau 6 .8.S.

(2) Verificarea betonului comprimat se efectueaza conform EN 1992- 1-1 , 6.B.7.

(3) Pentni clad iri evaluarea oboselii o\elului structural se efectueazB. conform EN 1993-1-9, 8.

6.8.7.2 Conectori de lunecare

(1) Pentru conectori dom uri cu cap suda\i de 0 talpa comprimata in toate combinailile semnificative de
ac\iuni (a se vedea 6.8.4 (1», evaluarea oboselii se efectueaza prin verificarea criteriului:

(6.55)

in care
esle definit in 6.8.6 .2(1);

esle valoarea de referin\a a rezisten!ei la oboseala peniru 2 milioane de

cicluri conform 6.8.3.

2) in cazul in care efortu l un itar maxim in ta lpa de ole\ pe care se sudeaza conectorul esie de
intindere pentru combina\ia cea mai semnifrcativa de incarcari, se verifica in oriee sec\iune
tnterac\iunea intre domeniul eforturilor tangenliale in 5udura dornurjlor d l"E ~i domeniu l eforturilor
normale L1O"E in talpa de olel utilizflnd rela\iile de intera~iune urmatoare .

.,y",,,
d=:.::
'>,,,,'.::..
l + YHL),'tE.l :s: l.3 (6 .5.6)
t1a~ 1 Yw D:Ie1 YMf._

Yf.f tiT.e."I. < 1 0 (6.5 .7)

I:1t, 1 YNf., - •
tn care :
dO"E..1 este domeniu\ de eforturi unitare in talpa determinate conform 6.8.6 .1;

d Ue este valoarea de referinla a rezistente;, la oboseala conform EN 1993-1-9, 7 pentru

categoria 80;

~i domeniile de eforturi unitare d rE.2 ~i .Jrc sunt definite in (1).

Rela\ia (6 .5.6) se verifica pentru urmiUoarele situa\ii: va loarea maxima a L1ot;,2 cu valoarea
corespunzatoa re dTu ~i valoarea maxima a d'E,2 cu valoarea corespunzatoare dUE) ' Cu exceptia
cazului i n care rigidizarea betonului la TnHndere se ia in calcul prinl(-O metoda mai exacta , criteriu l de
interacliu ne se verifica peotru domenii le de eforturi unitare determinate al at pentru propliet~l ile
seqiunii fisurate cat ~i pentru cele ale seqiunii nefrsurate.

75
 SR EN 1994-1-1 :2004

Sectiunea 7 Stari limita ale exploatarii normale

7.1 Generalitati
(1)P 0 structura din elemente compozite trebuie proiectata :;;i executata astrel ca toate slarile limila
relevante ale exploatarii narmale Sa indeplineasca principiile enuntate la 3.4 din EN 1 990.

(2) Se recomanda ca veriflcarea starilor limila ale exploatarii narmate sa se bazeze pe criteriile
indicate in EN 1990, 3.4(3).

(3) $tc:iriJe limita ale exploatarii narmale pentru placi compozite alcatuite din tabla cutaia se verifica
conform sec1iunii 9.

7.2 Eforturi unitare

7.2.1 Generalitati

(1)P Calcu lul eforturilor unitare pentru grinzi in starea limita a exploatarii narmale trebu ie luate in
calcul efectele urmatoare, cand esle cawl:
varia1ia eforturilor de forfecare;
curgerea lenta ~i contrac,ia betonului;
fisurarea betonului ~i rigiditatea la intindere a betonului;
fazele de execu\ie,
°
flexibilitate crescuUi provoeatt. de semnificativt. interaeliune ineompleta datorita lunecarii
conexiunii la forfecare;
comportarea neelastici:i a o,elului ~i betonului, daea exista ;
torsiune ~i distorsiune seetiuni , daca exista.

(2) Varia,ia eforturitor de forfeeare se poate lua in considerare conform 5.4.1.2.

(3) Daca nu se folose~te 0 metoda mai exacta, efectele curgerii lente si contracliei pot fi luate in
considerare folosind rapoartele modulare , conform 5.4.2.2.

(4) i n secliuni fisurate , efectele primare ale contractiei pot fi neglijate cand se verifica eforturile un itare .

(5)P in ca!culul seeliunilor, rez/stenta la intinderea betonului trebuie neglijata.

(6) Se ,'a in calcul influenta eonsolidarii la intindere a betonului intre fisuri asupra eforturilor unitare i n
armfltura ~i i n ole lul de precomprimare. Daca nu se folosesc metode mai exacte , eforturile unitare in
armaturi se determina conform 7.4 .3.

(7) Influen\ele consolidarii la intindere asupra eforturilor unitare din annatura rigid a pot fi neglijate.

(8) Efectele inlerac\iunii incomplete pOI fi ignorate, daca se prevede 0 eonexiune de foneeare tOlala ~i
daCl3., in eazul unei conexiuni de fortecare partiala la cladiri, se aplica 7.3.1.(4).

7.2.2 Limitari ale eforturilor unttare la cladiri

(1) Limitarea eforturilor unitare nu esta ceruta la grinzi daca, in starea limita ultima, nu se cere 0
ve rificare la obosea la ~j nu se aplica precomprimarea prin cabluri ~i/sau prin defonna!ii control ate
impuse (de exemplu tensionarea reazemeIOr) .

(2) Pentru stalpi compozi\i in cladiri in mod nonnal nu se apliea limilari ale efor1urilor un itare.

(3) Oaca sunt neeesare, se apliea limitarile eforturilor unitare in beton ~i armatu ra, preeizale in
EN 1992-1 , 7.2.

76
 SR EN 1994-1-1:2004

7.3 Deforma\ii la cladiri

7.3.1 Sageli

(1) Sagetile datonla incarcarii aplicate numai pe elementul de o\el se calcu leaza. conform
EN 1993 -1-1 .
(2) Sagetile dalorita. "incarcanlor aplicate pe elementul compozit se calculeaza folosind cal cui elastic,
conform sectiuni i 5.

(3) Nivelul de referinta pentru sageata verticala Omax a grinzii neproptite esle flbra superioara a grinzii
compozite . Numai cand sageata poate afeeta aspectul clMirii se ia ca nivel de referinF~ intradosu\
grinzii.

(4) Efectele interactiunii incomplete pol fi neglijate daca:

a) proiectarea conexiunii de forfecare esle con form 6.6,
'0) fie claca sunt folosi\i nu mai putin de jumatate din numarul de conectori de foriecare necesari
pentru a conectare de foriecare tatala, fie forte Ie rezultate dintr-o comportare elastica ~i care
ac~ioneaza pe conectorii de forfecare in starea limita a exploatarii narmale nu depa~esc PRd ~i
c) in cazul unei placi nervurate cu nervuri transversale fata de grinda, i na1timea nervurilor nu
depa~e!?te 80 mm.

(5) Se recomanda sa se ia in considerare efectu\ fisuraril betonului asupra sage1ii in zone\e de

moment negativ. adopUmd metodele de calcul precizate in 5.4.2.3.

(5) Pentru Qrinzi care au sectiuni critice de clasele 1. 2 sau 3 se poate folosl urmatoarea metoda
simplif,cata . La fiecare reazam intermediar Tn care Ocl depa~e~te 1,5 tet", sau 1.5 frctm. dupa caz .
momentvl de incovoiere determinet printr-un calcul netisurat detinit fn 5 .4.2.3(2) se multiplica cu
coeficientul de reducere fl din figura 7.1 ~i cre~teri corespunzatoare se fac asupra rnomentelof
i ncovoietoare din deschiderile adlacente. Curba A se folose~te numai pentru deschideri interlaare ,
dacca Incilrcc:ilile pe ullitate de Iungirne sunt ~g ale Tn taate desclliderile ~ i d~schiderile flU difera cu mai
mult de 25%. in caz contrar, se folose~te valoa rea limna inferioara aproxlmaUva f, = 0.6 (linia 8).

(7) Pentru calculul sage1i1or grinzilor nesprijinite se poate lua in considerare influenta curgerH locale a
O\elvlui pentru construe!ii i n dreptul unui reazam . prin multiplicarea momentului incovoietor la re aze-m .
determ.nat conform metodelor prezentate in acest articol, cu un coeficlent de reducere suplimenta r,
dupcl cum urmeaza:
- f2 = 0 .5 daca fy se atinge inaiolea intaririi placii de beton;
- t2 = 0.7 daca ty se atinge dupa Inlarirea placii de belon.
Aceasta se apliea la determinarea sagetii maxime. dar nu pentru contrasageata .
f,

'7 7
, L--t---t---t----+ ' " 11
, .f l I;

Figura 7.1 - Coeficientul de reducere al momentului incovoietor pe reazame

(8) Oaca nu se cere in mod special de catre client, nu este neeesar sa fie inelus efectul curburii
datorita contraqiei betonului de densilate normala. daca raportul deschiderii catre ina l1imea totala a
grinzli nu este mai mare de 20.

7.3.2 Vibralii

(1) Proprielaiile dina mice ale grinzilor de plan~eu Tndeplinesc cnteriile din EN 1990, A1.4.4.

77
 SR EN 1994-1-1 :2004

7.4 Fisurarea betonului

7.4.1 Generalitali

(1) Pentru limitarea desch iderii fisurilor se aplica la structuri compozite considera~iile generale din
EN 1992-1-1, 7.3.1 (1) pana la (9), Limilarea desch iderii fisurilor depinde de clas ele de expunere ,
conform EN 1992-1-1, 4.

(2) 0 estimare a deschiderii fisurilor se poate obtine din EN 1992-1-1 ,7.3.4, in care efortul unita r oss e
calcu leaza luand in considerare efectele consolidarii la Tntinde re. Daca nu se folose~te 0 metoda mai
exacts., as poale fi determinat conform 7.4.3(3).

(3) Ca 0 alternativi:j simplifica ta ~i conservativa, limitarea fisu rii la 0 descllidere acceptabila poate fi
ob\inuta prin asigurarea unei armari minime , definita la 7.4.2, iar distantele intre bare sau diametrele
5a nu depa§ea5ca limitele definite la 7.4 .3.

(4) Cand grinzile in cladiri sunt proiectate ca simplu rezemate, de~i placa este conlinua iar controlul
deschiderii fisurilor nu are importanti:i, armarea longiludina li:i introdu5a in lalimea efectiva a placii de
beton, conform 6.1.2, nu este mai mica de:
- 0.4 % din aria de beton, pentru execu1ie cu sprijinire;
- 0.2 % din aria de beton, pentru execulie tara sprijinire.

Armarea in grinda proiectata ca simplu rezemata 5e prelunge§te cu 0 lungime de 0.2SL de fiecare

parte a unui reazam interior, sau O.SL adiacenta unei console, in care L e5te lungimea deschiderii,
respectiv lungimea consolei. Nu se line 5eama de orice fel de tabla cutata de olel. Oistania maxima
intre bare esle confo rm 9.2.1 (5), pentru 0 placa compozita sau conform EN 1992-1-1 , 9.3.1. 1(3), i n
cazu l unei placi de beton masive.

7.4.2 Armarea minima

(1) Oa ca nu se tolose!?te 0 meloda mai exacta co nform EN 1992-1-1, 7.3.2(1), in loale seqiunile fara
precomprimare prin cabluri supuse unei intinderi semnificative dalorita constrangerilor din deformalii
impu se (ad ica efectele primare §i secundare ale contrac\ieij, in combinatie 5au nu cu efectele
incarcarii directe, armarea minima necesara As pentru pladle grinzilor compozite este conform:

(7. 1)

in care:
fa.en e5te vaioarea medie a rezi5tenlei efective la intindere a betonului ,Ia var5ta cand e5te de
a§teptat ca fisurile incep sa apara. Valorile felerl pot fi luate ega le cu felm' a 5e vedea
EN 1992-1-1 , ta belul 3.1 , sau flcb!l. din labeluI11.3.1, dupa cum e5!e cazul ,
admil an d drep! clasa de rezisten\a a betonulu i cea de la va rsta cand se pre5upune ca are
lac fisurarea . Daca varsta betonu lui la fisura re nu poate fi stabilila cu certitudine ca
e5te sub 28 zile, se adopta 0 rezisten1a minima la intindere de 3 N/mm 2 ;

I< esle un coeficient ce line sea ma de efectu l eforturilor unilare neun iforme !?i autoechifibrate ,
coeficient ca re poate fi luat egal cu 0.8 ;

I<s coeficien t care line 5eama de efectu l de reducere a f0rtei axiale a placii de beton. dalorila
fi5urarii in iliale ~i a lu neca rii locale a conexiun ii de forfecare , coeficient ce poate fi lu at
egal cu 0.9;

I<e coeficient care tine seama de distribu\ia de efortu ri unitare pe seciiune, irnediat inainte de
fi surare §i esle indicat de:

Ke =1 /[1 + h,J( 2zo)]+O.3S1.0 (7 2)

he este gro5imea tal pii de beton, exc1uzand arice nervuri sau ingro§ari:

Zo este distanla verticala inlre centrele de greutate ale talpii nefisu rate de beton ~i al sec\iunii
nefisurate compozite, calculata fol051nd raport ul mod ular no pentru incarcari de scu rta
dUrata .
as e5te efortui unitar maxim admis tn armatura, imediat dupa fisurare . Ace5ta se poate

78
 SR EN 1994-1-12004
considera ca mnd limita de curgere caracterisUca fsk . 0 valoare inferioara, dependenta
de dimensiunea bareior, af pulea fi tot u~i necesara pentru satisfacerea limitelor prescrise
ale descl'1iderii fisurilor. Aceasta valoare esle indicata In \abelul7 .1.

Act esle aria zonei Intinse (cauzata de incarcarea directa ~i efectele primare ale contrac\iei) .
lmediat'1naintea fisurarii sec\iunii transversale . Penlru a simplifiea, se poate lolosi aria
secjiuni i de belon din interiorul sec!iunii efective .

(2) Diametru l maxim al barelor pentru armarea minima 5e poate modifica la valoarea 0, prevazuta de:

(7.3)

in care :
0* esle diametrul maxim al barelor precizat in tabelul 7.1;

{<:l.o esle 0 rezistenta de referinla cu valoarea de 2.9 N/mm 2•

Tabelul 7.1 - Diametre maxime pentru bare cu adeziune inaltA

Efort unltar Oiametru maxim al barei 0* (mml pentru proiectarea deschideril fisurii
o. w,
(N/mm2)
w~ '" 0.4 mm WK-0.3mm w, O.2mm
160 40 32 25
200 32 25 16
2'0 20 16 12
280 16 12 8
320 12 10 6
360 10 8 5
400 8 6 4
450 6 5

(3) Ge l putin jumatate din armatura minimEi necesara se amplaseaz.3 intre jumatatea inAltimii placli ~i
fala sup usa la cea mai mare deformalie specifica de intindere .

(4) La determinarea aimtiturii minime Tn talpile de beton cu gro5imi variabile perpendicular pe directia
grinzii, 5e folose~te grosimea loca la .

(5) La cladi ri, armarea minima conform (1) ~ i (2) se amplaseaza scola in care, sub gruparile
cara cteristice de ac\iuni, efarturi le unitare sunt de intindere .

(6) La clad iri , armarea minima longitudinala inferioara pentru inglabarea in betan a inimii unui proti l de
ole I dublu T se determina din expresia (7 .1) , se ia kc ega l cu 0.6 ~i k egal cu 0 .8.

7.4.3 Controlul fisurarii datorita fncarcc\rilor directe

(1) Dacti s-a introdus ee l putin armarea minima prevAzuta in 7.4.2, limitarea deschider!i fi5urilor la
valori acceptabile 5e poale reali29 in general limitand distantele intre barele de armatura sau
diametrele bare lor. Dlametre le maxime ale barelor de armAturti !;>i distantele maxime intre bare depind
de efortul unita r asin armatura !?i deschiderea de fisura admisa prin proiect.

(2) Eforturile sec\ionale se determina prin calcul in domeniu\ elastic, con form sec~unii 5, Juand in
considerare efeete le fisu rarii betonuluL Eforturile unitare Tn armaturi se determina luand i n considera re
consol idare betonul la intindere Tntre fisuri. Dacii flU se folose!?te 0 metoda mal exacta , eforturi\e
'Jnilare se pOl calcula conform (3).

79
 SR EN 1994· 1·1 :2004
Tabelul 7.2 - Distante maxime intre bare cu adeziune ina Ita

Efort unitar Oistanta maxima intre bare (mm) penlru ptOiectarea deschiderii fisu rii
a. w,
(N/mm2)
Wk - 0.4 mm w~- 0.3 mm wk - O.2mm
160 300 300 200
200 300 250 150
240 250 200 100
280 200 150 50
320 150 100
360 100 50 .

(3) In grin zi compozite in care placa de beton 5e presupune ea este fisurata !iii nu precomprimata prin
cab!uri, eforturile un itare in armaturi crese datoritf! efecte lor consolidarii la intindere a betonului, intre
fisuri, in comparatie cu eforturile un itare bazate pe 0 sectiune campozita i n ca re se neg lijeaza betonul.
Eforturile unitare de Intindere in armatura. as din incarcari direct aplicate se pot calcu la din:

(74)

cu :

t.os = 0.4 {elm I [ Cl'st Ps j (7 .5)

(7.6)

in care:

GS Q este efortul un itar in armi:ilUra cauzat de eforturile sectio nale aplicate pe sectiunea
compozita, cu neglijarea betonului lntins;
felm este rezisten~a medie la i ntindere a betonului pentru beton norma l, considerata a fi
'elm din EN 1992*1*1 , tabe lul3.1 sau pentru beton u~or ca ("lm din tabeluI11 .3.1;

p$ esle coeficientul de armare Ps = As I Ad ;

Act este aria cfeetiva a talpii de beton din zona intinsa ; pentru simpl itate, se poate folosi
aria sec~iunii de beton din cadrulla~imii efective;

As este aria totala a tuturor randurilor de armaturi long~udinale din interiorui ariei efective Act ;

A, I sunt aria ~i respectiv rnomentul de iner1ie ale seqiunii compozite efective, cu

negl"ijarea betonului din zona Tntinsa precum 91 a tablei cu tate, daca exista;

A a, fa sunt aria 91 respectiv momentul de iner1ie ale sec1iunii de aIel.

(4) La clad;ri fara precomprimare plin tendoane, gruparea cvasi-permanen ta de acliuni se folose~te in
mod normal pentru determinarea Os .

80
 SR EN 1994-1- 12004

Sectiunea 8 Noduri de cadre compozite pentru cladiri

8.1 Domeniu de aplicare

(1) Nodu l compozi1 este definit la 1.5.2.8. Cateva exemple su nt aratate Tn figura 8.1 . Aile nodur'1in
cadre compozite trebuie proiectate conform EN 1992-1-1 sau EN 1993-1-8. dupA cum esle cazul.

(2) Sec1iunea 8 se ocupa de noduri supuse predominant la incarcari statice . Se suplimenteaza sau se
modifica EN 1993-1-8.

1 2

· _ __ I
1_
I
I
I
I

I
I

Legenda
~
1 configL<ralie unilaterala
2 configure-lie bilateral, a
3 olaca de contact

Figura 8.1 - Exemple de noduri compozite

8.2 Analiza , modelare $i clasificare

8.2.1 Generalita~i

(1) Pre vederlle din EN 1993-1-8, 5 referitoare la noduri ce leaga sectiunile H sau I se apUca GU
modificari\e din 8.2.2 ~j 8.2.3 de ma i jos.

8.2. 2 Analiza global elastica

(1) Daca rigiditatea rota\ionala Sj 5e ia ca avand valoarea Sj,iniiT) conform EN 1993·1·8, 5.1 .2,
va loarea coeficientului de modifica re a tigidita\ii fI pentru 0 conexiun e placa-contact ia valoarea 1.5.

8.2.3 Clasificarea nodurilor

(1) Nodurile se clasifica conform EN 1993-1·8, 5.2, luand in considerare comportarea compolita.

(2) La cla5ificare, 5e ia in con5iderare directiile eforturilor 5ectiona le.(forte ~i momente) .

(3) Fi5urarea $i curgerea lenta in elementele ce 5e conecteaz8 pot fi neg lijate .

81
 SR EN 1994-1-1:2004

8.3 Metode de calcul

8.3.1 Bazele lii domeniu de aplicare

(1) EN 1993-1-8, 6 poate fi folosit la proiectarea nodurilor compozite lntre grinzi ~i stalpi precum ~i la
proiectarea innMirilor, daca partea de olel rigid a nodului 5e afta in domeniul de aplicare al aeeslei
sec~iuni.

(2) Proprieta\ile structurale ale componentelor acceptate in proiectare 5e bazeaz8 pe incercari sau pe
metode analitiee sau numerice confirmate prin incercarL

NOTA - Proprieta~le componentelor sun! precizate Tn 8.4!ii anexa Ade mai JOs precum §i In EN 1993·1-8, 6_

(3) La determinarea proprietalilor structurale ale unui nod campozi!, un rand de bare de armatura
poate fr Iratat jnlr-un mod simi lar cu un rand de !?uruburi solicitate la intindere intr-o imbinare metalica,
daca proprieta.1i1e structurale sunt cele ale annilturii.

8.3.2 Rezistenta

(1) Nodurile compozite trebuie pro;ectate pentru a rezista la fo~a taietoare verticala, conform
prevederilor corespunzatoare din EN 1993-1-8.

(2) Momentul rezistent de proiectare at unui nod compozi! cu conexiune de forfecare totala se
determina prin analogie cu prevederile pentru nodurl in constructii metalice precizate in EN 1993-1-8,
6.2.7, lua nd in considerare contribu1ia armaturii.

(3) Rezistenta componentelor se determina conform 8.4 de mai jos ~ i conform EN 1993-1-8, 6 .2.6,
dupa. cum este cazu l.

8.3.3 Rigiditatea la ratire

(1) Rigiditatea rota \ionala a unui nod se determina prin analogie cu prevederile pentru nod uri i n
constructii melalice d in EN 1993-1-8, 6.3.1 , luand In considerare contribulia armaturii .

(2) Valoarea coeficientului!p, a se vedea EN 1993-1-8, 6.3.1(6), se peate lua 1,7, pentru un nod cu
placa de contact.

8.3.4 Capacitatea de rotire

(1) Influen1a fisurani betonului, consolidarii in intindere §i deforma1ia conexiunii de forfeca re se ia in

considerare la determinare capacita1ii rota1ionale.

(2) Gapacitatea rota\ionala a unui nod compozit se poate demonstra cu date experimentale. Se ia i n
considerare varia1iunile posibile ale proprietati\or materialelo r fata. de valorile caracterisiice specificate .
Demonstrarea experimentala nu este necesara daca se folosesc detalii pe care experient-B a
demonstral ca poseda proprieta1i adecvate.

(3) Ca alternativa, se pot folosi metode de catcul, daca acestea sunt fundamentale prin incercari.

8.4 Rezistenla componentelor

8.4.1 Domeniu de aplicare

(1) Rezisten1a urmaloarelor componenle de baza ale nodurilor se determina conform 8.4.2:

- armalura longitudina la intinsa;

- placa metalica de contact comprimata.

(2) Rezisten1a componentelor idenlificate In EN 1993-1-8 se ia cum se indica acolo, cu excePlia ce lor
precizate la 8.4.3.

(3) Rezistenta inimilor inglobate In beton ale seqiunilor stalpilor de 01el se determina conform 8.4.4.

82
 SR EN 1994- 1-1:2004
8.4.2 Componentele de baza ale nodu lui

8.4.2.1 Armaturi longitudinale de olel betan la intindere

(\ ) U3.timea efectiva a l alpii de betan se determina pentru sectiunea transversals din dreptul
conexiuni i, conform 5.4. 1.2.

(2) Se adm ite ell aria efectivB a armaturii long itudinale (ntinse este solidtata 18 va!oarea limitei de
curgere de proiect j..d.

(3) Cand apar incarcan neech ilibrate se poate folosi un model biela-Ii ran! pentru verificarea
transmiterii fOt\elo r din placa de betan Tn stalp.

-
I}===i --
-
Figura 8.2 - Model biela-tirant

(4) In cazv l unei configura ~ i un ilaterale proieclal a. ca un nod compozi!, armatura efectiva longitudinala
fntin sa a plticii se ancoreaz8 cu lungimea necesara de deschidere a g rinzii, pentru a permite
dezvo llarea rezislen\ei de proiec\are la intindere.

8.4.2. 2 Plac a metalica de conta clla compresiune

(1) Oaca inal\imea sau Ia.timea placii de contact de p a!}~l e dimensiunea corespu nzatoa re a talpii
cOl}1pri mate a secyunii de olel rigid, dimensiunea efediva se determina considera nd u-se reparti\ia la
45'" prin placa de contact .

(2) Se presupune ca aria efectiva a placii de contact comprimata.

8.4.3 Inima stalpului solicitata la compresiune transversala

(i) Pe ntru 0 co nexiu ne de placa de contact, la\imea efectMi a in imii stalpulu i in compres iune beJf.c.O/Vc
determinata admitandu-se reparti\ia la 4 5°, prin placa de contact.

8.4.4 componente armate

8.4.4.1 Panou l inimii de stalp ta forfecare

(1 ) Cand inima sta lpului de otel este inglobata Tn beton, a se vedea fi gura 6.17b, rezistenta de
forfecare de proiectare a panou lui . dete nninata conform EN 1993-1-8. 6.2 .6.1 poate fi crescuta pentru
a tine seama de Tng lobare .

(2) in cazu l unu i nod unilateral, sau al unu i nod bilatera l in ca re i nal\imite glinzilor sunt similare .
rezistenla la forfecare de proiectare a beton ului de ing loba re a panoului inimii stalpului VWP.C.Rd se
determina folosind u-se rela\ia:

VWP.C.RO = 0.85 v Ac f:d si n e (8 .1 )

83
 SR EN 1994-1-1:2004

cu notatiile:

(B.2)

e= arctg [(h· 2tl ) I z 1 (B.3)

in care:
be este latimea betonului inglobat;

h esle ina[~mea sectiunii stalpulu;;

If esle grosimea lalpi; stalpului;

tw esle grosimea inimii sUdpului;

z esle bratu l de parghie, a se vedea EN 1993. 1-8, 6.2.7 .1 ~i figura 6.15.

(3) Coeficientul de reducere v, care tine 5eama de efectul compresiunii longitudinale in sta lp asupra
rezistentei de proiectare a panoului inimi; sUilpului la forfecare, se determina conform:

v= O,SS [ I+2[ NEd

N pl,Rd
JJ S 1,1 (B.4)

Tn care:
N od esle 10l1a axiala de compresiune in sta lp;

Npl,Rd esle rezisten \a de proiectare plastiea. a sectiuni; trans versale a stalpului, in clusiv
inglobarea, a se vedea 6.7.3.2.

8.4.4.2 Inlma stalpulu; la compresiune transversala

(1) Oaca inima sta lpului de 01el este Inglobata in beton , reziste nta de proiectare a inimii stalpulu i la
compresiune, determinata. conform EN 1993-1-8, 6.2.6.2 poate fi crescuta pentru a tine seama de
Inglobare .

(2) Rezistenta de proiectare a betonului de Inglobare a inimii sUllpului la compresiune transversala

F c,w<;.C.R<1 se determina din rela\ia:

(B.5)
I n care:
Icff.c este lungimea efecliva. a belonului , determinata in mod analog cu laiimea efectiva
beff,c,wc definita in EN 1993-1-8. 6.2,6.2.

(3) Oaca belonul de Iflg looare este supus unui efort unitar de compresiune longitudinal, efectu l sa.u
asupra rezistenlei betonului de inglobare la compresiune transversala poate fi lual in considerare prin
amplificarea valorii F"wc.e,Rd cu un coeficient k",c.c indica! de:

k = I3 + 3 3 O'com ,c, Ed :-::; 20 (B .6)

WC,C , , j' ,
,d
in care:
este efortu l unitar longitudinal de compresiune In betonul de Ing lobare datoril
fort;ei axiale NEiJ .

in absenta unei metode mai exacte , Ocom ,c, Ed se poale determina din contributia relativa a betonul ui de
inglobare la rezisten\a plastica a sectiunii slalpului la compresiune N~ ,Rd ,a se vedea 6.7.3.2 .

84
 SR EN 1994-1-1 :2004

Sec1iunea 9 Placi compozite cu tabla cutata la cladiri

9.1 GeneralitaV

9.1.1 Domeniu de aplicare

(1)P Aceasta sectiune se oeupa de pla.ci compozite de plan~eu. cu deschideri numai in directia
cutelor. Sunt inc\use de asemenea placile in con50la. Se aplica la proiecte de structuri de cladiri, in
care incarca rile aplicate SUi'll predominant statice, inclusi'l cladiri industriale , ale caror plan~ee pot fi
aC\lonate de i ncarcari mobi le.

(2)P Domeniu\ de aplicare este restriction at la tabla cutata, care are cute la distante mid.

NOTA - Tabla cutaIa cw cute dese este defi nita printr-o limita superioara a raportului b,lb$, a S8 vedea
fig ura 9.2. Valoarea limitei poate fi indicata f n anexa nationala. Valoarea recoman data este 0.6.

(3)P Pentru structuri le la care incarcarea aplicata e5te in mare masura repetitiva 5au 5e aplidi abrupt ,
producand eleete dinamice, se admit placi campozite, dar trebuie sa 5e acorde 0 aten\ie 5pecia la la
proiectarea de detaliu, pentru ca efectul de conlucrare sa nu 5e deterioreze in timp.

(4)P Placile supuse la incarcari seismice nu sunt excluse, cu cond iVa sa se deflneasca 0 metoda de
proiectare corespunzatoare pentru situa,iile seismice, in proiectul respediv sau sa se indice in alt
eurocod.

(5) Placi le compozite pot fi folosile pentru a oteri legaturi laterale ale grinzilor de ole\ ~i pot ac~o~a ca
diafragme rezistente la ac\iu ni orizonta le, dar in acest standard nu se indica reguli specifice . In ce
pri ve~te efectu l de diafragma al tablei cutate actionand ca un cofraj , se apliea regulile indicate in
EN 1993-1-3, 10.

9.1.2 Definilii

9.1.2.1 Tipuri de conectori de forfecare

Tabla cutaia trebuie sa fie capabila sa

transmita forfecari orizonlale la inlerfa\a intre tabla ~i beton ;
adeziunea pura intre tabla cutata ~i beton nu se considera efectiva in comportarea compozita .
Comportarea COmPOlita i ntre tabla cutata ~i beton trebuie asigurata prin una sau mai multe din
urmatcare le mij loace , a se vedea figura 9.1 :

a) incle!}tare mecanica produsa de deformaliile profilulu j (indentari sau embose):

b) incle~tare de frecare pentru profiluri in forma coada de randunidi;

c} a ncoraje de cap<'H realizate de domuri sudale sau alte tipuri de conectori \oeali , lntre beton
~i tabla cutata , numai in combinatie cu (a) sau (b);

d) ancoraje de capat plin deformarea cutelorla capatultablei cutate , nurnai in combina\ie OJ (b).

A lte mijloace nu se exclud , dar nu lac obiectul acestui standard .

85
 SR EN 1994- 1-1:2004

2 4

Legenda
1 incle!itare mecanica
2 incle~tare de fric\iune
3 sneorare de capi:it prin dornuri sudate
4 ancorare de capa! prin deformarea cutelar

Figura 9.1· Forme de incle~tare tipice in plati compozite

9.1.2.2 Conectare integrala §i COReetare pa'1ia1a la farfetare

o deschiderea a unei placi are 0 conexiune de forfeca re tolala, daca 0 cre~tere de rezistenta a
conexiunii de forfecare longiludinala nu mare~te rezistenta de pre ieela re la incovoie re a elementului.
in caz co ntra r, conexiunea esle partialit

9.2 Prevederi pentru detaliere

9.2.1 Grosimea §i armarea PIAcH

(I )P inaltimea totala a placii campozite h nu trebuie sa fi e mai mica de 80 mm. Grosimea betonului he;;
deasupra suprafetei superioare a tablei cutate nu trebuie sa fie mai mica. de 40 mm.

(2)P Oaca placa lucreaza compozit impreuna cu grlnda sau este (alasita ca diafragma., inaltimea tatala
nu trebuie sa fie mai mica de 90 mm ~ i he nu trebu ie sa fie mai mic de 50 mm.

(3)P Trebuie sa. se prevada. 0 armatura longitudina la ~ i transversala in grosimea he a betonu lui.
2
(4) Cantitatea de armatura pe ambele direciii nu este mai mica de 80 mm /m .

Profil cu intrinduri

86
 SR EN 1994-1-1:2004
Profil cu nervura deschisa

Figura 9.2: Dimensiunile tablei cutate lii ale placii

(5) Distania intre barele de armatura nu depa~e~te 2h sau 350 mm, care valoare este mai mica .

9.2.2 Agregate

(1)P Dirnensiunea nominala a agregatelor depinde de dimensiunea cea mai mica a elementului
structural in care se toa ma beton ~i nu trebule sa depa~easca cea mal mica valoare din :

0,40 tIc, a se vedea figura 9.2;

trj3 , in care bo esle latirnea medie a cute\or (in cazul cute'tOr coada de randunica laiimea
minima), a se vedea FIgura 9.2;
31 ,5 mm (sila C 31,5).

9.2.3 Cerinle de rezemare

(1)P Lungimea rezemarii trebuie sa r,e astfel incat se evile deteriorarea placii ~i a reazemului; fixarea
tablei pe reazem sa se fac a fara deteriorarea reazemului ~i prabu~irea sa nu poate. sa se intample ca
rezultat al unei deplasari accidentale i n timpul mon1ajului.

(2) Lungimile de rez.emare Joe ~j Jb~ indicate pe Figura 9.3 nu sunt mai mici decat va lorile urmatoare:

pentru placi compozite rezemate pe metal sau pe beton: fbI; = 75 mm ~j Jb~ = 50 mm;
pentru placi compozite rezemate pe alte materiale: 100 = 100 mm ~i Ib S = 70 mm.

T
~ ~
(.) (b) (e)

,\IOTA - Suprapunerea unor profiluri cutate nu este posibili:l.

Figura 9.3 ~ Lungimi de rezemare minime

87
 SR EN 1994-1-1:2004

9.3 Ac~;uni ~i efectele lor

9.3.1 Situafii preV3zute in proiectare

(1)P Toale situatiile relevante pentru proiectare precum ~i slMle limita corespunzaloare trebuie iuate
in caleul, pentru asigurarea unOf grade adecvate de siguranla §i de comportare in exploatare .

(2)P Trebuie luate in calcul silualiile urmatoare :

a) Tabla cutata considerata cofraj pierdut. Este necesara verificarea comportarij tablei cutale
cand actioneaz.3 ca un cofraj pentru betonul proaspal. Trebuie sa se tina seama de efectul
de sprijin, daca esle cazul

b) Placa campozila: Este necesara veriflcarea placii plan:?eului, dupe ce comportarea

campozila a inceput :;;i eventualele sprijiniri au fost indepartate.

9.3.2 Actiuni asupra tab lei cutate intrebuintatii drept cofraj.

(1) Se iau in co nsiderare urmatoarele incarcari fn calculul tablei cutate considerata cofraj pierd ut:

masa betonului :;;i a table; cutate;

Tncarcan de execu\ie, cuprinzand aglomerarea locala a betonului in timpu l execuiiei conform
EN 1991-1-6, 4.11.2 ;
incarcari din depozitari, daca exista;
efeclu l de "M itire" (cre$terea grosimii betonului datorita deformatiei tablei cutate).

(2) Daca sageata centrala 0 a tablei cutate sub greutate proprie plus masa betonului umed, calclllaU1
in starea limita de exploatare, este mai mica de 1/10 din grosimea placi!, efectu l de Mitire poate fi
ignorat la proiectarea table; cutate. Daca aceasta limita este depa:;;ita, efectul este luat in considerare.
Se poate ad mite in proiectare c!i grosimoa nom inala a betonulu i spore$te pe intreaga deschidere cu
0 .76.

9.3.3 Ac!iuni asupra pliicii compozite

(1) Inca.rcarile:;;i dispunerea lor sunt conform EN 1991-1-1.

(2) In verificMle de proiectare pentru starea limila. ultima, se paate admite cc1 Tntreaga incarcare
aCiioneaza. asupra placii compozile, daca aceasta ipoteza se face :;;i pentru proiectarea fa fOf\a
ta.ietoare longitudinala.

9.4 Analiza eforturilor seclionale

9.4.1 Tabla cutata intrebuintata drept cofraj

(1) Se recomanda ca proiectarea tablei cutate utilizata ca:;;i cofraj sa {je conform EN 1993-1 -3 .

(2) Redislribu irea plastica a momentelor incovoieloare nu se admite daca se folosesc reazeme
provizorii.

9.4.2 Analiza placii compozite

(1) Se pot utiliza urmatoarele melode de analiza la starile limita ultime:

a) analiza liniar elastica cu sau fara redist ribu ire;

b) analiza. globala rigid-plastic, cu conditia demonstrarii CB. secliunile in care sunt necesare
rotiri plastice poseda suficienta capacitate rotationala;
c) analiza elaslo - plastica, considerand proprieta,ile neliniare ale materialelor.

(2) Pentru ana liza la starile limita ale exploatani norma Ie se folosesc metode de calcu lliniare.

(3) Daca efecle le fisurarii betonului se neglijeaza Tn calculul pentru starile limita ultime , momentele de
incovoiere la reazemele intermediare se pot reduce op\ional cu pan a la 30 %, introducandu -se cre$teri
co respunzatoare momentelor pozitive din deschiderile adiacente.

88
 SR EN 1994-1-1:2004
(4) Se poate folosi ca lculul plastic fara veriiicarea djrecta a capaciUitii rota~ionale la starea \\mM
ultima, daca 58 folose~te o\el belon de clasa C conform EN 1992-1-1, anexa C!iii deschiderea nu este
mai mare de 3.0 m.

(5) 0 placa continua poate fi proiectata ca 0 serle de placi pe 0 5ingura deschidere. Se introduce 0
armafe nomina la pe reazemele intermediare conform 9.8.1.

9.4.3 Ui.1imea efectiva a placii compozite in cazul incarcarilor concentrate punctuale ~i liniare

(1) Daca placa suporta lncarcari concentrate punctuale sau liniare, acestea pot fi considerate
distribuite pe 0 liWme efectiva , daca nu 5e efeClueaza un calcul ma i exact.

(2) inca rca rile concentrate punctuale sau liniare paralele cu deschiderea placii sunt considerate
d istribuite pe 0 1801ime b m , m80surata imediat deasupra cutelor lableL a se vedea figura 9.4, indicat80 de:

(9 .1)

Legenda
1 finisaj
2 arm2.tura

Figura 9.4 - Distribulia incarcarii concentrate

(3) Pentru Tncarcflri concentrate liniare sau perpendiculare pe desch iderea placii, se utilizeaza
expresia (9 .1) in cafe bpse considera ca fiind lunglmea incarc80rii concentrate liniare .

(4) Dace. hplh nu depa?e~te valoarea 0.6, li:ilimea pla.cii considerata a Ii efectiva pentru calcu lul global
~i pentru rezistenta poate fi determinata pentru simplitate eu expresiile (9.2) pana la (9.4):

a) pentru incovoiere ?i forta taietoare longitudinalit

pentru placi eu 0 desehidere ?i pentru panour~e extelioare ale placilor continue:

b em = om + 2 Lp (1 - LplL) sla.limea placii (9.2)

pentru desehiderile intericare ale placilor continue

be m '" b m + 'i .33 Lp (1 - Lpll) S la1imea placii (9.3)

b) pentru fo~ tsietoare verticals:

biN = bm + 4> (1 - L,jL) S lal imea placii (9 .4)

Tn care:
Lp esta distan ta de la cenlru l inc8orc8rii pans la reazemul eel mal apropiat;
L este lungim'ea deschiderii.

89
 SR EN 1994-1-1:2004
(5) Daca incarcarile nomina Ie aplicate nu depa~esc valorile de mai jOs, 5e poate introduce 0 armare
nominala transversa la fara cateul:

incarcare concentraiti: 7.5 kN;

incarcare distribuita: 5.0 kN/m2 .

Armatura nominata tra nsversa le are 0 sec1iune transversala nu este mai mica de 0.2% din aria
betonului structura l peste nervuri §i se extinde peste 0 lalime nu mal mica de bem a§a cum a fast
calculala in acest artieo!. Se prevad lungimi de ancoraj minime dincolo de aeeasta. lung ime , conform
EN 1992-1·1. Armarea introdusa din alte motive poate satisface in totalilate sau 0 parte din aeeasta
regula.

(6) Daca conditiile din (5) nu sun! satisfacule, se determina distribu1ia de momente de incoyoiere din
i ncarcari liniare sau punctuate :;;i se calculeaza armatu ra transversala adecvata conform EN 1992-1-1.

9.5 Verificarea tablei cutate intrebuintata drept cofraj la starile limit~ ultime

(1) Verificarea tab[ei cutale ca un cofraj pierdut [a stanle limita ultime se efectueaza conform
EN 1993-1-3, Se acorda atentie corespunzaloare efectului emboa~elor sau indentaliilor asupra
rezistenlelor de proiedare.

9.6 Verificarea tablei cutate intrebuintata drept cofraj la stan Ie limite de exploatare

(1) Propriela~ile seC\iunilor se determina conform EN 1993-1·3.

(2) Sageata Os a tablei cutate sub efectu[ greutatii proprii plus masa betonu lui umed exclus iv
incarcarea din execulie nu depa!?e!?te Os,m8' _

NOTA - Valorile pentru Os_max pot fI precizate in anexa navonala. Valoarea recomandata este U180, in care L esle
deschiderea efectiva intre reaz eme (Tn C{lntext sprijinirile S8 consideri:i reazeme),

9.7 Verificarea placilor compozite la st.1rile limita ultime

9.7.1 Criteriu de proiectare

(1)P Valorile de proiectare ale eforturilor seC\ionale nu depa~esc va lorile de proiectare ale
rezistentelor pentru starile limi!.a ultime relevante.

9.7 .2 Incovoierea

(1) in cazul conexiun ii totale la forfecare, rezistenta la incovoiere MRd a oricarei sectiuni transversale
se determina prin teo ria plastica conform 6.2 .1.2(1), dar cu limita de curgere de proiectare a
elementului de ote l (tabla cutata) luata cea pentru tabla cutaIa fyP •d .

(2)P in incovoierea negativa, contribulia tablei cutate trebuie considerata numai daca tabla cutaIa esle
continua ~i cand, pentru faza de execulie, redistribulia momentelor prin plastificarea secliunilor
transversale de reazem nu a fos! fo losila.

(3) i n determinarea sec\iunii efective Ape a tablei cutate, lalimea emboa~e lor ~i indenfarilor in tabla
es!e neglijata. daca prin Tncercari nu se demonstreaza ca 0 mai mare seC1iune esle efectiva.

(4) Efectul voalarii locale a zonelor comprimate ale tablei cutale se ia Tn calcul folosind lalim i efective
care nu depa~esc dublul valorilor limitative precizate in EN 1993-1-1 , tabelul 5.2 pentru inimi de ole l
de clasa I.

(5) Momentul reziste nt pozitiv al unei secliuni transversale cu axa neutra deasupra tablei cutale se
calculeaza d in distribulia de eforturi din figura 9_5,

90
 SR EN 1994-1-1:2004

f.
l _
".
)
,<
'~i. .\:

Legenda
1 axa centrelor de greulate a'18 secliunii lablei cutale

Figura 9.S - Distribulia eforturilor \a Incovoiere pozitiva , daca axa neutra se aft! deasupra tablei
cutate

(6) Momentul rezistent poziliv al unei secliuni transversale cu axa neutra in cadru\ tablei cutaie se
calculeazt!i din distributia de eforturi din figura 9.6.

Legenda
1 axa centreior de gf8ut3te ale seqiunii lablei cutale
2 axa neulra In plastic a secfiunii tablei culate

Figura 9.6 - Distribulia eforturilor la incovoiere pozitiva, daca axa neutra 5e afla in cadrul tablei
cutate
Pentru simplificare , Z ~i respectiv M~r S8 pot determina cu expresiile urmatoare:

(9.5)

(96)

(7) Daca se neglijeazE! contribulia tablei cutate, mementul rezistent negativ al unei secliunl
transversale 5e calcul eaza c1in c1i5tribulia de eforturi c1in figura 9 .7.

91
 SR EN 1994-1-1:2004

Figura 9.7· Distribulia de eforturi la incovoiere negativa

9.7.3 Lunecarea longitudinala la placi Utra ancoraje la capete

(1)P Prevederile acestui articol 9.7 .3 se aplica placilor compozite cu incle~ta re mecanica sau cu
fric1iune (tipurile (a) ~i (b) definite i n 9.1.2 .1).

(2) Rezistenta de proiectare la lunecare longitudinala se Cletermina prin metoda m-k, a se vedea (4) ~j
(5)ln continua re, sau prin metoda conexiunii partia le definita in (1) ... (10). Metoda conexiunii pariiale
se utilizeaza numai pentru placi compozite cu 0 comportare ductilfl la lunecare longitudinala.

(3) Comportarea la lunecare longitudinahl se poate consiClera ductila, daca incarcarea de rupe re
depa.;;e:;;te inca rcarea ce cauzeaze'i 0 luneca re constatata de capat de 0.1 mm cu mal mu \1 de 10 % .
Dadi incarcarea maxima se atinge pentru 0 sageaUi la jumatatea deschiderii ce depa~e~te usa,
inca rca rea de ru pere se consiClera a fi ceea ce a cauza! sageata de LlSO la 1umatatea desch iderii .

(4) Daca se folose$te metoda rook, se arata ea fo'1a taietoa re maxima verticala de proiectare VRd
pentru 0 la(ime de placa b nu depa~e$te rezistenta la fO '1a taietoa re de proiectare V 1•Rd determinata CIJ
expresia urmatoare:

- bd, [mA, +k J
Vr Rd - , (9.7)
. Yvs bL.

i n care:
b , dp sunt in mm;
2
A, este sectiunea nominala Ira nsversa la a tablei cutate in mm ;
m,k, Sllnt valori de proiectare ale coeficientilor empiric! in N/mm2 obtinu1i din incercari ale
pl~kilor ce respecta cerin!e le de baza ale metodei m-k;
L, esle deschiderea de lunecare i n mm, definita la (5) mai jOs;
esle cOefieientul partial de siguran!c'i pentru starea limita ultima.

NOTA 1 - Valearea y.. se peate preciza in anexa nationala. Valoarea recoman dal a esle 1,25.

NOT A 2 - Se poate admite ca metoda de lncercare descrisa in anexa B respecta ce ri niele de baza ale
metodei m-k.

NOTA 3 - in expresia (9.7), se fo l os~te sectiunea nominala Ap deoarece aceasta esl e valoarea fo losila in
mod normal in evaJuarea incercariJor de determinare a parametril or m ~ i k.

(S) La proiectare, Ls se ia:

Lf4 in cazul unei inCBrcari uniform distribuite pe l oata deschiderea ;

distanta i nlre fol1a concentrata ~i cel mai apropiat reazem in cazul a doua fo'1e concentrate
egale :;>i simelrice;
in cazul altar distribulii de incarcari, inclusiv I combi nal iile de inca rcari distribuite ?i fOf1e
concentrate as imetrice, se fa ce a eva luare bazata pe rezultate de i ncercari sau pe vrmalorul

92
 SR EN 1994-1-1:2004
calcu l aproximat iv. Deschiderea de calcu l pentru fortE! taietoare se calcu\eaza ca momentu l
ma xim imparlit prin fo r1a taietoare vertical€! maxima adiacenta reazemelor penlru
cteschide rea respectiva.

(6) OacA placa compozita 5e proiecteaza continua, S9 permite folosirea unei <Ieschideri echivalente
isostatice In scopu l determinarii rezislen\ei. Lungimea deschiderii se ia:

D.SL pent ru deschideri ioterioare;

O.7L pentru deschideri ma rginale.

(7) Oaca se rolose~te metoda conexiunii partiale, se demonstreaza ca, in orica re sec,iun e
transversala, momentul de Incovoiere de proiectare ~d nu depa~e:;;te rezistenta de proiectare MRd .

(8) Rez\stenta de proiectare MRd se detennina conform 9.7.2(6) dar cu Ncr inlocuit prin:

(9 .8)

(9.9)

in care:

Tu.Rd este rezisten\a de proiectare!a forfecare (Tu ,Rkf Vvs),

l~ este distanta sec!iu nii transversa le considerate la reazemul eel ma i apropiat.

NO TA. 1 - Valoare3 Yv< se deftne$te tn anexa nationala Valoarea recomandata e5te 1,25.

NOTA 2 - Metoda de incercare indicata i n anex a B se poate admite ca satisface ceriniele de baza pentru
deter rni narea lui fo ,Rd '

(9) in expresia (9.8) , Nc S8 poate cre~te cu cantitatea I-'REd , daca Tu.Rd se determiM \uand in
consid erare rezislenta suplime ntara longitudinala la forieca re ca uzata de reac1iunea din reazem, in
cace:

REd asle reactiunea din reazem;

I-' este un coencienl nomina l.

NOTA - Valoarea pentru fJ poate fi indicate. in anexa na~onal!.. Valoarea recomandata este 0.5.

(10) In metoda conex\un ii parjia le, se poate lua in considerare armatura inferioara suplimentara.

9.7.4 Lunecarea longitudinala la placi c u anc oraje la capets

(1) Daca nu se demonstreaza prin incerd.iri exist en~a unei contribu!ii la rezistenla la forfecare
longiludinala din partea al,tor dispozitive de foriecare, ancoraj ul de Capa! de tip (c) defin il la 9. 1.2.1 se
proiecteaza la sta rea UmiUi ultima pentru rnlreaga forja de Intindere In labia cutaia .

(2) Rezisten ~a de proiectare la forfecare longitud inala a placilorcu ancoraje de capal de lip (c) sau (d)
defirlti.e i n 9. 1.2.1 se poate determina prin metoda conexiunii pan,iale descrisa in 9.7.3 (7) , cu Nc marlt
cu rezistel1ia anco raju lui de cap~H.

(3) Rezistenia de proiectare Ppb.Rd a unu i dorn cu bulb, sudat pe tabta cutaIa ~i folosti. ca ancoraj de
capat se la ca cea ma i m ica rezisten18 dintre rezistenta de proieclare a dornu lui conform 6.6 .4 .2 sau
rezisten\a tablei cutate, determinata cu expresia urma.toare:

(9 .1 0)

cu:
kop = 1 +aldd) S 6 .0 (9.11 )

in care :
ddQ esle diametrul sudurii inelare, care se poate lua de 1,1 ori diametrul tulpinii domului ;

93
 SR EN 1994-1-1:2004
a este distanta de la cenjrul domului la capatul tablel cutale, dar nu mai mica de 1,5 ddO;
t esle grosimea tablel cutate .

9.7.5 Forta taietoare verticala

(1) Rezistenta la for;a titieloare verticala Vv.Rd a unei plad compozite pe 0 lat1me egala cu dislanta
intre centrele nervurifor se determina conform EN 1992-1-1 , 6 .2.2.

9.7.6 Strapungerea

(1) Faria rezisle nta la strapu ngere Vp,Rd a unel placi compozite sub 0 forla concentrata se determina
conform EN 1992-1-1 ,6.4.4; perimetrul critic se determina Ca in figura 9.B .

9.8 Verificarea placilor compozite la starile limita de exploatare

9.8.1 Controlul fisurarii betonului

(1) Deschiderea fisurilor i n zonele de momente negative ale placitof continue se poale verifica
conform EN 1992-1-1, 7.3

(2) Oaea plaeUe contin ue sunt proieetate ea simplu-rezemate conform 9.4.2 (5), sectiunea transve rsala
a armalurii anti·fisurare peste nervuri nu trebuie sa fie mai miCa de 0,2 '% din secliunea transversala a
betonu lui de deasupra nervurilor i n cazul unei execu\ii fara sprijiniri ~ i 0,4 % din aceasta sec/iune
transve rsale penlru 0 execu,ie cu sprijiniri .

•
SeC!iunea A-A

Legenda

1 perimetrul critic c~
2 aria incarcata

Figura 9.8 - Perimetrul critic pentru calcululla poansonare

9.8.2 Sageli

(1) Se aplice. EN 1990, 3.4.3.

(2) Sage\ile datorita incardirilor aplicate numai tablei cutate se calculeaza. conform EN 21993- 1-3
seelitmea 7

(3) Sage\ile datorita inca rca rilor aplicate pe elementul compozit se calculeal.a folosind calculul e lastic
conform sectiunii 5, cu neglijarea cfeetelor contrae\iei.

(4) Se poate renun\a la ealcu lul deplasarilor daca ambele condi\ii de mai jos sun! satisfaeute :

94
 SR EN 1994-H :2004
raport ul deschiderelina ltime nu depa~e~te \imitele din EN 1992-1-1, 7.4 pentru beton slab
solicita! ~i
conditia (6) de rna ; jos pentru neglijarea efec\elor luneeari; de capat esle satisfacuta.

(5) Pentru 0 deschidere interioara a une; plad continue, in care conexiunea de fonecare esle ca cea
definita In 9.1.21 (a) , (b) sau (c) , dep lasariJe se pot determina folosind aproximalii1e urmatoare :

momen\ul de inertie se poate admit ca fiind med ia valorilor pentru secliunea flsurata ~i
nefls urata;
pentru beton, se poale folos; 0 valoare medie a raportului modular alai pentru efectele de
lunga durata cal $; pentru celede scurta durata .

(6) ?entru desch ideri margina te, nu se ia in calcullunecarea de capat, daci:! incarcarea corespunzand
iunecarii initiale la incercare (definite ca Tncarcarea ce provoaca 0 lunecare de capat de 0,5 mm)
depa~e~te de 1,2 ori Tncarcarea de exploatare.

(7) Oaca iunecarea de capat depa~e!?te 0.5 mm ia 0 incarcare mai mica decat de 1.2 ori Tncarcarea
de exploatare , se prevad ancore de capal sau se calcu leaza deplasarile incluzllfld efectul lunecarii de
capat.

(8) Daca influen\a legMurii de forfecare lntre tabla cutata $i beton nu este cunoscuta printr-o verificare
expe rl menta lA a unui p la n ~eu compozit cu ancoraje de capat, proiectarea se simplifica considerand un
arc cu un tiran! tnt ins . Tn acest model , lungirile ~i scurUirile indica deplasarile care se iau Tn calcuJ.

95
 SR EN 1994-1-1:2004

Anexa A
(informativa )

Rigiditatile componentelor nodurilor

A.1 Domeniu de aplicare

(1) Rigiditatile urmatoarelor componente de baza ale nOd urilor se pot determina conform A.2. 1, in
continuare:
armatura longitudina la intinsa ;
placa metalica de contact comprlmata.

(2) Coeficienti i de rigid itate k j sun! definili in EN 1993-1-8 , expresia (6.27). Rigiditatea componente lo r
identiflcate poate fi luats. cum se indica i n standardul respectiv, cu excePtia celor definite 'in A.2.2 de
mai jos.

(3) Rigiditalea inimilor lng/abate i n belon ale sectiu nilo r stalpilo r se poate determina conform A.2 .3 de
mai jos.

(4) lnfluenta luneca rii canexiunii de forfecare asupra rigiditei\ii nodului se poate determina conform
A.3.

A.2 Coeficienfi de rigiditate

A.2.1 Componente de baza. ale nodului

A.2.1.1 Armaturi longitudinale de beton armat intinse

(1) Coeficientul de rigiditate ks.r pentru un rand r se poate obline din tabelul A.1 .

A.2.1.2 Placa metalica de contact comprimata.

(1) Coeficientu! de rig iditate poate fi considerat in finit.

96
 SR EN 1994-1-1 :2004
Tabelul A.1 - Coeficienli de rigiditate k"r

; , , ,
Unilateral6. - ,4" ,
k s, r =
3,6h

M Ed.l :: MBJ•J k _ A",

',' - (hIZ)
pe"ru 00001 ' " "'~., .

Bilalerala k _ ,4",

MEd" > MEQz

., - hC+/I
- -+Kp )
Z
cu :

Kp = /I (4 ,3/1' - 8,9/1 + 7,2)

p",,, ood" ' '" M,.,."
k - ,4",
',' - /!::J!,'
2

Au esle sec~u nea transversala a armaturii tongitudinale de pe rAndul r. afla\a il'l interiorull!\imii efective
a t~l pj i beton, det&minata penlru seC\iunea transversala la conexiune conform 5.4.1.2;

M:.: , esle momentul de Incovoiere de proiectare a~ical fa conexiunea i de cAllfe 0 grinda coneclat!, a se
vedo3 fi gula A. 1:

h este 1na1li mea sec\iunii de otel a stalpu[ui. a se vedea figura 6.17;

p esle pa ra mal/ul de transformar e definit in EN 1993-1-3, 5.3

NOiA - Coefieien tul de rigidilate pentru M~I = ME•.2 6e poate lI p1ica la 0 conrlQUla~e co nod bijla teral grtndt. - grin<1tlin
incArca fe . dacili la~ mell tililpii gnnzi primare de reazem inlocu~te fn formul3 rnilil~me a h e se~iunii
, i

N", (

Figura A.1 • Noduri cu momente de incovoiere

97
 SR EN 1994-1-1 :2004
A.2.2 Alte componente ale nodurilor compozite

A.2.2.1 Panoul lnimij stalpului forfecat

(1) Un panou nerigidizat intr-un nod cu 0 conexiune tip placa metalicil de contact, coeficient ul de
rigiditate k1 se poate lua ca fiind de 0,87 sau valoarea din EN 1993-1-8, tabelul 6.11.

A.2.2.2 Inima stalpului la compresiune transversala

(1) rntr-o inima nerigidizata ?i 0 conexiune cu placa de contact, coeficientul de rig idUate k2 se poate
determina conform:

(A.1 )

In care:
btu,C,WC
,,- esle la\imea efectiva a inimil stalpului in compresiune, a se vedea 8.4.3.1.

Alti termcni sunt definiti in EN 1993-1-8, 6.

A.2.3 Componente armate

A.2.3.1 Panoul inimii stalpului forfecat

(1) Daca inima stalpului de o\el esle inglobala. in beton, a se vedea figura 6.17b, rigiditatea panoul ui
poate fi marita pentru a 1ine seama de inglobare . Valoarea k1.c ce se adauga la coeficientul de
rigiditate k l se poate determina conform:

k1,< (A2)

in care:
E tm este modulul de elasticitate al betonului;
z este bra1ul de parghie , a se vedea EN 1993-1-8, figura 6.15 .

A.2.3.2 Inima stalpului la compresiune transversa/a

(1) Daca inima sta.lpului 01el este inglobata in oeton , a se vedea figura 6.17b , rigiditatea ini mii
sta.lpului la compresiune se poate spori pentru a tine seama de lngloba re.

(2) Tn cazul unei conexiuni cu placa de contact, suplimentul k 2 .C ce se adauga la coeficientul de

rigid itate k2 se poate determina conform:

(A.3)

i n care:
l eff.c este grosimea efectiva a oelonului, a se vedea 8.4.4.2(2).

(3) 1n cazul unei conexiuni cu place de caps!, suplimeotul k2,~ se poale determioa conform:

k E t
= 0 5---..£.'!... eJf.c c
b
2,c ' E, h, (A.')

98
 SR EN 1994-1-1:2004

A.3 Deformalia conectarii de foriecare

(1) Influenta lunecarii asupra rigid iU,\ii nodului S8 poate determina prin rela t1ile (2)-(5) de mai jOs, daca
nu se tine seama de deforma\ia co neldunii \a forfecare printr-o metoda m ai exacta .

(2) Coeficientu l de rigiditate k s . r , a se vedea A.2.1.1, se poate multipllca prin coeticientu l de reducere
K<lil' :

k slip = (AS)

cu :

(A6)

(1 +t;)N k" ed: (A.7)

Eo fa

(A.B)

in care:
h, esle distan\a i nt re barele de armatura fnlinse ~i centru l z:onei comprimate i, a se vedea
EN 1993-1-8, figu ra 6.15, pentru centrul zonei comprimate;
d~ esl e distanta Intre barele de armatura i ntinse ~i centrul de greutate al sec~unii de olel
a grinzii;
fa este momentu l de inel1ie al ariel secpunii de o\e\ a grinzii;
e esle lungimea grinzii cu mome nte negative adiacente nodului ; intr-un cadru
contravantuit, aceasta lungime se poate considera ca 15% din lungimea deschiderii;
Neste numafu l de conectori de forfecare distribuili pe lungimea 1 ;
ko;e este rigiditatea unul conector individual.

(3) Rigiditatea conectorului k.c poate fi considerata ca fiind O.7FR};. Is, In care:

P Rk este rezistenta caracteristica a conectorul ui la fortecare;

s este luneca rea determinata din I ncercan de I mpingere, conform anexei S, la 0
i ncamare 0 .7 FlU..

(4 i n mod a lternativ, In cazul unei placi mono lite clasice sau a unei placi compozite la care coeficientul
de reducere k t este unitar, a se vedea 6.6.4.2, sa pot adopta unnatoarele valori pentru k~c:

pentru domuri cu diametrul 19 mm prev8zuti cu bulbi: 100 kN/mm;

corniere trase la rece cu ina~imea de la 80 mm pana la 100 mm: 70 kN /mm.

( 5) fn cazu l unui nod compozit cu mai mu lt de un singur rand de annaturi considerate efective in
Tntindere , se aplica (2) de mal sus, daca rfmdurile de arrnaturi sunt reprezen tate de un singur rand
echivalen t sub aspectu l ariel transversale $i sub aspectu\ pozitiei tata
de centru l compresiunli $i fa \a
de centru \ sectiun ii de o~el al seqiunii de o\el a grinzii.

99
 SR EN 1994-1-1:2004

Anexa B
(informal;va)

incercari standardizate

B.1 GeneraliUifi

(1) in aces! standard, 5e indica reguli pentru:

a) fncercari pe conectori de forfecare in seqiunea B.2 ~i
b) incercari pe pliki campozile de plan$eu In Sec\iunea B.3.

NOTA - Aceste proceduri pelitru lncerdiri standard sunt inel use datorita absen\ei directiv elof
pentru ATE. Cflnd asemen~a directive se elaboreaza, aceasta anexa se anuleala.

B.2 incercari asupra conectorilor de forfecare

B.2.1 Generalitati

(1) Daca regulile de proiectare in 6.6 nu sun! aplicabile, proiectarea se poate baza pe incercan
executate astfel incal sa ofere informalii asupra propriela~ilor conedorilor neeesare pentru proiectare
conform cu acest standard

(2) Variabilele ce trebuie cercelale cuprind geomelria ~i proprieUWle mecan ice ale placii de beton , ale
coneclorilor de forfecare ~i ale armaturii.

(3) Rezisten\a /a incareari, altele decal aboseala, paate fi delerminala prin lrieereari de Impingere In
conformitale cu cerintele acestei anexe.

(4) Penlru incercari la abaseala, epruvetele sun! de asemenea pregatite conform acestei anexe.

8.2.2 Oispozitive de incercare

(1) Daca conectorii de forfeeare se folosese in grinzi T cu placa de beton de grosime constanta sau
cu vule ce respecta 6.6.5.4, se executa incercari standard de j"mpingere. Tn alte silua\ii, se executa
Incercari specifice de Tmpingere.

(2) in cazul incercarilor standard de impingere, dimensiunile probei , sec!iunea de 0iel ~ i armatura
sunl ca In figura B.1 . Ni:}a in placa de belon esle optionala.

(3) incercarile specifice de impingere se pot efectua asUel incal plaeile ~i armatura sun! dimensionate
corespunzator in rapart cu grinzile pentru care Incercarea esle proiectala. In particular:

a) lungimea I a fiecarei placi Irebuie core lala cu domen iul longitudinal al coneclorilor in
structura compozila;
b) latimea b a fiecarei placi nu depa:}e:}le latimea efectiva a placii grinzii;
c) grosimea h a fiecarei pillci nu depa:}e~le grosimea min ima a pladi grinzii;
d) daca 0 vu!a in grinda nu se incadreaza in 6.6 .5.4, pladle probei supuse la impi ngere
au ace lea~i vule ~ i armare ca ~i grinda.

100
 SR EN 1994-1 -1:2004

Legenda

~ acoperire 15 mm
2 rezemare pe mortar sau ipSQS
3 ni~a este oPtionala
4 armare cu bare cu profi l peiiodic 0 10 mm de [nalta adezi'Jne cu 450 :0;; fa S 550 N/mm 2 ; sectiune proftl
melalic HE 250 B sau 254 X 254 X 89 kg. UC

Figura B.1 -Epruveta pentru incercare prin impingere standardizata

8.2.3 Pregatire epruvete

(1) Fiecare din eele dauB placi se toarna Tn pozitie orizontala, a~ cum se toarna placile compozite in
practica.

(2) Se evila aderenta rnlre talpiJe gri nzii de otel ~j beton, ungandu-se talpa sau prin alte metode
corespunziHoare.

(3) epruvelele pentru incercarea prin impingere se inlaresc in aero

(4) Pentru fiecare canUlal e de beton ce 5e toarn a Tn epru vetele de incercat la impingere, se
realizeaza min imum pal ru epru vete (cilind ri sau cuburi) pentru determinarea rezisten\ei pe cilind ru.
Aceste epruvete se pastreaz8 langa cele de incercat la impingere. Rezisten\a betonuJui fem se
determina ca valoa re medie .

(5) Rezistenta la compresiune /c,n a betonului la moment ul incercarii este de 70 % ± 10 % din

rezisten\a fek. a betonului grinzii pentru care se face lncercarea . Conditia este indeplinila daca se
folose~te beton de calitatea specificaUi dar efectuandu-se Tncercarea T"ainte de 28 lile de \a turnarea
epfU"oJetelor.

(6) Se determina. limita de cu rgere, rezistenta de fupere la intindere ~ i elonga,ia maxima a unei
epruvele reprezentative a mate rialului conectorulul de luneca re.

(7) Daca pentru placa se folose~te tabla cutata, rezistenta la intindere $i limita de curg ere a tablei
cutate se obtin din i ncercari pe cupoane Udale din tabla cutata. foloslla in Tncercare.

101
 SR EN 1994-1-1 :2004

8.2.4 Procedura de incercare

(1) Incarcarea se aplica la inceput in treple pana la 40 % din incarcarea de rupere a~teptata $1 apa i
se executa 25 de ciCluri intre 5 % ~i 40 % din incarcarea de rupere 8$teptata.

(2) Se apliea apai treple de incarcare astfel ca ruperea sa nu aiba lac in mai pu\in de 15 min.

(3) Lunecarea longitudinala intre fiecare placa de beton $i profilul de 0tel se va masura continuu in
timpul incardirii sau la fiecare Ireapla de incarcare. Lunecarea se masoara eel pu!in pana cand
indircarea a scazut sub 20 % din Tncarcarea maxima.

(4) Separatia transversala intre profilullaminat $i fiecare placa. S8 masoara cat mai aproape de fiecare
grup de conectori.

B.2.5 Interpretare rezuttate

(1) Oaca S8 efectueaz8 Irei incercari pe epruvete nominal identice iar devierea oricarui rezullat
individual de incercare nu depa;;e;;le 10 % din valoarea medie a tuturor incercarilor, rezisten~a de
proiectare se poale determina dups. cum urmeaza:

rezistenta caracterislicA PRJ<.. se ia ca valoarea minimi:l de rupere

(impartM prin numarul de conectori) redusa cu 10 %;
rezistenta de calcul PM calculeaza cu relatia:
P = fu PRk :s; PRJ<.. (8.1 )
Rd
lut Yv rv

i n care:
j, esle rezisten\a ultima minim specificata a materia lulu i coneclorului;
j" esle rezistenta ultima actuala a materialul ui conectorului in proba incercata; iar
rv este coeficientul pa'1ial de siguranta penlru conexiunea de forfecare .

NOTA - Valoarea ]'V esle indicati1i in anexa na~onalit Valoatea recomandala esle 1,25.

(2) Daca abaterea fa~ de medie depa~e;;ie 10 %, se efeciueaza cel putin inca trei incercari de
acela;;i tip. Evaluarea incercarilor se face atunci conform EN 1990, anexa D.

(3) Oaca conectorul esle campus d in doua elemente separate. unul rezistand la forfecare
Jangitudinali:l iar celalall la lendinta fartelor de separare a placii de grinda de o\el, legaturile care
rezisla la separare sunt suficient de rig ide ;;i de rezistente astfel ca separarea in incercari de
impingere, masurata cand conectorii sunt supu~i la 80 % din incarcarea ultimi:! , esle mai mica. decal
jumi:itate din deplasarea placii falll de grindll.

(4) Capacitatea de luneca re 6u a unei probe se ia lunecarea maxima masurata la nivelul incarcarii
caracteristice, cum rezulta In figura B.2. Capacitatea caracterislica de lunecare 6 uk se ia valoarea
minima de incercare cJu redusa cu 10 % sau determina!a prin evaluare slatistica din toate rezultatele
incerca rilor. Tn acest uttim caz, capacitatea de lunecare caracteristica se determina conform EN 1990,
anexa D.

102
 SR EN 1994-1 -1:2004

Pw. - -- •. --- --------

,
I

,I
I

Figura 6.2 - Determinarea capacitalii de lunecare 6'u

B.3 fncercarea p\acilor compozite

8.3.1 Generalit.W

(1) lncercarite ce se efectueaZ8 co nfo rm aeestei sec1iuni se utilizeaZ8 la determinarea coefidenti1or m

~i k sau a valori i f l1 ,Rd care sunt necesare la verifrcarea rezistentei la forfecare longitudinala, cum 5-8
aretal in secli unea 9,

(2) Din diagramele f0t1s. deplasare, comportarea la forfecare longitudina la 5e clasifrea ~ mnd casanla
sau ductiJa. Comportarea se admile a fi auctila dacA esle conforma cu 9.7.3 (3). In caz conlrar,
comportarea esle casanta .

(3) Varia bile Ie ce se cerceteaza cuprind: grosimea !ii tipul tab lei cutate, calltalea o1elului, finisajul
labiei cutate, de ns itatea ~i calitatea betonului , grosimea pl~cii ~i lungimea deschiderii de forfecare Ls.

(4) Pentru a reduce numa ru l de incercM necesare pentru 0 cercetare completa, rezulta\ele ob\inute
d intr-o serie de incercari pot fi de asemenea folosite pentru alte va lori ale variabi\elor, dupE!. cum
urmeaza:

pentru grosi mi ale l ablei cutale I mai mari decal cea 1ncercata;
pentru beton cu rezisten1a speciflca.fck nu mal mic~ de O.8/cnl' in care !em esle valoarea
medie a rezistentei betonu\ui la incercari;
la tabl ~ cutaIa cu 0 limila de curgere h'p nu mai mica de O.8jypm, in care fYl>l1l este va loarea
medie a limitei de curgere in incercari.

8.3.2 Oispozitive de incercare

(1) incercarUe se efectueaza pe placi simplu reze mate.

(2) Dispunerea ince rcari; este conform figurii B.3 sau echivalentit

(3) Pe corpul de incercat se ap lica doua lncarcari concentrate liniare ega Ie , amplasate la U4 ~i 3U4
d e \a reazemul di n stanga.

103
 SR EN 1994-1-1:2004

Legenda

1 banda de neopren S311 echivalent:'5: 100 mm x b

2 placa de reparti~e la rea zim :s
100 mm x b x 10 mm (min.) (tipica pentru toale placile de reparti!lej

Figura B.3 - Dispozitiv de incercare

(4) Distanta lntre axele reazemelor $1 capalul placi! nu depa~e:;;te 100 mm.

(5) Lalimea pl~cilor de reazem :;;i a incarcarilor liniare nu depa~e:;;le 100 mm .

(6) Daca incereMla folosesc la detenninarea coeficienlilor m $i k, pentru ariee variabila cercetata se
efectueaza doua grupuri de cale Irei incercari (indicate 1n figura B.4 prin zonele A :;;i 8) sall Ire i grupuri
de dHe doua incercari. Pentru probele din regiunea A, deschiderea de fonecare esle cal mai lu nga
posibil dar totu$i Gonducand la rupere prin foliecare longitudinala , pe cand pentru probele din zona 8
este cat mai scurta posibil, dartotw;;i conducand la rupere prin fortecare longitud{nala , dar nu mai putin
de 3 hr.

(7) Oaca incercarile se foJosesc pentru determinarea valorii f U,Rd, pentru fiecare tip de tabla cutata.
sau tratamen! se efectueaza nu mai pulin de "patru i ncercari pe probe de aceia~i grosime hI fara
armatura suplimentara sau ancoraje de capat. Intr-un grup de ! rei incercari, deschiderea de forrecare
este cat mai lunga posibil dar totu!}i condueand la rupere prin fortecare longitudinala iar in ultima
incercare ramasa cat mai scurta posibil dar totu!}i conducand la rupere prin forfecare longitudinala , dar
nu mai mid!. de 3 hr. Ultima incercare cu deschiderea de forfecare scurta se folose!}te numai pentru a
clasifica comportarea conform 8.3.1(2).

8.3.3 Pregatire corpuri de Incercat

(1) Suprafata tablei cutate esle in starea "cum s-a la minat" , nefacandu-se niei 0 incercare de a
imbunatati adeziunea prin degresarea suprafetelor.

(2) Forma!}i amprentarile table i cutale ar trebu i sa reprezinte cu exactilate tabla folosita in practic8.
Interaxul!}i adancimea amprente lor nu !rebuie sa se abata de la valorile nominale eu mai mult de 5 %
!}i respectiv 1 0 %.

(3) in zona inlinsi'! a placii, se monteazi'i piese de favoriza re a fisurarii pe intreaga laiime a placii
incercate sub incarcari aplicate. Piesele de favorizare a fisurarii se extind eel pulin pana la adancimea
tablel cutate . Aceste piese de inducere a fisurarii sunt introduse pentru a defini mai bine lung imea
deschiderB de forfecare Ls !}i a elimina rezistenta la intindere a betonu lui.

(4) Se admite introducerea de legaturi restrictive la inimile exterioare ale tablei cutate . spre a se
comporta ca!}i cum lucreaza in placi mai late.

104
 SR EN 1994-1-1 :2004

(5) La\imea b a placii ce 5e incea rca. nu este mai mica de trei Of! gros\mea talala, 600 mm, ~j Ia.\imea
acoperifi i tablei cutate.

(6) Probe1e sum turnate in situa~ia tota l rezemaia. Aceasta este cea mal defavorabila situaVe pentru
modul de (upere prin distrugerea adeziullii prin forfecare.

(7) Se pot introduce plase de armaturi in placa, de exemplu pentru a arma placa in timpul trans-
portului, contra contraqiei etc. Oaca se introduce, 5e amplaseaza asUel Tncal sa lucreze la
compresiu ne la momenle pozitive.

(8) Daca intr-o serie se ce(ceteaza aceia~i variabila, betonul pentru taate corpurile de incercat
respective este din acela~i amestec ~j Iratat ulte rior in ace\ea~i condiiii.

(9) Pentru flecare grup de p\aGi ce sunt incercate inU-un domeniu de 48 h, se preleveaza la turnarea
placilor un numar de patru epruvete de beton, pentru determinarea rezisten1elor pe cilindru sau cub,
Rezistenia betonului!un a liecarui grup se considera a fi valoarea medie, daca abaterea necarei probe
laia de valoarea medie nu depa~e~te 10 %. Oaca abalerea rezisleniei la compresiune depa~e~te
10 % . rezisten\a betonului se considera a fi valoarea maxim.!:i oDservata.

(1 D) Rezistenta 13 inlindere ~ i limita de curgere a lablei se oblin din incercari pe cupoane taiale din
tabla cutata folosita drept cofraje penlru placile ce se lncearca.

8.3.4 Procedura de inciircare pentru incercari

(1) Procedura de incarcare are scopul de reprezenla Tncarcarea aplicala pe 0 perioada de limp. Se
stabi le ~te
in doua elape: a j(1cercare ini\iala, Tn care placa esle supusa incarcarii dcl ice; apoi, inlr-o
incercare ulterioara, placa este solicitata p~na la rupere sub 0 incarcare crescatoare.

(2) Dac.!:i se executa. doua. grupe de cate Irei ineercari, una din eele trei corpurl de ineerea! din fieeare
grup se supune incarcarii statice fara inearcare cic\ica, penlru a determina nivelul incarcarli ciclice
pentru celelalte douit

(3) tncercarea in i\iala: placa se supune la 0 i ncarcare ciclica, care vaMza inlre 0 valoare inferioara nu
mal mare de 0,2Wt ~i 0 valoare supe rioara nu mai mica de a,61ft, in care W; este valoarea masurata
a incarcarii de rupere, ob1inuta in incercarea preliminara statica conform (2).

(4) fncarcarea se apliea 5000 de cicluri intr-o perioada de nu mai pulin de 3 h.

(5) fncercarea ulterioara dupa terminarea incercarii inj~iale, placa se supune unei incercari statice i n
care incarca rea ap licata se cre~te progresiv, astfel cll ruperea sa nu aiba lac in mai putin de 1 h.
fncarcarea de rupere W. este in'::.3.rcarea maxima aplicata pe placa la rupere plus mas a placii
co mpozile !;Ii a ~inel()( de distributie.

(6) in cazul Tnce rcarii ulterioare, incarcarea se apnca fie controlfiM valoarea incarcaril fie a
deplasarilor.

8.3.5 Determinarea valorilor de calcu\ pentru m §;i k

(I ) Oaca camportarea este ductilii, a se vedea 9.7.3(3), forta de forfecare reprezentativB
experimentala J~ se ia de 0,5 ori valaarea incarcarii de rupere Wr definna in 8.3 .4. Daca camportarea
este casanta , valoarea se reduce cu un factor de 0,8,

(2) Rezistenla caracteristica la forfecare se calculeaza ca fractila de 5 % din taate rezultatele

\ncercarilor V; , fo losind un model statistic corespunzator ~i reprezinta 0 linie de regresie li niara
caracteristica. conform figurii 8A .

105
 SR EN 1994-1-1:2004

V,
b~dil

lN/mr,:~}
1

.r-, ____________.. ~
L,- H,

Legenda

1 Rela\ia de proieciare penlru rezisten\a \a forfecare longitudinala

Figura 8 ,4 -Interpretarea rezultateior incercarilor

(3) Oaca se realizeaz.:t douiti grupuri de Irei ince rcari ~i abate rea oricarui few Ita! individ\Jal inlf-un
g rup nu depi:i~e:;;te 10 %, relalia de prOiectare se poate determina conform anexei D din EN 1990 sau
dupa cum urmeazi1:

Din fiecare grup , valoarea caracteristica se ia cea minima redusa cu 10 %. Rela\ia de

proiectare se formeaza trasilnd 0 linie dreapta prin aeeste valori caracteristice pentru grupurile
A:;;i B.

B.3.6 Determinarea valorilor de calcul pentru Tu,Rd

(1) Diagrama par\iala de interacliune reprezentata in figura 8.5 se determina folosind va loriJe
masurate ale dimensiunilor ~ i rezisten\elor betonului ~i tablei de otel. Ca rezistentai a betonului, se
poate folosi valoarea medie!em dintr-un grup, cum este specifica! in B.3.3(9):

(2) Se de!ermina momen!ul de Tncovoiere maxim M Tn sec,iunea transversala de sub for1a

concentrata datorit;1\. incarcarii aplicate, greuta\ii proprie a placii ?i a ?inelor de distribu!ie. Calea A
~8~C in
figura 8 .5 se ia 0 va loare 'I pentru fiecare incercare ?i 0 valoare ill din relatia:

(B.2)

Tn care:
Lo este lungimea in consoli1\,.

106
 SR EN 1994-1 -1:2004

N,,,-,,, ;.
..'1a~
,

Figura 8.5 - Determinarea gradului conexiunii de forfecare din M Incereare

(3) Daca Tn proiectare se tine 5eama de rezisten\a suplimentara la forfecare longitudinala indicata de
reacvunea reazemului. in conformitate cu 9.7.3(9) , r~se determine din;

T7 Ncr - ,lI VI
(B .3)
'" = b(L,+LJ
in care:
jJ este valoarea coeficientu lui de freea re, cafe se ia 0.5;
Vt este reac\iu nea din reazem la incarcarea de rupere experimentala.

(4) Rezistenta caracteristica la forfecare Tu,Flk se calculeaza cu cuantila de 5% din valonle

experimentale, fo\osin d un model statistic corespunzator conform EN 1990, anexa D.

(5) Rezisten\a de catcut la forfecare Tu .Rd rezulta din rezistenta caracteristica T",Rk iffipar1i1a prin
coeficientul partial de sigu ran\a )'Vs.

NOTA - Valoarea Yvs poate fi precizata Tn anexa na!ionala. Valoarea recomandata este 1,25.

107
 SR EN 1994-1 - 1:2004

Anexa C
(informativii)

Contraclia betonului la structuri compozite in cladiri

(1) Valoarea nominala talala a defonnaliei specifice libere de contraC\le 5e poate lua egal:::! cu valo rile
indicate in continuare, dacft nu este esential un control exact al profilului i n timpu l executiei sau cand
sunt de a;;teptat valori de contrac,ie excep1ionale:

in medii uscate (exterioare sau inlerioare in cladiri dar exciuzand elemente umplule cu
beton):
325 x 10 .u pentru beton normal;
500 x 10 ·6 pentru beton u~or;

in aile medii ~i in cazul elementelor umplute cu beton

200 x 10 -tl pentru beton normal;
300 x 10 -6 pentru beton u~or.

108
 SR EN 1994-1- 1:2004

Bibliografie

EN 199 1· 1·5: Actions on structures; Tllennal actions-Io be publiShed _

EN 1991-1-6: Actions on structures : Actions during execution-to be pub lished _

EN \ 36 70: Requirements for Ie execution of concrete structures-to be published.

EN ISO 13918 : 1998 Weld ing-Studs and ceramc ferrules for arc stud weldi ng (ISO 139 18: 1998).

EN ISO 14555: 1998 Welding-Arc stud welding of metaHic materials (ISO 14555 :1 998).

109
 SR EN 1994-1-1 :2004

Anexa nationala NA
(informaliv;;)

Corespondenta standardelor europene cu standardele ramane

EN 1090-2

EN 1990:2002 lOT SR EN 1990:2004

Eurocod - Bazele pro ieclarii structurilor

EN 1992-1-1 lOT SR EN 1992-1-1:2004

Eurocod 2: Proiectarea structu rilor de beton
Partea 1-1 :Reguli generale ~ i reguli pentru cladiri

EN 1993-1 -1:2005 lOT SR EN 1993-1-1 :2006

Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel .
Partea 1-1: Reguli generate ~i reguli pen tru cladiri

EN 1993-1 -3

EN 1993-1-5

EN 1993-1-8:2005 lOT EN 1993-1-8:2006

Eurocod 3: Proiectarea structurjlo rde aiel
Partea 1-8 : Proiectarea Tmbinarilor

EN 1993-1-9:2005 lOT EN 1993-1-9:2006

Eurocod 3: Proieclarea stn JCturiior de o~el
Pa rtea 1-9: Oboseala

EN 10025-1 :2004 lOT SR EN 10025-1 :2005

Produse laminate la cald din o\eluri de construC\ii -
Partea 1: Condi\ii teh nice generale de livrare

EN 10025·2:2004 lOT SR EN 10025-2:2004

Prod use la minate la cald din o\eluri de construqii -
Partea 2: Condi\ii tehnice de livrare pentru otelufi de
construqii nealiate

EN 10025·3:2004 lOT SR EN 10025·3:2004

Produse laminate la cald din ote luri de constructii -
Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru 0teluri de
construc1ii sudabile cu granulalie fin~ in stare
normalizala/laminare normalizat

EN 10025-4 :2004 lOT SR EN 10025-4:2004

Prod use laminate la cald din 0teluri de construqii -
Partea 4: Conditii teh nice de livrare pentru 0ie luri de
constructii sudabile cu granula\ie tina oblinute prin laminare
termomecanica

EN 10025-6 :2004 lOT SR EN 10025-6:2005

Prod use laminate la cald din 0teluri de constru ctii -
Partea 6: Condi!i] tehnice de livrare pentru produse plate de
otel cu limita de curgere ridlcat§. la starea ca lil a ~i fevenita

EN 10 147:2000 lOT SR EN 10147:2002

Benzi ~i table de 0tel pentru construciii, zincale termic
continuu - Condi\ii tehnice de livrare

110
 SR EN 1994-1-1:2004
EN 10149·2:1995 lOT SR EN 10149-2:1998
Prod use plate laminate la cald din o\eluri cu limita de
curgere ridicata pentru deformare la reee - Partea 2: Condi~ii
de Ilvrare a o,elurilor oblinule prin laminare termomecanica

EN 10149·3: 1995 lOT SR EN 10149-3:1998

Produse plate laminate la cald din 01eluri cu limita de
curgere ridicata pentru deformare la reee - Partea 3: ConditH
de livrare a 0lelurilor Tn stare normalizat sau laminal
normalizat

Pentru aplicarea acestu i standard S8 utilizeaza standardele europene la care se face referinta
(respectiv standa rdele romanB identice cu aeeslea) .

Simbolul gradu lui de ech ivalen \a (IDT - identic), conform SR 10000-8.

Stan dardele europene citate ca referin~a ~j care nu au fost adoptate ca standarde romane pot fi
consultate sau comandate la Asocia1ia de Standardizare din Romania.

111
 /;.>"
!"" ~v.\'"
/,,0 <> "
Standardul european EN 1994-1-1:2004 a fost acceptat ca sla~~~mrP.Tri-§a de caIre comitetu) tehnic
CT 343 - Bazele proiectani ?i eurocoduri pentru structuri. ,~~!~, hU-::.\~I"?~"
- - - -~---

Membrii comitetului de Jectura (CDL) care au verificat aceasta traducere a standardului european
EN 1994-1-1:2004:

dl. Mircea MIRONESCU MIRO GRUP - Bucure~ti Responsabil EC 4, membru al

comitetului tehnic CT 343-
Bazele pro ieclarii ~ i
euracaduri pentru structuri
dna. Anna Maria SCHIAU INCERC - Bucure~t i Secretar al comitelului tehnic
CT 343 - Bazele proiectarii :?i
eurocoduri pentru structuri
dl. Vlastar APOSTOLESCU MIRO GRUP - Bucure:;;ti Specialist EC 4 al comitelului
tehn ic CT 343 Baze le
proiect8rii ~i eurocoduri pentru
structuri
dna. Marilena CALIN Expert ASRO

Versiunea romana a acestui standard a fast elaborata de catre dl . Mircea NEAC:;U, specialist EC4 al
comitetului tehnic CT 343· Bazele pro iectarii j>i eurocoduri pentru structuri, MIRO GRUP, Bucure~ti.

Un standard roman nu coniine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contraclare .

Utilizatorii standardului sunt raspunzatori de aplicarea co recta a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt in posesia ultimei edi\ii ~i a
tuturo r modificarilor.

Informaiiile referitoare la standardele romane sunt publicate in Cata/ogul Standardelor Romane ~i in

Buletinul StandarciizMi.