13/10/2015 Configurarea 

structurii de rezistenta ­ Encipedia

  EugenLozinca Ieşi din cont

DESPRE CONTRIBUTORI COMERCIAL FORUM

CONFIGURAREA STRUCTURII DE REZISTENTA

ENCIPEDIA  >  EDUCATIONAL  >  STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT ­ EXEMPLU DE CALCUL SCRIS DE VIOREL POPA PUBLICAT LA 23.10.2014

1. Predimensionarea pereților structurali
Predimensionarea pereților
Conformarea în plan a structurii de rezistență la acțiuni laterale presupune
structurali
identificarea pozițiilor pereților structurali, stabilirea dimensiunilor acestora și
stabilirea oportunității utilizării grinzilor de cuplare. Predimensionarea stâlpilor
Pentru aceasta este nevoie, într­o primă fază, să se stabilească nivelul forțelor Predimensionarea grinzilor
seismice de proiectare. Evident, în această fază a procesului de proiectare nu se
poate face o evaluare pertinentă a greutății de ansamblu a clădirii sau evaluarea
caracteristicilor dinamice ale acesteia. De aceea, determinarea forței seismice de proiectare se poate face în mod simplificat
considerând, pe baza experienței inginerești, o încărcare gravitațională medie pe metru pătrat de suprafață desfășurată
qmediu=12kN/m2 (numită în practică şi încărcare „topită”). Această încărcare medie ar corespunde unei clădiri multietajate cu
structura cu pereţi de beton armat dacă faţada şi pereţii de compartimentare sunt realizaţi din materiale uşoare. În caz contrar,
dacă faţada şi pereţii de compartimentare sunt elemente grele, realizate din zidărie, s­ar putea considera în această fază a
proiectării o încărcare echivalentă mai mare de 14­15kN/m2.
Considerând aria desfăşurată a construcţiei calculată ca produsul dintre aria unui nivel şi numărul total de planşee, exclusiv cel
de peste subsol,

   

se poate determina o valoare aproximativă a greutăţii structurii:

Această valoare a greutăţii se va folosi numai în faza de pre­dimensionare a structurii de rezistenţă. O evaluare mai exactă a
sarcinilor gravitaţionale va fi necesară în faza de proiectare propriu­zisă.
Determinarea forţei seismice de proiectare presupune şi evaluarea valorii ordonatei spectrului de proiectare, exprimat în
accelerații, corespunzătoare perioadei fundamentale de vibrație a structurii. Spectrul de proiectare se poate trasa conform
prevederilor din P100­1/2013, cap. 3. Întrucât în această fază a proiectării nu se poate face însă o evaluare a caracteristicilor
dinamice ale structurii, se poate recurge numai un calcul simplificat. Din acest motiv, evaluarea perioadei fundamentală de
vibrație se face cu relația simplificată recomandată în anexa B.2 din P100­1/2013.

Perioada fundamentală de vibraţie a structurii (T1) este mai mică decât perioada predominantă a mişcării seismice în
amplasament (Tc), atunci ordonata spectrului de proiectare este β(T1)=2,50 corespunzător zonei (Tb..Tc) a spectrului
normalizat de accelerații.
Dacă se consideră o valoare rotunjită a factorului de comportare q=5 specifică clădirilor multietajate cu structura cu pereţi din
beton armat, coeficientul seismic rezultă egal cu 0,12 pentru amplasamentul Râmnicul Vâlcea. Structura se proiectează pentru
clasa de ductilitate înaltă. 

   

Valoarea factorului q se va stabili conform prevederilor P100­1/2013 după alegerea sistemului structural pentru cele două
direcţii principale ale clădirii.
http://www.encipedia.org/articole/educational/structuri­cu­pereti­de­beton­armat­exemplu­de­calcul/configurarea­structurii­de­rezistenta.html 1/6
13/10/2015 Configurarea structurii de rezistenta ­ Encipedia

Rezultă o forţă seismică de proiectare de:

Această forţă ar trebui să se regăsească ca suma forțelor tăietoare din pereții structurali de beton armat pentru fiecare direcţie,
așa cum ar rezulta din calculul static al structurii. O fracțiune mică din forța tăietoare se regăsește la baza stâlpilor.

Calculul pereților se face conform Codului de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat, CR2­1­1.1, ediția
2012. 
Stabilirea dimensiunii de secțiunilor de beton ale pereților se face, de regulă, scriind condiția de limitare a efortului tangențial
mediu:

unde,
VEd forța tăietoare de proiectare în perete
Aw suma ariilor inimilor pereților structurali orientați în direcția forței seismice Fb
fcd valoarea de proiectare a rezistenței betonului la compresiune.

Metoda proiectării capacității de rezistență presupune evitarea oricărui tip de rupere fragilă, cum este cea cauzată de forțele
tăietoare. De aceea, verificările la forță tăietoare trebuie să ia în calcul eforturile din elementele structurale care corespund
mobilizării mecanismului de plastificare din încovoiere. Prin urmare, în cazul structurilor cu pereți de beton armat, forțele
tăietoare de proiectare trebuie să fie stabilite pornind de la cele rezultate din calculul static ținând cont de supra­rezistența
pereților la încovoiere:

unde,

Ω factor care descrie supra­rezistența pereților la încovoiere datorată în principal supra­armării longitudinale

kV coeficient de amplificare egal cu 1,2 pentru clasa de ductilitate înaltă.

Valoarea factorului Ω nu se poate stabili decât după ce armarea longitudinală, de încovoiere, a pereţilor este cunoscută. De aceea, în faza de pre­

dimensionare este nevoie să se lucreze cu o valoare aproximativă, stabilită pe baza experienţei inginereşti. Pentru structura dată este de aşteptat ca, dat

fiind regimul de înălţime si caracteristicile seismice ale amplasamentului, pereţii să fie puternic solicitaţi la încovoiere. Astfel, poate rezulta din calcul o

cantitate importantă de armătura longitudinal situată peste minimul impus de criteriile constructive. Ca urmare este de așteptat ca rezistența la încovoiere

http://www.encipedia.org/articole/educational/structuri­cu­pereti­de­beton­armat­exemplu­de­calcul/configurarea­structurii­de­rezistenta.html 2/6
13/10/2015 Configurarea structurii de rezistenta ­ Encipedia

să nu fie semnificativ mai mare decât cerința rezultată din calcul static, astfel că factorul Ω va avea valori apropiate de 1,0. Se poate admite pentru

determinarea forțelor tăietoare de proiectare, în această fază de elaborare a proiectului, o valoare Ω=1,1.

În cazul unor structuri mai joase sau amplasate în zone seismice mai slabe criteriile constructive privind armătura longitudinală minimă pot fi determinante.

Prin urmare, în astfel de situații este de așteptat ca valorile factorului de supra­rezistență la încovoiere să crească către 1,5...2.

Estimarea simplificată a factorului de supra­rezistență a structurii Ω=1,1 permite evaluarea rapidă a forțelor tăietoare de proiectare și, pe baza acestora,

stabilirea secțiunilor pereților.

Pentru că la această fază de proiectare nu se dispune de informații privind așezarea pereților structurali în plan și anvergura acestora, condiția exprimată

prin ecuația de mai sus se poate scrie global pentru ansamblul pereților orientați pe una din direcțiile principale ale structurii:

unde ΣAw reprezintă suma ariilor inimilor pereților structurali orientați în direcția forței seismice Fb.
Suma forțelor tăietoare de proiectare în pereți poate fi calculată ca:

Dacă se admite aceeași valoare a factorului de supra­rezistență la încovoiere pentru toți pereții, se poate scrie:

sau:

Condiția de limitare a efortului tangențial mediu se poate astfel scrie funcție de forța seismică de proiectare,

rezultând aria necesară de pereți pentru fiecare direcție de aplicare a forței Fb:

sau

 Aw reprezintă aria inimii fiecărui perete structural, numai inima secţiunii fiind eficientă în preluarea forţelor tăietoare. Pereţii pot
avea la capete bulbi sau tălpi, după cum rezultă din exigenţele structurale sau arhitecturale și funcționale, însă acestea nu
trebuie luate în considerare la stabilirea ariei Aw.

http://www.encipedia.org/articole/educational/structuri­cu­pereti­de­beton­armat­exemplu­de­calcul/configurarea­structurii­de­rezistenta.html 3/6
13/10/2015 Configurarea structurii de rezistenta ­ Encipedia

Considerând că nivelul acțiunii seismice de proiectare este moderat, se alege ca la realizarea structurii să se utilizeze beton
clasa C25/30 și oțel tip BST500.
Pentru structura analizată :

Rezultă că este necesară o arie cumulată a pereţilor structurali pentru fiecare direcţie de 4,5 m2.
Pentru direcţia Y, se pot dispune pereţi în deschiderile centrale din axele A, C, D, E. Dacă se ţine seama şi de prezenţa unor
bulbi cu dimensiunea de 450x450mm la capetele fiecărui perete, centraţi pe intersecţia axelor principale ale clădirii, se obţine o
lungime în plan a inimii fiecărui perete de 6,5m şi o lungime cumulată de 26m.
Dacă ΣAw≥5,1m2 şi lungimea cumulată este de 26m rezultă o lăţime necesară a pereţilor b≥173mm. Din considerente
constructive se alege însă ca pereţii să se realizeze cu inima de lăţime 250mm. În urma acestei alegeri, este de aşteptat ca
procesul de dimensionare să nu evidenţieze sensibilitate ridicată a acestor pereţi la acţiunea forţei tăietoare.
În ceea ce priveşte pereţii dispuşi în direcţia X, aceştia au o lungime cumulată de 18m. Rezultă, pornind de la o arie necesară
de 4,51m2, o lățime a inimii de minim 251mm. Se alege pentru acești pereți o lățime de 250mm. Este posibil însă de așteptat
ca dimensionarea acestor pereți la forță tăietoare să ridice probleme întrucât efortul tangențial mediu are valori mari, apropiate
de limita impusă de cod:

Dacă în urma calculelor de dimensionare va rezulta necesar se poate recurge, în acea etapă de proiectare, la creșterea
grosimii pereților la 300mm.
În ediția din 2005 a codului CR2­1­1.1 condiția de limitare a efortului tangențial mediu se punea în funcție de rezistența
betonului la întindere, fctd. Aplicând regulile de calcul a forței tăietoare de proiectare rezultă o arie necesară de pereți de 4m2.

Se rețin în continuare valorile calculate conform CR2­1­1.1/2012.
Referitor la poziția în plan a pereților structurali se pot face următoarele comentarii. Așezarea în plan a pereților structurali
trebuie făcută în acord cu cerințele arhitecturale dar și celor structurale. Așezarea a doi pereți din direcția Y pe perimetrul
!!!
clădirii rezolvă problemele de torsiune de ansamblu în special atunci când forța seismică acționează predominant pe direcția X
Predimensionarea pereților structurali, inclusiv necesitatea de a dispune bulbi la capetele lor,
și pereții de pe această direcție sunt plastificați la baza. Totuși este de așteptat ca cei doi pereți amplasați pe perimetrul clădirii
se va realiza conform prevederilor si relatiilor din paragraful 6.2 din CR1-1-1.1/2013.
în direcția Y să ridice unele probleme privind armarea longitudinală de încovoiere Aportul forței axiale la asigurarea momentului
capabil este redus din cauza valorii mici ale acesteia asociată unei arii aferente reduse. De asemenea, și pereții amplasați în
zona centrală în direcția Y sunt supuși la forțe axiale reduse din cauza ariilor aferente mici. Ei răspund însă cerințelor

http://www.encipedia.org/articole/educational/structuri­cu­pereti­de­beton­armat­exemplu­de­calcul/configurarea­structurii­de­rezistenta.html 4/6
13/10/2015 Configurarea structurii de rezistenta ­ Encipedia

arhitecturale de închidere a zonei de circulație pe verticală.
Pereții din direcția X au forțe axiale bune însă dezvoltarea lor în plan este mică. În cazul lor este necesar și posibil să se
asigure cuplajul prin grinzi de cuplare dispuse la fiecare nivel care să lege pereții doi câte doi. Cuplarea reduce momentele
încovoietoare din pereți, o parte din momentul global de răsturnare fiind preluat prin efectul indirect asociat forțelor axiale care
se dezvoltă în pereți din sarcini laterale.

2. Predimensionarea stâlpilor
Predimensionarea stâlpilor din beton armat se face din condiția de asigurare a ductilității prin limitarea efortului axial normalizat
de la baza acestora. Ductilitatea elementelor lungi din beton armat este legată într­un mod direct de nivelul de solicitare axială.
Aplicarea criteriului de predimensionare care urmărește asigurarea ductilității presupune determinarea forței axiale de la baza
stâlpilor în gruparea de încărcări ce conține și acțiunea seismică.
Pentru predimensionare se aleg trei tipuri de stâlpi: stâlpul de la intersecția axelor B și 5, stâlpul de la intersecția axei A cu axa
4 și stâlpul de la intersecția axelor B și 2. La determinarea forței axiale din fiecare tip de stâlp se consideră rezultantă
încărcărilor distribuite pe placă, pe grinzile perimetrale, pe grinzi interioare și greutatea proprie a stâlpului. Condiția de limitare
a forței axiale se pune în zona plastică a stâlpului conform mecanismului de plastificare optim, care în acest caz presupune
formarea articulației plastice la baza stâlpilor de la parter. 
Pentru stâlpul de la intersecția axelor B și 5 aria aferentă de planșeu este de 12,25 m2, lungimea aferentă de grinzi este de 4 m
și lungimea aferentă de parapet este de 7 m. Având în vedere că în această fază a proiectului nu se poate face o evaluare
pertinentă a greutății de ansamblu a clădirii, pe baza experienței inginerești, se propune o încărcare gravitațională medie pe
metru pătrat de suprafață desfășurată qmediu=12kN/m2 (numită în practică şi încărcare „topită”). În această valoare fiind inclus
și aportul adus de greutatea proprie a grinzilor și stâlpilor. Cunoscând aria aferentă și încărcarea gravitațională medie pe
metrul pătrat de suprafață se poate determina cu ușurință forța axială din stâlp colectată din planșeul de nivel curent (12,25
m2∙12 kN/m2 =147kN). Prin cumularea acestor valori pe înălțime se construiește diagrama de forță axială. Pornind de la
același tip de raționament se obțin și forțele axiale din stâlpul de la intersecția axelor A și 4 (10,56 m2∙12 kN/m2 =127kN),
respectiv de la intersecția axelor B și 2 (30 m2∙12 kN/m2 =360kN).

 Secțiunea stâlpilor rezultă din condiția ca efortul mediu de compresiune, normalizat prin împărțirea la fcd, să fie mai mic decât
0,65. Având în vedere că în situația de față forța axială adusă la nivelul stâlpilor din efectul indirect indus de acțiunea seismică
- 0,50 pt. stâlpii interiori;
este redusă, se acceptă ca valoarea limită pentru efortul axial normalizat să fie unică, indiferent de poziția stâlpului în
- 0,45 pt. stâlpii marginali;
structură. 
- 0,40 pt. stâlpii de colț.

http://www.encipedia.org/articole/educational/structuri­cu­pereti­de­beton­armat­exemplu­de­calcul/configurarea­structurii­de­rezistenta.html 5/6
13/10/2015 Configurarea structurii de rezistenta ­ Encipedia

Pentru stâlpi din axele B și 5, respectiv A și 4 s­a optat din condiții arhitecturale pentru o secțiune de beton de 50x50 cm.
Pentru stâlpul de la intersecția axelor B și 2 s­a ales secțiunea 60x60cm. În acest caz efortul axial normalizat este egal cu 0,7,
valoarea maximă acceptată de codul P100­1/2013 pentru stâlpii structurilor duale cu pereți predominanți.

3. Predimensionarea grinzilor
În lipsa informațiilor privind starea de eforturi în grinzi, în această fază de pre­dimensionare, dimensiunile grinzilor se obțin pe
baza unui criteriu care vizează asigurarea rigidității la încovoiere a grinzilor. Rezistența și ductilitatea urmând să fie asigurate
prin dispunerea armăturilor transversale și longitudinale.
Criteriul de pre­dimensionare cel mai des utilizat în cazul grinzilor de beton armat este cel care stabilește legătura dintre
deschiderea acestora (lumina) și înălțimea secțiunii.

    

Aplicând criteriile de mai sus se obține o secțiune de 25x65cm pentru grinzile de cadru dispuse pe ambele direcții. În cazul
grinzilor de cuplare, dimensiunea acestora este dictată în cele mai multe cazuri de criteriul arhitectural. În cazul de față, având
în vedere, că înălțimea unui etaj este de 3,0m, iar golul de ușă (impus prin arhitectură) este de 2,2m, s­a obținut o secțiune a
grinzii de cuplare egală cu 25x80cm.

Recommend Sign Up to see what your friends recommend.
Discută acest articol pe forum. Nici un comentariu.

Lasă un comentariu

termeni și condiții politică de confidenţialitate ©2015 ­ Encipedia. Toate drepturile rezervate.

4. Predimensionarea PLĂCII
Grosimea plăcilor se va predimensiona conform relatiilor 7.16 din paragraful 7.4.2 din SR EN1992-1-1.
Se va considera un coeficient de armare longitudinală de 0,0035 (0,35%).

Din condiția de izolare fonică grosimea plăcii va fi de cel puțin 13 cm.

http://www.encipedia.org/articole/educational/structuri­cu­pereti­de­beton­armat­exemplu­de­calcul/configurarea­structurii­de­rezistenta.html 6/6