EVALUAREA CONSTRUCTIILOR

 Obiect şi domeniu de aplicare

Obiectul Codului de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea

seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2018 (denumit în continuare P 100-3),
este stabilirea unor criterii și proceduri pentru evaluarea seismică a clădirilor existente
și, după caz, fundamentarea lucrărilor de intervenție pentru reducerea vulnerabilității
seismice a acestora.
Evaluarea seismică a clădirilor existente se face cu scopul determinării susceptibilității
avarierii acestora la acțiuni seismice severe.

Se recomandă evaluarea seismică cu prioritate a tuturor clădirilor realizate înainte de

intrarea în vigoare a normativului P100/78 precum și a celor cu mai mult de 5 niveluri
supraterane realizate pe baza normativului P100/78 sau P100/81.

Gradul de încredere în evaluarea seismică a clădirilor existente este, în cele mai

multe situații, mai redus decât cel asociat proiectării construcțiilor noi, deoarece clădirile
existente:
(a) sunt realizate conform nivelului de cunoaștere de la momentul construirii acestora;
(b) pot ascunde erori de proiectare și execuție și nu sunt realizate în sistemele actuale de
management și control al calității lucrărilor de construcție;
(c) au suferit degradări specifice exploatării;
(d) pot să fi suferit acțiunea unor cutremure precedente și a unor acțiuni neseismice cu
efecte necunoscute.

Pentru constructiile de zidarie prevederile se referă, cu precizările corespunzătoare după tipul

de alcătuire, la clădirile cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi din zidărie confinată, cu
planşee fără rigiditate semnificativă în plan orizontal şi cu planşee rigide în plan orizontal.

Prevederile P 100-3 pot fi aplicate și în cazul clădirilor monument istoric în cazul în

care acestea nu contravin conceptelor, abordărilor și procedurilor cuprinse în
documentele normative specifice.
Evaluarea seismică a unui tronson dintr-o clădire realizată din două sau mai multe
tronsoane învecintate, izolate între ele prin rosturi seismice care traversează întreaga
structură, se face:
(a) independent de restul tronsoanelor, dacă nu se așteaptă interacțiunea între tronsoane
ca urmare a deplasărilor seismice orizontale;
(b) independent, cu evaluarea efectelor defavorabile ale interacțiunii, dacă este așteptată
interacțiunea între tronsoane și degradarea acestora ca urmare a deplasărilor orizontale,
din cauza dimensiuni mici a rostului seismic.

Clădirile alcătuite din tronsoane separate parțial, prin rosturi care nu traversează
întreaga structură, se evaluează seismic în ansamblu.
In cazul clădirilor multietajate realizate din două sau mai multe tronsoane având
suprastructura separată și infrastructură comună, evaluarea seismică a unui tronson se
poate face independent, la decizia motivată a expertului.
În cazul clădirilor care, din cauza acțiunii seismice orizontale, pot interacționa cu clădiri
învecinate de care nu sunt separate prin rosturi seismice suficient de mari, la evaluarea
seismică se vor evalua efectele defavorabile ale interacțiunii asupra clădirilor în cauză.
Evaluarea seismică poate să se refere exclusiv la documentația tehnică de proiectare a
unei clădiri. În această situație, concluziile expertizei se vor referi strict la documentația
analizată și nu la o eventuală clădire realizată pe baza acestei documentații

 Documente normative de bază

CR 0 –2012 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii
P 100–1/2013 Cod de proiectare seismică.- Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri
NP 112–2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă
CR 6 – 2014 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
SR EN 1998-3-2005/NA-2010-Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea
3: Evaluarea si consolidarea constructiilor. Anexa nationala
SR EN 1997-2-2008 –Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 2: Investigarea si incercarea terenului

2. CERINŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CRITERII DE ÎNDEPLINIRE

 Cerinţe fundamentale

Evaluarea seismică a clădirilor existente urmăreşte să stabilească dacă acestea

satisfac cu un grad adecvat de siguranţă cerinţele fundamentale (nivelurile de
performanţă) avute în vedere la proiectarea construcţiilor noi, conform P 100–1/2013
-cerinta de siguranta a vietii;
Structura va fi proiectata pentru a raspunde actiunii seismice cu valoarea de proiectare,
stabilita conform capitolului 3, cu o marja suficienta de siguranta fata de nivelul de
deformare la care intervine prabusirea locala sau generala, astfel încât vietile oamenilor
sa fie protejate. Valoarea de proiectare a actiunii seismice, considerata pentru cerinta de
siguranta vietii si stabilita pe baza prevederilor capitolului 3, corespunde unui interval
mediu de recurenta de 225 ani (probabilitate de depasire de 20% în 50 de ani).
Nota : Constructiile cu alcatuire regulata si corect detaliate care satisfac criteriile
prezentului cod pot prelua, fara rupere, deplasari cu cca. 50% mai mari decât cele
corespunzatoare acceleratiei de proiectare a terenului pentru cerinta de siguranta a vietii
-cerinta de limitare a degradarilor
Structura va fi proiectata pentru a raspunde actiunilor seismice cu probabilitate mai mare
de aparitie decât actiunea seismica de proiectare, fara degradari sau scoateri din
functiune, ale caror costuri sa fie exagerat de mari în comparatie cu costul structurii.
Actiunea seismica considerata pentru cerinta de limitare a degradarilor corespunde unui
interval mediu de recurenta de 40 ani(probabilitate de depasire de 20% în 10 ani).

Forţa tăietoare de bază într-o direcţie orizontală a clădirii se calculează conform

P 100-1/2013
Fb =YI .Sd (T1). m. 
unde:
Sd (T1)- ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale
Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie
Factorul de corectie _=0,88, corespunzator fractiunii din amortizarea critica _=8%.(0)

T1 - perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul vertical ce conţine

direcţia orizontală considerată
m- masa totală a clădirii, considerată la verificarea la ULS în cazul acţiunii seismice,
γI- factorul de importanţă - expunere al construcţiei, conform P 100-1/2013
γI-1.20 pt. cladiri de tip scoli (mai mult de 250 persoane), crese, gradinite, aziluri, etc. –
clasa II;
γI-1.00 pt. cladiri de tip curent-clasa III;
λ -factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acesteia, ale cărui valori sunt:
λ = 0,85, pentru clădiri cu mai mult de 2 niveluri
λ = 1, pentru celelalte cazuri.

Perioada fundamentală de vibraţie a clădirii în direcţia considerată T1, necesară

pentru stabilirea valorii spectrale Sd, se poate calcula cu expresia:
T1= ct.H 3/4
în care:
ct -coeficient care are valorile 0,05 pentru structuri cu pereţi de zidarie
H-înălţimea clădirii (în metri) deasupra bazei (secţiune unde se admite că se încastrează
structura).
Ca o alternativa mai exacta la relatia de la "i" pentru structurile cu pereti de zidarie
valoarea coeficientului Ct se poate calcula cu relatia:
Ct =0.075/ Ac
in care Ac este aria totala efectiva a peretilor structurali la primul nivel al
cladirii, in m2 calculata cu relatia:

Ac = Σ Ai (0.2 + ( lwi/H))2 

Unde:
A I este aria transversala efectiva a peretelui structural i pe directia considerata la

primul nivel al cladirii, in m2 ;

lw este lungimea peretelui structural "i" la primul nivel, pe directia paralela cu forta
aplicata, în m, cu limitarea lwi / H  0,9.
Figura C 8.36 Modelarea maselor la cladiri din zidarie cu putine niveluri

Pentru a se tine seama de distributia reala a masei in cazul cladirilor din zidarie cu un
singur nivel si acoperis usor (din lemn sau din otel), sau în cazul cladirilor cu pereti
deosebit de grosi (cum este cazul unor cladiri monumentale sau biserici), schema
structurala se poate stabili folosind expresia cunoscuta a masei
echivalente care conduce la aceiasi valoare a perioadei proprii de oscilatie a consolei
M = 0.25mzidhzid + Macop
În formula de mai sus mzid este masa structurii verticale pe 1 metru liniar în elevatie.

Figura C 8.37 Modelarea masei în cazul cladirilor din zidarie cu un singur nivel

În cazul planseelor flexibile în planul lor, deoarece nu se realizeza legaturi

indeformabile între peretii structurali, masa planseului aferenta fiecarui perete si
greutatea proprie a acestuia vor fi concentrate, la fiecare nivel, în punctele de intersectie
ale peretelui cu planseele.

În cazul clădirilor existente este permisă asigurarea cerintelor fundamentale

definite în P 100-1 pentru miscări seismice de intensitate mai redusă decât cele
considerate la proiectarea clădirilor noi, corespunzatoare unor probabilitati mai mari de
depasire in 50 ani decat cutremurul de proiectare.

Anexa A. Hazardul seismic- P100-3-2018

(1) Prevederile acestei anexe se aplică la evaluarea seismică și proiectarea

lucrărilor de intervenție a clădirilor, indiferent de tipul materialelor structurale.

(2) La proiectarea lucrărilor de intervenție având ca scop încadrarea în clasa

de risc seismic RsIII se utilizează valorile accelerației terenului pentru proiectare având
intervalul mediu de recurență de 100 de ani, pentru verificări la Starea Limită
Ultimă, și de 30 de ani, pentru verificări la Starea Limită de Serviciu.

(3) La proiectarea lucrărilor de intervenție având ca scop încadrarea în clasa de

risc seismic RsIV se utilizează valorile accelerației terenului pentru proiectare având
intervalul mediu de recurență de 225 de ani, pentru verificări la Starea Limită
Ultimă, și de 40 de ani, pentru verificări la Starea Limită de Serviciu.

(4) La proiectarea lucrărilor de intervenție parțiale, având ca scop încadrarea în

clasa de risc RsII, se utilizează valorile accelerației terenului pentru proiectare având
intervalul mediu de recurență de 40 de ani, pentru verificarea la Starea Limită
Ultimă.

(5) În cazul proiectării lucrărilor de intervenție pentru cerințe superioare celor

fundamentale se pot utiliza valori ale accelerației terenului pentru proiectare având
intervalul mediu de recurență de 475 de ani, pentru verificări la Starea Limită
Ultimă, și de 100 de ani pentru verificări la Starea Limită de Serviciu.

(6) Valorile de vârf ale accelerației seismice orizontale corespunzătoare

intervalelor medii de recurență prevăzute la (2), (3) (4) și (5) se determină pe baza
valorilor ag stabilite conform zonării prevăzută de P 100-1, pentru intervalul mediu de
recurență de 225 de ani, prin multiplicare cu factorii de scalare din tabelul A.1.

(7) Pentru determinarea valorilor de vârf ale accelerației seismice verticale, avg, se
utilizează valorile accelerațiilor orizontale stabilite conform (6) multiplicate cu 0,70.

(8) Valorile spectrului de răspuns elastic al accelerațiilor absolute pentru

componentele orizontale și verticale ale mișcării terenului, Se(T) și Sve(T), și, după caz,
valorile spectrului de proiectare pentru componentele orizontale ale mișcării terenului
Sd(T) se determină conform P 100-1 utilizând valorile accelerației terenului pentru
proiectare stabilite conform (6) și multiplicând valorile rezultate cu factorul de
importanță și expunere la cutremur.

(9) La proiectarea lucrărilor de intervenție, pentru verificarea deplasărilor

laterale la Starea Limită de Serviciu, factorul de reducere care ține seama de intervalul
de recurență mai redus al acțiunii seismice se alege conform Tabelului A.1,
corespunzător cu intervalul mediu de recurență asociat acestei stări limită.

Clasa de risc seismic Interval mediu de recurenta

propusa pt. interventie
SLU SLS

RsIII 100 ani 30 ani

RsIV 225ani 40 ani

RsII 40ani

(10) Probabilitățile de depășire a valorii de vârf a accelerației terenului în 50 de

ani corespunzătoare intervalelor medii de recurență prevăzute la (2), (3) și (5) sunt date
în Tabelul A.2.
Tabelul A.1: Factori de scalare pentru determinarea valorilor de vârf ale accelerațiilor
seismice orizontale

Județ ag30/ag225 ag40/ag225 ag100/ag225 ag225/ag225 ag475/ag225

Argeș, Bacău, Botoșani, 0.40 0.45 0.80 1.00 1.25

Brăila, București, Buzău,
Călărași, Constanta,
Covasna, Dâmbovița,
Dolj, Galați, Giurgiu,
Gorj, Harghita, Ialomița,
Iași, Mehedinți, Neamț,
Olt, Prahova, Suceava,
Teleorman, Tulcea,
Vâlcea , Vaslui, Vrancea

Alba, Arad, Bihor, 0.35 0.40 0.80 1.00 1.35

Bistrița Năsăud,
Brașov, Caraș Severin,
Cluj, Hunedoara,
Maramureș, Mureș,
 Sălaj, Satu Mare, Sibiu,
Timis
ag30 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 30 de ani
ag40 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 40 de ani
ag100 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 100 de ani
ag225 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 225 de ani
ag475 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 475 de ani

Tabelul A.2: Intervale medii de recurență și probabilități de depășire

Intervalul mediu de recurență a valorii de vârf a Probabilitatea de depășire a valorii de vârf a
accelerației terenului, IMR, (ani) accelerației terenului în 50 de ani

30 80
40 70%
100 40%
225 20%
475 10%

Evaluarea poate avea în vedere cerințe superioare celor fundamentale, prin

adoptarea unor valori superioare ale IMR ale cutremurelor pe amplasament, conform
prevederilor din anexa A, în funcție de scopul expertizei.

Beneficiarul expertizei tehnice la acțiuni seismice va fi informat de către expert cu

privire la modul de selectare al cerințelor, prin adoptarea unor valori superioare ale IMR.

Cerințele fundamentale de referință se diferențiază în funcție de clasa de

importanță și de expunere la cutremur a clădirii evaluate conform P 100-1, prin
intermediul valorilor diferențiate ale factorului YI,e.
Exprimarea sintetică a susceptibilității avarierii seismice a unei clădiri existente la
acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, se face prin
încadrarea acesteia într-o clasă de risc seismic

C8.4.2.(1) Satisfacerea cerintei fundamentale de limitare a degradarilor pentru efectele

actiunii seismice si ale altor actiuni incluse în situatia seismica de proiectare se
realizeaza în principal prin limitarea deplasarilor relative de nivel. În cele ce urmeaza
sunt prezentate unele valori limita propuse de diferiti cercetatori sau stabilite în
reglementarile tehnice ale unor tari pentru cladirile din zidarie confinata
- Prevederi ale reglementarii din Mexic DF
Sunt prevazute urmatoarele limitari:
  Pereti portanti din zidarie confinata cu elemente pline, cu armare orizontala sau
plasa _5‰
 Pereti portanti din zidarie confinata cu elemente pline, zidarie confinata cu
elemente cu goluri, cu armare orizontala sau cu plase 4‰
 Pereti portanti din zidarie care nu corespund cerintelor pentru zidarie confinata 
1.5‰

2.1. Starea limită ultimă (ULS)

Deformaţiile se determină potrivit prevederilor date în anexele specifice structurilor din diferite
materiale.
-calcul la stari limita ultime, ULS-asociate cu ruperea elementelor structurale si alte forme de cedare
structurala care pot pune in pericol siguranta vietii oamenilor;
-Deplasarile laterale sub actiunea seismica asociata starilor limita ultime trebuie sa asigure o marja de
siguranta suficienta fata de cea corespunzatoare prabusirii;

drULS= cqdre ≤dr,aULS

drULS = deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS

q-factor de comportare fct. de tipul de structura
dre =calculate pentru sectiuni fisurate (degradarile de rigiditate sunt conform normelor specifice
tipurilor de structuri si material)
1≤c=3- 2.5 (T/Tc) ≤ 2 conform P100-1-2006

2.2. Starea limită de serviciu (SLS)

Cerinţele se determină pe baza acţiunii seismice relevante pentru această stare limită.
Verificarea structurilor şi a componentelor nestructurale la SLS constă în compararea cerinţei
cu capacitatea de deformare a elementelor. În mod uzual, verificarea se face în termeni de deplasări
relative de nivel.

drULS

Deplasari relative de nivel

- calcul la stari limita de serviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea degradarilor pana la un nivel,
dincolo de care cerintele specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite;
Deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stari limita, sunt mai mici decat cele
care asigura protectia elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc.
drSLS= qdre ≤dr,aSLS (2)

drSLS = deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS

 =0.5 factor de reducere:
dre =calculate pentru sectiuni fisurate (degradarile de rigiditate 0.5EI)
SLS
dr,a = valoare admisibila;

Metodologii de evaluare
P 100-3 prevede trei metodologii de evaluare a clădirilor, diferite din punct de vedere al
complexității, definite prin baza conceptuală, nivelul de rafinare a metodelor de calcul și
nivelul de detaliere a operațiunilor de verificare:
(a) Metodologia de nivel 1, de complexitate scăzută;
(b) Metodologia de nivel 2, de complexitate medie;
(c) Metodologia de nivel 3, de complexitate ridicată.

Metodologia de nivel 1

Metodologia de nivel 1 este o metodologie simplificată care se poate aplica la clădirile

aparținând claselor de importanță și expunere la cutremur III și IV, cu regularitate în
plan și în elevație, având următoarele caracteristici:
(c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără cu planșee rigide și
rezistente la acțiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D;
Metodologia de nivel 1 poate fi utilizată la evaluarea seismică de ansamblu a clădirilor
concepute numai pentru încărcări gravitaționale, fără un sistem structural clar pentru
preluarea forțelor orizontale seismice, la care necesitatea lucrărilor de intervenție este
evidentă expertului tehnic care stabilește această necesitate prin concluziile expertizei

Metodologia de nivel 2

Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica pentru clădiri cu structura de orice

tip, aparținând oricărei clase de importanță-expunere la cutremur.
Metodologia de evaluarea de nivel 2 se poate aplica pentru clădirile care îndeplinesc
condițiile de mai sus pentru utilizarea metodologiei de nivel 1, pentru determinarea cu
precizie mai înaltă a susceptibilității de avariere la acțiuni seismice.

Metodologia de nivel 3
Metodologia de nivel 3 se aplică pentru evaluarea cu un grad de încredere mai ridicat
a comportării seismice.
Metodologia de nivel 3 nu poate fi aplicată pentru clădiri la care, în urma colectării
datelor pentru evaluarea structurală, nivelul de cunoaștere este KL1. Nivelul de
cunoaștere recomandat pentru această metodologie este KL3.
KL1 Cunoaştere
limitată corespunde
următoarei stări de
cunoaştere
-în ceea ce priveşte
geometria: configuraţia de
ansamblu a structurii şi
dimensiunile elementelor
structurale sunt cunoscute,
(a) din relevee, (b) din
planurile proiectului de
ansamblu original şi ale
eventualelor modificări
intervenite pe durata de
exploatare.
În cazul (b) verificarea prin
sondaj a dimensiunilor de
ansamblu şi a dimensiunilor
elementelor este de regulă
suficientă; în condiţiile în
care se constată diferenţe
semnificative faţă de
prevederile proiectului de
ansamblu se va întocmi un
releveu mai extins al
dimensiunilor;
-în ceea ce priveşte -în
alcătuirea de detaliu: nu se
alcătuirea de
dispune de proiectul de detaliile sunt cunoscute, (a) cunoscute,
KL2 Cunoaştere
normală corespunde
următoarei stări de
cunoaştere:
-în ceea ce priveşte
geometria: configuraţia de
ansamblu a structurii şi
dimensiunile elementelor
sunt cunoscute, (a) dintr-un
releveu extins, (b) din
planurile de ansamblu
originale ale construcţiei şi
ale eventualelor modificări
intervenite pe durata de
exploatare.
În cazul (b) este necesară
verificarea pe teren prin
sondaj a dimensiunilor de
ansamblu şi a dimensiunilor
elementelor; în situaţia în
care se constată diferenţe
semnificative faţă de
prevederile proiectului se va
întocmi un releveu mai
extins;
-în ceea ce priveşte alcătuirea
ceea ce priveşte de detaliu: detaliile sunt
detaliu:
KL3 Cunoaşterea
completă corespunde
următoarei stări de cunoştinţe:
-în ceea ce priveşte geometria:
geometria de ansamblu a
structurii şi dimensiunile
elementelor sunt cunoscute, (a)
dintr-un releveu cuprinzător,
(b) din proiectul de ansamblu
complet al construcţiei
originale şi al eventualelor
modificări intervenite pe
durata de exploatare.
În cazul (b) este necesară
verificarea prin sondaj a
dimensiunilor de ansamblu şi
ale elementelor; în situaţia în
care se constată diferenţe
semnificative faţă de
prevederile proiectului de
ansamblu se va întocmi un
releveu mai extins;
(a) dintr-o
execuţie al structurii clădirii
şi se aleg detalii plecând de
la practica obişnuită din
perioada realizării
construcţiei; se vor face
sondaje în câteva dintre
elementele considerate
critice şi se va stabili măsura
în care ipotezele adoptate
corespund realităţii. În
situaţia în care există
diferenţe semnificative se va
extinde cercetarea în teren şi
asupra altor elemente;
- în ceea ce priveşte
materialele: nu se dispune
de informaţii directe
referitoare la caracteristicile
materialelor de construcţie,
(a) din specificaţiile
proiectelor, (b) din
buletinele de calitate. Se
vor alege valori în acord cu
documentele normative din
perioada realizării clă dirii,
Ã
dintr-o inspecţie extinsă pe
teren, (b) dintr-un set
incomplet de planşe de
execuţie. În cazul (b), se vor
prevedea verificări limitate
în teren ale elementelor
considerate ca relevante
pentru a constata daca
informaţiile disponibile
corespund realităţii;
-în ceea ce priveşte
materialele: informaţiile
privind caracteristicile
mecanice ale materialelor
sunt obţinute, (a) din testări
extinse în teren, (b) din
specificaţiile de proiectare
originale. În cazul (b) se vor
efectua teste limitate în
teren.
inspecţie cuprinzătoare în
teren, (b) dintr-un set
complet de planuri de
execuţie. În cazul (b) se vor
prevedea verificări limitate în
teren ale elementelor
considerate ca cele mai
importante pentru a constata
dacă informaţiile disponibile
corespund realităţii;
- în ceea ce priveşte
materialele: informaţiile
privind caracteristicile
mecanice ale materialelor sunt
obţinute, (a) din testarea
cuprinzătoare în teren, (b)
din documentele originale
referitoare la calitatea
execuţiei. În cazul (b) se vor
efectua şi încercări în teren

limitate.
asociate cu teste limitate în
teren în elementele
considerate critice (esenţiale)
pentru structură.
Informaţiile culese trebuie
Informaţiile culese să fie suficiente pentru
trebuie să fie suficiente întocmirea verificărilor
pentru întocmirea locale ale capacităţii
verificărilor locale ale elementelor şi pentru
capacităţii elementelor şi construirea unui model de
pentru construirea unui calcul al structurii.
model de calcul al structurii.
Tabelul 4.1 Nivelurile de cunoaştere şi metodele corespunzătoare de calcul
cunoaşte
Alcătuirea
Nivelul

CF
rii
Geometrie de Materiale Calcul factori de
detaliu încredere

KL1 Din proiectul Pe baza proiectării simulate în Valori stabilite pe baza LF-MRS
Cunoaştere de ansamblu acord cu practica la data standardelor valabile în Calcul liniar CF=1,35
limitată original şi realizǎrii construcţiei perioada realizării construcţiei
verificarea şi şi
vizuală prin pe baza unei inspecţii în teren din teste în teren limitate
sondaj în teren limitate
sau dintr-un
KL2 releveu Din proiectul de execuţie Din specificaţiile de proiectare Orice metodă,
Cunoaştere complet al original incomplet şi dintr-o originale şi din teste limitate conform
normală clădirii inspecţie în teren limitată în teren P 100 - 1/201 CF=1,20
sau sau Calcul liniar
dintr-o inspecţie în teren extinsădintr-o testare extinsă a sau neliniar
calităţii materialelor în teren
KL3 Din proiectul de execuţie Din rapoarte originale privind Orice metodă,
Cunoaştere original complet şi dintr-o calitatea materialelor din conform
completă inspecţie limitată pe teren lucrare şi din teste limitate pe P 100 - 1/2006 CF=1,0
sau teren
dintr-o inspecţie pe teren sau
cuprinzătoare dintr-o testare cuprinzătoare
LF = metoda forţei laterale echivalente; MRS = calcul modal cu spectre de răspuns

În situații în care condițiile concrete de cercetare în teren nu permit investigațiile și

încercările prevăzute la 4.2, expertul tehnic poate decide motivat creșterea valorilor
CF.
Factorul de încredere este unic pentru o clădire, caracterizând nivelul de cunoaștere
în ansamblu.
In cazul în care prin metoda de calcul aleasă sistemul de fundații se evaluează separat
de suprastructură, se pot utiliza factori de încredere diferiți pentru sistemul
fundațiilor și suprastructură, la decizia expertului.

Clase de risc seismic

Se definesc următoarele patru clase de risc seismic:

(a) Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de
prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării
limită ultime;
(b) Clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere
majoră la acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime, care
pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este
puțin probabilă;
(c) Clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere
moderată la acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime, care
poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;

(d) Clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic
așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime, este
similar celui așteptat pentru construcțiile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în
vigoare.