CURS CONSTRUCTII CIVILE

EVALUAREA SI PUNEREA IN SIGURANTA A CLADIRILOR EXISTENTE

EVALUAREA SI PUNEREA IN SIGURANTA A CLADIRILOR EXISTENTE

Etapa 1:
OBIECTUL EXPERTIZEI - Cladirea care trebuie expertizata BENEFICIARUL - unic sau asociatie de proprietari ACTE NECESARE - Certificatul de urbanism solicita realizarea unei expertize CAUZE: Varsta cladirii Schimbarea de destinatie Extindere:
Pe orizontala si/sau Pe verticala

Demolarea/realizarea unor pereti Construire la calcan

Etapa 2:

Cladirea care trebuie expertizata Lucrarea se poate realiza:

Prin licitatie Prin incredintare directa

Coduri de proiectare folosite: P100/1-2006 P100/3-2008 Toate celelalte coduri valabile pentru cladiri noi

Etapa 3:
Obligatiile beneficiarului:
Certificatul de urbanism care sa solicite realizarea unei expertize asupra cladirii respective avand una dintre cauzele mentionate Consultari privind comportarea cladirii in timp, la eventuale seisme si cu privire la posibile interventii suferite in timp Planurile cladirii existente sau accesul in fiecare incapere a cladirii in scopul realizarii unor relevee de arhitectura si de structura si unor incercari nedistructive care sa permita determinarea pozitiei elementelor structurale, a calitatii materialelor puse in opera Studiul geotehnic pe amplasament Adoptarea uneia dintre eventualele solutii de punere in siguranta rezultata in urma expertizarii

Etapa 4:
Obligatiile expertului:
Verificarea cerintelor reiesite din Certificatul de Urbanism si corelarea acestora cu cazul in studiu si cu solicitarea beneficiarului Realizarea releveelor de arhitectura si rezistenta pentru cladirea care face obiectul expertizei Realizarea de incercari nedistuctive pe amplasament Realizarea calculelor necesare in concordanta cu normele in vigoare Evaluarea gradului nominal de asigurare al cladirii (seismic si gravitational) Incadrarea cladirii intr-o clasa de risc seismic. Propunerea unor solutii de consolidare in functie de gradul de asigurare si clasa de risc seismic in care cladirea a fost incadrata.

(0) Expertiza tehnica structurala, conform normativului P100/3-2008 se refera numai la determinarea vulnerabilitatilor structurale (la actiuni verticale gravitationale, tasari inegale, etc sau la actiuni orizontale vant, seism, etc). In functie de aceste vulnerabilitati cladirea se incadreaza intr-o clasa de risc seismic care poate sa fie de la RsI la RsIV, conform tabelului de mai jos:

(1) Evaluarea seismic a cldirilor existente urmrete s stabileasc dac acestea satisfac cu un grad adecvat de siguran cerinele fundamentale (nivelurile de performan) avute n vedere la proiectarea construciilor noi, conform P 1001/2006, 2.1. (2) Cerinele fundamentale, respectiv cerina de siguran a vieii i cerina de limitare a degradrilor i strile limit asociate (starea limit ultim ULS i starea limit de serviciu SLS), sunt definite n P 1001/2006, 2.1 (1), unde se indic i intervalele medii de recuren de referin (IMR) ale aciunilor seismice luate n considerare pentru cele dou stri limit, la proiectarea construciilor noi.

(3) Funcie de clasa de importan i de expunere la cutremur, de durata viitoare de exploatare, n cazul construciilor existente cerinele fundamentale pot fi asigurate pentru un nivel al aciunii seismice inferior celui considerat la proiectarea construciilor noi, respectiv la cutremure cu IMR redus n raport cu cele din P 100-1/2006. Nivelul minim de asigurare seismic necesar pentru construcii existente de diferite categorii, identic cu nivelul minim care trebuie obinut prin lucrrile de reabilitare seismic, este indicat la 8.4. (4) Asigurarea diferit pentru construcii aparinnd diferitelor clase de importan i de expunere la cutremur se face prin intermediul factorului de importan I, conform P 1001/2006, 4.4.5. (5) Pentru construcii de importan deosebit sau pentru cldiri cu funciuni speciale sau la solicitarea proprietarului cldirii, evaluarea (investigaia) poate avea n vedere i alte niveluri de performan i/sau alte valori ale IMR ale cutremurelor pe amplasament, superioare celor minime definite la (3). Aspectele principale ale evalurii construciilor bazate pe performana seismic sunt precizate n anexa A la P100-3/2008.

CONTINUTUL RAPORTULUI DE EXPERTIZA

Raportul de evaluare seimic conine o sintez a procesului de evaluare, care s duc i la decizia de ncadrare a construciei n clasa de risc seismic. Aceast sintez cuprinde, la nivel minimal urmatoarele aspecte: a) Datele istorice referitoare la perioada construciei i nivelul reglementrilor de proiectare aplicate, dac este cazul; b) Datele generale care s descrie condiiile seismice ale amplasamentului i sursele poteniale de hazard; c) Datele privitoare la sistemul structural i la ansamblul elementelor nestructurale. Se fac aprecieri globale, calitative, privind capacitatea sistemului structural de a rezista la aciuni seismice; d) Descrierea strii construciei la data evalurii. Se fac referiri la comportarea construciei la eventuale cutremure pe care le-a suportat i identificarea efectelor acestora asupra cldirii; Se evidentiaza, dac este cazul, degradrile produse de alte aciuni, cum sunt cele produse de aciunile climatice, tehnologice, tasrile difereniale sau cele rezultate din lipsa de ntreinere a cldirii;

e) Rezultatele investigaiilor de diferite tipuri pentru determinarea rezistenelor materialelor (a valorilor proiectate, a valorilor realizate i a valorilor efective la data evalurii); f) Stabileste valorile rezistenelor cu care se fac verificrile, pe baza nivelului de cunoatere dobndit n urma investigaiilor (prin aplicarea factorilor de ncredere, CF cuprins intre 1 si 1.3); g) Precizeaza obiectivele de performan selectate n vederea evalurii construciei; n cazuri deosebite sau la solicitarea beneficiarului se pot avea n vedere i obiective suplimentare fa de cele obligatorii (verificarea componentelor nestructurale CNS definite in capitolul 10 din P100-1/2006 h) Alegere metodologia (sau metodologiile) de evaluare i metodele de calcul specifice acesteia; i) Efectueaza procesul de evaluare, care cuprinde grupurile de operaii indicate. Completeaza lista de condiii privind alctuirea de ansamblu i de detaliu i lista privind starea de integritate a construciei. Calculul structural seismic i verificrile de siguran. Stabilirea indicatorilor R1, R2 i R3; j) Sinteza evalurii i formularea concluziilor. ncadrarea construciei n clasa de risc seismic. k) Propuneri de soluii de intervenie. Fundamentarea lor prin calcul structural suficient de detaliat pentru acest scop, innd seama de criteriile date n ndrumtorul de reabilitare seismic a cldirilor existente (anexa F, informativ, a codului P1003/2008).

OBIECTIVE DE PERFORMANTA PRIVIND SOLUTIILE DE INTERVENTIE STRUCTURALA STABILITE

1. Obiectivul de baz Sigurana vieii se asociaz, din punct de vedere al nivelului hazardului seismic, cu cutremurul cu intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani i are n vedere, n principal:
limitarea substanial a deformaiei structurale fa de deformaia la care intervineprbuirea, pentru ca vieile oamenilor s fie protejate; limitarea degradrilor pn la un nivel la care construcia rmne reparabil n condiii economice; asigurarea cilor de ieire din cldire; prevenirea accidentrii sau pierderii vieii oamenilor datorit desprinderii i prbuirii unor componente nestructurale (perei despritori, cornie, atice, geamuri sau panouri opace ale faadelor cortin etc.).

Din punct de vedere practic, acest obiectiv de performan se consider atins dac sunt satisfcute verificrile impuse de P1001/2006 pentru starea limit ultim (ULS) pentru nivelul minim al aciunii seismice precizat n P100-3/2008, 8.4.

2. Obiectivul de baz Limitarea degradrilor se asociaz, din punct de vedere al nivelului hazardului seismic, cu cutremurul cu intervalul mediu de recuren IMR=30 ani i are n vedere, n principal, limitarea degradrilor elementelor nestructurale, astfel nct repararea acestora s nu afecteze semnificativ utilizarea cldirilor. Din punct de vedere practic, acest obiectiv de performan se consider atins dac sunt satisfcute verificrile impuse de P100-1/2006 pentru starea limit de serviciu (SLS) pentru un nivel al aciunii seismice redus n raport cu cel definit la (1.2.2) prin factorul n definit la 4.6.3.2 din P100-1/2006.
In conformitate cu codul P100-1/2006 cladirile se incadreaza in clase de importanta si expunere la cutremur, dupa cum urmeaza: In functie de clasa de importanta si expunere la cutremur, in care se incadreaza cladirea, coeficientul I are valori de 0.8, 1.0, 1.2 sau 1.4 fapt care conduce la reducerea sau amplificarea valorii fortei seismice totale, cu implicatii asupra starii de eforturi si de deformatii in elementele structurale ale cladirii, coeficientul I intrand la numaratorul coeficientului seismic de baza.

In calculul fortei seismice totale, la numarator apare q-factor de comportare. Acesta are niste valori stabilite in P100-1/2006 in cazul cladirilor noi, care se proiecteaza in acest moment, respectiv alte valori (vezi tabelul de mai jos) pentru cladirile existente si stipulate in P100-3/2008:

Ca ordin de marime se constata ca valorile factorilor de comportare pentru cladirile existente sunt de circa 1.3-3 ori mai mici decat cele pentru cladiri similare care se proiecteaza in acest moment. De aceea, factorul de comportare fiind la numitorul coeficientului seismic de baza conduce la forte seismice pentru cladiri existente de 1.3-3 ori mai mari decat cele similare pentru proiectarea cladirilor noi. Coeficientul seismic de baza are expresia: =

unde:

I coeficient care tine seama de clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii; (T) spectru normalizat de rspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraiei terenului si care in functie de perioada de colt (conform urmatoarelor harti) a locatie poate avea valori maxime de 2.75 in zonele afectate de cutremurele vrancene respectiv 3.00 pentru cele afectate de cutremurele banatene; l factor de corectie care tine seama de contributiile modurilor de vibratie fundamentale si care are valoare 1 pentru cladirile pana in 2 niveluri, respectiv 0.85 pentru cladiri cu mai mult de 2 niveluri; h factor care tine seama de fractiunea din amortizarea critica a structurii 1.00 pentru beton armar respectiv 0.88 pentru zidarie; ag acceleratia orizontala de proiectare, in functie de amplasamentul cladirii, conform urmatoarelor harti; q factor de comportare (asa cum aminteam mai sus).

Forta seismica totala = unde M este masa totala a cladirii.

Figura 3.2 Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de control (col), TC a spectrului de raspuns

Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani

Astfel se explica de ce, in unele cazuri fortele seismice in zona Ardealului (ag=0.08g) devin importante exemple pentru clasa a III-a de importanta (I=1)
Coeficient seismic de baza pentru o cladire noua Coeficient seismic de baza pentru o cladire existenta

Tip structura

Raport

Zidarie nearmata (ZNA) Zidarie confinata (ZC) Beton armat Beton armat inainte de 1963

0.09680 0.06195 0.03260 0.03260

0.1290 0.0968 0.0880 0.1100

1.333 1.563 2.699 3.374

Se observa ca in cazul in care cladirea face parte din clasa I de importanta, la o cladire cu structura in cadre coeficientul seismic de baza ajunge la valori importante, fata de o cladire noua. Avand in vedere valorile coeficientilor I prin declasificarea unor cladiri (in functie de schimbarea functiunii) se pot reduce fortele seismice respectiv raspunsurile structurale in eforturi sau deplasari.

Declasare

De la I la II

De la I la III

De la I la IV

De la II la III

De la II la IV

De la III la IV

Reducere forta seismica de la 1.00 la: 0.857 0.714 0.571 0.833 0.667 0.800

Clasele de risc seismic se refera numai la vulnerabilitatea structurala a cladirii. In general in urma evaluarii raspunsurilor structurale in eforturi sau deplasari se poate aprecia daca elementele nestructurale de tip pereti de inchidere si compartimentare (din blocuri de zidarie din diverse materiale sau gips-carton, pereti cortina, sticla, etc) sunt sau nu pasibile de degradare (de exemplu daca rotirile relative de nivel depasesc valorile admisibile de 3-8 impuse de P100-1/2006). Nu se pot oferi informatii clare despre eventualele plafoane false, rafturi, etc (componente nestructurale CNS), deoarece investigarea acestora ar trebui cuprinsa intr-o expertizare proprie, ampla care sa tina seama de tipuri, materiale, prinderi, etc. Se poate realiza o expertiza mai ampla, care sa cuprinda raspunsuri suficiente structurale si nestructurale, numai ca atat durata de realizare cat si costurile sunt mult mai mari.

Exista o multime de incertitudini in cadrul unei expertize deoarece de cele mai multe ori nu exista planuri structurale ale obiectivului, acestea fiind completate prin relevee si incercari. Orice tip de incercare costa foarte mult si chiar si cele care generic sunt numite nedistructive produc mici distrugeri locale de zugraveli, tencuieli, materiale care daca obiectivul nu intra in incidenta iminenta a unei interventii de consolidare vor ramane vizibile si inestetice. Corectarea acestora ar conduce la costuri suplimentare. De asemenea nu se pot face incercari la toate elementele structurale ale unei cladiri deoarece implica costuri imense. In general la realizarea proiectului de consolidare investigatiile sunt extinse satisfacator dar de asemenea nu la toate elementele. Incertitudinile sunt reglate din coeficientul CF (vezi punctul f anterior valori intre 1 si 1.3 in functie de gradul de cunoastere si incredere).

Pe de alta parte, despre fundatii (daca nu exista planuri), in functie de perioada istorica de realizare se pot face doar supozitii. A dezvelii fundatii implica operatiuni costisitoare care ar creste preturile expertizelor. In momentul in care se realizeaza proiectul de consolidare si se si trece la consolidarea propriu-zisa se fac corectii, daca e cazul.

Daca in codul P100-92 se faceau recomandari privind urgenta de realizare a punerii in siguranta a cladirilor incadrate in clasele I sau II de risc seismic, noul cod P100-3/2008 nu mai face nici o referire la acest aspect. Sigur ca in momentul in care se cunoaste ca o cladire face parte dintr-o clasa sau alta de risc seismic se poate sti care sunt riscurile. Vezi paginile urmatoare. Valorile celor trei indicatori R1, R2 si R3, msuri ale performanei seismice ateptate a construciei, trebuie considerate ca servind numai pentru orientare n decizia de ncadrare a construciei ntr-o anumit clas de risc seismic. Faptul c valoarea unui anumit indicator (admind c este apreciat drept criteriul critic din toate cele trei, pentru construcia considerat) se nscrie ntr-un anumit interval de valori, asociat unei anumite clase de risc, nu conduce automat la ncadrarea cldirii n clasa respectiv. Decizia privind ncadrarea cldirii ntr-o anumit clas de risc trebuie s fie rezultatul unei analize complexe a ansamblului condiiilor de diferite naturi. Investigaiile efectuate au scopul de a identifica verigile slabe ale sistemului structural i deficienele semnificative ale elementelor nestructurale. Odat identificate, aceste deficiene trebuie ierarhizate din punctul de vedere al efectelor poteniale asupra stabilitii structurii n cazul atacului unui cutremur puternic i al riscului de pierdere a vieii oamenilor i de vtmare a acestora, sau a pagubelor materiale.

n aceste aprecieri, expertul trebuie s evalueze, n primul rnd, elementele vitale pentru sigurana structural la seism care prezint deficiene majore i capacitate insuficient fa de cerinele de diferite naturi, s precizeze ponderea acestora n ansamblul structurii i s estimeze marja de securitate sau de insecuritate. Cunoaterea mecanismului de cedare probabil al unei structuri este esenial pentru aprecierea corect att a rspunsului seismic potenial al construciei, ct i pentru alegerea potrivit a soluiei de intervenie. Identificarea, chiar aproximativ, a mecanismului de rupere este posibil ntr-un numr redus de cazuri pentru construciile vechi, care sunt i cele mai vulnerabile. Motivele pot fi diferite: absena unei structuri bine definte pentru preluarea forelor laterale, lipsa datelor care s permit evaluarea comportrii structurii n domeniul postelastic (de exemplu, la cldirile de beton armat, datele referitoare la lungimile de ancorare i nndire ale armturilor, la armarea transversal n zonele critice), riscul necontrolabil al unor ruperi fragile prin aciunea forei tietoare etc. Din acest motiv, evaluarea corect a performanei probabile a construciei trebuie s se bazeze pe o analiz cuprinztoare i pe o judecat inginereasc a tuturor condiiilor de alctuire, a corelaiei ntre efectele acestora, operaii care reclam competen nalt i experien deosebit.

EVALUAREA SEISMIC A CLDIRILOR EXISTENTE BAZAT PE PERFORMAN

A.1 Obiective de performan. Definiii Obiectivul de performan este determinat de nivelul de performan structural / nestructural al cldirii evaluat pentru un anumit nivel de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic este caracterizat de intervalul mediu de recuren, n ani, a valorii de vrf a acceleraiei orizontale a terenului (asociat cu probabilitatea de depire n 50 de ani a valorii de vrf a acceleraiei terenului). Nivelurile de performan ale cldirii descriu performana seismic ateptat a acesteia prin descrierea degradrilor, a pierderilor economice i a ntreruperii funciunii acesteia. Se recomand considerarea a trei niveluri de performan ale cldirii, i anume: Nivelul de performan de limitare a degradrilor, asociat strii limit de serviciu (SLS); Nivelul de performan de siguran a vieii, asociat strii limit ultime (ULS); Nivelul de performan de prevenire a prbuirii, asociat strii limit de pre-colaps (SLPP).

 Considerarea primelor dou niveluri de performan este obligatorie, cu excepia cazului n care se utilizeaz metodologia de evaluare simplificat (metodologia de nivel 1). Obiectivul de performan se obine din asocierea nivelului de performan al cldirii, exprimat prin exigenele strilor limit considerate, cu nivelul de hazard seismic, exprimat prin intervalul mediu de recuren, IMR, Figura A.1.

Figura A.1 Definirea obiectivului de performan

A.2 Nivelul hazardului seismic Hazardul seismic este descris de valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului pe amplasament asociat unui interval mediu de recuren, respectiv probabilitii de depire a valorii de vrf a acceleraiei orizontale a terenului n 50 ani. Intervalele medii de recuren recomandate n evaluarea seismic a cldirilor bazat pe performan sunt prezentate n tabelul A.1. Tabel A.1 Perioade medii de revenire (intervalele medii de recuren) a valorii de vrf a acceleraiei orizontale a terenului recomandate a fi utilizate n evaluarea seismic a cldirilor bazat pe performan

Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzator nivelului de performan de siguran a vieii din codul P 100-1/2006; pentru nivelul de baza al hazardului seismic la evaluarea construciilor existente valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului este definit cu un interval mediu de recuren de 40 de ani (70% probabilitate de depire n 50 de ani). n Tabelul A.2 se dau valori aproximative ale coeficienilor de conversie a valorii de vrf a acceleraiei terenului, cu un interval mediu de recuren de 100 de ani (conform P 100-1/2006), ntr-o valoare de vrf a acceleraiei terenului, cu interval mediu de recuren de 40 de ani i, respectiv, de 475 de ani. Tabel A.2 Coeficieni de conversie a valorii de vrf a acceleraiei terenului pentru diferite niveluri de hazard seismic (valori orientative)

Aciunea seismic pentru evaluarea seismic bazat pe performan se determin n conformitate cu prevederile capitolului 3 din codul P100-3/2008 (i conform capitolelor 3 i 4 din P 100-1/2006), cu considerarea factorului de importan I. La determinarea aciunii seismice, acceleraia orizontal de vrf a terenului este considerat cu intervalul mediu de recuren asociat nivelului de performan al cldirii pentru obinerea obiectivului de performan selectat.

A.3 Selectarea obiectivului de performan Selectarea obiectivului de performan pentru cldirea evaluat seismic se face n conformitate cu prevederile acestei anexe, ce au caracter de recomandare i sunt minimale. Se consider urmatoarele obiective de performan:
Obiectiv de performan de baz - OPB Obiectiv de performan superior OPS.

OPB - Obiectivul de performan de baz este constituit din satisfacerea exigenelor nivelului de performan de Siguran a vieii pentru aciunea seismic avnd IMR=40 ani. Obiectivul de performan de baz este obligatoriu pentru toate construciile. Pentru construciile din clasele I i II de importan i expunere la cutremur se recomand s se satisfac obiective de performan superioare ce se obin din combinarea nivelurilor de performan cu niveluri de hazard seismic superioare nivelului de hazard seismic corespunztor OPB. Obiectivul de performan stabilit va determina costul i complexitatea lucrrilor de intervenie, dar i beneficiile ce se pot obine n ceea ce privete sigurana, reducerea degradrilor fizice i de aspect ale elementelor cldirii i reducerea ntreruperii utilizrii acesteia n cazul unui eveniment seismic major.

A.4 Caracterizarea nivelurilor de performan Cele trei niveluri de performan ale cldirii sunt descrise prin amploarea degradrilor seismice structurale i nestructurale ateptate. Aceast descriere faciliteaz alegerea obiectivelor de performan pe care cldirile existente trebuie s le satisfac i, implicit, nivelul msurilor de intervenie pe care cldirile trebuie, eventual, s le suporte pentru a asigura satisfacerea exigenelor respective. Performana seismic a unei cldiri se poate descrie calitativ n funcie de sigurana oferit ocupanilor cldirii pe durata i dup evenimentul seismic ateptat, de costul i dificultatea msurilor de reabilitare seismic, de durata de timp n care cldirea este scoas eventual din funciune pentru a efectua lucrrile de reabilitare, de impactul economic, arhitectural sau istoric asupra comunitii. Performana seismic a cldirii este legat nemijlocit de amploarea degradrilor acesteia. Performana cldirii este dat de performana elementelor structurale i de performana elementelor nestructurale. Semnificaia i principalele caracteristici ale nivelurilor de performan structurale i nestructurale considerate sunt prezentate n cele ce urmeaz.

(a) Nivelul de performan de limitare a degradrilor

Condiii structurale - Dup cutremur apar doar degradri structurale limitate. Sistemul structural de preluare a ncrcrilor verticale i cel ce preia ncrcrile laterale pstreaz aproape n ntregime rigiditatea i rezistena iniial. Riscul de pierdere a vieii sau de rnire este foarte sczut. Pot fi necesare unele reparaii structurale minore. Condiii nestructurale - Apar numai degradri nestructurale limitate. Cile de acces i sistemele de siguran a vieii, cum sunt uile, scrile, ascensoarele, sistemele de conducte sub presiune rmn funcionale, dac alimentarea general cu electricitate este n funciune. Ocupanii cldirii pot rmne n siguran n cldire, dei pot fi necesare operaii de curare. Alimentarea cu energie electric, cu apa, cu gaze naturale, liniile de comunicaie pot deveni temporar indisponibile. Riscul de pierdere a vieilor sau de rnire datorit degradrilor nestructurale este foarte mic.

(b) Nivelul de performan de siguran a vieii

Condiii structurale - Acest nivel de performan are n vedere o stare post-seism a structurii cu degradri semnificative, dar pentru care rmne o marj de siguran fa de prbuirea parial sau total. Unele elemente structurale sunt serios avariate, fr ns ca acestea s pun n pericol viaa ocupanilor cldirii prin cderea unor pri degradate. Dei unele persoane pot fi rnite, riscul general de pierdere de viei rmne sczut. Construcia este reparabil, dar repararea construciei poate s nu fie uneori indicat din raiuni economice. Cldirea avariat rmne stabil. Ca o msura de precauie suplimentar pot fi prevzute sprijiniri i reparaii structurale de urgen. Condiii nestructurale - Pot aprea degradri semnificative i costisitoare ale elementelor nestructurale, dar acestea nu sunt dislocate i nu amenin, prin cdere, viaa oamenilor, nuntrul sau n afara cldirilor. Cile de acces nu sunt blocate total, dar circulaia poate fi afectat. Instalaiile pot fi avariate, putnd rezulta inundaii locale i chiar ieirea din funciune a unora dintre acestea. Dei se pot produce rniri ale ocupanilor cldirii prin cderea unor fragmente de elemente, riscul global de pierdere de viei din acest motiv rmne foarte redus. Repararea elementelor nestructurale necesit un efort considerabil i costisitor.

(c) Nivelul de performan de prevenire a prbuirii Condiii structurale - Structura este n pragul prbuirii pariale sau totale. Apar avarii substaniale crora le corespund degradarea semnificativ a rigiditii i rezistenei la forele seismice, deformaii remanente importante i o degradare limitat a rezistenei la ncrcri verticale, astfel nct structura poate susine ncrcrile verticale. Riscul de rnire este semnificativ. Structura nu poate fi practic reparat i nu permite reocuparea ei pentru c eventualele replici seismice pot produce prbuirea acesteia. Construciile care ating acest nivel i pierd complet valoarea economic i de utilizare. Condiii nestructurale - La acest nivel de performan elementele nestructurale sunt complet degradate i reprezint un pericol real pentru viaa oamenilor.

A.5 Relaii de verificare i criterii de acceptan Exigenele corespunztoare strii limit de serviciu (SLS) / nivelului de performan de limitare a degradrilor se consider satisfacute dac sunt ndeplinite condiiile de limitare a deplasrii relative de nivel din P 100-1/2006. ndeplinirea exigenelor corespunztoare strii limit ultime (ULS) / nivelului de performan de siguran a vieii se face conform procedurilor prevzute n capitolele 6 i 8 din codul P100-3/2008. Valorile factorului de comportare q i valorile capacitilor de rotire plastic n elementele structurale se iau pentru starea limit ultim, corespunzator nivelului de performan de siguran a vieii, conform anexelor prezentului cod, n funcie de tipul de element structural i de materialul de construcie.

ndeplinirea exigenelor corespunztoare strii limit de precolaps / nivelului de performan de prevenire a prbuirii se face conform procedurilor prevzute n capitolele 6 i 8 ale codului P100-3/2008, considernd urmtoarele modificri / corecii: pentru nivelul de performan de prevenire a prbuirii, valorile factorului de comportare q se consider ca fiind valorile corespunztoare nivelului de performan de siguran a vieii sporite cu 30%; pentru nivelul de performan de prevenire a prbuirii, valorile capacitilor de rotire plastic n elementele structurale se consider ca fiind valorile corespunztoare nivelului de performan de siguran a vieii sporite cu 30%.

GRUPELE TIPOLOGICE ALE CLADIRILOR EXISTENTE

1. Cladiri ante-belice -realizate inainte de 1900-1920:
Cod de proiectare DIN 1045 fara calcule seismice Structura: pereti de zidarie de cpp Plansee:
Lemn Grinzi metalice si corpuri de umplutura (caramida, beton simplu) Bolti si arce din zidarie

Fundatii din zidarie

2. Cladiri interbelice - realizate in perioada 1920-1948:

Cod de proiectare DIN 1045 fara calcule seismice Structura: .
Pereti din zidarie de cpp Schelet din beton armat (grinzi si stalpi) si cu zidarie de umplutura (cpp sau caramizi cu goluri)

Plansee:
Lemn Grinzi metalice si corpuri de umplutura (caramida, beton simplu) Bolti si arce din zidarie Plansee din b.a.

Fundatii din beton simplu/b.a.

3. Cladiri post-belice -realizate in perioada 1948-1962:

Cod de proiectare Pre-coduri cu ceva influente de calcule antiseismice Structura:
Pereti din zidarie de cpp Schelet din beton armat (grinzi si stalpi) si cu zidarie de umplutura (cpp sau caramizi cu goluri) Pereti din beton armat Elemente prefabricate din b.a.

Plansee din beton armat monolite sau prefabricate Fundatii din beton simplu sau beton armat

4. Cladiri de tip P13 P13-63 si P13-70 (pana in 1977):

Standarde si norme + primele coduri de proiectare antiseismica P13-63 si P13-70 Structura:
Pereti din zidarie de cpp simpla sau confinata Cadre din b.a. Monolite si/sau prefabricate Pereti din beton armat Elemente prefabricate din b.a.

Plansee din beton armat monolite prefabricate Fundatii din beton simplu sau beton armat

sau

5. Cladiri de tip P100:

Standarde si norme+ coduri de proiectare antiseismica de tip P100: P100-78, P100-82, P100-92 Structura:
Pereti din zidarie de cpp u sau fara confinare Cadre din beton armat monolite si/sau prefabricate Pereti din beton armat Elemente prefabricate din b.a.

Plansee din beton armat monolite prefabricate Fundatii din beton simplu sau beton armat

sau

Coduri care se refera la evaluarea si punerea in siguranta a cladirilor existente:

P100-92 primul cod in care s-a introdus si problematica cladirilor existente in Capitolele 11 si 12. Acestea au fost imbunatatite in 1996 P100/3-08 - evaluarea si consolidarea cladirilor existente

HARTI DE ZONARE SEISMICA: