Sunteți pe pagina 1din 87

Tehnologia lucrarilor de

consolidare a cladirilor
TEHNOLOGII DE CONSOLIDARE A STALPILOR SI
GRINZILOR DIN BETON ARMAT PRIN
CAMASUIREA CU:
 A. ARMATURI
 B. PROFILE METALICE

Studenti: Miulescu M. Egreta


Goia Bogdan
TMLC - An 1
Cuprins:
1. Date generale
2. Cand trebuie consolidata o cladire – cauzele degradarilor
elementelor din beton armat
- Simptome ale degradarilor unei cladiri din beton armat
- Cauzele degradarilor stalpilor din beton armat
- Cauzele degradarilor grinzilor din beton armat
3. Solutii de consolidare
4. Recomandari generale privind alcatuirea camasuielilor la
- stalpi
- grinzi
5. Consolidarea stalpilor si grinzilor din beton armat –
camasuirea
6. Camasuirea stalpilor cu tabla de otel
1. DATE GENERALE
Termenul de "consolidare" in domeniul constructiilor are semnificatia
unei interventii asupra structurii in vederea ameliorarii performantelor
acesteia, ce este asociat de obicei cu lucrari de refacere a structurilor
degradate in general si degradate de seism in special.
Consolidarea structurilor constructiilor civile, industriale, socioculturale,
etc - este cea mai importanta metoda de ameliorare a riscului seismic.
Consolidările sunt intervenţii care se aplică elementelor, prinderilor
acestora şi structurilor de rezistenţă, care necesită sporirea capacităţii
de rezistenţă, cerută în general de condiţii noi, mai severe decât cele
avute în vedere la proiectarea şi executarea structurii, dar şi din motive
de întreţinere defectuoasă care au condus la pierderi de material.
Apariţia în timp a degradărilor ca urmare a îmbătrânirii materialelor,
fenomenelor de oboseală, curgerea lentă, dar şi a efectelor unor
acţiuni extraordinare (acţiunea seismului, acţiunea focului sau
exploziilor), precum şi agresivitatea mediului au condus la numeroase
cazuri de avarii în construcţii, pagube materiale şi de multe ori chiar şi
umane.
Necesitatea consolidarii unei cladiri apare atunci cand aceasta nu mai
corespunde conditiilor de rezistenta, stabilitate si deformabilitate
cerute. Necesitatea unei consolidari si metodele care urmeaza sa fie
aplicate pentru realizarea ei nu pot fi supuse unor norme sau reguli
fixe.
Sunt cazuri cand consolidarea unei cladiri poate fi mai costisitoare decat o
refacere totala si, atunci, numai situatii speciale pot justifica din punct de
vedere tehnico-economic oportunitatea executarii ei (de ex: monumentele
istorice).

In cazul elementelor de constructie care nu ar putea beneficia de


avantajele monolitizarii si conlucrarii cu restul elementelor constructiei,
precum sunt: stalpii de colt, grinzile simplu rezemate, consolele, etc
…consolidarea este necesara.

Consolidarile elementelor structurii pot pastra aceeasi schema structurala,


sporind sectiunile elementelor prin adaos de beton si armatura, bare
metalice sau materiale composite sau pot fi executate prin introducerea
unor elemente noi ce descarca partial structura initiala.

Alegerea variantelor de consolidare se face in functie de: tipul structural,


de nivelul de asigurare seismica dorit, pe baza respectarii strict a
precizarilor standardelor, functionarea constructiei si mai ales pe baza
costului si a eficientei economice.

Imbunatatirea calitatilor de rigiditate, rezistenta si ductilitate trebuie atent


avuta in vedere sub aspectul distributiei atat in plan, cat si pe verticala.
Realizarea unei lucrari de consolidare presupune parcurgerea
obligatorie a mai multor etape , si anume:

-expertizarea constructiei – de catre specialist autorizat si prin care se


stabilesc degradarile existente, cauzele degradarii, calculul capacitatii
portante si, eventual, stabilirea de solutii de consolidare

-intocmirea proiectului de consolidare – prin care se stabilesc solutiile


de consolidare, la nivelul detaliilor de executie, in functie de: tipul
avariilor, materialele din care sunt realizate elementele de constructii,
capacitatea portanta si durabilitatea - care trebuie asigurate, de
posibilitatile tehnologice ale executantului, etc

-executarea lucrarilor de consolidare – care presupune intocmirea


proiectului tehnologic pentru realizarea lucrarilor de consolidare,
pregatirea tehnico- organizatorica-materiala a executiei si realizarea ei.
2. CAND TREBUIE CONSOLIDATA O CLADIRE
Principalele cauze care conduc la degradarea elementelor din beton se pot
datora:
a) proiectarii – in sensul :
- stabilirii incorecte a incarcarilor
- alegerii necorespunzapoare a materialelor
- stabilirii incorecte a conditiilor de exploatare
- dimensionarii necorespunzatoare a elementelor , etc
b) executiei – in sensul:
- punerii in lucrare a unor materiale de calitate sau dimensiuni
necorespunzatoare
- nerespectarii regulilor tehnice si a tehnologiei de executie
c) exploatarii :
- normale – prin marirea incarcarilor peste valoarea stabilita in proiect;
schimbarea destinatiei si, respectiv, a conditiilor de exploatare; mentinerea
unei umiditati excesive; intretinere necorespunzatoare; procesele tehnologice
cu agresivitate chimica ridicata, degradarea terenurilor de fundare , etc
- exceptionale – datorate seismelor, incendiilor, vanturilor puternice, exploziilor,
agresivitatii chimice (ce se manifesta prin coroziunea armaturii);
bombardamentelor, tasarilor, etc
d) uzurii normale
Principalele tipuri de degradari ale unui element de beton sunt:
- segregari sau goluri de profunzime
- fisuri
- zone de beton degradat (datorita inghetului, incendiilor, agresivitatii
chimice, etc)
- betoane poroase
-rosturi de turnare prost realizate

Principalele simptome ale deteriorarii unei cladiri din beton armat


sunt:
-fisurarea
-strivirea sau dislocarea
- dezagregarea – care se poate define ca deteriorarea intregii suprafete,
prin atacarea cimentului sau a agregatelor si desprinderea acestora.
Cele trei semne principale de deteriorare pot sa apara impreuna. Fiecare
dintre aceste simptome este vizibil, cu exceptia microfisurarii interne, si
poate fi usor descoperit .

Exemple :
1. Stalp solicitat la moment incovoietor – apar articulatii plastice la
ambele capete ale stalpului, care se manifesta prin fisuri orizontale
normale pe axa stalpului
2. Stalp solicitat la eforturi axiale – apar striviri chiar in partea de mijloc
a stalpului si mai ales in zonele cu beton segregate, insotite de exfolierea
laterala a betonului, flambarea armaturilor si uneori desfacerea sau chiar
ruperea etrierilor
3. Stalp solicitat la forte taietoare

4. Grinda supusa la moment incovoietor

5.Grinda supusa la forta taietoare


6. Stalp si grinda avand degradari cu configuratie neclara – la actiuni
de soc apar avarii a caror cauza este mai putin clara, datorate prezentei
unor elemente aparent nestructurate (parapet, sari, centuri rigide, etc),
care scurteaza lungimea de lucru a stalpilor si genereaza ruperi casante
din forta taietoare, avand directive oblica sau in X
7. Alte cazuri de avarii care pot fi provocate la grinzi de:
In figurile urmatoare se pot observa efectele dezastruoase ale degradarilor
la stalpi si grinzi:
Cauzele degradarilor stalpilor din
beton armat
1. Stalpii din beton armat la care armaturile de rezistenta nu sunt
legate cu etrierii, pe portiuni mari – cauze posibile:
 – acestia au fost montati la executie, insa au cazut unul peste altul in
timpul compactarii betonului
 - in cazul lucrarilor de modernizare, la magazinele de la parter,
montatorii usilor si ferestrelor metalice au taiat etrierii stalpilor de
beton armat pe portiuni de 2-2.5 m
 - armaturile de rezistenta nu au fost deloc legate cu etrieri pe
portiuni mari (chiar si pe 1.0 m inaltime)
 - dupa intarirea betonului sunt practicate strapungeri si goluri in
stalpi de catre instalatori; de cele mai multe ori aceste strapungeri
sunt insotite de fisuri si crapaturi in stalpi; dupa montarea instalatiilor
se fac greseli prin astuparea acestor goluri cu mortar de ipsos (care
corodeaza armatura)
2. Se intalnesc pe santier si stalpi dezaxati intre etaje
- dupa turnarea betonului unui planseu raman vizibile numai mustatile stalpilor,
astfel incat la montarea cofrajelor acestor stalpi, trebuie efectuate verificari
minutioase pentru a se verifica dezaxarea lor; la cladirile turnate monolit aceste
dezaxari ajung si la 4-6 cm
3. Defecte la trecerea stalpilor prin grinzile laterale ale planseelor, unde pe
toata inaltimea grinzii, armaturile din stalpi raman nelegate cu etrieri
4. Armaturi montate gresit sau deplasate in timpul turnarii betonului
5. Cele mai frecvente defecte de executie sunt segregarile – separarea unei
parti de pietris de restul betonului
- pe parcursul transportarii betonului nu sunt luate masuri pentru a se asigura
pastrarea compozitiei si stabilitatea omogenitatii lui
- segregarea se mai poate datora si unei cantitati prea mari de pietris fata de
restul agregatelor sau a prelucrarii neadecvate a betonului
- uneori se foloseste agregat de calitate necorespunzatoare, cu granulatie
neconforma
6. Compactarea necorespunzatoare a betonului, cu mijloace neadecvate,
improvizate
- in cazul compactarii prin vibrare interna, alegerea tipului de vibrator se face
functie de dimensiunile stalpului si de posibilitatea de introducere a capului
vibrator printre barele de armatura
7. Solutia adoptata prin turnarea betoanelor fluide cu un raport A/C ridicat
– acestea dupa ce se intaresc raman cu o structura poroasa si cu rezistente
mai mici decat marca prescrisa
8. Rosturi de turnare – care creaza zone de slaba rezistenta
Cauzele degradarilor grinzilor din
beton armat
Defectele pe care le pot avea grinzile sunt de diferite feluri,
insa cele mai frecvente sunt:
1. Armatura intinsa insuficient ancorata sau insuficienta ca
sectiune
2. Lipsa armaturii ridicate pentru preluarea eforturilor principale
3. Lipsa etrierilor sau asezarea lor la distante mult prea mari
4. Grinzile au inaltime prea mica
5. Reazeme insuficiente
6. Betoane de calitate inferioara celor prevazute in proiect,
datorita utilizarii unor cimenturi alterate, in dozaje insuficiente
dau a unor agregate necorespunzatoare
7. Goluri, caverne, segregari datorita unei puneri in opera
necorespunzatoare a betoanelor
8. Deformatii si fisuri datorita unor decofrari premature a
constructiei
In urmatoarele figuri se exemplifica unele cazuri curente privind stadiul
caracteristic al avariilor elementelor de constructii:
Exemplu de alta graifuire
nepermisa, la un element
de rezistenta din beton
armat Segregari de betoane
intr-un stalp
Agregat plat necorespunzator
pentru betoane armate
3.SOLUTII DE CONSOLIDARE
 La stabilirea solutiilor de consolidare a unei constructii se aleg
metodele cele mai sigure, mai economice si care ofera cele mai
usoare conditii de lucru.
 Posibilitatile de consolidare a unei cladiri se pot clasifica in doua
grupe:
- posibilitati de consolidare a infrastructurii cladirilor (consolidarea
si impermeabilizarea terenului de fundare; consolidarea fundatiilor
existente prin cimentare sau camasuire cu beton armat; adancirea
fundatiilor existente pana la un strat de teren mai rezistent, prin
subzidire sau piloti de beton armat)
- posibilitati de consolidare a suprastructurii cladirilor (aplicarea
de camasuieli din beton armat; scoaterea unei portiuni din cladire
degradata si turnarea din nou a betonului, dupa completarea
armaturii; consolidare cu tiranti; intarirea elementului de constructie
care trebuie consolidate prin injectare de mortar sau lapte de ciment
sub presiune – in functie de conditiile locale.
Solutiile de consolidare pentru structurile in cadre din beton armat sunt de
douã categorii:
•consolidãri cu mentinerea schemei constructive in cadre si cu intãrirea prin
cãmãsuire a stalpilor si riglelor de cadru;
•consolidãri cu modificarea schemei constructive, introducand elemente de
contravantuire (pereti structurali din beton armat care sã inglobeze stalpii
cadrelor existente, panouri de forfecare din zidãrie, contravantuiri metalice cu
zabrele).
Tehnologiile aplicabile in scopul maririi ductilitatii/ a capacitatii structurii
de a disipa energie seismica prin deformatii plastice sunt:
•camasuirea cu tesaturi din sarme acoperite cu strat de beton
•camasuirea cu placi metalice
•camasuirea cu fasii metalice
•camasuieli metalice si buloane de ancorare
confinarea prin camasuire cu fasii sau tesaturi de fibra de carbon

Tehnologiile mentionate maresc capacitatea elementului de-a rezista


deformatiilor prin imbunatatirea limitei de deformatie.
De asemenea, comportarea la forte taietoare este imbunatatita.
In unele dintre tehnologiile mentionate se realizeaza legaturi speciale in scopul
transferului fortei taietoare de la element la camasuiala acestuia.
Trebuie mentionat faptul ca, unele din tehnologiile enumerate, aplicate doar unor
elemente structurale, nu vor avea efectul scontat daca celelalte elemente care
lucreaza la aceeasi solicitare nu sunt indeajuns de ductile.
4. RECOMANDARI GENERALE PRIVIND
ALCATUIREA CAMASUIELILOR
 Recomandari generale privind alcatuirea camasuielilor la
stalpi
 Stalpii din beton armat se prevad, de regula, la intersectia a doua
diafragme si alaturat unor goluri mari existente in diafragmele de
zidarie; realizarea lor presupune inceperea lucrarilor de consolidare
de la nivelul fundatiilor.
 Camasuirea este una dintre cele mai bune solutii de consolidare a
stalpilor din beton armat fisurati sau degradati. Deosebit de
important este ca aceasta camasuire, care se realizeaza pe un
anumit numar de niveluri, stabilite de la caz la caz, sa conlucreze cu
betonul armat existent.
 In acest caz, transmiterea eforturilor de la etajele superioare si de
la grinzile nivelului inferior se face prin betonul existent, care
transfera parte din ele, sau, in anumite zone, totalitatea lor,
betonului armat din camasuiala. Direct, transmiterea eforturilor la
fundatii prin elementele noi care se dispun nu se poate face, in afara
de unele cazuri, cu totul speciale, la care consolidarea face ca
sistemul actual sa nu fie antrenat (sa rezulte independent).
Recomandari:

- Camasuirea trebuie conceputa in asa fel incat sa nu conduca la o crestere prea mare a
rigiditatii stalpilor. Totodata, pe inaltimea cladirii, rigiditatea stalpilor trebuie sa scada
progresiv spre etajele superioare. Camasuirea se va face de la fundatii si va depasi cel
putin un nivel dupa zona degradata a stalpului .
- In timpul executiei, se recomanda ca realizarea camasuielilor sa se faca in primele luni
de la turnare si imediat dupa constatarea deficientelor; nu se va amana consolidarea
pana la turnarea tuturor etajelor si nu se va lasa ca acestea sa preia incarcarea maxima
- Armaturile suplimentare longitudinale se dispun pe intreaga inaltime a stalpului
considerat a fi necesar de consolidat si se sudeaza de cele originale; la stalpii parterului,
acestea se sudeaza la armaturile din fundatii
- Se monteaza etrierii sudati de Ø8-10 mm la 10-15 cm distanta
- Grosimea camasuielii nu trebuie sa fie mai mica de 8-10 cm, fiind variabila pe etaje la
stalpi, iar in cazul in care camasuiala va fi oprita la un etaj intermediar, aceasta va fi
continuata inca un nivel deasupra ultimului etaj care trebuie consolidate
- Pe zonele de legatura cu grinzile structurii, se vor practica gauri cu masina
rotopercutanta pe inaltimea grinzii, la cca 15 cm distanta, astfel incat sa se introduca
etrieri perimetrali de min 10 mm, care se vor petrece si suda la capete; se va verifica in
prealabil cu pachometrul pozitia armaturilor din grinzi
-La punctele mai dificile, de exemplu la trecerea stalpilor prin plansee si pe langa grinzi,
unde nu se pot monta etrieri inchisi, se vor prevedea un numar suficient de etrieri
deschisi, inclinati, astfel incat nici o armatura de rezistenta sa nu ramana nelegata;
capetele grinzilor se camasuiesc si ele pe o portiune cel putin egala cu latimea stalpilor
-Daca executarea camasuielii pe cele patru laturi ale unor stalpi prezinta
dificultati, acestia se pot consolida marindu-le sectiunea pe numai doua
laturi
-In cazuri particulare in care este suficienta o consolidare locala, aceasta se
va realize pe o portiune care depaseste zona avariata cu cel putin
dimensiunea maxima a sectiunii stalpului, dar nu mai putin de 50 cm. Acest
mod de consolidare este deseori ineficient, in special in cazul cutremurelor,
daca nu se descopera toate microfisurile din structura; in caz contrar, se
introduce noi surse de amplificare a degradarii prin excentricitati, efecte de
stalp scurt, slabiri in elemente pentru “intariri locale” sau reazeme haotice la
unele grinzi.

Armaturile utilizate in consolidari de stalpi sunt de tipul:


- etrieri in spirala;
- etrieri inchisi petrecuti sau sudati;
- coliere stranse pe beton prin surub cu piulita;
- platbande sudate sau bare din otel rotund preincalzite si sudate in
sectiunea transversala pe profile corniere dispuse pe colturile stalpilor;
- benzi metalice de 4-6 mm grosime dispuse pe toata suprafata stalpului,
imbinate la colturi prin sudura sau lipire de beton cu rasina epoxidica;
- armaturi longitudinale din bare independente;
- armaturi longitudinale din profile rigide.
Armaturile de consolidare a stalpilor se protejeaza fata de agentii corozivi
prin inglobare in beton, in cazul camasuielilor din beton, sau prin protectie
cu un strat de mortar de ciment sau protectii prin vopsitorii anticorozive, in
cazul camasuielilor metalice.
Transferul de eforturi de la materialul vechi la cel nou se
realizeaza prin:
- compresiune, beton pe beton;
- frecare, beton cu beton, beton cu metal;
- preluarea lunecarii, prin conectori;
- intindere, prin armaturi noi sudate de cele vechi sau ancorate in
betonul vechi.
Recomandari generale privind alcatuirea camasuielilor la grinzi

- In zona de camasuire a grinzilor se vor adopta etrieri de min. Ø8 mm


dispusi la 10-15 cm distanta; armatura suplimentara de rezistenta se va
fixa prin sudura de cea existenta prin eclise de Ø20-30 mm si lungime de
10-20 cm, dispuse la 50-100 cm distanta si cel mult una in aceeasi
sectiune
- Cand este necesara o mica sporire a capacitatii portante se mareste
sectiunea armaturilor prin bare suplimentare, care se sudeaza de cele
originale la interval de 50-100 cm, direct sau utilizand bucati de otel rotund
Ø14-25 si cu lungimi de 10-20 cm.
- Cand este necesara o sporire mai mare a capacitatii portante, atunci se
mareste inaltimea sectiunii in partea de jos, de armatura suplimentara se
vor suda distantieri si etrieri verticali, cordonul de sudura va avea o
lungime minima de 6 dismetre ale barei care se sudeaza, iar armaturile se
vor ingloba sau nu in beton
-Sectiunea noua trebuie sa fie legata de sectiunea veche, pentru a nu se
produce lunecarea in lungul planului de separate, atunci cand noile
armaturi incep sa preia partea de incarcare
- In cazul adaugarii de noi bare longitudinale, grinda trebuie descarcata
prin forarea unor gauri cat mai jos posibil, dar deasupra vechilor bare
longitudinale, in care se introduc bare groase care ies de o parte si de alta
a grinzii si sunt sprijinite pe esafodaje.
Consolidarea cu profile metalice sau cu preluarea externa a eforturilor

- In locul armaturilor din otel, in anumite cazuri si in special cand nu dispunem de


gabarit suficient si la avarii grave, stalpii din beton armat se pot consolida cu profile
metalice care sa intregeasca capacitatea portanta mult diminuata; carcasa
metalica se betoneaza.
- In general se prevad 4 corniere puternice la fiecare colt al stalpului, cat mai
apropiate de armaturile existente, solidarizate cu placute de 10 mm grosime si 15-
20 cm latime, la 0.5-0.7m distanta una de alta; pe aceasta carcasa se sudeaza bare
longitudinale de otel Ø10-12 mm si bare transversale de otel de Ø6-8 mm; in zonele
de colt ale cornierelor se prevad plase duble de rabit peste carcasa.
- Prelungirea camasuielii pana la fundatii este, deseori, obligatorie; de asemenea,
impanarea cornierelor sub grinzi trebuie facuta cu atentie, cat si introducerea de
mortar in spatele cornierelor, inainte de betonare.
- O alta metoda de consolidare a stalpilor, care implica insa modificarea schemei
constructive a acestora, este reprezentata de folosirea distantierelor precomprimate
simple sau duble, care se pot monta pe o latura sau pe doua laturi ale stalpului.
Distantierele duble se executa din 4 corniere (sau profile U) solidarizate intre ele
doua cate doua, cu placute, si care se monteaza pe cele doua fete opuse ale
stalpului care se consolideaza, stranse la capete cu buloane de montaj si apoi
precomprimate cu ajutorul buloanelor de strangere.
- Pentru grinzi se pot aplica mai multe solutii constructive de consolidare, prin
preluarea externa a eforturilor. Solutiile pot sa aiba in vedere tiranti de consolidare
orizontali preintansi, tiranti macaz sau tiranti combinati preintinsi
5. CONSOLIDAREA STALPILOR SI
GRINZILOR DIN BETON ARMAT
Se realizeaza :
- cu camasuieli din beton armat (fig. 5.41)
- cu profiluri metalice (fig 5.42)
 Camasuieli ale stalpilor din beton armat
 Operatiile tehnologice in cazul consolidarii unui stalp pe toate cele patru
laturi ale sale in portiunea sa din suprastructura sunt:
1. Se realizeaza lucrarile de sprijinire daca este cazul.
2. Se executa consolidarea la nivelul infrastructurii stalpului.
3. Se indeparteaza tencuiala de pe toate suprafetele laterale ale stalpului, de la
partea inferioara a placii si de pe fetele laterale si fundul grinzilor concurente pe
o distanta de cca. 300 mm fata de stalp.
4.In dreptul colturilor stalpului se practica goluri in placa, avand forma aproximativ
patrata cu latura de cca. 150 ... 200 mm.
5. Se spituiesc suprafetele de beton decopertate ale stalpului.
6. Cu pahometrul se determina pozitia armaturilor din stalp si de la capetele
grinzilor, care se marcheaza cu creta pe suprafata betonului.
7. Se marcheaza pozitia conectorilor (care leaga barele longitudinale ale
camasuielii de barele longitudinate ale stalpului), avand grija ca acestia sa fie
pozitionati in dreptul etrierilor din statp si sa fie decalati pe inaltime pentu barele
de pe aceeasi latura a stalpului.
8. Se indeparteaza stratul de acoperire cu beton, in dreptul marcajelor pentru
pozitionarea conectorilor, pana la dezvelirea armaturii longitudinale din stalp.
9. Se aduc conectorii (cu diametrul minimum de 14 mm) si se sudeaza de
armatura longitudinala a stalpului (lungimea cordonului de sudura este de 10
d + 20 mm cand sudura se realizeaza pe o singura parte si de 5d + 20 mm
cand sudura se realizeaza pe ambele parti)
10.Cu dalta si ciocanul sau cu pickhammerul se practica golurile in placa
11.Cu bormasina rotopercutanta se dau in grinzi gauri cu diamenul de 15 -
20 mm, in functie de diametrul etrierilor care urmeaza sa traverseze grinzile
l2.Suprafetele de beton decopertate se curata cu peria de sarma (de sus in
jos), se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa
13.Se monteaza armaturile longitudinale si cele transversale (etrierii se
prevad cu ciocuri drepte care se sudeaza, lungimea cordonului de sudura
stabilindu-se ca la punctul 9) si se realizeaza prinderea dintre ele
14.Se sudeaza barele longitudinale de mustatile armaturilor de la nivelul
inferior.
15.Se sudeaza conectorii de armaturile longitudinale ale camasuielii
16.Daca betonul se pune in lucrare prin torcretare, se uda suprafetele din
beton cu apa pana la saturare si apoi, dupa zvantare, se incepe torcretarea.
- Camasuiala, cu grosimea de minimum 50 mm, se realizeaza din doua sau
mai multe straturi de beton, fiecare cu grosimea de 20 - 50 mm (in functie de
indemanarea torcretistului si de conditiile tehnologice locale)
17.Daca betonul se pune in lucru prin turnare, se fixeaza distantierii
(minimum 1 buc/ml pe fiecare latura), se executa cofrajul pe o inaltime de
1,0 ... 1,5 m, se uda suprafetele betonului (pana la saturare) si ale
cofrajului. Dupa zvantarea suprafetei betonului se toarna betonul proaspat
in straturi cu inaltimea de 300 ... 500 mm si se compacteaza cu
pervibratorul (daca este cazul prevazut cu lance) si prin baterea cofrajulul
cu ciocanul de lemn de 2kg.
- Se inalta cofrajul pe o inaltime de cca 1,0-1,5 m si se reiau operatiile de
punere in lucrare a betonului pana la realizarea camasuielii pe toata
inaltimea stalpului
-La partea superioara a placii este indicat ca betonul sa se toarne in exces
pe o inaltime de cca 200 mm, urmand ca partea in exces sa fie indepartata
cu dalta si ciocanul imediat dupa decofrare (dupa 24 ore de la turnarea
betonului).
18.Timp de 7 zile se mentine umeda suprafata betonului din camasuiala
prin stropirea periodica cu apa (la interval de 2 - 6 ore).
19.Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
Se mentioneaza. insa ca, pentru consolidarea portiunii din infrastructura,
cele mai multe din operatiile tehnologice sunt asemanatoare cu cele
executate in portiunea din suprastructura (din punct de vedere al conditiilor
tehnice si al succesiunii).
Refacerea capacitatii portante la stalpi de beton
armat prin suplinirea partiala a betonului si
armaturilor cu profile rigide din otel rigidizate prin
platbenzi sudate si protectia cu carcasa din otel
beton inglobata in beton nou turnat
Camasuirea stalpilor cu piese din
otel:
In figura 5.42 prezentata o tehnologie destul de raspandita care consta in
aplicarea unor profile de tip cornier pe cele 4 muchii ale stalpului si
strangerea lor prin sudarea unor placute metalice dilatate termic.
Pentru toate solutiile ce vor fi prezentate, inaintea inceperii operatiei propriu-
zise de consolidare este necesara inlaturarea tencuielii, curatirea betonului
prin periere cu o perie de sarma, spalarea suprafetei , etc. Apoi se aseaza
cele patru cornier la muchiile stalpului; se sudeaza placutele metalice
transversale de cele 4 corniere; se reface tencuiala.
Tehnologiile care implica turnarea mortarului de ciment in locuri care implica
contactul pe suprafete mari intre mortar si betonul stalpului pot include
operatii suplimentare de prelucrare a suprefetei betonului, mai ales daca
aceasta este foarte neteda (datorita suprafetei cofrajelor la turnarea initiala
a elementului)
Cele 4 corniere sunt dispuse pe un strat de mortar de ciment aplicat pe
muchiile stalpilor. Profilele cornier trebuiesc mentinute presate ( prin
intermediul unor bratari speciale sau prin legare cu sarma sau sandouri de
cauciuc). Se va verifica in cursul operatiilor pozitia cornierelor precum si
umplerea continua cu mortar a spatiului de sub acestea.
Exemple de camasuieli cu armaturi
Camasuirea metalica a stalpilor de beton armat este asemanatoare
conceptual. Aceasta tehnologie are doua variante - cu fixarea camasuielii
de stalp prin intermediul unor buloane prinse in stalp sau traversand
sectiunea acestuia, sau fara buloane, conlucrarea facandu-se prin frecare,
prin intermediul unui strat de mortar.
O optiune de conformare a acestei solutii este cea a montarii fie prin
sudura, fie prin buloane, a celor 2 jumatati de tabla groasa metalica,
prindere executata fie in zona de colt, fie la jumatatea laturii. Procedeul de
prindere a celor doua jumatati trebuie sa fie eficient si etans pentru a
permite injectarea pe la partea inferioara a unui mortar fluid.
 Camasuirea metalica - etape:
1. De regula, camasa trebuie sa imbrace toate laturile stalpului (fig.1). Daca nu exista
acces pe una dintre laturile stalpului si se accepta un efect redus al consolidarii pe
una din directii se vor lua masuri de impiedicare a desprinderii camasii metalice
partiale, bazate pe principiile detaliilor din fig. 1b.
2. Camasa se poate realiza dintr-un tub continuu realizat din doua jumatati imbinate
prin sudura dupa doua generatoare (fig. 1) sau din placute distantate sudate pe 4
corniere montate in colturile stalpilor (fig.1c). Forma rotunda a tubului ofera si
avantajele unei confinari eficiente a betonului comprimat si ale sporirii
performantelor innadirilor barelor longitudinale.
3. Spatiul dintre camasa de otel si fata stalpului existent trebuie umplut bine cu mortar
de ciment sau epoxidic, cel mai bine prin presiune.
- Mortarul trebuie sa fie caracterizat de contractii reduse.
 - Dimensiunea rostului trebuie stabilita astfel incat acesta sa poate fi umplut cu
mortar in bune conditii. Mortarul trebuie sa aiba o rezistenta la compresiune mai
buna decat rezistenta betonului din stalpul existent, dar cel putin rezistenta unui
beton de clasa C25/30.
 4. In cazul camasuielii continue, folosind tabla de otel, trebuie sa aiba o grosime de
cel putin 5mm.
 - Daca se alege o camasa cu sectiune dreptunghiulara, este necesar ca aceasta
sa fie rotunjita la cele patru colturi cu o raza egala cu triplul grosimii tablei. Se
recomanda ca partile componente ale camasii sa fie fabricate in ateliere
specializate, iar la santier sa se faca numai asamblarea finala.
5. In cazul utilizarii solutiei cu platbande de otel acestea trebuie sa aiba o latime de
aproximativ 100mm. Platbandele situate la un interval de aproximativ 300mm
(masurat interax) se sudeaza de profilul cornier de la colturile sectiunii.
6. Daca stalpul este adiacent unui perete nestructural se recomanda a crea un rost
vertical suficient de larg intre cele doua elemente care sa permita efecturarea in bune
conditii a lucrarilor de consolidare (fig. 3.4-7) Dupa efectuarea acestor lucrari rostul
poate fi inchis.
7. In cazul in care stalpul este legat de parapeti de beton armat si trebuie imbunatatite
conditiile de solicitare ale acestuia la forte taietoare se poate proceda ca in cazul
camasuirii cu beton armat (fig.2 ).
Consolidarea grinzilor cu
profile metalice
 In general solutiile obisnuite de consolidare a grinzilor cu ajutorul profilelor
metalice sunt eficiente doar in cazul grinzilor simplu rezemate proiectate sa
lucreze la incarcari gravitationale, cum este cazul cladirilor industriale.
 Consolidarea se face prin diferite metode:
- prin suplimentarea armaturilor din camp (fig 5.34)
- cu camasuieli pe 4 laturi (fig 5.36)
- cu tiranti metalici (fig 5.37)
- cu cornier metalice (fig 5.38)
A. Prin suplimentarea armaturilor in camp – etape (fig.5.34):
1. Se indeparteaza tencuiala de la partea inferioara a grinzii
2. Cu ajutorul pahometrului se determina pozitia armaturilor de la partea
inferioara a grinzii care se marcheaza cu creta
3. Se decoperteza local armaturile de la partea inferioara a grinzii
4. Se buciardeaza sau se spituieste suprafata betonului si se curata cu peria de sarma.
5. Se sudeaza distantierii de armatura grinzii
6. Se aduce armatura suplimentara si se sudeaza de distantieri
7. Se spala cu jet de apa suprafata betonului si aceasta se mentine umeda
minimum 24 ore inainte de aplicare betonului nou prin torcretare
8. Dupa zvantarea suprafetei, se aplica betonul prin torcretare pana la
atingerea grosimii dorite
9. Se mentine umeda suprafata betonului torcretat minimum 7 zile prin
udarea periodica la interval de 2 - 6 ore
Exemple de camasuire cu profile metalice:
B. Consolidarea grinzilor cu
camasuiala din beton armat
 Camasuiala pe 3 laturi – etape (fig 5.35):
1. Se indeparteaza tencuiala de pe fetele laterale, de pe fundul grinzii, precum si de la
partea inferioara a placii pe cca 200 mm alaturat grinzii, de o parte si de alta a ei si
pe toata lungimea acesteia
2. Se indeparteaza finisajul (pardoseala, tencuiala, etc) de Ia partea superioara a
grinzii pe o latime cu cca 200 mm mai mare ca cea a grinzii (cca. 100 mm de o
parte si de alta a grinzii) si pe toata lungimea acesteia
3. Cu bormasina rotopercutanta se dau gauri (d = 25 - 30 mm la distanta de cca. 500
mm in placa)
4. Se spituiesc suprafetele de beton decopertate ale fetelor laterale si fundului grinzii.
5. Se indeparteaza betonul de acoperire a armaturilor longitudinale de la partea
inferioara a grinzili (depistate cu ajutorul pahometrului) pe lungimea si la pozitiile
prevazute in proiect, in vederea prinderii conectorilor. Acestia se prevad obligatoriu
la capetele grinzii si intermediar la distante de cca. 1,0m. Lungimea decopertarii se
stabileste functie de lungimea cordonului de sudura, care se adopta de 8d + 20 mm
pentru OB37 si 10d + 20 rnm pentru otelul PC52 daca sudura se realizeaza pe o
singura parte si respectiv de 4d + 20 mm pentru olelul OB37 si 5d + 20mm pentru
otetul PC52 daca sudura se executa pe doua parti. Pozitia conectorilor se va stabili
astfel incat acestia sa fie amplasati intre etrieri consecutivi.
6. Se curata cu peria de sarma suprafetele de beton decopertate apoi se
sufla cu jet de aer comprimat.
7. Se monteaza armaturile longitudinale si transversale (inclusiv etrierii
prevazuti cu filet la capete, care traverseaza placa prin gaurile create in
aceasta).
8. Se sudeaza conectorii de armaturile longitudinale existente si de cele noi.
9. Se monteaza distantierii, minimum 1 buc/ml pe fiecare latura.
10.Se monteaza platbandele de la partea superioara a grinzii (avand
grosimea minima de 8 mm si latimea minima de 80 mm) si se prind provizoriu
piulitele la capetele etrierilor care traverseaza placa, se face reglajul din
piulite astfel incat carcasa de armaturi sa ocupe pozitia prevazuta in proiect.
11l.Se spala cu jet de apa suprafetele de beton decopertate ale fetelor
laterale si fundului grinzii, acestea mentinandu-se umede (cca. 2 ore) pana la
saturarea cu apa a lor.
12.Dupa zvantarea suprafefelor de beton udate, se realizeaza camasuiala,
utilizand beton cu clasa minimd Bc15, aplicat prin torcretare si avand
grosimea minima de 30 mm (camasuiala se realizeaza, din cel putin doua
straturi, primul reprezentand o amorsa, iar celelalte avand o grosime de 20 -
50 mm, in functie de indemanarea torcretistului si a condiliilor technologice
locale). Pentru realizarea grosimii prescrise in proiect este indicat, ca inainte
de inceperea operatiei de torcretare, sa se fixeze pe fetele laterale si pe
fundul grinzii, niste martori rigizi (realizati din metal sau beton, fixati cu adeziv
si amplasati la distanta de cca. 750 mm).
13. Dupa terminarea torcretarii
se iau toate masurile pentru
asigurarea unei temperaturi a
mediului ambiant de minimum
+ 10°C, iar suprafata betonului
torcretat se mentine umeda
prin stropirea periodica cu apa
timp de 7 zile
14. Se scot piulitele si se
indeparteaza platbandele de
Ia partea superioara a grinzii,
se uda cu apa suprafetele din
beton ale gaurilor, iar dupa
zvantarea acestora se
introduce un mortar de ciment
M200 bine matat cu o vergea
din metal. Apoi se monteaza
platbandele si se strang
definitiv piulitele.
15.Se reface tencuiala cu
mortar M50T si respectiv
finisajur de la partea
superioari a grinzii
(pardoseala, tencuiala etc.).
•Camasuiala grinzilor pe 4 laturi – etape (fig 5.36):
De regula aceasta solutie se adopta atunci cand se executa si consolidarea placii:
1. Se indeparteaza tencuiala de pe fetele laterale, de pe fundul grinzii, precum si
de la partea inferioara a placii pe cca. 200 mm alaturat grinzii, de o parte si de alta
a ei si pe toata lungimea acesteia.
2. Se indeparteaza finisajut (pardoseala, tencuiara etc.) de la partea
superioara a grinzii pe o latime cu cca. 200 mm mai mare ca cea a grinzii (cca.
100mm de o parte si de alta a grinzii) si pe toata lungimea acesteia.
3. Cu spitul si ciocanul sau cu pickhammerul se sparge placa de beton si se
creeaza niste goluri strapunse, avand dimensiunile in plan de cca. 100 x 250 mm,
amplasate de o parte si de alta a grinzilor si la distanta interax, in lungul grinzii, de
cca. 600 mm.
4. Se spituiesc suprafetele de beton decopertate ale grinzii.
5. Se curata suprafetele de beton decopertate cu peria de sarma si cu un jet de
aer comprimat.
6, Se monteaza armaturile longitudinale si transversale.
7. Se fixeaza distantierii pe fetele laterale si fundul grinzii (minimum 1buc/ml pe
fiecare latura).
8.Se monteaza cofrajele pe fetele laterale, la fundul si la partea superioara a
grinzii (daca este cazul).
9. Se spala cu jet de apa suprafete din beton decopertate si se mentin umede
pana la saturarea lor.
10. Dupa zvantarea acestora, se toarna betonul pe la partea superioara a grinzii.
Betonul de clasa minimum Bc15 se introduce prin gaurile strapunse din placa si
se indeasa cu o vergea metalica;
- Compactarea se realizeaza prin
ciocnirea cofrajelor cu ciocanul de
lemn de 2 kg si, respectiv prin
vibrare, folosind pervibratorul
prevazut cu lance. Betonul se
prepara cu agregate avand
dimensiunea maxima de 16 mm si o
buna lucrabilitate realizata, de
preferat, prin folosirea aditivilor
superplastifianti.
- Este indicata de asemenea
utilizarea cimenturilor expansive
(E35, cu respectarea prescriptiilor
tehnice specifice). Grosimea
stratului de beton a camasuielii
trebuie sa fie de minimum 80 mm.
11.Dupa atingerea gradului de
maturizare dorit se face decofrarea.
12.Se reface tencuiala pe fetele
laterale si pe fundul grinzii cu
mortar M50T.
13.Se reface finisajul de la partea
superioara a grinzii.
C. Cu tiranti – etape (fig. 5.37.):

l. Se indeparteaza tencuiala sau


pardoseala de la capetele grinzii in
zona de amplasare a pieselor de
rezemare (prindere) a tirantilor.
2. Se aduc tirantii, se prind in
piesele de rezemare si se monteaza
antretoazele de la partea inferioari a
grinzii
3. Se strang piulitele de la capetele
tirantilor pentru intinderea primara a
acestora.
4. Se monteaza dispozitivele de
stangere (de intindere) a tirantilor si
acestia tensioneaza pana la
atingerea efortului unitar dorit.
D. Cu corniere metalice – etape (fig.5.38.)
1. Se indeparteaza tencuiala in dreptul celor doua muchii de pe partea
inferioara a grinzii.
2. Se indeparteaza, local, betonul de acoperire din dreptul celor doua
armaturi dispuse la partea inferioara a grinzii, spre exterior.
3. Se sudeaza fururile de distantare de aceste armaturi.
4. Se sudeaza platbandele de fururi.
5. Se aduc cele doua corniere si se prind cu suduri de platbande.
6. Se reface tencuiala.

E. Cu un reazem elastic suplimentar - etape (fig. 5.39.)


1. Se creeaza cele doua console noi de rezemare.
2. Se aduce grinda metalica, se reazema si se fixeaza pe consolele de
rezemare.
3. Se sudeaza piesele de fixare locale de grinda metalica
4. Se introduc prin batere cu ciocanul fururile metalice (dupa ce in
prealabil a fost indepartata tencuiala din zonele respective).
5. Se reface tencuiala.
F. Cu etrieri transversali locali
–etape (fig. 5.40.):
1. Se indeparteaza tencuiara de pe
toate fetele grinzilor in zonele de
consolidare.
2. Se aseaza la partea superioara
cornierele transversale (care
constituie piesele de rezemare pentru
etrieri)
3. Se aseaza la pozitie cele doua
corniere de la partea inferioara a
grinzii.
4. Se monteaza etrierii care sunt
deschisi si prevazuti la capete cu filet
si se strang provizoriu piulitele
5. Se strang definitiv piulitele
6. Se reface tencuiala.
- Armaturile verticale (etrierii) trebuie ancorate eficient la capete pentru a putea fi
active pe toata inaltimea grinzii. Ancorarea se realizeaza prin unul din procedeele din
fig. 3.4-4. Ancorarea armaturilor verticale poate face necesara completarea camasii si
pe a treia sau si pe a patra latura a grinzii.
- Diametrul minim al armaturilor transversale din camasa este de 12mm. Distanta
dintre aceste armaturi trebuie sa fie mai mica de 150mm.
- Armatura din camasa trebuie acoperita in intregime de beton sau mortar. Stratul de
acoperire trebuie sa aiba o grosime minima de 25mm.
Bara de o tel in formade U cu filet la capete

Placa de Prinderea • Cand este necesara o mica


Piulit ancoraj etrierului prin sporire a capacitatii portante a
grinzii, este necesar sa se
mareasca sectiunea armaturii
respective prin sudarea unor
bare suplimentare, dupa care
acestea se acopera cu un strat
suplimentar de mortar de ciment
sau de beton torcretat
- Sudarea armaturii
suplimentare se face pe portiuni,
la fiecare 0.5-1.0m, direct sau
utilizand bucati de otel beton
rotund Ø14-25 mm si lungi de 5-
20cm
• Cand este necesara o sporire a capacitatii portante a grinzii atunci
se mareste inaltimea sectiunii in partea de jos.
- Armatura de rezistenta suplimentara se monteaza prin sudare la
armatura longitudinala existent a unor bare ridicate si a unor etrieri
verticali
- Sudarea armaturii suplimentare se face prin sudura laterala, cu
cordoane de sudura avand o lungime minima echivalenta cu 6 diametre
ale barei care se sudeaza sau cu cordoane duble, la care lungimea
minima este de 4 diametre
• In cazul consolidarii locale a
grinzilor fisurate, din cauza lipsei
totale sau a numarului prea mic de
bare ridicate, consolidarile cele mai
simple constau din strangerea grinzii
cu bride metalice. Bridele prevazute
cu filet si piulita se pot aseza vertical
sau inclinat, perpendicular pe directia
fisurilor

• In cazul grinzilor foarte deteriorate, demolarea completa a betonului,


completarea armaturilor si turnarea din nou a grinzii constituie de multe
ori metoda cea mai sigura (daca este posibila)
C. Noduri
Camasa de beton armat aplicata nodurilor are o eficacitate limitata
asupra rezistentei acestuia la forta taietoare, datorita pozitiei marginale a
armaturilor nodurilor fata de zona de transfer a fortei taietoare. Armatura
orizontala are si un efect indirect asupra rezistentei la forta taietoare a
nodului prin sporul de rezistenta al diagonalei comprimate mobilizate in
interiorul nodului, ca rezultat al cresterii armaturii de confinare.

Armatura orizontala pe inaltimea nodului trebuie sa fie continua. Aceasta


conditie se poate realiza in doua moduri:
- prin traversarea grinzilor prin gauri perforate;
-prin ancore chimice postinstalate in peretele grinzii.
Etrierii pe inaltimea nodului se realizeaza din mai multe tronsoane in forma
de U sau L, functie de dimensiunile nodului si de diametrul etrierilor.

Camasuirea nodurilor in vederea sporirii rezistentei la forta taietoare nu


poate fi realizata integral cu piese din tabla, datorita faptului ca prezenta
grinzilor nu permite realizarea continuitatii in directie orizontala.
In cazul in care camasuirea stalpilor este executata cu piese metalice,
cornierele dispuse pe colturile stalpului se continua pe verticala perforand
placa planseului, sectiunea continua de otel in directie orizontala fiind
realizata de bare de otel beton care traverseaza grinzile si care se sudeaza
de corniere .
In cazul in care diferenta dintre latimile stalpilor si grinzilor nu este mare, si
atunci cand se urmareste in principal sporirea rezistentei la compresiune a
betonului din nod si sporirea aportului acestuia la preluarea fortei taietoare,
consolidarea nodului se realizeaza prin montarea unor corniere de sectiune
mare la colturile stalpilor legate cu gulere metalice puternice, situate
imediat deasupra placii si imediat sub grinzi. Cornierele cu rigiditate
importanta la incovoiere, exercita in acest caz un efect de confinare la
colturile nodului, intre acestea confinarea fiind asigurata de grinzile care
intra.
CAMASUIREA STALPILOR CU TABLA
DE OTEL
 Camasuirea stalpilor cu tabla de otel reprezinta o masura eficienta
pentru sporirea ductilitatii elementelor de beton armat. Camasuirea
conduce la sporirea capacitatii de rezistenta la forta taietoare, sporirea
deformabilitatii betonului prin confinare si prevenirea deteriorarii din
incovoiere a zonei comprimate de beton.
 Camasuirea cu otel nu produce o crestere semnificativa a sectiunii
stalpului astfel ca nu afecteaza functionalitatea spatiului interior.
 Camasuirea cu otel permite o executie simpla, curata, cu pastrarea
constructiei in functiune pe durata executiei lucrarilor de consolidare.
Este necesara numai izolarea zonei de lucru pentru efectuarea lucrarilor
buciardare, sudura si de umplere a rostului cu mortar.
Realizarea camasuirii cu otel necesita parcurgerea etapelor urmatoare:
1. Pregatirea suprafetei laterale a stalpului
 Se indeparteaza complet: straturile de finisaj: tencuiala, vopsea,
portiunile de beton deteriorate prin interactiunea cu mediul ambiant si
partile de beton desprinse. Fisurile existente cu deschideri mai mari de
0,3mm se repara prin injectare cu rasina epoxidica.
- Suprafata laterala a stalpului trebuie prelucrata pentru a i se spori
rugozitatea. Se recomanda ca 10-15% din suprafata laterala a stalpului sa
prezinte amprente de minim 2-5mm adancime.
- Pentru a nu deteriora necontrolat stratul de acoperire cu beton se
recomanda ca amprentele sa se execute cu o masina de gaurit cu
percutie. Se poate utiliza un sablon perforat din material plastic cu ajutorul
caruia sa se marcheze cu vopsea pozitiile amprentelor astfel incat
suprafata amprentata sa fie de cca. 15%.
2. Instalarea camasii metalice
Camasa metalica se executa din tabla de minim 3-4mm grosime in
ateliere de confectii metalice.
Camasa metalica poate fi realizata din doua sau patru tole in functie
de gabaritul stalpului. Se recomanda racordarea curba a tolelor in zonele
de colt cu o raza de racordare de 20mm. Pentru un stalp cu gabarit redus
camasa poate fi executata din doua tole care se sudeaza intre ele la
santier prin intermediul a doua eclise sudate in prealabil pe fiecare dintre
cele doua tole.
-Daca stalpul are un gabarit mai mare este recomandata realizarea
camasii din patru tole. Calitatea sudurii trebuie verificata de catre
laboratoare autorizate.
-Intre camasa metalica si suprafata laterala a stalpului se lasa un rost de
20mm care se umple ulterior cu mortar cu contractie compesata.
- Dupa sudarea tolelor, camasa inchisa se pozitioneaza corect cu
ajutorul suruburilor de calare.Se urmareste verticalitatea fetelor
laterale si orizontalitatea muchiilor orizontale. Intre marginile
superioare si inferioare ale camasii si elementele structurale adiacente
(grinzi, placa) se lasa un rost de 2cm. In acest fel camasa va asigura
numai confinarea si rezistenta la forta taietoare a stalpului fara sa
influenteze capacitatea de rezistenta la incovoiere. Pentru fixarea
provizorie a camasii metalice toate suruburile de calare trebuie
stranse.
3. Umplerea rostului cu mortar
Dupa calarea si fixarea provizorie a camasii se trece la umplerea rostului de
la partea de jos. Pentru a preveni curgerea mortarului de umplere in timpul
turnarii se poate utiliza chit siliconic.
Umplerea rostului se face cu mortar cu contractie compensata. Acesta are, de
regula, lucrabilitate buna care permite turnarea gravitationala, fara pompare,
pe la partea de sus a camasii cu ajutorul unei palnii. Dimensiunea maxima a
agregatelor este de 8,0mm atunci cand mortarul este turnat si 1,0mm atunci
cand mortarul este pompat. Suruburile de calare se desfac, pe rand, pentru a
se vedea daca mortarul a patruns in spatele camasii dupa care se strang la
loc, fara a modifica pozitia confectiei metalice.
Utilizarea mortarelor obisnuite pe baza de ciment este interzisa. Din cauza
contractiei acestor mortare se produce ruperea contactului dintre camasa
metalica si stalp si ca urmare efectul pozitiv al confinarii este redus
considerabil.
BIBLIOGRAFIE:

1. Tehnologia lucrarilor de intretinere, repaatii si consolidari – Mihai


Teodorescu, Constantin Budan, UTCB, 1996
2. Reabilitarea structurilor din beton armat - Bentea Mirona
3. Solutii modern pentru consolidarea si reabilitarea constructiilor
amplasate in zone seismice - Daniel Grecea, Sorin Bordea, Aurel
Stratan, Adrian Dogariu, Dan Dubina
4. Consolidarea si intretinerea constructiilor –
Corneliu Nistor, Laurentiu Troia, Mihaela Teodoru, Helgomar Minialov,
Ed Tehnica, 1991
5.Probleme privind patologia si terapeutica constructiilor – Sebastian
Tologea, Ed Tehnica, 1995
6. www. youtube.com
7. http://www.revistaconstructiilor.eu
8. http://www.proenerg.ro
9. http://rou.sika.com
10. http://www.proidea.ro
11. www.scribd.com