1/7/2016

HIDROIZOLAŢII

Ce este O
“HIDROIZOLAŢIE”?

Hidroizolaţia este
lucrarea care are drept
scop protejarea
elementelor de construcţii
şi a mediului interior, de
efectele acţiunii apei.

1
 1/7/2016

De ce este nevoie de
“HIDROIZOLAŢIE”?

Efecte ale acţiunii apei

Efecte ale acţiunii apei

2
 1/7/2016

Efecte ale acţiunii apei

Efecte ale acţiunii apei

Efecte ale acţiunii apei

3
 1/7/2016

Efecte ale acţiunii apei

Efecte ale acţiunii apei

Efecte ale acţiunii apei

in momentul inundatiei dupa 1 luna

4
 1/7/2016

Efecte ale acţiunii apei

Efecte ale acţiunii apei

Efecte ale acţiunii apei

5
 1/7/2016

Efecte ale acţiunii apei

Efecte ale acţiunii apei

Legea 10/1995, cerinţe:

A - Rezistenţă şi stabilitate;
B - Siguranţă in exploatare;
C - Siguranţă la foc;
D - Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea
şi protecţia mediului;
E - Izolaţie termică, hidrofugă şi
economie de energie;
F - Protecţie impotriva zgomotului.

6
 1/7/2016

Generalităţi:
–clasificări;
–materiale;
–domenii de utilizare;
–criterii de performanţă.

ACŢIUNEA APEI ASUPRA

ELEMENTELOR DE
CONSTRUCŢIE

Acţiunea apei asupra elementelor de construcţie

ale infrastructurii, se poate realiza:
• în mod direct prin:
– degradări mecanice datorate fenomenelor repetate de:
îngheţ – dezgheţ, evaporare, eroziune, spălarea unor
constituenţi;
– coroziune chimică, datorată agresivităţii chimice a apei sau
a terenului;
– favorizarea apariţiei mucegaiurilor, a ciupercilor, a
microorganismelor, ceea ce conduce la deprecierea
condiţiilor interioare din punct de vedere sanitar igienic;
• în mod indirect prin fenomene de tasare

7
 1/7/2016

Acţiunea apei asupra construcţiilor

1 – precipitaţii; 2 – apă de suprafaţă; 3 – pânză de apă
subterană; 4 - zonă de capilaritate saturată; 5 -
straturi de pământ permeabil (zonă de capilaritate
nesaturată); 6 – straturi de pământ impermeabil; 7 –
construcţie

Posibilităţi de acumulare a apei în sol,

funcţie de stratificaţia terenului

Legea 10/1995 care reglementează

cadrul de desfăşurare al activităţilor în
construcţii obligă, ca pentru un
amplasament pe care urmează să se
realizeze o construcţie, să se întocmească
un STUDIU GEOTEHNIC. Acest studiu
este realizat pe baza unui număr minim
de foraje şi conţine date referitoare la
stratificaţia terenului, caracteristicile
mecanice ale acestor straturi, nivelul
pânzei de apă freatică etc.

8
 1/7/2016

Un studiu complementar, ce este

elaborat de geotehnician, şi care ar
veni în ajutorul proiectantului pentru
adoptarea unei soluţii corecte a
sistemului de hidroizolaţii este

PROGNOZA MIGRĂRII APEI

PRIN SOL

Esential pentru alegerea tipului de

hidroizolatie il reprezinta

ANALIZA APEI
si anume, concentratia
- NITRATILOR
- SULFATILOR
- CALCIURILOR

Întreruperea direcţiei naturale de migrare a

apei prin sol

9
 1/7/2016

Modificarea regimului hidrologic al solului

ca urmare al casetării unui râu

Modificarea regimului hidrologic al solului

ca urmare al realizării unor clădiri ce au fundaţii adânc
îngropate

Modificarea regimului hidrologic al solului

ca urmare al realizării unor lucrări îngropate

10
 1/7/2016

Modificarea regimului hidrologic al solului

ca urmare al realizării umpluturii din jurul clădirii
1 – teren greu permeabil; 2 – umplutură permeabilă; 3
– clădire

Migrarea apei prin sol în cazul unei „suprafeţe”

impermeabile

"Hidroizolaţia" unei construcţii

trebuie concepută şi executată ca un
sistem complex, alcătuit din:
• hidroizolaţia propriu-zisă (ce va fi
denumită în continuare hidroizolaţie) -
rezolvată cu ajutorul materialelor
hidroizolatoare;
• lucrări constructive aferente: care sunt
compuse dintr-o serie de lucrări menite a
reduce efectul acţiunii apei asupra
hidroizolaţiei propriu-zise.

11
 1/7/2016

Lucrări constructive aferente au drept scop:

• colectarea apelor meteorice de la nivelul acoperişului
şi direcţionarea lor către un sistem de rigole sau către
reţeua edilitară de canalizare;
• prevederea de trotuare şi rigole perimetrale clădirii,
necesare pentru colectarea şi îndepărtarea apelor de
suprafaţă din imediata vecinătate a clădirii;
• realizarea lucrărilor de umpluturi, din jurul clădirii, cu
pământuri şi cu un grad de compactitate adecvate
pentru a evita acumularea apei în sol, lângă
construcţie; limitarea fenomenelor de tasare ale
terenului (măsuri necesare pentru a evita exercitarea
unor solicitări mecanice importante atât asupra
hidroizolaţiei cât şi a elementelor structurale ale
construcţiei);
• efectuarea de lucrări de stabilizare, hidrofobizare,
epuismente etc.

Funcţie de nivelul pânzei de apă freatică şi

al cotei de fundare, hidroizolaţiile adoptate
pot fi:
• contra umidităţii naturale a terenului;
• contra apelor subterane fără presiune
hidrostatică;
• contra apelor subterane cu presiune
hidrostatică.

REGULI FUNDAMENTALE
NECESAR A FI RESPECTATE ÎN
PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA
HIDROIZOLAŢIILOR

12
 1/7/2016

Realizarea hidroizolaţiei în sistem cuvă

Dispunerea hidroizolaţiei pe faţa pe care se

exercită presiunea
a) la exteriorul construcţiei (pozitivă);
b) la interiorul construcţiei (negativă).

Realizarea hidroizolaţiei pentru planuri

înclinate

13
 1/7/2016

Dispunerea hidroizolaţiei
a) în zona unghiurilor drepte;
b) în cazul intrândurilor

Realizarea hidroizolaţiilor în soluţii actuale, în

zona colţurilor

Decalarea foilor de hidroizolaţie realizate din

mai multre straturi

14
 1/7/2016

Zone sensibile de refacere a etanşeităţii hidroizolaţiei

a) la un canal subteran; b) pentru o străpungere
instalaţie în zona subsolului

Modalităţi de racord a hidroizolaţiei la pereţi

1 – perete; 2 – strat suport hidroizolaţie; 3 – hidroizolaţie;
4 – protecţie hidroizolaţie din min. 35 cm mortar de ciment; 5
- plasă de rabiţ; 6 – agrafe din tablă zincată; 7 – bolţ
împuşcat, cu piuliţă; 8 – profil de etanşare

Detaliu rezolvare hidroizolaţie la clădiri cu pereţi, fără

subsol
a) perete exterior; b) perete interior

15
 1/7/2016

Rezolvarea hidroizolaţiei la pereţii exteriori

Detaliu rezolvare hidroizolaţie la clădiri cu pereţi, cu

subsol
a) perete exterior; b) perete interior

Rezolvarea hidroizolaţiei la pereţi exteriori cu

subsol

16
 1/7/2016

Detaliu realizare hidroizolaţie la rosturi cu

solicitări mari, soluţie tradiţională

"Hidroizolaţia" unei construcţii trebuie

concepută şi executată ca un sistem complex,
alcătuit din:
• hidroizolaţia propriu-zisă - rezolvată cu
ajutorul materialelor hidroizolatoare;
• lucrări constructive aferente: care sunt
compuse dintr-o serie de lucrări menite a
reduce efectul acţiunii apei asupra
hidroizolaţiei propriu-zise;

Lucrări constructive aferente: care sunt compuse

dintr-o serie de lucrări menite a reduce efectul
acţiunii apei asupra hidroizolaţiei propriu-zise:
– îndepărtarea apelor meteorice de la nivelul
acoperişului;
– prevederea de trotuare şi rigole perimetrale clădirii;
– realizarea lucrărilor de umpluturi, din jurul clădirii;
– efectuarea de lucrări de stabilizare, hidrofobizare,
epuismente (DRENURI) etc.

17
 1/7/2016

Reguli necesare a fi respectate pentru a realiza

o hidroizolaţie:
– continuitatea (zonele de îmbinare, muchii,
străpungeri etc.);
– dispunerea “pe faţa” cu lichidul;
– protecţii contra acţiunilor (mecanice, însorire
etc.);
– respectarea limitelor de temperaturi şi presiuni;
– etc.

MATERIALE
HIDROIZOLANTE

Rezolvarea clasică a hidroizolaţiei funcţie de direcţia

de dispunere
a) în plan vertical; b) în plan orizontal

18
 1/7/2016

După natura materialelor care realizează

hidroizolaţia, putem avea:
• soluţii injectabile;
• metalice;
• plastice;
• tencuieli;
• bentonitice;
• bitumuri;
• mixte.

Hidroizolaţii sub formă de

soluţii injectabile
Sunt utilizate atunci când stabilitatea la fisurare este
mai mică de 0.1 mm.
Procedeul constă în injectarea sau difuzia de soluţii
hidrofobizante (silicaţi alcalini, fluosilicaţi, siliconaţi,
silicaţi polimerici, epoxi, poliuretani), sub presiune,
în elementele de construcţie. Sunt folosite pentru
umplerea porilor în toată masa elementului de
construcţie. Sunt utilizate soluţii hidrofuge lichide,
pulverulente, uni sau bi componente. Dezavantaj –
la fisurarea elementului structural, devin
ineficiente.

Hidroizolaţii metalice
Sunt utilizate în cazul solicitărilor mecanice importante
(ce depăşesc 5 daN/cm2), temperaturi mai mari de
+40˚C, la lucrări speciale.
Au costuri ridicate dar oferă impermeabilizări
deosebite.

Se utilizează:
– foi din oţel inoxidabil, îmbinate prin sudură;
– oţel laminat: îmbinat prin nituire, rosturile dintre profile
etanşându-se cu plumb;
– foi de cupru;
– foi de zinc;
– foi de aluminiu (Al+Mn) de 0.2 mm grosime;
– foi de plumb

19
 1/7/2016

Hidroizolaţii realizate din tencuieli

Dezavantaje:
• nu rezistă la solitări mecanice importante
(tasări, fisuri etc.);
• nu pot acoperi cavităţi mari;
• materialul hidrofobizant “se consumă”;

Se utilizează două tipuri de tencuieli:

• impermeabile: cu adaosuri hidrofuge sau cu dozaj
ridicat de ciment (peste 400 ÷ 500 kg/m3); sunt
straturi relativ subţiri (3 ÷ 5 cm); adesea sunt
protejate suplimentar prin vopsitorii hidrofuge; ca
dezavantaj se poate menţiona faptul că fisurează la
sarcini mecanice, la tasări ale construcţiei;
• torcretate: se obţin prin împroşcarea de mortar cu
presiune şi viteză mare (aprox. 115 m/s) cu aer
comprimat; necesită utilizarea de agregate fine; se
pot folosi şi adaosuri hidrofobe; dezavantaj – la
fisurarea elementului structural, devin ineficiente.

Hidroizolaţii realizate din

argile bentonitice

Dezavantaje:
• nu rezistă la solitări mecanice importante
(tasări, fisuri etc.);
• nu pot acoperi cavităţi mari;

20
 1/7/2016

Hidroizolaţii plastice

• Sunt recomandate pentru lucrări de etanşare

a bazinelor, rezervoarelor.
• Se folosesc membrane elastice din PVC

Hidroizolaţii mixte

Sunt utilizate la rosturi de tasare –

dilatare, la elemente de construcţie
supuse presiunilor hidrostatice
mari.

Sunt durabile şi eficace

Pot fi:
• masticuri bituminoase cu inserţii metalice
• masticuri bituminoase aplicate pe tencuieli
• materiale bituminoase şi foi metalice.

21
 1/7/2016

Principalele materiale sintetice utilizate ca foi

flexibile hidroizolante pentru acoperişuri:
• Materiale plastice
• Cauciucuri tip elastomeri
• Cauciucuri termoplastice

Materiale plastice:
• PE – polietilenă;
• PE-C – polietilenă clorurată;
• PP – polipropilenă;
• PVC – policlorură de vinil;

• PIB – poliizobutilenă;
• CSM sau PE-CS – polietilenă cloro-sulfonată;
• EBA – etilen/butil acetat;

Materiale plastice:
• EEA –etilen/etilacetat, Terpolimer
etilen/etilacetat;
• ECB sau EBT – etilen, copolimer, bitum;

• EVAC – etilen/vinilacetat;
• FPO sau PO-F – poliolefină flexibilă;
• EPP sau PP-F – polipropilenă;

• TPO – poliolefină termoplastică

22
 1/7/2016

Cauciucuri tip elastomeri:

• BR – cauciuc butadienic;
• CR – cauciuc cloroprenic;
• CSM – cauciuc polietilen cloro-sulfonil;

• EPDM –etilen-propilen-dien-terpolimer;
• IIR – cauciuc izopren-izobuten (butil cauciuc);

• NBR – cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril

cauciuc);

Cauciucuri termoplastice:
• EA – amestec elastomeric;
• MPR – topitură de cauciuc procesabilă;

• SEBS – stiren etilen butilen stiren;

• TPS sau TPS-SEBS – SEBS copolimeri;

• TPE – elastomeri termoplastici, nereticulaţi;

TPE-X – elastomeri termoplastici, reticulaţi;

• TPV – cauciuc termoplastic vulcanizat;

Hidroizolaţii bituminoase

23
 1/7/2016

Tipul de bitum
Caracteristica
H 38/42 H 45/55 H 68/75 H 80/90
Punct de înmuiere (˚C) 38 ... 42 45 ... 55 68 ... 75 80 ... 90
Penetraţia la 25˚C (mm,min) 180 40 35 20
Ductilitatea
0˚C,cm,min 8 - 1 -
-25˚C,cm,min 100 80 4 3

Punct de rupere FRAASS

0˚C,max -17 -10 -12 -10

Punct de inflamabilitate
M, 0˚C,min 240 240 240 250

Dintre produsele bituminoase utilizate în

construcţii, se pot aminti:
– soluţii de bitum;
– emulsii de bitum;
– suspensii de bitum;
– chituri bituminoase;
– masticuri de bitum;
– asfalturi naturale;
– materiale în suluri.

Dintre produsele bituminoase utilizate în construcţii, se pot aminti:

• soluţii de bitum: se obţin prin dizolvarea la cald a bitumului în solvenţi
organici petrolieri (benzine, white – sprite); se folosesc pentru lucrări de
amorsare a suprafeţelor suport;
• emulsii de bitum: sunt soluţii de bitum în mediu apos cu emulgatori
pentru aderenţă; sunt utilizate pentru amorsarea suprafeţelor; sunt
deosebit de eficiente pentru locuri neventilate şi cu pericol de incendii
sau pentru suprafeţe umede;
• suspensii de bitum: rezultă din amestecarea bitumului moale cu var
pastă şi adaos de apă; sunt extrem de utile pentru hidroizolaţii dispuse
pe pante mari;
• chituri bituminoase: este o suspensie de bitum cu var filerizat, fibre
celulozice ori fibre de azbest;
• masticuri de bitum: se obţin din amestecarea bitumului oxidat de petrol
cu filer de calcar, cenuşă de termocentrală, microazbest, fulgi de azbest,
adaosuri de cauciuc;
• asfalturi naturale: sunt obţinute cu procente diverse de bitum (22%,
15%);
• materiale în suluri: obţinute prin utilizarea de armături şi/sau
îmbunătăţirea masei de bitum

24
 1/7/2016

Materialele bituminoase pot fi sub

formă:
– monolită;
– prelată;
– suluri;

Materialele bituminoase sub formă

monolită.

Materialele bituminoase sub formă

de prelată.

25
 1/7/2016

Materialele bituminoase sub formă

de suluri.

Structura unei hidroizolaţii

1 – material hidroizolator; 2 – faţa inferioară; 3 – faţa
superioară

Faţa inferioră poate fi:

– netratată;
– tratată:
talc, nisip fin, suport textil uneori neţesut;
de tip termosudabil, dacă întreaga suprafaţă a
membranei se va lipi, pentru protecţia acestui strat
până la punerea în operă se foloseşte:
 folie de polietilenă, hârtie Kraft, folie siliconizată - se vor
îndepărta la punerea în operă a membranei;
 folie de polietilenă termofuzibilă, care contribuie la calitatea
lipirii membranei

26
 1/7/2016

După forma suprafeţei, aceasta poate fi:

– dreaptă;
– ampretată (firma PLUVITEC);

Ca metode de "fixare" a membranei se poate aminti:

– lipirea la rece, utilizând amorse bituminoase;
– lipirea la cald cu flacăra ori cu aer cald (soluţie agreată din
punct de vedere al securităţii muncii);
– autoadezive (sub greutatea proprie sau exercitând o
compresiune de valoare medie prin utilizarea unui
compresor de greutate mică / medie);
– soluţii mixte:
 prindere mecanică şi adeziv;
 prin clipsare şi adeziune chimică

Faţa superioară a hidroizolaţiei

Faţa superioară a membranei poate fi:

– netratată;
– tratată:
materiale pe bază de piatră: nisip, strat de pietriş,
paiete de ardezie colorate, paiete de bazalt etc.;
materiale metalice: folie de aluminiu ori cupru;
vopsea polimerică, vopsea poliuretanică, vopsea
acrilică, emulsie bituminoasă aluminizată aplicată prin
pensulare

Materialul hidroizolator

Materialul de bază din care se realizează poate

fi:
– membrană din polietilenă de înaltă
densitate HDPE;
– cauciuc sintetic;
– elastomer poliuretanic;
– produse pe bază de bitum.

27
 1/7/2016

Hidroizolaţii din bitum

Bitumul folosit are caracteristici îmbunătăţite şi

poate fi:
– oxidat;
– aditivat;
– bitum oxidat aditivat cu copolimeri olefinici
elastomeri.

Bitumul oxidat se obţine din bitumul natural

prin procedee de oxidare (suflare de aer cald
peste masa de bitum).

Bitmul aditivat se obţine din bitumul oxidat

prin încorporarea, în masa sa, a unuia sa chiar
a mai multor polimeri.

Cei mai utilizaţi polimeri sunt:

• polipropilena atactică, produsul fiind denumit
generic şi APP;
• etilen – propilenă, produsul fiind denumit
generic şi EPM;
• stiren-butan-stiren, produsul fiind denumit
generic şi SBS

28
 1/7/2016

Caracteristicile principale ale tipurilor de bitum

Membrană aditivată cu
Caracteristica
APP EPM SBS

Alungirea (%)
2 ... 4 2 ... 4 45 ... 50

Comportarea la cald (˚C)

150 110 120

Comportarea la frig (˚C)

+5 ... -10 0 ... -10 -5 ... -25

Armătura hidroizolaţiei poate fi constituită din:

• soluţii de bază:
 carton celulozic;
 ţesătură textilă: fibre liberiene ţesute, fire în urzeală de bumbac şi vigonie;
 fire polimerice (neţesute);
 ţesătură din voal poliesteric;
 ţesătură din fire poliesterice;
 ţesătură din fire de sticlă;
 împâslitură din fibre de sticlă;
 folie aluminiu sau cupru de 0.08 mm grosime;
• soluţii îmbunătăţite:
 poliester neţesut ranforsat;
 voal fibre de sticlă, ranforsat;
 ţesătură din fire poliesterice pe o direcţie şi fire de sticlă pe cealaltă
direcţie;
 împâslitură din fire de sticlă întărită longitudinal cu fire de sticlă;
 poliester filat;
 ţesătură din fibre de sticlă, întărită;
 două straturi de poliester neţesut termoliate de o parte şi de cealaltă pe un
voal de sticlă (IMPERPOL);

Principalele caracteristici ale armaturilor

Rezistenţă la rupere Alungirea la rupere
(N,min) (%)
Natura armăturii
longitudinal transversal longitudinal transversal

carton 300 ... 400 200 ... 350 2 2

pânză bitumată 500 ... 450 400 ... 350 10 20 .. 30

împâslitură bitumată 150 ... 250 150 ... 200 2 2

ţesătură bitumată 550 ... 700 450 ... 600 5 5

fire de sticlă 160 ... 550 150 ... 450 2 ... 5 2 ... 5

împâslitură din fibre de sticlă 300 ... 400 180 ... 300 2 ... 5 2

fibră de sticlă 400 250 2 2

voal de sticlă ranforsat 400 150 2 2

ţesătură din fibre de sticlă 800 800 5 5

poliester 1100 850 45 45

voal poliesteric 800 800 40 40

împâslitura poliesterică 1000 1000 50 50

folie de aluminiu 200 ... 300 200 ... 300 3 3

29
 1/7/2016

Structura unei membrane bistrat

a) cu strat din pâslă sintetică; b) cu ploturi
1 – strat suport hidroizolaţie; 2 – strat nivelare – corectare; 3 – membrană;
4 – strat de pâslă sintetică; 5 – folie de protecţie; 6 – membrană;
7 – strat de aer - sistem de ploturi; 8 – hidroizolaţie exterioară

Aprecierea calitativă a membranelor hidroizolante

se face în raport cu mai multe criterii cele mai
importante fiind:
– rezistenţa de rupere la tracţiune (R) în [N];
– alungirea la rupere (A) în [%];
– flexibilitatea la temperaturi scăzute (F) în [°C].

Exemple
• carton celulozic cu bitum oxidat ................................................ R2A1F1
• pânză textilă cu bitum oxidat ..................................................... R4A3F1
• împâslitură din fibre de sticlă cu bitum aditivat cu APP ............ R3A1F2
• împâslitură din fibre de sticlă cu bitum aditivat cu SBS ............. R3A1F5
• ţesătură din fire de sticlă cu bitum aditivat cu APP ................... R5A1F2
• ţesătură din fire de sticlă cu bitum aditivat cu SBS ..................... R5A1F5
• voal poliesteric cu bitum APP .................................................... R5A5F2
• voal poliesteric cu bitum SBS ..................................................... R5A5F5

30
 1/7/2016

• Elemente accesorii hidroizolaţiilor

31