Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
8. http://www.utcluj.ro/utcn/civeng/leonardo
1
1. CAUZELE CARE PRODUC DETERIORAREA STRUCTURILOR I
ELEMENTELOR DE CONSTRUCIE DIN ZIDRIE
2
a.) Perei structurali
Structura este considerat cu avarii grave sau foarte grave daca capacitatea de
rezisten nsumat a pereilor cu avarii foarte grave reprezint mai mult de 1015%
respectiv mai mult de 2025% in cazul peretilor cu avarii grave, din capacitatea de
rezisten total a structurii pe una dintre direciile principale de la nivelul la care se
face verificarea.
b.) Spaleti
3
uneori fisuri subiri/mortar sfrmat i n alte rosturi orizontale apropiate de
extremiti;
posibil, ieirea din plan sau deplasri n plan (sus/jos) crmizi zdrobite la
coluri;
fisuri orizontale i sfrmarea mortarului cu deplasarea n plan n lungul fisurii
i deschiderea rosturilor verticale (< 1012mm);
rupere n scar cu >5% din asize cu crpturi n crmizi;
fisuri diagonale (>6mm), majoritatea prin crmizi; cteva zone zdrobite la
coluri i/sau deplasri mici n lungul sau perpendicular pe planul de fisurare.
a.4) Avarii foarte grave:
risc de pierdere a capacitii portante pentru ncrcri verticale
deplasri semnificative n plan i/sau perpendicular pe plan;
zdrobirea extins a crmizilor la coluri;
deplasri n scar mari (unele crmizi au czut de pe cele inferioare);
ruperea vertical a crmizilor n majoritatea asizelor;
deplasari laterale mari, n zonele de margine zidria a nceput s cad;
deplasri i rotiri importante n lungul planului de fisurare.
In ceea ce priveste spaletii structura este considerat cu avarii grave sau foarte
grave dac numrul spaleilor cu avarii foarte grave reprezint mai mult de 1015%
din numrul total al spaleilor pe una dintre direciile principale de la nivelul de calcul,
respectiv 2025% in cazul spaletilor cu avarii grave,
d. Boli i cupole
Cauzele care conduc la necesitatea consolidarii unei constructii, pot proveni din:
5
4. CATEGORII DE INTERVENTII
Fundatii Injectari, cusaturi armate de profunzime, subzidiri simple sau armate, grinda
laterala vierendell cu talpa inferioara largita, subzidiri armate rezemate pe piloti
forati, etc.
Arce Impanari, injectari, cusaturi armate de profunzime, tiranti vizibili la nasteri, grinzi
asociate la extrados arc, arce asociate la intrados.
6
4.1 CONSOLIDAREA PERETILOR
Efectul injeciilor armate este bazat pe confinarea lateral a zidriei datorat barelor
metalice.
Intervenia poate fi asociat cu placarea cu beton armat pe ambele fee ale peretelui
n scopul de a mbunti confinarea lateral i de a mri seciunea rezistent. n felul
acesta, sporesc:
Interventia este aplicabila doar in cazurile paramentelor zidurilor din piatra, care se
prezinta intr-o stare relativ buna de conservare si unde mortarul din rosturi si-a
pierdut din proprietatile care asigurau legatura zidariei.
Eficienta sistemului este mare pentru peretii despartitori; aplicarea metodei conduce
la importante economiii de materiale.
7
Modul de executie:
Desfacerea in profunzime a a rosturilor din zidarie de piatra cu ajutorul
raschetelor, evitand daltuirea si utilizarea instrumentelor mecanice.
Spalarea cu jet de apa sub presiune
Rostuirea cu mortar poros, care trebuie sa ramana aparent.
8
4.1.3 Ameliorarea caracteristicilor mecanice prin impregnare
Modul de executie:
Stropirea manuala cu bidineaua sau cu jet de aer sub presiune a materialelor
consolidante (acrilice, fluoro-carbonice, silicice).
Materialele trebuie sa penetreze in perete pe o grosime de cca. 3-5 mm,
pelicula fiind un invelis care conduce la cresterea mecanica a peretelui
consolidat.
Amorsarea superficiala cu o rasina de vascozitate redusa, care impiedica
capilaritatea.
Amestecul trebuie sa patrunda in profunzime pentru a ajunge la stratul de
material sanatos.
Operatiunea se intrerupe cand pe paramentul extern raman pete de material
refuzat.
Se recomanda evitarea in procesul de consolidare a formarii unei bariere
impermeabile in interior, care sa conduca la aparitia fenomenelor de desprindere a
stratului superficial.
Metoda este recomandabila la consolidarea oricarui tip de structura din piatra, din
caramida sau din b.a., si consta in impregnarea unui amestec consolidat antigeliv si
hidrofug, aplicat in vid pe elemente poroase.
Modul de executie:
Infasurarea elementelor supuse tratamentului in folie de polietilena sustinute
de o retea metalica
Aspirarea suprafetelor de gaze reziduale si de eventuala umiditatea a
porozitatii si microcavitatilor structurii.
Pulverizarea sub presiune a rasinilor sintetice (silan, rasini epoxidice, acrilice,
flour-carbonice). Dupa intarirea stratului de rasini se inlatura folia de
polietilena.
9
Fig. 4.6 Impregnarea paramentelor din Fig. 4.7 Diagrama impregnarii in vid
zidarie in mediul vidat
Gradul de impregnare este direct proportional cu timpul de gazare, marirea
caracteristicilor de rezistenta mecanica depinde la randul sau de gradul de absorbtie.
Dupa 2 ore de degazare, gradul de impregnare creste cu 2% si corespunde cresterii
caracteristicilor de rezistenta cu aproximativ 70%. Valorile structurale obtinute pot fi
similare cu cele initiale.
Posibilitatea de utilizare a unei microarmari zonificata in toate directiile, constituita
dintr-un polimer reticular situat in interiorul leziunii.
Fig. 4.8 Stabilirea retelei de gauri in functie de Fig. 4.9 Montarea tuburilor,
degradarea peretelui si de capacitatea sa de etansarea lor si chituirea
absorbtie fisurilor
Zidaria fisurata sau crapata se poate camasui prin aplicarea pe cele doua fete ale
zidului a doua plase sudate 3 mm, cu ochiuri de 15-20 cm, cu sau fara injectare
prealabila cu mortar de ciment. Plasele se leaga intre ele cu agrafe din otel beton 6
mm, prevazute cu ciocuri, introduse prin gaurile create in zidarie, pe ambele directii,
la intervale de 50-60 cm (Fig. 4.10). Gaurile se fac cu masina rotopercutanta si
trebuie sa aibe diametrul de 25-30cm, pentru a putea fi umplute cu mortar.
Camasuirea se va realiza cu mortar marca M100, iar operatiunea de camasuire va fi
precedata de indepartarea tencuielii, a caramizilor sfaramate, de curatarea rosturilor,
si de spalarea si periarea zidariei. Repararea fisurilor izolate se poate face cu doua
plase sudate cu ochiuri de 10 cm, aplicate in lungul fisurii si legate intre ele cu agrafe
(Fig. 4.11).
11
Atat peretii cu fisuri izolate cat si cei care prezinta o retea densa, neregulata, de fisuri
fine, pot fi consolidate si prin injectarea in zidarie a unui mortar fluid cu 300 kg
ciment/m3. In acest scop, fisurile se curate bine de praf, se spala si se aplica un strat
de mortar de ciment, pe ambele fete de 3-4 cm grosime. In fisuri se introduce, pe 5
mm adancime, stuturile de injectare. Ele se monteaza ca in figura la interval de 1-
1,5m in lungul fisurii si se fixeaza cu mortar; presiunea de injectare este de 3 atm, iar
injectarea se face de jos in sus. Pe masura ce mortarul iese prin stutul alaturat, se
astupa cu un dop stutul prin care s-a injectat.
Consolidarea legaturilor dintre peretii portanti si cei de contravantuire se poate face
cu plase sudate sau cu injectii de mortar, dupa caz.
In cazul injectarilor se curata de mortar doua rosturi orizontale de la partea
superioara si se introduc doua bare de otel beton, care se inglobeaza in mortar de
ciment.
Peretii portanti se consolideaza la intersectii cu plase sudate ancorate intre ele cu
bare din otel beton, introduse in rosturile orizontale prin gauri perforate, in minimum
trei sectiuni, pe inaltimea zidariei.
12
4.1.7 Tiranti centura
La cladirile cu forma regulata in plan, din zidarie nearmata (zidarie fara centuri si
stalpisori din b.a.) iar zidaria nu este dislocata in ansamblul ei, poate fi aplicata o
solutie superioara celei cu tiranti-centura, prin utlizarea unor pilatsrii de eclisare a
zidurilor in asociere cu tirantii centura care sa incorseteze intregul ansamblul;
conditia de baza fiind obtinerea unei foarte bune conlucrari cu zidaria existenta.
Inaintea inceperii acestei cosolidari, zidariile distruse sau fisurate se refac prin tesere
si, eventual, dupa caz se introduc pereti transversali noi.
Consolidarea incepe fie de la fundatii, fie de la un nivel oarecare dupa caz. Zidaria
de caramida in dreputul colturilor si in camp pe o anume latime se imbraca cu doua
13
eclise de beton armat care patrund in zidarie. Cand se ajunge la nivelul planseelor,
se executa sistemul tirant-centura.
In cazul acesta nu este necesara ancorarea tirantilor in placile de capat din metal; ei
pot fi ancorati direct in pilastri din beton armat de colt. La executarea ecestui sistem
se vor respecta intocmai solutiile pentru asigurarea aderentei betonului la zidaria de
caramida si pentru asigurarea unei legaturi bune a sistemului vechi cu cel nou.
14
Fig. 4.14 Utilizarea pilastrilor de eclisare
Legarea cu scoabe din otel se practica in cazul fisurilor izolate. Scoabele se fixeaza
de o parte si de alta a fisurii pe cat posibil, perpendicular pe aceasta, in zonele cu
zidarie nedegradata. Numarul scoabelor se determina functie de sectiune acestora
Si capacitatea portanta a peretelui de zidarie, cu asigurarea unei lungimi suficiente
de ancorare.
In mod curent se utilizeaza scoabe din otel rotund, fixate in gauri cu mortar pe baza
de ciment (Fig.4.15). Daca este posibil se indica introducerea scaoeblor pe ambele
fete ale zidariei.
Fig.4.15
In practica se intalnesc si scoabe din otel lat (platbanda), care au avantajul ca pot fi
mai simplu fixate in zid cu mijloace obisnuite (Fig.4.16)
15
Fig. 4.16 Brida din otel lat
Fig. 4.17
16
Fig. 4.18
Fig. 4.19
17
4.2. STRUCTURI ORIZONTALE. TAVANE DIN LEMN
4.2.1Rigidizarea tavanelor. Suprapunerea unui tavan peste tavanul original
Solutia este eficienta si poate fi aplicata doar acolo unde tavanul vechi se afla in
conditii relativ bune, si pe planseu sunt dispuse sarcini concentrate, in caz contrar
este de preferat substituirea tavanului vechi.
Este o solutie simpla care necesita o manopera obisnuita.
b
a
Fig. 4.20 Rigidizarea Fig. 4.21 Rezemarea tavanelor pe peretii perimetrali si sistemul de grinzi
tavanelor vechi prin
suprapunerea unei noi a. Vedere de sus; b. Sectiunea A-A
dusumele
18
4.2.2 Rigidizarea si contravantuirea tavanelor. Ancoraje cu ajutorul tirantilor si
a sustinerilor de tip cravata.
Pozitia tirantilor metalici din platbande se poate face atat la intradosul cat si la
extradosul grinduielii tavanului.
Fig. 4.22 Dispunerea tirantilor din platband Fig.4.23 Legatura dintre tiranti si grinzile
pe sistemul grinzilor principale, pereti principale cu ajutorul cravatelor
perimetrali
19
4.2.3 Consolidarea grinzilor din lemn. Introducerea tirantilor pretensionati
aderenti la grinzi.
20
4.2.4 Consolidarea grinzilor din lemn. Introducerea barelor din vitrorasina (sau
din otel)
Metoda care ca scop cresterea capacitatii portante a grinzii din lemn si este
recamandata atunci cand grinda pe ansamblu nu prezinta degradari mari.
Daca tavanul care necesita restaurare nu are valoarea artistica deosebita se poate
interveni prin dispunerea unui platbande longitudinale care adera la intradosul grinzii
legatura realizandu-se cu ajutorul unor buloane inclinate la 45.
Daca structura trebuie sa-si pastreze aspectul intial (ex: cladiri din patromoniu), se
pot folosi armaturi speciale constituite din cabluri de vitrorasina.
In ambele situatii se realizeaza un sistem rezistent analog cu acela al unei grinzi din
beton armat. Armatura orizontala dispusa la intradosul grinzilor poate fi constituita de
un cablu de otel.
Fig. 4.27 Consolidarea grinzilor cu platbande Fig. 4.28 Consolidarea grinzilor cu bare din
intradorsale si buloane orientate la 45 otel si bare din vitrorasina. Vedere de sus
21
Fig. 4.29 Consolidarea grinzilor cu
bare din otel si bare din vitrorasina.
Sectiune longitudinala
22
4.2.5 Rigidizarea grinzilor principale. Pozitionarea aparenta a armaturilor.
Metoda este destinata ranforsarii grinzilor din lemn care din diverse motive trebuie
sprijinte intermediar, lucru realizat cu ajutorul unei biele supusa la compresiune si
sustina de un tirant metalic.
Sprijinul intermediar nu este suficient, insa el inlocuieste doi pilastrii din zidarie, care
trebuie eliminati avand in vedere exigentele restaurarii.
Interventia este necesara acolo unde structura din lemn a grinzilor necesita oricum o
structura metalica auxiliara.
- Sprijinirea tavanului;
- Realizarea in pereti a ancorajelor pentru tiranti;
- Punerea in opera a bielelor si solidarizarea lor cu grinzile;
- Punere in opera a tirantilor si cuplarea lor cu bielele si placutele de
ancoraj;
- Punerea sub compresiune a bielei.
vedere de ansamblu
23
a b
d.
c.
Fig. 4.34 Consolidarea grinzilor cu tiranti aparenti. a. Detaliu de reazem; b. Vedere de sus; c.
Sectiune longitudinala A-A; d. Sectiune transversala B-B
Metoda este eficienta atunci cand capetele grinzilor din lemn incastrate in peretii de
zidarie, sunt putrezite ca urmare a umiditatii peretilor.
Una dintre cele mai utilizate metode consta in consolidarea grinzilor si reconstructia
toatala a capatului de grinda cu beton epoxidic armat cu bare din vitrorasona si
solidarizat cu portiunea de grinda nedegradata.
24
Cofrajele care servesc la turnarea betonului epoxidic pot fi recuperate sau raman
pierdute. In acest ultim caz se accepta reconstructia capatului cu ajutorul unei cutii
metalioce in care se toarna beton epoxidic.
Fig. 4.35 Degradarea capetelor de grinda pe Fig. 4.36 Sprijinirea capetelor de grinda in
reazeme vederea reconstructiei
Fig. 4.38 Reconstructia capatului de grinda Fig. 4.39 Fazele de reconstructie a unui
cu ajutorul betonului din rasini epoxidice reazem, cu beton din rasini epoxidice turnat in
armat cu bare din vitrorasina cutii metalice
25
Fig. 4.40 Restaurarea capetelor de reazem cu ajutorul barelor din vitrorasina. Vedere de sus.
b
a
Fig. 4.41 Restaurarea capetelor de reazem cu ajutorul barelor din vitrorasina. a. Sectiune
longitudinala A-A; b. Sectiune transversala B-B
26
4.2.7 Refacerea capetelor de grinzi. Inima de intarire si placute de sustinere.
Din punct de vedere estetic reusita interventiei este apreciata dupa ultima faza de
executie, cand structura de rigidizare ramane ascunsa. Totusi prezenta unui material
ascuns altereaza conceptia statica initiala si in consecinta este un sistem care se
foloseste sub aceasta rezerva.
27
Fig.4.44 Refacerea unei zone degradate in
campul grinzii
b c
Fig. 4.45 Refacerea unui capat de grinda, cu inima de intarire si placuta de sustinere. a. Vedere de
sus; b. Sectiune longitudinala A-A; c. Sectiune transversala B-B
28
4.2.8 Consolidarea tavanelor din lemn cu ajutorul placilor din beton armat:
In cazul acestei interventii se suprapune o sapa din beton armat peste podeaua de
scandura existenta, care nu tine singura si trebuie marita rigiditatea tavanului in plan
propriu, pentru a favoriza ameliorarea rapartizarii fortei seismice, si a sarcinilor de
exploatare.
- Sprijinirea tavanelor;
- Demolarea si transportul pavimentului si a umpluturilor;
- Punerea in opera a sapei de egalizare cu masuri de precautie necesare
(reumplerea eventualelor goluri si discontinuitati ale tavanului, protejarea
intradosului pentru evitarea infiltratiilor in timpul turnarii);
- Punerea in opera a armaturii si legarea ei de tavan prin intermediul cuielor
forjate;
- Executarea turnarii placii monolite din beton armat.
a b
c d
Fig. 4.46 Consolidarea tavanelor din lemn cu placi din beton armat sprijinite pe centurin
incastrate in peretii perimetrali: a- vedere de ansamblu; b-vedere de sus; c- sectiune
transversala; d- sectiune orizontala
29
4.3. CONSOLIDAREA BOLTILOR
Metoda urmareste anularea impingerilor prezente intr-un sistem de forte care iau
nastere in elementele sub forma de bolta.
Interventia consta in introducerea elementelor metalice la nivelul reazemelor
structurii. Dupa punerea in sarcina tirantii sunt solicitati la intindere. Daca paramentul
prezinta denivelari mari sau daca are degradari in zona de reazem a tirantilor, in
prealabil aceste zone vor fi refacute pentru a le mari rezistenat si stabilitatea.
Etapele de executie:
- Indepartarea tencuielii de pe paramentul extern si pregatirea scaunului pentru
asezarea placutei metalice;
- Executarea locasului pentru fixarea placutei;
- Pozitionarea placutei pentru fixarea tirantului;
- Introducerea tirantului si fixarea lui provizorie;
- Fixarea placutei cu ajutorul sudurii in locas si a tirantului placuta.
Fig. 4.48 Detaliu de ancorare a tirantului. Fig. 4.49 Detaliu de ancorare a tirantului.
Sectiune orizontala prin zid Vedere frontala
30
Fig. 4.50 Consolidarea boltilor cu tiranti metalici. Vedere de ansamblul. Detaliu A,
sectiune transversala A-A
31
4.3.2 Consolidarea boltilor. Reducerea impingerilor. Introducerea cablurilor
active verticale.
Interventia are rolul de echilibrare a impingerilor in prezenta unui sistem de forte care
induc o stare de compresiune cu incovoiere in structura de sustinere. Poate fi
executata fara indepartarea masei nestructurale care afecteaza bolta. Spre
deosebire de alte sisteme de absorbtie a impingerilor orizontale, aceasta interventie
nu reduce starea de tensiuni din piciorul de sustinere al boltii, dar modifica raportul
dintre starea de compresiune si cea de intindere din reazem.
Etapele de executie:
- Se executa o perforare inclinata cu diametrul de 40 mm, in piciorul de sprijin al
boltii;
- Introducerea in gaura a unei bare de otel;
- Fixarea provizorie a capetelor tirantilor;
- Intinderea tirantilor cu ajutorul placilor de ancoraj;
- Introducerea amestecului pe baza de ciment sau compusi epoxidici in gaura
de foraj.
Etapele de executie:
- Sprijinrea boltii;
- Indepartea umpluturii de la extrados;
- Introducerea barelor din otel in gaurile care strapung bolta si etansarea lor cu
rasina epoxidica;
- Asezarea plaselor sudate pe extrados si fixarea lor de zidarie;
- Asezarae si intinderea cablurilor;
- Turnarea contraboltei din beton armat;
- Executarea unui eventual planseu de rigidizare, incastrat in pereti printr-o
centura din beton armat (peste nivelul tirantilor).
32
c
a. b
33
Etape de executie:
- Sprijinirea structurii;
- Inlaturarea umpluturii;
- Regenerarea suprafetei extradosului;
- Injectarea si repararea leziunilor care trec spre intrados;
- Realizarea unei contrabolti din beton armat cu plase sudate legate de bolta si
de ansamblul mural, cu ajutorul conectorilor;
- Executarea unei centrui perimetrale din beton armat (incastrata in peretii de
reazem);
- Asezarea grinzilor metalice, care constituie structura alternativa de sustinere;
- Introducerea blocajelor pentru tirantii de suspendare.
Introducerea noii structuri portante nu modifica structura statica atata timp cat bolta
continua sa lucreze ca in conditiile initiale, schema statica se modifica in conditiile
deplasarii diferentiate a reazemelor. In aceste conditii se inregistreaza o relativa
pierdere de portanta a boltii iar grinda si tirantii intra in lucru.
Se recurge la acest tip de interventie in situatiile cand nu avem garantia stabilitatii
reazemelor (prezenta unor structuri foarte rigide, inaderenta, etc.)
In unele cazuri structura metalica poate fi substituita cu una din beton armat.
a. b.
Fig. 4.53 Consolidarea boltilor cu ajutorul grinzilor metalice de suspendare si a
tirantilor.
a. Sectiune transversala; b. Vedere de ansamblu
34
Vedere de sus Sectiune verticala A-A
35
4.4 CONSOLIDAREA CUPOLELOR
Etape:
a b
Fig. 4.55 consolidarea legaturii dintre cupola si tambur prin intermediul injectiilor armate:
36
Trebuie tinut seama de faptul ca cercuirea introduce o incarcare permanenta data de
actiunea de pretensionare a cablului.
Etape:
Executarea locasurilor pentru asezarea cablurilor;
Impermeabilizarea locasului cu un strat de rasina epoxidica;
Punerea in opera a unui profil UNP 80-100 pentru repartizarea sarcinilor de
compresiune;
Instalarea cablului si punerea lui sub tensiune pentru a ajunge la tensiunea
dorita;
Blocarea cablului cu ajutorul masnoanelor filetate.
Fig. 4.55 Consolidarea cupolei din zidarie de caramida cu ajutorul cablurilor de cercuire
dispuse pe corpul cupolei: a.) vedere de sus; b.) vedere frontala; c.) vedere de sus;
d.)vedere in plan-detalii
37
a b
c
d
f
e
Fig. 4.56 Sectiune radiala, b.) detaliu A sectiune verticala; c.) setaliu A sectiune verticala; d.0
pozitionarea profilului UNP 80-100 pentru repartizarea sarcinii de compresiune; e.) ...f.)
placuta de repartitie si de ancoraj al cablului
38
4.4.3 Cercuirea cu ajutorul injectiilor armate
Faze operative:
Faza I:- regenerarea corpului cupolei cu ajutorul substantelor adezive din produse pe
baza de ciment, suficient diluate;
Faza II: infasurarea cupolei cu materiale impermeabile si termorezistente
Faza III: turnarea unei sape din beton armat cu stabilitate volumetrica
a b
Fig. 4.57 Cercuirea cupolelor cu ajutorul injectiilor armate: a.) sectiune vertical; b.)
sectiune orizontala
39
a
b.
40
4.4.4 Consolidarea cupolelor cu ajutorul bandajelor din beton armat
Etape de executie:
Fig.4.59 Consolidarea consolelor cu fasii din beton armat cu plasa sudata:a.) sectiune radial
prin tambur si cupola; b.) sectiune diametrala prin tambur si cupola
41
a.
b.
Fig.4.60 Consolidarea consolelor cu fasii din beton armat cu plasa sudata: a.) detalii-
sectiune verticala A-A; b.) Sectiune orizontala
42