Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Catedra de Constructii Civile, Inginerie Tehnologica si Urbanism

Ing. Dipl. Turcanu Costin Radu

TEHNOLOGII MODERNE DE
CONSOLIDARE CU PROFILE
METALICE A STRUCTURILOR
DE BETON ARMAT

Conducator tema disertatie

Prof. dr. ing. Alexandrina Pretorian

- iunie 2003 -
CUPRINS

1. GENERALITATI

1. Introducere ......... .
..... .
..... . .
................................................. ......... P2

2. Conceptul de consolidare, definitii ............................................p 2

3. Abordarea proiectului de consolidare ......................................p 3

4. Tehnologii actuale de consolidare a structurilor ................p 7

4. 1. Prin marirea rezistentei ......................................p 7

4.2. Prin marirea ductilitatii ......................................p 9
4.3. Prin marirea atat a rezistentei cat si a ductilitatii .....p 9

II. SOLUTII DE CONSOLIDARE CU PROFILE METALICE

1. Solutii de consolidare a elementelor ......................................p 10

1. 1. Consolidarea stalpilor cu profile metalice ................P 10

1.2. Consolidarea grinzilor cu profile metalice ................P 13
1.3. Consolidarea diafragmelor de B .A. cu profile metalice .....P 15

2. Solutii de consolidare a structurii bazate pe introducerea de

subsisteme structurale .............................................................P 17

2. 1. Cu contravantuiri metalice dispuse la interiorul structurii....p 17

2.2. Cu contravantuiri metalice dispuse la exteriorul structurii...p 22

Bibliografie: .................................................................................. p 26

-1-
1. GENERALITATI

1.1. Introducere

Consolidarea structurilor constructiilor civile, industriale, socio

culturale, etc este cea mai importanta metoda de ameliorare a riscului seismic.
In conditiile tarii noastre cu un puternic grad de risc seismic in special in
exteriorul arcului Carpatic problema reducerii pagubelor materiale si a
numarului de victime omenesti in eventualitatea unui seism de intensitate
ridicata reprezinta o prioritate in domeniul constructiilor. A vand in vedere
aceste probleme, lucrarea de fata isi propune sa studieze metodele de prevenire
a riscului seismic prin intermediul lucrarilor de reparatii, remodelari si
consolidari ale structurii.
Precedeele si tehnologiile descrise se aplica atat cladirilor afectate de
seism dar si celor care desi nu prezinta degradari structurale prezinta
vulnerabilitate fata de un eventual seism conform standardelor actuale. Trebuie
specificat faptul ca lucrarea de fata va studia aplicarea consolidarilor in cazul
structurilor de zidarie dar mai ales in cazul structurilor multietajate in cadre sau
mixte, de beton armat, structuri avand o foarte larga raspandire in marile orase
ale tarii si reperezentand majoritatea fondului de locuinte.
De asemenea trebuie mentionat faptul ca lucrarea se va axa pe analiza
solutiilor de actualitate sau cu caracter de noutate, multe dintre ele folosite inca
izolat sau pe scara restransa in Romania. Dintre acestea se vor avea in vedere
pentru o discutie mai detaliata cele bazate pe profile metalice, solutii din ce in
ce mai preferate datorita unor avantaje ca: incarcare suplimentara mai redusa a
structurii, timp redus de punere in opera pe santier, eficienta economica,
posibilitatea prevederii de goluri in peretii adaugati, comportare seismica buna.

1.2. Conceptul de consolidare, definitii

Termenul de "consolidare" in domeniul constructiilor are semnificatia

unei interventii asupra structurii in vederea ameliorarii performantelor acesteia
se este asociat de obicei cu lucrari de refacere a structurilor degradate in
general si degradate de seism in special. Se evita de altfel emiterea unei
definitii exacte a consolidarii in lucrarile de specialitate din Romania. In
literatura de specialitate internationala definirea termenilor este mult mai
nguroasa:
Strengthening = Reconstructia sau reinoirea oricarei parti ale
constructiei existente in scopul obtinerii unei performante structurale
( rigiditate, rezistenta, ductilitate) superioare constructiei originale
Repairing Reconstructia sau reinoirea oricarei parti ale constructiei
=

existente in scopul obtinerii unei performante structurale ( rezistenta

si/sau ductilitate) identice cu cele avute de constructie inaintea
degradarii

- 2 -
 Remodelling = Reconstructia sau reinoirea oricarei parti ale
constructiei existente in scopul schimbarii functionarii.
Rehabilitation Reconstructia sau refacerea unei constructii pentru a
=

asigura aceeasi parametrii de functionare pentru care a fost

proiectata.
Pentru termenii din limba engleza enuntati anterior s-a incercat o
adaptare a traducerii structurata conform diagramei Venn (Fig. 1.2. 1.) fara insa
a avea pretentia unei echivalente totale a semnificatiei acestora.

Restorin

Repairing Strengthening Remodelling

Q Qmti Q
structlU1tle seismice a
structurii I a
i e

elementelor

Reabilitare
Fig1.2.1

Corespondenta tennenilor romanesti pe baza diagramei Venn

1.3. Abordarea proiectului de consolidare

Este binecunoscut faptul ca raspunsul seismic al structurii depinde in

esenta de rigiditate, capacitate portanta, capacitate de deformatie / ductilitate,
caracteristici histeretice ale elementelor, caracteristicile pamantului de fundare,
caracteristicile seismului, masa constructiei si distributia acesteia.
Prin intermediul proiectului se urmareste o ameliorare a raspunsului
seismic al structurii pe baza evaluarii parametrilor enuntati anterior si a
parcurgerii urmatorilor pasi importanti:
Evaluarea raspunsului seismic al structurii existente
Determinarea capacitatii seismice necesare / a raspunsului seIsmIC
dorit.
Alegerea uneia sau mai multor scheme sau variante de consolidare

- 3 -
 Proiectarea detaliilor tehnice / prinderilor dupa caz.
Reevaluarea raspunsului seismic al structurii consolidate.
Evaluarea raspunsului seismic al structurii existente reprezinta de multe
ori o problema dificil de rezolvat deoarece implica procurarea planurilor
originale si ale eventualelor interventii executate asupra constructiei,
examinarea vizuala si cu ajutorul aparatelor a starii constructiei si a calitatii
materialelor, identificarea eventualelor zone degradate, modelarea structurii
luand in considerare parametrii identificati cu ocazia inspectiei tehnice si
eventualele degradari de rigiditate ale sectiunilor elementelor in urma unor
seisme precedente din isoria constructiei; toate aceste procedee sunt laborioase
si necesita multe cunostinte de specialitate si experienta.
Determinarea capacitatii seismice necesare trebuie facuta in concordanta
cu gradul de importanta al cladirii determinat de functiunea adapostita si de
specificatiile P100/92 conform cu intensitatea seismica atribuita site-ului.
Alegerea variantelor de consolidare se face in functie de tipul structural,
de nivelul de asigurare seismica dorit / pe baza respectarii strict a precizarilor
standardelor, conditiile impuse de site, functionarea constructiei si mai ales pe
baza costului si a eficientei economice. Imbunatatirea calitatilor de rigiditate,
rezistenta si ductilitate trebuie atent avuta in vedere sub aspectul distributiei
atat in plan cat si pe verticala. O buna conformare a planului din acest punct de
vedere poate fi cheia performantei solutiei propuse.
In final structura consolidata este verificata daca satisface conditiile de
comportare seismica avute in vedere.
Pasii procedurali descrisi anterior pot fi aplicati atat in cazul cladirilor
degradate lovite de cutremur cat si in cazul celor nedegradate dar identificate ca
fiind vulnerabile in eventualitatea unui cutremur de mare magnitudine.
Standardele romanesti permit cuantificarea valorii gradului nominal de
asigurare la actiuni seismice: R=Scapabil/Snecesar (formula 11 din P100/92), a
carui valoare in functie de clasa constructiei - 1 II sau III - trebuie ca in urma
proiectului de consolidare sa aiba valori superioare celor minime acceptate -
0.7, 0.6 respectiv 0.5. (P100/92 paragraf 12.2.6 si tabel 12.3)
La propunerea oricarei solutii de consolidare trebuie avute in vedere
mijloacele prin care se poate asigura ameliorarea comportarii seismice a
structurii (Fig. 1.3.1):
Consolidare prin cresterea capacitatii structurii de a prelua forta
seismica / rigidizare - directia (A) conform schemei alaturate
Consolidare prin marirea ductilitatii / a capacitatii structurii de a
disipa energie seismica prin deformatii plastice - directia (B)
conform schemei
Consolidare atat prin marirea capacitatii de a prelua forta taietoare de
baza / rigidizare dar si prin marirea ductilitatii si deci a capacitatii
structurii de a disipa energie seismica prin deformatii plastice. -
directia (C) conform schemei.
Trebuie facuta observatia ca in practica toate metodele sunt de tip (C)
insa mai apropiate de conceptul (A) sau de conceptul (B).

- 4 -
 Capacitate seismica
necesara
PERFORMANTA DORITA
- siguranta persoanelor
ro
...;....> - limitarea pagubelor

...;....>
r:n
'N
_ .(C)

- .

...-------J)

I PERFORMANTA NEDORITAI
Ductilitate
Fig 1.3.1

Curba reprezentand capacitatea seismica necesara (Fig 1.3.1) corespunde

unui grad de asigurare / risc seismic. Nivelul inferior cunoscut in literatura de
specialitate sub denumirea de "life safety" este compus din urmatoarele cerinte:
prevenirea prabusirii / colapsului constructiei
pastrarea in functiune a cailor de iesire in caz de urgenta (exit paths)
prevenirea caderii de elemente in interiorul sau exteriorul cladirii
In general consolidarile care se refera la curba inferioara - "life safety"
sunt axate pe solutii de tip (B) sau (C) - (Fig 1.3.2 respectiv Fig. 1.3.3.) .
,

I Dupa consolidare (B)

ro . o Raspuns seismic

.D

"'O
(l) X Capacitate de deformare
(J)
8
o
...;....>
(l)
. .....
.s
ro
t.--- - - - - - - - - - )(
o

....
....

-.i. nte de consolidare

....

... ... . _ _
.
_.

._
.

-'-'-'_ . ..c:>
...
Raspuns (B) - deplasari
Fig 1.3.2

- 5 -
 Dupa consolidare (C)
ro o Raspuns seismic

..D
X Capacitate de deformare

(j)

- - - - - -X
Ea
B _ _ _ _
_ _ _ _ -
(j)
.

$
ro

H
o

"
"
.................... _ n inte de consolidare

L
_ _

.
. . .
_.-._ ._ .

Raspuns (C) - deplasari

Fig 1.3.3

Diferenta intre curba raspunsului (B) si a raspunsului (C) consta intr-o

crestere a fortei taietoare de baza cu deplasarea in cazul (C), sesizabila prin
panta crescatoare din Fig. I.3.3.
Daca insa se doreste o limitare a pagubelor suportate de constructie din
necesitatea mentinerii ei in stare de functionare imediat dupa seism - exemplul
spitalelor sau diverselor institutii - sau pur si simplu avand la baza un calcul
economic, atunci este necesara adoptarea unei curbe superioare (Fig. I.3.1) . In

Dupa consolidare (A)

ro o Raspuns seismic
N
ro
..D
(j) .- X Capacitate de deformare
'"d

"'
,
,
(j)
Ea ;
o

(j)
ro
.

ro

H
o

.-
.; "
"
....
/ Inainte de consolidare
......
-'-'-._._._ . ..c)

Raspuns (A) - deplasari

acest caz solutia aleasa pentru consolidare trebuie sa asigure o rigiditate

suficienta pentru a limita deformatiile mari pe care elementele nestructurale si

- 6 -
instalatiile nu le pot suporta, rigiditate care implica si o crestere a fortei
seismice preluate de structura deci impune si o crestere a rezistentei pentru a
putea prelua plusul de de forta seismica.

Standardele romanesti prevad in toate cazurile limitari ale deplasarilor

relative intre 2 etaje consecutive - drift - avand diverse valor limita in functie
de tipul structural si de elementele de compartimentare. Valoarea acestor
deplasari pentru structuri de beton armat avand pereti de compartimentare din
zidarie, specificata in PI00/92 este de 0.350/0 din inaltimea etajului, in timp ce
pentru o compartimentare mai flexibila se accepta o valoare a driftului de 0.7%.
O alta varianta ar consta intr-o conformare generala a instalatiilor si
elementelor nestructurale care sa permita deformatii mai mari insa aceasta
solutie aduce probleme suplimentare in special la nivelul anvelopei si poate
deveni costisitoare.

1.4. Tehnologii actuale de consolidare a structurilor

Exista doua abordari ale tehnologiilor de consolidare din punct de

vedere geometric si static.
O prima metoda folosita aproape exclusiv in trecut pana la nivelul anilor
80' -90' implica interventii asupra elementelor de constructie prin intermediul
diverselor tehnologii in vederea cresterii performantelor de rigiditate, eforturi
capabile sectionale, deformatii capabile etc. la nivel de element sau de sectiune
a acestuia. Astfel lucrarile de specialitate in consolidari erau structurate intr-o
clasificare de genul:
tehnologii de consolidare a stalpilor
tehnologii de consolidare a grinzilor
tehnologii de consolidare a planseelor
tehnologii de consolidare a fundatiilor
etc.
In prezent se impune din ce in ce mai mult o alta abordare bazata pe
cuantificarea performantelor generale ale structurii in cadrul careia se prefera o
interventie in sensul introducerii unor noi elemente in schema statica existenta
sau poate chiar dublarea structurii existente cu o alta structura ce poate fi
interioara dar mai des intalnit exterioara, procedee care in multe cazuri pot fi
mai avantajoase din toate punctele de vedere.
In continuare se vor trece in revista clasificate conform schemei din Fig.
1.3.1. tehnologii de consolidare indiferent de tipul lor structural sau materiale
folosite.

1.4.1. Consolidare prin cresterea capacitatii structurii de a prelua

forta seismica / crestera rigiditatii directia (A) conform Fig. 1.3.1.
-

Tehnologiile aplicabile pentru o crestere semnificativa a capacitatii

structurii de a prelua forta seismica si de a-i spori rigiditatea sunt:

-7-
 umplerea ochiurilor cadrelor sau adaugarea de pereti structurali in
interiorul sau in dreptul ochiurilor cadrelor
adaugarea de elemente metalice in interiorul sau in dreptul ochiurilor
cadrelor
camasuirea elementelor existente cu beton armat
adaugarea spre exterior de "contraforti"

Umplerea ochiurilor cadrelor sau adaugarea de pereti structurali in

interiorul sau in dreptul ochiurilor cadrelor reprezinta de multe ori cea mai
eficienta solutie acolo unde functionarea spatiilor interioare nu necesita
existenta ferestrelor pe portiunea peretelui exterior respectiv. Procedeul poate
consta in montarea unor panouri de beton armat prefabricate sau zidarie armata
insa de multe ori se prefera solutia cu beton armat monolit. Tehnologia de
executie a peretelui in interiorul ochiurilor cadrelor poate fi mai eficienta din
punct de vedere al performantelor obtinute insa tehnologia implicand executia
la exterior a peretelui structural nu face necesare toate lucrarile de refacere a
finisajelor interioare sau oprirea functionarii incaperilor respective si de aceea
este de multe ori preferata.

Perete structural m onolit

ro
N
ro
..D

__--------------------------__
Rama cadru + contravantuiri
meta1ice
(])

o
.....
......
(]) Completare cu
,-----, zidarie performanta
ro.
....
H
o

-----
__------ ------o
lDl
Cadru neconsolidat
..
A A
0.5% 1% Drift(%)
Fig IA. 1.
comportatea seismica a principalelor solutii de tip (A)

Adaugarea de elemente metalice in interiorul sau in dreptul ochiurilor

cadrelor reprezinta o solutie preferata in cazul in care sunt necesare mari
suprefete vitrate. Avantaje ale solutiilor de acest tip, tratate in capitolul urmator
sunt:
Ofera rigiditati si capacitati ridicate de preluare a fortelor seismice
Golurile pentru iluminare pot fi facute cu usurinta

- 8-
 Masa suplimentara a constructiei rezultata din lucrarile de
consolidare este mica deci si interventiile la fundatie vor fi de mica
anvergura rezultand o economie substantiala a proiectului
Majoritatea lucrarilor pot fi facute cu elemente prefabricate astfel
incat durata de executie va fi redusa si gradul de disturbare a functiei
constructiei este redus

Procedeul de camasuire al elementelor este o solutie mai simpla

conceptual insa implica de obicei lucrari de mare anvergura asupra cladirii care
trebuie evacuata partial sau total deoarece cu exceptia cazurilor cand sunt doar
reparate sau consolidate cateva elemente proiectul de consolidare prevede
operatii de spargere a placilor pentru continuitatea armaturii de camasuiala a
stalpilor de la un etaj la altul.
Celelalte procedee enumerate sunt folosite in special atunci cand este
necesara o imbunatatire a comportatii structurii pe o singura directie de unde si
dezvoltarea aripilor sau contrafortilor pe directia respectiva.

1.4.2. Consolidare prin marirea ductilitatii / a capacitatii structurii

de a disipa energie seismica prin deformatii plastice - directia (B) conform
Fig. 1.3. 1.

Tehnologiile aplicabile in scopul maririi ductilitatii / a capacitatii

structurii de a disipa energie seismica prin deformatii plastice sunt:
camasuirea cu tesaturi din sarme acoperite cu strat de beton
camasuirea cu placi metalice
camasuirea cu fasii metalice
camasuieli metalice si buloane de ancorare
confinarea prin camasuire cu fasii sau tesaturi de fibra de carbon

Tehnologiile mentionate maresc capacitatea elementului de-a rezista

deformatiilor prin imbunatatirea limitei de deformatie. De asemenea
comportarea la forte taietoare este imbunatatita.
In unele dintre tehnologiile mentionate se realizeaza legaturi speciale in
scopul transferul fortei taietoare de la element la camasuiala acestuia.
Trebuie mentionat faptul ca unele tehnologii enumerate aplicate doar
unor elemente structurale nu vor avea efectul scontat daca celelalte elemente
care lucreaza la aceeasi solicitare nu sunt indeajuns de ductile.

1.4.3. Consolidare atat prin marirea capacitatii de a prelua forta

taietoare de baza / rigidizare dar si prin marirea ductilitatii si deci a
capacitatii structurii de a disipa energie seismica prin deformatii plastice.
- directia (C) conform Fig. 1.3. 1.

Se realizeaza in general prin introducerea de sisteme de contravantuiri si

linkuri metalice. In ultima perioada aceasta tehnologie incepe sa fie din ce in ce
mai mult folosita la consolidarea structurilor de beton armat avand capacitate

-9-
seismica insuficienta desi trebuie mentionat faptul ca majoritatea sistemelor au
fost concepute preponderent in vederea cresterii capacitatii de preluare a
fortelor seismice si a rigidizarii structurii.
In aceasta categorie pot si mentionate si sistemele cu disipatori de
energie - disipatori vascosi, disipatori histeretici etc. Un exemplu care va fi
comentat la capitolul urmator este cel al disipatorului histeretic amplasat la
intersectia contravantuirilor unui cadru metalic "in Y"

II. SOLUTII DE CONSOLIDARE CU PROFILE

METALICE

11.1.1. Consolidarea stai pilor cu profile metalice

In general solutiile de consolidare a stalpilor cu profile metalice au drept

scop o marire a capacitatii de deformatie a acestora precum si o imbunatatire a
comportarii la forta taietoare.
Prin faptul ca nu se asigura continuitatea profilelor metalice intre nivele
(Fig. II. 1. 1.1 - 11.1.1.3) nu se beneficiaza de aportul metalului camasuielii
asupra momentului capabil al sectiunii curente deoarece zona de moment
maxim pe stalp din imediata apropiere a nodului lucreaza doar prin intermediul
sectiunii initiale de beton armat.
De aceea toata gama de solutii de consolidari aplicate stalpilor cu
ajutorul profilelor metalice poate fi catalogata in categoria (B) conform
explicatiilor de la punctul 4 al primului capitol al lucrarii.
Exista solutii care incearca realizarea unui oarecare grad de cuplare
suplimentar intre stalpii consolidati si grinzile consolidate prin fixarea
profilelor metalice aferente camasuielii stalpului cu cele ale grinzii.

Pentru toate solutiile ce vor fi prezentate, inaintea inceperii operatiei

propriuzise de consolidare este necesara inlaturarea tencuielii, curatirea
betonului prin periere cu o perie de sarma, spalarea suprafetei etc.
Tehnologiile care implica turnarea mortarului de ciment in locuri care
implica contactul pe suprafete mari intre mortar si betonul stalpului pot include
operatii suplimentare de prelucrare a suprefetei betonului, mai ales daca aceasta
este foarte neteda (datorita suprafetei cofrajelor la turnarea initiala a
elementului)

In Fig. 11.1.1.1 si Fig. 11.1.1.2 este prezentata o tehnologie destul de

raspandita care consta in aplicarea unor profile de tip cornier pe cele 4 muchii
ale stalpului si strangerea lor prin sudarea unor placute metalice dilatate termic.
Cele 4 corniere sunt dispuse pe un strat de mortar de ciment aplicat pe
muchiile stalpilor. Profilele cornier trebuiesc mentinute presate (prin
intermediul unor bratari speciale sau prin legare cu sarma sau sandouri de
cauciuc). Se va verifica in cursul operatiilor pozitia cornierelor precum si
umplerea continua cu mortar a spatiului de sub acestea.

- 10 -
 Comiere dispuse pe strat
de mortar si fixate prin presare
temporar la pozitie

Placute metalice pretensionate:

se incalzesc la 200-250 c si
apoi se sudeaza de cOTIliere

Un procedeu de protect-ie
a metalului

Fig. IT. 1. 1.1

Placa metalica introdusa

prin rost

Placute metalice pretensionate:

se incalzesc la 200-250 C si
apoi se sudeaza de comiere

Un procedeu

:;::::
t - ---------

Comiere dispuse pe strat

de mortar si fixate prin presare
Fig. IT. 1.1.2 temporar la pozitie

-11-
 Dupa cateva zile de la aplicarea comierelor se poate trece la fixarea
placutelor metalice. Acestea se vor incalzi la o temperatura de 200-250 grade C
pentru a se dilata. Fixarea acestora prin sudura se face la pozitiile marcate pe
stalp conforma proiectului. La racire acestea vor suferi o scurtare strangand
comierele pe stalp.
Procedeul nu se poate considera insa o confinare directa a sectiunii
stalpului, in cazul unui seism solutia de consolidare lucrand preponderent ca o
confinare indirecta a sectiunii de beton armat.

o alta tehnologie asemenatoare conceptual este cea de camasuue

metalica a stalpilor de beton armat (Fig. 11.1.1.3)
Aceasta tehnologie are doua variante - cu fixarea camasuielii de stalp
prin intermediul unor buloane prinse in stalp sau traversand sectiunea acestuia,
sau fara buloane, conlucrarea facandu-se prin frecare prin intermediul unui strat
de mortar.

Camasuiala metalica

PI

PI
P2
P2

Inj ectare mortar necontractil

sau expandabil
., h - ' . ii

Fig. II.l.l.3

o optiune de conformare a acestei solutii este cea a montarii fie prin

sudura fie prin buloane a celor 2 jumatati de tabla groasa metalica, prindere
executata fie in zona de colt fie la jumatatea laturii. Procedeul de prindere a
celor doua jumatati trebuie sa fie eficient si etans pentru a permite injectarea pe
la partea inferioara a unui mortar fluid.

-12-
 11.1.2. Consolidarea grinzilor cu profile metalice

In general solutiile obisnuite de consolidare a grinzilor cu ajutorul

profilelor metalice sunt eficiente doar in cazul grinzilor simplu rezemate
proiectate sa lucreze la incarcari gravitationale cum este cazul cladirilor
industriale.
Deoarece lucrarea de fata cauta sa se axe in special pe problema
consolidarilor constructiilor cu grad scazut de asigurare antiseismica
problematica solutiilor de consolidare a grinzilor prin intermediul tehnologilor
cu profile metalice va fi tratata mai succint, fiind prezentate doar doua exemple
caracteristice.

In exemplul 1 (Fig. 11.1.2.1) este prezentat un procedeu de marire a

capacitatii grinzii de a prelua momentuluI incovoietor pozitiv din camp
provenind din incarcari gravitationale.

Vedere laterala grinda

Armaturi
longitudinale
grinda
Placute metalice prinse de
armaturile scurte

Comiere prinse de placute

Armaturi scurte
prin sudura

Golurile ramase
se vor umple cu mortar Fig II. 1.2. 1

Solutia consta in desfacerea betonului de acoperire din dreptul

armaturilor longitudinale din colturile inferioare ale sectiunii si conectarea unor
profile cornier la acestea. Conectarea se realizeaza prin intermediul transmiterii
eforturilor prin doua randuri de piese: niste bucati scurte de armatura sudate la

-13-
pozitie pe armatura longitudinala descoperita a grinzii si sudate peste aceste
armaturi scurte - niste placute care reazema pe suprafata (decopertata de
tencuiala) a betonului grinzii. Peste aceste placute se sudeaza la pozitie
profilele cornier mentionate.
Armaturile scurte amintite se vor taia la lungime mai mica cu 2-3 cm
decat distanta dintre doi etrieri si vor avea o grosime cel putin egala cu cea a
etrierilor.
Spatiile ramase goale se injecteaza cu mortar pentru a proteja armaturile
de coroziune. Zonele decopertate pentru executia lucrarii trebuiesc apoi
tencuite cu o tencuiala de var-ciment.

A 2-a tehnologie descrisa (Fig. 11.1.2.2) se aplica pentru consolidarea

zonelor de capat ale grinzilor unde apar fisuri inclinate pe directia eforturilor
principale in beton datorita lipsei unei asigurari corespunzatoare la forta
taietoare prin intermediul unei armari transversale suficiente. In sine tehnologia
consta in aplicarea locala a unor armaturi transversale suplimentare sub forma
unor cleme metalice confectionate din otel ductil - posibil din OB 37 - care
trec prin niste gauri aplicate in placa si sunt fixate cu piulite la partea
supenoara.

Placa metalica
Piulita

Sudura continua
Profil cornier

Sudura continua
Fig 1L1.2.2

La partea inferioara, pentru a preveni strivirea betonului la strangerea

clemelor si in exploatare, transferul eforturilor se realizeaza prin dispunerea a
doua profle cornier de care se sudeaza clemele metalice.

-14-
 Sudura clemelor se poate face la pozitie insa deoarece pozitia de lucru
nu este destul de comoda pentru a permite o executie de calitate este preferabil
in majoritatea cazurilor ca intreg ansamblul sa se execute la standul de lucru. In
acest caz procedeul de montaj efectiv devine mai complicat necesitand o trasare
exacta a gaurilor ce vor fi executate de jos in sus cu ajutorul bormasinei
rotopercutante. Este interzisa deteriorarea armaturilor din placa adiacente
gnnzll.
In majoritatea cazurilor aceasta lucrare se executa in vederea unei
reparatii locale a grinzii deteriorate si in acest caz este necesar ca inaintea
inceperii lucrarii de consolidare efectiva sa se trateze fisurile grinzii in functie
de deschiderea acestora fie prin inchidere la suprafata fie prin injectare cu
rasina epoxidica, in conformitate cu specificatiile tehnologiei respective.

11.1.3. Consolidarea diafragmelor de B.A. cu profile metalice

Consolidarea diafragmelor de beton armat cu profile metalice se

utilizeaza in general doar ca procedeu de reparare a unei zone deteriorate in
sensul aparitiei fisurilor in diafragma de beton armat in urma unei solicitari
exceptionale (seism).
Fisurile locale indica o insuficienta capacitate a diafragmei de a prelua
eforturile de intindere din beton iar reparatia locala consta in fixarea profilelor
metalice in scopul ameliorarii acestei probleme in comportarea elementului.
Profilele metalice folosite sunt de obicei platbande metalice care vor fi
acoperite ulterior de un strat de tencuiala si mai rar se utilizeaza si profile
cornier dispuse tangent la suprafata peretelui pe o latura.

Prima figura (Fig. 11.1.3.1) indica o varianta mai expeditiva de realizare

a lucrarii acceptata insa si inclusa in mai multe lucrari de specialitate, varianta
care implica dispunerea placutelor metalice de-a lungul fisurii si fixarea
acestora cu suruburi metalice introduse in gauri date in toata grosimea
diafragmei.

Fisura

Placuta metalica

Surub metalic
Fig. II. 1.3. 1

-15-
 Este important sa se asigure o distanta suficienta intre surub si fisura
pentru a nu se produce sub eforturi mari smulgerea zonei de beton dintre surub
si fisura. Se prefera ca aceasta distanta sa asigure cu certitudine faptul ca
surubul trece printr-un ochi al plaselor armaturii diafragmei diferit de cele prin
care trece fisura.

Al 2-lea exemplu de aplicare a acestei tehnologii este ilustrat in Fig

IL 1.3.2:
Fisura

Surub metalic

In acest caz fasiile de platbanda vin dispuse perpendicular pe fisura

asigurand o ancorare superioara in diafragma prin intermediul mai multor
suruburi pe fiecare parte a fisurii. Este important ca fasiile sa se dispuna
perpendicular pe fisura sau cat mai apropiat de pozitia perpendiculara deoarece
patologia diafragmei ne indica prin directia fisurii si directia eforturilor
principale de scurgere a eforturilor in momentul fisurarii cat si faptul ca este
necesara o armare suplimentara pe directia perpendiculara fisurii - directia
eforturilor de intindere din beton.
Seria operatiilor tehnologice include in ambele variante indepartarea
tencuielii in zona fisurata, curatarea suprafetei betonului cu peria de sarma,
tratarea fisurii(fisurilor) prin injectare cu rasina epoxidica, trasarea si executia
gaurilor in diafragma cu ajutorul bormasinii rotopercutante, fixarea profilelor la
pozitie prin strangerea suruburilor, refacerea tencuielii.

-16-
 11.2. Solutii de consolidare a structurii bazate pe introducerea de
subsisteme structurale metalice

Aceste tehnologii de consolidare sunt de maxima actualitate la data

redactarii acestei lucrari, constituind sinteza experientei internationale in
domeniul consolidarilor cu profile metalice, experiente acumulata in timpul
ultimilor 10-15 ani in intreaga lume, in special in Statele Unite si Japonia, tari
puternic confruntate cu problema sigurantei cladirilor din punct de vedere
seismic. Insa exemple de reala importanta pot fi regasite si pe teritoriul
Romaniei, cel mai nou dintre ele fiind consolidarea facuta in cadrul lucrarilor
de reabilitare a hotelului Dorobanti din Bucuresti.
Clasificarea preferata a acestor solutii in cadrul capitolului II al lucrarii
s-a realizat pe baza pozitiei ocupate de subistemele metalice in cadrul
proiectului de consolidare: in exteriorul cladirii sau la interior.
Trebuie mentionat faptul ca amplasarea subsistemelor in cadrele de
fatada ale ochiurilor structurii se inscrie in categoria a 2-a (amplasare la
interior). Vor fi considerate in prima categorie doar solutiile din planul fatadei
sau exterioare acestuia care asigura o continuitate a profilelor metalice pe o
arie mai mare decat cea a unui simplu ochi de cadru de fatada.

11.2.1. Consolidari cu contravantuiri metalice dispuse la interiorul

structurii

Aceasta gama de solutii prezinta multe variante cu diverse proprietati

specifice in functie de tipologia adoptata insa toate tehnologiile de realizare a
acestei game de solutii de consolidare presupun amplasarea unui subsistem
structural metalic in plan vertical in ochiurile cadrelor structurii de beton armat.
Contravantuirile amintite pot fi fixate direct pe structura de beton armat
insa experienta a demonstrat faptul ca doar solutia de fixare a acestora prin
intermediul unei rame metalice este indeajuns de eficienta.

In figurile urmatoare vor fi trecute in revista principalele tipologii de

contravantuire:

Contravantuiri in X solutie preferata in

-

cazul in care nu este necesara prevederea Solutie tip

vreunui gol de acces (in cazul amplasarii pe (A)
o axa interioara planului) sau nu este corfonn cap I. 3
necesara prevederea unor ferestre obisnuite Fig 1.3.1

(in cazul amplasarii pe o axa de fatada)

Fig H.2.1.I

Contravantuiri in K (sau Y) - solutie

preferata in cazul in care se doreste Solutie tip
realizarea unei treceri prin peretele rezultat (A)
la pozitia respectiva sau o fereastra de mici corfonn cap 1.3
dimensiuni in fatada. Fig1.3.1

Fig 11.2.1.2
-17-
 Contravantuiri in Ycu disipator
Solutie tip
histeretic de energie permite disiparea
(B)
-

unei mari cantitati de energie seismica

corform cap1.3
imbunatatind comportarea structurala in
Fig I.3.1
termeni de rezistenta, rigiditate, ductilitate,
comportare histeretica

Fig II.2.1. 3

Contravantuiri in A- denumire data unei

Solutie tip
variante imbunatatite a contravantuirii in K
(Fig II. 2. 1.2) in sensul limitarii lungimii de (A)
corform cap1.3
flambaj a contravantuirilor principale prin
Fig I.3.1
introducerea unor contravantuiri
suplimentare in subsistem.

Fig II.2.1A

Contravantuiri in M- varianta a
contravantuirii in A (Fig. II.2. 1. 4) cu Solutie tip
avantajul posibilitatii crearii unui gol de (A)
dimensiuni mai mari in peretele respectiv corform cap I.3
Fig I. 3. 1

Fig II.2. 1. 5

l- II III - Panou plin de contravantuire aceasta

-

solutie ofera un maxim de rezistenta si Solutie tip

rigiditate in comparatie cu celelalte solutii (A)
I
prezentate insa cu dezavantajul unei mase corform cap1.3

!Il Ifj)
I mai mari. Este compus din rama, inima si
rigidizari impotriva voalarii inimii.
Fig1. 3.1

1-
-l
Fig II. 2.1.6

1111 III Panou de contravantuire cu gol- varianta

I
1-
Solutie tip
I a panoului din Fig. II.2.!. 7. care asigura
iluminarea prin intermediul unor goluri de (A)
dimensiuni modeste pentru a nu reduce corform cap I. 3

I semnificativ performantele sistemului de

Fig I. 3.1
l!iI IIll contravantuire.
__._L-

Fig II.2.1.7

Solutiile prezentate in figurile II.2.1.1 .. II.2.1.5 au avantajul incarcarii

structurii cu o masa suplimentare reduse, din acest punct de vedere fiind cele

-18-
mai eficiente solutii de interventie asupra structurii ceea ce implica lucrari
minime de marire a suprafetei de fundare.

El

Detaliu prindere (Fig II.2.1

Detaliu de contur
(Fig 11.2.1.10)

2.1.8

Un alt avantaj al tuturor solutiilor prezentate il constituie faptul ca pot fi

compuse din mai multe piese care se vor asambla pe santier, la stand sau chiar
in locul unde se executa lucrarea.(Fig. 11.2.1.9). Astfel se inlatura problema
transportului agabaritic sau a manevrarii intregului panou pe santier. In acest
caz se prefera imbinarile cu suruburi insa calitatea imbinarii trebuie sa fie
ridicata pentru a evita cazul nefavorabil al unor deformatii mari ale structurii la
care sistemul de contravantuiri incepe sa intre efectiv in lucru.

E4

\
surubunuletali ce
prineclisare

. ..
.. "'.

El

Fig II.2.1. 9

-19-
 Un alt aspect foarte important al tehnologiei de montaj a
contravantuirilor il constituie fixarea in ochiul de cadru al structurii existente
de beton armat. (Fig. I1.2.1.10). Realizarea unor lucrari de calitate constituie
cheia succesului solutiei de consolidare.

150mm - 250 mm
I I

8
S
o
tr)
,.....,

Ancore

El
,.....,

:1
s

I
o
-.::t
?'""'i

o
,....., ('l o
?'""'i ,.....,

ectori

Profil I / H

Freta metalica
Fig II.2.1.1O Detaliu de contur

Prindere cu suruburi

!Inj ectare mortar

necontractil
Cofraj
P= 0.3-0.5 :NlPa

Fig II.2.1.11 Detaliu injectare mortar

- 20-
 Operatiile tehnologice constau in:
- curatarea tencuielii de pe cei doi stalpi si grinda
- inlaturarea pardoselii si a celorlalte straturi pe care a fost dispusa pana se
ajunge la betonul placii, pe o portiune de cel putin 30 de cm in ambele parti. De
obicei o consolidare de o asemenea anvergura este insotita si de o refacere a
arhitecturii intregii cladiri, caz in care intreaga pardoseala ar trebui sa fie deja
inlaturata.
- buciardarea suprafetei betonului pe conturul cadrului si curatarea acesteia prin
spalare si sau suflare de aer comprimat, periere etc.
- trasarea pozitiei ancorelor, executia gaurilor si fixarea acestora la pozitie pe
perimetrul cadrului de beton armat. Se vor respecta specificatiile proiectului
conforme cu tehnologia si tipul ancorelor aplicate.
- se monteaza la pozitie sistemul de contravantuiri, verificandu-se pozitia
acestuia si faptul ca ancorele fixate in perete si conectorii ramei formeaza un
pas constant sau dupa caz distantele prevazute in proiect.
- de obicei, conform proiectului se aplica freta metalica spiralata ingloband
randurile de conectori
- se aplica cofrajul special conceput (Fig 11.2.1.11). Acest cofraj se prinde de
obicei in suruburi in niste gauri aplicate in rama sistemului de contravantuire si
are prevazute una sau mai multe gauri de injectare / refulare a mortarului. Pe
contur cofrajul se asigura pentru a fi impemeabil prin chituire.

Injectare mortar
necontractil
p= 0.3-. 0.5 MPa

Fig II.2.1.12 Injectarea mortarului

- dupa intarirea chitului se incepe operatia de injectare a mortarului prin
orificiul cofrajului amplasat la partea inferioara la o presiune de 0.3 - 0.5 MPa.
Mortarul folosit va fi de tip necontractil. Se asteapta refularea mortarului prin
orificiile amplasate la jumatatea inaltimii. Operatia se poate continua dupa
astuparea orificiului inferior prin orificiile intermediare amintite pana cand

-21-
mortarul incepe sa refuleze prin orificiile superioare care se obtureaza pe rand
incepand dinspre exterior spre centru.
- dupa atingerea gradului de maturitate se poate decofra si se mentine umed
prin stropire pentru a preveni fisurarea.

11.2.2. Solutii de consolidare a structurii cu contravantuiri metalice dispuse

la exteriorul structurii

Constituie o varianta avantajoasa cand in cadrul proiectului de

reabilitare a cladirii sunt considerate impreuna cu lucrari de refacere a
aspectului fatadei.
Prima solutie de acest tip a fost brevetata in Japonia la nivelul anilor
1980 reprezentand un important punct de pornire in dezvoltarea solutiilor de
acest tip (Fig. 11.2.2.1)

Contrvantuiri
metahce /i
/'

Prindere cu // Slabiri locale

tiranti ale sectiunii
metalice

Suduri

Fig II.2.2.1 Sistem de contravantuire exterioara

Prin introducerea subsistemului diagonal metalic se modifica modul de

functionare al structurii in cadre de beton armat; astfel daca inainte cadrul de
fatada prelua forta seismica prin incovoierea sectiunilor stalpilor si grinzilor,
acum atat aceste elemente cat si diagonalele metalice vor fi supuse
preponderent la eforturi de intindere si/sau compresiune excentrica. Prin
verificarea elementelor cadrului de beton armat la aceste eforturi poate rezulta
necesitatea consolidarii suplimentare a acestora.
Tehnologia consta in fixarea unor scaune metalice pe fatada exterioara
decopertata local la intersectia stalpilor cu grinzile. Scaunele metalice vor fi
presate la pozitie pe un strat de mortar cu ajutorul suruburilor de ancorare
pretensionate (Fig. 11.2.2.1). Apoi se aplica contravantuirile efective prin
prindere cu suruburi sau prin sudura. Contravantuirile sunt prevazute cu niste

- 22
-
slabiri de sectiune pentru a forma niste zone localizate de deformatii plastice la
eforturi axiale de intindere sau compresiune, zone de lungime scurta pentru a
nu avea flambaj local pe lungimea deformata plastic.

Grinzi B.A.

Mortar
de poza
Scaun metalic

Contravantuire Intindere prin filetare

metalica

Fig II.2.2.2

Structura metalica trebuie protejata prin vopsire sau alte procedee

specifice, putand ramane fie vizibila la exterior, fie ascunsa in spatele unui
sistem de fatada.
Trebuie specificat faptul ca in cazul solutiilor de consolidare exterioara
cu profile metalice solutia de marire a suprafetei de fundare a structurii se poate
concretiza sub aspectul unui sistem de fundare independent al substructurii
metalice, amplasat la exterior alaturi de cel existent al cladirii.

In cazul consolidarii de la Hotel Dorobanti (2002) s-a optat pentru o

solutie de consolidare exterioara cu profile metalice lucrand preponderent la
eforturi de incovoiere. Practic substructura adaugata dubleaza in fatada
structura existenta de beton armat pe jumatatea inferioara a constructiei. (Fig
II.2.2.3)
Substructura metalica este compusa din profile masive cu sectiune de tip
1 confectionate special din placi metalice groase. Conlucrarea intre acestea si
structura existenta s-a realizat prin intermediul unor randuri de conectori sudati
pe inima profilelor metalice si a unor ancore similare dispuse de-a lungul
stalpilor si grinzilor fatadei. (Fig. II.2.2.4)
Avand in vedere grosimea mare a stratului de betonare in interspatiul
delimitat de stalpi / grinzi , inima profilelor si jumatatile talpilor profilelor si
nevoia unei fretari a zonei conectorilor s-a optat pentru introducerea
suplimentara in zonele mentionate a unui rand de armaturi pe ambele directii.
(Fig 11.2.2.5)

-23-
 Profilele metalice au fost ridicate cu macaraua si fixate la pozitie prin
intermediul suruburilor de inalta rezistenta pretensionate. Intregul ansamblu a
fost asigurat lateral pana la inceperea operatiei de betonare si pana la atingerea
gradului de maturitate necesar prin ancorarea la stalpii de beton armat de
fatada. (Fig. II.2.2.6.)

Fig II.2.2.3 - Consoli dare cu profile metalice Hotel Dorobanti

Fig 11.2.2.4. - Ancorele de prin dere a subsistemului metalic

-24-
Bibliografie:

"Fastenings for Se
Okata & members '
"Tehnologia lucra
Teodorescu , Cons
"Solutii de Cons
G.Arsenie, M. Voil
"Proiectarea Cladi
"N ormativ pentru
Social-culturale, A
FEMA 274 - "
Buildings" - Socie1
FEMA 310 - "NE]
- Society of Civil I
FEMA 357 "Gl -

for the Seismic R

(ASCE).
"State of Researcl
the US" - Jack P. ]
University of Calij Fig 11.2.2.5 - Detaliu imbinare conectori
"Eurocode 8 DI-

May 2000 Comij

-

Fig. 11.2.2.6. - Ancorarea provizorie de un stalp al fatadei