Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Catedra de Constructii Civile, Inginerie Tehnologica si Urbanism

Ing. Dipl. Turcanu Costin Radu
TEHNOLOGI MODERNE DE
CONSOLIDARE CU PROFILE
METALICE A STRUCTURILOR
DE BETON ARMAT
Conducator tema disertatie
Prof. dr. ing. Alexandrina Pretorian
- iunie 2003 -
CUPRINS
1. GENERALITATI
1. Introducere +++++++++.+++++.+++++.+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++.+++++++++ P 2
2. Conceptul de consolidare, defnitii ............................................ p 2
3. Abordarea proiectului de consolidare ...................................... p 3
4. Tehnologii actuale de consolidare a structurilor ................ p 7
4. 1. Prin marirea rezistentei ...................................... p 7
4.2. Prin marirea ductilitatii ...................................... p 9
4.3. Prin marirea atat a rezistentei cat si a ductilitatii ..... p 9
II. SOLUTII DE CONSOLIDARE CU PROFILE METALICE
1. Solutii de consolidare a elementelor ...................................... p 10
1. 1. Consolidarea stalpilor cu profle metalice ................ P 10
1.2. Consolidarea grinzilor cu profle metalice ................ P 13
1.3. Consolidarea diafragmelor de B .A. cu profle metalice ..... P 15
2. Solutii de consolidare a structurii bazate pe introducerea de
subsisteme structurale ............................................................. P 1 7
2. 1. Cu contravantuiri metalice dispuse la interiorul structurii .... p 17
2.2. Cu contravantuiri metalice dispuse la exteriorul structurii ... p 22
Bibliografe: ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++p 26
-1-
1. GENERALITATI
1.1. Introducere
Consolidarea structurilor constructiilor civile, industriale, socio
culturale, etc este cea mai importanta metoda de ameliorare a riscului seismic.
I conditiile tarii noastre cu un puteric grad de risc seismic in special in
exteriorul arcului Carpatic problema reducerii pagubelor materiale si a
numarului de victime omenesti in eventualitatea unui seism de intensitate
ridicata reprezinta o prioritate in domeniul constructiilor. A vand in vedere
aceste probleme, lucrarea de fata isi propune sa studieze metodele de prevenire
a riscului seismic prin intermediul lucrarilor de reparatii, remodelari si
consolidari ale structurii.
Precedeele si tehologiile descrise se aplica atat cladirilor afectate de
seism dar si celor care desi nu prezinta degradari structurale prezinta
vulnerabilitate fata de un eventual seism conform standardelor actuale. Trebuie
specifcat faptul ca lucrarea de fata va studia aplicarea consolidarilor in cazul
structurilor de zidarie dar mai ales in cazul structurilor multietajate in cadre sau
mixte, de beton armat, structuri avand o foarte larga raspandire in marile orase
ale tarii si reperezentand majoritatea fondului de locuinte.
De asemenea trebuie mentionat faptul ca lucrarea se va axa pe analiza
solutiilor de actualitate sau cu caracter de noutate, multe dintre ele folosite inca
izolat sau pe scara restransa in Romania. Dintre acestea se vor avea in vedere
pentru o discutie mai detaliata cele bazate pe profle metalice, solutii din ce in
ce mai preferate datorita unor avantaje ca: incarcare suplimentara mai redusa a
structurii, timp redus de punere in opera pe santier, efcienta economica,
posibilitatea prevederii de goluri in peretii adaugati, comportare seismica buna.
1.2. Conceptul de consolidare, defnitii
Termenul de "consolidare" in domeniul constructiilor are semnifcatia
unei interventii asupra structurii in vederea ameliorarii performantelor acesteia
se este asociat de obicei cu lucrari de refacere a structurilor degradate in
general si degradate de seism in special. Se evita de altfel emiterea unei
defnitii exacte a consolidarii in lucrarile de specialitate din Romania. I
literatura de specialitate interationala defnirea termenilor este mult mai
nguroasa:
Strengthening Reconstructia sau reinoirea oricarei parti ale
constructiei existente in scopul obtinerii unei performante structurale
( rigiditate, rezistenta, ductilitate) superioare constructiei originale
Repairing Reconstructia sau reinoirea oricarei parti ale constructiei
existente in scopul obtinerii unei performante structurale ( rezistenta
si/sau ductilitate) identice cu cele avute de constructie inaintea
degradarii
*2*
Remodelling = Reconstructia sau reinoirea oricarei parti ale
constructiei existente in scopul schimbarii functionarii.
Rehabilitation Reconstructia sau refacerea unei constructii pentru a
asigura aceeasi parametrii de fnctionare pentru care a fost
proiectata.
Pentru termenii din limba engleza enuntati anterior s-a incercat o
adaptare a traducerii structurata conform diagamei Venn (Fig. 1.2. 1.) fara insa
a avea pretentia unei echivalente totale a semnifcatiei acestora.
Restorin
Repairing
Strengthening Remodelling
Q Qi Qe
structlUle seismice a
stucturii I a
elementelor
Reabilitare
Corespondenta tennenilor romanesti pe baa diagramei Venn
1.3. Abordarea proiectului de consolidare
Fig 1.2.1
Este binecunoscut faptul ca raspunsul seismic al structurii depinde in
esenta de rigiditate, capacitate portanta, capacitate de deformatie / ductilitate,
caracteristici histeretice ale elementelor, caracteristicile pamantului de fundare,
caracteristicile seismului, masa constructiei si distributia acesteia.
Prin intermediul proiectului se urmareste o ameliorare a raspunsului
seismic al structurii pe baza evaluarii parametrilor enuntati anterior si a
parcurgerii urmatorilor pasi importanti:

Evaluarea raspunsului seismic al structurii existente

Determinarea capacitatii seismice necesare / a raspunsului seIsmIC
dorit.
Alegerea uneia sau mai multor scheme sau variante de consolidare
3

Proiectarea detaliilor tehnice

/
prinderilor dupa caz.

Reevaluarea raspunsului seismic al structurii consolidate.

Evaluarea raspunsului seismic al structurii existente reprezinta de multe
ori o problema difcil de rezolvat deoarece implica procurarea planurilor
originale si ale eventualelor interventii executate asupra constructiei,
examinarea vizuala si cu ajutorul aparatelor a starii constructiei si a calitatii
materialelor, identifcarea eventualelor zone degradate, modelarea structurii
luand in considerare parametrii identifcati cu ocazia inspectiei tehnice si
eventualele degradari de rigiditate ale sectiunilor elementelor in urma unor
seisme precedente din isoria constructiei; toate aceste procedee sunt laborioase
si necesita multe cunostinte de specialitate si experienta.
Determinarea capacitatii seismice necesare trebuie facuta in concordanta
cu gradul de importanta al cladirii determinat de fnctiune a adapostita si de
specifcatiile P 1 00/92 conform cu intensitatea seismica atribuita site-ului.
Alegerea variantelor de consolidare se face in fnctie de tipul structural,
de nivelul de asigurare seismica dorit / pe baza respectarii strict a precizarilor
standardelor, conditiile impuse de site, functionarea constructiei si mai ales pe
baza costului si a efcientei economice. Imbunatatirea calitatilor de rigiditate,
rezistenta si ductilitate trebuie atent avuta in vedere sub aspectul distributiei
atat in plan cat si pe verticala. O buna conformare a planului din acest punct de
vedere poate f cheia performantei solutiei propuse.
I fnal structura consolidata este verifcata daca satisface conditiile de
comportare seismica avute in vedere.
Pasii procedurali descrisi anterior pot f aplicati atat in cazul cladirilor
degadate lovite de cutremur cat si in cazul celor nedegadate dar identifcate ca
find vulnerabile in eventualitatea unui cutremur de mare magnitudine.
Standardele romanesti permit cuantifcarea valorii gadului nominal de
asigurare la actiuni seismice: R=Scapabil
/Snecesa (formula 11 din P 1 00/92), a
carui valoare in functie de clasa constructiei - 1 II sau III - trebuie ca in urma
proiectului de consolidare sa aiba valori superioare celor minime acceptate -
0.7, 0.6 respectiv 0. 5. (P100/92 paragraf 12. 2.6 si tabel 12.3)
La propunerea oricarei solutii de consolidare trebuie avute in vedere
mijloacele prin care se poate asigura ameliorarea comportarii seismice a
structurii (Fig. 1.3. 1):

Consolidare prin cresterea capacitatii structurii de a prelua forta

seismica
/
rigidizare - directia (A) conform schemei alaturate

Consolidare prin marirea ductilitatii / a capacitatii structurii de a

disipa energie seismica prin deformatii plastice - directia (B)
conform schemei

Consolidare atat prin marirea capacitatii de a prelua forta taietoare de

baza / rigidizare dar si prin marirea ductilitatii si deci a capacitatii
structurii de a disipa energie seismica prin deformatii plastice. -
directia (C) conform schemei.
Trebuie facuta observatia ca in practica toate metodele sunt de tip (C)
insa mai apropiate de conceptul (A) sau de conceptul (B).
4
r

O
'N

Capacitate seismica
necesara
.(C)
PERFORANTA DORTA
- siguranta persoanelor
- limitarea pagubelor
- .
.
.
.
-
------J)
I PERFORNTA NEDORTAI
Ducilitate
Fig 1.3.1
Curba reprezentand capacitatea seismica necesara (Fig 1.3.1) corespunde
unui grad de asigurare
/
risc seismic. Nivelul inferior cunoscut in literatura de
specialitate sub denumirea de "life safety" este compus din urmatoarele cerinte:

prevenirea prabusirii
/
colapsului constructiei

pastrarea in fnctiune a cailor de iesire in caz de urgenta (exit paths)

prevenirea caderii de elemente in interiorul sau exteriorul cladirii

In general consolidarile care se refera la curba inferioara - "life safety"
sunt axate pe solutii de tip (B) sau (C) - (Fig 1.3.2 respectiv Fig. 1.3.3.) .

r.

-

"
C
8
o

.
r

o

^
| Dupa consolidare (B)
o Raspuns seismic
X Capacitate de deformare
|

)
^
^
.. ^_
_
__
_
_
_
-.i. nte de consolidare
.
..
Raspuns (B) - deplasari
Fig 1.3.2
5
r

.

E
B

$
r

H
o

"
Dupa consolidare (C)
o Raspuns seismic
X Capacitate de deformare
@ m w ~ w - - - - - - -X
"
^_
.

. L
.
ninte de consolidare

Raspuns (C) - deplasari
Fig 1.3.3
Diferenta intre curba raspunsului (B) si a raspunsului (C) consta intr-o
crestere a fortei taietoare de baza cu deplasarea in cazul (C), sesizabila prin
panta crescatoare din Fig. I.3.3.
Daca insa se doreste o limitare a pagubelor suportate de constructie din
necesitatea mentinerii ei in stare de fnctionare imediat dupa seism - exemplul
spitalelor sau diverselor institutii - sau pur si simplu avand la baza un calcul
economic, atunci este necesara adoptarea unei curbe superioare (Fig. I.3.1 ). I

Dupa consolidare (A)

r
N
r
o Raspuns seismic
.
(

.
"
X Capacitate de deformare
,
"
E
,
;
o

(

r

r

H
o

.-
..
" .
/ Inainte de consolidare
...
"
.
Raspuns (A) - deplasari
acest caz solutia aleasa pentru consolidare trebuie sa asigure o rigiditate
sufcienta pentru a limita deformatiile mari pe care elementele nestructurale si
=6=
instalatiile nu le pot suporta, rigiditate care implica si o crestere a fortei
seismice preluate de structura deci impune si o crestere a rezistentei pentru a
putea prelua plusul de de forta seismica.
Standardele romanesti prevad in toate cazurile limitari ale deplasarilor
relative intre 2 etaje consecutive - drif - avand diverse valor limita in fnctie
de tipul structural si de elementele de compartimentare. Valoarea acestor
deplasari pentru structuri de beton armat avand pereti de compartimentare din
zidarie, specifcata in PI00/92 este de 0.3500 din inaltimea etajului, in timp ce
pentru o compartimentare mai fexibila se accepta o valoare a drifului de 0.7%.
O alta varianta ar consta intr-o conformare generala a instalatiilor si
elementelor nestructurale care sa permita deformatii mai mari insa aceasta
solutie aduce probleme suplimentare in special la nivelul anvelopei si poate
deveni costisitoare.
1.4. Tehnologii actuale de consolidare a structurilor
Exista doua abordari ale tehnologiilor de consolidare din punct de
vedere geometric si static.
O prima metoda folosita aproape exclusiv in trecut pana la nivelul anilor
80' -90' implica interventii asupra elementelor de constructie prin intermediul
diverselor tehnologii in vederea cresterii performantelor de rigiditate, eforturi
capabile sectionale, deformatii capabile etc. la nivel de element sau de sectiune
a acestuia. Astfel lucrarile de specialitate in consolidari erau structurate intr-o
clasifcare de genul:

tehnologii de consolidare a stalpilor

tehnologii de consolidare a ginzilor

tehnologii de consolidare a planseelor

tehnologii de consolidare a fundatiilor

etc.
In prezent se impune din ce in ce mai mult o alta abordare bazata pe
cuantifcarea performantelor generale ale structurii in cadrul careia se prefera o
interventie in sensul introducerii unor noi elemente in schema statica existenta
sau poate chiar dublarea structurii existente cu o alta structura ce poate f
interioara dar mai des intalnit exterioara, procedee care in multe cazuri pot f
mai avantajoase din toate punctele de vedere.
In continuare se vor trece in revista clasifcate conform schemei din Fig.
1.3.1. tehnologii de consolidare indiferent de tipul lor structural sau materiale
folosite.
1.4.1. Consolidare prin cresterea capacitatii structurii de a prelua
forta seismica / crestera rigiditatii directia (A) conform Fig. 1. 3.1.
Tehologiile aplicabile pentru o crestere semnifcativa a capacitatii
structurii de a prelua forta seismica si de a-i spori rigiditatea sunt:
-7-

umplerea ochiurilor cadrelor sau adaugarea de pereti structurali in

interiorul sau in dreptul ochiurilor cadrelor

adaugarea de elemente metalice in interiorul sau in dreptul ochiurilor

cadrelor

camasuirea elementelor existente cu beton armat

adaugarea spre exterior de "contraforti"

Umplerea ochiurilor cadrelor sau adaugarea de pereti structurali in
interiorul sau in dreptul ochiurilor cadrelor reprezinta de multe ori cea mai
efcienta solutie acolo unde fnctionarea spatiilor interioare nu necesita
existenta ferestrelor pe portiunea peretelui exterior respectiv. Procedeul poate
consta in montarea unor panouri de beton armat prefabricate sau zidarie armata
insa de multe ori se prefera solutia cu beton armat monolit. Tehnologia de
executie a peretelui in interiorul ochiurilor cadrelor poate f mai efcienta din
punct de vedere al performantelor obtinute insa tehnologia implicand executia
la exterior a peretelui structural nu face necesare toate lucrarile de refacere a
fnisajelor interioare sau oprirea fnctionarii incaperilor respective si de aceea
este de multe ori preferata.
r
N
r
~

o
+

...

r
..
H
o

Perete structul monolit

--
Rama cad contavantuir
metice
Completa U
zidarie perornta
---o
l Cadru neconsolidat
l
0.5%

9
Drf(%)
1%
Fig IA. 1.
comportatea seismica a principalelor solutii de tip (A)
Adaugarea de elemente metalice in interiorul sau in dreptul ochiurilor
cadrelor reprezinta o solutie preferata in cazul in care sunt necesare mari
suprefete vitrate. Avantaje ale solutiilor de acest tip, tratate in capitolul urmator
sunt:

Ofera rigiditati si capacitati ridicate de preluare a fortelor seismice

Golurile pentru iluminare pot f facute cu usurinta

-8-

Masa suplimentara a constructiei rezultata din lucrarile de

consolidare este mica deci si interventiile la fndatie vor f de mica
anvergura rezultand o economie substantiala a proiectului

Majoritatea lucrarilor pot f facute cu elemente prefabricate astfel

incat durata de executie va f redusa si gradul de disturbare a fnctiei
constructiei este redus
Procedeul de camasuire al elementelor este o solutie mai simpla
conceptual insa implica de obicei lucrari de mare anvergura asupra cladirii care
trebuie evacuata partial sau total deoarece cu exceptia cazurilor cand sunt doar
reparate sau consolidate cateva elemente proiectul de consolidare prevede
operatii de spargere a placilor pentru continuitatea armaturii de camasuiala a
stalpilor de la un etaj la altul.
Celelalte procedee enumerate sunt folosite in special atunci cand este
necesara o imbunatatire a comportatii structurii pe o singura directie de unde si
dezvoltarea aripilor sau contrafortilor pe directia respectiva.
1.4.2. Consolidare prin marirea ductilitatii / a capacitatii structurii
de a disipa energie seismica prin deformatii plastice directia (B) conform
Fig. 1.3. 1.
Tehnologiile aplicabile in scopul maririi ductilitatii
/
a capacitatii
structurii de a disipa energie seismica prin deformatii plastice sunt:

camasuirea cu tesaturi din sarme acoperite cu strat de beton

camasuirea cu placi metalice

camasuirea cu fasii metalice

camasuieli metalice si buloane de ancorare

confnarea prin camasuire cu fasii sau tesaturi de fbra de carbon

Tehnologiile mentionate maresc capacitatea elementului de-a rezista
deformatiilor prin imbunatatirea limitei de deformatie. De asemenea
comportarea la forte taietoare este imbunatatita.
In unele dintre tehnologiile mentionate se realizeaza legaturi speciale in
scopul transferul fortei taietoare de la element la camasuiala acestuia.
Trebuie mentionat faptul ca unele tehnologii enumerate aplicate doar
unor elemente structurale nu vor avea efectul scontat daca celelalte elemente
care lucreaza la aceeasi solicitare nu sunt indeajuns de ductile.
1.4.3. Consolidare atat prin marirea capacitatii de a prelua forta
taietoare de baza / rigidizare dar si prin marirea ductilitatii si deci a
capacitatii structurii de a disipa energie seismica prin deformatii plastice.
directia (C) conform Fig. 1.3. 1.
Se realizeaza in general prin introducerea de sisteme de contravantuiri si
linkri metalice. In ultima perioada aceasta tehnologie incepe sa fe din ce in ce
mai mult folosita la consolidarea structurilor de beton armat avand capacitate
-9-
seismica insufcienta desi trebuie mentionat faptul ca majoritatea sistemelor au
fost concepute preponderent in vederea cresterii capacitatii de preluare a
fortelor seismice si a rigidizarii structurii.
I aceasta categorie pot si mentionate si sistemele cu disipatori de
energie - disipatori vascosi, disipatori histeretici etc. Un exemplu care va f
comentat la capitolul urmator este cel al disipatorului histeretic amplasat la
intersectia contravantuirilor unui cadru metalic "in Y"
II. SOLUTII DE CONSOLIDARE CU PROFILE
METALICE
11.1.1. Consolidarea stai pilor cu profle metalice
In general solutiile de consolidare a stalpilor cu profle metalice au drept
scop o marire a capacitatii de deformatie a acestora precum si o imbunatatire a
comportarii la forta taietoare.
Prin faptul ca nu se asigura continuitatea proflelor metalice intre nivele
(Fig. II. 1. 1.1 - 11.1.1.3) nu se benefciaza de aportul metalului camasuielii
asupra momentului capabil al sectiunii curente deoarece zona de moment
maxim pe stalp din imediata apropiere a nodului lucreaza doar prin intermediul
sectiunii initiale de beton armat.
De aceea toata gama de solutii de consolidari aplicate stalpilor cu
ajutorul proflelor metalice poate f catalogata in categoria (B) conform
explicatiilor de la punctul 4 al primului capitol al lucrarii.
Exista solutii care incearca realizarea unui oarecare grad de cuplare
suplimentar intre stalpii consolidati si grinzile consolidate prin fxarea
proflelor metalice aferente camasuielii stalpului cu cele ale grinzii.
Pentru toate solutiile ce vor f prezentate, inaintea inceperii operatiei
propriuzise de consolidare este necesara inlaturarea tencuielii, curatirea
betonului prin periere cu o perie de sarma, spalarea suprafetei etc.
Tehnologiile care implica turarea mortarului de ciment in locuri care
implica contactul pe suprafete mari intre mortar si betonul stalpului pot include
operatii suplimentare de prelucrare a suprefetei betonului, mai ales daca aceasta
este foarte neteda (datorita suprafetei cofrajelor la turarea initiala a
elementului)
I Fig. 11.1.1.1 si Fig. 11.1.1.2 este prezentata o tehnologie destul de
raspandita care consta in aplicarea unor profle de tip corier pe cele 4 muchii
ale stalpului si strangerea lor prin sudarea unor placute metalice dilatate termic.
Cele 4 coriere sunt dispuse pe un strat de mortar de ciment aplicat pe
muchiile stalpilor. Proflele cornier trebuiesc mentinute presate (prin
intermediul unor bratari speciale sau prin legare cu sarma sau sandouri de
cauciuc). Se va verifca in cursul operatiilor pozitia corierelor precum si
umplerea continua cu mortar a spatiului de sub acestea.
10
Comiere dispuse pe strat
de mortar si fixate prin presare
temporar la pozitie
Placute metalice pretensionate:
se icalzesc la 200-250 c si
apoi se sudeaza de cOTliere
Un procedeu de protect- ie
metalului
Fig. I. 1.1.2
Fi
g. I. 1. 1.1
Placa metalica introdusa
prin rost
Placute metalice pretensionate:
se incalzesc la 200-250 C si
apoi se sudeaza de comiere
Un procedeu
::t:::-
---------
Comiere dispuse pe strat
de mortar si fxate prin presare
temporar la pozite
-11-
Dupa cateva zile de la aplicarea comierelor se poate trece la fxarea
placutelor metalice. Acestea se vor incalzi la o temperatura de 200-250 grade C
pentru a se dilata. Fixarea acestora prin sudura se face la pozitiile marcate pe
stalp conforma proiectului. La racire acestea vor suferi o scurtare strangand
comierele pe stalp.
Procedeul nu se poate considera insa o confnare directa a sectiunii
stalpului, in cazul unui seism solutia de consolidare lucrand preponderent ca o
confnare indirecta a sectiunii de beton armat.
o alta tehnologie asemenatoare conceptual este cea de camasuue
metalica a stalpilor de beton armat (Fig. 11.1.1.3)
Aceasta tehnologie are doua variante - cu fxarea camasuielii de stalp
prin intermediul unor buloane prinse in stalp sau traversand sectiunea acestuia,
sau fara buloane, conlucrarea facandu-se prin frecare prin intermediul unui strat
de mortar.
Camasuiala metalica
PI
PI
P2
Inj ectare mortar necontractil
. h i
sau expandabil
Fig. II.l.l.3
P2
o optiune de conformare a acestei solutii este cea a montarii fe prin
sudura fe prin buloane a celor 2 jumatati de tabla groasa metalica, prindere
executata fe in zona de colt fe la jumatatea laturii. Procedeul de prindere a
celor doua jumatati trebuie sa fe efcient si etans pentru a permite injectarea pe
la partea inferioara a unui mortar fuid.
-12-
11.1.2. Consolidarea grinzilor cu profle metalice
In general solutiile obisnuite de consolidare a grinzilor cu ajutorul
proflelor metalice sunt efciente doar in cazul grinzilor simplu rezemate
proiectate sa lucreze la incarcari gavitationale cum este cazul cladirilor
industriale.
Deoarece lucrarea de fata cauta sa se axe in special pe problema
consolidarilor constructiilor cu gad scazut de asigurare antiseismica
problematica solutiilor de consolidare a ginzilor prin intermediul tehnologilor
cu profle metalice va f tratata mai succint, find prezentate doar doua exemple
caracteristice.
I exemplul 1 (Fig. 11.1.2.1) este prezentat un procedeu de marire a
capacitatii grinzii de a prelua momentuluI incovoietor pozitiv din camp
provenind din incarcari gavitationale.
Araturi scurte
Golurile ramase
se vor umple cu morta
Vedere laterala grinda
Armaturi
longitudinale
grinda
Placute metalice prinse de
aaturile scurte
Comiere prinse de placute
prin sudura
Fig II. 1.2. 1
Solutia consta in desfacerea betonului de acoperire din dreptul
armaturilor longitudinale din colturile inferioare ale sectiunii si conectarea unor
profle cornier la acestea. Conectarea se realizeaza prin intermediul transmiterii
eforturilor prin doua randuri de piese: niste bucati scurte de armatura sudate la
-13-
pozitie pe armatura longitudinala descoperita a grinzii si sudate peste aceste
armaturi scurte - niste placute care reazema pe suprafata (decopertata de
tencuiala) a betonului grinzii. Peste aceste placute se sudeaza la pozitie
proflele corier mentionate.
Armaturile scurte amintite se vor taia la lungime mai mica cu 2-3 cm
decat distanta dintre doi etrieri si vor avea o grosime cel putin egala cu cea a
etrierilor.
Spatiile ramase goale se injecteaza cu mortar pentru a proteja armaturile
de coroziune. Zonele decopertate pentru executia lucrarii trebuiesc apoi
tencuite cu o tencuiala de var-ciment.
A 2-a tehnologie descrisa (Fig. 11.1.2.2) se aplica pentru consolidarea
zonelor de capat ale grinzilor unde apar fsuri inclinate pe directia eforturilor
principale in beton datorita lipsei unei asigurari corespunzatoare la forta
taietoare prin intermediul unei armari transversale sufciente. I sine tehnologia
consta in aplicarea locala a unor armaturi transversale suplimentare sub forma
unor cleme metalice confectionate din otel ductil - posibil din OB 37 - care
trec prin niste gauri aplicate in placa si sunt fxate cu piulite la partea
supenoara.
Placa metalica
Piulita
Profil corier
Sudura contnua
Sudura continua
Fi
g
1L1.2.2
La partea inferioara, pentru a preveni strivirea betonului la strangerea
clemelor si in exploatare, transferul eforturilor se realizeaza prin dispunerea a
doua profe cornier de care se sudeaza clemele metalice.
-14-
Sudura clemelor se poate face la pozitie insa deoarece pozitia de lucru
nu este destul de comoda pentru a permite o executie de calitate este preferabil
in majoritatea cazurilor ca intreg ansamblul sa se execute la standul de lucru. I
acest caz procedeul de montaj efectiv devine mai complicat necesitand o trasare
exacta a gaurilor ce vor f executate de jos in sus cu ajutorul bormasinei
rotopercutante. Este interzisa deteriorarea armaturilor din placa adiacente
gnnzll.
In majoritatea cazurilor aceasta lucrare se executa in vederea unei
reparatii locale a ginzii deteriorate si in acest caz este necesar ca inaintea
inceperii lucrarii de consolidare efectiva sa se trateze fsurile grinzii in fnctie
de deschiderea acestora fe prin inchidere la suprafata fe prin injectare cu
rasina epoxidica, in conformitate cu specifcatiile tehnologiei respective.
11.1.3. Consolidarea diafragmelor de B.A. cu profle metalice
Consolidarea diafragmelor de beton armat cu profle metalice se
utilizeaza in general doar ca procedeu de reparare a unei zone deteriorate in
sensul aparitiei fsurilor in diafragma de beton armat in urma unei solicitari
exceptionale (seism).
Fisurile locale indica o insufcienta capacitate a diafragmei de a prelua
eforturile de intindere din beton iar reparatia locala consta in fxarea proflelor
metalice in scopul ameliorarii acestei probleme in comportarea elementului.
Proflele metalice folosite sunt de obicei platbande metalice care vor f
acoperite ulterior de un strat de tencuiala si mai rar se utilizeaza si profle
corier dispuse tangent la suprafata peretelui pe o latura.
Prima fgura (Fig. 11.1.3.1) indica o varianta mai expeditiva de realizare
a lucrarii acceptata insa si inclusa in mai multe lucrari de specialitate, varianta
care implica dispunerea placutelor metalice de-a lungul fsurii si fxarea
acestora cu suruburi metalice introduse in gauri date in toata gosimea
diafragmei.
Fisura
Placuta metalica
Surub metalic
Fig. I. 1.3. 1
-15-
Este important sa se asigure o distanta sufcienta intre surub si fsura
pentru a nu se produce sub eforturi mari smulgerea zonei de beton dintre surub
si fsura. Se prefera ca aceasta distanta sa asigure cu certitudine faptul ca
surubul trece printr-un ochi al plaselor armaturii diafragmei diferit de cele prin
care trece fsura.
Al 2-lea exemplu de aplicare a acestei tehnologii este ilustrat in Fig
IL 1. 3 . 2:
Fisura
Surub metalic
In acest caz fasiile de platbanda vin dispuse perpendicular pe fsura
asigurand o ancorare superioara in diafragma prin intermediul mai multor
suruburi pe fecare parte a fsurii. Este important ca fasiile sa se dispuna
perpendicular pe fsura sau cat mai apropiat de pozitia perpendiculara deoarece
patologia diafragmei ne indica prin directia fsurii si directia eforturilor
principale de scurgere a eforturilor in momentul fsurarii cat si faptul ca este
necesara o armare suplimentara pe directia perpendiculara fsurii - directia
eforturilor de intindere din beton.
Seria operatiilor tehnologice include in ambele variante indepartarea
tencuielii in zona fsurata, curatarea suprafetei betonului cu peria de sarma,
tratarea fsurii(fsurilor) prin injectare cu rasina epoxidica, trasarea si executia
gaurilor in diafragma cu ajutorul bormasinii rotopercutante, fxarea proflelor la
pozitie prin strangerea suruburilor, refacerea tencuielii.
-16-
11.2. Solutii de consolidare a structurii bazate pe introducerea de
subsisteme structurale metalice
Aceste tehnologii de consolidare sunt de maxima actualitate la data
redactarii acestei lucrari, constituind sinteza experientei interationale in
domeniul consolidarilor cu profle metalice, experiente acumulata in timpul
ultimilor 10-15 ani in intreaga lume, in special in Statele Unite si Japonia, tari
puteric confruntate cu problema sigurantei cladirilor din punct de vedere
seismic. Insa exemple de reala importanta pot f regasite si pe teritoriul
Romaniei, cel mai nou dintre ele find consolidarea facuta in cadrul lucrarilor
de reabilitare a hotelului Dorobanti din Bucuresti.
Clasifcarea preferata a acestor solutii in cadrul capitolului II al lucrarii
s-a realizat pe baza pozitiei ocupate de subistemele metalice in cadrul
proiectului de consolidare: in exteriorul cladirii sau la interior.
Trebuie mentionat faptul ca amplasarea subsistemelor in cadrele de
fatada ale ochiurilor structurii se inscrie in categoria a 2-a (amplasare la
interior). Vor f considerate in prima categorie doar solutiile din planul fatadei
sau exterioare acestuia care asigra o continuitate a proflelor metalice pe o
arie mai mare decat cea a unui simplu ochi de cadru de fatada.
11.2.1. Consolidari cu contravantuiri metalice dispuse la interiorul
structurii
Aceasta gama de solutii prezinta multe variante cu diverse proprietati
specifce in functie de tipologia adoptata insa toate tehnologiile de realizare a
acestei game de solutii de consolidare presupun amplasarea unui subsistem
structural metalic in plan vertical in ochiurile cadrelor structurii de beton armat.
Contravantuirile amintite pot f fxate direct pe structura de beton armat
insa experienta a demonstrat faptul ca doar solutia de fxare a acestora prin
intermediul unei rame metalice este indeajuns de efcienta.
In fgurile urmatoare vor f trecute in revista principalele tipologii de
contravantuire:
Fig H.2.1.I
Fig 11.2.1.2
Contravantuiri in X solutie preferata in
cazul in care nu este necesara prevederea
vreunui gol de acces (in cazul amplasarii pe
o axa interoara planului) sau nu este
necesara prevederea unor ferestre obisnuite
(in cazul amplasarii pe o axa de fatada)
Contravantuiri in K (sau Y) - solutie
preferata in cazul in care se doreste
realizarea unei trecer prn peretele rezultat
la pozitia respectiva sau o fereastra de mici
dimensiuni in fatada.
-17-
Solutie tip
(A)
corfon cap I. 3
Fig 1.3.1
Solutie tip
(A)
corfon cap 1.3
Fig 1.3.1
Fig II.2.1. 3
Fig II.2.1A
Fig II.2. 1. 5

I
II
I
!
If
Fig II. 2.1.6
111
l
I
I
R 'W
...L
Fig II.2.1.7
-
l
I
-
I
Contravantuiri in Y cu disipator
histeretic de energie permite disiparea
unei mari cantitati de energie seismica
imbunatatind comportarea stcturala in
termeni de rezistenta, rigiditate, ductilitate,
comportare histeretica
Contravantuiri in
A
- denumire data unei
variante imbunatatite a contravantuirii in K
(Fig II. 2. 1.2) in sensul limitarii lungimii de
fambaj a contravantirilor prncipale prin
introducerea unor contravantuiri
suplimentare in subsistem.
Contravantuiri in M - varianta a
contravantuirii in A (ig. II.2. 1. 4) cu
avantajul posibilitatii crearii unui gol de
dimensiuni mai mari in peretele respectiv
Panou plin de contravantuire aceasta
solutie ofera un maxim de rezistenta si
rigiditate in comparatie cu celelalte soluti
prezentate insa cu dezavantajul unei mase
mai mar. Este compus din rama, inima si
rigidizar impotrva voalarii inimii.
Panou de contravantuire cu gol- varianta
a panoului din Fig. I.2.!. 7. care asigura
iluminarea prin interediul unor goluri de
dimensiuni modeste pentru a nu reduce
semnifcativ performantele sistemului de
contravantuire.
Solutie tip
(B)
corform cap 1.3
Fig I.3.1
Solutie tip
(A)
corform cap 1.3
Fig I.3.1
Solutie tip
(A)
corform cap I. 3
Fig I. 3. 1
Solutie tip
(A)
corform cap 1.3
Fig1. 3.1
Solutie tip
(A)
corfor cap I. 3
Fig I. 3.1
Solutiile prezentate in fgurile II.2.1.1 .. II.2.1.5 au avantajul incarcarii
structurii cu o masa suplimentare reduse, din acest punct de vedere find cele
-18-
mai efciente solutii de interventie asupra structurii ceea ce implica lucrari
minime de marire a suprafetei de fndare.
El
Detaliu prindere (ig II.2.1
Detaliu de contur
(ig 11.2.1.10)
2.1.8
Un alt avantaj al tuturor solutiilor prezentate il constituie faptul ca pot f
compuse din mai multe piese care se vor asambla pe santier, la stand sau chiar
in locul unde se executa lucrarea. (Fig. 11.2.1.9). Astfel se inlatura problema
transportului agabaritic sau a manevrarii intregului panou pe santier. I acest
caz se prefera imbinarile cu suruburi insa calitatea imbinarii trebuie sa fe
ridicata pentru a evita cazul nefavorabil al unor deformatii mari ale structurii la
care sistemul de contravantuiri incepe sa intre efectiv in lucru.
El
E4
\
SUIbunuletali ce
prineclisare
. . .

Fig II.2.1. 9
-19-
Un alt aspect foarte important al tehnologiei de montaj a
contravantuirilor il constituie fxarea in ochiul de cadru al structurii existente
de beton armat. (Fig. I1.2.1.10). Realizarea unor lucrari de calitate constituie
cheia succesului solutiei de consolidare.
150mm - 250 mm
I I
8
S
C
v
~
Ancore
:1
E
v
s
I
C
*
v
C
C C
~
~ ~
ector
Profl I / H
Freta metalica
Fig I.2.1.1 O Detalu de contur
Prindere cu suruburi
! Inj ectare mortar
necontractil
P= 0.3-0.5 :a
Cofraj
Fig I.2.1.11 Detaliu injectare mortar
-20-
Operatiile tehnologice constau in:
- curatarea tencuielii de pe cei doi stalpi si grinda
- inlaturarea pardoselii si a celorlalte straturi pe care a fost dispusa pana se
ajunge la betonul placii, pe o portiune de cel putin 30 de cm in ambele parti. De
obicei o consolidare de o asemenea anvergura este insotita si de o refacere a
arhitecturii intregii cladiri, caz in care intreaga pardoseala ar trebui sa fe deja
inlaturata.
- buciardarea suprafetei betonului pe conturul cadrului si curatarea acesteia prin
spalare si sau sufare de aer comprimat, periere etc.
- trasarea pozitiei ancorelor, executia gaurilor si fxarea acestora la pozitie pe
perimetrul cadrului de beton armat. Se vor respecta specifcatiile proiectului
conforme cu tehnologia si tipul ancorelor aplicate.
- se monteaza la pozitie sistemul de contravantuiri, verifcandu-se pozitia
acestuia si faptul ca ancorele fxate in perete si conectorii ramei formeaza un
pas constant sau dupa caz distantele prevazute in proiect.
- de obicei, conform proiectului se aplica freta metalica spiralata ingloband
randurile de conectori
- se aplica cofrajul special conceput (Fig 11.2.1. 11). Acest cofraj se prinde de
obicei in suruburi in niste gauri aplicate in rama sistemului de contravantuire si
are prevazute una sau mai multe gauri de injectare / reflare a mortarului. Pe
contur cofrajul se asigura pentru a f impemeabil prin chituire.
Injectare mortar
necontractil
p= 0.3. -0.5 Ma
Fig I.2.1.12 Injectarea mortarului
- dupa intarirea chitului se incepe operatia de injectare a mortarului prin
orifciul cofajului amplasat la partea inferioara la o presiune de 0. 3 - 0. 5 MPa.
Mortarul folosit va f de tip necontractil. Se asteapta refularea mortarului prin
orifciile amplasate la jumatatea inaltimii. Operatia se poate continua dupa
astuparea orifciului inferior prin orifciile intermediare amintite pana cand
-21-
mortarul incepe sa refuleze prin orifciile superioare care se obtureaza pe rand
incepand dinspre exterior spre centru.
- dupa atingerea gadului de maturitate se poate decofra si se mentine umed
prin stropire pentru a preveni fsurarea.
11.2.2. Solutii de consolidare a structurii cu contravantuiri metalice dispuse
la exeriorul structurii
Constituie o varianta avantajoasa cand in cadrul proiectului de
reabilitare a cladirii sunt considerate impreuna cu lucrari de refacere a
aspectului fatadei.
Prima solutie de acest tip a fost brevetata in Japonia la nivelul anilor
1980 reprezentand un important punct de porire in dezvoltarea solutiilor de
acest tip (Fig. 11.2.2.1)
Prndere cu
tiranti
Contrvantuiri
metahce /i
.
// Slabir locale
Suduri
ale sectiunii
metalice
Fig I.2.2.1 Sistem de contavantuire exterioara
Prin introducerea subsistemului diagonal metalic se modifca modul de
fnctionare al structurii in cadre de beton armat; astfel daca inainte cadrul de
fatada prelua forta seismica prin incovoierea sectiunilor stalpilor si grinzilor,
acum atat aceste elemente cat si diagonalele metalice vor f supuse
preponderent la eforturi de intindere si/ sau compresiune excentrica. Prin
verifcarea elementelor cadrului de beton armat la aceste eforturi poate rezulta
necesitatea consolidarii suplimentare a acestora.
Tehnologia consta in fxarea unor scaune metalice pe fatada exterioara
decopertata local la intersectia stalpilor cu grinzile. Scaunele metalice vor f
presate la pozitie pe un strat de mortar cu ajutorul suruburilor de ancorare
pretensionate (Fig. 11.2.2. 1). Apoi se aplica contravantuirile efective prin
prindere cu suruburi sau prin sudura. Contravantuirile sunt prevazute cu niste
22
slabiri de sectiune pentru a forma niste zone localizate de deformatii plastice la
eforturi axiale de intindere sau compresiune, zone de lungime scurta pentru a
nu avea fambaj local pe lungimea deformata plastic.
Grinzi B.A.
Mortar
de poza
Contravantuire
metalica
Fig I.2.2.2
Scaun metalic
Intindere prin fletare
Structura metalic a trebuie protejata prin vopsire sau alte procedee
specifce, putand ramane fe vizibila la exterior, fe ascunsa in spatele unui
sistem de fatada.
Trebuie specifcat faptul ca in cazul solutiilor de consolidare exterioara
cu profle metalice solutia de marire a suprafetei de fundare a structurii se poate
concretiza sub aspectul unui sistem de fndare independent al sub structurii
metalice, amplasat la exterior alaturi de cel existent al cladirii.
In cazul consolidarii de la Hotel Dorobanti (2002) s-a optat pentru o
solutie de consolidare exterioara cu profle metalice lucrand preponderent la
eforturi de incovoiere. Practic sub structura adaugata dubleaza in fatada
structura existenta de beton armat pe jumatatea inferioara a constructiei. (Fig
II.2.2.3)
Sub structura metalic a este compusa din profle masive cu sectiune de tip
1 confectionate special din placi metalice groase. Conlucrarea intre acestea si
structura existenta s-a realizat prin intermediul unor randuri de conectori sudati
pe inima proflelor metalice si a unor ancore similare dispuse de-a lungul
stalpilor si grinzilor fatadei. (Fig. II.2.2.4)
A vand in vedere grosimea mare a stratului de betonare in interspatiul
delimitat de stalpi / ginzi , inima proflelor si jumatatile talpilor proflelor si
nevoia unei fretari a zonei conectorilor s-a optat pentru introducerea
suplimentara in zonele mentionate a unui rand de armaturi pe ambele directii.
(Fig 11.2.2. 5)
-23-
Proflele metalice au fost ridicate cu macaraua si fxate la pozitie prin
intermediul suruburilor de inalta rezistenta pretensionate. Intregul ansamblu a
fost asigurat lateral pana la inceperea operatiei de betonare si pana la atingerea
gradului de maturitate necesar prin ancorarea la stalpii de beton armat de
fatada. (Fig. II. 2.2. 6. )
Fig II. 2.2. 3 Consoli dare cu profle metalice Hotel Dorobanti
Fig 11.2.2.4. Ancorele de prindere a subsistemului metalic
-24-
Bibliografe:
"F astenings for Se
Okata & members '
"Tehnologia lucra
Teodorescu , Cons
"Solutii de Cons
G .Arsenie, M. Voil
"Proiectarea Cladi
"N ormativ pentru
Social-culturale, A
FEMA 274 "
Buildings" - Socie1
FEMA 310 - "NE]
- Society of Civil I
FEMA 357 "Gl
for the Seismic R
(ASCE).
"State of Researcl
the US" - Jack P. ]
University of Calij
"Eurocode 8 DI
May 2000 Comij
Fig 11. 2. 2. 5 Detaliu imbinare conectori
Fig. 11.2.2.6. Ancorarea provizorie de un stalp al fatadei