Sunteți pe pagina 1din 49

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ

REABILITAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE


STUDII APROFUNDATE, 2008

Prof.Dr.Ing. MARIANA BRUMARU

CAPITOLUL

1.1. INTRODUCERE Construciile i elementele de construcii din zidrie au o pondere nsemnat n cadrul fondului construit din ara noastr, zidria fiind cel mai vechi i mai frecvent utilizat material de construcie din lume, datorit avantajelor pe care le prezint: Sunt durabile, rezistente din punct de vedere mecanic i ofer o bun izolare termic i acustic. Aceste caliti ale zidriei de crmid i piatr natural au fcut ca numeroase construcii ridicate cu secole n urm s dinuie pn n zilele noastre. Pn la descoperirea betonului armat, monumentele arhitecturale ale lumii, reprezentate de construcii civile i inginereti, au fost executate din zidrie de piatr natural i crmid. Se poate afirma c istoria construciilor este indisolubil legat de tehnica zidriei, care este la rndul ei primul material de construcie n cadrul cruia s-a utilizat un prefabricat: crmida sau piatra prelucrat, de dimensiuni relativ reduse, care a nlocuit blocurile mari din piatr natural folosite la construciile megalitice (piramide, temple etc.).

Reducerea relativ a volumului construciilor din zidrie, constatat n ultimele decenii, n favoarea celor metalice sau, mai frecvent, din beton armat, care caracterizeaz epoca modern, a fost posibil datorit creterii potenialului energetic i avantajelor obinute prin utilizarea unor materiale cu caracteristici mecanice superioare, precum i posibilitile largi de industrializare a tehnologiilor de execuie. Limitarea resurselor energetice, n contradicie cu necesitatea creterii volumului de construcii, deschide n prezent noi perspective utilizrii zidriei ca material de construcie care are proprieti fizico-mecanice adaptabile unor exigene diferite, inclusiv celor legate de un consum energetic mai redus. Pe de alt parte, lucrrile de ntreinere i reabilitare a construciilor din zidrie existente, pun probleme deosebite n faa specialitilor, adeseori complexe i foarte dificile ca mod de rezolvare. Se poate afirma c gradul de dificultate n ceea ce privete proiectarea i execuia construciilor noi din zidrie este mai redus dect n multe cazuri de consolidare a unor construcii vechi, avariate. Cu toate acestea, literatura e specialitate este srac n domeniu. Abia dup cutremurul din 4 martie 1977, necesitatea reabilitrii i consolidrii construciilor din zidrie avariate a condus la elaborarea a numeroase i variate soluii constructive.

1.2. NECESITATEA EXECUTRII LA TIMP A LUCRRILOR DE INTREINERE SI REPARAII


Cladirile sunt un complex de lucrari de diferite tipuri, menite sa asigure functionarea in conditii de siguranta si confort a construciei, conform destinatiei acesteia. Diferitele elemente componente sunt in stransa legatura si de aceea, deteriorarea unora dintre ele poate afecta, chiar in mod esential, functionarea cladirii in ansamblu. Astfel, de rezistenta fundatiilor depinde rezistenta tuturor celorlalte elemente ale structurii. O cladire poate fi mentinuta in stare buna de exploatare, pana la epuizarea duratei de viata a partii componente celei mai rezistente (de ex. elementele din zidarie), cu conditia ca in timp, celelalte componente, mai putin durabile, sa fie reparate sau inlocuite. Neefectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si reparatii duce intotdeauna la deteriorarea treptata, mai lenta sau mai rapida, a cladirii si afecteaza drastic conditiile de locuit si, implicit, calitatea vietii ocupantilor. Astfel, o deteriorare minora a invelitorii unei cladiri, nereparata la timp, poate provoca infiltrarea apei din precipitatii la nivelul elementelor sarpantei, provocand putrezirea acestora si/sau crearea conditiilor favorabile dezvoltarii microorganismelor (ex: buretele de casa); in continuare, apa se poate infiltra si prin plansee, producandu-se in timp deteriorarea tavanelor si a peretilor.

Alteori, din cauza nerepararii trotuarelor din jurul cladirilor in dreptul burlanelor de scurgere si neamenajarii corespunzatoare a sistemului de canalizare a apelor pluviale (mai ales in terenuri macroporice, sensibile la inmuiere), acestea patrund la fundatii erodnd terenul si producnd tasri. Acestea, la rndul lor provoac ruperi ale conductelor de alimentare cu apa si canalizare, inundarea subsolurilor, splarea si mai intens a terenului de fundare si, ca urmare, aparitia crpturilor in pereti si alte elemente structurale. Deteriorarile amintite devin cauza altor degradari cum sunt ruperile de hidroizolatii, aparitia igrasiei etc., fenomen care poate fi asemanat cu o reactie in lan. Adeseori, conductele de alimentare cu apa sparte/fisurate in interiorul zidurilor rmn nereparate timp indelungat. Pe timp de iarna, apa inghea si prin marirea volumuli distruge zidria (Fig.1.1)

Fig.1.1 Efecte ale spargerii conductelor de alimentare cu apa in interiorul unui perete din zidarie si ale fenomenului de inghet-dezghet

Reparatiile executate imediat dupa constatarea producerii deteriorarilor vor necesita lucrari de mica anvergura, mai putin costisitoare, fata de cele care vor trebui facute in cazul repararii unor deteriorari neglijate o perioada indelungata de timp (Fig.1.2). Scurgerea apei din instalatiile de incalzire nereparate la timp, poate provoca inundarea subsolului. Un alt pericol important il constituie ruperea conductelor de alimentare cu gaze.

Fig.1.2 Efecte ale unor deteriorari neglijate o lunga perioada de timp

1.3. OPORTUNITATEA PROBLEMEI REABILITRII CONSTRUCIILOR DIN ZIDRIE


Problema reabilitrii construciilor din zidrie poate fi analizat sub diferite aspecte, avnd la baz criterii ca: a. extensia pe plan naional i mondial acestui tip de construcii; b. exigene referitoare la gradul de confort pe care trebuie s-l asigure, n funcie de importan i destinaie; c. exigene referitoare la plastica arhitectural a construciilor monumentale; d. exigene referitoare la capacitatea portant a structurilor din zidrie avariate. a).Volumul mare al construciilor din zidrie i durabilitatea lor fac ca problema reabilitrii lor s devin deosebit de important (n sensul celor prezentate la &1). b) Din punct de vedere funcional, construciile din zidrie sunt larg diversificate (construcii civile, - obinuite sau monumentale, - industriale, agricole, construcii inginereti), in prezent fiind preponderente cldirile de locuit n special i cldirile civile in general. Exigenele menionate la acest punct se refer n principal la confortul higrotermic, difereniat n funcie de clasa creia i aparine construcia prin destinaia sa (conform C 107-2005 i Mc 001-2006).

Calitile zidriei din acest punct de vedere pot fi alterate datorit umezirii excesive provenite din diferite surse ca: igrasie, spargerea unor conducte, inundaii, funcionarea defectuoas sau deteriorarea jgheaburilor i burlanelor, defeciuni al acoperiuilor etc., - degradri care afecteaz n cele din urm capacitatea portant a elementelor structurale. c).Sub acest aspect, problemele delicate care apar la restaurarea elementelor cldirilor monumentale ar putea constitui subiectul unui curs de sine stttor, aa cum se prefigureaz i specialitatea de restaurare a monumentelor istorice ca o profesie aparte. Deteriorrile produse n cazul unor astfel de construcii nu pot fi remediate fr aportul concertat al unei ntregi echipe de specialisti (experti n domeniile aferente: istorie, arhitectur, structur, tehnologie, materiale, urbanism, mediu s.a.). d).Dac aspectele menionate la pct.b) i c) aveau ca element de baz problematica ndeplinirii condiiilor de confort i respectiv a refacerii plasticii arhitecturale originale, n acest caz, refacerea capacitii portante a elementelor structurale din zidrie (la nivelul condiiei initiale sau mbuntite) constituie obiective ale lucrrilor de reabilitare. Diminuarea sau chiar pierderea capacitii portante pot avea de asemenea mai multe cauze, dar n majoritatea cazurilor avariile mai grave se datoreaz seismelor.

1.4. CAUZELE DEGRADRII ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN ZIDRIE


Cazuistica deteriorrilor elementelor de construcii din zidrie, structurale sau nestructurale, este deosebit de complex. Fr a fi prezentate exhaustiv, se poate face o enumerare a principalelor cauze care produc degradrile ce fac obiectul cursului de fa, astfel: 1. calitatea necorespunztoare a materialelor componente (piatr i mortar); 2. execuia necorespunztoare (defecte de esere, nerespectarea regulilor constructive privind utilizarea i crmizi, discontinuitatea patului de mortar, rosturi verticale neumplute etc.); 3. tasrile inegale; 4. cutemurele; 5. executarea unor modificri i lucrri ulterioare ca: recompartimentare (modificri ale partiului), practicarea unor orificii pentru strpungeri de conducte etc.; 6. inundaii sau strile ndelungate de umezire; 7. accidente (explozii, impactul unor vehicole cu construcia, incendii s.a.); 8. lipsa de ntreinere i repararea la timp a defeciunilor, - cauzele cele mai frecvente ale degradrii elementelor de construcii din zidrie.

Astfel de pericole prezint: deteriorarea nvelitorii, a elementelor accesorii ale acoperiurilor (jgheaburi, burlane, guri de scurgere), trotuarele cu pant invers sau neetanate din jurul cldirii, spargeri de conducte s.a., care au ca rezultat la nceput umezirea excesiv a zidriei i apoi distrugerea acesteia prin ciclurile repetate de nghe-dezghe. Unele dintre cauzele enumerate se intercondiioneaza, n sensul n care, de exemplu, avariile produse de cutremure sau tasrile inegale sunt cu att mai grave cu ct sunt de asemenea semnalate i alte cauze cum sunt: defeciunile de execuie, de proiectare, modificri ulterioare care afecteaz echilibrul structural etc. Constatrile Acad. prof.ing. Aurel Beles dup cutremurul din 4 martie 1977 conin, printre altele, urmtoarele observaii: Copleitoarea majoritate a stricciunilor produse de cutremur s-a datorat unei proaste i neglijente execuii constatare care se regsete n multe alte pri ale lumii, ca rezultat al cercetrilor efectuate n urma marilor cutremure care au avut loc de-a lungul timpului. Degradrile produse la construciile din zidrie s-au datorat n special execuiei nengrijite, calitii defectuoase a materialelor utilizate, concepiei arhitecturale greite i, n general, nerespectrii condiiilor impuse de practica constructiv. Nu s-a acordat atenia cuvenit zidurilor de calcan, courilor de fum i aticurilor, considerate ca elemente accesorii, decorative sau de umplutur, ceea ce a condus la prbuirea lor, producnd multe i grave accidente.

1.5. CND TREBUIE CONSOLIDAT O CLDIRE? Aa cum rezult din cele expuse, pn n prezent, necesitatea consolidrii unei construcii apare atunci cnd aceasta nu mai satisface exigenele referitoare la rezisten, deformabilitate i confort. Necesitatea consolidrii i metodele care urmeaz s fie aplicate nu pot fi stabilite prin norme sau reguli fixe, ci prin soluii adoptate de la caz la caz. Tot astfel se stabilete i dac o cldire nu trebuie consolidat ci demolat. n situaiile mai deosebite se apeleaz de regul la ingineri constructori cu experien n domeniu. Pentru a stabili cnd trebuie conolidat o cldire, principalele aspecte sub care trebuie privit problema o constituie rezistena i stabilitatea cldirii, posibilittile de restabilire a unei structuri corecte din punct de vedere static, static gravitatea accidentelor care s-ar putea produce i oportunitatea executrii consolidrii din punct de vedere economic i tehnic. Exist i cazuri mai deosebite, cnd consolidarea unei cldiri poate fi mai costisitoare dect refacerea ei total. n aceste situaii se face o justificare tehnico-economic din care s rezulte oportunitatea consolidrii construciei.

1.6. LUCRRILE NECESARE INTREINERII I CONSERVRII FONDULUI CONSTRUIT In functie de starea de degradare/uzura a diferitelor elemente componente ale cladirilor si pentru buna lor conservare, se pot executa urmatoarele categorii de lucrari: a. lucrari de intretinere; b. lucrari de reparatii curente; c. lucrari de reparatii capitale a. Lucrari de intretinere Sunt de regula lucrari minore, care se executa in scopul mentinerii in stare de functionare normala a diferitelor elemente de constructie si pentru prevenirea deteriorarilor, cum sunt: curatirea jgheaburilor de orice depuneri, curatirea cosurilor, fixarea jgheaburilor si a burlanelor desprinse, desfundarea canalelor etc. Aceste lucrari necesita, in general, numai manopera. b. Lucrari de reparatii curente Sunt acele lucrari care se executa dupa ce a aparut o deteriorare locala, in scopul repararii acesteia, aducand astfel cladirea la regimul de functionare normala si prelungind, totodata, durata de viata a cladirii.

Aceste lucrari, pe langa manopera necesita si materiale de constructie si se refera la: inlocuirea tiglelor sparte, respectiv a unor foi de tabla din invelitoare, repararea/inlocuirea pe portiuni a jgheaburilor si burlanelor, repararea/refacerea tencuielilor, refacerea sobelor existente, izolarea conductelor sau inlocuirea unor parti uzate ale acestora etc. Un sistem rational de intretinere nu se poate baza pe reparatii capitale, ci pe lucrarile de intretinere si reparatii curente, care astfel capata un caracter preventiv. De aceea, se recomanda solutia executarii de reparatii preventiveplanificate, caracterizate prin periodicitate, fiind executate dupa un anumit program, stabilit in functie de vechimea si gradul de uzura al cladirii. In tara noastra, acest sistem eficient de revizuiri si reparatii a fost folosit de multe decenii la Caile Ferate, inclusiv in Departamentul cladirilor de locuit. c. Lucrari de reparatii capitale Sunt considerate acele lucrari care sunt necesare pentru inlocuirea unor elemente principale ale cladirii, ajunse la limita de uzura, concomitent cu repararea elementelor partial uzate. Exemple: inlocuirea invelitorii, inlocuirea tamplariei si refacerea fatadelor, schimbarea sistemului de incalzire, inlocuirea conductelor de alimentare cu apa sau canalizare etc.

1.7. CLASIFICAREA POSIBILITTILOR DE CONSOLIDARE


Dup stabilirea cauzelor care au provocat degradarea unei cldiri, se trece ;la studiul poibilitilor de remediere. Problema este complex, deoarece fiecrui tip de degradare i corespund de regul mai multe soluii de remediere, iar alegerea soluiei adecvate necesit exprien n domeniu din partea specialitilor. Exemple: n cazul cedrii fundaiilor unei cldiri, se poate efectua fie consolidarea terenului de fundaie, fie o subzidire continu din zidrie sau beton, fie o subzidire executat pe piloi. Criteriile care stau la baza alegerii soluiei de consolidare sunt: sigurana, economicitatea i o tehnologie ct mai simpl. Este de preferat s se previn orice risc n ceea ce privete sigurana i execuia corect, chiar cu preul aplicrii unor soluii mai costisitoare sau mai putin estetice (elegante). n principiu, la o consolidare se caut s se pstreze un echilibru deja stabilit dup avarie sau degradare. Deranjarea acestui echilibru nu este recomandabil, dect n cazuri care se impun ca foarte sigure. n mediile agresive nu se ia niciodat o singur msur de protecie. n aceste cazuri, pe lng executarea unui beton ct mai compact, confecionat cu ciment special, trebuie s se prevad i o izolaie anticoroziv corespuztoare.

n general, posibilitile de consolidare ale unei cliri se pot grupa n dou categorii: 1. posibiliti de consolidare a INFRASTRUCTURII prin: a. aplicarea diferitelor metode moderne de consolidare i impermeabilizare a terenului de fundaie; b. consolidarea fundaiilor existente; c. adncirea fundaiilor existente pn la un strat mai rezistent, prin subzidire sau cu piloi din beton armat. 2. posibiliti de consolidare a SUPRASTRUCTURII, prin: a. cmuirea cu beton armat turnat n mod obinuit sau torcretat; b. descrcrea elementului care urmeaz s fie consolidat prin unul sau mai multe elemente similare alturate; c. nlocuirea elementului degradat; d. schimbarea sistemului static; e. aplicarea metodei de consolidare cu tirani; f. injectarea de mortar sau lapte de ciment sub presiune etc.

2. REMEDIEREA SI CONSOLIDAREA STRUCTURILOR SI ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN ZIDRIE


2.1. CONSIDERATII PRELIMINARE Remedierea si consolidarea constructiilor avariate de cutremure sau alte cauze, au ca scop repararea/restaurarea n vederea unei exploatri normale, precum si asigurarea rezistentei fiecrei prti componente si a rigidittii spatiale a constructiei n ansamblu. Remedierea si consolidarea constituie procese complexe de conceptie si executie, care trebuie bazate pe o documentare serioas si pe cercetri aprofundate, care cuprind cel putin urmtoarele elemente principale: Cercetarea si descrierea initial a degradrilor, cu precizarea msurilor de urgent; Cercetarea si descrierea initial a situatiei avariilor si stabilirea cauzelor directe; Verificarea calculelor pentru structura de rezistent si analiza situatiei reale din acest punct de vedere; Examinarea posibilittilor si a mijloacelor disponibile pentru consolidare; alegerea solutiei de consolidare si elaborarea ei (proiectarea propriu-zis); Executia lucrrilor de remediere-consolidare si aprecierea capacittii portante, alturi de caracteristicile de ansamblu ale structurii consolidate/remediate; Observatii asupra comportrii ulterioare a constructiei consolidate/remediate.

Din punct de vedere al modalittilor de abordare a problemei, pot fi luate n considerare urmtoarele posibilitti de remediere si consolidare a constructiilor : 1. Refacerea (restabilirea) structurii prin aducerea ei la nivelul capacittii de rezistent initiale; 2. Refacerea structural la o capacitate portant sporit, cu sau fr cresterea ductilittii, prin consolidarea elementelor existente; 3. Refacerea structurii la o capacitate portant sporit, cu cresterea ductilittii ca urmare a introducerii unor elemente noi. Alegerea uneia sau a alteia dintre aceste moduri de abordare a problemei remedierii si consolidrii se face pe criterii tehnico-economice, n functie de gradul de important al constructiei respective.

2.2 CATEGORII DE AVARII


Din punct de vedere al gravittii avariilor, acestea pot fi grupate n 4 categorii, dup costul lucrrilor de reparatii si consolidri n raport cu valoarea de nlocuire a cldirii: avarii uoare (n general avarii nestructurale izolate) la care costul reparatiilor nu depseste 5% din valoarea de nlocuire; avarii moderate (avarii nestructurale considerabile si avarii structurale usoare) la care costul remedierilor si consolidrilor ajunge pn la 25% din valoarea de nlocuire; avarii grave (avarii structurale grave si avarii nestructurale generalizate), la care costul remedierilor si consolidrii ajunge pn la 50% din valoarea de nlocuire;

avarii foarte grave sau distrugeri cnd este mai economic demolarea cldirii dect consolidarea ei. Avariile caracteristice structurilor din zidrie sunt n general: fisuri dup directia uneia sau a ambelor diagonale, fisuri orizontale n zona median pe nltimea peretelui, dizlocarea si sfrmarea partial a zidriei, aparitia fisurilor la colturi, intersectii si ramificatii, striviri locale la nivelul reazemelor altor elemente, forfecarea stlpilor din zidrie si a spaletilor.

Peretii din zidrie pot prezenta concomitent mai multe tipuri de avarii de felul celor mentionate. Trebuie remarcat faptul c nu orice fisur constituie un pericol si merit o reparatie care, pentru a fi bine fcut, necesit cheltuieli destul de mari. Dar ntlnim si cazuri n care sub o fisur fin n tencuial se descoper o crptur grav n zidrie. n cazul structurilor din zidrie, pozitia fisurii sau a crpturii n raport cu directia de transmitere a eforturilor este esenial. Dac fisurile nu se gsesc pe traiectoria liniilor de scurgere a eforturilor nspre fundatii, ele nu sunt de natur prea grav (Fig.2.1). Dac ns acestea sunt oblice fat de sensul de transmitere a eforturilor (le intersecteaza), exista probabilitatea producerii unor planuri de alunecare care pot fi dezastruoase (Fig.2.2).

Fig.2.1 Transmiterea eforturilor prin elementele din zidrie

Fig.2.2 Fisuri in buiandrugul-parapet din zidarie

2.3 METODE DE CONSOLIDARE A ZIDRIEI Pentru repararea zidriei, se poate lua n considerare o serie treptat de interventii, de la lucrri de restaurare la refaceri partiale sau totale. De la caz la caz, una dintre prevederile mai urgente este de a mpiedica fenomenele de strivire sau de compresiune cu ncovoiere, care dau tensiuni importante. Deteriorrile datorate acestor fenomene sunt cele mai periculoase si sunt, oarecum, un simptom de echilibru precar. n general, reparatia crpturilor prin ndeprtarea crmizilor si nlocuirea lor cu zidrie nou executat cu mortar de ciment este o operaie pe ct de pretentioas pe att de putin sigur, deoarece deobicei prin dizlocarea zidriei n jurul crpturii se deranjeaz i mai mult echilibrul zidului. Zidriile care nu prezint simptome grave de deteriorare (instabilitate si crpturi mari), pot fi reparate, dup caz, prin cmuirea ntregului perete, tirani metalici, tirani-centur din beton armat, consolidri locale cu plase sudate, injectare cu mortar fluid de ciment, scoabe metalice, inserare de cadre din beton armat n jurul golurilor s.a.

2.3.1 Injectarea cu past de ciment S-a dovedit a fi procedeul cu cea mai larg aplicare la remedierea zidriei cu fisuri sau crpturi, care nu necesit msuri speciale de consolidare (cazurile de avarii cele mai frecvente). Procedeul injectrii nu se poate aplica n cazul degradrilor mai importante (dizlocri, expulzri) unde trebuie folosite alte procedee de remediere sau consolidare. La un volum mic de lucrri se foloseste o pomp manual, iar pentru lucrri mari se utilizeaz mijloace mecanizate (dispozitive adaptate la o pomp de injectare de joas presiune, folosit la precomprimarea betonului). Amestecul de injectare este o past de ciment de consistent fluid, preparat cu ajutorul malaxoarelor de turatie mare (1500 rot/min). n vederea injectrii se cur fisurile cu jet de aer i de ap, apoi se etaneaz prin tencuire cu un strat de 3-4 cm grosime din mortar de ciment 1:3 pe ambele fee ale zidriei, avnd montate n prealabil tuuri de injectare pe o adncime de 5 mm, la distane de 3060 cm pe traseul fisurilor (Fig.2.3).

Sec. 2 - 2

Fig.2.3 Injectarea fisurilor cu past de ciment

nainte de injectare se umezeste zidria si se verific continuitatea traseului de injectare prin introducerea apei. Injectarea se face de jos n sus, la o presiune de 3 atm., astupndu-se succesiv stuturile si orificiile de control. Pentru lucrri speciale se recomand folosirea adausurilor expansive n pasta de ciment sau a unor amestecuri pe baz de rsini sintetice.

2.3.2 Rigidizarea zidriei n scopul mpiedicrii deformatiilor transversale, pe lng injectarea cu mortar de ciment sau refacerea zidriei, pot fi adoptate si alte solutii de consolidare cum sunt introducerea tirantilor metalici (Fig.2.4) sau inserarea de cadre din beton armat n jurul golurilor (Fig.2.5). Nu trebuie s se toarne beton si nici s se injecteze mortar de ciment n sprturi produse ca urmare a fenomenului de strivire, nainte de a se lua msuri de consolidare provizorie, cum este prevederea unor tiranti, deoarece presiunea betonului sau a mortarului fluid poate s produc fisuri. prin ncovoiere, prin introducrea unor tiranti metalici la nivelul planseelor, urmat de injectarea cu mortar de ciment.

Fig.5.4 Tirani metalici: ancorare i strngere cu manoane

n Fig.5.4 este prezentat o solutie de rigidizare a zidriei supuse deformrii Solutia este recomandat n cazul deformatiilor de tip convergent [( )]. n cazul unor deformatii de tip divergent [( (] localizate pe nltimea acelorasi nivele, este mai bine ca zidria s fie demolat. n cazul zidriei cu goluri, o crestere a rigidittii poate fi obtinut (pe lng operatiile normale de reabilitare) prin inserarea unor cadre din beton armat n perimetrul golurilor care, de regul, sunt nscrise n suprafete ale zidriei prevzute cu armtur n cmp (Fig.2.5). Asa cum se stie, prezenta golurilor n elementele structurale din zidrie provoac distorsiuni si concentrare izostatic (Fig.2.1), concentrndu-se n jurul golurilor. De aceea este necesar ca aceste zone s fie ntrite cu cadre din beton armat (Fig.2.5). n cazul practicrii unui gol de lucru n vederea refacerii zidriei, sustinerea prtii degradate trebuie astfel conceput nct zonele mai rezistente s absoarb concentrarea liniilor de fort, urmnd ca dup consolidare s se stabileasc un cadru izostatic Fig. 2.5 Inserarea unui cadru din b.a. rational.

Alte msuri constructive care se recomand s fie luate n vederea rigidizrii elementelor structurale din zidrie sunt: eliminarea golurilor prea apropiate ntre ele sau a celor apropiate de colturi; consolidarea legturilor dintre peretii portanti si cei de contravntuire la colturi, si noduri (prin metodele care vor fi expuse n continuare). Aceste interventii altereaz aspectul exterior si interior al constructiei si nu pot fi adoptate n cazul cldirilor monumentale de o mare valoare artistic sau/si istoric, situatii n care se recurge la metodele traditionale de restaurare constnd n demolri si reconstituiri succesive, subzidire sau injectarea cu mortar de ciment. Totodat, la refacerea zidriei trebuie respectate cu strictete regulile de executie referitoare la reducerea grosimii straturilor de mortar, ntreruperea si protejarea lucrrilor pe timp friguros, umezirea prealabil a crmizilor (dar nu n exces) etc. Dac apare o deformare ulterioar a constructiilor (provenit dintr-o reasezare a ei), se vor verifica noile conditii de echilibru, deoarece orice deformatie poate prejudicia comportamentul ntregului edificiu, fiind un simptom al unor avarii mai grave sau, n orice caz, tinznd s produc stri de solicitare anormale sau neprevzute n structurile conexe (adiacente).

n concluzie, aria caracteristicilor deteriorrilor si a solutiilor de interventie este extrem de vast si complex. ntotdeauna este necesar o verificare general a ansamblului structural, chiar si acolo unde structurile par s reziste, deoarece trebuie avut n vedere faptul c asupra caracteristicilor de rezistent ale materialelor actioneaz factorii care duc la mbtrnirea lor: nghet-dezghet, umiditate, agenti biologici, agenti agresivi chimic (datorit polurii mediului) etc. precum si efectul frecventelor si, adeseori nerationalelor deschideri de noi goluri sau trasee pentru conducte n elementele portante de zidrie. n cazul zidriei din crmid plin trebuie s se tin seama de tendinta acesteia de a absorbi apa din mortar, sczndu-i aderenta, n timp ce crmizile pot s creasc n volum. Absorbtia de ap mai poate interveni si din atmosfera nconjurtoare, provocnd dilatri cu pierderi ale calittilor din punct de vedere mecanic si de rigiditate si crearea unor tensiuni anormale n zidrie, implicit diminuarea rezistentei initiale. Comportarea mortarului depinde att de natura mineralogic a nisipului ct si de expunerea lui la ciclurile de nghet-dezghet.

2.3.3 Remedierea zidriilor portante cu plansee La refacerea constructiilor vechi din zidrie cu plansee din lemn, sau la cele cu alt tip de plansee, se vor lua n considerare urmtorii factori: numrul de niveluri; existenta planseelor la toate nivelurile cldiri sau numai partial, precum si n planul fiecrui nivel (integral sau partial); solutia constructiv adoptat pentru plansee; modificri n timp: adugiri, supraetajare, alte transformri; gradul de avarie al elementelor structurale; gradul de uzur al planseelor din lemn; importanta cldirii. n functie de degradrile constatate, se vor stabili si msurile de remediere: a) Dac se constat fisuri si crpturi n tencuiala tavanului, sau crpturi si desprinderi de tencuial, se va efectua repararea local a tencuielii sau respectiv desfacerea tuturor zonelor afectate, controlul zonelor adiacente si refacerea prtilor degradate.

b) Dac se constat crpturi n tavan la racordarea cu peretii, acestia nefiind ns deplasati, se va reface local tencuiala; dac peretii pe care reazem grinzile de planseu s-au deplasat, se vor adopta msuri de consolidare a ansamblului structural si se va reasigura rezemarea corect a grinzilor; c) n cazul avarierii zidriei portante sub planseu, se va recurge la sprijinirea local sau general a planseului si la adoptarea uneia dintre urmtoarele solutii: ancorarea zidriei portante cu ajutorul tirantilor metalici (costul este relativ redus fat de alte solutii de consolidare); desfacerea zidriei de la partea superioar a peretelui pn la talpa grinzilor si turnarea unei centuri continue din beton armat, cu nglobarea captelor grinzilor, protejate n prealabil n cazul grinzilor din lemn (solutie aplicabil n special la planseele de pod); refacerea partial sau total a zidriei degradate, cu executia unor centuri pe grosimea zidului sau a unor centuri longitudinale exterioare, tot din beton armat, mai subtiri, cu legturi transversale pe sub pardoseal. (Sau: legarea grinzilor ntre ele n sens longitudinal, legarea capetelor grinzilor cu centura)

2.3.4 Cmsuirea zidriei Cmsuirea zidriei portante cu avarii mai grave (crpturi nclinate mari, dizlocri etc.) se poate realiza prin torcretare sau prin turnarea unor diafragme subtiri din beton armat pe ambele fete ale peretelui. Torcretarea se realizeaz n grosime de minimum 3 cm, de regul numai pe portiunile avariate ale peretelui, aplicndu-se n prealabil plase de srm 3-4 mm cu ochiuri de 10 cm, fixate pe zidrie ; pe restul suprafetei se execut tencuial obisnuit pentru nivelare. Se utilizeaz mortar M 100. Cmsuiala cu plci (diafragme) din beton armat cu grosimea minim de 5 cm, se realizeaz de regul pe ntreaga suprafat a peretelui, pe ambele fee, armarea fcndu-se cu plase sudate cu ochiuri de 15-20 cm, ancorate n zidrie cu agrafe 6 mm (Fig.2.6). Aceast solutie are ca efect si cresterea capacittii de asigurare antiseismic a elementului respectiv. Gurile pentru introducerea agrafelor se fac cu masina rotopercutant, din ambele directii si trebuie s aib diametrul de 25-30 mm pentru a putea fi umplute cu mortar.

Fig.2.6 Cmuirea peretilor structurali din zidrie

Fig.2.7 Cmuirea pe suprafee limitate a zonei fisurate Operatia de cmsuire va fi precedat de ndeprtarea tencuielii, a crmizilor sfrmate (nlocuirea lor) si de curtirea resturilor, manual si cu aer comprimat, dup care zidria va fi splat. Acolo unde este necesar, concomitent cu cmsuirea se pot face si injectii cu mortar de ciment (fisuri izolate sau o retea dens, neregulat, de fisuri fine). Repararea fisurilor izolate se poate face cu 2 plase sudate cu ochiuri de 10 cm aplicate n lungul fisurii si legate ntre ele cu agrafe (Fig.5.7).

Consolidarea legturilor dintre peretii portanti, sau dintre acestia si cei de contravntuire se face, n cazul n care se adopt solutia de cmsuire (cu sau fr injectii de mortar) prin aplicarea plaselor sudate la colturi si legarea lor cu agrafe din OB 37 ntre cele dou fete n minimum 3 sectiuni pe nltimea peretelui (Fig.2.8).

Fig.2.8 Aplicarea plaselor sudate la coluri i legarea cu agrafe din oel

2.3.5 nlocuirea zidriei degradate La zidurile la care, din diferite motive, nu pot fi aplicate procedeele descrise, consolidarea se va face prin ndeprtarea treptat, ncepnd de jos, a crmizilor degradate din dreptul fisurilor si rezidirea zonei respective. Se va acorda o atentie deosebit asigurrii legturilor ntre zidria nou si cea veche, prin udarea crmizilor, umplerea complet a rosturilor cu mortar etc. Consolidarea zidriei fisurate cu dizlocri ale crmizilor numai la nivelul fisurii, se poate face si prin betonare local, n 3-4 puncte n lungul fisurii. n acest scop, ncepnd de jos n sus, se ndeprteaz crmizile degradate pe nltimea a 3-4 asize (pe traseul fisurii) si se nlocuiesc cu beton Bc 10. Intervalele dintre portiunile betonate vor fi nlocuite cu zidrie nou din crmid, urmrindu-se realizarea unei legturi ct mai bune cu zonele betonate si cu zidria veche, nedegradat. La consolidarea peretilor interiori neportanti, cu grosime de 12,5 cm, se va tine seama de faptul c acestia rigidizeaz structura, mpnnd-o. Ei se vor repara treptat, evitndu-se demolarea lor concomitent la acelasi nivel. n general, repararea se va face prin nlturarea crmizilor degradate sau dizlocate, mpnarea zidurilor la partea superioar cu pene metalice si ancorarea de structur.

2.3.6 Prinderea zidriei cu scoabe


Este o metod mai rudimentar, dar mai simplu de executat pentru repararea fisurilor izolate. Portiunile situate de o parte si de alta a fisurii sunt legate cu scoabe din otelbeton 6 mm, cu o lungime de 80-100 cm, fixate perpendicular pe traseul fisurii n guri executate cu masina rotopercutant, care se umplu ulterior cu mortar de ciment. Intervalul dintre scoabe este de aproximativ 75 cm.

2.3.7 Ancorarea zidriei cu tiranti


Tirantii metalici de legtur (Fig.2.9) au fost utilizati pe scar larg mai ales la consolidarea cldirilor vechi din zidrie portant cu plansee din lemn sau cu grinzi metalice, care nu dispuneau de suficiente legturi pentru preluarea fortelor orizontale (efect: smulgerea grinzilor de pe reazeme). Tirantii s-au realizat de regul din bare de otel-beton 2040 mm care traverseaz cldirea legnd peretii portanti sau autoportanti, transversali sau longitudinali, fiind prevzuti la capete cu plci metalice ranforsate pentru repartizarea presiunilor si cu piulite de strngere (Fig.2.9). Amplasarea tirantilor se face n majoritatea cazurilor orizontal, deasupra golurilor, dar pot avea si pozitie vertical (n jurul golurilor) sau nclinat. n toate cazurile elementele metalice folosite la consolidarea zidriei si nglobate n masa ei, trebuie protejate contra coroziunii cu mortar de ciment, iar cele aparente prin vopsire.

Fig.2.9 Detalii tirani metalici de ancorare

Ca o alternativ la solutia cu tiranti metalici, zidriile pot fi consolidate cu

tiranti-centur din beton armat. Acestia sunt realizati cu armturi petrecute n afara zidurilor, la partea superioar si pe ambele fete, betonate dup ancorarea sau chiar pretensionarea lor (Fig.2.10). Elementele astfel obtinute ndeplinesc rolul de centur si de tirant. Ele se leag ntre ele, din loc n loc, cu bride din beton armat care le solidarizeaz cu zidul n sens transversal. Tirantii-centur din beton armat au o rigiditate relativ mare la ntindere, admitnd deformatii reduse n comparatie cu tirantii metalici. Armarea const de regul din 4 bare 2032 mm dispuse dou cte dou de o parte si de alta a peretelui, blocate la capete cu plci metalice ranforsate. Dup pretensionare, se toarn beton obtinndu-se dou eclise cu nltimea de 20-30 cm si grosimea de 8-12 cm, legate cu bride din beton armat la intervale de 1-1,5 m. Pe lng rolul de consolidare a peretelui din zidrie, ndeplinesc si rolul de sporire a ltimii de rezemare a grinzilor de planseu, acolo unde este cazul.

Fig.2.10 Detalii tirani-centur din beton armat

Fig.2.11 Detalii tirani-centur din b.a.: coluri, ramificaii,

Tehnologia de executie este urmtoarea: Se pregteste suprafata ca si n cazurile descrise anterior (curtire+umezire); se sparg golurile pentru bride pe nltimea a una sau dou asize si pe toat grosimea zidului (la structurile cu pereti grosi se practic n plac orificiile prin care se toarn betonul. Golurile pentru bride se armeaz cu 4 bare 1016 mm; nainte de introducerea carcasei, se trateaz suprafata golului cu lapte de ciment foarte fluid cu adaus de aracet E 50 pentru ca zidria s absoarb apa pn la saturare. Se freac bine cu peria de srm si se toarn betonul cu plnia, fr a se depsi fata zidului. Se monteaz tirantii 2032 mm, rezemati n cmp pe capetele armturilor din bride, ancorati la capete n plcile metalice cu saibe si piulite simple sau duble. Tensionarea tirantilor se face cu piulite sau mansoane strnse cu chei dinamometrice sau prin nclzirea lor la 100-200C, prin procedeul electrotermic. Se toarn betonul n tirantii-centur si se protejeaz timp de 7 zile prin umezire.

2.3.8 Pilastrii de eclisare n cazul unor cldiri cu pereti portanti din zidrie nentrit cu smburi si centuri din beton armat, avnd o form regulat n plan, dac zidria nu este dizlocat n ansamblul ei, se poate aplica o solutie de remediere superioar celei cu tiranti-centur prin utilizarea unor pilastri de eclisare (Fig.2.12, Fig.2.13). Acestia, mpreun cu tirantii-centur confer o si mai bun rigiditate spatial ntregului ansamblu structural. Conditia de baz este obtinerea unei foarte bune conlucrri ntre elementele noi si zidria existent. nainte de nceperea unor astfel de lucrri, se refac portiunile de zidrie degradate (distruse sau fisurate) printr-una dintre metodele prezentate anterior si, dac este cazul, se introduc pereti transversali noi. Consolidarea ncepe fie de la fundatii, fie de la un nivel oarecare, dup caz.

Fig.2.12 Pilatri de eclisare

Fig.2.13 - Detalii n cmp, la capete, coluri i ramificaii - Detalii bride de legtur ntre cele dou fee ale peretelui

Succesiunea operatiilor este urmtoarea: a. n dreptul colturilor si din loc n loc n cmp, pe anumite portiuni, se mbrac zidria cu eclise verticale din beton armat dispuse la cele dou fee ale peretelui, cu grosimea de 10 14 cm[1] (Fig.2.12). b. Pe nltime, eclisele se leag cu bride din beton armat (Fig.2.13) care traverseaz zidria n grosime. c. La nivelul planeelor se execut sistemul tirant-centur; ancorarea tiranilor n acest caz se poate face direct n pilatrii din beton armat de la coluri (nu mai sunt necesare plcile metalice ranforsate). La executarea acestui sistem se vor respecta ntocmai soluiile pentru asigurarea aderenei betonului la zidria de crmid si a unei bune legturi ntre sistemul vechi i cel nou. n prealabil, se efectueaz toate operatiile necesare asigurrii unei bune conlucrri cu zidria: curirea rosturilor, umezirea crmizilor etc.

2.3.9 Refacerea zidriilor de umplutur la structurile n cadre din beton armat La refacerea acestor zidrii se urmreste obtinerea unor rezultate satisfctoare n ceea ce priveste comportarea la o actiune seismic viitoare, tinndu-se seama de urmtoarele: s nu se foloseasc zidria din pietre ceramice cu goluri orizontale si nici fsiile din BCA; blocurile ceramice sau crmizile s aib un raport de tesere favorabil; peretii de umplutur s fie dispusi ntre stlpi si nu n afara lor; zidria s fie bine mpnat ntre stlpi si rigle, dac este necesar chiar cu pene metalice; golurile din pereti s nu depseasc 3035% din suprafat si s fie ncadrate cu rame din beton armat; distributia peretilor pe ansamblul cldirii (n plan si pe vertical) s fie ct mai uniform si simetric.

2.3.10 Remedierea zidriilor la calcane Un caz particular privind refacerea zidriilor l prezint calcanele de pod (timpane) ale cldirilor avariate de cutremur, care sunt prbuite parial sau total (fiind n general foarte zvelte). Se procedeaz astfel: n cazul n care se constat c peretele inferior care susine calcanul sau c alti pereti adiacenti au suferit avarii, refacerea calcanului se va executa numai dup consolidarea acestora; Dac sarpanta a suferit avarii, se va repara nainte de nchiderea timpanului; nchiderea calcanului cu zidrie se admite numai n cazul n care structura de rezistent a cldirii este n stare bun sau cnd necesittile de ordin arhitectural impun acest lucru; ancorarea calcanului se poate face prin tiranti metalici fixati pe zidurile portante longitudinale (perpendiculare pe calcan). Este absolut obligatorie asigurarea prealabil a stabilittii si nedeformabilittii spatiale a sarpantei; grosimea zidriei de calcan va fi de minimum 1 crmid, sau de crmid ntrit cu pilastri de grosime minim de 1 crmid, prevzuti la distante maxime de 1,5 m. Marca mortarului n zidrie este M 100. Ultimele 3 rosturi orizontale ale zidriei vor fi armate cu cte 2 6 mm (OB 37).