Dragos-Nicolae ANDONI
Tehnologia si Managementul Lucrarilor de Cosntructii
PREFATA
Scopul prezentei lucrari este de a detalia unul din cele mai importante subsisteme ale
constructiilor si anume protectia acestora mpotriva umiditii.
Obiectivul principal este analiza efectelor actiunii apei asupra construciilor, a soluiilor ce
se impun pentru indeplinirea exigenelor, reducerea degradarilor care pot aprea, precum si
sistematizarea informatiilor in vederea unor rezolvarii practice si eficiente.
In lucrarea de fata se prezinta concepii i alctuiri moderne de protejare hidrofug i
tehnologii de punere n lucraru a acestora, evalund diverse materiale si procedee, pentru reducerea
efectelor distructive ale apei asupra construciilor.
Experiena actual a artat c majoritatea problemelor de infiltraii apar pe poriuni relativ
mici din suprafaa total expus a cldirii. Incapacitatea de a controla instalarea i conectarea
diferitelor componente de construcie care formeaz faada cldirii creeaz multitudinea de
probleme cu care se confrunt proiectarea i industria construciilor.
n timp ce materialele individuale i sistemele de hidroizolaii, continu s se
mbunteasc, nu se acord o atenie mbuntirii necesare i adesea critice n detaliu pentru
trecerea de la o component a faadei la alta. Hidroizolaia este o combinatie de materiale i/sau
sisteme care previn ptrunderea apei n elementele structurale ale unei cldiri sau in elementelor de
finisaj. Principiile de baz ale proiectrii hidroizolaiilor i ale anvelopei pentru a asigura o structur
etan i un mediu interior sntos se rezuma la 3 pai:
- cunoaterea surselor de ap care pot fi ntlnite;
- proiectarea sistemelor pentru a preveni infiltraiile din aceste surse;
- detalierea corespunztoare a proiectului pentru fiecare component individual a anvelopei
sau a componentelor adiacente, care s asigure etaneitatea la ap i difuzia vaporilor din
interior pentru ntreaga perioad de exploatare a cldirii.
1. INTRODUCERE
1.1 GENERALITI
Apa este elementul natural cel mai distructiv al betonului, zidariei si structurilor din piatra
naturala. Apa continua sa deterioreze sau sa distruga complet mai multe cladiri si structuri, intr-o
mai mare masura decat razboaiele sau seismele. Apa i umiditatea de infiltraie este un important
agent agresiv, iar infiltrarea ei n pri sau elemente de construcii conduce la apariia unor efecte
negative majore, din care se pot enumera:
- Coroziunea armturilor i a pieselor metalice nglobate n beton, ducnd la reducerea pn
la pierderea caracteristicilor mecanice ale elementului atacat;
-
Degradarea finisajelor;
Hidroizolaia este lucrarea care are drept scop protejarea elementelor de construcii i a
mediului interior, de efectele aciunii apei.
Materialele de baz folosite pentru realizarea componentei structurale a infrastructurii
(betonul, zidria) sunt extrem de permeabile la aciunea apei, spre exemplu pentru un beton
2
obinuit, permeabilitatea la ap este de aproximativ 0.5 litri/(m *24h).
Daca este vorba despre o constructie noua, pentru imbunatatirea sisitemului hidroizolant, se
recomanda la betonarea elementelor de constructie ale subsolului, adaugarea unui aditiv plastifiant
impermeabilizant de masa in compozitia betonului, in proportie de 0.2-0.5% din greutatea
cimentului.
Subsolurile cladirilor pentru a putea fi utilizate, necesita o hidroizolare eficienta impotriva
umezelii si apei. In cazul in care problema cu care ne confruntam este o simpla umezeala sau apa
fara presiune hidrostatica (de exemplu infiltratii din precipitatii), atunci stratul hidroizolant aplicat
trebuie:
- sa fie eficient impotriva umezelii si apei;
- sa fie durabil, avand in vedere in mod special dificultatea accesului si contactul permanent cu
solul.
Daca este posibil, se recomanda ca aplicarea hidroizolatiei sa se faca pe partea exterioara a
zidurilor subsolului, adica pe partea afectata de apa.
Ridicarea apei din pamant la suprafata prin capilaritate si prezenta umiditatii ca o
caracteristica a solului reprezinta principalele cauze ale deteriorarii si dezvoltarii unor conditii
improprii de locuit in spatiile aflate in contact direct cu solul.
Daca aceste fenomene nu sunt prevenite incepand cu stratul de pardoseala sau fundatie,
intreaga cladire va suporta efectele deteriorarii. In functie de tipul de pardoseala, umiditatea si apa
se vor infiltra prin placa de fundatie si o vor deteriora.
O problema care priveste incaperile care au peretii in contact cu solul, este prezenta gazului
radon in componenta acestuia. Acest gaz de acumulare de obicei sub incaperile locuite, prezinta un
pericol pentru sanatatea ocupantilor.
Amplasand sub fundatie o bariera rezistenta la acest gaz, va fi prevenita acumularea acestuia
in incapere, iar curgerea va fi dirijata.
In prezent mii de cladiri au subsoluri inundate si igrasie la parter din cauza cresterii nivelului
apelor subterane, datorita lucrarilor subterane mari executate fara sisteme de drenare a apelor.
1.2 Terminologie
Etanseitate - termen generic ce defineste impermeabilitatea constructiilor (parti si elemente ale
constructiei) impotriva apei si/sau a umiditatii care cuprinde si domeniul hidroizolarii cladirilor.
Hidroizolatie - structura etansa, continua si omogena de protectie a elementelor sau partilor de
constructie impotriva infiltratiilor si/sau exfiltratiilor apei si/sau umiditatii naturale a mediului.
Membrane (membrane hidroizolante) - termen generic ce defineste totalitatea materialelor
hidroizolante sub forma de foi groase ambalate in suluri.
Mase omogene cu aplicare peliculara - termen generic ce defineste totalitatea materialelor
hidroizolante sub forma semifluida cu diverse vascozitati.
Suport - termen ce defineste natura suprafetei pe care se aplica hidroizolatia:
a) Suport rigid - beton monolit sau prefabricat, sape (slab armate, din mortar de ciment) - constituie
un suport cu defoematii neglijabile, comporta orice tip de materiale hidroizolante;
b) Suport elastic - suport defomabil (panouri profilate metalice, astereala din lemn sau din placi
celulozice aglomerate) cu sageat maxima admisibila de 1/150 - comporta hidroizolatii cu
membrane;
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
c) Suport semirigid - placi termoizolante, semirigide simplu pozate, lipite in puncte, continuu sau
fixate mecanic pe suport rigid, ce pot fi supuse unui efort de compresiune maxim de 8 N/cm2 pentru
o deformatie maxima de 10% (exemplu: placi de polistiren expandat sau extrudat, placi din
poliuretan, etc.) - comporta hidroizolatii cu membrane;
d) Suport semielastic - placi termoizolate fixate mecanic, lipite continuu sau in puncte pe suport
rigid, elastic sau semirigid, ce pot fi supuse unui efort de 0,2 N/cm2, cu o deformatie maxima de 5%
la un coeficient de revenire de minim 0,90 (exemplu: placi de vata minerala de minim 140 kh/m3) comporta hidroizolatii cu membrane.
Structura hidroizolanta - termen ce defineste un sistem structural monostrat, bistrat sau multistrat
din materiale hidroizolante:
a) Structurile hidroizolante pot fi constituite din membrane hidroizolante (bituminoase sau
polimerice) sau din mase omogene cu aplicare peliculara (bituminoase sau polimerice);
b) Structir hidroizolante din membrane, se aplica pe suport in urmatoarele variante:
simplu pozate direct pe lementul suport sau cu intercalarea unui strat de separare (cu
asigurarea etanseitatii suprapunerilor);
lipite continuu in urmatoarele moduri:
lipire cu adezivi specifici la cald (masticuri bituminoase) sau la rece (adezivi
bituminosi si/sau polimerici);
sudura cu flacara sau cu aer cald (sau sudura cu microunde a suprapunerilor unor
membrane polimerice);
autoaderenta (cu film de protectie ce se indeparteaza); suprapunerile se lipesc sau se
sudeaza;
lipite continuu in urmatoarele moduri:
cu adezivi specifici la cald sau la rece, in puncte sau benzi;
prin topirea superficiala a reliefului (benzi sau ploturi) cu care este prevazuta
membrana hidroizolanta (bituminoasa);
in puncte sau benzi autoadezive;
cu adezivi specifici la cald sau la rece, prin intercalarea unei folii sau foi perforate.
simplu pozate cu fixare mecanica (cu asigurarea etanseitatii suprapunerilor);
lipite continuu sau discontinuu, cu fixare mecanica suplimentara.
Principii climatice
10
11
12
- Solutia de impermeabilizare prin cristalizare care este rezistenta la presinuea pozitiva si negativa a
apei, etanseaza microfisurilor din beton si are o buna conlucrarea cu benzile de izolare;
- Aplicarea adezivilor pentru impermeabilizarea mortarealor si betoanelor, utilizati pentru crearea
mortarelor impermeabile de interior si exterior, izolarea impotriva umiditatii solului.
- Chit de rosturi aquastatic flexibil, impermeabil, folosit la rostuirea atat a suprafetelor orizontale
cat si a celor verticale.
2.2 La Maladiere Stadium and Center
State of the Art football and shopping facilities, All in One ", este un complex ce include
stadion de fotbal si complex comerial, cu o vedere fabuloas spre lac. Este cel mai frumos stadion
de fotbal din Elveia care a fost recent construit n Neuenburg. La stadion pe locul vechiului
stadion Xamax, care este direct pe malul lacului Neuenburg. Stadionul are o capacitate de 12.500
de locuri, centrul comercial are 60 de magazine, cu o suprafata totala de 27.000 m2.
Cldirea se intinde pe o suprafata de 198 de metri lungime i 115 metri lime, iar investiia
total a fost de cca. 280 mil. CHF. Ea are trei etaje deasupra solului, plus o suplimentare de trei sub
pmnt. Terenul de fotbal este ntr-o locaie neobinuit - opt metri deasupra nivelului strzii i
direct deasupra centrului comercial. Intrarea n cldire este, de asemenea, foarte special - toti
spectatori i vizitatorii intra n stadion printr-o rampa de la intrarea principal i apoi prin complex.
13
14
15
- Solutia de impermeabilizare prin cristalizare care este rezistenta la presinuea pozitiva si negativa a
apei, etanseaza microfisurilor din beton si are o buna conlucrarea cu benzile de izolare;
- Aplicarea adezivilor pentru impermeabilizarea mortarealor si betoanelor, utilizati pentru crearea
mortarelor impermeabile de interior si exterior, izolarea impotriva umiditatii solului.
- Chit de rosturi aquastatic flexibil, impermeabil, folosit la rostuirea atat a suprafetelor orizontale
cat si a celor verticale.
2.5 Fabrica TNUVA - Romania
16
17
18
umplerea porilor n toat masa elementului de construcie. Sunt utilizate soluii hidrofuge lichide,
pulverulente, uni sau bi componente. Dezavantaj la fisurarea elementului structural, devin
ineficiente.
Hidroizolaii metalice
2
Sunt utilizate n cazul solicitrilor mecanice importante (ce depesc 5 daN/cm ), temperaturi mai
mari de +40 C, la lucrri speciale.
Au costuri ridicate dar ofer impermeabilizri deosebite.
Se utilizeaz:
- foi din oel inoxidabil, mbinate prin sudur;
- oel laminat: mbinat prin nituire, rosturile dintre profile etanndu-se cu
plumb;
- foi de cupru;
- foi de zinc;
- foi de aluminiu (Al+Mn) de 0.2 mm grosime; este sensibil la
agresivitatea chimic i din acest motiv trebuie protejat; n general este
protejat pe ambele fee cu bitum;
- foi de plumb; sunt cele mai utilizate datorit avantajelor oferite de acest
material, i anume: se lamineaz uor, necasant, ductil (se poate ndoi, mula uor pe suport),
rezistent la ape agresive; se utilizeaz foi de 2 2.5 mm grosime; se fixeaz de stratul suport prin
batere cu ciocanul de lemn, mbinrile dintre foi sunt lipite cu plumb topit; este protejat mpotriva
aciunii srurilor din beton sau a curenilor electrolitici cu ajutorul bitumului.
Ca dezavantaje specifice hidroizolaiilor metalice se amintete c trebuiesc rezolvate problemele
legate de:
etanare, n zona de mbinare;
coroziunea provenit din cureni electrolitici.
Hidroizolaii plastice
Sunt recomandate pentru lucrri de etanare a bazinelor, rezervoarelor. Se folosesc membrane
elastice din PVC.
Hidroizolatii realizate din tencuieli
Se realizeaza doua tipuri de tencuieli:
impermeabile: cu adaosuri hidrofuge sau cu dozaj ridicat de ciment (peste 400 500 kg/m3); sunt
straturi relativ subtiri (3 5 cm); adesea sunt protejate suplimentar prin vopsitorii hidrofuge; ca
dezavantaj se poate mentiona faptul ca fisureaza la sarcini mecanice, la tasari ale constructiei;
19
torcretare: se obtine prin improscarea de mortar cu presiune si viteza mare (aprox. 115 m/s) cu aer
comprimat; necesita utilizarea de agregate fine; se pot folosi si adaosuri hidrofobe; dezavantaj - la
fisurarea elementului structural, devin ineficiente.
Hidroizolatii bituminoase
Datorit avantajelor pe care le ofer (pre de cost relativ sczut, punerea uoar n oper,
rezisten bun la ageni chimici, aderen mare la lipire, gam mare de produse compatibile),
bitumul rmne cel mai utilizat material hidroizolator folosit n construcii.
Principalele caracteristici fizico mecanice ale bitumului sunt:
Tipul de bitum
Caracteristica
Punct de inmuiere
(C)
H 38/42
H 45/55
H 68/75
H 80/90
38 ... 42
45 ... 55
68 ... 75
80 ... 90
180
40
35
20
Ductilitate
0C, cm ,min
-25C, cm,min
100
80
-17
-10
-12
-10
240
240
240
250
Urmarind caracteristicile prezentate mai sus, apare drept evidenta necesitatea inbunatatirii
bitumului la solicitari mecanice, stabilite in timp, cresterea ecartului temperaturilor de lucru atat la
temperaturi pozitive cat si la temperaturi negative.
Dintre produsele bituminoase utilizate in constructii, se pot aminti:
a) solutii de bitum - se obtin prin dizolvarea la cald a bitumului in solventi organici petrolieri
(benzine, white - sprite); se folosesc pentru lucrari de amorsare a suprafetelor suport;
b) emulsii de bitum - sunt solutii de bitum in mediu apos cu emulgatori pentru aderenta; sunt
utilizate pentru amorsarea suprafelor; sunt deosebit de eficiente pentru locuri neventilate si cu
pericol de incendii sau pentru suprafete umede;
c) suspensii de bitum - rezulta din amestecarea bitumului moale cu var pasta si adaos de apa; sunt
extem de utile pentru hidroizolatii dispuse pe pante mari;
d) chituri bituminoase - este o suspensie de bitum cu var filerizat, fibre celulozice ori fibre de
azbest;
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
20
e) masticuri de bitum - se obtin din amestecarea biyumului oxidat de petrol cu filer de calcar,
cenusa de termocentrala, microazbest, fulgi de azbest, adaosuri de cauciuc;
f) asfalturi naturale - sunt obtinute cu procente diverse de bitum (22%, 15%);
g) materiale in suluri - obtinute prin utilizarea de armaturi si/sau inbunatatirea masei de bitum.
Toate aceste masuri au drept efect: inbunatatirea caracteristicilor mecanice, cresterea punctului de
inbunatatirea comportarii la frig, flexibilitate sporita, cresterea rezistentei la imbatranire.
Hidroizolatiile mixte
Pot fi: masticuri bituminoase cu insertii metalice, masticuri bituminoase aplicate pe tencuieli,
materiale bituminoase si foi metalice.
Sunt utilizate la rosturi de tasare - dilatare, la elemente de constructii supuse presiunilor
hidrostatice mari.
Sunt durabile si eficiente.
21
22
Operaiunile pe care le comport montajul acestora se compun dintr-o serie de procedee comune, cu
unele particulariti pentru diferite grupe. Astfel, comune sunt operaiunile de transport, depozitare,
pregtirea montajului; apoi, pregtirea suportului pe care ulterior va fi aplicat elementul.
3.3.2 Montarea profilelor de rost
Profilele de etanare realizate din PVC / neopren / cauciuc termoplastic sunt plasate n
cofraje de beton si legate sau materialul este securizat cu fermitate la poziie, in timpul turnrii
betonului. Este obligatoriu ca profilul sa nu permit niciodat s se plieze, pe durata turnrii
betonului. Figura 3.29 prezint cteva metode tipice de a asigura profilul din PVC, nainte de prima
turnare a betonului.
Pentru a asigura flana pe poziie, pentru ambele turnri ale betonului, apastopul este n
general securizat prin fire legate de armatura din oel, la fiecare 30cm. Srma ar trebui s fie legata
prin prima sau a doua nervura a flanei profilului, niciodat dincolo de flana a doua ca n figura
3.30. n fiecare din aceste detalii centrul bulbului trebuie s fie exact n mijlocul rostului. Acest
lucru este ca s se asigure c profilul apastop acioneaz n mod corespunztor ca un rost de
dilataie n timpul oricrei micri structurale.
23
Bulbul nu trebuie, niciodat, s fie introdus complet, n nici o parte a betonului turnat sau el
i va pierde toata capacitatea de a aciona ca un material de dilataie. Cuielor sau oricror altor
resturi de construcie nu ar trebui s li se permit s strpung bulbul apastopului sau orice parte a
flanei lng bulb.
La toate penetrrile prin rosturile plcilor sau pereilor subterani, profilul de etanare ar
trebui s fie, de asemenea, instalat continuu n jurul penetrrii, pentru a proteja mpotriva
ptrunderii apei.
Cordonul expandabil apastop realizat din materialele hidrofile este un profil semielastic, de
form prismatic avnd dimensiuni de 1-2-3 cm, n seciune dreptunghiular sau ptrat. Avnd o
mare putere de absorbie a apei, i mrete volumul de 3-5 ori, exercitnd o presiune elastic
asupra incintei n care este coninut.
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
24
F i g . 3 . 8 M o n t a re a u n u i f u r t u n d e
injectie.
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
25
Banda metalic este realizat din tabl de fier galvanizat, complet acoperit pe ambele fee
de un film de protecie. Acest film ader foarte bine i etan la betonul proaspt. Poate fi realizat
cu ndoituri pe margini sau poate fi dreapt caz n care se fixeaz pe o in suport perforat, lat
de circa 20mm. Lungimea benzii este de circa 2,40 m, iar limea este de 160 mm, cu o grosime,
inclusiv filmul de protecie de aproximativ 1,5 mm.
Instalarea se face prin fixarea inei suport de armturi, iar mbinarea fiilor se realizeaz
mecanic, cu ajutorul unor dispozitive de mbinare, ca n figura 3.40.
Membranele bituminoase pot fi alcatuite pe baza a doua mari categorii calitative de bitum:
bitum oxidat si itum aditivat (bitum-polimeri).
Armatura suport este un alt element de baza in compozitia membranelor bituminoase.
Performantele si durata de viata a membranelor depind de pozitionarea corecta a retelei de armare
in grosimea membranei
Polimeri elastomeri:
- IIR - copolimeri de izopren si de izobutilen;
- EPDM (EPT) - copolimer de etilen propilen si dien-monomer;
- CSM - polietilena clorosulfonata;
- NBR - cauciuc nitril;
- ECB - bitum-etilen-copolimerizat;
Polimeri plastomeri
- LDPE - polietilena de joasa densitate;
- HDPE - polietilena de inalta densitate;
- PIB - poliizobutilina;
- VAE (EVA) - copolimer de acetat de vinil si etilen;
- CPE (PEC) - polietilena clorurata;
- PVC - clorura de vinil;
- Gudron cu PVC.
Polimeri elasto-plastomeri:
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
27
28
29
1) Curatarea suprafetei
Nu este recomandata aplicarea mecanica, cum ar fi baterea in cuie sau fixarea in buloane.
30
Domeniile de utilizare
Aceasta solutie a fost conceputa pentru impermeabilizarea si rezistenat la umezeala a
substraturilor minerale nedeformabile si actioneaza in doua moduri - formeaza un strat impermeabil
pe suprafata suporturilor si suplimentar, in timpul exploatarii formeaza cristale in porii suprafetei
etansate.
Impermeabilizarea prin care cristalizeaza, protejeaza impotriva procesului prin care sarurile
insolubile patrund in structura capilara a betonului unde, prin contactul cu apa, ele formeaza in mod
treptat cristale. Acest proces de formare a cristalelor duce in timp la o inchidere completa a fisurilor
capilare, eliminandu-se astfel trecerea apei in beton din ambele directii. Cristalizarea poate fi
perceputa ca o protectie suplimentara a substraturilor in cazul unei degradari locale sau a unei
spargeri cauzate de fisurile statice.
Poate fi folosita la impermeabilizarea balcoanelor, soclurilor, a subsolurilor si implicit a
peretilor de subsol, a instalatiilor de tratare a apelor menajere, rezervoarelor de apa (incluzand
rezervoarele pentru apa potabila), rezervoarelor cu apa pentru stingerea incendiilor si piscinelor
realizate din beton monolit.
Poate fi aplicata pe partea pozitiva a sensului de patrundere al apei pana la 15 m si pe
partea negativa pana la 5 m.
Are o buna conlucrare cu benzile de etansare dintre pereti, podea si la rosturile de dilatare.
Modul de aplicare
Modul de aplicare al acestei metode se realizeaza prin aplicarea materialului pe suprafata
umeda dar nu uda. Primul strat de solutie trebuie aplicat incrucisat prin pensulare, iar cel de-al
doilea strat poate fi aplicat cu bidineaua sau cu mistria. Al doilea strat se aplica cand cel anterior
este deja intarit, dar inca umed. Suprafetele trebuie protejate impotriva uscarii prea rapide. Stratul
aplicat poate fi deschis traficului dupa doua zile. Chiar si dupa intarirea completa, suprafata nu
trebuie expusa direct la solicitari mecanice grele.
31
Aceste produse de impermeabilizare, sunt materiale de adaos ale mortarelor pentru tencuieli
si sape interioare sau exterioare, aplicabile in cladirile civile si industriale, la pasaje subterane,
balcoane, terase acoperisuri sau alte spatii in care exista pericolul infiltratiilor de apa, deformari sub
sarcina sau la impermeabilizarea betoanelor proaspete. Materialele de adaos nu inlocuiesc
hidroizolatiile elementelor de constructii.
Caracteristicile materialului
- nu influenteaza mecanica si stabilitatea;
- se incadreaza in clasa A 1 de reactia la foc;
- pus in opera, nu este toxic, nu afecteaza sanatatea utilizatorilor;
- in timpul aplicarii trebuie luate in considerare normele de igiena, sanatate si de legislatie
de protectie a muncii, in vigoare;
- nu genereaza pericole de accidentare a utilizatorilor;
- asigura elementelor pe care este aplicat impermeabilitatea la apa.
Durabilitatea materialului
Adaugat in compozitia betoanelor si mortarelor, nu influenteaza negativ durabilitatea
elementelor rezultate, aceasta fiind cel putin egala cu cea a elementelor realizate cu betoane sau
mortare de referinta (neaditivate). Durabilitatea betoanelor preparate cu acest material este
asigurata prin performantele acestuia privind cresterea impermeabilitatii la apa.
Conditii de punere in opera
La punerea in opera se va respecta teperatura de aplicare si cea a suportului (+5C...+30C)
si umiditatea relativa <75%.
In cazul utilizarii produsului pentru mortare de tencuieli, prepararea acestora se va face
respectand dozajele prevazute in fisa tehnica a produsului, iar aplicarea mortarului obtinut se face
cu mistria sau cu utilaje de tencuit.
In cazul utilizarii materialului pentru betone, prepararea se face conform instructiunilor
oferite de catre producator.
Consumul exact de material se stabileste prin incercari prealabile inaintea fiecarei lucrari ce
urmeaza a fi executata.
3.7 Etansarea cu benzi de rost din PVC
Profilele din PVC pentru etansarea rosturilor de constructie si dilatatie in structuri de beton,
sunt diponibile in diverse marimi si tipuri, dupa folosinta. Sunt folosite la sigilarea rosturilor de
constructie si dilatare in structuri care retin apa, precum rezervoarele de apa, turnurile de apa,
barajele, deversoarele, canalele, piscine, bazine, etc.; precum si pentru a mentine apa in afara
structurilor de beton ca pivnitele, subsolurile, parcarile subterane, tunele, ziduri de sprijin la metrou
etc.
Caracteristici
Este o substanta pe baza de PVC de calitate deosibita privind durabilitatea.
Densitate 1.3 kg/l.
Temperatura de serviciu de la -35C pana la +55C.
Sunt indicate pentru presiuni ridcate ale apei.
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
32
33
Sudarea
Datorita realizarii lor din PVC termoplastic pur, faciliteaza sudarea. Capetele sunt asigurate
in piese de fixare profilate (disponibile pentru fiecare tip), montate intr-un dispozitiv metalic si sunt
topite cu o tola de cupru incalzita, pana cand apare un guler uniform topit, de PVC. Temperatura de
topire este de + 200C.
3.7.1 Etansarea si sigilarea rosturilor, cu benzi prefabricate
Benzile prefabricate sunt benzi elastice, gata pentru utilizare, pentru impermeabilizari si etansari,
realizate din PVC rezistent la bitum, cu benzi laterale de tesatura de fibre rextile. Se aplica la rosturi
de constructie si la rosturile de miscare, la capetele fasiilor de membrane de impermeabilizare.
Caracteristici:
- are o rezistenta de durata la apa si intemperii;
- capacitate mare de preluare a deplasarilor;
- rezistenta la penetrarea radacinilor;
- rezistenta la multe tipuri de solutii chimice;
- rezistenta la expunere UV;
- adecvate utilizarii si exploatarii intr-un interval larg de temperaturi;
- pot fi sudate cu aer cald.
Baza chimica - PVC moale, compatibil cu bitumul (PVC-P-BV).
Date tehnice
Rezistenta la difuzia vaporilor de apa 17.000;
Clasificare la foc 4,2;
Temperatura de exploatare - intre -25C si +80C.
Caracteristici fizice/mecanice
- Impermeabilitate la apa - 10 bar;
- Rezistenta la intindere > 6,5 N/mm2;
- Alungire la rupere > 200% ;
- Rezistenta imbinarilor - rezistenta cordoanelor de sudura - cedarea are loc intotdeauna in
zonele adiacente imbinarilor.
- Rezistenta dinamica - rezista la socuri mecanice;
- Rezistenta chimica - expunere de durata la: apa, apa de mare, apa alcalina, solutii saline de
dezghetare, acoperiri pe baza de bitum, acoperiri disperse pe baza de bitum; rezistenta
temporara la: alcalii anorganice diluate si acizi minerali, uleiuri minerale.
- Rezistenta termica - incercari la incovoiere: fara fisuri pana la -25C; degradare artificiala
5000 ore.
34
3.8 Benzi de rost prefabricate din PVC-P, termoplastice, cu elemente de etansare expandabile in
contact cu apa
1)
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
35
2)
36
Solicitari speciale
La solicitari speciale este necesara testarea produselor corespunzator fiecarui caz in parte,
respectiv la temperatura si/sau mediu chimic de expunere.
Tipuri de intersectii/racorduri
37
Imbinari pe santier
38
39
40
41
42
43
Conditiile i locatia zonei de executie a lucrrilor de injectare existente n antier trebuie inspectate
i examinate atent, inclusiv subsolurile, fundatiile i starea terenului de fundare, nainte de
nceperea oricrei aplicari pentru realizarea unei suprafee etane i impermeabile noi (ecran de
etanare prin injectri) necesar n imediata vecintate a constructiilor sau n incinta structurilor
existente. De asemenea, este necesar de a avea siguranta c n apropierea zonei de injectare nu
exist sisteme de drenaj sau conducte deschise de evacuare a apelor. Aceste verificri furnizeaz
informatii importante n baza crora se poate aprecia posibilitatea de realizare a etanrii prin
metoda injectrii cu rin poliacrilic i consumul aproximativ de material ce va fi injectat.
Totodat, n baza verificrilor initiale se poate stabili pozitionarea gurilor forate n cadrul schemei
de injectare, pentru montarea pakerelor.
44
Imbinarea benzilor
Capetele benzilor se mbin prin sudare cu aer cald. Zona de sudur trebuie pregtit n prealabil,
asperiznd-o prin frecare cu un milgher.
Asperizarea benzii se execut numai pe suprafata de sudare, n caz contrar lipirea uniform cu
adeziv putnd fi afectat n sens negativ.
45
- Tuneluri i apeducte;
- Centrale hidro-electrice i amenajri hidro-energetice;
- Statii de tratare a apelor uzate;
- Subsoluri i fundatii;
- Structuri de retentie a apei i rezervoare de ap potabil;
- n jurul conductelor de fier, otel i beton;
- Piscine
Sigilarea:
- Rosturilor cu micare extrem;
- mbinrilor dintre tronsoanele constructiilor unde se preconizeaz tasri diferentiate ale terenului;
- Fisurilor;
- Repararea/refacerea sistemelor existente de etanare a rosturilor, care prezint pierderi de ap,
prevzute cu:
- Benzi de rost din PVC sau cauciuc
Alte materialele de etanare a rosturilor (chituri, cordoane hidrofilice expandabile, etc.).
Caracteristici
- Aderent deosebit, fr a necesita activare la locul de punere n oper;
- Aplicare uoar;
- Sistem adecvat att pentru suprafetele din beton uscate, ct i umede;
- Flexibilitate sporit;
- Se comport bine ntr-un ecart extins de temperaturi;
- Aderent excelent pe multe tipuri de materiale;
- Rezistent la intemperii i la ap;
- Aplicare cu adezivi avnd grad de ntrire normal sau rapid;
- Rezistent la penetrarea rdcinilor;
- Rezistent bun la multe solutii chimice;
- Sistem adaptabil, corespunztor multor situatii dificile.
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
46
Baza chimica
Adezivii sunt predominant compusi din rasini epoxidice bicomponente, modificate, saturate, fara
solventi.
Benzile sunt compuse din poliofilina modificata, flexibila (FPO), cu aderenta deosebita.
Conditii de aplicare
Temperatura de exploatare:
- min. - 30C max. +40C in mediu umed;
- min. - 30C max. +60C in mediu uscat.
47
Caracteristici
Adezivul epoxidic, tixotropic, bi-component, prezinta urmatoarele caracteristici:
- Usurinta la amestecare si aplicare;
- Adecvat pentru suprafete din beton uscat sau umed;
- Aderenta foarte buna la majoritatea materialelor de constructii;
- Adeziv de mare rezistenta;
- Tixotropic: nu se deformeaza la aplicarea pe verticala sau suspendata (pe plafoane);
- Nu contine solventi;
- Nu se contracta la intarire;
- Nu necesita amorsare in prealabil;
- Inalta rezistenta mecanica initiala si finala;
- Rezistenta buna la abraziunz;
- Impermeabil la lichide si valuri de apa;
- Buna rezistenta chimica.
Baza chimica - rasini epoxidice.
Densitatea /curgerea
Caliatea substartului
Mortarul si betonul trebuie sa fie mai vechi de 28 zile (in functie de rezistenta minima
ceruta). Trebuie deasemenea verificata rezistena substratului (betin, zidarie, piatra naturala).
Suprafetele tutror tipurilor de substanta trebuie sa fie curate si uscate si sa nu prezinte
contaminari cu pamant, ulei, vaselina, tratament sau alte acoperiri pre-existente. Substraturile din
otel trebuie curatate de rugina la gradul Sa 2,5.
Substratul trebuie sa fie sanatos, iar toate particulele desprinse trebuie indepartate.
Substartul trebuei sa fie sanatos, uscat, curat, fara urme de lapte de ciment, ghata, apa care
balteste, vaselina, uleiuri, tratamente sau acoperiri mai vechi ale suprafeteti si toate particulele
desprinse sau friabile trebuie indepartate pentru obtinerea unei suprafete fara contaminari, cu
textura libera.
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
48
Otel:
Otelul trebuie curatat si pregatit cu minutiozitate pentru a ajunge la un grad de caliatate
corespunzator, de exmplu prin sabare si aspirare. A se evita conditiile de atingere a punctului de
roua.
Alte suprafete:
Domenii de utilizare
Produsul este utilizat pentru etansarea rosturilor de constructie la structurile etanse impotriva
patrunderii apei si a apei de mare. Se inglobeaza in rosturi de constructie la turnarea betonului.
Pentru a etansa rostul, orice apa de infiltratie activeaza in prima faza cele trei benzi exterioare cu
capacitate de umflare de pe suprafta tubului, care incepe sa se umfle. Presiunea rezultata forteaza
apa sa incerce sa gaseasca o cale alternativa si mai lunga de a patrunde in structura si pe parcurs,
acest lucru etanseaza eficient rostul cu reducerea presiunii apei.
Atunci cand este necesar, intr-o a doua faza, sistemul poate fi injectat, ceea ce din nou
forteaza apa sa gaseasca alternativa si astfel etansareaza eficient rostul din nou.
Este deasemenea posibil, atunci cand este necesar, sa se re-etanseze rostul impotriva oricarei
infiltratii de apa prin reinjectarea, in conditiile in care la prima injectare s-a folosit rasina acrilica
sau ciment micro-fin.
Caracteristici
- Asigura impermeabilizarea corecta in 2 faze distincte separate.
Faza 2: Prin injectare si re-injectare intr-o etapa ulterioara (daca este necesar).
- Poate fi injectat cu rasini acrilice si poliuretanice sau suspensii de ciment micro-fin.
- Adecvat pentru multe structuri si metode de constructie diferite.
Date tehnice
Natura chimica
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
49
Fig. 3.26 Structura sistemului
Grosimea peretelui
Linia de cofrare a peretelui
Max. 8 m distanta intre punctele de injectare
1. Carlig de fixare.
2. Adeziv pe straturi suport aspre.
3. Packer duble de etansare pe armatura.
4. Conector.
5. Furtun transparent de conectare.
50
Fig. 3.27 1) Cauciuc celular (culoare rosie); 2) Piese cu capacitate de umflare (culoare galbena); 3)
Orificii de injectare (culoare alba).
Detalii de aplicare
Calitatea stratului suport
Stratul suport sa fie fara defecte, curat, uscat sau umed mat, liber de impuritati de
suprafata.
Pregatirea stratului suport
Toate particulele libere, agentii de demulare, laptele de ciment, vopseaua, rugina si orice alte
materiale aderente slabe trebuie indepartate prin tehnici mecanice de pregatire adecvate.
Suprafetele care sunt extrem de aspre au tendinta de a permite ulterior scurgeri pe sub tub.
Pentru a impiedica acest lucru, se va ingloba o placa ingusta de lemn in suprafata betonului proaspat
turnat anterior pentru a crea un sant in care poate fi montat tubul in siguranta.
Metoda de aplicare (ustensile)
Tubul se fixeaz n lungimi de maxim 8 metri, la capete, tuburile trebuie s se suprapun cel
putin 10 cm i distanta dintre capetele suprapuse trebuie s fie cel putin 50 mm . La fiecare 8 metri
trebuie fixat un packer dublu de etanare, care va asigura accesul pentru injectare n sectiunile
anterioare i urmtoare (intrarea i ieirea sunt combinate n unitatea de etanare).
Tubul se fixeaz ntotdeauna la partea superioar i centrat n betonului ntrit. Tubul trebuie
s fie montat astfel nct acoperirea cu beton va fi peste tot 10 cm, paralel cu suprafata cofrajului
interior i exterior.
Metode de fixare
Suprafete netede, plane, uscate sau umede mate (de exemplu, beton finisat cu mistria).
- Cu cleme de fixare:
Clemele se fixeaza la o distanta de maxim 25 cm, fie direct in betonul inca proaspat sau mai
tarziu introduse cu ciocanul in gauri cu diametrul de 10mm, practicate in betonul intarit. Tubul
trebuie montat sub cleme chiar inainte de turnarea stratului de beton urmator.
- Cu solutii de etansare:
Se aplica sub forma unui cordon subtire (inaltimea unei sectiuni triunghiulare ~ 5 mm) pe stratul
suport. Tubul trebuie montat in maxim 30 de minute si presat bine peste solutia de etansare
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
51
proaspata, pana cand pe partile laterale ale tubului refuleaza mici cantitati de solutie de etansare.
Fixati tubul la capete si la colturi cu cleme de fixare si suplimetar cu solutie de etansare. Se permite
intarirea produsului(solutia de etansare) timp de 2-3 ore inainte de turnarea betonului proaspat.
- Cu adezivi
Adezivul se aplica pe stratul suport pe latimea tubului precum si partea plana a tubului, cu i pensula
mica. Dupa o perioada de uscare de 15 minute, se monteaza tubul si se preseaza bine pe stratul
suport amorsat, apoi mentinut la pozitia pana la fixare.
3.18 Superplastifiant universal cu efect puternic pentru beton de transport
Este un superplastifiant universal cu efect puternic pentru beton de transport.
Domenii de utilizare
- Beton de transport de consistenta S3 pana la S5;
- Beton de transport cu mentinerea lucrabilitatii;
- Beton de transport cu pierdere minima de lucrabilitate;
- Beton de transport cu raport A/C scazut.
Caracteristici
Are la baza un polimer inovativ care a fost dezvoltat special pentru industria betonului transportat.
Amestecat in masa betonului are ca efect:
- O dispersie si hidratare mai buna a cimentului;
- Forte de frecare mai mici intre ciment si agregate;
- Necesar de apa mai redus;
- Mentinerea lucrabilitatii.
Astfel betonul obtinut are urmatoarele proprietati:
- Raportul A/C redus datorita reducerii puternice de apa (implicit densitati si rezistente ridicate);
- Consistenta fluida datorita efectului puternic de fluidizare (implicit costuri reduse de punere in
opera si vibrare);
- Timpi indelungati de lucrabilitate, chiar si la temperaturi ridicate.
Mod de utilizare
Dozaj recomandat : 0,2 - 0,5% din masa cimentului;
Mod de dozare
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
52
Produsul se dozeaza in statie, odata cu apa de amestec, sau spre finalul malaxarii.
Timpul de mlaxare va fi ajustat in functie de tipul si puterea malaxorului.
Se recomanda mentinerea unui timp de malaxare de min. 45 de secunde.
Pentru a evita folosirea de apa in exces se recomanda efectuarea corectiilor de apa la 2/3 din
timpul de malaxare.
Consistenta betonului poate fi ajustata in santier, prin folosirea aditivului utilizat la prepararea
initiala in statie.
Dozat in automalaxor la locul de turnare, aditivul trebuie omogenizat corespunzator in
mas
betonului. Dupa dozarea aditivului in automalaxor, se va efectua o malaxare de min. 1 min./
m3, dar nu mai putin de 5 minute/malaxare.
53
54
Suprafata trebuei tratata (beton, blocuri deciment, tencuiala de ciment), trebuie sa fie in stare
buna, fara murdarie, pamant, lapte de ciment precul si orice alte elemente ce ar putea afecta negativ
aderenta, patrunderea sau efectele produsului.
Suprafetele de beton foarte alunecoase vor fi sablate cu apa cu nisip. Suprafata trebuie sa fie
poroasa.
Fisurile mai mari de 0,3 mm trebuie deschise si reparate cu mortar de reparatii potrivit.
Produsul poate inchide doar fisuri mai mici de 0,3 mm.
Se va indeparta betonul deteriorat si se va curata pana la betonul sanatos. Unde este necesar,
se va aplica mortarul de reparatii potrivit.
Amestecarea / Aplicare
Produsul trebuie sa fie amestecat pana cand atinge consistenta pastoasa (pasta cimentoasa).
In timpul aplicarii se va amesteca constant materialul pentru a-i mentine omogenitatea. Nu se vor
pregati mai multe materiale decat se pot aplica in 35 de min.
Produsul se poate gasi sub forma de pudra sau sub forma de pasta iar prosimea de aplicare este de
1 mm la pudra si 0,8 mm la produsul sub forma de pasta. Se aplica in doua straturi iar timpul de
asteptare intre aplicari la o temperatura de 20C este intre, minim 3h si maxim 24h. Dupa aplicarea
celui de-al doilea strat, suprafat trebuie mentinuta umeda pentru evitarea aparitiei fisurilor si pentru
activarea compnentelor active.
Raportul incercarilor de laborator
Determinarea permeabilitatii la apa cu grinzi rupte
Procedura:
- Grinzile sunt realizate de catre laboratorul de incercari;
- Suprafata superioara a grinzii este tratata cu produsul PC Cristal Concentrate;
- Conditii: 336 ore la 23C - 100% RH (umiditate relativa);
- Fisurile sunt realizate prin eforturi de incovoiere;
- Dupa ce fisurile au fost realizate, incepe testarea de permeabilitate la apa a elementului.
Elementele de testare:
Cilindru
Numarul - 8 buc;
Diametrul - 125 mm;
Lungimea - 250 mm;
Conditii - 336 ore la 23C - 100% RH (umiditate relativa);
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
55
Grinzile sunt usor consolidate pentru a fi posibil transportul. Dupa conditionare, grinzile sunt
supuse unui test de incovoiere in trei puncte in care fisurile initiale sunt limitate in adancime si
latime, latimea lor fiind de 0,3 mm.
Rezultatele testelor
Determinarea permebilitatii pe cilindru
Se lipeste cu ajutorul unui adeziv etans un cilindru de sticla cu diametrul de 60 mm. Nivelul
apei este verifict la perioade regulate de timp. Testul este configurat in asa fel incat sa nu apara
depresurizari in tubul de sticla. Evaporarea este deasemenea redusa la minim.
Teste sunt realizate la o temperatura externa de 23C folosind apa potabila. Permeabilitatea la apa
este dupa cum era de asteptat de l/100 m2 de beton pe suprafat de beton/zi.
Valorile nregistrate n configuraia de ncercare au fost convertite ntr-o valoare de permeabilitate
la ap exprimata in litru/100 m2/zi.
56
57
Fig. 3.33 Sablarea suprafetelor cu apa si nisip inainte de aplicarea produsului.
58
59
Fig. 3.35 Impermeabilizarea elementelor de infrastructura din beton - Obiectiv: Fabrica TNUVA
3.20 Etansarea rosturilor de turnare cu ajutorul producului Bentostrip (cauciuc betonitic)
Este un produs de etansare compus care are in compozitie cauciuc-betonita si are ca principala
caracteristica, expandarea in contactul cu apa.
Caracteristici
- Se umfla pana la de 400% in contactul cu apa si asigura o etansare durabila;
- Flexibilitate ridicata chiar si la temperaturi de -15C;
- Rezistent la atacul produselor chimice, cum ar fi baze de beton proaspat.
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
60
61
Caracteristice produsului
ncercri fcute in laborator arat c o epruvet de 5 cm grosime de beton poros cu
rezistena de 2000 PSI tratat n dou straturi devine complet impermeabil la o sarcin de 405 ft
ap (aproximativ 130 m coloan ap ), aceasta fiind limita aparatului de ncercare. ncercrile fcute
la I.N.C.E.RC. arat, conform STAS 3519-76 o rezisten la penetrarea apei de pn la 12 atm. Un
tratament cu acest produs, poate asigura o penetrare a cristalelor de pn la 30 cm n masa
betonului, cu condiia s nu se ntlneasc zone segregate unde consumul de reactivi este foarte
mare.
Conditii de aplicare
Aplicat in conformitate cu Condiiile Tehnice Specifice, tratamentul cu acest produs
acioneaz la 100% eficien n urmtoarele condiii:
Limitele de pH - ntre 3 i 11 - contact permanent - ntre 2 i 12 contact accidental;
Limite de - de la -320 C la + 1300C constant;
Umiditate - fr efect;
Radiaii UV - fr efect;
Oxidare - fr efect
NOT : * - Limitele menionate se refer la domeniul de existen intrinsec a cristalelor, domeniu
n care i pstreaz compoziia chimic fr modificri. Contact accidental este considerat un
interval de 0-6 ore.
Produsul protejeaz betonul mpotriva aciunii substanelor chimice agresive si a saruruilor de clor.
O serie de ncercri desfurate n 1981 arat c rezistena la compresiune a unor epruvete de beton
tratate, a fost cu 29% mai mare dect a celor netratate.
Conform Metoda I.N.C.E.R.C. se precizeaz c toate epruvetele tratate, rezist fr a suferii nici un
fel de degradri de suprafa sau de scdere a gradului de impermeabilitate la ap, la aciunea
srurilor de clor, acid clorhidric, sod caustic, sulfai solubili de tipul Al2(SO4)3, azotai
NH4NO3, ulei mineral, etilen glicol, motorin, benzin, etc.
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
62
63
64
65
Masticul bituminos este fabricat de S.C. ARCON S.R.L., certificat conform EN ISO
9001:2008, n conformitate cu normele interne de producie, pe baza unei reete proprii, n condiiile
n care asigur reproductibilitatea performanelor corespunztoare domeniului de utilizare
preconizat.
DOMENII DE UTILIZARE
Produsul se utilizeaz la etanarea rosturilor de dilatare i contracie, a fisurilor i
crpturilor dintre elementele de beton, beton armat i mbrcmini bituminoase la drumuri, piste
de aeroport, etanarea rosturilor din beton armat pentru canale, a rosturilor verticale sau orizontale
ale bazinelor i rezervoarelor de ap, a bazinelor de lam, etanarea rosturilor nclinate la peretele
din beton ale lacurilor de acumulare i a lucrrilor de canalizare. Se utilizeaz deasemenea la
izolarea mpotriva apelor subterane, hidroizolarea cldirilor i a construciilor hidroenergetice,
remedierea etanrilor existente deteriorate i la etanarea crpturilor aprute n elementele de
beton.
DURABILITATEA I NTREINEREA
Durabilitatea n exploatare a produsului este de minim 8 ani, n condiiile unei aplicri corecte i a
unei exploatri conforme destinaiei preconizate.
Durata de valabilitate este de 12 luni de la data fabricaiei, dac se pstreaz n ambalajele originale,
nchise ermetic i se depoziteaz n ncperi uscate, ferite de soare i surse de foc , la temperaturi
cuprinse ntre 0C i 35C.
PUNEREA N OPERA
Produsul se aplic la cald, temperatura de turnare fiind ntre 160 C 180 C. Aplicarea produsului se
realizeaz numai urmare unui proiect de execuie ntocmit cu respectarea Legii 10/1995 privind
calitatea n construcii, cu modificrile i completrile ulterioare i a reglementrilor tehnice n
vigoare.
Punerea n oper a produsului se realizeaz de ctre echipe specializate n domeniu, respectnd
urmtoarele etape:
- Dimensionarea rosturilor - se realizeaz n funcie de micrile preconizate, limea minim fiind
de 15 mm. Dimensiunea maxim a rostului este de 50 mm lime 150 mm adncime, nclinaia
maxim de 30 . Adncimea rostului trebuie s fie de cel puin 1,5 limea.
- Rosturile ce urmeaz a fi colmatate se cur de materiale strine cu ajutorul scoabelor manuale i
a periilor de srm. Praful i materialele neaderente se ndeprteaz prin suflare cu jet de aer
comprimat. Marginile rosturilor trebuie s fie ntregi, solide, curate i uscate. La aplicarea pe
vreme umed i la temperaturi sub +5C, marginile rosturilor tre buie nclzite i uscate.
- nainte de aplicarea masticului bituminos, suprafeele de contact se vor amorsa cu emulsie
bituminoas, cu ajutorul unei pensule, pentru obinerea unui strat continuu pe pereii i muchiile
rostului. Se ateapt uscarea complet a emulsiei bituminoase.
- Masticul bituminos trebuie topit n instalaii cu nclzire indirect (radiator cu ulei), prevzute cu
amestector. Temperatura trebuie s fie ntre 160C i 180C, evitndu-se depirea i meninerea
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
66
temperaturii de 200C, la care produsul se poate deteriora. Se recomand topirea numai a cantitii
ce se utilizeaz ntr-o zi, cantitatea rmas poate fi topit din nou, dar nu se recomand topirea
repetat.
- Masticul topit se toarn n rosturi folosind o instalaie cu pomp, sau n cazul unor cantiti mici,
manual, cu cana. Temperatura de turnare trebuie s fie de aproximativ 170C, iar temperatura
mediului exterior de minimum 8C. Nu se va turna mastic pe timp de ploaie. Umplerea rosturilor se
face pn la 23 mm sub cota superioar a dalelor de beton. Surplusul de material se elimin cu o
spatul metalic nclzit. n timpul aplicrii trebuie s se evite includerea bulelor de aer n masa
masticului.
- La final, pentru a nu rmne o suprafa lucioas, peste chitul bituminos se mprtie nisip fin sau
praf de calcar (filer). Dup rcirea materialului, pe rostul umplut se poate circula imediat.
- Colmatarea fisurilor. Pentru a se obine rezultate optime la etanare, fisurile din beton de ciment
sau beton asfaltic trebuie deschise prin rindeluire, pn ating o lime minim de 1 cm i o
adncime minim de 1,3 cm, care s permit umplerea cu mastic. Fisurile se cur prin suflare cu
aer comprimat. n cazul fisurilor din pavaje, materialul de etanare aplicat puin peste nivelul
pavajului trebuie nivelat cu o unealt cu muchie de cauciuc sau piele.
- n cazul mbinrilor nclinate se pornete de la punctul cel mai de jos, pn la cea mai ridicat
parte a mbinrii.
- n cazul rosturilor sau fisurilor adnci umplerea se face n straturi succesive.
4.2 Tehnologii inovatoare pentru impermeabilizarea rezervoarelor si bazinelor statiilot de
tratare a apei potabile si a apei uzate.
Statiile de epurare si tratare apa potabila, reprezinta constructii speciale si prin urmare
necesita solutii speciale de intretinere si reabilitare. Incepand cu anul 2007 compania companii din
tara noastra, in colaborare cu firme specializate din strainatate, au introdus pe piata Romaneasca
produsele si tehnologille necesare reabilitarii in conditii de siguranta a rezervoarelor si bazinelor
statiilor de epurare si tratare apa.
Pentru a obtine rezultate optime in reabilitarea rezervoarelor si bazinelor de apa, trebuie respectate
urmatoarele etape:
I Diagnosticarea constructiei
II Pregatirea substratului si a imbinarilor
III Protejarea/tratarea armaturilor
IV Tratarea/chituirea rosturilor si a imbinarilor
V Refacerea profilului betonului
VI Impermeabilizarea suprafetelor interioare ale rezervoarelor/bazinelor
VII Impermeabilizarea suprafetelor exterioare ale rezervoarelor/bazinelor
Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB
67
I Diagnosticarea constructiei
Inainte de proiectarea solutiei profesionale de reparare, este necesara cunoastere detaliata a
problemelor constructiei (investigatii in teren si intalniri cu personalul de exploatare). Aceasta se
bazeaza pe o inspectie vizuala amanuntita rezultatul fiind asa numita harta a fisurilor si rosturilor,
determinarea clara a zonelor speciale cu defecte (armature vizibile, crapaturi, definirea produsilor
agresivi). Recomandam de asemenea si testarea betonului (colectarea de probe din beton) acolo
unde natura defectelor afecteaza rezistenta cladirii (expertiza tehnica). Fisurile si rosturile trebuie
clar definite in rosturi de dilatare (cu determinarea clara a marimii de dilatare) si rosturi/fisuri
statice. Aceasta diagnosticare este punctul de pornire in alegerea solutiei si materialelor.
II Pregatirea substratului si a imbinarilor
Pregatirea substratului si a imbinarilor stau la baza reusitei in conditii de siguranta a
operatiunii de reabilitare. In primul rand stratul de vopsea, tencuiala, beton, inconsistent sau
carbonat trebuie indepartat. Indepartare se poate face mecanic dar ultima operatiune este cea de
spalare/curatire cu jet de apa sub presiune (la nevoie pentru spalarea acizilor, grasimilor, zonelor
contaminate biologic se pot folosi detergenti alegerea acestora fiind determinata de domeniul de
utilizare al constructiei).
III Protejarea/tratarea armaturilor
Armaturile ce se vad dupa operatiunea de pregatire a substratului trebuie curatate la luciu
metalic (nivel SA 2.5). Daca dupa sablare diametrul armaturii scade cu 20-25% atunci se
recomanda consultare unui expert in rezistenta pentru gasirea solutiilor de inlocuire a acestora.
Imediat dupa curatare se vor proteja armaturile. Noi recomandam folosirea unor noi produse
grunduri pe baza de ciment care au aderenta mare la fierul beton si la betonul existent asigurand
contactul ferm intre betonul existent si cel nou (armaturile pot fi vopsite fara a acorda grija
deosebita la protejarea betonului existent). Armaturile astfel tratate pot sta libere 4 6 saptamani
pana la aplicarea mortarului sau pot fi acoperite dupa o ora de la aplicare (nemaifiind nevoie ca in
cazul grundurilor clasice sa se astepte timpul de uscare a vopselei).
IV Tratarea/chituirea rosturilor si imbinarilor
Datorita paletei largi, in cazul repararii fisurilor si imbinarilor vom mentioa doar cateva situatii:
1
- fisuri superficiale pentru care se folosesc tencuieli pe baza de ciment dar cu adaos de
polimeri (ceea ce
confera tencuielii elasticitate)
- rosturi de dilatare pentru care se folosesc produse pe baza de silicon cu grad mare de
mobilitate
- rosturi statice pentru care se folosesc produse cu aderenta sporita la beton, pe baza de
silicon si polimeri
68
69
Acest tratament se recomanda atat pentru rezervoarele/bazinele din statiile de epurare cat si
la cele din statiile de tratare apa. Tratamentul este constituit din aplicarea unei amorse si a doua
straturi de vopsea (cel de al doilea strat va fi aplicat perpendicular pe primul strat).
Ca avantaje principale ale acestui tratament este aplicarea facila si timpul scurt de executie a
lucrarii.
VII
Luand in considerare impactul pe care il are actiunea vaporilor acizi din statiile de epurare,
este recomandata si protectia exterioara a rezervoarelor/bazinelor. Aceasta protectie este necesara
impotriva umezelii si a patrunderii agentilor agresivi in beton.
Sunt recomandate doua tehnologii:
1.
Aceasta tehnologie este recomandata cand este necesara acoperirea microfisurilor stratului
suport si cand este necesara o suprafata decorativa.
2.
Vopsea epoxidica
cu atat mai grava cu cat actioneaza asupra elementelor de infrastructura ale constructiilor. De-a
lungul timpului s-au pus in aplicare diferite metode pentru prevenirea si reprarea degradarilor
provoacate de actiunea apei.
Prezenta lucrare detaliaza cele mai noi tehnologii de impermeabilizare a betoanelor si
etansare a rosturilor de cosntructie, printre care se remarca si Conceptul White Box. Se poate
observa evolutia continua, diversificata si perfectionarea solutiilor de protectie a structurilor expuse
umiditatii solului.
71
5. BIBLIOGRAFIE
1. Suport de Curs - Izolatii - Hidoizolatii - Conf. Univ. Dr. Ing. Florin DELIA
2. Conceptii, Alcatuiri si Tehnologii Moderne de Protejare Hidrofuga a Constructiilor Noi si
Existente - Ing. Iulian SPATARELU(Conducator Prof. Univ. Dr. Ing. Florin - Ermil DABIJA) UTCB - Bucuresti 2012
REGLEMENTARI NATIONALE
2. STAS 2921/76 - Constructii civile industriale si agricole. Lucrare de hidroizolatii. Determinarea
impermeabilitatii;
3. STAS 6615/174 - Adezivi pe baza de elastomeri; Determinarea vascozitatii;
4. STAS 6622/88 - Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice de calitate;
REGLEMENTARI INTERNATIONALE
72