Greseli in proiectare, executie, exploatare

Deteriorari ale acoperisurilor in panta

INTRODUCERE
Protectia mpotriva intemperiilor a fost esen ial pentru supravie uirea uman cu mii de ani in
urma. Acoperiurile nclinate s-au dovedit a fi cea mai eficient form de construc ie care sa asigure
aceasta protectie, fiind favorabila atat pentru zone cu climat uscat cat si pentru zone caracterizate de
o clima cu precipitatii abundenta pe tot timpul anului. In zilele noastre, constructia unui acoperis in
panta traditional a devenit destul de costisitoare deoarece implica realizarea acestuia de catre
mestesugari priceputi dar si o cantitate considerabil de materiale. Daca, anterior, pentru realizarea
lor era nevoie de taierea, la fata locului, a fiecarei bucati de lemn individual pe dimensiunea dorita,
acum , un acoperis modern se realizeaza din structuri predimensionate si realizate in fabrica, fiin
necesara doar montarea lor la fata locului. In ceea ce priveste materialele folosite pentru acoperire, sa pornit de la cele naturale ( paie, piatra, lut) si s-a ajuns la prefabricate performante din punct de
vedere energetic care ajuta casa sa capteze si retina energiile naturale.
Muli experi considera realizarea corecta si corespunzatoare a unui acoperis mult mai
importanta dect cea a oricrui alt element de construc ie, cu excep ia, poate, a funda iei. Aceasta
provine din faptul ca deteriorarea partiala sau totala a acoperisului are n mod inevitabil un efect
negativ asupra unuia sau mai multor elemente din interiorul cldirii. Un acoperis poate e ua dintr-un
numar mare de motive, cum ar fi proiectarea sau constructia neglijenta dar si din cauza lipsei de
intretinere permanente a acestuia. Nerespectarea proiectarii in realizarea unui acoperis este legata
atat de ignorarea factorilor naturali din zona respectiva cat si a sarcinilor maxime pe care le pot
suporta elementele structurale pe care acesta este asezat.

FUNCTIILE ACOPERISULUI IN PANTA

Funcia principal a acoperiului este de a oferi protec ie cladirii la actiunea factorilor externi.
Acesta ar trebui s fie construit ntr-o form care s ndeplineasc urmtoarele cinci criterii-cheie;
1: Rezistenta
Capacitatea acoperisului de a suporta att propria greutate cat si alte sarcini care ar putea fi
impuse (zapada, apa provenita din precipitatii, vant, rezervoare de apa, etc.);
2: Stabilitate
Diversele componente nu trebuie s capete deplasari excesive si nici s nu produca
instabilitate n alte elemente;
3: Durabilitate
Materialele folosite, n special cele pentru invelitoare, trebuie s indeplineasca criteriile pentru
care au fost proiectate;
4: Intemperii
nvelitoarea acoperiului trebuie s previn ptrunderea umezelii. Acest lucru se realizeaz fie
prin utilizarea foilor subtiri si total impermeabile (de exemplu acoperi uri cufoi de ardezie, sub iri) fie a
unor materiale mai putin dense dar care, prin pozitionarea lor, permit scurgerea mai usoara a apei si
o buna evaporare si ventilare a suprafetelor interioare (gresie, dale de argil).
5: Eficienta termica
n ultimii ani s-a pus accent din ce in ce mai mult pentru capacitatea acoperisului de bun
izolator termic.

DETERIORARI
1.Greseli de proiectare
Esecul acoperisului poate aparea ca rezultat al unei erori provenite din faza de proiectare.
Standardele

ridicate de educaie i formare profesionala, cunoa terea sporit a performan ei

structurii i materialelor dar si a reglemetarilor impuse designului unui produs duc (cel putin teoretic)
la posibilitati din ce in ce mai scazute ca un acoperis sa cedeze. Totusi, introducerea de noi abordari
in proiectare, utilizarea de noi materiale sau de materiale traditionale utilizate incorect, chiar si
pierderea metodelor traditionale de punere in opera duc la lucrari realizate incorect si, inevitabil,
esecul acestora.
=>Defecte comune ale acoperisurilor in panta in faza de constructie<=
-Lemnul netratat => atacat de insecte => provoaca slabirea lemnului din cauza deteriorarii
produse de acestea;

-Cpriori, pane i alte componente ale acoperisului subdimensionate => structura acoperiului
devine prea slaba pentru a face fa invelitorii sau/si sarcinilor impuse de mediul exterior => fisuri si
deplasari ale lemnului dar si ale intregului ansamblu;
-Capriori, pane si alte elemente ale acoperisului care au fost omise (lipsa) => integritatea
structurala a acoperisului este compromisa => fisuri si deplasari ale lemnului dar si ale intregului
ansamblu;
- Sarpante administrate sau intretinute gresit => daune fizice sau deformari provenite din
performantele structurale inadecvate; impregnarea apei si putrezirea lemnului => grinzi care se
deplaseaza, se incovoaie sau se degradeaza ca urmare a patrunderii apei in lemn;
- Ignorarea greutatii rezervoarelor de ap i a plantelor instalate pe suprafata acoperisului =>
supraincarcarea structurii => deformarea componentelor structurale ale acoperisului; deteriorarea si
craparea planseelor si elementelor structurale si nestructurale aflate sub ansamblul acoperisului;
- Proiectarea unei streasini sau console inadecvate => lipsa de protectie impotriva intemperiilor
la partea de sus a peretelui => patrunderea apei in pereti duce la cresterea umiditatii acestora si la
aparitia microorganismelor;
- Racorduri intre acoperis si elementele cu care acesta se intersecteaza (cosuri de fum,
calcane, aticuri) realizate incorect => starea atmosferica a spatiului interior al acoperislui este
compromisa => umiditatea ce patrunde in acest spatiu afecteaza atat elementele structurale
componente ale acoperisului cat si spatiile adiacente acestuia.

http://inspectapedia.com/exterior/Gutter_Defects.htm

2.Greseli de executie
Greselile de executie sunt adesea similare cu cele ce provin din proiectare:
-Elemente structurale dimensionate incorect;
-Prindere incorecta sau insuficienta;
-Elemente insuficiente;
-Realizarea incorecta a detaliilor;
-Supraincarcarea structurii;
-Manopera de proasta calitate sau supervizarea inadecvata.
3.Dezmembrarea acoperisului
Fiecare cprior al unui acoperi nclinat este supus for elor orizontale i verticale care au ca
rezultat o tendinta de deplasare spre exterior. Acest lucru este impiedicat prin includerea elementelor
orizontale care le leaga de un alt element al structurii sau de un alt cprior. Cu cat elementul orizontal
este mai aproape de piciorul capriorului, cu atat este mai eficient in prevenirea si impiedicarea
deplasarilor exterioare si a dezmembrarii acoperisului. Cu toate acestea, nu este ntotdeauna posibil
s se instaleze un element orizontal la baza cpriorului, cum ar fi n cazul n care proiectarea cldirii
ncorporeaz un spaiu locuibil la acoperi . n acest caz, deplasarile structurale s-ar putea extinde.
Aceasta poate fi, de asemenea, o problem n cazul n care grinzile nu sunt suficient de bine
conectate la cpriori i nu reusesc astfel sa confere o rigiditate adecvata ansamblului.
Aceasta caracteristica negativa a sistemului de acoperire a fost comuna in perioada anilor
70-80 pentru acoperisurile realizate cu ardezie in faza initiala si care, in urma degradarii, au fost
inlocuite cu placi grele de beton. Acestea, cantarind mult mai mult decat placile de ardezie, au
suprasolicitat structura (careia nu i s-au adaugat alte elemente de sustinere, capriori) si au curbat-o
sub greutatea mare a placilor. In cazuri extreme, descarcand pe elementele strcuturale perimetrale
ale cladirii au provocat efectul constatat de inspectorii de la acea vreme si supranumit roof spread
(imprastierea acoperisului).

http://www.scribd.com/doc/72971025/2003-Book-Understanding-Housing-Defects-Second-Edition#scribd

4.Efectul patrunderii umiditatii in structura acoperisului

Acoperisul este deosebit de sensibil la efectele cauzate de factorii atmosferici putand fi foarte
usor deteriorat de acestia, atat la nivelul elementelor structurale, cat si la nivelul intregului sau
ansamblu. Odata ce umiditatea a patruns in ansamblu, este destul de greu de a-i depista sursa,
aceasta avand capacitatea de a afecta intregul acoperis intr-o perioada scurta de timp. Totodata se
manifesta atat pe suprafata materialului, cat si in interiorul acestuia, ducand la degradarile structurale
de care am vorbit anterior.
O alta forma de patrundere a umiditatii apare atunci cand avem doua constructii lipite, cu
acoperiri separate, despartite printr-un perete inadecvat izolat. Asadar, oricat de corect si etans ar fi
construit acoperisul, el va fi afectat atata timp cat in acoperisul vecin patrunde si stagneaza
umiditatea.
Un alt element important din ansamblul acoperisului, gheabul, ar trebui s fie dimensionat n
mod corespunztor, astfel nct acesta sa fie capabil de retinerea si dirijarea corecta a apelor pluviale
catre scurgerea aferenta. El nu trebuie sa ramana blocat (frunze, gunoaie, etc) deoarece toata apa
pe care ar colecta-o ar depasi nivelul sau maxim si o parte din ea s-ar putea infiltra chiar in acoperis.

http://hicksarc.com/portfolio/pitched-roofs/

5.Daune produse de inghet

Pe suprafetele acoperisurilor din tigle de lut apar deseori denivelari sau exfolieri, iar
principala cauza a acestora este inghetul. Unele tipuri de tigle din lut sunt mult mai poroase
decat altelesi, ca urmare a acestui fapt, absorb mult mai usor umezeala, fie provenita din
condens fie direct din precipitati. Cand aceste tigle umede sunt expuse la temperaturi sub zero
grade, apa ce o contin se dilata cauzand astfel sparturi la nivelul stratului exterior al tiglei.
Tiglele din beton tind sa fie mai rezistente la acest proces, dar odata ce stratul lor exterior a
fost indepartat vor suferi aceleai exfolieri si denivelari ca si tiglele din lut.

6.Panta inadecvata a acoperisului

Panta unui acoperis este dictata atat de zona in care este construit acoperisul dar si de
tipul si materialele din care acesta este realizat. De exemplu, panta pentru acoperirea cu tigla
variaza destul de mult, caz in care recomandarile producatorului trebuiesc respectate.
Independent de tipul structurii sau al acoperirii, panta nu trebuie sa fie totusi niciodata foarte
mica deoarece apa provenita din ploi si zapezi va stagna mai mult si se va infiltra prin
invelitoare, ducand la situatii prezentate la punctul anterior.

http://www.wmbconstruction.com/blog/?Tag=Roofing

7.Greseli ce provin din tipurile de invelitori

Invelitorile se impart in doua categorii dupa natura materialelor:
A : Invelitori din materiale naturale : tigle din argil, gresie, ardezie naturala, sau din lemn;
B : Invelitori din materiale artificiale : placi din beton, metal, prefabricate sau fibre.
=>Deteriorari ale invelitorii<=
-Tigle din lut alunecate sau rupte
Una sau cateva placi desprinse din ansamblu apar ca urmare a unei proaste calitati a acesteia
sau a unei furtuni de mari dimensiuni, constituind insa reparatii destul de usoare si daune de mici
dimensiuni. Insa in momentul in care un numar considerabil de placi se desprind, inseamna ca
elementele lor de prindere (cuie, sipci) au suferit deteriori (coroziune, putezire) si trebuie realizate
lucrari de inlocuire al acestora si verificare al intregului ansamblu.
-Tiglele de pe coama sparte sau cazute
Acest lucru rezult atat din factorii externi care au dus la spargerea tiglelor, cat si din
dezintegrareamortarului cu care sunt prinse tiglele de coama. Pentru a repara portiunea, placile
trebuie desprinse, curate de mortar si prinse la loc cu un mortar proaspat, de o calitate mai buna.
-Aparitia microorganismelor pe suprafata tiglelor
Aparitia muschiului pe suprafata tiglelor, fie ele din lut, piatra sau beton, poate fi un semn care
sa indice faptul ca in spatiul de sub acoperis sau in elementele lui componente exista umiditate.
Totodata, acesta apare si ca urmare a stagnarii apei pe suprafata invelitorii pentru o lunga perioada
de timp si poate duce la coroziunea suprafetei exterioare a tiglelor, fapt prezentat in paragraful de mai
sus.

http://www.derelictglasgow.co.uk/derelict.possil.station.html

Bibliografie:
1. Understanding Housing Defects, third edition Duncan Marshall (Author), Derek
Worthing (Author), Roger Heath (Author)
2. http://www.peterbarry.co.uk/blog/2010/may/29/pitched-roof-coverings-top-5-defects/
3. http://great-home.co.uk/pitched-roof-problems-and-roof-repairs/
4. http://www.buildings.com/article-details/articleid/1735/title/the-top-10-most-commonroof-problems.aspx
5.