ACOPERISURI PENTRU CLADIRI CIVILE

Elemente generale (rol, alcatuire, clasificari, exigente de performanta)

 Acoperisul unei cladiri – subansamblul constructiv / element de constructie complex,
amplasat la partea superioara, care face parte din subsistemul anvelopa (subsistemul
elementelor de inchidere ale cladirii).
 Rolul acoperisului:
- de inchidere / protectie a cladirii la partea ei superioara;
- de creere a unui mediu interior separat / protejat fata de exterior (factori agresivi de
mediu exterior - umiditate, ploaie si grindina, vant, zapada, radiatii solare si variatii
de temperatura, zgomot, praf, noxe etc.).

 Alcatuirea de principiu a acoperisurilor:

 componenta structurala / structura de rezistenta a acoperisului - planseul peste
ultimul nivel sau o structura speciala, denumita generic sarpanta.
 componente de protectie / izolatoare:
- componenta hidroizolanta – invelitoarea sau hidroizolatia – rol de protectie /
izolare hidrofuga impotriva ploii si zapezii;
- componenta termoizolanta / termoizolatia – rol de protectie / izolare termica:
iarna – la pierderi de caldura (pierderile de caldura prin acoperis sunt mai
mari decat prin celelalte elemeente de inchidere deoarece aerul cald, mai
usor decat cel rece, se ridica); pierderile trebuie sa fie admisibile sub
aspectul comnfortului si al economicitatii;
vara – la aport de caldura, (inclusiv datorita insoririi puternice care incalzeste
suprafata acoperisului mai mult decat temperatura aerului exterior);
interiorul trebuie protejat de caldura exterioara.
- componenta fonoizolanta / fonoizolatia – rol de protectie / izolare fonica, a
spatiilor amplasate imediat sub acoperis, la zgomot aerian si de impact din
caderea ploii si a grindinii; mai rar se pune fonoizolatie si se utilizeaza
termoizolatii cu priopietati bune fonoizoilare, plafoane fonoabsorbante;
- pentru evacuarea in atmosfera a vaporilor de apa - bariera contra vaporilor de
apa sau straturi de aer ventilat – rol de a evita migrarea (patrunderea si
condensarea) vaporilor de apa in termoizolatie.
Dintre elementele de inchidere acoperisul este cel mai solicitat la actiunea
vaporilor de apa, aerul umed, mai uasor decat cel uscat (pentru aceeasi
temperatura), actioneaza in special pe verticala. Vaporii de apa tind sa treaca din
spatiul cu presiune de vapori mai ridicata spre cel cu presiune mai scazuta (de
obicei din intteriorul cladirii spre exterior), traverseaza elementele componente
ale acoperisului, care trebuie sa permita aceasta migratie, fara condensarea
vaporilor peste anumite limite, evitand umezirea suprafetei interioare a cladirii si
deteriorarea elementelor de constructie.

Note de curs – an III ing. – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

 elemente auxiliare asociate / accesorii – pentru colectarea si evacuarea apelor
meteorice (jgeaburi si burlane la exterior sau conducte de scurgere interioare la terase),
pentru inchiderea perimetrala (aticuri), pentru evacuarea in atmosfera a vaporilor de
apa (deflectoare pentru accesul aerului proaspat si evacuarea aerului incarcat cu
vapori, straturi sau canale de difuzie), pentru iluminarea podurilor sau a incaperilor
(luminatoare, tabachere, lucarne).
Executia si functionarea acestor elemente principale impun si straturi de suport si de
protectie.

 Acoperisurile se dimensioneaza:
- elementele sale structurale - la actiunea incarcarilor permanente (greutatea
permanenta a straturilor de acoperis), climatice (vant, zapada) si din exploatare,
- izolatiile termice - la transmiterea caldurii,
- barierele contra vaporilor, straturile si canalele de difuzie - la difuzia vaporilor.


Functiunile acoperisurilor:
Functiunea de protectie fata de umiditate / etanseitate la actiunea apei din precipitatii
Apele meteorice actioneaza sub forma de ploaie si zapada; acoperisul trebuie sa
realizeze colectarea (scurgerea) si indepartarea (evacuarea) lor rapida, fara ca acestea
sa stagneze si sa patrunda in interior. De aceea acoperisul are pante (obtinute din plane
inclinate sau suprafete curbe), cu atat mai mari cu cat precipitatiile sunt mai
abundente. Factorii care influienteaza valoarea acestor pante sunt:
- clima / regimul de precipitatii si presiunea vantului,
- gradul de etansare dorit pentru acoperis (depinde in principal de destinatia
incaperiilor de sub acoperis) si de natura materialelor de etansare,
- incadrarea acoperisului in ansamblul construit, prin participarea lui la plastica
fatadei.
Umiditatea actioneaza si sub forma de vapori; structura acoperisului trebuie sa
permita migrarea acestora fara condensare peste anumite limite.

Functiunea de protectie higrotermica

Aceasta functiune difera dupa cum acooperisurile sunt duble sau terase. Ea
dimensioneaza grosimea termoizolatiei, bariera contra vaporilor de apa, ventilarea.

Functiunea de protectie acustica

Impotriva zgomotului aerian si a zgomotului de impact datorat picaturilor de
ploaie. Aceste probleme apar la invelitori cum sunt cele metalice, cele din azbociment,
s.a.
Functiunea de iluminare
Rezolvari - componenta vitrata (sub forma de luminatoare din metal sau elemente
prefabricate din beton armat, prevazute cu geam; din poliesteri armati cu fibre de
sticla), sheduri (care pe latura verticala, uneori inclinata au prevazute geamuri),
lucarne si tabachere (pentru poduri, pentru evitarea iluminarii artificiale).

Note de curs – an III ing. – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

 Functiunea de rezistenta
Rezistenta la incarcari verticale si orizontale, la solicitari mecanice din variatii de
temperatura :
- variatii dimensionale datorate dilatarii si contractiei aticelor din beton armat;
aceste variatii dimensionale antreneaza si planseul si structura verticala de la de
ultimul nivel al cladirii;
- variatii dimensionale ale planseului terasa la o protectie termica insuficienta si la
o suprafata foarte mare de terasa;
- variatii dimensionale ale stratului de panta; cand acesta este pus peste
termoizolatie se pot naste impingeri in atic.
Ca urmare se produce fisurarea orizontala la colturile cladirii intre atic si planseu si
fisurare in peretii ultimului nivel in zonele de capat / extreme ale cladirii. Pentru
evitarea acestor fisurari se pot lua urmatoarele masuri:
- rosturi de dilatare in acoperis, care intrerup continuitatea tuturor straturilor;
- rosturi transversale in atic;
- evitarea folosirii de betoane usoare, cu contractii mari la realizarea stratului de
panta (greutate specifica >1800 daN/mc) si prevederea de rosturi de dilatare in
acest strat, umplute cu material elastic;
- imbinare atic – planseu de ultimu nivel care sa permita deplasare libera
reciproca;
- izolatie termica pe atic pentru a reduce / evita actiunea insoririi directe.

 Exigente de performanta
 exigente de natura tehnica
stabilitate si rezistenta structurala la stari limita ale exploatarii normale si la stari
limita ultime;
evitarea deformarii si fisurarii excesive a planseului terasa si a elementelor
portante verticale de la ultimul nivel sub variatii mari de temperatura
(termoizolare corespunzatoare);
limitarea deschiderii fisurilor;
evitarea aparitiei unor deformatii excesive in elementele secundare de acoperis
care sustin invelitoarea pentru a nu afecta etansarea la aer si la precipitatii
peste limitele admisibile;
durabilitate;
siguranta la foc.
 exigente functionale:
capacitate de izolare termica;
etanseitate la apa;
etanseitate la aer.
Evacuarea apei trebuie sa se realizeze fara ca ea sa debordeze sau sa stagneze (un
debit de apa 3 l/min si mp de suprafata orizontala).

Note de curs – an III ing. – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

 exigente economice:
gradul de industrializare a lucrarilor de executie;
consumuri reduse de materiale;
executie simpla;
intetinere usoara;
renovare cu minim de cheltuieli.


Clasificarea acoperisurilor
Se face functie de urmatoarele criterii:
- forma (arhitecturala) a acoperisurilor;
- marimea pantei;
- comportarea higrotermica;
- tipul de structura;
- tipul de invelitoare utilizata.

Forma (arhitecturala) a acoperisurilor – determinata de urmatorii factori:

- forma in plan si tipul de structura de rezistenta a cladirii;
- structura de rezistenta a acoperisului;
- tipul invelitorii;
- pozitia fata de cladirile invecinate;
- cerinte estetice si arhitecturale.

In functie de forma:
- acoperisuri cu suprafete plane, inclinate (denumite ape sau versanti) 
favorizarea scurgerii apelor meteorice;
- acoperisuri cu suprafete curbe (bolti, cupole, suprafete riglate).

 Acoperisurile cu pante se definesc prin urmatoarele elemente :

- poala sau picatura  conturul format de linia cea mai de jos a
acoperisului, in general orizontala; delimiteaza conturul acoperisului in
plan;
- coamele  intersectiile versantilor de la care se indeparteaza apele; pot fi
orizontale sau inclinate;
- doliile  intersectiile versantilor spre care se aduna apele;
- streasina sau cornisa  partea de acoperis care depaseste zidurile
exterioare ale constructiei;

Note de curs – an III ing. – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

- elementele pentru iluminarea naturala a podului sau incaperilor
constructiei: tabachere (in acelasi plan cu apa acoperisului) ; lucarne (ies
din planul acoperisului); luminatoare (utilizate la constructii industriale).
Forme de acoperisuri cu pante:
- cu un versant (intr-o apa) – cladiri provizorii sau la calcan cu o alta
constructie;
- cu doua pante – constructii industriale, agricole, mai rar la cladiri de
locuinte;
- cu patru pante – curent intalnita;
- cu trei pante – cladiri amplasate in vecinatatea altora;
- mansardate – arhitectura specifica;
- tip terasa – cu scurgere exterioara sau interioara.

 Acoperisuri cu suprafete curbe – constructii cu suprafete mari ; pot fi cu

simpla sau dubla curbura.

Functie de panta:
- inclinate – cu panta mare (21 …150 %) ; cu panta medie (8 … 20 %) ;
- plate (terase) – panta 1.5 … 7 %.

 Din punctul de vedere al materialului din care se executa elementele de

rezistenta ale acoperisurilor  din lemn, metal, zidarie, beton armat sau
precomprimat.

 Din punctul de vedere al comportarii higrotermice

Difera mult comportarea loe higrotermica, aceea a acoperisurilor reci este
mai buna decat a acelora calde.
- acoperisuri duble, ventilate, reci  ventilarea si eliminarea vaporilor de
apa spre mediul exterior; cele mai cunoscute sunt acoperisurile cu pod.
Cuprind un spatiu de aer in legatura cu exteriorul, deci sunt reci. Spatiul
de aer imparte acoperisul in doua parti:
elementul suport al termoizolatiei (planseul peste ultimul nivel) si
termoizolatia,
elementul suport al hidroizolatiei si hidroizolatia.

- acoperisuri fara straturi de aer ventilat (unele au o retea de canale de

aerare puse in legatura cu exteriorul), calde – sunt in general rezolvate cu
pante mici (acoperisuri de tip terasa).

Note de curs – an III ing. – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

Note de curs – an III ing. – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu
Note de curs – an III ing. – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu
Note de curs – an III ing. – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu