FATADA CORTINA

Comportarea la acţiuni exterioare.

Comportarea la acţiunea diferitelor solicitări la care sunt supuşi pereţii

cor nă, în cursul exploatării (sarcinile clima ce, ac unea chimica a mediului
inconjurator, zgomotul, umiditatea, focul), impun rezolvarea unor probleme
noi in compara e cu pere i tradi onali.
Ac unea vantului cons tuie incarcarea principala pe care o preiau
pere i-cor na. Preluarea presiunii vantului se realizeaza prin legaturile de
ancorare a fatadei usoare de structura cladirii .
Parametrului exterior al panourilor, alcatuit din placi de grosime mica, trebuie
sa i se asigure un grad de rigiditate la ac unea vantului. Aceasta se realizeaza
prin elemente de consolidare sau printr-o geometrie eficienta (ondulat, cutat)
la incovoiere
Alta solicitare dominanta a acestor pere , comparata cu cei tradi onali,
este varia a de temperatura. Aceasta sensibilitate caracteris ca fatadelor
usoare se explica prin faptul ca in alcatuirea lor intra materiale cu greutate
redusa, cu coeficient de dilatare ridicat (la aliajele de aluminiu, coeficientul de
dilatare fiind dublu, in compara e cu cel al otelului). Pentru preluarea
deforma ilor liniare produse de temperatura, la imbinarile dintre doua
elemente metalice liniare, se prevede un manson fixat rigid in interiorul unuia
din elemente, pe care poate culisa liber cel de al doilea element.
In cazul dilatarii impiedicate, in elemente apar eforturi care pot produce
ruperi sau flambari ale acestora.
Ac unea calorica a radia ei solare asupra pere lor usori, a caror
capacitate de acumulare este redusa, impune masuri speciale pentru
asigurarea confortului termic.
Aceste masuri sunt determinate de:
· limitarea can ta i de energie calorica transmisa;
· intarzierea procesului de transmitere prin folosirea suprafetelor Variaţia de temperatură acumulată.
(a - secţiune montant; b - primăvară/toamnă, ven laţie naturală; c - vară, sezon de răcire,
opace ; ven laţie ar ficială; d - iarnă, sezon de încălzire); 1 - aer admis; 2 - aer evacuat; 3 - panou;
folosirea, la exterior, a materialelor capabile sa reflecte o parte a energiei 4 - radiaţii solare; 5 - celule pv (obţionale).
calorice datorita radia ei solare (aluminiu oxalat) sau a panourilor ven late
 Pentru combaterea ac unii calorice a radia ei solare, se pot
folosi urmatoarele mijloace:
· condi onarea aerului in interiorul incaperilor,
orientarea (spre nord sau sud) a fatadelor;
· folosirea geamurilor transparente duble, a geamurilor
termoasorbante, simple sau duble, a geamurilor stra ficate
reflectante, ecranelor de protec e.
Ecranele de protec e se folosesc la exteriorul cladirii cu scopul
ca radia a solara sa nu ajunga pe suprafata fatadei. Acestea se
realizeaza prin scoaterea in consola a planseelor sau prin prelungirea
spre exterior a plinurilor dintre ferestre. Ecranele se folosesc si ca
elemente construc ve dis nc ve, care se monteaza pe fatada.
Pentru reglarea radia ei solare si a luminozita i se pot prevedea
ecrane mobile. Ecranele de protec e permit reducerea instala ilor
pentru condi onarea aerului, care prezinta dezavantajul de a fi
cos sitoare.

În afara de ac unea calorica, radia a solara mai are si o ac une

fotochimica, ce se manifesta prin alterarea culorilor si imbatranirea
maselor plas ce. Din aceasta cauza, trebuie creata posibilitatea
inlocuirii materialelor degradate.
Coroziunea atmosferica este importanta la structurile metalice ale
pere lor- cor na, diferen indu-se dupa purile de atmosfera:
marina, industriala, urbana, rurala. Coroziunea galvanica (datorita
cuplurilor galvanice intre 2 metale cu poten ale electrice diferite)
este preintampinata prin separarea, cu materiale slab conducatoare
de electricitate (neopren), a contactului dintre aluminiu-arama; zinc-
arama; otel neprotejat- arama; otel neprotejat - aluminiu.

Etanşeitatea
Aceasta exigenta trebuie asigurata in caz de ploaie, zapada, praf si
vant. Problema etanseita i la fatadele usoare este una dintre cele
mai delicate din punct de vedere tehnic, deoarece pune probleme de
alcatuire si deimpermeabilizare a rosturilor.Rosturile prin care poate
patrunde apa si aerul sunt cele de la nivelul racordarilor dintre
elementele structurii metalice a peretelui-cor na, elementele
structurii metalice si de umplutura, par le fixe si de umplutura ale
tamplariei. O condi e a legaturilor din rosturi este aceea ca ele
trebuie sa ramana elas ce in mp si sa permita deplasarea rela va a
elementelor peretelui-cor na,supuse tasarilor, eforturilor alternate
ale vantului, precum si contrac ilor termice.
Produsele de etansare se clasifica in:
· produse care ac onaza prin aderenta, din care fac parte: produsele
in forma de pasta si cimenturile elas ce (cauciuc sinte c);
· materiale care lucreaza la compresiune, din care fac
parte:materialele celulare (spume pe baza de cauciuc sinte c) si
materiale profilate (elastomeri si plastomeri).
Comportarea higrotermică
La proiectarea pere lor-cor na, una din problemele principale o
cons tuie determinarea rezistentei reale la transmisie termica .
Aceasta se poate realiza numai daca se ne seama de fluxul termic al
elementelor pline ale fatadei, ale scheletului metalic si al structurii de
rezistenta a cladirii. Scheletul metalic al pere lor-cor na poate
prezenta pun termice importante, la nivelul carora se pot produce
fenomene de condens; acestea sunt evitate in masura in care
sunt suprimate profilele ce traverseaza grosimea panoului.
Iner a termica a fatadelor usoare cons tuie o problema
esen ala in asigurarea confortului termic. Capacitatea calorica
redusa a fatadelor usoare poate fi compensata de capacitatea de
absorb e a pere lor interiori si a planseelor, cu condi a
caacestea sa fie masive si sa nu fie captusite cu materiale izolante
(termice saufonice), ce reduc capacitatea de absorb e. Problema
asigurarii confortului termic la cladirile cu pere -cor na este
deosebita, din cauza alcatuirii lor eterogene: suprafete vitrate
mari si masa redusa.
Semne de disconfort
Izola a acus ca ale peretelui cor na
Exigenta acus ca isi mareste eficacitatea, daca:
· se asigura, pe cat posibil, izolarea fonica a par lor vitrate;
· se evita ca punctele de imbinare sa nu prezinte "pun fonice";
· se are in vedere faptul ca nu poate fi marit esen al efectul fonic,
prin u lizarea de materiale grele pentru par le opace.
Problema izolarii fonice aferenta par i vitrate a pere lor este una
dintre problemele cele mai complexe in arhitectura cladirilor. S cla
cons tuie un perete transparent de lumina si, de obicei,
foarte sub re; asadar, ea este comparata cu o piele de toba.
Un grad de izola e fonica (urmarind, concomitent, si o izola e
termica) se ob ne prin ferestrele duble, cu geamurile distantate la
minimum 2 cm. E recomandabil sa fie asociate cu geamuri de grosimi
diferite. Geamul cel gros se amplaseaza in partea de unde vine
zgomotul. În cazul in care se folosesc geamuri simple pentru izola e
fonica, grosimea acestora va f ide 8...10 mm sau 10...12 mm. Şocurile
primite direct de pere i cor na (spre exemplu zgomotul ploii sau al
grindinii) pot fi atenuate pe par le pline ale fatadei, prin
prevederea de materiale fonoabsorbante cat mai apropiate de
locurile de impact. Par le vitrate nu pot fi protejate decat de o perna
de aer situata intre doua geamuri.
Rezistenta la foc
În caz de incendiu, principalele func uni ale peretelui exterior sunt:·
limitarea ex nderii focului in interiorul cladirii;
· impiedicarea propagarii focului intre etaje;
· impiedicarea propagarii focului in cladirile adiacente.
FerestreleCreprezinta zone de protec e nula impotriva focului. În
cazul pere lor-cor na, este necesara folosirea unor materiale
rezistentela foc - pentru elementele componente ale fatadelor - si
fixarea lor in structurade rezistenta, eventual, la nevoie, u lizarea
unor perdele de apa care sa se opuna trecerii focului si care sa
limiteze temperatura.
FATADE DUBLE
FATADE DIN STICLA STRUCTURALA PROFILATA "U GLASS"
h ps://www.youtube.com/watch?v=_nk0o0xNZCE&feature=youtu.be
 Glaf de tabla RAL 9018

Fatada Sticla structurala - Pietris spalat 10 cm

Panou sandwich 6cm
tip LINIT P 26/60/7 504 perl - Membrana termosudabila 2 straturi
cu termizolatie translucida 1,4W/m2K Termosistem - Strat de difuzie
Vata minerala rigida - Beton de panta min 4cm
475 Tencuiala decorativa - Folie de protectie
-23.65
- Polistiren XPS 10 CM
- Bariera contra vaporilor
- Strat de difuzie

10

6
- Placa beton BA

Scafa mortar
- Dale granitogresie tip Sika Top Seal 107
Tabla ondulata Lindab Sin 18
- Ploturi PVC reglabile pe inaltime RAL 9018

variabil
- Membrana termosudabila 2 straturi

11
- Strat de difuzie - Dale mocheta + Adeziv 1cm
- Beton de panta h variabil min 4cm - Sapa slab armata 4cm
- Folie polietilena - Polistiren extrudat 5 cm

40

variabil
- Termoizolatie XPS 20cm - Placa BA 15 cm

12
- Bariera contra vaporilor
- Strat de difuzie Membrana de transfer
- Placa BA 13 cm fatada ventilata

10
- Tencuiala

15
Scafa mortar

3
tip Sika Top Seal 107
Element de fixare
Cornier 100x150 mm Sort tabla

35
15 15 Scafa mortar
Sort tabla
30

4 1
8 2

5
8

15
Scafa mortar
tip Sika Top Seal 107
20

15 15
15

Fatada Sticla structurala

tip LINIT P 26/60/7 504 perl
cu termizolatie translucida 1,4W/m2K

11

11 25
S hl-Gallery and Art School
Loca on
Waiblingen, Germany

Year completed
2008 (Year began 2006)

Studios
Hartwig Schneider Architekten
The Nelson-Atkins Museum of Art / Steven Holl Architects
FATADA DUBLA
1. Buffer system
Vitrajul este alcatuit din doua foi de
s cla cu un spa u de aer intre ele
Dimensiune: 250-900 mm
Cavitate etansa
Permite patrunderea aerului
proaspat in incaperile cladirii prin
elemente de
control suplimentare
- sistem HVAC separat
- ferestre capsulate ce separa
cavitatea de aer de interior
Pot fi prevazute suplimentar
sistemede parasolare.
2. Extract air system
Un vitraj izolant la exterior si unul
suplimentar la interior.
Aerul de la interiorul cavita i este
ac onat prin sistemul HVAC al cladirii,
face parte din acest sistem.
Aerul inclazit viciat este evacuat prin
cavitatea de aer.
Aerul proaspat prin HVAC nefiind
permisa ven larea naturala.
Dezavantaje:
-lipsa posibilita i reglajului
- consumul mare de energie de HVAC
Distanta intre cele doua vitraje merge
U lizat in cazurile in care nu este
posibila ven larea naturala.
3. Twin Face system
Un perete cor na clasic sau un perete
exterior masiv catre interior si un vitraj
exterior ce poate fi simplu fie izolant
permite ochiuri mobile pentru
ven larea naturala.
Vitrajul exterior este u lizat mai ales
pentru
-protec a impotriva vanturilor puternice
-ven larea cavita i in situa ile de
temperaturi extreme
Vitrajul interior este des nat
diminuarii pierderilor de caldura.
-permite pe mpul nop i racirea spa ilor
la interiorul cladirii
Distanta intre cele doua vitraje minim
500-600mm (intre nere).
SENDAI MEDIATEQUE / Toyo Ito