MATERIALE PENTRU IZOLAII

A. Generalitati
1. Definitie Materialele pentru izolatii cuprind totalitate produselor (materialelor) utilizate n constructii n scopul
asigurarii durabilitatii si comfortului. Prin comfort se ntelege ansamblul conditiilor optime necesare desfasurarii
acivi 23223m123x tatii umane.
2. Clasificare dupa scopul urmarit:
-izolatii termice (termoizolatii)
-izolatii fonice (fenoizolatii)
-izolatii hidrofuge (hidroizolatii)
B. Izolatii termice
Schimbul de caldura ntre corpuri se realizeaza fie de la sine ,fie cu un consum de lucru mecanic n
dependenta cu conditiile de temperatura. n primul caz energia termica se poate transmite de la corpurile cu
temperature ridicate la cele cu temperature scazute. N al doilea caz transmiterea se realizeaza numai prin intermediul
lucrului mecanic.
Metodele folosite pentru a realiza transmiterea de caldura sunt:
1.

Conductia termica

2.

Radiatia

3.

Convectia

1. Conductia termica -necesita un contact intim ntre particulele constituiente ale unui material. Energia termica se
transmite de la o particula la alta nvecinata ca rezultat al miscarii vibratoare. E reprezentata prin intermediul unui
coefficient .
2. Radiatia -caldura se transmite sub forma de energie radianta. Dupa natura ei se poate face o analogie ntre
radiatia luminii si cea a caldurii. Diferenta consta n marimea lungimii de unda.
3.

Convectia -transmiterea caldurii se realizeaza de la un gaz/lichid la o suprafats solida, si invers. Poate fi:

-naturala -gazul sau lichidul se misca sub diferenta de densitate datorata diferentelor de temperatura ntre diferite
puncte.
-fortata -miscarea e cauzata de aplicarea unei energii mecanice din exterior(pompe, agitatoare).
Caracteristicile materialelor termoizolante:
-

conductivitatea termica redusa

densitatea aparenta cica

absorbtie de apa redusa

porozitate mare

rezistenta la actiunea agentilor biologici

rezistente mecanice superioare

prelucrare si fasonare usoara

Conductivitatea termica a materialelor e cu atat mai redusa cu cat porozitatea e mai mare.
Materiale termoizolante
1.

Ipsosul celular si macropos

2.

Beton celular autoclavizat BCA

3.

Produse ceramice poroase

4.

Materiale termoizolante din sticla

5. Materiale granulare -se utilizeaza sub forma de agregate usoare naturale sau artificiale fiind folosite la
umplerea golurilor dintre zidarii (ca straturi termoizolatoare).
6. Materiale din foi metalice -functioneaza pe principiul reflexiei caldurii radiante. Se utilizeaza cu precadere
aluminiul sub forma de foi subtiri( 0,1-0,2mm) ncadrate ntr-un cadru rigid.
7.

Materiale celulozice (pentru constructii provizorii)

STUFITUL -se foloseste sub forma de placi realizate din ..de stuf taiate la lungimi egale, legate cu sarma si
presate. Se folosesc pentru izolarea termica si fonica a constructiilor provizorii. Au densitati reletiv mici 140-300
kg/m3. Dimensiunile placilor 1,6-2,5, grosimea variaza ntre 20-50cm. Se folosesc doar pentru mediul uscat.
SOLOMITUL -se obtine n aceleasi conditii ca stufitul dar din paie. Densitatea :200-40 kg/m3. Se folosesc n
aceleasi conditii ca stufitul.
PLACI FIBROLEMNOASE (PFL)
PLACI DIN ASCHII DE LEMN (PAL)
BULMITIZUL -se fabrica sub forma de placi din pasta celulozica obtinuta din rumegus, hartie, aschii de
lemn, paie. Pasta se aglomeraza (amesteca) cu emulsie de colofoniu si se toarna n placi obtinandu-se o densitate
foarte mica 160-200 kg/m3. Amestecarea se mai pote realiza cu emulsie de bitum sau parafina.
8.

Materiale pe baza de pluta

Pluta -unul din cele mai bune materiale de izolatie datorita caracteristicilor sale superioare:
-

densitatea aparenta -100 kg/m3

impermeabila la lichide

porozitate 95%

stabila la actiunile gazelor si lichidelor

hidrofoba.
Se obtine din arboreal de pluta ce contine n jur de 58% polimer natural, 22% celuloza, substante diverse.

Pentru termoizolare se foloseste sub forma de faina, granule sau placi. Cele mai utilizate sunt placile de pluta ce
pot fi de 2 tipuri: -expandata si bituminata.
9.

Materiale cu polimeri
STIROPOR -se realizeaza prin expandarea poliesterului.
AMPORA -se obtine prin nspumarea rasinilor, fiind o spuma cu pori deschisi folosita ca strat termoizolator.
ROVIPOR -se obtine prin expandarea policlorurii de vinil -PVC-

PASLA MINERALA -se fabrica sub forma de placi din placa minerala impregnata cu bitum.Densitatea 250
kg/m3. Se prezinta sub forma de foi 1,5x1m cu grosimi 2-6cm. Se livreaza n suluri si se utilizeaza n aceleaai
scopuri ca si precedentele.
Diatomita:
Este un pmnt steril, format prin pietrificarea algelor marine care au trit acum cteva milioane de ani n oceanele
planetei. Materialul din care este alctuit este oxidul de siliciu, neutru din punct de vedere chimic, care nu se dizolv
n ap i care privit la microscop are diferite forme de cristalizare.
Dei diatomita este cunoscut de aproximativ 100 de ani, a fost folosit doar n procesele de filtrare specifice
industriei alimentare.
Tehnologia de recirculare i filtrare a apei folosind diatomita, a fost dezvoltat n SUA, firma noastr avnd
posibilitatea s o prezinte i pe piaa romneasc.
Izolatie termica, izolatie fonica si hidroizolatii : placi de polistiren si vata minerala.
Daca vreti sa scapati de zgomotele din exterior produse de masini, motociclete, oameni sau de lucrari publice si vreti
ca macar in casa dvs. sa fie liniste si sa va puteti relaxa si odihni, cu o buna izolatie fonica o puteti obtine. Izolatia
fonica se poate aplica atat la case cat si la apartamentele de la bloc. Cu atat mai mult daca vreti sa dati petreceri si
nu vreti sa deranjati toti vecinii din bloc.
Daca cheltuiti prea multi bani cu incalzirea apartamentului sau a casei, o izolatie termicabuna ar scadea drastic
cheltuielile. De asemenea puteti scapa si de infiltratii ale ape si de igrasii.
Izolatii fonice materiale de izolatie
Vata minerala este cea mai indicata pentru a obtine o izolatie fonica de calitate. Vata minerala, pe langa o buna
izolare termica are si un rol important de izolare fonica. Cu ea puteti astupa si gaurile din pereti. Comparativ cu alt
materiale de izolatie, spre ex. placile de polistiren, care se folosesc mai mult pentru izolarea termica, vata minerala
este mult mai buna pentru izolatia fonica, cu toate ca este putin mai scumpa.
Dupa aplicare, acest material de izolatie poate fi usor acoperit cu placi de rigips. Daca ascultati muzica sau va uitati
la un film si aveti un sistem Hi-Fi si vreti sa obtineti un sunet cat mai de calitate este indicat ca aceste placi de rigips
sa fie prevazute cu gauri.
Termoizolatii si hidroizolatii - materialele de izolatie Izolarea termica se realizeaza prin aplicarea unor materiale
speciale care opresc infiltrarea apei penrtu a evita formarea igrasiei si nu intretin arderea. Aceste materiale de
izolatie se folosesc atat antru peretii de la exterior cat si pentru cei din interiorul locuintei.
Unul din cele mai bune materiale izolante este vata minerala. Aceasta se gaseste in magazinele de specialitate sub
forma de rulouri, saltele sau placi termoizolante. Ele pot fi folosite si pentru o mai buna izolare a usilor si ferestrelor
dar si pentru mansarde si poduri.
Placile termoizolante, sau placile de polistiren sunt tot o varianta a vatei mineale dar sunt mai des intanlite la
hidroizolatii si deoarece sunt mai rezistente la conditiile meteo, ele sunt indicate la izolatiile exterioare. Placile de
polistiren sunt de doua feluri: expandat si extrudat. Acestea sunt mai ieftine decat vata minerala si sunt mult mai
usor de montat, de aceea sunt indicate pentru suprafete mi mari.

Izolatia Termica

Izolatia termica-semnificatia coeficientului K / Izolatie termica- sondaj de opinie

cu proprietari si/sau antreprenori de constructii / Izolatia termica si protectia
mediului inconjurator / Izolatia termica si costurile aferente
energiei / Semnificatia izolatiei termice in raport cu confortul climatic /Importanta
izolatiei termice in perioada de vara /Acumularea caldurii /Efectul umiditati
asupra izolatiei termice

Izolatia termica- semnificatia coeficientului K

Cel mai important in ceea ce priveste pierderea de caldura este coeficientul k, mai
exact coeficientul caracteristic pierderii caldurii, prin care se exprima cantitatea
de energie termica, ce este cedata de catre un anumit element al constructiei, in
conditiile in care diferenta de temperatura este de 1 grad C.
Cu cat valoarea corespunzatoare coeficientului k este mai redusa, cu atat izolatia
termica este mai buna si cu atat mai mare este economia de energie.
In ceea ce priveste valorile corespunzatoare coeficientului k se face mereu o
diferentiere intre valoarea admisibila, "calculata" si "valoarea determinata in
laborator", fiecare firma producatoare de materiale de constructii specificand
conditiile in care au fost determinate valorile corespunzatoare coeficientului k.
Valoarea "calculata" este valoarea determinata conform prevederilor DIN si
confirmata de catre forurile abilitate in acest sens. Numai aceasta valoare trebuie
luata in considerare si numai aceasta valoare trebuie sa serveasca drept punct de
plecare in efectuarea diferitelor calcule ce se efectueaza.
Valoarea corespunzatoare coeficientului k in W/(mpK) nu trebuie sa fie
confundata cu valoarea corespunzatoare conductibilitatii, l, in W/(mK). Daca ar fi
sa dam o definitie simpla a conductibilitatii, aceasta este coeficientul k pentru o
grosime a peretelui de 1 m! De exemplu, un element destinat realizarii peretilor,
care prezinta o valoare corespunzatoare conductibilitatii de 0,21 prezinta - atunci
cand are o grosime de 37 cm - o valoare corespunzatoare coeficientului k de 0,51.

Izolatie termica- sondaj de opinie cu proprietari si/sau antreprenori de

constructii

Izolatia termica constituie un factor determinant atat in ceea ce priveste economia

de energie, cat si in ceea ce priveste confortul climatic in cladire si reducerea
emisiilor de substante daunatoare pentru mediul inconjurator.
Cu toate acestea, problema izolatiei termice este uneori neglijata in mod nepermis.
Proprietarul, respectiv antreprenorul remarca faptul ca a facut o greseala numai
dupa ce s-a scurs o perioada din momentul in care a luat in primire sau s-a mutat
in noua cladire, respectiv atunci cand este necesar sa achite facturile pentru
energia consumata sau cand confortul climatic lipseste

Revista "DM" a organizat un sondaj de opinie. La intrebarea "Daca ar fi sa

construiti sau sa cumparati acum o cladire in ce privinta ati dori sa procedati
altfel decat ati procedat pana acum?" adresata proprietarilor, respectiv
antreprenorilor, raspunsul cel mai frecvent a fost: "As plati mai mult pentru
realizarea constructiei, cu conditia sa pot economisi energie."
Foarte multe decizii care se iau si in cadrul carora este neglijata problema izolatiei
termice au la baza lipsa de informatie. Iata in acest sens cateva opinii:
- "Izolatia termica nu este necesara, deoarece chiar si iarna soarele incalzeste
peretii." Acest "castig datorat energiei solare" ne ofera mai putin de 1/100 din
energia care ne este necesara.
- "Datorita izolatiei, peretii vor avea o densitate atat de mare, incat va fi nevoie sa
aerisim mai mult si toata cantitatea de energie pe care am economisi-o s-ar pierde
cu siguranta." Este necesar sa subliniem faptul ca nici un perete, fie ca este
realizat din lemn, beton sau caramida, nu permite un transfer de aer demn de luat
in calcul.

Izolatia termica si protectia mediului inconjurator

La arderea unui litru de pacura se formeaza 2,7 kg bioxid de carbon (CO2),

datorita faptului ca oxigenul (O2) din atmosfera intra in reactie cu carbonul (C) .
Trebuie subliniat faptul ca bioxidul de carbon este principalul factor ce contribuie
la incalzirea atmosferei terestre!
Avand in vedere pozitia noastra geografica, putem afirma ca la o valoare a
coeficientului k de 1,0 W/(mpK) sunt necesari circa 10 l pacura pe an/m2 perete
exterior, astfel incat sa se poata asigura o temperatura de 20 grade C in locuinte.
[2]
In tabelul de mai jos se prezinta diverse structuri destinate realizarii
constructiilor, valorile corespunzatoare coeficientului k, consumul de pacura si
emisiile de substante nocive
Emisii CO2 pentru diferite valori corespunzatoare coeficientului k

Pentru a vizualiza tabloul cu datele tehnice si caracteristicile

peretului ISORAST, va rugam executati un clic de mouse aici.

Izolatia termica si costurile aferente energiei

Conform estimarilor efectuate de catre specialisti, materiile prime destinate

producerii energiei vor fi epuizate in cateva decenii.
Specialistii nu se opresc asupra eventualei reduceri a consumului de energie, dar,
in schimb subliniaza faptul ca, datorita cantitatilor din ce in ce mai reduse de
materii prime destinate producerii energiei, pretul acestora va creste. Evolutia
preturilor poate fi influentata considerabil si de evolutia politica, precum si de
reticentele fata de centralele atomonucleare, fara a mai aminti de necesitatea
reducerii emisiilor de CO2, problema viu discutata pe plan international.
Pe baza graficului alaturat se poate observa care vor fi costurile aferente energiei,
pornindu-se de la premiza ca preturile vor creste cu 5% anual:
La un perete exterior de 200 mp cu o izolatie termica minima de k = 0,5 W/(mpK),
valoarea anuala este de 2010, reprezentand circa 1000 DM costuri aferente incalzirii,
in timp ce in cazul unui perete cu k = 0,11 W/(mpK), aceste costuri se ridica la 200
DM.
Rezultate obtinute ilustreaza foarte clar ce semnificatie ar avea in viitor costurile
aferente incalzirii:
- In cazul locuintelor inchiriate nici nu ar mai putea fi vorba de chirie, ci ar fi
vorba de chiria in functie de cheltuielile cu incalzirea.
- In cazul cladirilor care sunt prevazute cu izolatie termica minima, ar fi necesara
efectuarea unor lucrari de constructii pentru imbunatatirea confortului climatic.

Semnificatia izolatiei termice in raport cu confortul climatic

Din punct de vedere al unor conditii climatice corespunzatoare, confortabile si

placute pe timp de iarna, izolatia termica si deci valoarea corespunzatoare
coeficientului k reprezinta un factor decisiv:
Daca temperatura la nivelul peretelui interior difera cu 30C in raport cu
temperatura care se inregistreaza la nivelul peretelui exterior, curentul de aer este
prea puternic (Cantitatea de praf care se formeaza este prea mare.) si atunci
intervine senzatia ca "trage". In situatia unui climat similar cu cel al unei sali de
asteptare nu poate sa existe sentimentul placut al unei seri intime, confortabile. In
anumite cazuri, conditiile amintite mai sus pot atrage dupa sine si tulburari ale
starii de sanatate, pot duce la afectiuni reumatice.
La peretele ISORAST de 31 cm, in conditii de temperatura exterioara de -15
grade C, la interior temperatura peretelui, difera numai cu 0,9 grade C fata de

temperatura aerului din interior, la elementul de 37 cm difera cu 0,7 grade C, iar

la elementul de 43 cm diferenta este de numai 0,5 grade C.

Izolarea termic a faadelor

Faade ventilate
Faadele ventilate constituie una dintre posibilitile de izolare termic a cldirilor. Sistemul de faad ventilat se
uzilizeaz n cazul placrii ulterioare a faadei cu un material decorativ de ex. lemn, placaj ceramic, etc.
Pe faad se monteaz o structur care va susine finisajul faadei. n aceast structur se fixeaz plcile izolante
fixate fie prin susinere direct fie cu ajutorul unor dibluri. Intre izolaia termic i placarea exterioar a faadei
trebuie s.existe un spaiu de aer pentru ventilare, cu grosimea minim de 20 mm.
Plcile termoizolante din vat bazaltic reprezint cel mai bun material izolator pentru utilizarea la faadele
ventilate. Principalele avantaje ale izolaiei Rockwool pentru faadele ventilate sunt:

Excelente proprieti termoizolante

Capacitatea de absorbie a zgomotulu

Rezisten sczut de difuzie faada respir

Incombustibilitate izolaia Rockwool mpiedic propagarea unui incendiu pe faad.

Punerea n oper faad ventilat pe structur din lemn:

Montarea grilei de lemn
Pe faad se monteaz o gril orizontal de lemn. Distana pe vertical
dintre ipcile grilei corespunde limii plcilor izolatoare. Inlimea ipcii
corespunde grosimii izolaiei (Recomandm o izolaie de 8-10 cm ).

Introducerea izolaiei
Intre ipci se fixeaz plcile izolante.

Spaiul de ventilare
Pe grila orizontal se monteaz ipci verticale, care asigur ventilarea.

Placarea final
Pe ipcile orizontale se fixeaz materialul de placare.

Faade tencuite
Faadele tencuite reprezint o soluie elegant a izolrii termice exterioare a locuinelor.
In cazul renovrilor, prin acest tip de termoizolare se poate pstra caracterul iniial al faadei.
Avantajul acestui sistem l reprezint izolarea termic integral a ntregii faade, fr puni termice.
Ca izolant termic se folosesc plcile Frontrock Max E plci din vat bazaltic dual density cu excelente
proprieti de termoizolare i rezistene mecanice.
Avantajele plcilor izolatoare din vat bazaltic pentru sistemele de izolare cu faada tencuit:

Excelente proprieti termoizolante

Rezisten sczut de difuzie izolaia faadei e permeabil, casa respir

Capacitate mare de absorbie a zgomotului izolaia faadei absoarbe n mare msur zgomotul strzii

Incombustibilitate izolaia faadei mpiedic propagarea unui incendiu

Aplicarea mortarul adeziv

Pe placa izolatoare se aplic mortar adeziv: n cordon perimetral iniial
se aplic cu gletiera un strat subire care se preseaz pe vat, ulterior se
aplic mortarul pe contur i 5 turte de mortar pe suprafaa plcii.

Profilul de soclu
Se monteaz un profil de soclu fixat n dibluri pe faad. Vata bazaltic nu
se aplic pan la zona de contact cu terenul. Montajul plcilor de vata
ncepe de la nivelul profilului de soclu.

Lipirea izolaiei
Plcile se lipesc n rnduri orizontale, astfel nct s se evite formare de
rosturi n plan vertical.

Izolarea termic a glafurilor verticale

Se va izola i zona de glaf cu vat bazaltic ( ex. Frontrock). Pentru
rigidizarea i protecia muchiilor, n zona glafurilor se va monta i un profil
de col cu plas de armare.

Izolarea termic a glafurilor orizontale

Este necesar s se izoleze termic i glafurile orizontale, sub profilele
metalice de protecie.

Ancorarea izolaiei
Plcile se vor aplica prin lipire i se vor ancora cu dibluri cu rozet cu
cui metalic, n numr de: pn la 8 m - 6 buc/m, ntre 8 i 20 m - 7 buc/m,
peste 20 m - 9 buc/m. La coluri i la cldiri nalte se va suplimenta
numrul de dibluri.

Protecia colurilor
La coluri se vor folosi profile de col cu plas de armare, pentru
rigidizarea zonei de col.

Aplicarea plasei de armare

Dup ntrirea mortarului utilizat la lipirea plcilor, se va arma ntreaga
suprafa cu o plas de armare din fibr de sticl, nglobat ntr-un strat de
mortar adeziv i de armare aplicat n prealabil. Plasa se apas cu gletiera n
stratul de mortar i se aplic un strat de mortar.

Suprapuneri la mbinare
Plasa de armare se va monta cu suprapuneri de min. 10 cm.

Finisarea
Dup uscarea mortarului adeziv i de armare,se va aplica un grund nainte
de aplicarea tencuielii decorative. Urmeaz aplicarea stratului de tencuial
decorativ i operaiunea de dricuire conform instruciunilor
productorului.
Se recomand ca montajul s se fac de ctre firme de construcii specializate n montarea sistemelor de
termoizolare n sistem de faade tencuite

Termoizolarea locuintei
Izolarea termica a locuintei este o parte esentiala a sistemului de incalzire si racire. Aceasta creste nivelul de
confort si reduce cheltuielile, in anumite situatii, chiar cu pana la 50 %.
Izolarea termica a locuintei este o parte esentiala a sistemului de incalzire si racire. Aceasta creste nivelul
de confort si reduce cheltuielile, in anumite situatii, chiar cu pana la 50 %.
Termoizolarea casei se impune indiferent de anotimp, iar tu te vei bucura de un confort sporit chiar daca afara
temperaturile sunt prea crescute sau prea scazute.
Cu toate ca reabilitarea termica este o investitie destul de considerabila din punct de vedere financiar, in timp se va
dovedi foarte avantajoasa.
Izolatia termica trebuie sa se realizeze pe toate partile importante ale casei, si in concordanta cu gradul pierderilor de
caldura. Astfel, acoperisul necesita cea mai buna izolare, urmand peretii si intr-un final pardoseala, care are nevoie
de un grad de izolare mai scazut.
Izolarea unei locuinte trebuie inceputa de la peretii exterior. Desigur, daca locuiesti la bloc, la un etaj superior,
izolarea peretilor este posibila si din interior.
Indiferent de modalitatea prin care vei alege sa iti izolezi peretii locuintei, pentru ca rezultatul sa fie unul optim, este
necesar sa iei in calcul si inlocuirea ferestrelor cu unele cu rupere termica.
Termoizolarea cu polistiren
Avantaje
Termoizolarea unei locuinte cu polistiren prezinta anumite avantaje deosebit de importante. Prin intermediul acestui
material are loc cresterea eficienta a termoizolarii peretilor si eliminarea puntilor termice. Placile de polistiren au o
greutate redusa care nu afecteaza structura de rezistenta a cladirii. Polistirenul permite refacerea fatadei si pastrarea
detaliilor arhitecturale si ofera posibilitatea mascarii eventualelor fisuri ale peretilor.
Polistirenul poate fi expandat sau extrudat
Polistirenul expandat are diferite densitati si este fololist pentru izolarea termica a peretilor in timp ce polistirenul
extrudat (cu o densitate mai ridicata) este folosit cu precadere la izolarea termica a peretilor fundatiilor si a
pardoselilor. Cel din urma, avand o densitate mai mare are si rezistenta marita si se poate turna sapa si se poate fixa
parchet deasupra acestuia.
Termoizolarea cu vata minerala
Avantaje
Vata minerala este un material izolator foarte eficient si flexibil ce este compatibil cu foarte multe lucrari efectuate
in aproape orice zona din casa, incepand cu pardoseala si terminand cu acoperisurile mansardate. Datorita
flexibilitatii si densitatii materialului, acest tip de izolatie nu este doar termica ci si fonica.
Izolarea interioara
Acest tip de izolare prezinta atat avantaje cat si dezavantaje. Printre avantaje se numara faptul ca ea se poate realiza
la orice etaj, fara niciun factor de risc. Insa, izolarea interioara reduce suprafata incaperilor, nu corecteaza inclinatiile
peretilor iar suprafata rezultata nu este una foarte rezistenta.
Izolarea exterioara
Izolarea prin exterior este binevenita pentru cei care locuiesc la casa sau la parterul unui bloc, deoarece in acest caz
nu mai exista problema pierderii celor cativa centimetri si nu este necesara curatenia generala de la sfarsitul lucrarii.
Izolarea peretilor exteriori se realizeaza prin placarea cu placi de polistiren expandat, disponibil in diferite grosimi,
ce se acopera cu tencuiala de mortar.
Avantajele termoizolarii

Avantajele izolarii peretilor exteriori ai locuintei tale consta in economia de energie. Aproximativ 35% din caldura
unei incaperi se pierde prin peretii exteriori, acest lucru implicand costuri mai ridicate pentru incalzire. Investitia pe
care o necesita o asemenea izolare, cu toate ca este una considerabila, se va amortiza in timp.
Dezavantajele termoizolarii
Dezavantajele legate de termoizolatia casei se refera la calitatea slaba a lucrarii si la aparitia condensului.
Incapacitatea de a taia si potrivi materialul termoizolant in toate spatiile unde doresti sa reduci transferul de caldura,
reduce eficienta intregii lucrari.
In ceea ce priveste condensul, acesta poate fi prevenit. Atunci cand isi face aparitia in interiorul unui perete izolat
termic, termoizolatia devine uda si vopseaua de la exterior incepe sa se exfolieze. Pentru a evita astfel de probleme
este indicat sa folosesti un material ce actioneaza ca o bariera de vapori, cu scopul de a impiedica apa sa produca
condens, patrunzand astfel in ziduri sau acoperis.
Imbunatatirea confortului termic in interiorul cladirii,
eliminarea condensului de pe suprafetele interioare ale
peretilor, consumul redus de energie, sunt principalele
avantaje ale unei izolatii corecte.
Asadar, vorbim de o investitie pe term lung care ne va
aduce numai beneficii. Insa, pentru ca acest lucru sa fie
posibil, trebuie sa cunoasteti principalele tipuri de izolatii,
chiar daca un specialist se va ocupa de montarea lor.
Alegerea materialului izolant potrivit depinde de mai multe
aspecte: tipul cladirii, climatul in care se afla, zona care se vrea a fi izolata
(mansarda, pereti, podea etc.), dar si de bugetul proprietarului.
Iata care sunt principalele tipuri de izolatii:
- izolatia din fibre de celuloza - datorita modului sau de producere este
considerata a fi o izolatie eco. Fibrele de celuloza folosite la izolatie sunt produse din hartie de ziar. Intr-un cuvant,
acest tip de izolatie are la baza lemnul ale carei proprietati sunt cunoscute inca din cele mai vechi timpuri.
- polistirenul expandat costurile sale destul de reduse, dar si usurinta de folosire i-au adus acestuia multa
popularitate. Polistirenul expandat poate fi folosit si pentru indreptarea peretilor cladirilor vechi, oferind o buna
izolare termica acestora. Este usor de folosit si poate fi aplicat de oricine, fara prea multa munca.
- polistirenul extrudat este destul de tare si prezinta o rezistenta sporita la infiltratii. Cu toate ca putem enumera o
lista suficient de lunga de avantaje ale acestui tip de izolatie, in realitate cercetatorii sunt de parere ca principalul
avantaj al polistirenului extrudat este ca nu permite patrunderea apei spre interior.
Insa, cu adevarat avantajoasa este vata minerala de sticla sauvata minerala bazaltica. Specialistii ne explica de ce
alegerea acestui material este in favoarea noastra.
Atat vata minerala de sticla, cat si vata minerala bazaltica functioneaza dupa acelasi principiu captarea aerului
in goluri pentru a reduce conductivitatea termica de la o suprafata la alta. Acestea sunt usor de instalat pe suprafata
peretilor si poduri si reprezinta cea mai rentabila solutie de izolare de pe piata. Proprietatile izolatoare ale vatei de
sticla rezulta din tehnologia sa de realizare, prin inglobarea unui volum foarte mare de aer intre fibrele continue de
material, aer care este impiedicat sa circule liber. Ea este ideala, de exemplu, pentru izolarea mansardelor.
Mai mult, vata minerala de sticla, cat si vata minerala bazaltica sunt disponibile in role, placi sau vrac (pentru
suflare in pereti goi). Ceea ce este mai important, atat vata minerala de sticla, cat si vata minerala bazaltica au
avantajul de a bloca zgomotele exterioare si sunt neinflamabile. De aceea, cererea proprietarilor de case pentru astfel
de produse izolante este tot mai ridicata.
Comparativ cu alte materiale de constructii, produsele din vata minerala au o conductibilitate termica foarte scazuta,
rezistenta la acumularea umezelii sau condensului, o structura stabila in timp si rezistenta la imbatranire. De
asemenea, asigura o buna ventilatie, nu retine apa si nu favorizeaza dezvoltarea microorganismelor.

Mai multe detalii despre avantajelor acestui tip de izolatie, dar si despre montarea lui puteti afla de la Knauf
Insulation(www.knaufinsulation.ro). O echipa de specialisti va sta la dispozitie.
Polistiren expandat Austrotherm EPS
Pentru reducerea la minim a costurilor de ntreinere, recomandm termoizolarea corect realizat. Aceasta se poate
obine cu ajutorul plcilor de polistiren expandat grafitat Austrotherm EPS AF PLUS, care confer un randament
cu cca. 20% mai mare fa de cele convenionale, indiferent de zona termoizolat, att pentru casele cu consum
sczut de energie ct i pentru casele pasive.
Izolare ridicat - bun echilibru ecologic
EPS este prescurtarea denumirii polistirenului expandat (Expanded PolyStyrene), cunoscut i sub denumirea de
Styropor. Este un material ecologic ce conine 98% aer, avnd ntre trei i ase miliarde de celule nchise la fiecare
metru cub, ceea ce confer acestui material caracteristicile ecologice pentru a fi utilizat i n coli sau spitale.
Izolaia cu polistiren expandat Austrotherm EPS protejeaz mediul nconjurtor, emisiile de noxe CO2, NOX i
dioxid de sulf fiind astfel reduse. Polistirenul expandat este tolerat bine de piele, fiind utilizat cu succes pentru
termoizolarea spitalelor i grdinielor. Calitatea sa este asigurat de controalele periodice efectuate n laboratorul
propriu i n instituiile abilitate.
Ce este polistirenul expandat
Dup structura sa, polistirenul expandat se aseamn cu structura unui astfel de material natural, precum este scoara
arborelui de plut, fiind compus din granule microscopice.
Polistirenul expandat este un material de construcie ecologic i etan la vapori. Acest material nu este radioactive,
are o structur chimic neutr (adic nu este un mediu de alimentare pentru bacterii i ciupercile de mucegai), este
rezistent la umezeal, nu se descompune i nu polueaz apele subterane, nu atrage insectele i roztoarele.
Aspectul exterior al polistirenului expandat este asemntor cu cel al materialului plastic expandat, dara difer de
acesta n mod cardinal prin calitile sale fizico-mecanice, datorit crora i-a ctigat o atenie deosebit n calitate
de termoizolant i form pentru cofrajul nedemontabil, care, n mod garantat, suport presiunea betonului n cadrul
construciilor monolit. Merit s fie menionat faptul c polistirenul expandat este absolut inofensiv, din el fiind
fabricate ambalajele pentru produsele alimentare! Cu toate c, din cauza exteriorului asemntor cu cel al
materialului plastic expandat, el este deseori confundat cu cel din urm, n timpul prelucrrii materiei prime, din el
sunt excluse amestecurile nocive de fenol, fiind suplinit cu adaosuri ce mpiedic arderea materialului. Polistirenul
expandat pentru construcii a fost inventat la mijlocul secolului . n Europa, Canada, SUA i n alte state, care
deja de mult timp i activ aplic tehnologia de construcii monolit a caselor cu utilizarea cofrajului nedemontabil din
polistiren expandat, exist cerine destul de riguroase privind ecologia i normele sanitare, dar, deocamdat, careva
obiecii au lipsit.
Casele, edificate prin tehnologia de turnare a betonului n cofrajul nedemontabil din polistiren expandat, au
urmtoarele caracteristici ale pereilor.
Grosimea construciei 30 cm., din care 15 cm. betonul monolit i 15 cm. (10+5) polistirenul expandat
Masa peretelui (fr finisaj) - 340 kg./m2
Coeficientul de termoconductibilitate - 0,036 Wm. K
Rezistena la transport de cldur - peste 3,2 m2 K/W
Permeabilitate la vapori - 0,032 mg/m. h. Pa
Absorbia umezelii (timp de 24 ore, dup volum) - 0,1%
Fonoizolare - 53 Db
Limita de rezisten la foc gradul II, (autostingere)
Ce tip de polistiren alegem pentru o izolaie eficient? Expandat sau extrudat?
Certificatul energetic al cldirii stabilete tipul materialului izolant * Costurile sczute nclin balana ctre
polistirenul expandat * Extrudatul se folosete, n special, pentru subsoluri * Durata de via a izolaiei este
relativ, la fel i comportamentul polistirenului n caz de incendiu

Marea dilem a celor care vor s-i izoleze apartamentele i astfel s reduc costurile la energia termic este legat
de tipul polistirenului folosit. Astfel se nate ntrebarea: s fie expandat sau extrudat? Pentru a vedea care sunt
avantajele i dezavantajele placrii imobilelor cu polistiren i care este cea mai eficient alegere pe care o putei
face, am stat de vorb cu Viorel Popa, profesor la catedra de Sisteme Termice i Ingineria Mediului, din cadrul
Facultii de Mecanic.
Izolarea ntregului imobil, cea mai eficient soluie
nc de la nceput acesta ne informeaz c Soluia cea mai bun i cu cel mai bun randament al ctigului de
cldur i al economisirii de agent termic este izolaia ntregului bloc, att a acoperiului ct i a subsolului, pe unde
se pierd cantiti nsemnate de cldur. Un alt aspect important, peste care toat lumea sare, este ntocmirea unui
proiect, obinerea avizelor i consultarea certificatului energetic la cldirii, n care s se specifice clar ce tip de
materiale sunt recomandate, n funcie de caracteristicile cldirii care urmeaz s fie izolat.
Polistirenul expandat, cel mai cutat
Aflm aadar c, n strintate, tehnologiile sunt foarte bine puse la punct la nivel de polistiren, chiar dac acesta nu
se mai folosete deloc. La noi ns, alegerile se fac prin prisma costurilor i mai puin a calitii i eficienei
materialelor. Aa c majoritatea glenilor care i-au mbrcat pereii exteriori au folosit polistirenul expandat,
acesta fiind cel mai cutat. Dac ne referim la cldirile vechi, cea mai la ndemn soluie este folosirea
polistirenului expandat. Acesta are avantajul c permite permeabilitatea vaporilor, informeaz Viorel Popa. Tocmai
avantajul acesta duce ns la un minus pentru expandat.
Vaporii pot migra prin polistiren ceea ce e bine, ns dac se atinge aa numitul punct de nghe, l va dezlipi. Din
moment ce exist umiditate n material, prin nghe, acesta i mrete volumul, se distruge legtura dintre acele
bilue i n timp cedeaz, explic profesorul.
Polistirenul extrudat duce la igrasie
Dac muli aveau impresia c polistirenul extrudat, fiind mai dens, asigur o izolare mai bun a cminului, aflm c
este fals. Acesta nu este recomandat pentru izolarea pereilor exteriori, folosindu-se cu precdere pentru reabilitarea
termic a subsolurilor i a punilor termice. Dezavantajul extrudatului este c nu permite trecerea vaporilor,
umiditatea rmne ntre perete i materialul izolant i astfel se formeaz igrasia, ne spune Viorel Popa. Tot de la el
aflm c, indiferent de materialul folosit, pentru a elimina aceste impedimente trebuie s asigurm o ventilaie
corespunztoare a ncperilor.
De asemenea, exist percepia, greit, conform creia cu ct polistirenul este mai gros, cu att ai mai mult cldur.
Nu e obligatoriu s folosim polistiren de 10 centimetri, dac certificatul energetic al cldirii nu o impune, adaug
domnul profesor.
Durata de via a reabilitrii termice
Un aspect despre care niciun constructor nu pomenete este durata de via a polistirenului. Aflm c aceasta este
relativ i difer n funcie de modul de execuie al lucrrii i de structura cldirii. La noi nu exist un buletin de
calitatea materialului. Acei vapori de ap care intr n interiorul expandatului fac ca rezistena acestuia s scad
foarte mult. Acesta nu are elasticitate, iar cnd bate vntul l comprim. Apoi i variaiile de temperatur contribuie
la scderea duratei de via. Cel mai bine se observ n cazul polistirenului extrudat, pe a crui suprafa se formeaz
valuri, explic Viorel Popa. De asemenea, i mna celor care efectueaz izolaia sau calitatea adezivilor
influeneaz durata de via. La fel i diblurile: cu ct sunt mai multe, cu att crete rezistena lucrrii, dar n acelai
timp, cresc i pierderile de cldur.
Ce se ntmpl n caz de incendiu
n ceea ce privete ipoteza conform creia, n caz de incendiu polistirenul contribuie la extinderea focului, prerile
sunt mprite. Polistirenul, prin natura lui, este un material care arde, degeaba spun ei c sunt ignifugate. n caz de
incendiu, acestea vor arde mocnit, pn se termin toat suprafaa placat, doar s nu mai aib aer i s nu mai existe
combustie, ne informeaz profesorul Viorel Popa.

De cealalt parte, ns, pompierii ncearc s ne liniteasc. Polistirenul cu care se izoleaz locuinele este ignifug.
n contact cu flacra, acesta se topete i nu favorizeaz propagarea focului de la un apartament la altul. Singurul
impediment este c ngreuneaz intervenia de stingere a incendiului, informeaz cpitanul Eugen Chiri,
purttorul de cuvnt al ISU, Galai.

Blocuri de polistiren expandat i utilizarea acestora n construcii

Blocuri de polistiren expandat i utilizarea acestora n construcii
Fabricarea industrial a blocurilor pentru cofraje nedemontabile de polistiren expandat a nceput pentru prima dat
n Germania. Acum aceast tehnologie este utilizat n mai mult de treizeci de ri din Europa i America de Nord
pentru construirea caselor clduroase, durabile i confortabile.
Grosimea plcii de polistiren este de 5 cm i este unit cu alt plac similar prin muchie, astfel se formeaz blocuri.
Aceste blocuri sunt instalate n locul cofrajului, n ele se toarn mortar de beton. Dup ntrirea betonului cofrajul
din polistiren expandat nu este demontat. Astfel se formeaz o construcie durabil i unic dup proprietile sale.
Folosind un astfel de cofraj nedemontabil pentru construirea pereilor casei se obine o cas confortabil, durabil i
clduroas.
Actualmente plcile din polistiren expandat sunt utilizate pe scar larg pentru a asigura termoizolarea pereilor, iar
folosirea cofrajelor nedemontabile din blocuri asigur izolarea termic a pereilor de polistiren expandat din ambele
pri ale pereilor!
Vom examina n detalii avantajele blocurilor pentru cofrajele nedemontabile din polistiren expandat.
- Polistirenul expandat izoleaz stratul de beton de aciunea factorilor distructivi ai mediului nconjurtor, fr ca
betonul s absoarbe umiditate, s se deterioreze i, prin urmare, termenul de exploatare a cldirii este semnificativ
mai lung. Potrivit specialitilor, astfel de case pot fi exploatate cel puin 150 de ani i, eventual, mult mai mult.
- Cele mai mari proprieti de termoizolare le au pereii caselor construite din asemenea blocuri, acestea pstreaz
cldura i n sezonul rece, i nu permit cldurii s ptrund n cas n timpul verii. Peretele din blocuri din polistiren
expandat de 25 cm, n funcie de conductivitatea termic a acestuia, este egal cu grosimea peretelui de crmid de
aproximativ 1,7 m.
- Blocurile din polistiren expandat nu sunt inflamabile. Auto-stingerea acestora este de aproximativ 3 secunde,
asemenea cldiri nu ard.
- Construirea pereilor are loc foarte rapid i nu este nevoie de utilaje grele.
- Cofrajele nedemontabile din polistiren expandat mpiedic ptrunderea umiditii n cas. Datorit acestui fapt,
casa va fi mereu uscat, iar pereii nu vor fi umezi i afectai de ciuperc.
- Polistirenul este complet sigur, acesta nu emite componente toxice, poate contacta cu produsele alimentare.
Din blocuri de polistiren expandat se recomand construirea caselor individuale, rurale, piscinelor, garajelor,
blocurilor cu apartamente, depozitelor i cldirilor industriale.

POLICLORURA DE VINIL (PVC

Descriere generala:
Policlorura de vinil (PVC) este o pulbere fina de culoare alba, inodora, solubila in cetone si
tetrahidrofuran.
Produsul este obtinut prin polimerizarea in suspensie a clorurii de vinil.
Principalul avantaj al PVC este acela al compatibilitatii sale cu mai multe tipuri de aditivi, motiv
pentru care este considerat un polimer cu o mare versatilitate. Aceasta compatibilitate permite adaugarea de

agenti de ignifugare, desi PVC insusi este un agent ignifug datorita prezentei clorului in structura
polimerului.
PVC poate fi plastifiat pentru a deveni flexibil, putand fi astfel utilizat pentru obtinerea
echipamentului medical si a produselor pentru pardoseli.
PVC se remarca prin excelente proprietati de izolare electrica, impermeabilitate si rezistenta la
impact (ideal pentru cabluri electrice, materiale de constructii).
Conditii tehnice de calitate:
Specificatiile tehnice de calitate pentru produsul PVC pentru Prelucrari Plastifiate

Caracteristici

UM

Limite

Aspect

Valoare K-wert

58
70
158100
170100
pulbere fina de culoare
alba
57-59
69-71

Umiditate si substante volatile,

max.
Greutate volumetrica netasata
Absorbtie de plastifiant, min.
Reziduu la calcinare, max.

0.3

0.3

g/cm3
%
%

0.52-0.57
80
0.03

0.45-0.51
95
0.03

1
95
2
4
1

1
95
2
4
1

SR EN ISO 1265
ILL 003/4-08-01
PhE ed. 5 -2005

PhE ed. 5 -2005

Tip

Reziduu pe sita de:

- 0,250 mm, max
- 0,063 mm, min.
Puncte negre, max.
Ochi de peste , max.
Clorura de vinil reziduala,
max.
Substante reducatoare , max.

Metode de
incercare

nr./dm2
nr./dm2
ppm
ml KMnO4
0,002M

vizual
SR EN ISO
1628/1,2
ASTM D 3030
SR EN ISO 60
ASTM D 1755
SR EN ISO
3451/5
SR EN ISO 4610

Specificatiile tehnice de calitate pentru produsul PVC pentru Prelucrari Rigide

Caracteristici
Tip

UM

Aspect

Valoare K-wert
Greutate volumetrica netasata, min.

%
g/cm3

Limite
58
70
158100
170100
pulbere fina de culoare
alba
57-59
66-68
0.55
0.55

Metode de incercare

vizual
SR EN ISO 1628/1,2
SR EN ISO 60

Umiditate si substante volatile, max.

0.3

0.3

ASTM D 3030

Reziduu la calcinare, max.

Reziduu pe sita de:
- 0,250 mm, max
- 0,063 mm, min.
Impuritati si puncte negre, max.
Clorura de vinil reziduala, max.
Substante reducatoare , max.

%
%

0.03

0.03

SR EN ISO 3451/5
SR EN ISO 4610

5
95
2
1
2

5
95
2
1
2

nr./dm2
ppm
ml KMnO4
0,002M

SR EN ISO 1265
PhE ed. 5 -2005
PhE ed. 5 -2005

Proprietati tipice:

Caracteristica
Temperatura de aprindere
Temperatura de descompunere
Temperatura de autoaprindere

Valoarea
391C
>120C
454C (in strat)

Domenii principale de utilizare:

- Ambalaje industriale si alimentare;
- Obiecte parafarmaceutice;
- Echipament medical: recipiente pentru sange; tuburi pentru dializa; manusi chirurgicale; altele,etc.
Procesul de reabilitare termic demarat n 2008 a jucat un rol important n educarea populaiei cu privire la confortul
termic al locuinelor pe care le ocup. Cu toate acestea, folosirea intens a termosistemelor pe baz de polistiren a
dus la ignorarea sistemelor alternative de izolare
Pe o pia cu un consum n scdere constant, productorii de materiale pentru construcii au investit sume
considerabile n dezvoltarea de produse noi care s-i diferenieze de concuren. Renovrile i reabilitarea termic a
locuinelor reprezint, de civa ani, unica gur de oxigen pentru muli productori, motiv pentru care i noile
produse puse pe pia s-au ndreptat n aceast direcie. Chiar dac izolaiile pe baz de polistiren au cunoscut
mbuntiri considerabile n ultimii ani, pe pia exist i soluii alternative care pot face diferena n timp. Cteva
exemple sunt plcile minerale termoizolatoare, spuma poliuretanic rigid, panourile metalice termoizolante, vata
mineral bazaltic i noile tipuri de crmid ce nu mai necesit termoizolare.
Romnii aleg termosistemele pe baz de polistiren n primul rnd din cauza preului mic, dar i pentru c nu cunosc
celelalte sisteme de termoizolaie, care pot fi mai performante i mai durabile. n rile nordice, spre exemplu, se
folosesc foarte mult faadele ventilate care permit eliminarea umiditii. Gradul de confort termic este similar ntre
diferite sisteme de termoizolaie, spre exemplu vata mineral are o conductivitate termic cu doar 10%-15% mai
bun dect polistirenul, dar nu conteaz att de mult aceste diferene, ct durabilitatea produsului utilizat, spune
Emilia-Cerna Mladin, preedintele Asociaiei Auditorilor Energetici pentru Cldiri. Drept dovad a apetenei
romnilor pentru polistiren st structura vnzrilor de materiale termoizolante din 2012. Din cele 4,3 milioane de
metri cubi de materiale termoizolante vndute, peste jumtate reprezint produse din polistiren.
Capital a realizat o analiz comparativ ntre diferite tipuri de termoizolaie din perspectiva coeficientului de transfer
termic i a costului de aplicare pe o suprafa de 100 de metri ptrai. Avantajul de pre al termosistemelor pe baz
de polistiren este evident, costul de achiziie al plcilor necesare izolrii unei suprafee de 100 mp fiind de circa 900
de euro, cel mai ieftin sistem din pia. Ce i-ar putea, totui, determina pe romni s scoat din buzunar cteva sute
de euro n plus?
Vata mineral
Sistemele de izolare pe baz de vat mineral sunt asociate de romni cu locuinele pe stil american, ale cror perei
de nchidere sunt de tip sandwich umplui cu vat mineral. Totui, acest produs poate fi cuprins i ntr-un
termosistem similar celui pe baz de polistiren.
Un perete de grosime standard de 25 cm, din BCA, izolat cu un strat de vat mineral bazaltic FKD S de grosime
10 cm, mpreun cu materialele necesare (adeziv, dibluri, plas de armare, tencuial exterioar) formeaz un
termosistem cu un coeficient de transfer termic de 0,267 W/mpK, menioneaz Lucia Matei, marketing manager n
cadrul Knauf Insulation. Costul izolrii unei suprafee de 100 mp cu un termosistem pe baz de vat mineral este
cuprins ntre 1.300 i 1.600 de euro, adic cu pn la 700 de euro mai scump dect sistemele care utilizeaz
polistirenul. Potrivit Luciei Matei, diferena de pre este dat de rezistena vatei minerale bazaltice pe toat durata de
funcionare a cldirii izolate, de incombustibilitate, de permeabilitatea la vapori i de performanele de izolare
acustic.
Panourile metalice, utilizate cu precdere la construcia cldirilor de birouri, sunt un alt sistem pe baz de vat
mineral ce poate fi folosit la izolarea unei locuine. Panourile fixate pe o structur metalic reglabil, care se prinde

pe zidrie, asigur un spaiu de ventilare ntre panou i perete care conduce la o termoizolaie superioar altor soluii
de pe pia.
Muli romni prefer tencuielile clasice la exterior: piatra, produsele minerale, dar crete i numrul celor care
opteaz pentru soluii metalice n domeniul rezidenial. Exist costuri diferite dac se opteaz pentru termoizolarea
unei case comparativ cu termoizolarea unei cldiri de birouri cu numr mare de niveluri. Se pot obine i preuri
foare apropiate de cele ale termosistemului clasic. n ultima perioad, am remarcat o cretere important a cererii
pentru sisteme din panouri sandwich pentru cldiri rezideniale, spune Alexandru Olteanu, director comercial pe
componente industriale n cadrul Ruukki Romnia. Pe lng atuul oferit de ventilaie, Olteanu mai enumer i
persistena culorii exterioare a cldirii, rezistena la incendiu i componenta ecologic a materialelor utilizate, ce pot
fi reciclate n totalitate.
Spuma rigid
Poate sistemul cel mai puin cunoscut de consumatori este cel pe baz de spum poliuretanic rigid. Coeficientul
termic asigurat de 5 cm de spum echivaleaz cu o plac de 8-10 cm de polistiren, potrivit Den Braven, productorul
acestui sistem de termoizolaie. Spuma poate fi aplicat pe majoritatea tipurilor de construcii uscate: beton, BCA,
crmid, piatr, tencuial, lemn, OSB, gips-carton sau metal i formeaz o anvelop continu care separ mediul
interior de cel exterior, fr puni termice. Acest sistem este recomandat n special cldirilor cu forme arhitecturale
complexe, care nu permit izolarea cu un produs de tip panou.
Acoper perfect orice fisur care poate aprea pe suprafee i mbinri, eliminnd spaiile n care s-ar putea infiltra
insecte, roztoare sau parazii. Datorit coninutului ridicat de celule nchise n structura spumei poliuretanice rigide
(peste 90%), absorbia de ap a produsului este foarte sczut, situndu-se sub 5% din volum, susine Virgil
Gheorghe, director de marketing la Den Braven Romnia. Totodat, utilizarea spumei rigide reduce considerabil
greutatea care apas pe structura unei cldiri.
Dezavantajele acestui sistem sunt, evident, costurile cu circa 20% mai ridicate comparativ cu sistemele clasice de
izolaii, precum i numrul redus de constructori care dispun de echipamentele necesare pulverizrii spumei. La
nivel naional sunt circa 40 de aplicatori de spum, ceea ce limiteaz accesul la aceast soluie.
Plcile minerale
Luna trecut, nemii de la Xella au intrat pe pia cu un nou produs termoizolator, care are o pondere nsemnat pe
piaa din Germania. Plcile Multipor sunt produse minerale i rigide, care permit transferul de vapori i care pot fi
folosite att la termoizolarea exterioar, ct i la cea interioar. Compania a intit, iniial, cldirile istorice, pentru a
proteja faada i pentru a extrage sarea din perei. Studiile Xella arat c circa 8% din cldirile din Romnia nu pot fi
termoizolate pe faad. Totui, produsul poate fi utilizat la orice tip de locuine. Termoizolarea cu plci minerale a
unui apartament cu dou camere de 55 mp, aflat pe colul blocului (deci expus la intemperii), i al crui coeficient
termic nainte de izolare este de 1,258 W/mpK conduce la o scdere a facturii de nclzire de la 1.494 de lei pn la
777 de lei, potrivit calculelor Xella.
Rigiditatea plcilor Multipor este o caracteristic care permite utilizarea n diverse aplicaii, inclusiv placarea
planeelor, a podelelor i evident a pereilor. Tot pentru c este un material rigid, dup ce s-a aplicat la interior pe un
perete, proprietarul poate s ancoreze elemente de decor sau chiar obiecte cu greutate mare. n cazul Multipor, este
nevoie de o cantitate redus de adeziv comparativ cu alte soluii de termoizolare, ceea ce duce la scderea
semnificativ a costurilor. n plus, termoizolarea la interior elimin nevoia de schele i alpiniti, i implicit costul
manoperei, explic Mdlina Dumitru, marketing regional manager SEE Xella Group.
Crmid fr termosistem
n lupta pentru crearea unor produse ct mai eficiente energetic, nici productorii de crmid nu au stat pe loc.
Cemacon a lansat pe pia un nou tip de crmid care, potrivit productorului, nu mai necesit termoizolaie.
Calculele productorului din Zalu arat c, eliminnd costul aferent termoizolaiei i pe cel cu manopera acesteia,
preul pe metru ptrat de construcie este cu 20% mai mic la utilizarea crmizii Evoceramic 44 Super TH fa de un
zid din crmid clasic la care se adaug termoizolaie. Astfel, pentru construcia unei suprafee de 100 mp se
cheltuie n jur de 2.350 de euro, din care circa 88% reprezint costul crmizii, iar restul e mortarul i manopera.
Coeficientul de transfer termic al crmizii Evoceramic este 0,31 W/mpK. n cazul crmizilor cu grosimea de 30
cm, este situat n jurul valorii de 0,55-0,65 W/mpK, n funcie de tipul de crmid ales, spune Liviu Stoleru,

directorul general al Cemacon. Cu toate acestea, rezistena la transfer termic a unui zid realizat din crmizi
Evoceramic este mai mic cu circa 35% fa de cea a unui zid din BCA termoizolat cu un sistem clasic de 10 cm.
Totui, fa de normativele actuale de proiectare, care recomand pentru perei exteriori un coeficient de transfer
termic` de maximum 0,55 W/mpK, crmida de la Cemacon este cu circa 40% mai eficient.
Polistirenul vedet
n ciuda alternativelor existente, piaa demonstreaz c preul eclipseaz argumentele contra termosistemelor pe
baz de polistiren. Cel puin trei aspecte trebuie analizate cu atenie nainte de a lua decizia folosirii sistemelor cu
polistiren. n urma unei monitorizri realizate de Asociaia Productorilor de Polistiren Expandat din Romnia, a
rezultat c 30%-40% din polistirenul comercializat pe pia are denumiri care induc n eroare consumatorii. Practic,
se vnd sub denumirea de polistiren de faad produse cu caracteristici tehnice care nu sunt potrivite pentru
termoizolaiile exterioare. Piaa este inundat de polistiren din Turcia i Republica Moldova a crui calitate las de
dorit. Un alt aspect este rezistena la foc. Chiar dac polistirenul este ignifugat nc din rafinrie, n cazul n care
adezivul aplicat pe sistem nu acoper ntreaga suprafa a plcii, apar nite goluri care ntrein arderea i conduc la
topirea polistirenului (un exemplu, n acest sens, este blocul termoizolat cu polistiren din Trgu-Mure care a luat
foc anul trecut). Un alt aspect este durabilitatea materialului. Unele teste fcute pe polistiren au demonstrat c razele
ultraviolete cauzeaz, n timp, dezintegrarea substanei care acioneaz pe post de liant n cadrul plcilor de
polistiren.
ns, aceste aspecte cntresc mai puin n decizia de cumprare. Polistirenul expandat reprezint soluia care ofer
cel mai mare randament i cea mai mare rat de amortizare a investiiei, comparativ cu celelalte materiale
termoizolatoare. Valorile pe care le declar anumii promotori ai altor soluii de termoizolare nu sunt susinute de
documente care s ateste autenticitatea lor. Din aceast cauz, polistirenul expandat este nc materialul cel mai
utilizat la nivel european i mondial pentru anvelopare i asta n proporie covritoare, argumenteaz Sorin
Cristea, director de vnzri la Arcon. Directorul diviziei de Termosistem a AdePlast, Octavian Nicula, mai adaug
faptul c exist un numr mare de furnizori i de meseriai care tiu s aplice acest termosistem, i tot ca o dovad a
popularitii polistirenului, adezivul de lipire i pcluire este unul uzual i mai ieftin dect cel pentru vat mineral.

46,1% din materialele termoizolante vndute n 2012 au fost utilizate la izolarea de case unifamiliale
1,72 mil. metri cubi de materiale termoizolante au fost utilizate anul trecut pentru izolarea faadelor, adic 40% din
pia
Sistemul de termoizolaie faad cu polistiren
Materialele necesare pentru realizarea sistemului de termoizolatie a cladirilor cu polistiren sunt:
- placi de polistiren expandat EPS sau extrudat XPS
- adeziv mineral pentru lipirea placilor de polistiren
- dibluri din PVC pentru fixarea placilor

- plasa de armare din fibra de sticla

- adeziv masa-de-spaclu pentru inglobarea plasei de armare si realizarea unei suprafete rezistente la socuri si
intemperii, precum si suportul pentru finisarea finala (tencuiala decorativa, zugraveala, etc).
Materialele complementare ce sunt recomandate a fi utilizate la punerea in opera a termosistemului sunt:
- profile de soclu profile de colt cu plasa
- cleme de fixare.
Pasii de urmat in punerea in opera a acestui sistem sunt:
1. Pregatirea suprafetei de lucru
Suprafata-suport pe care se aplica termosistemul trebuie sa fie curata si neteda, neuniformitatile de pina la 2 cm pot
fi corectate prin modul de aplicare a placilor de polistiren. Neuniformitatile ce depasesc 2cm trebuie corectate
inainte de executia termosistemului.
2. Prepararea materialului
Pentru lipirea placilor de polistiren se va utiliza un mortar-adeziv pentru polistiren de tipul Ceradez Thermofix PS40. Mortarul-adeziv uscat, ambalat in saci de 25 kg, se hidrateaza cu cca 7 litri de apa si se amesteca energic pana se
obtine o pasta omogena. Dupa 5-10 min se amesteca din nou.
3. Aplicarea produsului pe placa
Adezivul se aplica pe conturul placii de polistiren in lungimea canturilor si in 5-6 puncte pe suprafata placii. Placile
de polistiren se vor aseza sub forma de tesatura atat in camp cat si la colturile cladirii, folosindu-se numai placi
intregi sau jumatati de placa. Rosturile dintre placile de polistiren mai mari de 2-3 mm vor fi inchise cu fasii de
polistiren. In cazul unui suport perfect neted, se recomanda aplicarea mortarului-adeziv pe intreaga suprafata a
placii, cu ajutorul unui spaclu cu dinti.
4. Fixarea pe perete
Placile de polistiren se lipesc pe perete, prin apasare manuala, asigurand planeitatea si verticalitatea lor cu ajutorul
bolobocului. Aplicarea diblurilor se face dupa intarirea adezivului de lipire, respectiv dupa 24-48 ore. La dibluire se
recomanda ingroparea talerului diblului in polistiren, astfel incat sa ajunga la acelasi nivel cu suprafata placii de
polistiren. Lungimea diblurilor trebuie aleasa in functie de patrunderea diblurilor in perete (minim 30-40mm), la
care se adauga grosimea stratului de termoizolatie. In privinta numarului de dibluri aplicate pe metrul patrat de
termoizolatie, se recomanda un minim de 6 bucati/metru patrat.
Diblurile se vor plasa la intersectia placilor si cate unul in centrul placii. Dupa dibluire, capetele diblurilor se vor
spaclui cu adeziv. Armarea polistirenului de fatada se realizeaza cu plasa din fibra de sticla si adeziv masa-despaclu, de tipul Ceradez Thermomix PS-43. Inainte de aplicarea plasei de armare pe intreaga suprafata placata cu
polistiren, se recomanda aplicarea pe diagonala a unor fasii de plasa de aproximativ 25-50 cm, la colturile tuturor
usilor si ferestrelor. Pentru muchii si colturi se recomanda aplicarea coltarelor cu plasa.
In cazul in care nu se monteaza coltare cu plasa, plasa de fibra de sticla va trebui sa se monteze cu 15-20cm peste
coltul cladirii, astel incat sa se suprapuna cu plasa de armare de pe celalalt perete. Pentru armare se va aplica cu o
gletiera dintata un strat de masa-de-spaclu pe polistiren. In masa-de-spaclu proaspat aplicata se va ingloba plasa din
fibra de sticla, avand grija ca aceasta sa fie bine intinsa (fara cute), suprapunand-o peste fasia alaturata cel putin 10
cm. Grosimea stratului de masa-de-spaclu ce acopera plasa trebuie sa fie de 1-3 mm.
5. Finisarea
Dupa uscarea masei-de-spaclu se recomanda slefuirea suprafetei pentru nivelarea neuniformitatilor. In final,
suprafetele pot fi driscuite, zugravite, vopsite sau grunduite si aplicata o tencuiala decorativa.

Termoizolarea pereilor exteriori

Pentru o locuin, termoizolarea pereilor exteriori este foarte impotant i avantajoas att din punct de vedere al
confortului locatarilor, ct i din punct de vedere financiar. ntr-o zidrie neizolat, temperatura rece poate ptrunde
nestingherit. Limita de nghe se afl n mijloculul peretelui, foarte mult cldur se transmite n exterior i
mpreun cu umiditatea crescnd a peretelui scade capacitatea de izolaie termic a acestuia.
LIPSA TERMOIZOLAIEI
Izolaia termic slab duce n primul rnd la costuri mari de nclzire. La interior, cldura nu se menine, ci se pierde
repede prin ziduri, iar ncperea are nevoie n mod continuu de o surs de cldur funcional. Pe lng faptul c
locatarii vor avea o senzaie permanent de disconfort, vor crete substanial i costurile la nclzire.
Un alt fenomen neplcut, care poate afecta sntatea i care este cauzat tot de lipsa termoizolaiei pereilor exteriori,
este apariia igrasiei. De asemenea, temperatura i umezeala din interiorul zidurilor pot afecta i chiar deteriora
calitatea construciei.
CUM IZOLM PEREII CORESPUNZTOR
Exist dou tipuri de termoizolare: la interior i la exterior. n primul caz, avantajul este dat de cheltuielile de
nclzire reduse la ncperi care trebuie nclzite rar i pentru o scurt perioad. Pe de alt parte, la un perete izolat
numai la interior, limita de nghe se afl n profunzimea lui, foarte aproape de interior. Din acest motiv, pereii sunt
n ntregime reci, ceea ce atrage dup sine i pierderea rapid a cldurii n interiorul camerelor dup oprirea
nclzirii. Termoizolarea la interior nu d voie peretelui s i utilizeze capacitatea de nmagazinare a cldurii i nu
izoleaz punile termice. Diferenele de temperatur din exterior afecteaz direct peretele i au ca efect apariia
fisurilor, drept care acest tip de izolare nu este indicat pentru ncperi care sunt locuite permanent.
Pentru pereii izolai la exterior, limita de nghe se afl n afara lor. De aceea, ei se vor nclzi o dat cu camera i
vor nmagazina cldur. Aceasta nseamn c, dup oprirea nclzirii, camera nu se va rci brusc, deoarece cldura
stocat n perete va fi eliberat n ncpere la fel ca i n cazul unei sobe de teracot. Se va asigura astfel un climat
constant i confortabil pe o durat mare de timp.
AVANTAJELE TERMOIZOLAIEI LA EXTERIOR
Materialele utilizate pentru termoizolarea pereilor exteriori au eficien sporit, deoarece n cazul lor
conductivitatea termic este redus. Prin comparaie, 1 cm de termoizolaie EPS echivaleaz cu aproximativ 12 cm
de crmid sau cu aproximativ 7 cm de BCA. Datorit micorrii grosimii zidurilor, se pot obine o diminuare a
masei construciei (ceea ce implic dimensionarea corespunztoare a structurii de rezisten i a fundaiei) i o
cretere a suprafeei utile.
Efectul punilor termice este substanial redus, iar capacitatea peretelui de nmagazinare a cldurii este utilizat n
totalitate. Datorit proprietilor materialelor puse n oper se asigur protecie mpotriva intemperiilor, o bun
difuzie a vaporilor de ap i eliminarea condensului i mucegaiului. Sistemul se poate aplica att pentru construciile
noi, ct i pentru renovri i asigur un habitat sntos i confortabil prin meninerea unui climat plcut i constant.
Un alt avantaj este lipsa oricrui risc de degradare a construciei condiionat de variaiile de temperatur. Investiia
n termoizolarea exterioar a pereilor se poate recupera ntr-o perioad de patru pn la ase ani.
TIPURI DE TERMOIZOLARE EXTERIOAR
Peretele exterior al cldirii poate fi termoizolat n dou variante deosebite una de cealalt prin prezena unui strat
intermediar de aer. Exist aa-numitele faade ventilate sau faade neventilate.
Faadele ventilate sunt n general finisate la exterior cu plci ceramice sau plci tip "oglind". Cele neventilate sunt
realizate n majoritatea cazurilor prin aplicarea unui Sistem Compozit Termoizolant (SCT). Acesta este un sistem
multistrat aplicat pe peretele exterior n form de plci EPS, avnd ca scop mbuntirea performanei termice a
cldirii acoperite cu straturi de armare i finisare.
Materialul termoizolant utilizat n cadrul SCT este nc din 1957, EPS. Polistirenul expandat a fost aplicat n
decursul ultimelor decenii n cadrul a milioane de metri ptrai de termosistem, fiind astfel acumulat o vast
experien teoretic i practic. Sunt disponibile rezultate ale studiilor privind: determinarea grosimii stratului

izolator, comportamentul la foc, izolarea fonic, difuzia vaporilor, rezistena la ap, rezistena la compresiune i
smulgere.
Termoizolarea este mai eficienta daca se aplica la exterior si doar in cazul cladirilor istorice, a caror aspect nu
trebuie modificat, se recomanda termoizolarea in interior, a afirmat marti, profesorul Emilia Mladin, de la
catedra UNESCO de Stiinte Ingineresti, Universitatea Politehnica Bucuresti.
Ea a explicat ca termoizolarea executata la interior supune structura cladirii la variatii de temperatura de 43 de grade
Celsius, spre deosebire de cea realizata la exterior, care permite variatii de temperatura de 7 grade Celsius,
prevenindu-se astfel deteriorarea materialelor in timp si reducerea riscului la condens.
"Costurile cu energia scad pe masura ce creste grosimea termoizolatiei, dar nu scad direct proportional. Astfel, la un
metru de termoizolatie efectul este mult diminuat", a spus Emilia Mladin, adaugand ca minimul la care trebuie
executata o termoizolatie este de 10 - 15 centimetri.
Potrivit Emiliei Mladin, citata de Green Report, materialele folosite la termoizolare variaza de la pluta la celuloza,
iar efectul maxim se obtine atunci cand se termoizoleaza toate anvelopele cladirii, adica toate spatiile care separa
aerul cald de cel rece. "Vorbim, intr-adevar, de cheltuieli mai mari cu 10 - 15%, insa economiile la factura de energie
vor scadea cu 40%", a subliniat ea.
O cladire este considerata "verde" daca este eficienta din punct de vedere energetic si consuma mai putine resurse in
timpul constructiei si al operarii in comparatie cu casele "standard". Eficienta energetica sporita reduce consumul de
energie si gaz si astfel sunt reduse si emisiile de carbon.
La constructia cladirilor verzi consumul de materiale este minim, iar cantitatea de deseuri rezultate in urma
procesului de constructie este redusa. Acest tip de cladiri minimizeaza impactul asupra mediului si sunt integrate
unui sistem de transport public, ceea ce inseamna mai putine masini, o distanta mai redusa de parcurs cu masina si
un consum mai mic de resurse.

Termoizolarea unei case

Elementele de construcie care consuma un procent important din energia termica necesara nclzirii blocurilor sau
caselor neizolate sunt pereii exteriori, acoperiul i planeul de peste subsol. Acestea cumuleaz o valoare de
aproximativ 40-50% din consumul total de energie. Astfel, n baza unui studiu efectuat pe o cldire de locuit
multietajata (P+10E), s-a constatat ca prin pereii exteriori se pierde aproximativ 33% din energia termica totala
consumata, prin acoperiul i planeul peste subsol neizolate se pierde aproximativ 11%, iar restul prin ferestre i
ui.
Necesitate: Termoizolarea corespunzatoare a locuintelor contribuie cu aproximativ 40-50% la reducerea consumului
de energie termica per ansamblul cladirii.
Termoizolatia este o investiie importanta care ajuta la ....

economii substaniale att financiare, cat i de resurse necesare producerii energiei;

ridica nivelul de confort prin meninerea unei temperaturi regulate n ntreaga casa;

are o influenta directa asupra temperaturii pereilor, acoperiurilor i a pardoselilor, fcnd ca acestea sa fie
mai calde, iarna, i mai reci, vara.

Etape n realizarea unei lucrri de termoizolatie:

Termoizolatie cu placi de polistiren

1.

aplicare adeziv pentru polistiren;

2.

aplicare polistiren expandat pentru fatada;

3.

masa de spaclu;

4.

aplicare plasa din fibra de sticla;

5.

masa de spaclu;

6.

vopsea grund;

7.

tencuiala decorativa;

Termoizolatii pe baza de vata minerala bazaltica

1.

Izolarea termica si fonica a pardoselilor de la planseele dintre nivele, inclusiv la pardoselile de la parterul
cladirilor fara subsol;

2.

Sistemele de pereti interiori obtinuti din placa de gips-carton si vata minerala;

3.

Amenajarea mansardelor ca spatiu locuibil constituie castig de spatiu si se poate realiza la constructii noi
sau la cele existente;

Firma execut urmatoarele tipuri de lucrari de termoizolatii:

Termoizolatie fundatie, planseu subsol;

Termoizolatie acoperis, mansarda;

Termozolare faade bloc, pereti exteriori, pereti interiori;

Termoizolatii case, blocuri, hale industriale, case de vacanta, apartamente, etc.

Reabilitare termica completa a unei case, apartament sau orice alt obiectiv.

Alpinism utilitar, Termoizolatii realizate pe suprafee aflate la naltime sau in locuri greu accesibile,
respectiv faade de bloc executate cu alpinisti utilitari sau montaj de schele metalice.

La toate lucrrile, acolo unde este necesar, se vor realiza i lucrri de hidroizolaii.