Sunteți pe pagina 1din 22

GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU”

OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU


CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: FUNDATII DE SUPRAFATA

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia

Elev:
Clasa: a XII a

- 2007 _ 2008

1
2
FUNDAŢII DE SUPRAFATA

1. ARGUMENT

Fundatia unei locuinte este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul
bun de fundare si transmite acestuia toate incarcaturile constructiei. Ea reprezinta principala parte a
structurii de rezistenta a cladirii, prin intermediul careia se realizeaza incastrarea in pamant.
Capacitatea portanta a terenului se refera la presiunea maxima pe care o poate suporta terenul de
fundare, fara a exista pericolul ruperii acesteia sau a unor tasari care sa puna in pericol constructia.

Fundatia este acea parte a constructiei ce are rolul de a prelua încărcările date de structura de
rezistentă a clădirii, prin intermediul peretilor
structurali si a stâlpilor si să le transmită terenului de
fundare astfel încât:
- să nu depasească capacitatea portantă a terenului de
fundare
- să nu se producă tasări pe care structura si
functionalitatea constructiei să nu le admită,
- iar tensiunile ce apar în fundatie să nu depăsească
capacitatea de rezistentă a materialului corpului de
fundatie.

Functie de destinatia si importanta clădirilor, de mărimea si natura încărcărilor, fundatiile se pot


realiza fie pe pamânturi stabilizate, fie nestabilizate, dar compactate prin procedee specifice si cu
ajutorul materialelor precum : piatră, cărămidă, beton simplu,
beton slab armat sau beton armat.

Sisteme de fundare:
- fundatii rigide:
o fundatii izolate rigide din bloc si cuzinet din beton armat
o fundatii continue sub ziduri
o fundatii sub ziduri cu descărcări pe reazeme
-fundatii elastice:
o fundatii izolate sub stâlpi
o fundatii continue sub ziduri
o fundatii continue sub siruri de stâlpi prin grinzi de fundare,
retele de grinzi de fundare
o fundatii pe retele de grinzi de fundare
o fundatii de tip radier general

Fundatiile rigide au un consum mare beton dar au un


consum mic de otel-beton, comparativ cu cele elastice, la
care proportia este inversă.

3
Pentru alegerea sistemului potrivit de fundare trebuie să cunoastem:
- natura terenului si proprietătile fizico-mecanice ale acestuia cum ar fi:
o stratificatia terenului pentru a identifica terenul bun de fundare si adâncimea apei subterane,
o presiunea maximă pe care o poate suporta terenul bun de fundare,
o modul de comportare a pamântului la umiditate,
o deformabilitatea terenului de fundare, etc.
- adâncimea de înghet a pământului (aceasta variind functie de zonă), doarece prin înghet-dezghet pot
apărea forturi suplimetare în structura de rezistentă a clădirii
- tipul de structură si greutatea acesteia

Să detaliem putin fiecare tip de structură.


Fundatiile izolate rigide din bloc si cuzinet - se aplică la structuri de tip cadre (stâlpi si grinzi) fie că
sunt din beton armat sau din metal. Cuzinetul, realizat din beton armat, are rolul de a prelua si repartiza
încărcările din stâlp către blocul de fundare, realizat din beton simplu, iar acesta la rândul său
repartizează încărcările pe o suprafată mai mare : terenul de fundare.

Fundatiile rigide continue sub ziduri - transmit


încărcările provenite din peretii structurali si urmăresc
conturul acestora. Talpa fundatiei, realizată din beton
simplu, este cea care asigură transmiterea către sol a
încărcărilor ce provin din constructie.

Fundatiile rigide sub ziduri cu descărcări pe reazeme


- preiau încărcările din zidărie prin intermediul unor
grinzi si le transmit către sol în puncte izolate prin
intermediul blocurilor de fundatie.

Fundatiile izolat elastice – sunt fundatii ce se utilizează


în cazul în care nu poate fi adoptată solutia de fundatie
bloc si cuzinet. Prezintă un consum mai mic de beton, dar acesta trebuie să fie de calitate superioară -
consumă otel beton în proportie mai mare decât fundatiile rigide.

Fundatiile elastice continue sub ziduri – se realizează atunci când portanta terenului este mai mică
fată de încărcările provenite din constructie, sau la terenuri cu tasare neuniformă.

Fundatiile elastice continue sub stâlpi – se realizează atunci când portanta terenului este mai mică
dacât încărcările provenite din stâlpi, iar fundatia izolată, fie ea elastică sau rigidă, ar prezenta
suprafete foarte mari, nefiind nici economică.

Fundatiile de tip radier – se adoptă în cazul structurilor cu încărcări foarte mari, cu multe niveluri,
silozuri, buncăre, subsoluri, iar portanta terenului de fundare este foarte slabă.

Pentru a se asigura o stabilitate crescuta si o exploatare normala a unei cladiri, atat terenul pe care
se construieste, cat si fundatia trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
ƒ terenul trebuie sa fie suficient de rezistent, astfel incat sa nu cedeze sub apasarea fundatiei
ƒ deformatiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie sa depaseasca limita admisibila pentru
tipul de constructie
ƒ fundatia trebuie sa fie alcatuita incat sa aiba capacitatea de a transmite si repartiza
uniform si in deplina siguranta, efortul la care este supusa de catre partea de suprastructura (constructia
superioara)
4
ƒ adancimea de fundare trebuie sa corespunda normelor, adica fundatia sa nu fie
afectata de inghet, umflarea sau contractia solului, afanarea acestuia.
Un alt element de care trebuie sa se tina seama o reprezinta dinamica pamantului: alunecari de teren,
seisme etc. Probleme apar atunci cand solul in care se intentioneaza sa se execute
fundarea este sensibil la umezire, este argilos, cu umflaturi si contractii mari, ori este
foarte compresibil.
Pentru constructiile usoare, o solutie recomandabila este aceea a realizarii unei fundatii
continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune efectiva mai mare pe teren,
compensand presiunea de umflare. De obicei, materialele folosite la turnarea fundatiei sunt beton
armat cu armatura, care pot fi de doua tipuri, pe componente, respectiv produse de balastiera si coment
sau beton gata preparat de la statiile de betoane. Vom intalni insa, in diferite zone ale tarii, in functie
de sol, si fundatii din piatra. Zidaria din piatra este folosita in zonele muntoase, unde acest material se
gaseste din belsug, facandu-se economii insemnate la capitolul materie prima. Grosimea fundatiilor din
piatra este in general de 60 de cm, pentru piatra bruta, si cel putin 50 de cm pentru piatra bruta cu doua
fete paralele. Liantul pentru acest tip de zidarie este din var ciment.
Pentru constructii mai grele si de o mai mare importanta solutia consta in aplicarea unui set de
masuri anterioare realizarii fundatiei:
ƒ eliminarea sensibilitatii la umezire printr-o compactare suplimentara a solului cu
ajutorul malului greu
ƒ forma in plan a cladirii trebuie sa fie cat mai simpla, de preferinta dreptunghiulara
ƒ stabilirea modalitatii de fundare care sa strapunga solul sensibil la umezire si sa se
sprijine pe un strat de sol rezistent (piloti, coloane etc.)
Fundatia unei case se construieste la o adancime cuprinsa intre 90 si 110 cm, deoarece aceasta
este limita de inghet. In zonele montane, sapaturile merg mai adang, pana la 120 cm. De asemenea,
inaltimea fundatiei la suprafata depinde de tipul de sol. Specialistii sustin ca nu exista restrictii, dar cel
mai bine e ca fundatia sa fie mai inalta cu 40-50 cm peste nivelul solului.
Fundatiile din beton se executa din beton ciclopian, beton simplu si beton armat. Betonul
ciclopian se foloseste la fundarea unor case usoare, situate pe soluri dure, iar betonul armat pentru
cladiri grele, cu zidarii groase si plansee din beton armat.
Etapele principale in turnarea unei fundatii, dupa ce a fost sapata groapa pana la cota
specificata in proiect, se refera la turnarea betonului simplu, care reprezinta "patul" pentru grinzile de
fundatie, pentru armarea grinzilor de fundatie, din otel beton PC52 fasonat conform proiectului. Dupa
ce s-au fixat grinzile de fundatie, urmeaza cofrarea, turnarea grinzilor de fundatie si turnarea
radierului, adica beton armat cu otel beton, la cota 0 a casei. Grinzile, stalpii si planseele se executa din
otel beton, de diferite dimensiuni. Turnarea betonului se va face continuu si se va uda la interval de 2-3
ore timp de 5-7 zile de la turnare, in functie de timp (insorit sau ploios), in asa fel incat sa fie umed in
cea mai mare parte a timpului. Dupa 2-3 zile, se decofreaza partile exterioare, iar dupa cel putin 10 zile
partile interioare. Betonul ajunge la maturitate dupa 21 de zile, timp in care au loc reactii exoterme,
reactii chimice, contractii etc." Este foarte important ca betonul sa nu fie lasat direct in bataia razelor
solare, chiar daca este udat. El trebuie sa fie acoperit, la cateva ore de la turnare, dupa care se mentine
umed. Rabdarea in aceste momente devine astfel foarte importanta, avand in vedere ca turnarea
fundatiei dureaza pana la trei saptamani. Este important insa sa se respecte aceste termene, avand in
vedere ca zidurile au o greutate mare si vor induce tensiuni considerabile in placile de beton sau stalpi,
care in timp vor conduce la crapaturi, extrudari sau chiar cedari ale elementelor de beton supuse
presiunilor.

5
2. NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDAŢII
Fundaţia este un subansamblu structural conceput sa preia încărcările care acţionează asupra
construcţiei si sa le transmită terenului de fundare.
Prin proiectare (alegerea tipului de fundaţie, alegerea materialelor, determinarea
dimensiunilor) se urmăreşte ca fundaţiile sa repartizeze aceste încărcări, astfel incat sa nu se depăşească
capacitatea de rezistenta a terenului de fundare si sa nu se atingă starea limita de deformare a acestuia.
Pentru alegerea sistemului de fundare sunt necesare determinări de laborator pentru stabilirea
caracteristicilor fizico-mecanice, identificării si clasificării pământurilor (granulozitate, compoziţie
mineralogica, plasticitate, permeabilitate etc .

2.1. ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE


¾ Conditiile climatice
¾ Conditiile de stabilitate generala a terenului in zona amplasamentului constructiei ;
¾ Adancimea la care se afla terenul bun de fundare, natura ,grosimile,caracteristicile fizico-mecanice
si chimice ale straturilor de pamant din zona amplasamentului ,stabilite prin studii geotehnice.
¾ Conditiile hidrologice ale terenului
¾ Conditiile de seismicitate ale zonei;
¾ Caracteristicile structuri de rezistenta ale consructiei, existenta subsolurilor, tipul elementelor
portante verticale si numarul lor;
¾ Marimea si natura incarcarilor trnsmise de constructie,
¾ Particularitatile functionale ale constructiei care pot determina producera de ape agresive, incalziri
excesive ale fundatiilor, inghetarea artificiala a acestora.
¾ Costul lucrarilor de fundare care paote fi diminuat prin alegerea unui sistem de fundare care sa
conduca la o manopera cat mai redusa prin industrializarea si mecanizarea lucrarilor, prin folosirea
materialelor locale s.a.

2.2. STABILIREA ADÂNCIMII DE FUNDARE

Stabilirea adâncimii de fundare reprezintă una din etapele cele mai importante in
proiectarea fundaţiilor, elementele de baza de la care se porneşte sunt: adâncimea de inghet, cota
minima constructiva de fundare, cota fundaţiilor vecine, caracteristicile geotehnice sa
Adâncimea de inghet (Hi) este o caracteristica climatica specifica zonei de amplasare a
viitoarei construcţii si se măsoară de la cota terenului amenajat in jurul clădirii. In tara noasta
adâncimea de inghet are valori cuprinse intre 70.. 115 cm. Cota minima de fundare, cota fundaţiilor
exterioare (perimetrale) se stabileşte cu 10. 20 cm sub adâncimea de inghet.
Cota minima constructiva de fundare, H. se stabileşte astfel:
- pentru pereţii exteriori (sau interiori recî) intre Hi si Hi +20 cm si nu mai puţin de 80. 90 cm
pentru construcţiile definitive si 60.. 7 0 cm pentru construcţiile provizorii;
- pentru pereţii interiori in spatii calde si la construcţiile fara subsol H = 40. .50 cm; la construcţiile
cu subsol cota de fundare se stabileşte in raport su nivelul pardoselii subsolului la cel puţin 40 cm
sub nivelul acesteia;
- fundaţiile trebuie sa pătrundă cel puţin 20 cm in terenul bun de fundare;
- in cazul terenurilor macroporice, sensibile la umezire si a celor din categoria argilelor contractile,
adâncimea minima de fundare va fi cuprinsa intre 120... 150 cm, măsurata de la cota trotuarului:
- tinand cont de elementele funcţionale ale clădirii cum ar fi numărul de subsoluri si in al ti mea lor
de nivel, existenta canalelor tehnice pentru instalaţii.
Cota fundaţiilor vecine (daca acestea exista) impune corelarea cu cotele noilor fundaţii
Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare, oferite de sondaje si studii geotehnice
determina soluţiile constructive si implicit si cota de fundare.
6
2.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUŢIA FUNDAŢIILOR

La executarea fundaţiilor se folosesc următoarele materiale: zidăria din piatra naturala bruta,
beton ciclopian, beton simplu, beton armat (monolit sau prefabricat).
Zidăria din piatra naturala bruta se foloseşte in zonele in care piatra se găseşte in cantităţi
suficiente si se poate procura cu uşurinţa, fara cheltuieli de transport mari. Fundatiile din piatra se
întâlnesc la clădiri cu regim de inaltime pana la P+2E (parter si doua etaje). Piatra folosita trebuie sa
fie puţin poroasa, negeliva si sa fie rezistenta la compresiune. Zidăria din piatra naturala se executa cu
mortar de ciment sau var hidraulic. Pot fi executate si din zidărie de piatra uscata (fara mortar) in cazul
construcţiilor provizorii.
Betonul simplu se foloseşte la realizarea fundaţiilor rigide. Clasele de beton variază de la Bc
3,5 pana la Bc 10 in funcţie de regimul de inaltime al construcţiei, de poziţia fundaţiei in raport cu
nivelul apelor freatice si agresivitatea acestora.
Betonul ciciopian este un material obţinut prin înglobarea in betonul simplu a bolovanilor de
rau, a piatrei brute sau a sparturilor de beton din elementele demolate, in cantităţi ce pot reprezenta
intre 30-50% din volumul fundaţiei In betonul ciclopian elementele incluse nu trebuie sa vina in
contact direct, vor fi separate de betonul turnat in spatiile dintre ele. Folosirea betonului ciclopian
conduce la reducerea consumului de ciment si a costului
Betonul armat este intalnit in special la fundaţiile construcţiilor cu structura de rezistenta din
beton armat sau otel, precum si la fundaţii situate in terenuri cu pericol mare de tasare Se folosesc
betoane Bc 15 pentru tălpi de fundaţii izolate sau continue, fundaţii pahar tumate monolit, radiere,
reţele de grinzi, cuzineţi si Bc 20 pentru fundaţiile prefabricate sau cele cu solicitări importante.
Armaturile folosite sunt confecţionate din otel beton OB 37, PC 52 sau din plase sudate STNB

2.4. CLASIFICAREA FUNDATIILOR

In functie de adancimea de fundare :


ƒ fundatii de suprafata
ƒ fundarii de adancime
Dupa modul de transmitere a incarcarilor de la fundatie la terenul sunt :
ƒ fundatii directe
ƒ fundatii indirecte
Dupa pozitia in raport cu nivelul apei freatice se impart in :
ƒ fundatii deasupra apei freatice
ƒ fundatii sub nivelul apei freatice
Dupa materialele folosite la realizarea lor pot fi :
ƒ din piatra naturala, beton simplu sau ciclopian denumite fundatii rigide
ƒ din beton armat, denumite fundatii elastice
Dupa forma in plan se deosebesc:
ƒ fundatii izolate sub stalpi;
ƒ fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi care se prezinta sub forma de talpi
ƒ fundatii sub forma de talpi incrucisate
ƒ fundatii de tip radier general sub forma de placa simpla sau placa cu grinzi
Dupa tehnologia de executie pot fi :
ƒ fundatii executate la fata locului in santurile sau gropile de fundatie
ƒ fundatii prefabricate, realizate in fabrici sau poligoane de
prefabricate,transportate pe santier si apoi montate la pozitie.

7
8
3. FUNDAŢII DE SUPRAFAŢA

Fundaţiile de suprafaţa se întâlnesc in cazul in care terenul bune de fundare se afla la adâncime
mica fata de nivelul terenului natural
Ele pot fi:
ƒ fundaţii rigide, solicitate la compresiune, continue sau izolate, executate din piatra
naturala,beton simplu sau beton ciclopian;
ƒ fundaţii elastice, contimte sau izolate, executate din beton armat.

3.1. FUNDAŢII SUB PEREŢI

In cazul structurilor de rezistenta alcătuite din pereţi portanţi din zidărie sau beton
(diafragme), pentru transmiterea încărcărilor de la construcţie la teren se realizează fundaţii
continue directe Acestea au aceeaşi axa de simetrie cu pereţii care le transmit incarcarile; fundaţii
dezaxate se întâlnesc mai rar.

3.1.1. Fundaţii continue rigide sub pereti

Fundaţii continue rigide se executa din beton simplu sau beton ciclopian si in secţiune
transversala ele pot avea forma dreptunghiulara, cu evazari sau in trepte

Fundaţii continui din beton simplu sub pereţi interiori din zidarie,la construcţii fara subsol:
a-cu secţiune dreptunghiulara; b -cu evazari; c-fundatie in trepte;
1 - perete din zidărie; 2 - fundaţie; 3 - hidroizolatie orizontala; 4 - placa suport a pardoselii; 5 - strat de rupere
a capilaritatii; 6 - teren natural; 7 – soclu din beton simplu; 8 -umplutura de pamant

Fundaţiile cu secţiune dreptunghiulara sunt cele mai des întâlnite, pentru ca sunt
economice (daca lăţimea tălpii fundaţiei B<100cm); au avantajul unui volum mic de săpătura, nu
necesita cofraje, betonul turnandu-se direct in santul sau gropile de fundaţie
Fundaţiile sub pereţii de beton armat (diafragme) au la partea superioara un cuzinet (o
talpa ) din beton armat in care se înglobează mustăţile de armatura care fac legătura cu armatura
diafragmelor.
Fundatiile cu evazari se recomanda in cazul in care latimea talpii fundatiei depaseste
latimea peretelui de fiecare parte cu cel mult 25 … 35 cm. Acest tip de fundatii ofera ca avantaj
un volum de sapatura mai redus si conduc la economie de material.
9
Fundatiile in trepte sunt recomandate cand talpa fundatiei este mai lata de fiecare parte a
peretelui cu 35.. 40cm .Fundatiile in trepte conduc la economii importante de beton , dar necesita
cofraje pentru realizarea lor si lucrari de umplutura cu pamant bine compactat .

10
3.1.2. Fundaţii continue elastice sub ziduri

Aceste fundaţii se recomanda in cazul încărcărilor mari transmise unui teren cu rezistente
la compresiune mici sau care are o compoziţie neuniforma existând posibilitatea apariţiei unor tasari
diferenţiate. Se recomanda totodată atunci când din cauza nivelului ridicat al apelor freatice se
impun adâncimi mici de fundare; fundaţiile elastice au in general înălţimi mai mici decât cele
rigide si prin alegerea lor ca soluţie de fundare, pot fi evitate lucrările de construcţii sub nivelul
pânzei de apa
Fundaţiile continue elastice lucrează la încovoiere transversala, deoarece talpa lor are o
latime mare. Aceste fundaţii pot fi realizate cu secţiune dreptunghiulara in cazul încărcărilor
verticale mai reduse si cu secţiune de inaltime variabila (cu teşituri) sau sub forma de grinda in
cazul incarcarilor mari
Fundaţiile de acest tip se realizează din beton de clasa Bc10 cel puţin si sunt prevăzute la
partea inferioara cu armaturi de rezistanţa alcătuite din bare longitudinale si transversale La baza
fundaţiei se toarnă un strat de beton de egalizare Bc5 cu grosime de 5...10cm.

Fundaţii continue elastice:


a -fundaţie elastica de forma prismatica: b -fundaţie elastica cu muchii teşite: c -fundaţie elastica sub forma de obelisc;
1 -fundaţie prismatica; 2-fundaţia teşita ; 3 – obelisc; 4 - perete; 5- strat de rupere capilaritate;
6 - beton de egalizare; 7 - placa suport pardoseala.

3.1.3. Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate

Aceste fundaţii se utilizează in vederea reducerii volumului de săpătura si pentru economie de


beton. Se recomanda atunci când zidurile transmit la fundaţii încărcări mici, iar adâncimea ta care se
găseşte terenul bun de fundare depăşeşte 2 m. Nu se recomanda a se folosi in cazul terenurilor cu tasari
inegale si in zone cu seismicitate ridicata.
Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate sunt alcătuite din blocuri de fundaţie (reazeme
izolate) si elemente de descărcare (grinzi, grinzi cu vute, arce).
Reazemele izolate se prevăd la intersecţia zidurilor, in punctele cu incarcari importante, in
dreptul plinurilor de zidărie Distanta optima dintre reazeme se stabileşte in funcţie de natura terenului
si de mărimea încărcărilor.
Sub elementele de descărcare executate din beton armat (monolit sau prefabricat), se toarna un
strat de beton de egalizare, aşezat pe un strat de pietriş de 8... 10 cm grosime cu funcţiune de rupere a
capilaritatii.

11
12
13
3. 2. FUNDATII SUB STALPI

Sub stalpi se pot realiza :


o fundatii izolate ;
o fundatii continui .

3.2.1. Fundatii izolate sub stalpi

Fundatiile izolate se utilizeaza ca reazeme pentru stalpi din beton armat sau metalici.
Fundatiile izolate sub stalpi sunt de doua tipuri:
- fundatii cu bloc din beton simplu si cuzinet de beton armat
- fundatii cu talpa din beton armat ( fundatii elastice).

Fundatiile cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat , sunt alcatuite dintr-un bloc din
beton Bc 5, ( daca cuzinetul se ancoreaza in bloc se utilizeaza Bc 7,5) . Inaltimea minima a blocului
este de 40 – 60 cm.Pentru inaltimi mai mari blocul se executa in trepte ( maxim 3 trepte) , fiecare
treapta avand inaltimea minima de 40cm.
Cuzinetii din beton armat Bc 10 au forma prismatica sau de obelisc .
Cuzinetul se armeaza la partea la partea inferioara cu bare drepte dispuse pe cele doua directii
paralele cu laturile sale , diametrul minim al barelor de armatura este de 10 mm iar distanta intre ele
este de 10....25 cm.
In cazul stâlpilor din lemn rezemarea lor pe fundaţie se face prin intermediul unor tălpi simple sau in
cruce realizate din lemn de esenţa tare . Stâlpii metalici vor avea la baza placi metalice de 10 . . 2 0
mm grosime, ancorate cu praznuri in cuzinet .

14
Fundaţii izolate cu tălpi din beton armat (fundaţii elastice). Aceste fundaţii se executa din
beton de clasa cel puţin Bc10, pot avea forme variate , dar cele mai des intâlnite sunt de forma
prismatica in cazul in care suprafaţa bazei lor nu depăşeşte 1m2 sau sub forma de prisme cu fetele
superioare teşite (fundaţii obelisc) când se trece peste aceasta valoare Se recomanda a fi respectate
următoarele dimensiuni constructive: H ≥ 30 cm, H /B = 0,25.. 0,35, H' ≥ 20 cm. La partea inferioara
fundaţiile se armeaza cu bare de otel beton cu diametru minim de 10 mm aşezate la distante de
maximum 25 cm pe doua direcţii paralele cu laturile.

15
Fundaţii prefabricate. Prefabricarea fundaţiilor nu este o soluţie utilizata pe scara larga
deoarece din punct de vedere economic sunt mai puţin avantajoase decât cele turnate pe şantier si nu
asigura o buna legătura cu elementele structurale verticale necesara construcţiilor amplasate in zone
seismice .
Fundaţiile prefabricate se realizează sub diverse forme constructive, cum ar fi:
ƒ blocuri mari si mici din beton greu preturnate pe şantier si montate apoi in săpătura pe un strat
de nisip;
ƒ tălpi prefabricate de forme diverse din beton simplu sau din beton armat pline sau cu goluri;
ƒ fundaţii pahar folosite in cazul stâlpilor prefabricaţi .

Fundatiile pahar se pot realiza prin prefabricare dar se pot turna si la pozitie .Incastrarea
stalpilor prefabricati in fundatiile pahar se realizeaza cu ajutorul betonului de monolitizare , dupa
ce in prealabil a fost impanat cu pene din lemn de esenta tare.Penele se extrag dupa ce betonul de
monolitizare s-a intarit .

16
3.2.2. Fundatiile continue sub stâlpi

Aceste fundatii se intalnesc in cazul unor incarcari mari transmise la nivelul talpii fundatiilor
si a unui teren de fundatie slab.
In general ele se prezinta sub trei forme :
ƒ fundatii pe grinzi (talpi) continui cu vute sau fara vute in dreptul stalpilor ;
ƒ fundatii pe grinzii (talpi) incrucisate dispuse intr-o retea rectangulara;
ƒ radier general . Radierul este o placa continua din beton armat , care se executa sub
constructie , depasind perimetrul acesteia cu 50 ….100 cm pe fiecare latura .
Radierele se pot realiza in diverse variante constructive :
ƒ placi drepte , care se folosesc si sub stalpi dar mai ales la constructiile cu pereti
portanti, la care distanta dintre pereti nu depaseste 3,00 …4,00m.
Grosimea minima a placii este de 20 cm.
ƒ cu grinzi care se folosesc la constructiile cu structura realizata din cadre;
ƒ radier ciuperca ( o dala groasa cu ingrosari sub forma de capiteluri la baza stalpilor ),
se intalnesc la silozuri , depozite , rezervoare subterane.

17
18
4. BIBLIOGRAFIE

-Constuctii elemente generale pentru cadastru.


Autor:GABRIELA ECATERINA PROCA
Editura :Matrix Rom Bucuresti 2002

-Constructii Subansambluri constructive


Autor:MIREL FLORIN DELIA
Editura :Matrix Rom Bucuresti 2002

-Ghid penru autorizarea ,executia si receptia locuintelor propietate personala.


Asociatia pemina 2000 Piatra-Neamt 2004

- Constructii Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri


Autor:MIHAI MANOLE
Editura :Matrix Rom 2001

CUPRINS

1. ARGUMENT ………………………………………………………………………………..3
2. NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDAŢII……………………………………………..6
2.1. ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE ………………………………………6
2.2. STABILIREA ADÂNCIMII DE FUNDARE……………………………………….6
2.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUŢIA FUNDAŢIILOR……………………..7
2.4. CLASIFICAREA FUNDATIILOR………………………………………………….7
3. FUNDAŢII DE SUPRAFAŢA……………………………………………………………….9
3.1. FUNDAŢII SUB PEREŢI…………………………………………………………....9
3.1.1. Fundaţii continue rigide sub pereti…………………………………………9
3.1.2. Fundaţii continue elastice sub ziduri………………………………………11
3.1.3. Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate…………………………………11
3. 2. FUNDATII SUB STALPI ………………………………………………………….14
3.2.1. Fundatii izolate sub stalpi ………………………………………………… 14
3.2.2. Fundatiile continue sub stâlpi………………………………………………17
4. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………19
5. ANEXA – IMAGINI FUNDATII …………………………………………………………….20

19
5. ANEXA – IMAGINI FUNDATII

Fundatii sub pereti

20
Fundatii izolate sub stalpi

Fundatii pahar

21
22