Sunteți pe pagina 1din 27

FUNDATII DIRECTE

CUPRINS ARGUMENT Capitolul 1 Notiuni Generale despre Fundatii a.CLASIFICAREA FUNDATIILOR b.ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE Capitolul 2 . F U N D A T I I D I R E C T E a.Fundatii sub ziduri (pereti) b.Fundatii. Continue de beton simplu. c.Fundatii continue din beton armat sub ziduri d.Fundatii cu descarcari pe reazeme isolate f. Fundatii sub ziduri despartitoare

Capitolul3. FUNDATII SUB STALPIPROBLEME CARE APAR LA PROIECTAREA SI LA EXECUTAREAFUNDATIILOR DIRECTE a.Fundatii solicitate excentric b.Fundatii denivelatec. c.Fundatii prefabricate. d.Probleme specifice fundatiilor constructiilor amplasate pe terenuri cu deformatii Capitolul 4 NORME DE PROTECTIA MUNCII1. BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1 Notiuni Generale despre Fundatii


Fundatia este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun defundare si transmite acestuia toate incarcatrile care actioneaza constructia.Incarcarile trebuie astfel reprezentate pe talpa fundatiei incat sa nu fie depasitacapacitatea portanta a terenului, iar trasarile care rezulta sa fie cat mai uniforme si sa poata fisuportate de constructie fara repercursiuni asupra acesteia.Capacitatea portanta a terenului (presiunea normata) este presiunea maxima pe care o poate suporta terenul de fundare, fara a exzista pericolul ruperii acestuia, sau al unor trasaricare sa pericliteze constructia.Capacitatea portanta depinde de natura pamanturilor in care se amplaseaza fundatia.Geotehnica stiinta care se ocupa de studiul pamanturilor defineste pamanturile ca fiindconstruite din particole solide, provenite prin dezagregarea pe cale fizica sau chimica adiferitelor roci intalnite in scoarta terestra. In functie de prezenta unor forte de legatura intre particulele solide, pamanturile pot fi corozive sau necorozive.In categoria pamanturilor coezive se incadreaza pamanturile prafoase si cele argiloase.Pamanturile prafoase (praf argilos, praf argilo-nisipos, praf si praf nisipos) au coeziune si plasticitate mijlocie sau redusa si pun probleme dificile de fundare datorita compresibilitatiimari, tendintei de a fi usor antrenate de apa in miscare si sensibilitati la actiunea de inchet-deschet. Un caz particular i-l reprezinta pamanturile prafoase de origine eoliana (pamanturileloessolide) destul de raspandite in tara noastra, foarte sensibile la inmuiere, permitand trasariimportante ale fundatiilor.Pamanturile argiloase (argila groasa, argila, argila prafoasa, argila nisipoasa)Au o coeziune si plasticitate mijlocie, mare sau foarte mare, cu un

continut mare de particulefoarte fine. Comportarea sub solicitari depinde de starea fizica, care la randul ei esteinfluentata de continutul lor de apa. Particularitatea comportatiilor consta in aceea ca lavariatii de umiditate prezinta variatii de volum (umflare contractie) implementand masuriadegvate la executarea fundatiilor in asemenea pamanturi.In categoria pamanturilor necorozive se incadreaza blocurile formate din bucati maride roci, bolovanisurile, pietrisiurile si nisipurile. Acestea constituie in general terenuri bune defundare, avand un grad redus de compresibilitate, nu sunt sensibile la inmuiere si la inghet-desghet.Pentru stabilirea timpului de fundatie si a modului de fundare sunt necesaredeterminari pentru cunoasterea caracteristicilor identificarii clasificarii pamanturilor (granulozitate, compozitie mineralogica, plasticitate imermabilitate etc.), precum si a propietatilor mecanice ale acestora. Rezolvarea problemei deformatiilor necesaradeterminarii testarii fundatiei impune cunoasterea compresibilitatii pamantului, iar rezolvarea problemelor de capacitate portanta necesara determinarii sigurantei pe care presiunea pe talpa fundatiei o ofera fata de pericolul de pierdere a stabilitatii fundatiei impune cunoasterea rezistentei la forfecarea terenului.In acest scop sunt necesare determinarii cu mijloace adegvate efectuate in laborator si pe tere a.CLASIFICAREA FUNDATIILOR Fundatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii. Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare)sunt: -Fundatii de suprafata (de mica adancime) sau fundatii directe;-Fundatie de adancime sau fundatii indirecte (fundatii pe piloti, chesoane, puturi,coloane etc.). Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane sunt: -Fundatii executate deasupra nivelului apei freatice (fundatii executate in uscat);-Fundatii executate sub nivelul apei freatice (fundatii executate sub apa). Dupa materialele folosite, fundatiile sunt: - Fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopiant);Fundatii clasice (din beton atmat). Dupa forma lor in plan se deosebesc: - F u n d a t i i i z o l a t e ; -Fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue);- F u n d a t i i c u r e t e l e d e g r i n z i ( t a l p i i n c r u c i s a t e ) ; -Fundatii pe radier general placa continua, placa cu grinzi. Dupa tehnologia de executie pot fi: -Fundatii executate la fata locului, direct in groapa de fundatie;- F u n d a t i i prefabricate. b.ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii derezistenta in ansamblu.Tipul de fundatie, adancimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru fundatiise vor alege tinand seama de:-Conditiile climatice (adancimea de inghet, cantitatea de precipitatii etc.);- C o n d i t i i l e d e s t a b i l i t a t e g e n e r a l a a a m p l a s a m e n t u l u i ; Adancimile, natura, grosimile si caracteristicile fizico-mecanice si chimice alestraturilor de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor geotehnice;-Conditiile hidrogeologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, propietatile lor chimice, agresivitate, posibilitatea patrunderi acesteia la fundatii etc.);- G r a d u l d e i m p o r t a n t a a l c l a d i r i i ; - S e i s m i c i t a t e a r e g i u n i i ; -Caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, exzistenta subsolurilor,densitatea si felul elementelor portante verticale (peretii, stalpii);-Marimea si uniformitatea in plan a incarcariilor transmise de constructie.

icularitatile functionale ale constructiei (agresivitatea apelor industriale, incalzireaale, printre care:emul de fundare trebuie astfel ales incat sa prezinte siguranta in expluatare,nsiunile fundatiei trebuie sa corespunda incarcatilor ce o actioneaza, orcetiile de fundare nu trebuie sa conduca la tasari diferentiate, iar in cazul cand nu sercarile care actioneaza asupra fundatiei sa fie centrice, astfel incat repartizarearialul folosit la executarea fundatiei trebuie sa fie rezistent la actiunile agresiveatiile trebuie sa fie economice, sa necestite manopera cat mai redusa si sar m i t a i n d u s t r i a l i z a r e s i m e c a n i z a r e a l u c r a r i l o r ; uie evitata fundarea cladirilor in terenuri cu apa subterana sau prevederea unor apa este de fuprafata terenului. Capitolul 2 FUND ATII DIRECTE rigide, continue sau izolate, executate din piatra naturala, beton simplu sauatii elastice, continue sau izolate, executate din beton armat; au o comportare atii sub ziduri (pereti) t i m e a e v a z a r i i s a f i e d e c e l nta evazarii sa fie de circaf r a r e a s a s e e x e c u t e c u Fundatiile cu treptese folosesc cand talpa fundatiei rezulta mai lata cu 35..40 cm de fiecare parte a zidului.Treptele trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 40cm, iar tg valori cuprinse intre 1,1 si 1,8 infunctie de presiunea maxima pe teren si de marca betonului din care se realizeaza fundatiarespectiva fundatiile in trepte au avantajul economisirii betonului, dar necesita folosirea cofrajelor.Spatiul dintre peretele sapaturii si fundatii se umple cu pamant bine compactat cu maiul instraturi de 20 cm grosime fiecare. In figura se indica alcatuirea fundatiilor pentru zidul exterior si interior la oconstructive fara subsol. La constructiile cu subsol fundatiile zidurilor exterioare se alcatuiescca in figura VIII.7a.Latimea B a talpii unei fundatii continue din beton simplu se stabileste tinand seamade: dimensiunea obtinuta prin calcul; dimensiunile minime necesare executarii sapaturilor subforma de santuri; grosimea zidurilor ce sprijina pe fundatie.Latimea fundatiei se rotunjeste la multipli de 5 cm.Latimile minime (fig. VIII.8)Talpa fundatiei se executa mai lata decat peretelesubsolului cu 10..15 cm spre exterior, pentru a permite asezarea unui zid de 7,5 sau 12,5 cmgrosime, care sa asigure protective izolatieivertical hidrofuge a subsolului.Fundatia zidlui interior la constructii cusubsolul, La cladirile cu subsol, fundatiile seexecuta aproape intodeauna cu sectiuneadreptunghiulara minima de 40 cm.

Pentru ca eforturile de intindere din incovoiere in fundatia continua din beton simplusa fie neglijabile ca valoare, trebuie satisfacuta urmatoarele conditii: tg tg min VIII 3 La fundatiile din beton simplu sau beton ciclopiant, tg min = H/ (fig. VIII.7,b) arevaloriile dim taelul VIII.2.In cazul fundatiilor din zidarie de piatra sau caramida tg 2.c. Fundatii continue din beton armat sub ziduri Solutia se prefera cand fundatiaeste solicitata de incarcati importante, iar terenul de fundare are o rezistenta normata mica saueste neuniforma. In aceste cazuri apare necesitatea latirii talpii fundatiei; pentru respectareaconditiei tg tg min este necesara si cresterea corespunzatoare a latimi acesteia. In acesteconditii fundatiile din beton simplu nu mai sunt corespunzatoare din punct de vedere tehnico-economic si se adopta Solutia unor fundarii din beton armat, care realizeaza economie de beton si saoatura si se obtine o suprafata mare de rezemare, fara cresterea greutatii propii afundatiei. Se poate adopta o fundatie elastica in locul celei rigide si pentru a evita executia subapa sau in cazul terenurilor cu tasari inegale.La latimi mici, fundatiile continue elastice sub ziduri se prevad cu sectiunedreptunghiulara (fig VIII. 9,b), sau sub forma de grinda (fig. VIII.9,c).Fundatia se toarna pe un strat de beton de egalizare (b 25) de 510 cm grosime.Pentru asigurarea rigiditatii necesare fundatiei in vederea repartizarii presiunilor pe teren,raportul H/B va respecta valorile minime din tabelul VIII.2., inaltimea H nu va fi mai mica de30 cm, rotunjite la un multiplu de 5 cm.necesare pentru executarea sapaturilor la fundatiilecontinue in functie de adancimea H a sapaturii sunt dateastfel: Inaltimea minima la marginea fundatiei h=(1/3..1/2) H, dar nu mai mica de 15 cm. Betonulutilizat la aceste fundatii este B100 sau B150.Talpa fundatiei se armeaza la partea inferioara cu armature de rezistenta, alcatuita din bare drepte din otel-beton cu diametrul minim de 10 mm, asezat la 1025 cm, dispusetransversal si cu armature de reparate prevazuta in sens longitudinal, alcatuita din 6/25 cm. procentul mic de armare se ia la 0,05%. Se recomand armarea fundatiei cu plase sudate STNB(STPB). Armatura inclinata se prevede numai daca rezulta din calcul de dimensionare si arediametrul minim de 12 mm.In cazul peretilor de beton-armat (diafragme) fundatiile vor fi prevazute la parteasuperioara cu o centura (talpa armata), in care sa se poata prevedea mustati pentru legaturadintre pereti si fundatie (fig. VIII.10).Dimensiunile centurii sealeg adsfel incat raportul h/ 1;in acest caz armatura transversal acenturii de beton-armat se face cuetrieri 6 mm dispusi la 25 cm.Cand raportul h/ 2, armaturetransversal se stabileste prin calculsi se executa sub forma de baredrepte si etrieri cel putin 10/1020cm. Armatura longitudinala acenturilor se face cu bare avanddiametrul minim de 10mmreprezentand cel putin 0,2% sinsectiunea centurii. d Fundatii cu descarcari pe reazeme isolate . Solutia se urilizeaza in vedereareduceriivolumului de sapaturii respectiv a volumului de beton si se foloseste cand terenul bun defundare se gaseste la adancime relative mare sau cand zidurile transmit la fundarii incarcariimici. Practice, se poate considera ca pentru adancimi de fundare mai mari de 2,00m,fundatiile cu descarcari pe reazeme isolate devin mai avantajoase decat cele continue. Nusunt indicate insa in cazul trenurilor cu trasari inegale si in zonele cu seismicitate mare (gradseismic 7, 8 si

9).Fundatiile cu descarcari pe reazeme isolate sunt alcatuite din blocuri de fundatie(reazeme isolate) si elemental de descarcare continue.Reazemele izolare se prevad din loc in loc de-a lungul zidarilor, precum si laintersectia acestora, in punctele de unde sunt incarcari importante, in dreptul plinurilor (spaletilor din zidarie) etc.Reazamele isolate au sectiunea transversal de forma dreptunghiulara (cu sau faraevazari)sau cu trepte. Elementele de descarcare sunt alcatuite din grinzi sau bolti careconstituie suportul zidurilor (peretilor) si transmit incarcarile la blocurile de fundatie. Laconstructiile fara subsol, aceste elemente alcatuiesc si soclul peretelui, depasind cu cel putin25 cm cota trotoarului. Sub elementele de descarcare se prevede si un strat de pietrisi cugrosimea de 8 cm, iar cand grinzile se executa din beton-armat, se prevede si un strat de betonde egalizare B25 pe stratul de pietris. Ele se realizeaza din beton-armat monolit marca minimaB150 sau prefabricate, in cazul constructiilor cu pereti dispusi regulat in plan. Grinzile seexecuta cu sau fata vute pe reazeme e. Fundatii sub ziduri despartitoare. Fundatia se realizeaza direct de catre placa-support a pardoseli peretelui sau subsolului si se executa numai sub ziduri despartitoare,neportante, de cel mult 15 cm grosime si de inaltimea unui nivel. Se pot intalni urmatoarelesitoatii:-Placa de pardoseala este asezata pe teren sanatos. In acest caz placa se executa din beton simplu B50 de 810 cm grosime, iar zidul despartitor se aseaza direct pe placa.Daca sub placa se gasesc conducte de instalatii ingropate, placa se armeaza in zonrespective cu o retea 6/20cm si se executa din beton B100;-Placa de pardoseala este asezata pe umplutura, acesta fiind cazul cel mai fregventintalnit in executie. Placa se executa din beton B100 cu grosimea de 810cm si se armeazacu o retea 6/20cm. Daca umplutura nu depaseste 40cm grosime, in lungul zidului se prevede o armaturesuplimentara 2 8(10)mm (fig.VIII.12 a).daca umplutura este mai mare de 40 cm grosime se prevede o ingrosare a placii de-a lungul zidului care se va arma cu bare longitudinale 48(10)mm si etrieri deschisi 6/20..25cm (fig VIII. 12,b). Capitolul 3 FUNDATII SUB STALPI a. Fundatii izolate sub stalpi Fundatile izolata sub stalpi sunt de doua tipuri: fundati din bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat; fundati cu talpa din beton armat. Fundatiile cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat Sunt alcatuite dintr-un bloc

de beton simplu, pe care reazema stalpul de beton armat prin intermediul unui cuzinet (fig.VII.13).Blocul de beton simplu are inaltimea minima de 4060 cm; pentru inaltimi mai marifundatia se executa in trepte, dar nu mai mult de trei. Blocul se executa din beton simplumarca B50, iar daca cuzinetul se ancoreaza in bloc, acesta se executa din beton B100.Raportul H/L este egal cu tg trebuie sa respecte valorile indicate in tabelul VIII.2.Cuzinetii au deobicei forma de prisma sau de obelisk cu baza prismatica si trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii h 30cm; tg = h/ 2/3; h/b 0,25.Se recomanda raportul b/B = 0,55..0,65 cand blocul are o singura treapta si b/B = 0,400,50cand blocul are doua sau trei trepte. Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu o plasa din bare drepte, dispuse paralel cu laturile, avand diametrul de cel putin 10 mm si distanta dintre

ele de 10..25cm. daca apar eforturi de intindere intre cuzinet si blocul de beton simplu,cuzinetul se ancoreaza in blocul de fundatie printr-o armature de ancoraj din otrl-beton cudiametrul de 12..16mm.Stalpii din lemn reazema prin intermediul unei talpi simple sau in cruce executata dinlemn de esenta tare (fig VIII. 14,a), iar stalpii metalici prin intermediul unor placi din otel1020mm grosime, traverse

ancorate in cuzinet (fig VIII.14,b).

Fundatiile cu talpi de beton armat se executa fie de forma prismatica (fig VIII .15,a) b. Fundatii continue sub stalpi. Din cauza naturii terenului si a incarcarilor importante,uneori

uneori suprafata fundatiilor isolate devin foarte mari; in acest caz se adopta Solutia de a unifundatiile unor siruri de stalpi dupa o directie realizand astfel fundatii continue sau fundatii cugrinzi continue (fig. VIII.16 a ), cu sau fara bute in dreptul stalpilor. Pe aceste grinzi poate rezema si zidaria de umplutura dintre stalpi, eliminanduse astfel necesitatea unor fundatii propri pentru aceasta zidarie.La unele constructii, cand incarcarile sunt mai mari si terenul de fundare este slab,utilizarea fundatiilor continue numai dupa o directie poate conduce la latimi mari pentru talpaacestora. In acest caz, fundatia se va executa cu grinzi continue incrucisate (fig.VIII.17).Grinzile de beton armat alcatuiesc, functie de dispunerea in plan a stalpilor, o retearectangular, un contur polygonal inchis sau circular cazul castelelor de apa. Grinzile au ingeneral inaltimi sporite, de ordinal a 1/31/6 din deschiderea dintre doi stalpi consecutive.Grinzile reazema pe o talpa de beton armat (dala) care poate avea partea superioara orizontala(cand inaltimea nu depaseste 30...40cm) sau tesita.Armarea grinzilor de fundatie se face cu otel OB 37 si PC 52 procentul minim de armare estede 0,10%.Armarea talpi (dalei) grinzi se realizeaza cu plasa sudata sau cu plasa din bareindependente.Daca talpile incrutisate ajung la dimensiuni mari, din cauza presiunii normate aterenului sub 1,5 daN/cm, apropindu-se mult intre ele, constructia se fundeaza pe un radier general.

Radierele de rezistenta pot fi alcatuite din urmatoarele solutii constructive: -Din placi drepte, care se folosesc pentru constructii cu pereti portanti, la care distantdintre pereti nu depaseste 3,004,00m (fig VIII.18).Radierul este o placacontinua care se executa subconstructive, pe toata intindereaei, depasind perimetrul cladirii cu0,501,00m. radierele de betonarmat de mai utilizeaza cand estenecesara o rigidizare generala la baza constructiei, in cazulfundarii pe pamanturicompresibile si neuniforme, lasubsoluri si constructii ingropatein pamant, situate in panzafreatica si la care este necesararealizarea unei cuve etanse.Placa se armeaza pe o singura directie pedistanta intre pereti sau pe doua directii candraportul deschiderilor dintre pereti este 1,5;ea se poate realize cu bute pe reazeme, pentru preluarea momentelor maxime negative.Grosimea placii se ia constructiv cel putin20cm;- C u g r i n z i c a r e s e f o l o s e s c l a constructiile pe cadre; ele suntformate din placi armate pe doua directii, rezemate pe o retea de grinzisau pe grinzi principale si secundare (figVIII.19). Alcatuirea grinzilor radierului nudifera de grinzile de fundatie obijnuite;- P l a n s e - c i u p e r c i ( d a l a g r o a s a c u ungrosare sub forma de capitel indreptul stalpilor (figVIII 20). Acest tip de radier se foloseste lasilozuri, depozite subterane, rezervoare,rezervoare ingropate. La constructiile cuincarcari mari si asimetrice, radierul se poateexecuta sub forma unei placi de grosime mare0,801,20 m, pe care stalpii reazema faracapileluri.

PROBLEME CARE APAR LA PROIECTAREA SI LA EXECUTAREAFUNDATIILOR DIRECTE a. Fundatii solicitate excentric. In constructii sunt numeroase cazuri cand fundatiilesunt solicitate excentric. Cauzele transmiterii excentrice a incarcarilor la fundatii pot fii :transmiterea incarcarilor din planseu pe ziduri sau stalpi se face excentric; transmitereaexcentrica a incarcarii in cazul zidurilor de sprijin; imposibilitatea executiei fundatieisimetrice din cauza instalatiilor subterane (cabluri electrice, cabluri telefonice, reteleexterioare etc.); amplasarea unei constructii noi langa o constructieexzistenta, la zidurile de calcan executandau-se fundatii excentrice; rosturile de tasare siseizmice.VIII.21VIII.22-La fundatiile zidurilor de calcan, in locul unor fundatii izolate (la structuri cu stalpi),se poate executa stalpi continue paralele cu calcanele care au o latime mai mica decatfundatiile izolate, deci au o excentricitatemi mica (fig VIII. 22);Indepartarea talpii de fundatie a constructiei noi de constructia exzistenta (fig VIII.23),Constructia noua executandu-se in consola. Asemenea solutie se poate folosi pentruconstructii cu putine niveluri (1..2 etaje);La proiectarea si executia fundatiilor se cauta diverse posibilitati de evitare sau micsorare a excentricitati ca deex:- F u n d a t i a p o a t e f i a s t f e l i n c a t a x a e i s a c o i n c i d a c u directia rezultantei incarcariilor (figVIII.21). in acest caz axul zidului sau stalpului nu maicoincide cu axul fundatiei si se pot produce erori inexecutie;

- E v i t a r e a e x c e n t r i c i t a t i l o r p r i n executarea fundatiilor noiintercalate fundatiilor exzistente. Fundatiile noi se leaga intreele cu grinzi de fundatii pe care se poate rezema zidul de calcan (figVIII.24).1 - C o n s t r u c t i v e n o u a 2 - C o n s t r u c t i v e e x z i s t e n t a 3 F u n d a t i e c o n s t r u c t i v e n o u a 4 - F u n d a t i e c o n s t r u c t i v e exzistenta. b.Fundatii denivelate. in practica, uneori apare necesar ca fundatiile unei cladiri sa fierealizate de nivelat, si anume:-Daca terenul de fundare este devivelat acesta se poate folosi rational prin executareaunor fundatii denivelate, adsfel ca unchiul format de linia ce uneste talpile fundatiei siorizontala sa fie mai mic decat unchiul de taluz natural (fig VIII .25);- C a n d s e c o n s t u e s t e o c l a d i r e n o u a l a n g a u n a exzistenta, deobicei constructia noua areoadancime de fundare mai mare decat cea exzistenta. In acestcaz este necesara sub zidaria fundatiei constructiei exzistente pana la cota de fundare a constuctiei noi (fig VIII .26);- E x z i s t e n t a u n u i s u b s o l p a r t i a l , s a u l a i n t a l n i r e a u n o r ziduri exterioare (la cota defundare este conditionata de adancimea de inchet), cu ziduriinterioare (pentru ca fundarea se face la cote mai ridicate). Inaceste cazuri se adopta solutia racordarii fundatiilor cu cotediferite de fundare, fub forma de trepte (fig VIII .27).racordarea se executa respectand unchiul (tg 2/3), iar inaltimea treptei h se alege astfel h 50 cm-pentru terenuri de fundare putin coezive h 70 cm pentru terenuri de fundare compacte;

-In cazul zidariei de umplutura sau a zidurilor desparititoare amplasate intre elementeleverticale portante (stalpi, pereti) se pot realiza grinzi de beton armat care sprijina pe fundatiastalpilor (fig VIII. 28).c. Fundatii prefabricate. industrializarea constructilor a ridicat si problema extinderii prefabrcatelor la executarea fundatiilor. Prefabricarea fundatiilor nu reprezinta o solutieutilizata pe scara larg, deoarece: fundatiile turnate pe loc sunt mai avantajoase din punct devedere economic si al consumului de otel-beton; exzistenta unei game foarte largi de solutii

de fundare nu poate fi acoperita prefabricate tipizate; fundatile prefabricate necesta utilaje deridicat si transportat; fundatiile prefabricate nu asigura o buna legatura intre elementeleverticale structurate la nivelul cotei 0,00,legatura absolut necesara pentru constructiile custructura prefabricata sau la cele amplasate in zone seizmice.Fundatiile prefabricate utilizate in prezent se realizeaza sub diverse forme si tipuri, printrecare:-Blocuri mari si mici de beton greu preturnate pe santier asezate in groapa de fundatie pe un strat de nisip;-Talpi prefabricate de diverse forme din beton simplu sau din beton armat, pline sau cu goluri. Talpile din beton armat se executa cu inaltimi de 1,5 m si seutilizeaza pana la 3,0 m latime. Forma lor poate fi paralelipipedica, trapezoidala, cu nervurisau goluri;-Fundatii pahar folosite in mod curent pentru stalpi prefabricati;-Dale groase in care se pot ingropa conductele de instalatii;Piloti si coloane din beton-armat.

d.Probleme specifice fundatiilor constructiilor amplasate pe terenuri cu deformatiimari si compresibile. La constructiile amplasate pe terenuri suscestibile de tasarimari, neuniforme, apar probleme dificile de fundare. In aceste sitoatii, pentru fundatise prevad diverse masuri constructive si de protectie, atat in timpul executieiconstructiei cat si in perioada de exploatare a cladirilor. Masurile se pot lua in timpulexecutiei constructiei se refere atat la consolidarea terenului de fundare, cat si lasolutia de fundare propriuzisa.La noi in tara terenurile de fundare care ridica probleme de tasarii inegale sunt pamanturile macroporice sensibile la inmuiere (loieesurile) cele contractile si celecompresibile. Pamanturile sensibile la inmuiere sunt cele care sub greutatea proprie sau aincarcariilor repartizate pe fundatii se taseaza suplimentar datorita umezirii. Consolidarea pamanturilor sensibile la inmuiere se poate realiza prin:-compactarea pamanturilor cu ajutorul maiurilor grele;- amenajearea unor perne din pamant compact sau din pamant stabilizat cu ciment;- compactarea de adancime cu piloti de pamant;- umezirea prealabila a terenurilor de fundare, producand astfel o indesare a acestuia.Cand pot aparea tasari inegala mici se utilizeaza fundatii cu rigiditate sporita. Dacatasarile inegale au valori mari, este necesar asigurarea unei conlucrari spatiale a elementelor constructiei (fundatii, planse, pereti etc). Sporirea rigiditatii constructiei se realizeaza princreearea unor centuri din beton-armat amplasat in blocul si soclul fundatiei centurile au inaltime a de 15...20 cm se executa din beton B100 si se armeaza cu 4...8 bare 12...16 mm si etriei 6 la 20...30 cm.Cand constructia are subsolul se prevad centuri si la nivelul planseului peste subsolulexecutate pe toata latimea peretilor de subsol.Adancimea minima de fundare se va lua de 1,00...2,5 m la ziduri exterioare si de0,60...2,00 m la ziduri interioare.In cazul pamanturilor argiloase apare pericolul ruperii fundatiilor ca efect al umflariidatorita umezelii si al constuctiei prin uscare a acestor pamanturii. In acest caz adancimea defundare este de 1,50..2,00 m de la cota trotoarului. Fundatiile vor avea prevazute centuriasemanatoare cu cele descrise anterior la terenurile loessoide .La exterior se prevede o zona de 40...50 cm latime umpluta cu pamant stabilizat (pamantargilos + 40% nisip) executat in straturi de 20 cm grosime, bine compactat cu maiul. Sub talpafundatiei se prevede un strat de circa 5 cm grosime nisip grauntos curat pentru a impiedicaantrenarea fundatiei in cazul unor contractii mari ale pamantului. Terenurile compresibile la care pot aparea tasari diferentiate sunt argilele cuconsistenta redusa, prafurile argiloase, nisipurile in stare afanata, precum si terenurileimbunatatite artificial prin indesarea

mecanica sau hidromecanica.La aceste terenuri se va urmari realizarea de elemente de legatura intre fundatiile peretilor, precum si realizarea de fundatii cu contururi inchise. La constructile fara subsol fundatiile vor fi prevazute cu cate o zona armata (centura) dispusa la partea superioara si inferioara aelementului (fig VIII,34). Se recomanda:h / 0,7; h 30 cm; c = 25...35 cm.Armarea longitudinala acenturilor si talpilor se facecu bare din OB 37 avanddiametrul minim de 10 cm;la intersectiile centurilor barele longitudinale se petrec intre ele

Armarea transversala acenturilor se face cu etrieri 6...8 mm dispusi la 25 cm distanta;armarea transversala a talpilor de fundare se realizeaza cu bare de cel putin 10 mm ladistanta de 25 cm.La constructiile cu subsol se prevede o zona armata la nivelul pardoseli subsolului si ocentura de beton armata la nivelul planseului peste subsol Uneori, consolidarile de fundatie se datoreaza greselilor de conceptie si de proiectare,evaluarii gresite a incarcariilor studiilor de teren si de laborator necorespunzatoare sau a uneiexecutie neglijente sau defectoase. Alteori, apar modificari in timp, dupa executareaconstructiei, fie modificari ale caracteristicilor pamantului de fundare ( de ex: din cauzacresterii sau coborarii nivelul apelor subterane, alunecarilor de teren etc.), fie din necesitateaunor supraetajeri sau transformari ale constructiei schimbarii destinatiei acestora etc.Consolidarile lucrarilor de fundatie se refera la imbunatatirea terenului de fundare si laconsolidari ale fundatiilor propriu-zise.In unele cazuri, cand propietatile naturale ale pamantului nu sunt favorabile executariiunor fundatii, se recurge la imbunatatire acestor propietati prin compactare, argilizarea, bitumarea, cimentarea, silicatizarea terenului de fundare.Consolidarile de fundatii sunt numeroase si variate, astfel:A d a n c i r e a u o r f u n d a t i i p r i n s u b z i d i r e ; -Modificarea latimii fundatiei exzistente prin turnarea de beton pe o latime mai mare;legatura cu vechea fundatie se realizeaza cu traverse metalice ;-Suprapunerea peste o fundatie exzistenta a unei talpi continue din beton-armat.In cazul structuriilor su solicitari importante lanivelul fundatiilor se poate adopta o fundatie alcatuitein intregime din beton armat . Consolidari de fundatii. Proiectarea siexecutia fundatiilor trebuie sa asigure acestorasiguranta si durabilitate. La dimensionarea sila alegerea tipului de fundatie se tine seama detoate ipotezele de incarcare in timp, demodificarii ce pot aparea in functionalitateaconstructiei etc.- S o l u t i a d e f u n d a r e t r e b u i e s a a i b a l a b a z a studii complete pe teren, studii geotehnice,hidrologice, incarcarii de laborator etc. Toateaceste masurii vor fi loate astfel incat sa seevite necesitatea unor consolidari ulterioare,care sunt costisitoare si greu de realizat.- I n p r a c t i c a c u r e n t a d e p r o i e c t a r e s i executie apar sitoatii cand este necesaraexecutarea unor consolidari la lucrarile defundatii. Astfel de consolidari apar lafundatiile constructilor amplasate pe terenurisensibile la inmuiere, loessoide, contractile,terenuri slabe, umpluturi, la monumenteistorice, la transformari si supraetajeri deconstructie.

Capitolul 4 Norme de protecti a muncii


LUCRRI DE FUNDAII
Se vor executa conform P 10 -1986: Normativ privind proiectarea iexecutarea lucrrilor de fundaii directe la construcii i P 7-1992: Normativ privindproiectarea i executarea construciilor fundate pe pmnturi sensibile la umezirecare constau din:a. Alegerea tipului de fundaie izolate (tip pahar) din b.a. sub flecare stlp alconstrucfiei i grinzi de

fundaie respectiv fundaii continue sub pereii de zidrie care s-au stabilit pe baza unei analize tehnico economice cu luarea n considerare afiecarui tip de structur de rezisten i a naturii terenului de fundare irecomandrilor studiului geotehnic i hidrologic fcut pe amplasament; b. Executarea i recepionarea lucrrilor de fundaii directe se face potrivitnormativului C 169 1988 naintea nceperii execuiei lucrrilor de fundaii,trebuiesc terminatelucrrile pregtitoare i anume:-trasarea axelor fundaiilori executarea spturilor;- dezafectarea instalaiilor existente pe amplasament;- coborarea nivelului apelor freatice (dup caz) pentru a permite executarea nuscat a fundaiilor;verificarea axelor fundaiilor i a situaiei gsite n teren n comparaie cu ceaprezentat n proiect;- ncheierea procesului verbal de recepie a terenului de fundare n prezenaspecialistului geotehnician;- n cazul n care caracteristicile terenului nu corespund cu cele prevzute n studiulgeotehnic i n proiect, msurile ce urmeaz a se lua se stabilesc mpreun cuproiectantul i se transmit prin dispoziii de antier;c. Trasarea lucrrilor de fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu ianume: fixarea n plan a axelor fundaiilor cu abatere admis 10 mm;- poziionarea pe vertical a fundaiilor fa de cota de nivel se admite cu o abateremaxim de 10mm;d. La executarea fundaiilor trebuie avute n vedere urmtoarele:- materialele folosite s corespund cu prevederile din proiect;e. Se vor respecta:- msurile de tehnic a securitaii muncii;- normele republicane de protecie a muncii aprobate de Ministerul Muncii,Ministerul Sntii cu ordinul 34/1975 i 60/1979;normele de protecie a muncii n activitatea de construcii montaj aprobatede M.C. Ind cu ord. 1233/D/1980 reactualizate prin Legea 90/1996 i normelespecifice ediia 1995; - normele generale de protecie mpotriva incendiilorPI 18/1999;- se vor elabora instruciuni speciale de tehnica securitaii muncii pentrudiferitele operatiuni ce se efectueaz la lucrrile de fundaii ce nu sunt prevzute nnormele n vigoare folosind fiele tehnologice sau cartea tehnic a utilajului nouintrodus. Spturi pentru Fundaii La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedereurmtoarele:meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilor existente pe o distan suficient, astfel nct s nu se periclitezeinstalaiile i construciile nvecinate;- cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executareaspturii, n terenurile sensibile la aciunea apei, sptura va fi oprit la o cot mairidicat dect cota final cu 20 30 cm pentru a impiedica modificareacaracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei.n cazul cnd n aceeai incint se execut mai multe construcii apropiate, atacarealucrrilor se va face astfel nct s se asigure executarea fundaiilor ncepnd cu celesituate la adncimea cea mai mare, iar spturile s nu influeneze constructiile sauinstalaiile executate anterior i s nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrri nvecinate.n cazul n care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de sptur ale acestorase intersecteaz, planurile de sptur ca i spturile propriu-zise vor fi executate capentru un singur obiect.Spturile ce se execut cu excavatoare nu trebuie s depeasc, n nici un caz,profilul proiectat al spturii.Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelorspturilor vor asigura condiiile tehnologice, de securitate a muncii i calitate alucrrilor.Dac nu se specific altfel n alt parte, nici un punct de pe suprafaa lucrrilorterminate nu se va situa mai sus cu +0,05 m sau mai jos cu -0,05 m de suprafaaproiectat. ntre aceste limite de toleran suprafaa va trebui s fie neted iregulat.n cazul terenurilor nesensibile la aciunea apei (pietriuri, terenuri stncoase

etc.)lucrrile de sptur se pot executa de la nceput pn la cota prevzut n proiect.n cazul terenurilor sensibile la aclunea apei sptura de fundare se va opri la unnivel superior cotei prevzute n proiect, astfel.- pentru nisipuri fine 0,20 0,30 m- pentru pmnturi argiloase 0,15 0,25 m- pentru pmnturi sensibile la umezire 0,40 0,50 mSparea i finisarea acestui ultim strat se va face imediat nainte de ncepereaexecuiei fundaiei.Dac pe fundul gropii la cota de fundare apar crpturi n teren, msurile necesare n vederea fundrii se vor stabili de ctre ntocmitorul studiului geotehnic.n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevazute,fundul gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor deexecutare a fundaiei (betonare), iar dac umezirea este putemic se va ndeprtastratul de noroi. Schimbarea cotei fundului gropii de fundare, n timpul execuiei se poate face numaicu acordui Proiectantului, avnd n vedere urmatoarele:- ridicarea cotei fundului gropii, faa de proiect, se face dac se constat, ncursul executrii spturilor pentru fundaii, existena unui teren bun de fundare la ocot superioar celei menionate n proiect.- coborarea cotei fundului gropii de fundare sub cea prevzut n proiect se facedac se constat o neconcordan a terenului cu studiul geotehnic ntocmit peamplasament.Orice modificri de cote fa de proiect se vor consemna n registrul de procese verbale de lucrri ascunse care va fi semnat de Antreprenor, Beneficiar i deGeotehnician.Turnarea betonului n fundaii se va executa de regul imediat dup atingereacotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care Proiectantul si d acordulprivitor la posibilitatea de fundare a construciei respective.Pe parcursul executrii lucrrilor Antreprenorul are obligala de a solicitaprezena Proiectantului Geotehnician pe antier la atingerea cotei de fundare.Rezultatele studiilor geotehnice suplimentare efectuate pe durata execuiei lucrarilorde ctre inginerul geotehnician, modificarile stabilite se vor ata la cartea Construciei

BIBLIOGRAFIE

Constrctii civile autor Dan Ghiocel Fundatii Directe si indirecte -auror- Dumitrescu Anghel Constructii sitehnologia lucrarilor autor- Romulus Constatinescu Executarea lucrarilor de constructii Sebastian Tologea si Simion Pop Desen tehnic in constructii autor Florin Ionescu